MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAȚIONALĂ DIN MOLDOVA

FACULTATEA PSIHOLOGIE, ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ

CATEDRA PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI

Mariana CHETRARI

Influența emoțiilor asupra comportamentului alimentar

Proiect de cercetare

Conducător științific: Iulia IURCHEVICI,

doctor, conferențiar universitar

Autor: Mariana Chetrari,

Gr.II- PCCP-221-11

Programul de master: Psihologie Clinică și Consiliere Psihologică

Chișinău – 2022

1
 CUPRINS

INTRODUCERE

1.ANALIZA TEORETICO-CONCEPTUALĂ A INFLUENȚEI EMOȚIILOR ASUPRA

COMPORTAMENTULUI ALIMENTAR

BIBLIOGRAFIE

2
 INTRODUCERE

Acualitatea cercetarii.

Comportamentul alimentar si consecintele, fie pozitive, fie negative ale acestuia, constituie o
problema la nivel global al societatii actuale. Avand in vedere caracterul permisiv al accesibilitatii
la modelele sociale (mass-media), in prezent lumea se confrunta cu un grad ridicat de risc de
tulburare de comportament alimentar, operationalizat prin bulimie si anorexie. Desigur ca
tulburarea de comportament alimentar are o baza genetica si influente culturale; dar studiul de
fata isi doreste sa afle corelatia dintre factorii psihologici determinanti in riscul de tulburare de
comportament alimentar.

S-a demonstrat ca influenta genetica nu este pur si simplu cauza mostenirii oricaror gene,
ci rezulta dintr-o interactiune mult mai complicata intre mai multe gene si factori genetici. Bazele
acestui factor implicat in tulburarea de comportament alimentar releva faptul ca sunt anumite gene
care influenteaza apetitul si metabolismul individului.

Cercetarile au aratat ca influentele socio-culturale joaca un rol crucial in aparitia riscului

de tulburare de comportament alimentar, in special acelor persoane care urmaresc o imagine ideala
a frumusetii. Imaginile din mass-media (reviste, televizor, reclame) sunt nerealistice, modificate
si avand scopul de a dezvolta o imagine culturala a perfectiunii care, de fapt, nu exista.

Studiile facute asupra anorexiei si bulimiei nervoase au identificat un numar de trasaturi

ale personalitatii care pot fi prezente inainte, in timpul si dupa tratamentul tulburarii de
comportament alimentar. Factorii: perfectionismul, trasaturile obsesiv-compulsive, emotiile
negative, stima de sine scazuta si caracteristicile asociate unei personalitati evitante. Este de
asemenea important sa spunem ca infometarea induce schimbari importante in cognitie,
comportament si in relatiile interpersonale.

Anorexia nervoasa se caracterizeaza prin refuzul de a mentine o greutate corporala

normala, minima. Bulimia nervoasa se caracterizeaza prin episoade repetate de mancat compulsiv
urmate de comportamente compensatorii inadecvate cum ar fi varsaturile autoprovocate, abuzul
de laxative, de diuretice sau de alte medicamente, posturi sau exercitii fizice excesive.

O perturbare in perceperea conformatiei si greutatii corpului este element esential atat al

anorexiei, cat si al bulimiei nervoase. De asemenea, este prevazuta o categorie, tulburarea de
comportament alimentar fara alta specificatie, pentru codificarea tulburarilor care nu satisfac
criteriile pentru tulburare de comportament alimentar specifica.

Obezitatea simpla este inclusa in Clasificarea Internationala a Maladiilor (CIM), drept

conditie medicala generala, dar ea nu apare in DSM-IV, deoarece nu s-a stabilit ca aceasta este
asociata in mod constant in sindromul psihologic si comportamental.

Obiectivul unui studiu referitor la stima de sine si tulburarile de alimentatie legata de gen a
fost de a determina daca aceste doua caracteristici au contribuit la dezvoltarea tulburarilor de
alimentatie. Studiul a implicat un total de 100 de peroane care au participat prin completarea unui
sondaj folosit pentru a examina stima de sine si obiceiurile alimentare. Rezultatele au aratat ca
participantii care au raportat un nivel ridicat de stima de sine au raportat de asemenea si mai putina

3
experienta in ceea ce priveste alimentatia. In plus, s-a constatat ca femeile au raportat o stima de
sine scazuta si de asemenea o experienta legata de tulburarea de alimentatie, spre deosebire de
barbati.

Aceste rezultate au indicat o corelatie semnificativa intre stima de sine si tulburari de

alimentatie precum si o corelatie semnificativa intre femei si barbati si stima de sine, precum si
intre gen si tulburari de alimentatie. Femeile sunt mai predispuse decat barbatii de a suferi tulburari
de alimentatie (Cassandra B. Fremder, “self-esteem and eating disorders as related to gender”)

Un alt studiu facut in Romania a vrut sa evalueze deprinderile alimentare specifice pe grupe
de varsta la un lot populational de 464 de persoane din judetul Bacau, urban si rural, plin aplicarea
unui chestionar adaptat de frecventa alimentara. Rezultatele au indicat faptul ca in lotul impartit
pe medii de rezidenta se constata diferente privitoare la deprinderile alimentare si stilul de viata.
Subiectii din mediul urban par sa fie mai interesati de reducerea consumului de grasimi saturate,
colesterol, sare in exces, cresterea consumului de legume si fructe spre deosebire de cei din mediul
rural. (Cecilia Lucaci, “studiu transveral prind evaluarea obiceiurilor alimentare si a stilului de
viata”, 2010)

“Influenta greutatii corporale prezente si dezirabile asupra riscului de aparitie a

tulburarilor de comportament alimentar”, ( 2011, Stefania Miclea, Monica Albu, Cluj) a incercat
sa arate diferentele dintre greutatea actuala si greutatea dorita in trei grupuri de femei: femei care
isi doresc sa ia in greutate, sa se mentina si femei care vor sa slabeasca. Studiul s-a facut pe 91 de
femei cu varsta intre 18 si 34 de ani fara tulburari de comportament alimentar. Rezultatele au aratat
ca femeile care-si doresc sa aiba o greutate diferita de cea pe care o au, au un risc mai mare sa
dezvolte o tulburare de comportament alimentar, spre deosebire de femeile care sunt multumite cu
greutatea pe care o au.

Asocierea dintre riscul de a dezvolta tulburari de comportament alimentar si caracteristice

psihologice studiate (EDI-3) difera in functie de relatia intre greutatea actuala si greutatea dorita.

Obiectivul cercetarii: Constitue influența emoțiilor asupra comportamentului alimentar.

Subiectul cercetării: Comportamentul alimentar si consecintele, fie pozitive, fie

negative ale acestuia.

Scopul cercetarii studiul de fata isi doreste sa afle corelatia dintre factorii psihologici
determinanti in riscul de tulburare de comportament alimentar
. Obiectivele cercetării:
● Analiza literaturii de specialitate la problema cercetată;
● Identificarea emotiilor care duc la tulburari alimentare
● Evaluarea simptomelor relevante pentru dezvoltarea tulburarilor de comportament
alimentar.
● Valorizarea rezultatelor cercetării sub formă de concluzii și recomandări.

Ipotezele cercetării:

4
 1. Problemele interpersonale la femei prezinta un risc mai mare de tulburare de comportament
alimentar, spre deosebire de barbati.
2. Riscul de tulburare de comportament alimentar apare cu precadere la persoanele care au
un grad de control exagerat de inalt, comparativ cu persoanele care au un grad scazut al
perfectionismului.

Baza conceptuală a cercetării. Slanez (1996) a creat scala aproape perfecta (The Almost Perfect
Scale) care contine 4 variabile: standarde si ordine, relatie, anxietate si procrastinatie. El distinge
intre perfectionismul adaptativ si maladaptativ. Ambele presupun un scor ridicat in ceea ce priveste
standardele si ordinea cu deosebirea ca perfectionistii maladaptativi tind sa obtina scoruri mari si
la anxietate si procrastinatie. Perfectionismul este unul dintre cei 16 factori de personalitate
indentificati de Raymond Cattel si poate fi corelat cu constiinciozitatea si neuroticismul din
modelul Big Five.

Esantionul cercetarii Lotul de subiecti este reprezentat de femei si barbate anchetate

online.

Metode, procedee și tehnici de cercetare:

Metode empirice Instrumente folosite: Chestionar EDI-3- David M. Garner

Vom folosit chestionarul de D.M.GARNER pentru autoevaluarea trasaturilor sau

constructelor psihologice care s-au dovedit a fi relevante din punct de vedere clinic la persoanele
cu tulburari de comportament alimentar. Prin folosirea chestionarului, vrem sa evaluam
simptomele relevante pentru dezvoltarea tulburarilor de comportament alimentar. Din structura
chestionarului EDI-3 vom utiliza scala psihologica a controlului exagerat operationalizata prin
perfectionism si ascetism, aplicata atat la persoanele de gen feminin cat si la persoanele de gen
masculin, scala pe care am descris-o mai sus.

Chestionarul este aplicat individual, prin raspunderea subiectilor la 91 de intrebari. Scala

cuprinde 6 variante de raspuns, acestea fiind: Intotdeauna, De obicei, Adesea, Cateodata, Rar si
Niciodata.

Rezultatele asteptate includ un grad ridicat de nemultumire a corpului la femei in

comparatie cu barbatii. De asemenea si gradul de perfectionism este mai ridicat la femei decat la
barbati. Ne asteptam la un grad mai ridicat de risc de tulburare de comportament alimentar la femei
decat la barbati.

Ascetismul inseamna negarea aspectelor placute ale vietii, deoarece placerea lor produce
conflicte interne pentru individul in cauza, si apare sub forma de momente de singuratate sociala
sau intima. Ascetismul este refuzul oricarei placeri fizice, chiar si a celor mai inocente, pentru a
proteja eul impotriva nevoilor pulsionale care sunt o sursa de angoasa. Pentru psihologi riscul este
cu atat mai semnificativ, cu cat este reprezentat de extinderea unei renuntari in planul unor lucruri
necesare: individul refuza placerile orale, refuza hrana sau o reduce substantial, astfel expunandu-
si sanatatea la riscuri inutile ajungand la anorexie (Psiholog Ionela-Janina Sabou)

5
 Perfectionismul si ascetismul sunt indicatori care inglobeaza conceptul de control exagerat
al indivizilor, concept ce va fi masurat in planul de cercetare propus.

Scorul mic la scala de perfectionism inseamna ca individul nu are standarde de performanta

rigide sau neadecvate, in timp ce un scor ridicat inseamna ca individul are nevoie permanenta de
a atinge cele mai inalte standarde de performanta.

Scorul mic la scala de ascetism inseamna ca individul nu simte nevoia de a cauta virtutea
prin urmarirea unor idealuri spirituale, precum autodisciplina, negarea de sine, sacrificiul de sine
si controlul nevoilor corpului. Scorul ridicat la aceasta scala inseamna ca individul are tendinte
extreme de a cauta virtutea prin urmarirea acelorasi idealuri spirituale. El manifesta o tendinta
foarte puternica de a oferi conotatii pozitive obtinerii de virtuti prin austeritatea autoimpusa.

Un scor mic la variabila dependenta inseamna ca individul nu manifesta o nemultumire

semnificativa fata de greutatea sa si forma corporala, in timp ce un scor ridicat indica faptul ca
acesta are nemultumiri extreme fata de forma si dimensiunile corpului sau.

Etapele investigației:
1. Determinarea temei de cercetare, documentarea științifică, elaborarea bazei conceptuale a
proiectului de cercetare;
2. Proiectarea cercetării, selectarea metodelor de cercetare, analiza datelor;
3. Realizarea chestionarelor cu întrebări, pentru a analiza afla efectul emotiilor asupra
comportamentului alimentar;
4. Valorificarea rezultatelor cercetării sub formă de concluzii și recomandări.

Importanța teoretică a lucrării. In cazul in care rezultatele studiului vor fi relevante,

acest lucru poate constitui un pas important in prevenirea si combaterea tulburarilor de
comportament alimentar. Prin cunoasterea factorilor psihologici cauzali pentru tulburarile de
comportament alimentar putem determina cresterea gradului de autocunoastere. Daca un individ
are un grad ridicat pentru autocunoastere, se creaza o relatie corelationala intre caracteristicile
psihologice si riscul de tulburari de comportament alimentar, risc ce poate fi diminuat.

Importanța practică a lucrării consider ca acest studiu va ajuta la constientizarea faptului

ca atat barbatii, cat si femeile sunt supusi riscului de a experimenta o tulburare de acest fel, iar
intre perfectionism si gradul de ascetism, de exemplu, nu exista o diferenta de gen. Atat barbatii,
cat si femeile sunt susceptibili de a avea un grad ridicat de autoapreciere care le-ar putea modifica
actiunile in ceea ce priveste controlul alimentar.

Compartimentele de bază ale proiectului de cercetare. Lucrarea este constituită din

introducere și bibliografie. În introducere este argumentată actualitatea temei, scopul, problema,
ipoteza și obiectivele studiului.

Cuvinte-cheie: comportamentului alimentar, Influența emoțiilor, tulburare alimentara,

greutate.

6
 Bibliografie

1. Athanasiu, A. Elemente de psihologie medicală. Bucureşti: Editura Medicală, 1983.

2. Avram E., (coord). Psihologia Sănătății. Bucureşti, Ed. Universitară, 2011.
3. BLOJ, R., GRECU, Gh. Corelații între evenimentele de viață psihotraumatizante și
tulburări de comportament alimentar. Disponibil: http://www.amtsibiu.ro/archive/129-
corelaii-intre-evenimentele-de-via-psihotraumatizante-i-tulburrile-comportamentului-
alimentar.
4. DAFINOIU, I., BONCU, Ș. Psihologie socială clinică. Iași: Polirom, 2014.
5. Diaconescu, M. Noţiuni de psihopatologie şi sănătate mentală. Universitatea Babeş Bolyai.
Cluj-Napoca, 2011.
6. DSM-IV-TR: Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders. 4th Edition,
American Psychiatric Association, 2000.
7. Dumitriu I. A. Consiliere psihopedagogică. Iaşi, Polirom, 2008. 3
8. Enea, Violeta, Moldovan, Adela, Anton, Raluca. Tulburările de comportament alimentar
şi obezitatea la copii şi adolescenți. Iași: Polirom, 2017.
9. Gerald, R. Adams, Berzonsky, Michael D. Psihologia adolescenţei. Manualul Blackwell.
Iași: Polirom, 2009.
10. Hay P. J. Quality of life and bulimic eating disorder behaviours:findings from a
community-based sample. Int J Eat Disord, 2013; 33:434-42.
11. Hay P. J., Bacaltchuk J. Bulimia nervosa. În: Clinical Evidence. Issue 9. London: BMJ
publishing, 2003: 1388-98.
12. Kaplan & Sadock. Manual de buzunar – Psihiatrie clinică.
13. Kendler K., Neale M., Kessler R. The genetic epidemiology of bulimia nervosa. În
American Journal of Psychiatry, 1991, 148, 12, 1627-1637.
14. Lisievici P. Teoria şi practica consilierii. Bucureşti, Ed. Universităţii, 1998.
15. Oancea, C., Ungureanu, C., Iosifescu, R. Consilierea și tehnici înrudite în practica
medicală. Bucureşti: Semne, 2012.
16. Paşca, Maria Dorina. Elemente de psihopedagogie nutriţională. University Press, 11.1-
11.2, 2009.
17. Popescu-Neveanu, P. Tratat de psihologie generală. Bucureşti: Trei, 2013.
18. Simion, S., Ardelean, M. Promovarea sănătăţii şi educaţia pentru sănătate în şcoala
românească prin programe de prevenţie pentru comportamente alimentare dezadaptative.
Buletin știinţific, Fascicula Filologie, Seria A, Vol. XXIV, 404-406, 2015.
19. Vainik U., Dube L., Lu J., Fellows L.K. Personality and situation predictors of consistent
eating patterns. In: PloS One, 2015, nr. 10(12): e01444134. Doi: 10.1371/
journal.pone.01444134
20. CHRISTOPHER G. FAIRBURN. Terapia cognitiv-comportamentala si tulburarile de
comportament alimentar. ASCR. 404. 2014

7
Chestionar
EDI-3

8
9
10
11
12