UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI 

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ 

ÎNTRE CARTE ȘI SUBSTANȚE: O EXPLORARE A CONSUMULUI DE DROGURI ÎN

RÂNDUL STUDENȚILOR DE LA FACULTATEA DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ

Prof. Coord.: Prof. univ. dr. Lazăr Florin

Lector univ. dr. Daniela Gaba 

Student: Tudorașcu-Dobre Petre-Dragoș

Domeniul de studii: Asistență Socială
An/ serie/ grupă: II/ 2/ 4

BUCUREȘTI
2023
1. Introducere
a. Definirea temei de cercetare și motivația alegerii ei
În lumea academică, studenții se confruntă cu diverse presiuni care pot determina o serie de
probleme de sănătate, inclusiv consumul de substanțe. Consumul de droguri în rândul studenților
reprezintă o preocupare semnificativă în materie de sănătate publică, din cauza efectelor negative pe
care le are asupra sănătății și a potențialului impact asupra rezultatelor academice. Această
preocupare nu este exclusivă pentru niciun domeniu de studiu și se extinde la studenții din domeniul
asistenței sociale, care sunt viitori practicanți care vor avea sarcina de a sprijini populațiile
vulnerabile, inclusiv pe cei care se luptă cu tulburări legate de consumul de substanțe.

Scopul acestui studiu este de a analiza prevalența și tiparele consumului de droguri în rândul
studenților din domeniul asistenței sociale, mai exact studenții Facultății de Asistență socială din
cadrul Universității din București. Acesta își propune să identifice tipurile de droguri cel mai
frecvent utilizate și să examineze prevalența consumului de droguri în funcție de vârstă și sex. Spre
deosebire de multe studii care tind să se concentreze în principal pe consumul de alcool și canabis,
acest studiu încearcă să cuprindă o gamă mai largă de clase de droguri, oferind astfel o perspectivă
mai cuprinzătoare asupra consumului de droguri în cadrul acestei populații specifice de studenți.

Motivația pentru acest studiu provine din observația personală a consumului de droguri în rândul
studenților. Faptul că am asistat direct la fenomenul consumului de droguri în rândul colegilor,
împreună cu recunoașterea lipsei unei cercetări extinse pe această temă, sunt factorii care au inspirat
urmărirea acestui proiect de cercetare. Scopul este de a aduce în lumină o problemă care ar putea fi
mai răspândită decât este recunoscută în literatura de specialitate actuală și de a contribui la
dezvoltarea unor strategii de prevenire și a unor strategii de intervenție specifice.

b. Obiectivele cercetării:
Obiectivul general:
Această cercetare urmărește determinarea prevalenței și a tiparelor de consum de droguri
printre studenții la asistență socială.
Obiectivele specifice:
1. Determinarea tipurilor de droguri cel mai frecvent utilizate de studenții la asistență
socială.
2. Examinarea prevalenței consumului de droguri printre studenții la asistență socială în
funcție anul de studiu și gen.
3. Examinarea relației dintre consumul de droguri și performanța academică a studenților la
asistență socială.
2. Cadrul teoretic
Potrivit unui sondaj realizat de European School Survey Project on Alcohol and Other Drugs
(ESPAD) în 2019, prevalența consumului de droguri în rândul studenților din România este
comparativ scăzută în raport cu alte țări europene. Mai exact, rata oricărui consum de droguri în
rândul studenților români a fost raportată la 9,5%. În schimb, mai multe alte națiuni europene au
raportat rate mai mari de utilizare a drogurilor în rândul populației studențești. De exemplu, Austria
a avut o rată de utilizare a drogurilor de 22%, Bulgaria 19%, Republica Cehă 29%, Olanda 23%,
Malta 12%, Germania 22%. În afară de România, alte țări care au raportat rate mai mici de consum
au fost Grecia, cu 9,4%, Suedia, cu 9,2% și Ucraina, cu o rată de 8,6% (Molinaro & Vincente,
2019). Aceste constatări sugerează faptul că studenții europeni nu reprezintă un monolit când vine
vorba despre consumul de droguri, ratele de consum fiind afectate de diverși factori specifici
fiecărei țări. Merită menționat faptul că aceste statistici reprezintă doar un instantaneu în timp, iar
situația ar putea să fi evoluat de la realizarea sondajului.

Utilizarea marijuanei și a altor droguri ilicite este asociată cu o probabilitate redusă de participare la
facultate, independent de mai mulți alți factori de risc posibili. Aceste constatări subliniază
necesitatea unei intervenții timpurii la utilizatorii de droguri ilicite pentru a atenua posibilele
consecințe academice negative. (Arria, și alții, 2013)

În cadrul cadrului teoretic al cercetării noastre, este esențial să evidențiem diferențele de gen în ceea
ce privește modelele de consum de droguri. Conform unui studiu publicad de EMCCDA, bărbații
din Uniunea Europeană sunt încă mai predispuși decât femeile să consume droguri ilicite. Cu toate
acestea, există preocupări legate de posibile semne ale unei "îngustări a decalajului" între consumul
de droguri la bărbați și femei, și asemănări mai mari în experiența de consum de droguri pe
parcursul vieții, în special printre studenți (European Monitoring Centre for Drugs and Drug
Addiction, 2005).

Potrivit unui studiu publicat în The National Library of Medicine, utilizatorii de substanțe din
ultimul an au avut o probabilitate de 2,71 mai mare de a chiuli de la școală în ultima lună decât cei
care nu au folosit niciodată droguri și o probabilitate de 1,74 mai mare de a avea note mici. Cei care
nu au folosit niciodată droguri au raportat o mai mare auto-eficacitate academică și un angajament
emoțional academic mai mare decât utilizatorii din ultimul an. (Bugbee, Beck, Fryer, & Arria, 2019)
Sunt de părere că acest fenomen nu se aplică doar elevilor, ci și studenților. Prin urmare, această
cercetare își propune să înțeleagă mai bine legătura dintre utilizarea substanțelor și performanța
academică în rândul studenților de asistență socială. Înțelegerea acestei relații poate permite
dezvoltarea de abordări mai eficiente pentru prevenirea utilizării substanțelor și pentru a sprijini
succesul academic al studenților.

3. Ipotezele cercetării

Considerând tema acestei cercetări și a obiectivelor stabilite, ipotezele

 Ipoteza diferenței de consum în funcție de tipul drogului: Există tipuri specifice de droguri
care sunt mai frecvent utilizate în rândul studenților de la Asistență Socială din cadrul
Universității din București.
 Ipoteza diferenței de gen: Există diferențe semnificative de gen în ceea ce privește
prevalența și tipurile de consum de droguri în rândul studenților de la Asistență Socială din
cadrul Universității din București.
 Ipoteza rezultatelor academice: Există o corelație negativă între consumul de droguri și
rezultatele academice în rândul studenților de la Asistență Socială din cadrul Universității
din București.

4. Definirea și operaționalizarea conceptelor

În cadrul acestei cercetări, conceptele principale pe care le definim și operăm sunt consumul de
droguri și performanța academică.
Consumul de droguri este definit ca utilizarea oricărui tip de substanță psihoactivă ilicită sau
utilizarea nonmedicală a substanțelor medicale prescrise. Acesta include consumul de alcool,
cannabis, produse de tutun (inclusiv vaporizatoare), MDMA, amfetamine, cocaină, halucinogene
(LSD, ciuperci halucinogene, 2C-B, etc.), ketamină (sau alte disociative precum PCP,
descloroketamină, etc.) și NO2. Variabilele care vor fi folosite pentru a operaționaliza acest concept
în cercetarea noastră includ tipul de droguri utilizate, frecvența utilizării și durata utilizării.
Indicatorii specifici vor fi stabiliți prin itemii chestionarului care întreabă studenții despre aceste
aspecte.
Performanța academică este definită ca reușita unui student în cursurile lor universitare.
Operaționalizăm acest concept prin variabile precum notele obținute de studenți, rata absențelor și
implicarea lor în activități academice. Indicatorii specifici vor fi stabiliți prin itemii chestionarului
care întreabă studenții despre aceste aspecte.
De asemenea, vom lua în considerare variabilele de control precum genul, vârsta, anul de studiu și
cursul de studiu al studenților, pentru a ne asigura că orice diferențe observate în relația dintre
consumul de droguri și performanța academică nu sunt datorate acestor factori.
Concept Dimensiuni Variabile Indicatori Întrebări
Prevalența Prevalența Da/Nu Proporția studenților 4
consumului de consumului de care au raportat
droguri droguri consum de droguri
(consumul
oricărei
substanțe)
Gen M/F/nedeterminat Proporția de 3
consumatori de
droguri care sunt
bărbați, femei sau
alții
Tipul de drog  Alcool Proporția de studenți 4
utilizat  Cannabis care consumă fiecare

 Produse tutun (inclusiv tip de drog

vaporizatoare)
 MDMA
 Amfetamine
 Cocaină
 Halucinogene (LSD, ciuperci
halucinogene, 2C-B, etc.)
 Ketamina (sau alte disociative
precum PCP,
descloroketamină, etc.)
 NO2
 Benzodiazepine
Rezultate Media generală din semestrul anterior Media mediilor 2, 5
academice generale ale
studenților
consumatori
comparată cu media
generală a studenților
neconsumatori
5. Descrierea metodologiei de cercetare

a) Tipul cercetării propuse

Cercetarea propusă este una cantitativă, descriptivă și transversală.

b) Metoda, tehnicile și instrumentele de cercetare

Metoda de cercetare pe care intenționez să o folosesc în acest studiu este cercetarea cantitativă, cu o
abordare de studiu transversal, iar instrumentul de cercetare este chestionarul. Am ales această
metodă deoarece îmi propun să analizez prevalența și tipurile de droguri utilizate de studenții la
asistență socială de la Universitatea din București, precum și să studiez legătura dintre utilizarea
drogurilor și performanța academică. Avantajele cercetării cantitative includ capacitatea de a colecta
date de la un număr mare de respondenți într-un timp relativ scurt și abilitatea de a cuantifica
comportamente, atitudini și alte variabile definite. Această metodă va permite o analiză statistică a
datelor colectate și va oferi o imagine clară a modelelor de utilizare a drogurilor în rândul
studenților la asistență socială. Prin utilizarea unui chestionar, pot colecta date fiabile și valide, care
vor fi ulterior utilizate pentru a răspunde la ipotezele de cercetare.
c) Universul cercetării

Universul cercetării noastre este constituit din toți studenții la Asistență Socială de la Universitatea
din București. Am ales acest univers de cercetare deoarece ne interesează să înțelegem
comportamentul și atitudinile acestui grup specific cu privire la utilizarea substanțelor.

Unitățile de analiză în cadrul studiului nostru sunt individualii - în acest caz, studenții individuali la
Asistență Socială. Vom colecta date de la fiecare student în parte, ceea ce ne va permite să analizăm
comportamentul și atitudinile individuale cu privire la utilizarea substanțelor.

Unitățile de înregistrare, în cazul nostru, vor fi răspunsurile date de studenți la întrebările din
chestionar. Aceste răspunsuri vor fi înregistrate și analizate pentru a ne oferi informațiile de care
avem nevoie pentru a răspunde la întrebările de cercetare.

d) Eșantionul, tipul de eșantionare și mărimea eșantionului

Eșantionul meu este format din studenți la Asistență Socială de la Universitatea din București. Am
ales acest grup deoarece am dori să înțelegem mai bine prevalența și tipurile de droguri utilizate în
acest context academic specific. Mărimea eșantionului meu este de 300 de studenți, cu 100 de
studenți din fiecare an de studiu (anul I, anul II, anul III). Acest lucru va asigura că obținem o
imagine clară a utilizării drogurilor la diferite niveluri ale studiului universitar. În plus, vom încerca
să menținem o proporție de 50/50 între băieți și fete în eșantionul nostru, pentru a ne asigura că
avem o reprezentare egală a ambelor genuri.

Tipul de eșantionare pe care îl vom folosi este eșantionarea stratificată. Aceasta implică împărțirea
populației în grupuri sau "straturi" și apoi selectarea unui eșantion proporțional din fiecare strat. În
acest caz, straturile noastre vor fi anii de studiu (anul I, anul II, anul III) și genul (băieți, fete).
Această metodă de eșantionare ne va permite să obținem un eșantion care este reprezentativ pentru
populația studenților de asistență socială de la Universitatea din București.
-Limitări:
 Răspunsurile auto-raportate: Răspunsurile la întrebările din chestionar sunt auto-raportate de
către studenți, ceea ce poate duce la o posibilă distorsiune a datelor. Există riscul ca studenții
să nu fie complet sinceri în răspunsurile lor, mai ales în ceea ce privește utilizarea
substanțelor, care poate fi un subiect sensibil.

 Rata de răspuns: Este posibil ca nu toți studenții să răspundă la chestionar, ceea ce ar putea
duce la o rata de răspuns mai mică decât cea anticipată. Acest lucru ar putea afecta
reprezentativitatea eșantionului și validitatea rezultatelor noastre.

 Sesizarea de gen: Deși intenționăm să obținem un eșantion cu o proporție de 50/50 între

băieți și fete, acest lucru poate să nu se realizeze dacă distribuția de gen în cadrul populației
de studenți la Asistență Socială nu este egală. De asemenea, trebuie să luam în calcul și
studenții care nu se regăsesc în niciuna dintre identitățile de gen masculin sau feminin.

6. Chestionar:
Introducere:
Dragă participant,

Acest chestionar face parte dintr-un studiu de cercetare care își propune să înțeleagă mai bine
utilizarea substanțelor de către studenții de la asistență socială. Studiul nostru este interesat de
prevalența utilizării substanțelor, diferențele de utilizare în funcție de gen, tipurile de droguri
utilizate și efectele potențiale asupra performanțelor academice.

Înainte de a începe, vrem să îți asigurăm că răspunsurile tale vor fi folosite doar în scopuri de
cercetare și vor rămâne anonime și confidențiale. Nu există răspunsuri „corecte” sau „greșite,
suntem interesați doar de experiențele și percepțiile tale personale. De asemenea, ești liber să
întrerupi completarea chestionarului în orice moment.

Chestionarul durează aproximativ 5 minute pentru a fi completat. Îți mulțumim anticipat pentru
timpul și efortul tău.
Întrebări:
1) Nume și prenume:
2) Anul de studiu
 Anul 1
 Anul 2
 Anul 3
3) Care este genul tău?
 Masculin
 Feminin
 Prefer să nu răspund
4) Te rugăm să selectezi orice substanță de mai jos pe care ai folosit-o în ultimele 12 luni.
Selectează toate opțiunile care se aplică:
 Alcool

 Cannabis

 Produse cu tutun (inclusiv vaporizatoare)

 MDMA

 Amfetamine

 Cocaină

 Halucinogene (LSD, ciuperci halucinogene, 2C-B, etc.)

 Ketamină (sau alte disociative precum PCP, descloroketamină, etc.)

 NO2

 Benzodiazepine

 Niciuna dintre acestea

5) Te rugăm să selectezi în care dintre intervalele de mai jos se regăsește media ta generală din
ultimul semestru academic:
  9-10
 8-9
 7-8
 6-7
 5-6
 Sub 5

7. Bibliografie

Arria, A., Garnier-Dykstra, L., Caldeira, K., Vincent, K., Winick, E., & O'Grady, K. (2013). Drug
use patterns and continuous enrollment in college: results from a longitudinal study.
Journal of studies on alcohol and drugs. https://doi.org/10.15288/jsad.2013.74.71.

Bugbee, B., Beck, K., Fryer, C., & Arria, A. (2019). Substance Use, Academic Performance, and
Academic Engagement Among High School Seniors. The Journal of school health.
doi:https://doi.org/10.1111/josh.12723

European Monitoring Centre for Drugs and Drug Addiction. (2005). Differences in patterns of drug
use between women and men. Lisabona.

Molinaro, S., & Vincente, J. (2019). ESPAD Report - Results from the European School Survey
Project on Alcohol and Drugs. The ESPAD Group.