Terapia comportamentala

Terapia comportamentala reprezinta cea mai importanta veriga in succesul pe termen lung al
tratamentului obezitatii. Se adreseaza tuturor pacientilor obezi indiferent de mijloacele
terapeutice utilizate. Este esentiala si cazurilor adresate tratamentului chirurgical, atat ca
pregatire preoperatorie cat si ca tratament postoperator.

Terapia comportamentala cuprinde atat modificari ale stilului de viata cat si schimbarea
obiceiurilor alimentare. Ea impune modificarea atitudinii, a convingerilor si comportamentului
fata de dieta si activitatea fizica.

Trebuie bine inteles faptul ca nu exista alta cale de combatere a obezitatii decat cresterea
activitatii fizice si diminuarea aportului caloric.

In acest sens pot fi utilizate programe de modificare formala a comportamentului individualizate

pentru nevoile si posibilitatile fiecarui pacient asociate cu programe de exercitii fizice si dieta.
De asemenea, in unele cazuri s-a aratat utila terapia de grup, larg raspandita in Statele Unite ale
Americii, unde obezitatea este o importanta problema de sanatate.

Trebuie mentionat faptul ca unii autori au examinat efectele variatilor ciclice ale curbei
ponderale, frecvent intalnite la pacientii obezi. S-a emis ipoteza ca aceste fluctuatii au efecte
negative grave asupra metabolismului energetic si comorbiditatilor asociate obezitatii. Concluzia
a fost ca nu exista nici un motiv intemeiat pentru care pacientii obezi sa nu fie incurajati in
efortul de a obtine o scadere ponderala, fie ea si temporara.

BULIMIA NERVOASA

Bulimia nervoasa este o tulburare a comportamentului alimentar, care afecteaza aproximativ 1-

3% din populatie. Desi este mai des intalnita la femei, si barbatii pot dezvolta aceasta tulburare.
Bulimia apare cel mai frecvent in perioada adolescentei si este mai des intalnita in tarile
dezvoltate.

Simptomele bulimiei:

* Episoade recurente de mancat compulsiv

* Episoadele de mancat compulsiv sunt urmate de comportamente compensatoare, pentru a
preveni (a controla) cresterea in greutate; comportamentele compensatoare pot fi: varsaturi,
folosirea laxativelor, diete/cure de slabire/ post, clisme, abuz de exercitii fizice (alergat, fitness,
aerobic, etc), folosirea pastilelor de slabit, a ceaiurilor (pentru slabit sau diuretice), restrictionarea
caloriilor (prin evitarea anumitor tipuri de alimente, micsorarea portiilor, reducerea numarului de
mese si gustari/zi), etc.
* Stima de sine, evaluarea propriei persoane, sunt profund determinate de forma si greutatea
corpului
 Exista doua subtipuri de bulimie, in functie de prezenta sau absenta uzului regulat de
metode de purgare ca mijloace de compensare a mancatului compulsiv (Conform DSM-IV-TR):
- Tip de purgare: persoana s-a angajat in autoprovocarea de varsaturi, in abuz de laxative,
diuretice sau clisme in cursul episodului current
- Tip de nonpurgare: persoana a utilizat alte comportamente compensatorii inadecvate, cum ar
fi postul sau exercitiile excesive, dar nu s-a angajat in mod regulat in varsaturi autoprovocate sau
in abuzul de laxative, diuretice sau clisme in timpul episodului actual.

Episoadele de mancat compulsiv

Exista doua tipuri de "episoade de mancat compulsiv" : obiective si subiective.

Un episod obiectiv de mancat compulsiv presupune consumul (mancatul), intr-o perioada de

timp specifica (in general mai putin de 2 ore), a unei cantitati de alimente considerata mai mare
decat cat ar manca majoritatea persoanelor aflate intr-o situatie similara. Pe langa cantitatea mare
de alimente consumata, un criteriu important pentru identificarea unui episod de mancat
compulsiv, este sentimentul persoanei ca si-a pierdut controlul (ca nu se poate opri sau controla).
Episoadele obiective de mancat compulsiv sunt urmate de o stare intensa de disconfort fizic.

Un episod subiectiv de manact compulsiv are loc atunci cand persoana simte ca isi pierde
controlul pe perioada consumului de alimente, insa cantitatea de alimente consumata nu este
foarte mare. Atunci cand persoana are reguli foarte stricte cu privire la ce "trebuie" sa manace si
ce "nu trebuie" sa manance (de exemplu in timpul dietelor), uneori chiar si consumul a 2-3
biscuiti o poate face sa considere ca si-a pierdut controlul si ca a mancat excesiv. Accentul cade
pe sentimentul de pierdere a controlului in momentul consumului de alimente, si nu pe cantitate.
Aproape intotdeauna episoadele de mancat compulsiv, fie obiective sau subiective, sunt
urmate de sentimente de vinovatie, teama, rusine sau scarba, fapt ce conduce la aparitia
comportamentelor compensatoare (varsaturi, abuz de laxative, pastile pentru slabit, ceaiuri,
exercitii fizice in exces, etc)

Dat fiind faptul ca in cele mai multe cazuri bulimia apare la fetele aflate in perioada
adolescentei, este important pentru parinti sau cei apropiati sa recunoasca semnele acestei
tulburari de alimentatie, pentru a putea actiona din timp, oferindu-i persoanei afectate accesul la
ajutor specializat; o persoana care sufera de bulimie poate prezenta urmatoarele semne (dar nu
numai):

- persoana este foarte preocupata de: corpul, greutatea si forma ei, de metode de slabire (pastile
de slabit, ceaiuri, exercitii fizice in exces - fitness, alergat, aerobic, etc, regim/cure de slabire,
etc)
- persoanele afectate de bulimia de tip purgativ folosesc des toaleta dupa mese
- persoana prezinta stari de agitatie, de nervozitate sau de tristete
- foloseste deseori afirmatii sau intrebari cu privire la greutatea si forma corpului (Ex. "M-am
ingrasat!", "Crezi ca sunt grasa?", "Ma simt grasa", "Am aripioare/ burta/ fundul prea mare, etc",
"Trebuie sa slabesc!", etc)
- evita mesele in familie/ cu prietenii/ in oras sau cauta scuze (nu ma simt bine, nu mi-e foame,
abia am mancat) pentru a nu manca in public
- evita anumite tipuri de alimente, considerand ca unele alimente sunt "bune" si altele "rele"
- poate fi preocupata de gatit, retete, emisiuni despre mancare si gatit, etc
- verifica si/sau este preocupata de continutul caloric al alimentelor

Spre deosebire de persoanele care sufera de anorexie, persoana cu bulimie nervoasa se afla la
o greutate normala (sau sunt supraponderale). Comportamentele compensatoare nu reprezinta o
metoda eficienta (si in nici un caz sanatoasa), de control al greutatii corporale. Aceste
comportamente joaca rolul de a gestiona emotiile de vinovatie, teama, dezgust sau rusine
determinate de episoadele de mancat compulsiv.

Complicatiile medicale datorate acestei tulburari de comportament alimentar sunt foarte

grave, putand conduce chiar la decesul persoanei suferinde. Totodata aceasta tulburare se
asociaza deseori si cu alte probleme de natura psihica si emotionala, cum ar fi anxietatea si
depresia, abuzul de substante, tulburarea bordeline, alte comportamente auto-destructive.

Cauzele dezvoltarii bulimiei nervoase difera de la persoana la persoana; nu exista un singur

factor care sa declanseze aceasta tulburare, bulimia fiind cauzata mai degraba de interactiunea
mai multor factori de risc. Factorii genetici, mesajele transmise de mass-media si societate,
factorii ce tin de personalitate, experientele precoce, anumite tipuri de relationare din cadrul
familiei, experientele traumatizante (abuzul fizic sau sexual), pot creste semnificativ riscul de a
suferi de bulimie.

Bulimia este o tulburare, nu o alegere!

De aceea:

* Suportul familiei este extrem de important pentru recuperare, insa nu este totul; apelati la ajutor
specializat daca sunteti ingrijorat ca o persoana apropiata ar putea suferi de aceasta tulburare!
* Tulburarile comportamentului alimentar - bulimia si anorexia nervosa, nu se vindeca prin
vointa; eforturile dvs. de a convinge persoana sa renunte la varsaturi, laxative, diete sau alte
comportamente care ii pun in pericol sanatatea ar putea avea un efect invers decat cel dorit;
incercati sa oferiti ajutor, suport si intelegere, nu critica sau jigniri. Intrebati persoana in cauza
cum doreste sa fie ajutata.
* Cautati suport specializat pentru a afla mai multe despre cum puteti ajuta in mod eficient o
persoana cu bulimie, si pentru a primi la randul dvs ajutor in a face fata ingrijorarilor si
temerilor pe care le simtiti cu privire la sanatatea persoanei dragi.

lburarea de mancat compulsiv

 In 1959, A. Stunkard observa ca unii pacienti cu obezitate prezinta episoade de alimentare
excesiva, pe care le resimteau ca fiind in afara propriului control. El nota: "cantitati enorme de
alimente sunt consumate intrun timp relativ scurt"; mai mult, Stunkard face observatii si asupra
factorilor psihologici implicati in episoadele de mancat compulsiv: "episodul de mancat
compulsiv este frecvent asociat unui anumit eveniment precipitant si urmat de disconfort sever si
auto-condamnare"

Tulburarea de mancat compulsiv face parte din grupul tulburarilor de comportament alimentar
nespecificate altfel. Deseori, aceasta tulburare este confundata cu bulimia nervoasa, cele doua
avand in comun prezenta episoadelor de mancat compulsiv. In bulimia nervoasa insa, aceste
episoade sunt asociate unor comportamente de compensare (varsaturi autoprovocate, consum de
laxative sau diuretice, sport practicat in exces, etc), in scopul de a scadea in greutate sau de a
preveni luarea in greutate.

Tulburarea de mancat compulsiv se caracterizeaza prin:

A. Episoade recurente de mancat compulsiv. Un episod de manca compulsiv prezinta

urmatoarele elemente:

a. Mancatul, intr-o perioada scurta de timp (ex. 2 ore) a unei cantitati mari de alimente.
b. Sentimentul de lipsa a controlului pe parcursul episodului (persoana are senzatia ca nu se
poate opri din mancat, sau ca nu poate controla cat si ce manca)

B. Episoadele de mancat compulsiv sunt asociate cu cel putin trei din urmatoarele:

a. persoana mananca mult mai repede decat in mod normal

b. persoana mananca pana la senzatia de disconfort fizic
c. persoana mananca mari cantitati de alimente, chiar si atunci cand nu ii este foame fizic
d. persoana mananca singura (sau pe ascuns), deoarece ii este rusine de cat mananca
e. persoana se simte dezgustata de sine, trista sau vinovata in urma mancatului compulsiv

C. Existenta disconfortului emotional in legatura cu mancatul compulsiv

D. Episoadele de mancat compulsiv au o frecventa de minim 2 zile / saptamana

E. Mancatul compulsiv nu se asociaza cu comportamente compensatorii inadecvate.

Factori de risc

Printre factorii care cresc riscul aparitiei tulburarii de mancat compulsiv, se numara:

A. Factori genetici / biologici: predispozitie la obezitate, greutate corporala crescuta in copilarie.

B. Factori de mediu/ familiali: preocupare crescuta in familie pentru alimentatie, precum si
pentru forma si greutatea corpului, alimentatie neregulata si / sau inadecvata cresc riscul
dezvoltarii unei tulburari de mancat compulsiv.

C. Factori personali: imagine corporala si stima de sine scazute, perfectionism, instabilitatea

emotionala si toleranta scazuta la emotii negative pot contribui la dezvoltarea tulburarii de
mancat compulsiv.

Tulburarea de mancat compulsiv este deseori asociata cu obezitatea: studiile arata ca pana la
30% din pacientii cu obezitate sufera de aceasta tulburare.

Factorii care contribuie la mentinerea tulburarii de mancat compulsiv sunt:

* Factori cognitivi:

Persoanele cu aceasta tulburare prezinta o serie de credinte disfunctionale legate atat de propria
persoana, de forma si greutatea corporala, cat si cu privire la alimentatie. Gandurile automate
auto-critice, precum "Oricum nu pot slabi, ce rost mai are", "Nu ma pot opri din mancat, nu am
vointa", "Sunt o nesimtita", "Sunt grasa si dezgustatoare", etc contribuie la scaderea stimei de
sine si o stare emotionala de disconfort.
Credintele nerealiste si standardele rigide, auto-impuse despre alimentatie (Ex. "nu am voie sa
mananc dupa ora 18.00", "daca mananc ceva dulce, ma ingras", "alimentele care imi plac ma
ingrasa", "trebuie sa slabesc rapid", "nu pot slabi fara o dieta", etc) determina un comportament
alimentar disfunctional, si cresc riscul de a avea episoade de mancat compulsiv.
Practic, aceste standarde mult prea rigide nu pot fi, in mod evident, respectate. In momentul
incalcarii acestor standarde, persoana cu aceasta tulburare se considera "incapabila",
"dezgustatoare", "nesimtita" sau se gandeste "Din moment ce am mancat o prajitura si mi-am
incalcat dieta, inseamna ca pot manca oricat, oricum o sa ma ingras" - ganduri ce conduc la un
episod de mancat compulsiv.

* Factori emotionali

Persoanele cu tulburare de mancat compulsiv acuza frecvent faptul ca mananca in absenta

senzatiei fiziologice de foame, pe fond emotional. Lipsa unor abilitati adecvate de a gestiona
emotii precum teama, tristetea, furia pot mentine episoadele de mancat compulsiv. Unele
persoane sustin ca mancarea reprezinta o recompensa sau ca alimentele sunt folosite ca metode
de gestionare a stresului- "Azi ma simt bine, pot sa mananc o prajitura", sau "Trebuie sa mananc
ceva dulce, ca sa ma relaxez". Plictiseala este deseori un factor declansator al episoadelor de
mancat compulsiv.

* Factori comportamentali

Majoritatea persoanelor cu tulburare de mancat compulsiv oscileaza intre perioade in care isi
restrictioneaza alimentatia (tin diete, fie chiar si pentru o zi sau doua) si perioade in care se
alimenteaza compulsiv. Aceasta restrictie determina, de fapt, un comportament alimentar
disfunctional, care mentine episoadele de mancat compulsiv. Printre alti factori comportamentali
se numara comportamentele de evitare si asigurare, care mentin atat o preocupare mult prea
crescuta fata de forma si greutatea corporala, precum si stima de sine scazuta.

Comportamentele de evitare frecvent intalnite sunt:

- persoana evita mesele cu prietenii, in oras, sau chiar cu familia; evita sa manance anumite
alimente in fata altor persoane
- evita petrecerile, sau locurile in care se presupune ca va exista o cantitate mai mare de alimente
- evita sa isi cumpere haine sau sa probeze haine
- evita sa mearga la piscina sau la mare

Printre comportamentele de asigurare intalnite frecvent, se numara:

- persoana tine in casa (sau isi cumpara) haine mai mici

- se cantareste frecvent sau nu se cantareste deloc
- cauta (pe internet, forumuri, in reviste, intreaba prietenele) si urmeaza diverse diete sau
regimuri pentru slabit
- persoana poarta haine largi, incercand sa-si ascunda forma si greutatea corporala

Tratamentul tulburarii de mancat compulsiv implica psihoterapie cognitiv-comportamentala

si consiliere nutritionala. In cazul in care tulburarea de mancat compulsiv este insotita si de
simptome de depresie, anxietate sau alte tulburari, poate fi necesara si consultarea unui medic
psihiatru.

Psihoterapia cognitiv-comportamentala vizeaza identificarea credintelor / gandurilor si

comportamentelor disfunctionale, care mentin episoadele de mancat compulsiv, si inlocuirea lor
cu credinte si comportamente functionale, precum si dezvoltarea anumitor abilitati (ex.
asertivitate, managementul emotiilor negative, etc). Cresterea stimei de sine contribuie la reusita
tratamentului.

Consilierea nutritionala are ca obiectiv realizarea unui regim alimentar echilibrat, diversificat
si adecvat necesitatilor organismului. Psihoeducatia pacientului cu privire la alimentatia
sanatoasa, astfel incat acesta sa isi poata realiza singur regimul alimentar, este o parte importanta
in tratamentul tulburarii de mancat compulsiv.

Viziteaza sectiunea "Nutritie" pentru mai multe informatii despre o alimentatie sanatoasa!

Nutritie si Consilierea Nutritionala

Preocuparea pentru modul in care ne alimentam a crescut foarte mult in ultima vreme, aparand
diverse teorii si diete care pareau sa "revolutioneze" comportamentul nostru alimentar. Care este
de fapt adevarul?

Cand vine vorba de nutritie si de regimul alimentar se pune accentul, tot mai des, pe aspectul
fizic care poate fi obtinut in urma unor diete sau regimuri alimentare. Din nefericire, majoritatea
acestor diete si regimuri nu tin cont de implicatiile asupra sanatatii.
Mai mult, aceste regimuri sau diete nu tin cont de particularitatile individului, de necesitatile
organismului, conducand la grave carente nutritionale, si uneori, chiar la tulburari organice sau
perturbari psihice.

Obiectivele unui regim alimentar trebuie sa fie:

* Pastrarea starii generale de sanatate

* Prevenirea aparitiei unor boli corelate cu regimul alimentar (ex: boli cardiovasculare, cancer)
* Imbunatatirea starii generale de sanatate / tratamentul unor boli rezultate dintr-un regim
alimentar disfunctional (ex. obezitatea)
* Corectarea unor carente nutritionale
* Adaptarea regimului alimentar la diverse etape de viata (sarcina, menopauza, etc)

Altfel spus, obiectivul unui medic nutritionist trebuie sa fie, in primul rand, starea de
sanatate a pacientului.

Consilierea nutritionala nu presupune doar recomandarea unui regim alimentar. Clientul trebuie
sa invete sa se hraneasca singur, intr-un mod echilibrat si adecvat nevoilor sale.

Regimul alimentar se realizeaza tinand cont de particularitatile fiecarui individ:

* Istoricul medical personal si familial

* Starea generala de sanatate
* Bolile de care sufera persoana si riscurile de a dezvolta o anumita boala
* Tratamentele medicamentoase pe care le urmeaza
* Varsta, inaltimea si greutatea corporala
* Alergiile la diferite alimente
* Ocupatia / profesia
* Activitatea fizica zilnica
* Unde mananca cel mai des (ex. acasa sau in oras)
* Care sunt alimentele care ii plac si cele care ii displac

Consilierea nutritionala trebuie realizata de catre un medic. Un medic poate intelege cum va
poate afecta, la nivel organic si psihic, un anumit regim alimentar si va poate ajuta sa obtineti sau
sa mentineti o greutate adecvata varstei si inaltimii dumneavoastra fara a va pune in pericol
sanatatea!
Semnal de alarma!

Informatiile despre alimentatie, diete, regimuri pe care le gasiti pe internet si in mass-media

pot fi eronate!

Urmand diete si regimuri de slabit gasite in reviste, pe internet, recomandate de prietene sau
recomandate de "consilieri" care nu fac dovada competentei lor in acest domeniu, va asumati
riscul unor efecte grave pe termen lung si dezvoltarea unor boli, precum:

- tulburari endocrine - dereglari de ciclu menstrual, infertilitate

- scaderea masei osoase - cresterea riscului de osteoporoza
- carente de minerale si vitamine
- tulburari digestive
- dezvoltarea unor boli ale ficatului
- caderea parului, deteriorarea unghiilor
- tulburari cardiace (palpitatii, tulburari ale ritmului cardiac) - boli cardiovasculare
- tulburari la nivelul dispozitiei: stari depresive, iritabilitate / nervozitate crescuta, stari de
anxietate

Unde pot gasi informatii corecte?

A. Verificati daca persoana care va ofera consiliere nutritionala este sau nu medic si care sunt
competentele sale.

B. Verificati veridicitatea informatiilor pe care le primiti sau cititi in presa pe site-urile

organizatiilor si asociatiilor de specialitate:

American Dietetic Association - www.eatright.org

British Dietetic Association - www.bda.uk.com

C. Adresati-va unui medic nutritionist (specializare " Diabet, Nutritie si Boli Metabolice")
pentru a primi informatii corecte

Cum imi pot da seama ca o dieta / regim imi poate face rau?

Un regim alimentar / dieta care poate avea efecte negative asupra starii de sanatate are
urmatoarele caracteristici:

* Va promite o scadere rapida in greutate

* Va promite ca puteti scadea in greutate fara sa faceti activitate fizica
* Va sugereaza sa excludeti din regim anumite alimente sau grupe de alimente
* Va sugereaza ca exista anumite alimente care "va slabesc"
* Va sugereaza ca unele alimente, mancate la anumite ore, au efect de slabire sau ingrasare
* Va promite ca "va schimba" metabolismul
* Sustine ca exista alimente care "ingrasa" si alimente care "slabesc"
* Presupune mai putin de 3 mese si 2 gustari / zi
* Nu tine cont de activitatea fizica zilnica pe care o faceti
* Suna prea bine pentru a fi adevarat!
* Va promite ca nu veti simti senzatia de foame, sau ca puteti manca "oricat"!

Exemple:
* O persoana care lucreaza ca profesor de sport si face activitate fizica intensa, are un necesar
caloric mai mare decat o persoana care lucreaza la calculator, in birou si se deplaseaza cu masina.
Regimul alimentar trebuie sa tina cont de profesia pe care o aveti si de activitatea fizica zilnica!

* O persoana care are, printre rudele de grad I, persoane care sufera de diabet si prezinta o
glicemie crescuta la analizele medicale, va urma un regim alimentar adecvat conditiei sale
medicale si istoricului medical al familiei!

* O persoana care urmeaza un tratament medicamentos pentru o anumita tulburare (inclusiv o

tulburare psihica - ex. depresie), isi poate adapta regimul alimentar astfel incat alimentatia sa
sustina un rezultat optim al tratamentului. In acest caz, regimul alimentar se realizeaza de catre
medic pe baza unor studii clinice privind rolul anumitor alimente asupra functionarii creierului.
Urmarea unui regim alimentar / dieta incorecta poate agrava simptomele tulburarii.

Depresia la adolescente creste riscul de

obezitate
Potrivit statisticilor 20% dintre copiii si adolescentii din intreaga lume sufera de boli legate de
sanatatea mentala sau au probleme corelate cu acestea. Anual se inregistreaza 800.000 de sinucideri,
iar 86% dintre acestea se intampla in tarile sarace. Jumatate dintre oamenii care isi pun capat vietii au
intre 14 si 44 de ani.

Depresia provoaca o crestere a nivelului de cortizol, hormonul stresului, atat la baieti cat si fete. Insa
studiul arata ca poate duce la obezitate doar in cazul fetelor. Tratarea din timp a depresiei poate reduce
nivelul de stres si riscul de obezitate, scrie Science Daily.

Cortizolul regleaza anumite functii metabolice din organism si este eliberat ca reactie la stres. Desi inca
nu este clar de ce un nivel ridicat de cortizol poate provoca obezitate doar in cazul fetelor tinere, oamenii
de stiinta cred ca rezultatul este dat de diferentele fiziologice si comportamentale (eliberarea
estrogenului si excesele alimentare provocate de stres), metodele diferite ale celor doua sexe de a face
fata stresuluii.
"Recomandat este sa incepem sa tratam depresia din timp pentru ca stim ca depresia, cortizolul si
obezitatea sunt strans legate in cazul adultilor," declara Elizabeth J. Susman, profesor de sanatate
comportamentala la Universitatea Penn State. "Stim cu totii ca stresul reprezinta un factor critic in multe
probleme mentale si fizice. In cazul in care depresia este tratata la timp, se poate reduce nivelul de
cortizol si astfel si riscul de obezitate."

Echipa de cercetatori au analizat starea mentala a unui grup de 111 baieti si fete, cu varste cuprinse intre
8 si 13 ani. Apoi a urmat stabilirea greutatii corporale si nivelul de cortizol din saliva.

Datele obtinute de oamenii de stiinta au aratat ca depresia este asociata cu cresteri ale nivelului de
cortizol atat in cazul baietilor, cat si in cazul fetelor, insa cortizolul provocat de stres este asociat cu
obezitate doar in cazul fetelor.

Peste 40% dintre copiii romani sunt supraponderali

In Romania, statisticile ultimilor ani arata ca 20% dintre locuitori sufera de obezitate si alti 40% sunt
supraponderali, ceea ce ne situeaza pe locul trei in Europa ca prevalenta a obezitatii. Ceea ce este
deosebit de alarmant este faptul ca peste 40% dintre copiii din Romania sunt supraponderali.

Obezitatea nu este doar o problema estetica, de imagine, ci mai ales o problema de sanatate, fiind
perceputa si incriminata actual ca una din principalele cauze de mortalitate si morbiditate in randul
populatiei generale. Efectele negative ale excesului ponderal se rasfrang asupra tuturor aparatelor si
sistemelor organismului, generand complicatii dintre care unele redutabile, precum:

diabet zaharat;
hipertensiune arteriala;

boli cardiovasculare;

dislipidemii;

ateroscleroza sistemica;

probleme articulare (boala poliartrozica);

colecistopatii;

probleme respiratorii;

sindromul de apnee in somn;

complicatii ginecologice si obstetricale;

cresterea predispozitiei catre diverse forme de cancer.

Pentru a diminua riscurile asociate cu cresterea in greutate trebuie sa acorzi atentie maxima alimentatiei,
sa faci sport cu regularitate si sa scapi de kilogramele in plus care iti pun in pericol sanatatea. Pentru a-ti
intari motivatia este important sa cunosti cele mai frecvente probleme de sanatate cauzate de obezitate.

Cifre ale obezitii n Romnia i n lume

Alimentaia proast, stresul i sedentarismul sunt principalele cauze ale creterii numrului de obezi
n Romnia.
In lume exista peste un miliard de persoane adulte supraponderale, mai multe decat cele 800 de milioane de
persoane ce sufera de malnutritie, se arata intr-un raport al OMS. Cel putin 300 de milioane de adulti sunt obezi.
Daca in China, Japonia si in unele tari africane procentul acestora este mic, sub 5%, in unele zone urbane din
Samoa, numarul acestora depaseste 75%.
In Statele Unite, 30% dintre adulti sunt considerati obezi - circa 60 de milioane de persoane. in Europa, recordul la
obezitate este detinut de Marea Britanie cu 23%, fata de Germania cu 12% si Italia cu 8%. Obezitatea progreseaza si
in randul copiilor: in lume exista 22 de milioane de copii obezi cu varsta sub cinci ani. Obezitatea infantila tinde sa ia
proportii alarmante in Uniunea Europeana, unde 14 milioane de copii sunt supraponderali si numarul acestora creste
anual cu 400.000.

Hrana prea bogata in zaharuri si grasimi nocive si activitatea fizica redusa sunt principalele cauze ale obezitatii, care
la randul ei este principala cauza a unor maladii cronice precum diabetul de tip 2, bolile cardiovasculare,
hipertensiunea arteriala, accidentele vasculare cerebrale si unele forme de cancer.
- in Romania, aproximativ 30% din populatie sufera de obezitate;
- 20% este supraponderala;
- numarul copiilor supraponderali, cu 18% mai mare in ultimii zece ani;
- cele mai afectate sunt persoanele cu varsta intre 15-64 de ani.
Sursa: Centrul de calcul si statistica sanitara din cadrul Ministerului Sanatatii Publice
- 40% dintre copii sunt supraponderali;
- 60% dintre adulti sunt supraponderali, iar 30% sunt obezi; procentul barbatilor obezi este de 27%, iar cel al femeilor
de 29%.
Sursa: Societatea de Endocrinologie
- 7,7% din totalul populatiei masculine este obeza- 9,5% din totalul populatiei feminine este obeza.
Studiu al Eurostat (Biroul European de statistica)
- obezitatea este factor de risc in aproximativ 75% din bolile contemporane; un roman din trei este supraponderal-
unul din patru este obez; in Romania sunt peste 3,5 milioane de obezi; doar 10% dintre acestia merg la un control
medical; numai unu la suta dintre ei sunt inclusi intr-un program national de educatie impotriva obezitatii.
Studiu realizat de compania Abbot Laboratories.
Program de preventie a obezitatii in scoli
n premier, n ara noastr, ncepnd cu anul de nvmnt 2010-2011 se deruleaz programul
de prevenie a obezitii la vrstele tinere, susinut de specialiti din mai multe societi: Diabet,
Nutriie i Boli Metabolice, Boli Cardiovasculare, Medici de Familie.
Programul are ca scop major educarea populaiei, n general, i mai ales a copiilor de vrste
precolare i colare, a studenilor i a adulilor tineri, n sensul adoptrii unui stil de via
echilibrat, bazat pe o alimentaie sntoas i pe combaterea sedentarismului.
Profesorul doctor Constantin Ionescu-Trgovite avertizeaz prinii c un copil de 7-8 ani care
are 2 kg peste greutatea normal, aproape nesesizabile, ca adult, adic la 40-45 de ani, va avea cu
20 kg n plus. Concret, ncepnd cu 15 septembrie, cnd se d startul n noul an de nvmnt,
copiilor li se vor nregistra greutatea, nlimea i circumferina abdomenului, "pentru a vedea, n
timp, dac aceti parametri pot s aib valoare informativ. Dac nvtorii, profesorii sau
cadrele medicale (acolo unde mai sunt) gsesc cazuri mai deosebite, cu obeziti mari, ele vor fi
dirijate ctre centrele de diabet, pentru a preveni diabetul zaharat, consecin direct a obezitii.
Este foarte important ca noi s depistm astfel cazurile aflate n faze precoce ale tulburrilor
metabolice, pentru c una este s diagnostichezi un diabet, s zicem, la 20 de ani, fr nici o
complicaie, i alta este la 40 de ani, cnd diabetul este asociat cu complicaii severe", atrage
atenia profesorul Trgovite. De asemenea, nc din prima zi, pe e-mail-urile tuturor colilor din
Romnia vor fi expediate mesaje privitoare la obezitate, combaterea i consecinele acestei boli.
Mesajele vor fi adaptate destinatorilor, respectiv pe categorii de vrst, vor fi elaborate i
aprobate de specialiti. Pentru a mri impactul, mesajele vor fi mediatizate.
La programul de prevenie a obezitii particip specialiti din toat ara n mod voluntar. n
schimb, el nu este susinut financiar de Ministerul Sntii, dei pe termen mediu i lung el este
principalul beneficiar, prin reducerea substanial a costurilor generate de complicaiile
obezitii.
Modelul finlandez, preluat de mai multe ri
n Finlanda, ara unde se consum, tradiional, cantiti mari de unt, a fost implementat un
program naional de prevenie a obezitii. Consecina principal: a sczut mortalitatea prin boli
cardiovasculare cu 40%, o scdere foarte mare. Acest program de prevenie a costat foarte mult
i s-a bazat pe determinri biologice foarte precise, pe subprograme de modificare a stilului de
via n mod organizat, respectiv pe alimentaie echilibrat, exerciii fizice etc. Modelul finlandez
a stimulat i alte ri, cum sunt SUA, de a derula programe de prevenie.
"n Romnia, orict ar fi pensia de mic, o alimentaie bogat n calorii nu e o problem,
deoarece ea se bazeaz pe cartofi, fasole, pine, carne gras. Astfel, cu bani puini poi avea o
alimentaie bogat n calorii, dar srac n principii nutritive valoroase, obinute din alimente
superioare calitativ"
profesorul doctor Constantin Ionescu-Trgovite.

Romania, pe ultimul loc in Europa in topul obezitati

atele furnizate de Eurostat, OMS si Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica arata ca
Romania este pe ultimul loc in Europa in ceea ce priveste obezitatea, informeaza realitatea.net.
Potrivit topului, cele mai multe persoane obeze sunt in Marea Britanie, 24,5%. Urmeaza Irlanda cu 23% si
Malta cu un procent de 22,3% din populatia adulta obeza. In acest top mai sunt incluse tari ca Islanda,
Luxemburg, Lituania, dar si Ungaria, Grecia sau Cehia.
Romania se afla pe ultimul loc cu un procent de 7,9%. Cu toate acestea, datele oferite anul trecut de
Institutul de Endocrinologie I.C. Parhon sunt de-a dreptul ingrijoratoare. Potrivit statisticilor, un roman din
patru sufera de obezitate si 30% dintre romance au o greutate mai mare decat cea normala.

http://www.paginamedicala.ro/stiri-medicale/Romania_-pe-ultimul-loc-in-Europa-in-topul-
obezitatii_13916/

OMS a stabilit un program de prevenire a obezitatii

Obezitatea tinde sa devina o problema foarte grava, a afirmat, joi, dr. Julieta Cristescu de la Institutul
de Boli de Diabet si Boli de Nutritie "N. Paulescu", precizand ca, in prezent, exista un program al
Organizatiei Mondiale a Sanatatii de combatere si prevenire a obezitatii la care s-a raliat si Institutul,
dar si multe alte centre din Romania.
"Obezitatea este un flagel, cuprinde un numar mare din populatia tarii, este o boala cronica ce trebuie
tratata deoarece da complicatii cardiace, diabet si alte afectiuni", a evidentiat dr. Julieta Cristescu.
In ceea ce priveste alimentatia, specialistul a evidentiat ca populatia trebuie sa aiba mare grija pentru
ca aceasta sa fie echilibrata, sanatoasa, combinata cu exercitii fizice.
Daca in urma cu cativa ani se vorbea despre epidemie de boli infectioase, astazi se vorbeste de
obezitate, de boli de metabolism, a spus specialistul. Ea a facut referire la faptul ca un copil, dupa
nastere, creste si se dezvolta cu lapte si a accentuat ca acest produs este necesar si pe parcursul vietii.
Nu numai laptele ca atare este indicat, ci si produsele lactate, intre acestea iaurtul fiind indicat pentru
continutul sau in macro si micro nutrienti. Dr. Cristescu a evidentiat cresterea posibilitatilor de
metabolizare a proteinelor acestui produs, dar si procentul mare de calciu pe care il are si care este
important pentru sanatate. Calciul este necesar nu numai sa fie consumat si sa se gaseasca in
organism, dar el trebuie si fixat, iar si pentru acest lucru iaurtul este
indicat, a spus dr. Cristescu. In ceea ce priveste procesul tehnologic, medicul sustine ca acesta nu este
daunator, ci dimpotriva, ajuta flora intestinala. Nutritionistul a subliniat importanta unei alimentatii
echilibrate, evidentiind ca pentru aceasta este necesar ca fiecare persoana sa consume numarul de
calorii
indicat. Astfel, ea a spus ca un adult care are o varsta medie, o activitate nici sedentara, nici foarte
activa, ar avea nevoie de 2.000 de calorii pe zi, care ar trebui sa fie alcatuite din glucide - 55%, lipide -
25%, restul - proteine de calitate superioara. Consumul de ciocolata, inghetata, carne grasa sunt
bombe calorice, a
subliniat dr. Cristescu.
In ceea ce priveste consumul de iaurt, Romania este pe ultimul loc in Europa, cu 6 kg pe cap de
locuitor, fata de 27 in Europa. "Iaurtul este unul din alimentele cele mai vechi, universale si benefice
pe care umanitatea le-a cunoscut. Chiar are o istorie - a implinit 90 de ani. In ultimul secol, felul in
care ne hranim s-a schimbat radical prin consumul de produse cu multe calorii si valoare nutritiva
scazuta. Aceasta conduita alimentara a dus la
cresterea incidentei unor boli determinate sau favorizate de stilul de viata. Vorbim despre obezitate,
diabet zaharat, hipertensiune arteriala si chiar cancere digestive.
Consumul zilnic de iaurt, sursa de calciu si proteine, alaturi de fructe si legume bogate in vitamine si
fibre reprezinta o solutie pentru alimentatia corecta,prevenirea si combaterea unor asemenea
afectiuni", a subliniat dr. Julieta Cristescu.
http://www.romedic.ro/oms-a-stabilit-un-program-de-prevenire-a-obezitatii-0N12137

Din septembrie, scolile vor spune "NU obezitatii!"

Programul are ca scop major educarea populatiei, in general, si mai ales a copiilor de varste
prescolare si scolare, a studentilor si a adultilor tineri, in sensul adoptarii unui stil de viata echilibrat,
bazat pe o alimentatie sanatoasa si pe combaterea sedentarismului.

Profesorul doctor Constantin Ionescu-Targoviste avertizeaza parintii ca un copil de 7-8 ani care are 2
kg peste greutatea normala, aproape nesesizabile, ca adult, adica la 40-45 de ani, va avea cu 20 kg in
plus.

Concret, incepand cu 15 septembrie, cand se da startul in noul an de invatamant, copiilor li se vor

inregistra greutatea, inaltimea si circumferinta abdomenului, "pentru a vedea, in timp, daca acesti
parametri pot sa aiba valoare informativa.

Daca invatatorii, profesorii sau cadrele medicale (acolo unde mai sunt) gasesc cazuri mai deosebite, cu
obezitati mari, ele vor fi dirijate catre centrele de diabet, pentru a preveni diabetul zaharat, consecinta
directa a obezitatii.

Este foarte important ca noi sa depistam astfel cazurile aflate in faze precoce ale tulburarilor
metabolice, pentru ca una este sa diagnostichezi un diabet, sa zicem, la 20 de ani, fara nici o
complicatie, si alta este la 40 de ani, cand diabetul este asociat cu complicatii severe", atrage atentia
proDe asemenea, inca din prima zi, pe e-mail-urile tuturor scolilor din Romania vor fi expediate
mesaje privitoare la obezitate, combaterea si consecintele acestei boli. Mesajele vor fi adaptate
destinatorilor, respectiv pe categorii de varsta, vor fi elaborate si aprobate de specialisti. Pentru a mari
impactul, mesajele vor fi mediatizate.

La programul de preventie a obezitatii participa specialisti din toata tara in mod voluntar. In schimb, el
nu este sustinut financiar de Ministerul Sanatatii, desi pe termen mediu si lung el este principalul
beneficiar, prin reducerea substantiala a costurilor generate de complicatiile obezitatii.

Modelul finlandez, preluat de mai multe tari

In Finlanda, tara unde se consuma, traditional, cantitati mari de unt, a fost implementat un program
national de preventie a obezitatii. Consecinta principala: a scazut mortalitatea prin boli cardiovasculare
cu 40%, o scadere foarte mare.

fesorul Targoviste.

Scop
Scopul programului este de a preveni i controla obezitatea i a altor boli cronice, prin alimentatie
sanatoasa si activitatea fizica.Obiectivul va fi realizat prin eforturile strategice de sntate public care
vizeaz obiective urmtorul program:

Rezultat obiective:
Scderea prevalenei obezitii.
Creterea activitii fizice.
mbuntirea comportamente dietetice referitoare la sarcina populaiei de obezitii i a
bolilor cronice.
Impact obiective:
Creterea numrului, ajunge, i calitatea politicilor i standardelor stabilite, n loc s sprijine
consumul de sntoas i activitatea fizic n diferite setri.
Creterea accesului i utilizarea de medii pentru a sprijini consumul sntoas i activitatea
fizic n diferite setri.
Creterea numrului, la ndemna i calitatea de abordri sociale i comportamentale c
politica completeaz i strategiile de mediu pentru a promova consumul de sntoas i
activitatea fizic.
Programul de stat va dezvolta strategii de resurse efectul de levier i coordoneze eforturile Statewide
cu mai muli parteneri pentru a aborda toate din urmtoarele domenii principale DNPAO int:
Creterea activitii fizice.
Creterea consumului de fructe i legume.
Reducerea consumului de buturi zahr ndulcit.
Creterea alpteaz iniiere, durata i exclusivitate.
Reducerea consumului de alimente ridicat de energie densa.
Scderea privitul la televizor.
Pentru aceste obiective comportament, precum i a rezultatelor privind sntatea a obezitii i a altor
boli cronice, Programul pune accentul pe reducerea disparitilor de sntate, inclusiv, dar nu se
limiteaz la cele legate de ras / etnie, statut socio-economic, geografie, sex, vrst, i handicap.