Sunteți pe pagina 1din 19

UNIVERSITATEA DIN ORADEA FACULTATEA DE TIINE SOCIO-UMANE SPECIALITATEA: SOCIOLOGIE

PROIECT DE CERCETARE

Consumul de droguri in randul eleviilor din liceele oradene

Student: Farcas

Paul

Anul I

ORADEA, 2012

TITLUL CERCETRII Consumul de droguri in randul eleviilor din liceele oradeane

I.

DEFINIREA TEMEI I A OBIECTIVELOR


o Obiectivul explorator: Cunoasterea cat mai detaliata a fenomenului social de consum de droguri pentru

a-l intelege prin strangerea a cat mai multor informatii si date, cu scopul de a le prelucra pentru a obtine unele modele teoretice explicative precum si unele categorii sociale. o Obiectivul descriptiv: Definirea conceptului de drogsi de consum de drog, cunoasterea cauzelor care ii determina pe tinerii elevi sa adopte un comportament deviant de consum de droguri , si pe baza variabilelor obtinute prin analiza calitativa, descoperirea intesitatii consumului si numarului de consumatori din liceele oradeane. o Obiectivul explicativ: Explicarea interpretativa a motivelor care imping tinerii elevi in sfera de actiune a droguriilor ,facandu-i consumatori si elaborarea unui model explicativ al acestui fenomen cu scopul de a-l intelege si a gasii solutii cat mai bune si mai practice pentru stoparea si evitarea tendintelor de evolutie a consumului de droguri in randul elevilor de liceu pe viitor.

o JUSTIFICAREA ALEGERII TEMEI I A OBIECTIVELOR Nu mai e o noutate pentru nimeni faptul ca in liceele oradene, tinerii elevi, printre activitatiile lor scolare, mai interprind si altele care nu sunt la fel de instructive si sanatoase. Aici fac referire la o activitate care e daunatoare atat pentru elev ca si persoana individuala, cat si pentru familia sa, grupului de colegi si prieteni si prin urmare e daunatoare si pentru societatea din care face parte . Odata cu cresterea numarului de tineri consumatori de droguri, creste si nivelul criminalitatii in societate, un efect ce poate pune in pericol linistea si siguranta membriilor acelei societati, un fenomen social neaccptat si netolerat in nici o societate. In raportul Departamentului de Stat pe 2008 , Romania este prezentata ca o tara de tranzit pentru narcotice, fiind situata pe ruta Balcaniilor de Nord, cat si pe ruta Europa de Vest si Nord catre Europa de Est. Daca e sa urmarim traseul narcoticelor pe teritoiul Romaniei, luand in atentie ruta Afganistan Europa de Vest ( ruta balcaniilor de Nord ), constatam ca droguriile parasesc teritoriul tarii prin doua directii. Cea dintai directie este spre Serbia, iar cea dea doua este spre Ungaria prin vama Bors , punct de trecere frontalier situat la granita dintre Hajdu-Bihar ( Ungaria ) si judetul Bihor. Eu consider ca acest lucru este unul dintre principalii factori, unul chiar determinant, al aparitiei stupefiantelor pe raza orasului Oradea, ca urmare si constituirea unei piete de consum. Odata ce acestea au aparut, a fost doar o problema de timp pana ce tinerii elevi sa intre in contact cu ele. Mass-Media, prin institutiile si tehnicile sale de informare, ofera foarte des publicului larg situatia Romaniei cu privire la traficul, piata si consumul de droguri. S-a constatat o crestere alarmanta de consum de droguri in randul tinerilor , scazand odata cu aceasta si varsta la care copii intra in contact cu el, majoritatea devenind consumatori. Toata lumea cunoaste faptul ca in viata fiecaruia, in perioada adolescentei au loc cele mai semnificative schimbari atat la nivel fizic, cat si la nivel intelectual si motional.

Aceste schimbari se caracterizeaza printr-un sentiment mai mare de independenta fata de familie, cat si prin dorinta de apartenenta la un grup de prieteni. De asemenea, in acest interval de varsta (14-18 ani) , se manifesta si primele actiuni de rebeliune si de neacceptare a normelor sociale, fapte ce pot duce foarte rapid la consumul de droguri. Este foarte important sa se actioneze cat mai rapid si cat mai eficient posibil in gasirea si implementarea unor actiuni concrete impotriva consumului de droguri.

o PRECIZAREA SPAIULUI I A TIMPULUI CERCETRII Universul cercetrii este reprezentat de colile din cadrul nvmntului liceal din municipiul Oradea. In functie de numarul de subiecti voi stabilii si numarul de institurii preuniversitare. Cercetarea va avea loc pe intervalul 2012 2013 .

2. PREGTIREA TEORETIC A CERCETRII


o Prezentarea bibliografiei Pentru a realiza o documentare teoretic adecvat studiului temei de cercetare am parcurs urmatoarele carti in domeniu : 1. Rascanu Ruxandra, Alcool si droguri : virtuti si capcane pentru tineri, Editura Universitatii din Bucuresti, Bucuresti, 2004 2. Dragan Jenica, Dictionar de droguri Editura C.H. Beck, 2005 3. Philippe Cauche, jean-Marie Duprez, Nicole Gadrey, Michael Simon, coor. Gilles Ferreol, Dictionar de sociologie Editura Polirom, 1998 4. http://www.bioetica.ro/bioetica/ie2/info.jsp?item=9462&node=1281

PREZENTAREA UNOR TEORII RELEVANTE PENTRU ANALIZ

o Teotii biologice:
Aceste teorii postuleaza faptul ca mecanisme innascute in anumiti indivizi ii conduc pe acestia catre folosirea drogurilor sau abuzarea de ele in caz ca sunt expusi la acestea.

Factori genetici:

O directie de gandire argumenteaza faptul ca matricea genetica a indivizilor influenteaza predispozitia lor catre abuzu de droguri si alcoolism. O combinatie de gene influenteaza mecanisme biologice specifice relevante pentru abuzul de substante( de exemplu faptul de a fi capabil sa indeplinesti un anumit nivel de intoxicare atunci cand folosesti droguri, faptul de a te imbolnavii la doze mai mici in opozitie cu altii care se imbolnavesc la doze mai mari etc. . Astfel, toate aceste lucruri pot varia de la o persoana la alta, sau de la un grup rasial, national sau etnic la altul, si care ar putea influenta continuarea consumului.

Dezechilibrul metabolic:

O a doua teorie aduce in discutie dezechilibrul metabolic ca un posibil factor cauzal in cel putin un tip de abuz de droguri (depedenta de narcotice). Aceasta teorie spune ca depedentii de heroina sufera de o boala sau de o disfunctie metabolica, asemanatore cu cea a diabeticilor. Odata ce anumiti indivizi incep sa ia narcotice, fiziologia lor tanjeste dupa droguri in acelasi fel in care diabeticii tanjesc dupa insulina. Dozele repetate ale unui narcotic completeaza ciclul lor metabolic, narcoticele actioneaza precum un stabilizator, normalizand o deficienta.

o Teorii psihologice:
Psihologie considera ca persoanele care recurg la consumul de substante psihoactive sufera de tulburari afective sau de o tulburare a controlului, impulsului de a consuma in cautarea placerii este dominanta. Multi specialisti considera ca persoanele care devin consumtoare de droguri, in special tinerii, au un grad ridicat de vulnerabilitate a personalitatii, anterioara inceperii consumului. Ei par lipsiti de resursele necesare pentru a face fata exigentelor vietii cotidiene, sunt instabili in ceea ce priveste sentimentele, sunt de acord cu societatea si autoritatiile. Multi dintre ei acuza stari depresive, de anxietate, dar nu este clar daca acestea sunt cauzale sau ele sunt consecintele depedentei de drog.(Rascanu, 2004, p. 34-35) Teoriile bazate pe factorii psihologici se impart in doua categorii principale: a) acelea care accentueaza mecanismul de reintarire; b) si acelea care spun ca personalitatiile unui consumator de droguri si in special al unui depedent de droguri sunt diferite fata de cele a unei persoane care nu se drogheaza.

- Reintarirea:
O teorie psihologica majora se bazeaza pe ideea diferentelor dintre personalitatile consumatorilor si nonconsumatorilor si sustin rolul reintaririi. Sunt doua tipuri de reintarire: pozitiva si negativ. Reintarirea pozitiva apare atunci cand individul primeste o senzatie placuta, si din cauza acesteia este motivat sa repete actiunea care a cauzat-o. In acest caz este foarte greu sa faci o diferentiere intre depedenta fizica si cea psihologica. Reintarirea negativa apare atunci cand individul face ceva pentru a cauta usurarea sau pentru a evita durerea, astfel el este recompesat si motivat pentru a face orice ce a dus la aparitia starii de relaxare sau de inlaturare a durerii. Unele cercetari apreciaza ca desii intarirea pozitiva este privita precum un factor etiologic, dominat in geneza depedentei de drog(cocaina, heroina, amfetamina), intarirea

negativa si fenomenele neplacute ale intreruperii consumului potfi in egala masura sau chiar mai importante in determinarea folosirii drogului.(Rascanu, 2004, p.36)

- Personalitatea inadecvata:
Cateva teorii psihologice asupra consumului de droguri se bazeaza pe notiunea de psihologie patologica sau inadecventa: exista ceva gresit in viata emotionala si fizica a diferitilor indivizi care ii face predispusi la consumul de droguri. Ei folosesc droguri ca o scapare din realitate, ca o metoda de a evita problemele vietii si de a se retrage in stari euforice.(Rascanu, 2004, p.60)

- Probleme de comportament:
Un al treilea tip de teorie psihologica a consumului de droguri vede fenomenul ca o forma a comportamentului deviant sau problematic. Mai multe cercetari asupra atitudinilor si personalitatii consumatoriilor de droguri au demonstrt ca in comparatie cu neconsumatorii, primi au tendinta de a fi mai rebeli, mai indepdenti, deschisi spre noi experiente, dispusi sa isi asume mai multe riscuri, sunt mai toleranti, acceptand comportamentul deviant, recptivi la incertitudine, cautatori de placeri, nonconformisti si nonconventionali.(Rascanu, 2004, p.62)

o Teorii sociologice:
In timp ce teoriile biologice si psihologice tind sa puna accent pe factorul individualist, sociolgii tind sa faca factori structurali centrul teoriilor lor. Pentru sociolog, cel mai important factor ce urmeaza a fi examinat nu sunt caracteristiciile, relatiile socilale sau structurile sociale in care individul este sau a fost situat. Dintre cele mai importante teorii sociologice care au fost propuse in a ajuta la explicarea consumului de drogui se gasesc: a) Invatarea sociala b) Controlul social c) Subcultura d)Interactiunea selectiva/socializarea.(Rascanu, 2004, p.63-64)

Invatarea sociala:

Teoria invatarii sociale propune ca consumul si abuzul de substante psihoactive sa fie explicat de diferita expunere a grupurilor in care consumul este premiat. Aceste grupuri asigura mediul social in care are loc expunerea la definitii, invitatii a modelelor, si reintarirea sociala a consumului sau a abstinentei de o anumita substanta. Definitiile sunt invatate prin imitatie, si reintarirea sociala a lor prin membrii grupului cu care cineva este asociat. Teoria invatarii sociale propune ca dimensiunea cu care substantele vor fi folosite, depinde de nivelul la care comportmentul a fost reinfortat in mod diferential asupra comportamentului alternativ si este definit ca dezirabil.(Rascanu, 2004, p.65)

- Teoria controlului:
O teorie majora in sfera criminologiei si a comportamentului deviant este teoria controlului. Teoria controlului social are mai multe similaritati cu teoria subculturii, dar sunt si mai multe diferente. In timp ce teoria subculturii ia in discutie consumul de droguri din punct de vedere al felului in care grupul faciliteaza consumul de droguri; teoria controlului social urmareste factorii care ii impiedica pe oameni sa adopte un comportament deviant. Astfel, ceea ce cauzeaza consumul de droguri, ca cele mai multe comportamente deiante, este absenta controlului social care genereaza conformarea. Cei mai multi dintre noi nu manifestam acte deviante sau criminale din cauza unor stranse legaturi cu institutiile sociale conventionale. Daca aceste legaturi sunt slabite sau rupte, vom fi eliberati de regulile societatii si vom putea interprinde actiuni deviante inclusiv sa consumam droguri. Nu atat legaturile consumatorilor de droguri cu o subcultura nonconventionala ii atrage catre droguri, ci lipsa legaturilor cu cultura conformatoare care ii lasa liberi catre consumul de droguri.(Rascanu, 2004, p.66) Principala ipoteza a teoriei controlului social este aceea ca cu cat esti mai atasat de o societate conventionala, cu atat este mai putin posibil sa savarsesti un comportament care violeaza valorile si normele unei asemenea societati.

- Teoria subculturii:
Teza principala a teoriei subculturii este aceea care presupune faptul ca implicarea intr-un anumit grup social cu atitudini favorabile catre consumul de droguri este factorul cheie in incurajarea cuiva in propriul sau consum de droguri, si ca implicarea intr-un grup care manifesta atitudini negative catre consumul de droguri tinde sa descurajeze un asemenea consum. Consumul de droguri este asteptat si incurajat in anumite cercuri sociale si virulent descurajat, chiar pedepsit in altele.(Rascanu, 2004, p.67) Aceasta teorie sustine ca sunt mai multe subculturi. Exista diviziuni in functie de rasa si etnie, varsta separa membri unei anumite subculturi de droguri(subculturi de droguri ale liceelor, a studentiilor si a tinerilor adulti). Dar poate cea mai importanta clasificare a subculturiilor tine de tipul sau tipurile de drog care este consumat. Astfel, sunt cel putin subcultura abuzului de alcool, a marijuanei, a cocainei, a heroinei injectabile si a consumului multiplu de droguri. Totusi, unii indivizi sunt membri a doua sau mai multe subculturi, si astfel, ceea ce se intampla cu el sau ea afecteaza ceea ce se intampla cu ceilalti.(Rascanu, 2004, p.67)

- Teoria interactiunii selective/socializarii:


Termenul de interactiune selectiva se refera la faptul ca consumatori potentiali de droguri nu cad la intamplare in cercurile sociale ale consumatorilor; ei sunt atrasi de anumiti indivizi si cercuri(grupari subculturale), pentru ca valorile si activitatile lor sunt compatibile cu acelora care sunt actuali consumatori. Exista un element dinamic al consumului: Chiar inainte ca cineva sa consume un drog pentru prima data, el sau ea este pregatit sau initiat in consumul acestuia; sau, intr-un fel, socializat anticipativ pentru ca valorile sale sunt deja in concordanta cu acelea ale subculturi drogurilor. Ca rezultat, cineva isi alege prieteni care impartasesc aceleasi valori, si care sunt foarte posibil sa fie atrasi de consum si de actuali consumatori. Cand cineva isi face prieteni care sunt consumatori de droguri, acesta devine socializat de grupul subcultural al consumatorilor, atat in valorile compatibile cu consumul cat si cu valorile ce constau in consum. In urma mai multor cercetari s-au ajuns la mai multe idei care sustin ca cu cat adolescenti sunt mai izolati si alienati de subcultura parentala, si cu cat ei sunt mai 9

implicati in relatii cu subcultura adolescentilor de aceasi varsta, cu atat sunt sansele mai mari ca ei sa experimenteze si sa consume o varietate de diferite droguri. Subcultura celor de aceeasi varsta determina tranzitia dintre subcultura parentala si cea a drogurilor. In cea mai mare parte, generatia parentala este conventionala si antidrog, si de asemenea se opune altor activitati nonconventionale si deviante. Adolescentii care sunt puternic atasati si influentati de subcultura parentala, tind sa adere mai aproape de valorile ei sis a-si urmeze normele de conduita; ca o consecinta, ei sunt mai predispusi sa se abtina de la droguri decat adolescenti care sunt izolati de parinti lor si sunt in legatura stransa cu cei de varsta asemanatoare, care sunt inclinati mai mult spre normele nonconventionale, si astfel este mai probabil sa accepte fome ale consumului de droguri.(Rascanu, 2004, p.72) Influenta parentala asupra consumului al adolescentilor este scazuta dar semnificativa. Parintii care folosesc droguri legale(alcool, tigari si droguri prescrise medical) sunt mult mai probabil de a creste copii care de asemenea vor bea bauturi spirtoase sau vor consuma droguri ilegale decat parintii care se abtin de la droguri complet. Influenta persoanelor de aceeasi varsta asupra adolescentului este mult mai mare. Adolescentii, in special cei de o varsta mai mare, tind sa se asocieze cu ceilalti in parte pe similaritatile de stil de viata, valori si comportament - si consumul sau lipsa consumului de droguri este una din aceste similaritati. Imitatia si influenta sociala joaca un rol in initierea si mentinerea consumului de droguri printre adolescenti. Totusi adolescenti nu isi aleg prieteni la intamplare: ei sunt, intr-un sens, socializati cu anticipatie pentru participarea in anumite grupuri, ei aleg si sunt alesi de anumite grupuri, din cauza acestui proces de socializare si participare in acele grupuri ii socializeaza catre sau impotriva consumului ilicit de droguri.(Rascanu, 2004, p.73-74)

DEFINIREA CONCEPTELOR ESENIALE ALE CERCETRII

La ora actuala , din punct de vedere farmaceutic, drog poate fi denumit orice materie de origine vegetala , animala sau minerala , care serveste la prepararea anumitor medicamente. In acest context , activitatea de drogare consta in administrarea exagerata

10

de medicamente , care duce la obisnuinta , la necesitatea maririi continue a dozei , fapt care are repercusiuni asupra organismului. In sensul cel mai apropiat de acceptiunea comuna , utilizata de limbajul omului modern , drogul este orice substanta susceptibila de a da nastere toxicomaniei. Aceasta ecuatie drog toxicomanie nu este suficient de corecta si poate da nastere la interpretari. Inca din anul 1931 specialistii din defuncta Societate a Natiunilor Unitenu reusesc sa defineasca in mod corect drogurile daunatoare. Experti ai Organizatiei Mondiale a Sanatatii definesc drogul ca fiind orice substanta care , introdusa intr-un organism viu , ii poate modifica acestuia perceptia , umoarea , comportamentul sau functiile acestuia cognitive sau motrice . Se recomanda , totodata , inlocuirea termenului drog cu substanta psihoactiva. In conformitate cu ultimle recomandari ale Organizatiei Mondiale a Sanatatii , substantele sau clasele de substante psihoactive , a caror administrare poate produce tulburari de comportament si , binenteles , o depedenta , sunt urmatoarele : alcoolul , opiaceele , derivatele cannabisului , sedativele si hipnoticele , cocaina , halucnogenele , tutunul , solventii volatili , alte substante psihoactive si substante din diferite clase , utilizate in asociere . In sensul dat de catre conventiile internationale , prin drog intelgem substantele supuse controlului prin Conventia unica asupra stupefiantelor din 1961 si substantelor psihotrope al caror control este prevazut de Conventia din 1971. Conventiile si protocoalele aplicabile drogurilor au dat substantlor psihotrope un sens particular , diferentiindu-le de stupefiante. Stupefiantele astfel considerate de Conventia unica privind stupefiantele din 1961 si de lumea medicala anterior acesteia , din punct de vedere farmacologic sunt si ele substante psihotrope. (Jenica Dragan, 2005)

Consumul de droguri se poate definii ca orice actiune de consum a unei


substante, care odata introdusa in organism, produce depedenta fizica sau psihica.Acest concept are trei dimensiuni, fiecare dimensiune avand proprii indicatori ai starii de consum.Aceste dimensiuni sunt: a) Fizica - se manifesta prin oboseala, ochi inrositi, probleme repetate cu sanatatea, raceli; b) Emotionala stima de sine scazuta, deprimare, iresponsabilitate, izolare, retragere;

11

c) Sociala cazuri de suicid, acte de delicventa(furturi, crime) , rezultate slabe la invatatura;

Normele (normes) reguli sau modele de conduita proprii unui grup sau unei
societati date, invatate si impartasite, legitimate de valori si a caror nerespectare antreneaza sanctiuni. Normele definesc comportamentul insuit sau asteptat in viata sociala. Ele sunt inseparabile de activitatea de reglementare care le creeaza si le mentine. Insusirea lor(invatarea si interiorizarea) in cursul socializarii include nu numai cunoastera prescriptiei insasi, ci si a marjei de variatie(varianta) pe care acestea le comporta intotdeauna. Slabirea lor sau incoerenta reprezinta sursa anomiei.

Control social (Controle sociale) apropiat de dominare(in sensul pe care


il are la M. Webber). Este ansamblul mijloacelor de care dispune un grup (majoritatea) pentru a face in asa fel ca membrii lui sa se conformeze normelor si regulilor pe care el le-a decretat. Relatia dintre autoritatea legitima si cei care i se supun este asimetrica.(Cf. De asemenea, dialectica hegeliana a Aufhebung-ului.)

Constrangere sociala(Contrainte sociale) Presiune exercitata de


societate asupra membrilor sai pentru a-i determina sa se conformeze modurilor comune de a gandi, simti si actiona. Folosita de Durkheim ca trasatura majora si distinctiva a faptului social (cf. Les Regles de la methode sociologique). Se manifesta in mod subiectiv(sentiment de obligatie) sau obiectiv(sanctiuni). Variaza in functie de situatie si societate. La Durkheim, trecerea de la solidaritatea mecanica la cea organica nu implica diminuarea constrangerii in favoarea cooperarii, ci o mai mare interiorizare a acesteia.

Mass-Media tehnicile si institutiile car centralizate distribuie informatii si


alte forme de comunicatii simbolic catre un public larg, eterogen si disperas geografic. Indicatori: - campanii desfasurate impotriva consumului de droguri de pliante, reclame TV si radio pe aceasta tema carti scrise pe aceasta tema

Familia - In sens sociologic,familia ca forma specifica de comunitate umana,


desemneaza grupul de persoane unite prin casatorie, filiatie sau rudenie, ce se caracterizeaza prin comunitate de viata, de sentimente, interese si aspiratii. Astfel privita, familia ne apare ca o realitate sociala distincta, ca un grup primar al societatii in care se

12

manifesta multiple relatii, fundamentale, fiind cele de casatorie si rudenie.Specificitatea vietii de familie este data tocmai de aceasta multitudine a relatiilor ce iau nastere in familie,relatii fiziologice, psihologice, economice, morale, afective si care comporta anumite particularitati in viata de grup.

Opinia publica - fenomen psihosocial prin excelenta, opinia publica este o


manifestare a mentalitatii colective, distincta de vointa populara, de publicul insusi si de mase. Ea reprezinta o forta sociala ce rezulta din similititudinea judecatilor facute asupra anumitor subiecte de o pluraritate de indivizi si care se exteriorizeaza in masura in care devine constienta de ea insasi. Masurarea sa, adesea contestata, se sprijina esentialmente pe tehnica sondajelor.

Personalitatea individuala -

Renumitul psiholog G.W. Allport defineste

personalitatea ca fiind organizarea dinamica in cadrul individului a acelor sisteme psihofizice care determina gandirea si comportamentul sau caracteristic.

Contracultura criminala(Contre-culture criminelle) Confruntarea


dintre universuri diferite se poate traduce printr-o imbogatire sau prin tensiuni mai mult sau mai putin acute. Atunci cand se produc, aceste tensiuni constitue factori de inadaptare si sunt susceptibile sa deschida calea unor comportamente deviante. Acestea se bazeaza pe evaziune (folosirea drogurilor), conflict(altercatii intre tineri) sau criminalitate(ex. Tip al hotului traditional). Aceasta contracultura se opune normelor dominante si poate genera unele forme de delicventa juvenila.

Anturaj - Totalitatea persoanelor care constituie mediul social particular al


cuiva, care nconjoar n mod obinuit pe cineva.

Subcultura grupului social un ansamblu legat de moduri de a gandi, de a


simti si de a actiona, mai mult sau mai putin formalizate, care, fiind insusite si impartasite de catre o pluraritate de persoane, servesc, intr-un mod obiectiv si simbolic in acelasi timp, la constituirea acestor persoane intr-o colectivitate particulara si distincta(G. Rocher, in Introduction a la sociologie generale, vol. I: L`Action sociale, Paris, Seuil, 1968, p. 111 )

Conformare/conformism(/nonconformism) psihosociologii vorbesc de


conformare atunci cand un individ isi modifica atitudinea sau comportamentul in directie

13

normelor sau valorilor dominante unui grup. Cercetarile lui S. Asch asupra judecatii vizuale ilustreaza bine acesta forma de influenta sociala: un subiect naiv introdus intr-un grup imita progresiv majoritatea, chiar daca aceasta greseste. Pentru S. Moscovici, conformarea este o forma de negociere sau de tranzactie intre individ si grup. Mai general, aceasta notiune este folosita pentru a desemna procesul si rezultatul presiunii pe care o colectivitate o exercita asupra membrilor sai pentru a-i obliga sa impartaseasca idealurilesi sa urmeze astfel normele si modelele prescrise. Conformarea asigura deci grupului o anumita omogenitate sau cel putin acceptarea minimala a regulilor jocului. In acest sens ea se opune deviantei.(cf.J.M.levine si M.A. Pavelchak, Conformite et obeissance, in Psychologie sociale, sub coordonarea lui S.Moscovici, Paris, PUF,1984)

Imitatie(imitation) Din lat. Imitatio imagine. Conduita copiata dupa


modele a caror reproducere este considerata dezirabila. Potrivit lui Gabriel Tarde(18431904), proces fundamental de coeziune sociala.Controverse in aceasta privinta cu E. Durkheim(cf. In special Le Suicide ,1897). In zilele noastre, problematica fenomenelor de moda sau de influenta.

Devianta(comportament deviant) Primul cercetator care a folosit


notiunea devianta a fost E. Durkheim(1974). In conceptia sa, renumitul sociolog a oferit o analiza generala a multiplelor fenomene sociala, permitand astfel elaborarea unui cadru global si pentru interpretarea deviantei. In opinia cercetatorului, starea de dezorganizare sociala, caracterizata prin lipsa unei reglari morale clare a

comportamentului indivizilor, are drept impact conduite irationale si deviante. In context sociologic, devianta a fost definita ca ansamblul comportamentelor care ameninta echilibrul sistemului sau prin violarea normelor sociale.

ANALIZA CALITATIV
In urma studierii amanuntite a teoriilor elaborate de biologi, psihologi si sociologi cu renume in sfera lor de activitate, cu privire la fenomenul social al consumului de droguri in randul tinerilor, mi-am format o imagine, un model abstract asupra tipologiei unui posibil tanar elev consumator de droguri. Am decis ca in continuarea proiectului sa

14

construiesc un tabel cu variabilele cunoscute in urma studierii fenomenului. Acest tabel sta ca fundament al crearii unor ideal-tipuri relevante pentru analiza cantitativa.

Sex

Model Parental

Tip Psihologic Intravertit

Mediul de provenienta Urban Rural

Zona

Situatia Financiara

Etnie

Religie

Frecv. Bisericii

M F

Autoritar

Centrala Periferie

Buna Medie Proasta

Roman Rrom Altele

Ortodox Catolic Penticostal Baptist

Des Rar Deloc

Democratic Extravertit Anomic

Se cunoaste faptul ca cei mai predispusi unui consum de droguri sunt baieti, mai ales cei care isi petrec copilaria prin zonele marginale ale oraselor. Datorita lipsei implicarii pozitive a parintilor in viata copiilor, acestia sunt tentati de la o anumita varsta sa isi caude modele de urmat in viata printre randurile prietenilor mai mari din grupul social la care au apartenenta, ceea ce nu este , in cele mai multe cazuri, un exemplu bun. Teoriile in domeniu ne spun ca in majoritatea cazurilor, un individ socializeaza cu indivizi dintrun grup cu care are cele mai multe similtitudini. Daca un individ are probleme financiare, cu siguranta nu este acceptat intr-un grup social de persoane instarite; el se va intergra intr-un colectiv apropiat nivelului sau. Aceste grupuri sociale, alcatuite din indivizi cu o situatie financiara proasta , sunt cele mai predispuse la un comportament deviant fata de societate datorita varietatii de nevoi a grupului cat si ale indivizilor membri datotita lipsei mijloacelor de satisfactie ale acestor nevoi. Ca si situatia finnciara, religia este tot un criteriu al constituiriiunui grup social. Influenta Bisericii asupra individului este un factor in prevenirea adoptarii unui comportament deviant de consum de droguri. Daca un individ nu frecventeaza deloc Biserica, conduita lui morala poate fi aproape inexistenta la aceasta varsta, ceea ce poate duce la acte deviante, individul nefiindu-i frica de nimic necunoscand invataturiile Bibliei.

15

Sex

Model Parental

Tip Psihologic Intravertit Extravertit

Mediul de provenienta Urban Rural

Zona

Situatia Financiara

Etnie

Religie

Frecv. Bisericii

M F

Autoritar Democratic Anomic

Centrala Periferie

Buna Medie Proasta

Roman Rrom Altele

Ortodox Catolic Penticostal Baptist

Des Rar Deloc

Am ales sa construiesc acest ideal tip bazandu-ma pe propria experienta dobandita prin cunoastere empirica . Am constatat printre prietenii cu orientarea religioasa diferita de cea a mea, mai exact cei baptisti si penticostali, ca sunt predispusi la acte de devianta datorita abstinentei impusa de catre subcultura familiala cat si de cea bisericeasca. Majoritatea parintilor(fac referire la baptisti si penticostali) adopta un comportament autoritar in educarea si cresterea copiilor. Acestia pun mereu presiune pe copii lor, modificandu-le, formandu-le o conduita care sa fie acceptata de opinia publica(majoritatea grupului social bisericesc). Dorintele indivizilor sunt ignorate ceea ce duce la o razvratire din partea acestora. Cu prima ocazie pe care o au, acestia adopta un comportament deviant ca semn de razbunare fata familie si datorita sentimentului de indepedenta care se naste in el in perioada adolescentei. Acesti indivizi, unii ajung introvertiti, folosind drogul ca mod de evaziune a realitati, a regulilor societati din care sunt membrii, pe cand alti, cei extravertiti aleg sa isi paraseasca familia si grupul social devenind libertin.

16

Sex

Model Parental

Tip Psihologic Intravertit Extravertit

Mediul de provenienta Urban Rural

Zona

Situatia Financiara

Etnie

Religie

Frecv. Bisericii

M F

Autoritar Democratic Anomic

Centrala Periferie

Buna Medie Proasta

Roman Rrom Altele

Ortodox Catolic Penticostal Baptist

Des Rar Deloc

Teoriile psihologice sustin ca una din cauzele predispunerii catre consumul de droguri in randul tinerilor este lipsa afectivitatii din partea parintilor in procesul lor de dezvoltare emotionala. Daca un indivin nu primeste dragostea de care are nevoie pentru a se dezvolta normal, acesta are sanse mari de a adopta o atitudine de intravertit(neprimind afectiune nu sti sa ofere afectiune celor din jur, ajungand sa se inchida in lumea lui). Lumea lor nefiind in concordanta cu realitatea, acestia vor cauta cai de evadare, una din acestea fiin pe calea consumului de droguri. Mediul in care traieste este de asemenea un factor important in adoptarea unui comportament deviant din partea individului, deoarece in orase sunt sansele cele mai mari de a-ti procura doze zilnic, si in functie de situatia financiara, daca este una buna, sunt sanse ca individul introvertit sa consume cat mai des. Lipsa frecventarii biserici conteaza enorm de mult deoarece in cadrul biserici, oamenii prezenti pot oferii sprijinul de care are nevoie individul, sprijin emotional, pentru a depasi aceasta stare.

17

Analiza cantitativa:
In cadrul acestui obiectiv,pentru operationalizare am ales conceptul de Control Social.Aceatsa este schema operationala elaborata:

CONTROL SOCIAL

Constrangere sociala

Opinia Publica (conformare)

Scoala (indoctrinare)

Familia

Biserica (restrictionare)

Mass-Media (indobitocire)

Comporta-te precum majoritatea

Nu gandi N diferit de restul

Poarta-te frumos cu toata lumea

Nu fura! Nu injura! Nu fa pacate !

Lipsa programelor educative

Majoritatea are dreptate tot timpul, tu nu ai !

Cartile pe care trebuie sa le citesti Materiile care esti obligat sa le faci

Nu scuipa ca nu e frumos!

Promovarea valorilor material, neglijarea celor spiritual.

Emisiuni, stiri despre violenta, prostitutie, crima.

Nu fa aia ! Nu ai voie! Nu mesteca cu gura deschisa!

18

n perioada adolescenei, cuprins ntre 14 i 18 ani, n viaa oamenilor se manifest cele mai mari i mai semnificative schimbri att la nivelul fizic ct i la cel intelectual i emoional caracterizate printr-un mai mare sentiment de independen fa de familie, dar i de apartenena la un grup de prieteni. De asemenea, n acest interval se manifest i primele aciuni de rebeliune i de neacceptare a normelor sociale, printre aceste fapte contestatare gsindu-se i consumul de droguri.

Ipoteze:
Cu cat presiunea societatii asupra personalitatii individului este mai puternica, cu atat sansele ca individul sa adopte un comportament deviant de consum de droguri sunt mai mari.

Daca tanarul provine dintr-o familie dezorganizata, atunci predispozitia acestuia catre consumul de droguri este mai mare.

Cu cat confirmarea in mas-media despre efectele consumului de droguri este mai intensa, cu atat adolescenti vor fi mai putin tentati sa consume.

19