Sunteți pe pagina 1din 12

Ψ Psihologie 2009, 2

PSIHOLOGIA DEZVOLTĂRII
„În faţa hazardului din natură omul nu are decât
două soluţii: al sacrului sau a revoltei prin geniu”.
M. Eliade
Profilaxia comportamentului
suicidar la minori
Lucia Savca
Termeni cheie: comportament suicidar, stare de criză, frustrare, suicid realizat, tentative de
suicid, fenomen social, model social, intoleranţă la stres, relaţii familiale, dezmembrare, atitu-
dine negativă.
Abstract
Suicidal behavior became a frequent phenomenon in our society, especially for children and young
people of 10 – 20 years old. In this discourse, we will emphasize the factors that may cause a suicide
and suicide attempts as a result of studying of the special literature and description of the cases that
we have analyzed. In the article, we try to characterize a psychological portrait of the persons, who
have suicide attempts and to develop the measures of prophylaxis in fighting against this scourge.

Actualitatea studiului este condiţionat în rândurile minorilor din clasele medii,


de fenomenul suicidului realizat, care este însă remedii pentru contracararea acestui
în creştere la vârsta pubertară, adolescen- comportament nu sunt nici la medici, nici
tină şi chiar la antipreadolescenţi, feno- la psihologi, nici la preoţi.
men care odinioară era o raritate printre Altădată, în ţara noastră majoritatea
minorii mai tineri de 18 ani. populaţiei considera acest fenomen un act
După datele MAI în anul 2007 în Re- realizat de persoane psihic bolnave sau de
publica Moldova s-au înregistrat 16 ca- alcoolici. Necătând la amploarea fenome-
zuri de suicid realizat de către minori, nului dat, în Republica Moldova până în
în 2008 din 554 cazuri de suicid, 37 au prezent sunt prea puţine cercetări funda-
fost minori până la 18 ani, iar în două luni mentale efectuate care ar servi temei în
ale anului 2009 din cele 66 de cazuri în- organizarea profilaxiei comportamentului
registrate deja, şapte cazuri de suicid rea- suicidar, atât în medicina legală asupra
lizat sunt comise de copii în vârstă de la suicidului realizat, cât şi în psihiatrie asu-
10 până la 18 ani. Din cele expuse putem pra tentativelor de suicid. Date statistice
conchide că suicidul realizat sporeşte de- precise despre suicid sunt greu de obţinut.
păşind progresia geometrică. Majoritatea subiecţilor cu comportament
În urma mai multor seminare, mese suicidar (cu tentative de suicid) dintre
rotunde efectuate cu cadrele didactice şi care, totuşi, au rămas în viaţă, de regulă;
specialişti din alte domenii în anii 2007 - nu sunt luaţi la evidenţă la psihiatru şi nu
2009 cu genericul „Profilaxia comporta- beneficiază de asistenţa psihologului şi
mentului suicidar la minori” am ajuns la psihoterapeutului. Astfel, putem spune cu
concluzia că majoritatea adulţilor sunt în- fermitate că în ţara noastră nu sunt elabo-
grijoraţi de fenomenul care se înregistrea- rate măsuri fundamentale de profilaxie a
ză deja destul de frecvent, mai cu seamă, acestui fenomen.

15
Ψ Lucia SavcA

Prin acest discurs ne-am propus să atra- suicidar şi a condiţiilor mediului soci-
gem atenţia asupra iniţierii studiilor apro- al în care el se dezvoltă;
fundate şi elaborării unor măsuri multidis- -- elaborarea programului de profilaxie a
ciplinare de profilaxie a comportamentului comportamentului suicidar la minori.
suicidar, fără a insista la imposibilitatea În cadrul cercetării empirice efectuate
completării şi modificării lor radicale. Dea- ne - am propus să testăm următoarele ipo-
semenea, tentăm să alcătuim cu aproxima- teze de lucru:
ţie portretul psihologic al persoanelor cu a). Presupunem că este o relaţie semni-
tentative de suicid (pe un lot restrâns) şi să ficativă între riscul comportamentu-
elaborăm unele măsuri psihopedagogice de lui suicidar şi relaţiile interpersonale
profilaxie în contracararea acestui flagel. din familie, instabilitatea emoţională,
Studiul de faţă s-a realizat de către noi trăsăturile de caracter vulnerabile ale
în trei etape: subiectului în cauză.
b). Ameliorarea relaţiilor interpersonale
1. Etapa studierii literaturii şi asamblarea
din familie, a climatului moral – psi-
cunoştinţelor despre comportamentul
hologic pe de o parte şi dezvoltarea
suicidar:
particularităţilor individuale ale su-
• adunarea de date despre comportamen-
biectului pe de altă parte reduc riscul
tul suicidar;
comportamentului suicidar.
• analiza factorilor şi motivelor ce au
Din literatura de specialitate comporta-
provocat comportamentul suicidar.
mentul suicidar este abordat diferit. Per-
2. Etapa diseminării cunoştinţelor căpătate soanele care îşi iau singuri viaţa o fac în
prin: moduri diferite şi din diferite motive.
* furnizarea de informaţie instituţiilor Z. Freud [2, p. 28] consideră că elementul
de profil (instituţiilor preuniversitare), central al comportamentului suicidar este
părinţilor şi organizaţiilor care trebuie dezechilibrul dintre pulsiunea auto şi he-
să se ocupe de profilaxia suicidului; teroagresivă, ori de câte ori pierderea unui
* favorizarea comunicării ştiinţifice în- obiect al dragostei, fenomen conştient,
tre specialiştii de diferite orientări în face ca ura, componenţa sa negativă şi in-
scopul abordării multiple a fenomenu- conştientă să se elibereze şi să se răsfrângă
lui suicidar. în Eu, astfel se capătă tendinţe în autodis-
trugere. Ulterior Abraham prin „disforie
3. Etapa aplicării cunoştinţelor obţinute originală” a dedus incapacitatea omului
prin: de dragostea deplină, dar capacitatea sa de
• încorporarea profilaxiei suicidului într ură nelimitată poate duce la disperare şi
- un program de sănătate; aceasta la suicid [6, p. 4].
• elaborarea programelor de prevenire a Suicidul, fiind la frontiera interrela-
suicidului pentru cadrele didactice, pă- ţiilor dintre persoană şi societate, cheia
rinţi şi psihologi. discifrării sale după I. Vedrinne se află în
Urmărind aceste etape ne-am propus studiile din amontele realităţii individuale,
următoarele obiective ale studiului: fiind un mijloc de a rezolva o problemă so-
-- studierea factorilor de risc, motivelor cială de către o persoană fragilă şi un scop
care pot declanşa comportamentul su- în sine, implicând multiple variabile ce se
icidar; interferează. Studiile moderne nu dau un
-- evidenţierea particularităţilor indivi- răspuns univoc mecanismului suicidogen
duale ale persoanei cu comportament
16
Psihologia dezvoltării Ψ

şi factorilor săi de risc, chiar dacă admit Rata suicidului la copii şi adolescenţi
că factorul esenţial al comportamentului este mai rar întâlnită ca la adulţi. Mai
suicidar este o „proastă inserţie socială” mulţi cercetători (Shaffer, 1974, Hawton,
[6, p. 4]. 1986), confirmă că la majoritatea copiilor
Diferiţi autori dau suicidului diferită care au realizat suicidul nu s-au evidenţiat
interpretare. Durkheim [1, p. 18] defineşte stări depresive. Aceste tulburări se înregis-
suicidul ca o moarte ce rezultă direct sau trau la părinţii sau la fraţii lor. Unii dintre
indirect dintr-un act pozitiv sau negativ, re- copii care au murit prin suicid manifestau
alizat de însăşi victima, care ştie şi acceptă un comportament antisocial, iar mamele
a se produce acest rezultat. Dalmes [6, p. lor erau bolnave mental.
4] defineşte comportamentul suicidar ca un Pentru vârsta pubertară (10 -16 ani)
act prin care un om lucid se dă morţii cu este specifică maximizarea, exagerarea şi
motivaţie în afara unei obligaţii etice. Des- dramatizarea problemelor cu care puberul
haies [6, p. 4] defineşte suicidul ca un act se confruntă. După părerea noastră com-
de omor făcut de o manieră obişnuit con- portamentul suicidar al puberului şi ado-
ştientă în care moartea devine mijloc sau lescentului poate să fie o maximă de solu-
sfârşit. Baeckler [6, p.3] defineşte suicidul ţionare a problemelor sau un mecanism de
ca un comportament ce caută şi găseşte so- apărare de a evita confruntarea cu ele. În
luţia unei probleme existenţiale în faptul de această vârstă factorii de risc sunt legaţi de
a tenta la propria viaţă. Terbancea [6, p.5] formaţiunile noi specifice ei. La preado-
defineşte suicidul ca o formă specifică de lescenţi şi adolescenţi are loc descoperirea
comportament individual, antisocial, de tip propriului eu, tendinţa spre emancipare,
autoagresiv supus unui determinism, având dificultăţile în comunicare cu persoanele
acceptarea conştientă, voluntară şi delibe- de alt gen, riscul de influenţă al factorilor
rantă a întreruperii cursului vieţii de care externi (comportamentul prietenului, mo-
însăşi individul, ce a adaptat această soluţie delul comportamental din mass – media),
de rezolvare a unor conflicte personale. selectarea unor mijloace originale cores-
O definiţie mai amplă a fost elaborată punzătoare de manifestare individuală,
de C. Scripcaru [6, p. 5] care consideră că de a se evidenţia din grup [4, p. 39; 44].
suicidul este un comportament tentat sau Conduita adolescentului (16 – 19 ani) este
realizat ce exprimă o stare de tensiune psi- şi ea plină de opoziţie şi surprize. În aceas-
hoafectivă subiect – grup social, declanşat tă vârstă se formează conştiinţa morală,
sau precipitat de factori circumstanţiali şi identificarea Eului real de cel ideal. Aces-
în care ideea autodistrugerii este conştient te formaţiuni noi pot provoca în anumite
prioritară. Astfel în comportamentul suici- circumstanţe:
dar se include tentativa de suicid, idei de • tensiune şi instabilitate emoţională;
suicid, echivalenţele de suicid sau suicidul • exaltare sau stări depresive;
colectiv şi heterosuicidul ca un omor al- • conflictul intern.
truist urmat deseori de suicid. Astfel, unele acţiuni ale puberului şi
Considerăm că comportamentul su- adolescentului pot fi imprevizibile şi lipsi-
icidar include orice formă de conduită te de raţiune [4, p. 42].
autoagresivă, vorbe, intenţii, ameninţări, Studiul realizat de Ponomariov M. B.
enunţuri, gânduri, idei şi acţiuni autodi- (2001), asupra sferei emoţionale a preado-
structive care pot voluntar dăuna sănătăţii lescenţilor, a relevat că tendinţa spre furie
sau întrerupe propria viaţa (aut.). sporeşte exagerat în perioada de 10 – 15

17
Ψ Lucia SavcA

ani [10, p. 342]. Comportamentul agresiv o abordare multidisciplinară, ce trebuie să


spre alţii, conflictele cu părinţii, dorinţa aducă convenţia studiilor separate, în de-
de originalitate, onoarea faţă de banalităţi, osebi, psihologice, sociologice, medicale
gustul speculaţiilor abstracte, dorinţa de (medicina legală – a suicidului realizat,
independenţă şi autonomie pot sta la baza psihiatria şi psihologia – a tentativelor de
unor conflicte cu adulţii şi pot servi moti- suicid), să le focalizeze într-un concept
vul unui suicid [4, p. 99]. unitar, într-o imagine comprehensivă a fe-
Tentativele de suicid şi suicidul la mi- nomenului prin:
nori au mai mult rolul de a restabili legătu- * Identificarea factorilor de risc, mai
ra cu grupul ambiental, de a atrage atenţie ales, relaţionali;
asupra propriilor probleme şi nici de cum * Tipologia comportamentului suicidar;
de a – şi întrerupe definitiv viaţa. Pentru * Evoluarea riscului suicidar, ştiut fiind
vârsta pubertară şi adolescentină viaţa este că frecvent, în domeniul devianţei lu-
ca un joc distractiv fără aprecierea spiri- mea imaginară nu este şi cea a realită-
tuală. ţii.
Fenomenul comportamentului suicidar Astfel, comportamentul suicidar, de
este o enigmă şi un paradox deoarece: cele mai multe ori, este condiţionat de o
• Instinctul de conservare trebuie să anu- criza psihologică în care se află subiectul
leze pe cel de autodistrugere; [7, p. 212]. De obicei, criza este generată
• Conştiinţa valorizării vieţii să se opună de frustrare, de privarea trebuinţelor pri-
devalorizării ei dramatice prin suicid; oritare ca apartenenţă, siguranţă, autono-
• Temerea conştientă de moarte este să mie, disperarea de a fi înţeles, probabili-
nu caute, cu orice preţ, moartea, ci de- tatea consecinţelor extremale. O traumă
păşirea stării de criză; psihică imposibil de suportat, stimulează
• Situaţia care a provocat starea de criză subiectul la o lichidare a ei cu orice preţ.
să devină un stimul de a înţelege apre- Z. Freud [3, p.9] în cercetările asupra
cierea şi a dori viaţa sau un impuls pen- suicidului a constatat că la realizarea aces-
tru o schimbare. tui act sunt prezente trei condiţii: pierderea
Din aceste motive sinuciderea devine obiectului, ambivalenţa gestului şi regresi-
o moarte nemotivată, prematură, nejusti- unea Eului. Adesea suicidul pentru ei este
ficată pentru mulţi autori, atât pentru cer- unica soluţie de a se debarasa de situaţia
cetători, cât şi pentru opinia publică. Ea de criză, disperarea totală pe care nu o pot
este considerată o moarte inutilă şi prin suporta.
motivaţia sa se îndepărtează de patologia În geneza suicidului se desprind un şir
mentală, devenind o problemă medico – de factori bio – psiho – sociali.
socială ce exprimă un comportament de- I. Factorii medicali:
viant [6. p.73]. 1. boli psihice: psihoze, psihopatii, schi-
Suicidul constituie expresia unei crize zofrenia; nevrozele cronice, depresia,
acute de conştiinţă ce exprimă o stare de episod depresiv de durată;
tensiune subiectiv afectivă între persoană 2. comportamentul adictiv (dependen-
şi altă persoană sau grup, fiind favorizaţi ţa de droguri, alcool, jocuri de ha-
de factori situaţionali cu aptitudinea de a zard etc),
precipita gestul autolitic la o personalitate 3. tulburări de personalitate.
fragilă [9, p. 379]. Sub acest aspect suici- În studiile mai multor savanţi se menţi-
dul, adevărata boală a civilizaţiei, implică onează că cei cu tulburări de personalitate
18
Psihologia dezvoltării Ψ

alcătuiesc o treime din subiecţii care au -- sub vârsta de 10 ani sinucidul este reali-
comis suicidul. zat ca mijloc de imitaţie şi opoziţie faţă
II. Factori biologici: de o situaţie de impas – privind adapta-
1. comportamentul suicidar al rude- rea la un mediu familial şi şcolar;
lor, persoanelor apropiate (tata, -- pentru copii de 7 – 10 ani dezorganiza-
mama, mătuşă etc.); rea familială este un pericol evident;
2. orientare homosexuală (relaţiile se- -- carenţa afectivă, abuzul de autoritate
xuale dintre tineri de acelaşi gen); parentală, frica de pedeapsă, eşecul
3. probleme sexuale; şcolar, situaţia de copil nedorit şi de
4. gânduri suicidare, intenţii, tentative. abandon, discordanţa dintre prezentă-
rile subiective şi cele externe oferite de
III. Factori sociali;
mass – media pot avea rol de imitaţie;
1. moartea sau pierderea persoanei
-- frustrarea afectivă precoce şi consecu-
apropiate, iubite;
tiv lipsa ataşamentului, prin sentimente
2. pauperizarea familiei;
de insecuritate şi angoasă, servesc fac-
3. privarea de lucruri, obiecte de va-
tori iniţiali ai suicidului şi devianţei;
loare pentru persoana dată (elibe-
-- pentru adolescenţi ruperea legăturilor
rarea din funcţie, privarea de liber-
unanime cu grupul, lipsa de răspuns a
tate, închisoarea, armată, înjosirea
microgrupului la ruperea acestor legă-
în public, maltratarea sexuală);
turi şi căutarea în exterior ca remediu
4. modelul social propagat în mass
a unor stări conflictuale, cresc frec-
– media şi în grupul de referinţă –
vent stările depresive, declanşările de
persoane cu influenţă (lideri religi-
eşecuri şcolare, conflicte cu părinţii,
oşi, fani etc.).
consum de droguri etc.
IV. Factori personali: -- la adolescenţi ambivaleţa dorinţei de
1. trăsături de caracter şi stări emoţi- viaţă sau de moarte este maximă, de
onale vulnerabile (impulsiv, orgo- unde rolul de funcţie de apel şi tentati-
lios, egocentric, introvert, supără- ve de suicid;
cios, etc); -- Nex – ul motivaţional al suicidului la
2. dificultăţi în comunicare. vârsta pubertară şi adolescentină este
Un rol important în combaterea com- intoleranţa la frustrare, fapt ce indică
portamentului suicidar îl are selectarea în mod deosebit factorul pedagogic
minuţioasă a anamnezei, în deosebi, ere- din partea părinţilor, educatorilor şi
ditatea. Este necesară studierea minuţi- medicilor.
oasă a evenimentelor care au precedat Urmărirea lotului de minori cu tentati-
tentativa de suicid, dacă a mai avut ci- vă de suicid ca consecinţă a instabilităţii
neva acest comportament dintre rudele familiei din copilărie şi care continuă în
apropiate [9, p. 381]. adolescenţă, actul de suicid sunt precipita-
Ţinând cont de factorii nocivi do- te de evenimentele externe ce actualizează
minanţi, particularităţile de vârstă şi istoria ontogenetică a subiectului.
cele individuale este posibil de efectu- În literatura de specialitate din alte ţări
at un prognostic cu privire la compor- USA, Anglia, Franţa [9, p. 377] se indică
tamentul suicidar. Totodată motivele la o creştere a suicidului în ultimii ani în
suicidului pot fi imprevizibile pentru grupul de persoane în vârstă de 15 – 35
minori: ani şi o scădere în grupul de 45 – 65 de ani

19
Ψ Lucia SavcA

şi numai în ţările cu religie preponderent mai multe ţări nu indică comportament


romano – catolică rata suicidului este mai suicidar la copii mai mici de 10 ani.
scăzută. Cea mai evidentă creştere se în- Din studiul efectuat asupra suicidului
registrează la bărbaţi între 25 – 35 de ani. realizat în republica Moldova, după cum
Ponderea suicidului revine la perioadele am menţionat, acest fenomen social ne-
de criză. gativ a luat amploare şi devine un pericol
Consumul de alcool, droguri sporesc pentru societate. În anii 1995 – 2000 cele
riscul de suicid la minorii în vârstă de 14 mai frecvente cazuri de suicid erau realiza-
- 18 ani. În USA suicidul la adolescenţi te prin intoxicarea cu medicamente la fete
reprezintă 1 % din decese. Între vârsta şi tăierea venelor la băieţi, iar aruncarea
de 15 – 25 ani tentativa de suicid este de de la înălţime era o raritate. Actualmente
21, 6 %оооо la băieţi şi 46,2 %оооо la în a. 2007 – 2009 metodele de realizare a
fete. În Suedia sinuciderea la adolescenţi suicidului, după observaţiile duse de noi
a crescut de la 17,6 %оооо la băieţi şi şi datele MAI sunt sub influenţa mass -
5,6 %оооо la fete, la 24,2 %оооо la băieţi media şi modelului social (transmiterea
şi 5,8 %оооо la fete. Dintre adolescenţii informaţiei), printre care prevalează in-
ce au recurs la suicid 16 %оооо au trăit toxicarea cu medicamente şi spânzurarea
în orfelinate. Cercetările longitudinale în (vezi Tabelul 1).

Modul de realizare a suicidului


Cazuri total Intoxicarea cu Strangulare. Aruncarea de Provocarea
medicamente la înălţime vătămărilor grave
60 31 22 4 3

Tabelul 1. Modul de realizare a suicidului

În funcţie de gen cazurile de suicid de 50 % cazurile realizate de băieţi (vezi


realizat de către fete depăşeşte mai mult Tabelul 2).

Anul Total cazuri Băieţi % Fete %


2007 16 7 43, 9 56,25
2008 37 13 35,13 24 64,86
2009 2 luni 7 2 28,57 5 71, 43
Total 60 22 37,7 38 62,3

Tabelul 2. Frecvenţa realizării suicidului în funcţie de gen.


Din numărul total a 60 de cazuri de sui- minori au realizat suicidul prin spânzurare
cid realizat de către elevi în a. 2007 – 2009 (fată / băiat), trei prin aruncarea de la înăl-
(două luni) şase cazuri, care au avut loc ţime (fată / 2 - băiat), unul prin suprado-
în mun. Chişinău, au fost examinate mai zarea cu medicamente. Motivele aparente
amplu de către noi prin selectarea anam- evidenţiate a suicidului realizat corespund
nezei despre decedat de la: părinţi, prie- problematicii specifice vârstei despre care
teni, colegi, cadre didactice, psihologul am menţionat mai sus: 3 cazuri – conflicte
din instituţia de învăţământ. Dintre ei doi cu membrii familiei; 2 cazuri - conflicte cu
20
Psihologia dezvoltării Ψ

persoana iubită; 1 caz după datele anam- interviul, metoda experimentală în care s
nezei selectate putem presupune o tulbura- - au încorporat cinci metode de culegere a
re de personalitate. Spre deosebire de fete, datelor şi anume: Chestionarul pentru pă-
băieţii mai frecvent folosesc moduri mai rinţi Eldemiller, Desenul cinetic al famili-
violente de suicid, cum ar fi spânzurarea, ei, Animal inexistent, Copacul, Omul.
aruncarea de la înălţime, iar fetele - supra- Interviul – s - a efectuiat cu părinţii
dozarea de medicamente. şi elevul cu comportament suicidar. De la
Selectarea anamnezei este foarte dificil părinţi s - a selectat anamneza despre naş-
de efectuat. Părinţii refuză interviul, co- terea şi dezvoltarea copilului până la mo-
legii, cadrele didactice vorbesc numai de mentul adresării după ajutor; cu elevul se
bine despre fiecare decedat. Adesea infor- concretizează problemele care au stimulat
maţia obţinută este contradictorie. Famili- comportamentul suicidar.
ile copiilor decedaţi sunt la prima vedere Descrierea lotului experimental:
favorabile. În cinci cazuri familiile sunt Lotul experimental a fost format din 10
complete, ambii părinţi lucrează. Asigura- elevi (4 băieţi şi 6 fete) din clasele 1 -12,
rea materială a familiilor celor decedaţi este care s-au adresat la CDR „Armonie” al
satisfăcătoare. Dar cu certitudine în toate DGETS cu probleme şcolare şi compor-
cazurile prevalează lipsa ataşamentului tament suicidar, care au fost repartizaţi
dintre mamă – copil, lipsa de comunica- după gen (vezi Fig. 1) şi vârstă - având
re dintre membrii familiei. În patru cazuri între 7 – 18 ani (vezi Fig. 2).
părinţii stăteau liniştiţi acasă fără deranj că În funcţie de criteriile menţionate avem
copilul minor, până la 18 ani, a lipsit toată următoarea reprezentare grafică a lotului
noaptea de acasă şi nici nu erau convinşi experimental.
dacă dimineaţa s-a dus la şcoală.
În vederea elaborării unui program de
60 %
66 00 % 404 0%
profilaxie şi confirmării ipotezei înaintate % 4 0 %
60 % Băieţi
B �ie �i B �i e �i
4 0 %
B �ie �i
am studiat cazurile comportamentului su- Fe t e
Fete
Fe t e Fe t e

icidar al minorilor în vârstă de 8 – 19 ani


care s-au adresat după act sau cu gânduri
suicidare la CDR „Armonie” în perioada Figura 1. Reprezentare grafică
anilor 2007 – 2009 (ianuarie - martie). a lotului experimental după gen.
Metodologia utilizată: pentru testarea
şi verificarea ipotezelor au fost folosite:

3355 %%
3300 %%
2255 %%
2200 %%
1155 %% e elevi
le v i 88 –- 18
1 8ani
an i
1100 %%
55 %
%
00 %
%
cl.II
c l.II c cl.VI
l.V I ccl.VII
l.V II c cl.VIII
l.V III c cl.IX
l. IX c cl.
l.X X

Figura 2. Reprezentare grafică a lotului experimental după vârstă.

21
Ψ Lucia SavcA

Prezentarea şi interpretarea date- intoxicare cu medicamente; leziuni trau-


lor: Datele brute colectate conform fiecă- matice, ameninţări verbale frecvente acasă
rui instrument utilizat au fost interpretate şi în timpul lecţiei; stări depresive, gânduri
statistic şi psihologic. Datele obţinute pot suicidare verbalizate. În funcţie de gen,
evidenţia mai bine modul în care ipotezele băieţii au recurs la leziuni corporale, iar
formulate în cadrul cercetării de faţă s-au fetele la intoxicare cu medicamente repe-
confirmat sau nu în practică. titivă. În tabelul 1 sunt reflectate modelele
Sistematizarea acuzelor permite să comportamentului suicidar al subiecţilor
constatăm că comportamentul suicidar al din grupul cercetat în funcţie de gen.
grupului cercetat se caracterizează prin:

Nr
Modelul comportamentului suicidar Fete % Băieţi %
d/o
1. Intoxicare cu medicamente 2 20 0 0
2. Leziuni traumatice 0 0 2 20
Stări depresive, gânduri suicidare verbalizate,
3. 4 40 2 20
ameninţări.
Tabelul 3. Modelul comportamental suicidar în funcţie de gen.

Aşa cum reiese din tabel patru minori ţilor crează condiţii de conflicte intrafa-
au efectuat tentativele de suicid prin - in- miliale dintre membrii familiei, dezmem-
toxicare cu medicamente şi leziuni trau- brarea familiei, lipsa de afecţiune faţă de
matice, însă consecinţele au fost minore, copil şi ataşament, scandaluri, vătămări
numai într - un caz a intervenit ajutorul corporale. Toate acestea lasă amprenta în
medical. formarea personalităţii minorului.
În fincţie de vârstă şi problematică: în Aceştea, neavând capacitatea de dis-
clasele primare prevalează eşecul şcolar, cernământ, va căuta să imite comporta-
conflictele cu părinţii şi profesorul, abuz mentele viciate ale părinţilor sau să caute
sexual, respingerea de grup; în clasele me- ieşire din situaţia creată [8, p.107].
dii şi superioare conflicte cu părinţii, bu- Minorii de diferite vârste nu pot expli-
neii, colegii, reuşită scăzută la 2 – 4 obiec- ca motivele comportamentului suicidar.
te, probleme personale. Fetele care au tentativele cu supradozarea
Analiza relaţiilor interpersonale şi a medicamentelor au menţionat că nu mai
climatului psihologic din familie după pot suporta situaţia din familie în care se
anamneza selectată, chestionarul pen- află şi ar dori să moară. Familiile lor sunt
tru părinţi, desenul cinetic al familiei au dezmembrate, taţii alcoolici au rămas la
relevat indicii cei mai mari la: conflicte ţară, mamele muncesc peste hotare. Am-
interpersonale dintre membrii familiei bele minore locuiesc în oraş de 2-3 ani.
100 %; nivel scăzut de integrare – 100%; Transferîndu-se de la sat la oraş ele nu au
educaţie contradictorie – 40%; lipsa de fost ajutate să se integreze în colectivul
afecţiune şi ataşament – 80%; unul din- şcolar deja format (clasele VI - VIII).
tre părinţi (taţăl, bunelul) este alcoolizat, Pentru a reliefa mai bine rezultatele
nu lucrează – 50%; familie dezmembrată, obţinute vom prezenta în continuare da-
dezintegrată – 40%. Alcoolismul părin- tele statistice ale testelor psihologice. În
22
Psihologia dezvoltării Ψ

urma analizei statistice a tehnicilor aplica- emoţională, caracter, atitudinea faţă de


te s-a relevat un şir de caracteristici speci- sine etc. ce pot crea dificultăţi în adapta-
fice pentru subiecţii din grupul examinat re şi deasemenea în anumite circumstanţe
(reflectate în tabelul 4) referitor la sfera pot stimula comportamentul suicidar.
Nr. d/o Caracteristici specifice comportamentului suicidar Frecvenţa %
Autoapreciere neadecvată: (subapreciere/supraapreciere) 100
1. 10 (6/4)
(60/40)
2. Sentimentul de inferioritate 2 20
3. Sentimentul de culpabilitate 6 60
4. Sentimentul de insecuritate 4 40
5. Anxietate sporită 5 50
6. Nemulţumit de sine 8 80
7. Irascibil, conflictual, încăpăţânat 5 50
8. Egoist, egocentric 7 70
9. Comunicabilitate scăzută 7 70
10. Demonstrativitate 9 90
11. Lipsa sensului vieţii 6 60
12. Instabilitate emoţională 5 50
Tabelul 4. Caracteristici vulnerabile.
Ca aspect general ipoteza noastră (că familiei, nivel scăzut de integrare, educaţie
este o relaţie semnificativă între riscul com- contradictorie, lipsa de afecţiune şi ataşa-
portamentului suicidar şi relaţiile interper- ment, relaţiile reci dintre membrii familiei.
sonale din familie, instabilitatea emoţio- Motivele comportamentului suicidar
nală, trăsăturile de caracter vulnerabile ale rezidă în pierderea stimei de sine, senti-
subiectului în cauză) pe lotul experimental mentul de culpabilitate, stări de impul-
îşi găseşte confirmare. În toate familiile s - a
depistat un nivel scăzut de integrare, climat sivitate comportamentală, intoleranţă la
psihologic nefavorabil, iar comportamentul frustrare, comportament demonstrativ,
demonstrativ, sentimentul de culpabilita- maltratarea sexuală, privarea de modele
te, aprecierea neadecvată şi lipsa sensului parentale, eşecul şcolar sau violenţa şcola-
vieţii – indicii mai înalţi sunt condiţionaţi ră, dificultăţi de socializare, reacţie de răs-
de conflicte interpersonale dintre membrii puns la o situaţie stresantă (vezi Tabelul 5).
Nr. d/o Motivele comportamentului suicidar Frecvenţa %
1. Nivel scăzut de integrare în familie. 10 100
2. Dezmembrarea familiei 3 30
3. Educaţie contradictorie 8 80
4. Conflicte cu părinţii / supărări rapide 7 70
5. Carenţă afectivă 10 100
6. Lipsa ataşamentului 9 90
7. Lipsa sensului vieţii 6 60
8. Maltratat sexual 1 10
9. Conflicte cu profesorii 6 60
10. Respins de grup 6 60
Tabelul 5. Predominarea motivelor comportamentului suicidar în lotul experimental
23
Ψ Lucia SavcA

În urma analizei motivelor dominan- următoarea reprezentare grafică.


te în lotul experimental s-a înregistrat

1 2 120
0
1 0 100
0
8 80
0
6 60
0
4 40
0
2 20
0
00
ie
are

l
ilie
i
ă

ori
tor

ua
ţii
ulu

rup
tiv

nţi
egr

vie

lsex
fes
dic

am
fec

ent

ări

p de g
int

pro
ui
tra

ei a f

taat
aa

am

up

sul

ltraxu
de

ili rare
con

ru ins

ma se
m so e cu
enţ

taş

ec

at
re sen
ut

p
car

aa

mb
ia

re eg s

at
căz

flic

fe ict
em

tr i
al ri
sa
caţ

nf dezfma
list

fl
con
el s

s
lip

in

coron
edu

sp

p
co rea
niv

cu
te
a

lic
br
em
zm

Figura 3. Reprezentare grafică a motivelor comportamentului suicidar.


de

În general tabloul motivelor reflec- o perioadă de 6-8 săptămâni de tratament


tă predominarea în toate cazurile exa- în complex starea emoţională a subiecţi-
minate nivelul scăzut de integrare în lor s-a ameliorat şi timp de 0,6 luni-2 ani
familie şi carenţa afectivă, educaţia recidive nu s-au înregistrat. Astfel s-a con-
contradictorie, care duce după sine sen- firmat şi a doua ipoteză că ameliorarea re-
timentul de insecuritate, sentimentul laţiilor interpersonale din familie, a clima-
de inferioritate, sentimentul de culpa- tului moral – psihologic, pe de o parte şi
bilitate pe de o parte şi egocentrismul, dezvoltarea particularităţilor individuale
conflictele, intoleranţa la frustrare pe ale subiectului reduc riscul comportamen-
de altă parte, caracteristici ce îngreuia- tului suicidar.
ză adaptarea, căutarea soluţiilor în caz În decurs de trei ani de către noi au
de dificultăţi. fost organizate 14 seminare cu cadrele
Terapia persoanelor cu comportament didactice din instituţiile de învăţământ
suicidar a fost organizată după un program din municipiul Chişinău, care au avut
special, care include corecţia şi formarea scop de informare despre factorii nocivi
noilor relaţii în familie, schimbarea atitu- ce pot stimula comportamentul suicidar.
dinii părinţilor şi profesorilor faţă de per- La aceste seminare au fost concretizate
soanele din lotul experimental, scimbarea măsurile de profilaxie elaborate de noi,
atitudinii faţă de sine, dezvoltarea încrede- care au fost aduse la cunoştinţă părinţi-
rii în sine, dezvoltarea abilităţilor comuni- lor şi instituţiilor care trebuie să realize-
cative şi de rezolvare a conflictelor. După ze aceste măsuri.
24
Psihologia dezvoltării Ψ

Evaluarea riscului de suicid minorului şi să ţină cont de particularităţi-


Orice medic, psiholog, pedagog trebuie le individuale şi de vârstă.
să fie capabil să evaluieze riscul suicidar. Comportamentul suicidar poate fi des-
Prima cerinţă este de a pune întrebări cu tins şi după prezenţa în conduită a urmă-
mult tact, dar în mod direct despre actul torilor indici:
suicidar. Persoanele care au gânduri, in- ◊ comportament depresiv, audierea mu-
tenţii suicidare, vor merge la dialog şi se zicii de funerarii sau triste;
vor simţi mai înţeleşi şi mai uşor vor măr- ◊ ameninţări cu suicidul;
turisi despre ele. Dacă persoanele nu s-au ◊ comportament adictiv (dependenţa de
gândit la suicid, discuţia care condamnă stupefiante, alcool, jocuri de hazard etc);
suicidul şi se pune accentul că viaţa este ◊ scăderea interesului, retragerea din
un dar cel mai de preţ de la Dumnezeu şi activităţi;
necesită să fie preţuit şi păstrat ca pe cea ◊ schimbarea inopinată a modului de
mai importantă comoară, ca pe ceva sfânt, viaţă, nerespectarea igienei personale;
doar va forma la ei o atitudine pozitivă ◊ preferinţa de a viziona filme de omou-
faţă de sănătate, viaţă. Fiecare persoană cidere, suicid;
trebuie convinsă că pentru el Dumnezeu ◊ achitarea restanţelor, aranjarea în or-
are un anumit plan pe care el trebuie să-l dine a lucrurilor (achită datoriile, re-
îndeplinească şi din orice situaţie oricât zolvă conflictele, iartă obidele, face
de grea n-ar părea, cu ajutorul Domnului, vizite prietenilor, rudelor);
totul este posibil. Educarea valorilor mo- ◊ izolarea de alţi oameni, de lume.
ral – spirituale din frageda copilărie este o În psihogeneza suicidului există un eve-
condiţie în profilaxia suicidului. niment declanşator de pierdere a conduitei
Pacienţii cu depresii severe, totuşi, une- sau a unei relaţii sociale, apoi escaladarea
ori au idei de omoucidere. De asemenea, ei unei situaţii disforice, de anticipare a autoli-
consideră că este un act caritabil uciderea zei şi de realizare a sa şi în sfârşit de uşurare
altor oameni pentru a-i scuti de suferinţe postfaptică a unei tensiuni afective (în tenta-
intolerabile. Astfel de idei trebuie luate în tivă de suicid) sau de realizare a tentativei.
serios. Este util să ne pună în gardă persoa- Familia şi şcoala trebuie să realizeze în
nele care adesea discută despre suicid sau comun cu comunitatea şi specialiştii Cen-
îi preocupă această problemă. Aşa cum o trelor de reabilitare cu profil psihologico-
treime dintre persoanele care au murit prin medical următoarele acţiuni:
suicid au mărturisit despre intenţiile sale • Să creeze un climat psihologic în care
celor apropiaţi înainte de săvârşirea actu- orice persoana nu s-ar simţi singuratică
lui. Chiar înainte de act, pot exista schim- (solitară), nerecunoscută şi inferioară.
bări subtile în felul lor de a vorbi despre • Să acorde mai mare atenţie persoane-
moarte, uneori sub forma unor aluzii indi- lor din grupul de risc.
recte care trebuie luate în serios. • Să ajute minorii (10 – 18 ani) să se au-
Mai mulţi psihiatri care au urmărit fe- toaprecieze corect şi să râvnească spre
nomenul dat la copii indică că peste 50% evoluare, să-şi formeze o imagine po-
dintre copii care au realizat suicidul au zitivă despre sine.
vorbit un timp despre acest fenomen. • Asistenţa psihologico-medicală să
Organizarea profilaxiei suicidului ne- contribuie la:
cesită ca persoanele care sunt în preajma • Exersarea minorilor în dezvoltarea respec-
copilului să fie mai receptivi la trebuinţele tului de sine şi încrederii în forţele proprii.

25
Ψ Lucia SavcA

• Formarea montajelor psihologice care 3. Reorientarea valorică, schimba-


determină valorile vieţii. rea stereotipurilor;
• Formarea scopurilor de perspectivă, 4. Organizarea timpului liber (dife-
orientarea profesională a elevilor. rite ocupaţii culturale după inte-
• Formarea abilităţilor de comunicare efi- rese);
cientă, prevenire şi rezolvare a conflic- 5. Stabilirea ideaţiei negative şi apoi
telor. a gândurilor alternative adecvate
• Formarea capacităţii de autocontrol al realităţii.
gândurilor, emoţiilor, comportamen-
tului său.
• Dezvoltarea adaptării sociale prin for-
Referinţe bibliografice
marea calităţilor adaptive. 1. Durkheim, E., 1993, Despre suici-
• Formarea toleranţei la situaţiile psiho- dere. Ed. Inst.europ., Iaşi.
traumatizante. 2. Freud, S., 1992, Dincolo de princi-
• Mărirea capacităţii de compensare în si- piul plăcerii. Ed. Jurnalul literar.
tuaţiile frustrante. 3. Freud, S., 1952, Les pulsion et leur
• Formarea şi dezvoltarea stabilităţii destin, Gallimard, p. 26.
interioare a personalităţii, stabilităţii 4. Savca, L., 2003, Psihologia
emoţionale şi comportamentale. personalităţii în dezvoltare,
• Coordonarea nivelului de aspiraţie cu Chişinău. p. 152.
dezvoltarea personală. 5. Savca, L.,1992, Valoare maturităţii
• Susţinerea şi acordarea asistenţei psiho- şcolare în prevenirea eşecului
logice persoanelor cu stări depresive. şcolar. În rev. Psihologia şi pedago-
• Stimularea motivaţiei în scopul inte- gia nr.5, p. 12 - 16
grării sociale adecvate. 6. Scripcaru, C., 1996, Suicid şi agre-
• Cultivarea atitudinii pozitive faţă de oa- sivitate. Ed. Psihomnia, Iaşi, p. 212.
meni şi formarea relaţiilor interpersona- 7. Scripcaru, Gh., Scripcaru, C., Piro-
le pozitive în familie şi în colectivele de zinschi, T., 1993, „De la eşecul ata-
copii. şamentului la devianţă (sau despre
• Furnizarea unor noi modalităţi de con- epistemologia devianţei)”, în vol.
duită faţă de evenimentele neaşteptate. „Psihopatologia conduitelor agresi-
• Modificarea distorsiunilor cognitive ve”, Iaşi, p. 415.
în privinţa comportamentului inter- 8. Scripcaru, Gh., Pirozinschi, T., Bo-
personal, sexual, social. işteanu, P., 1998, „Ataşamentul şi
• Controlul anxietăţii, micşorarea nivelu- proiecţia sa comportamentală”.
lui anxietăţii. Ed. Psihomnia, Iaşi, p. 206.
• Reintegrarea socială care cuprinde: 9. Tratat de psihiatrie OXFORD,
1. Organizarea unei ocupaţii şco- 1994, ed.II, p. 834.
lare; 10. Ильин, Е. П., 2002, Эмоции и
2. Încadrarea activă în viaţa socială; чувства. Изд. Питер, c.754.

26