Mituri in nutritie (I)

Incepand cu acest articol, va prezint o serie de mituri existente in nutritie, datorita carora
multe diete au reprezentat, de-a lungul timpului, un sir lung de incercari ratate:

1) Mitul numarul 1: Se poate scadea in greutate, doar consumand mai putine calorii
sau facand mai multe exercitii fizice
 este adevarat, dar numai partial. Sa luam in considerare acest exemplu: O banana are
aprox. 100 de calorii, asa ca daca reducem aportul de calorii, consumand o banana
mai putin pe zi, ar trebui sa pierdem 36500 calorii intr-un an. Tinand cont ca ½ kg de
grasime corporala este echivalentul a 4000 de calorii, aceasta ar insemna sa pierdem 5
kg in primul an, 25 de kg in cinci ani si 50 kg in zece ani, iar dupa 15 ani sa disparem
complet!
 ecuatia caloriilor in ceea ce priveste activitatea fizica este la fel de ridicola. Plimbati-
va cu bicicleta timp de 15 min. in fiecare zi si veti pierde 4,5 kg in primul an. Destul
de posibil. Dar 45 kg dupa 10 ani? In nici un caz. De exemplu, unii atleti ard pe zi
peste 7000 de calorii, dar consuma doar 3500. Daca ar fi sa ne luam dupa teoria
caloriilor, acesti sportivi ar fi trebuit sa dispara demult;
 intr-un experiment, doi voluntari au fost pusi sa urmeze doua diete diferite, unul dieta
Fatburner (aprox. 1500 calorii pe zi), iar celalalt dieta Cambridge (330 calorii pe zi).
Dupa 6 saptamani, persoana care a urmat prima dieta a pierdut mai mult in greutate
decat cea care a urmat dieta hipocalorica;
 veriga lipsa in abordarea dietelor cu putine calorii este reprezentata de metabolism -
proces in care nutrientii din alimente sunt transformati in energia de care organismul
are nevoie, iar surplusul este depozitat sub forma de grasime; Metabolismul variaza
de la o persoana la alta, in mod considerabil. Persoanele supraponderale au o rata a
metabolismului mai lenta decat persoanele slabe, astfel ca ele transforma mai multa
hrana in grasime;
 atunci cand urmam o dieta extrema, cu putine calorii (sub 1000 pe zi), organismul
percepe acest lucru ca pe o amenintare si isi incetineste metabolismul chiar cu 45%,
adaptandu-se la aceasta agresiune nutritionala. Pe masura ce greutatea scade, acelasi
lucru se intampla si cu rata metabolica; astfel ca, pe termen scurt, puteti pierde aprox.
4,5 kg in 2-3 saptamani, dar imediat ce ne vom intoarce la vechiul regim alimentar,
greutatea pierduta va reveni, intrucat rata metabolica a scazut si acum este nevoie de
mai putina hrana pentru a mentine greutatea stabila. Organismul este inteligent; daca
incercati sa il infometati, el va scadea « focul » metabolismului;
 in concluzie, nu sunt indicate dietele hipocalorice, care presupun, implicit, numararea
caloriilor la fiecare masa. Matematica din spatele acestei metode este stresanta,
mancatul devenind o obsesie si o corvoada. Aceste diete, in primul rand, va
infometeaza foarte mult, iar in al doilea rand, nici nu incurajeaza reeducarea modului
de a ne hrani;

2) Mitul numarul 2: O calorie este o calorie, astfel incat nu conteaza din ce alimente
provine aceasta
 studii recente au dovedit insa ca nu toate caloriile sunt la fel atunci cand vine vorba de
scaderea in greutate. Intr-un experiment realizat in Africa de Sud, unui grup de
voluntari i s-au oferit diete identice in ceea ce priveste caloriile si ceilalti nutrienti, cu
o singura diferenta: incarcatura glicemica. Astfel 50% dintre ei au primit o dieta cu
alimente avand indicele glicemic ridicat, in vreme ce cealalta jumatate au primit o
dieta cu incarcatura glicemica scazuta. La sfarsitul studiului de 12 saptamani,
 persoanele care urmasera dieta cu incarcatura glicemica scazuta au pierdut cu 40%
mai mult in greutate decat cei din prima categorie si erau mai in forma.
 concluzia este ca puteti slabi daca schimbati calitatea produselor pe care le mancati;
Aceasta se explica prin faptul ca persoanele care urmeaza o dieta cu incarcatura
glicemica scazuta, pe de o parte, pierd in greutate, transformand in energie toate
caloriile, fara sa le mai depoziteze sub forma de grasime, iar pe de alta parte, tind sa
manance mai putin, pentru ca se satura mai repede.

3) Mitul numarul 3: Cele mai bune diete pentru slabit sunt dietele bogate in
proteine si grasimi, dar sarace in carbohidrati
 la acest tip de diete organismul trece de la folosirea carbohidratilor ca sursa principala
de energie, la folosirea rezervelor de grasime stocate. Pe masura ce organismul arde
grasimile, cetonele -un subprodus al procesului-, sunt eliminate prin urina. Acest
proces se numeste cetoza;
 se presupune ca, din moment ce proteinele si grasimile reprezinta un combustibil mai
putin eficient decat carbohidratii, puteti manca mai mult. Dar adevaratul motiv al
pierderii in greutate este acela ca acest tip de diete stabilizeaza glicemia, oamenii
mancand mai putin;
 o dieta saraca in carbohidrati determina o pierdere in greutate si pentru ca se consuma
rezervele de glucoza, depozitata sub forma de glicogen, acesta fiind legat cu molecule
de apa. Stiind ca pentru fiecare ½ kg de glicogen, organismul retine 1,5 - 2 litri de
apa, rezultatul este o scadere aproape imediata a greutatii corporale cu pana la 2,5 kg;
 dar aceste rezultate rapide se fac cu un pret destul de mare, deoarece exista riscuri si
chiar pericole asociate dietelor bazate pe consumul de alimente bogate in proteine si
sarace in carbohidrati:
- primul pericol il reprezinta cetonele, care pot fi foarte toxice, si, in unele cazuri
extreme, chiar fatale; primele simptome ale toxicitatii acestora sunt greata si oboseala;
- o dieta din care lipsesc carbohidratii nu poate fi sustinuta la nesfarsit, este o dieta
dezechilibrata din punct de vedere nutritional, ea nefiind indicata pe o perioada mai
mare de doua saptamani;
- lipsa fructelor si legumelor din alimentatie va crea in organism un deficit de
micronutrienti (vitamine, minerale si antioxidanti), iar consumul insuficient de fibre
poate conduce la constipatie, aparand probleme digestive serioase;
- dietele bogate in proteine, in special cele bazate pe carne si lapte, maresc riscul
aparitiei afectiunilor la nivelul oaselor si rinichilor, al cancerului de san si de prostata;
- prin descompunere, proteinele produc reziduuri care sunt eliminate foarte greu de
rinichi, acestia fiind suprasolicitati ;
- fiind constituite din aminoacizi, proteinele sunt acidifiante, iar hiperaciditatea va fi
neutralizata prin consumul calciului din organism, care este un mineral alcalin. De
aici riscul de aparitie a osteoporozei si a afectiunilor dentare;
- laptele si carnea de vaca sunt bogate in hormoni (estrogen) si alte substante
asemanatoare hormonilor, cum ar fi IGF-1 (factorul de crestere). Nu este nimic in
neregula cu acestea, decat ca nu suntem facuti sa le consumam atunci cand suntem
adulti. Ele sunt produse in cantitate crescuta in perioada copilariei, pentru a stimula
cresterea. La fete stimuleaza cresterea tesutului mamar, influentand diviziunea si
cresterea celulelor, iar la baieti stimuleaza cresterea prostatei. Cercetari recente
efectuate in China au demonstrat ca, cu cat este mai mare nivelul de IGF la femei, cu
atat creste riscul cancerului la san. De asemenea, atunci cand nivelurile de IGF in
sange cresc cu 8%, riscul aparitiei cancerului de prostata creste de 7 ori ;
 - mai mult, dietele bogate in proteine pot conduce la hipotiroidie ; doar doua saptamani
fara carbohidrati, inhiba productia de tiroxina in organism, metabolismul incetineste,
simptomul major fiind cresterea in greutate. (va urma)

Tehnician nutritionist – Tolocaru Dumitru Ciprian

Cabinet de consiliere in nutritie si dietetica „DietaPlant Onesti”
Str. G. Bacovia nr. 15, Complex Comercial Piata Onesti, modulul 62
Telefon: 0740-274705