CENTRUL DE ASISTENŢĂ PSIHOLOGICĂ ŞI SOCIALĂ ,,OPORTUNITATE ,, IDNP

1014620001405 ,e-mail: cojocanj65@mail.ru

Culegerea de articole și texte

,, FORMAREA CONTINUĂ.ABORDĂRI CONCEPTUALE,,

Coordonator publicație Angela Cojocaru ,Președinte AO,,OPORTUNITATE,,

Expert Gh.Șalaru expert Drepturile Omului,formator ,expert PNUD

Pregătit pentru editare decembrie 2023

CEREȘNEA NATALIA

CADRU DIDACTIC,MANAGER,MEMBRU AL AO,,OPORTUNITATE,,

CARACTERISTICI ȘI FACTORI DE INFLUENȚĂ A

COMPORTAMENTULUI ADICTIV
ADNOTARE
Dependența de droguri este o boală cronică caracterizată prin căutarea și consumul
compulsiv sau necontrolat de droguri, în ciuda efectelor nocive și a modificărilor creierului
care pot dura mult timp. Aceste modificări ale creierului pot duce la un comportament
dăunător la persoanele care consumă droguri.
Calea către dependența de droguri începe cu consumul voluntar de droguri. Dar, în
timp, capacitatea unei persoane de a nu face acest lucru este amenințată. Găsirea și
administrarea medicamentului devine obsesiv.
Acest lucru se datorează în principal efectului expunerii pe termen lung la
medicamente asupra funcției creierului. Dependența afectează părțile creierului implicate în
recompensă și motivație, învățare și memorie și controlul comportamentului.
Reabilitarea drogurilor este procesul de tratare a dependenței de droguri printr-un
sistem de tratamente care ajută persoana dependentă să-și recapete controlul asupra vieții.
Scopul trecerii prin procesul de dezintoxicare este de a scăpa de nevoia psihologică de
droguri și de a învăța cum să eviți tentația abuzului de droguri în viitor.
Cuvinte cheie -adicție,toleranță ,abstinență , craving .

ANNOTATION
Drug addiction is a chronic disease characterized by compulsive or uncontrolled drug
seeking and use, despite the harmful effects and brain changes that can last for a long time.
These brain changes can lead to harmful behavior in people who use drugs.
The path to drug addiction begins with voluntary drug use. But over time, a person's
ability not to do so is threatened. Finding and administering the drug becomes obsessive.
This is mainly due to the effect of long-term drug exposure on brain function.
Addiction affects parts of the brain involved in reward and motivation, learning and memory,
and controlling behavior.
Drug rehabilitation is the process of treating drug addiction through a system of
treatments that help the addicted person regain control of their life. The goal of going
through rehab is to get rid of the psychological need for drugs and to learn how to avoid the
temptation to abuse drugs in the future
Key words - addiction, tolerance, abstinence, craving.
Tratamentul și reabilitarea dependenței sunt de obicei necesare, atunci când, consumul
de droguri scapă de sub control și devine compulsiv cu efecte secundare, care afectează negativ
bunăstarea dependentului și bunăstarea celor apropiați. Majoritatea pacienților trebuie să treacă
printr-un proces de reabilitare îndelungat sau repetat pentru a înceta complet utilizarea și a-și
recâștiga viața.
Problema prevenirii comportamentului de dependență al tinerilor este cercetată în cadrul
filozofiei, sociologiei, psihologiei, jurisprudenței, medicinei, pedagogiei, iar această
împrejurare a dus la apelul la sursele diferitelor direcții științifice.
Dintre studiile despre comportamentul de dependență, lucrările unor sociologi precum
D. Dotter, P. Monson, X. Hayes, folosesc o teorie integrată pentru a explica dependențele
tinerilor, sunt de mare interes. Relația dependențelor cu sancțiunile sociale negative este
considerată în lucrările lui K. Damfaus și X. Kaplan. Sociologii sunt interesați de influența
societății și de sancțiunile pe care aceasta le aplică dependenților. K. Bowdich analizează în
lucrările sale strategii și practici optime pentru depășirea comportamentului antisocial;
diferențele de sex în implementarea controlului social sunt considerate de S.G. Tibbetts și D.K.
Hertz; Problemele adaptărilor de dependență se reflectă în lucrările lui E.E. Labeff; motivele
apariţiei comportamentului de dependenţă sunt considerate de M. Eckerstrom.
O mare contribuție la studiul problemei comportamentului de dependență a individului
a fost adusă de oamenii de știință din Rusia precum A.S. Belkin, V.N. Kudryavtsev, A.E.
Lichko, D.A. Seps, A.M. Yakovlev. Subiectul cercetării lor l-au constituit condițiile socio-
psihologice de dezvoltare a personalității tinerilor.
În literatura de specialitate, în mod special la autiorii francezi Éric Loonis în
lucrarea ,,Théorie générale de l'addiction : Introduction à l'hédonologie,, Barman, J.-D. în
lucrarea ,,Dépendances :tous accros ? Drogues, alcool, tabac, jeux et cyberdépendance,,,
sunt identificate tipurile de familii, care creză predispoziții pentru comportamentul adictiv la
tineri, și anume
 familie antisocială– membrii ei activi şi cronic opun rezistenţă societăţii încălcînd toate
legile ei, chiar şi neîncadrarea socială absolută şi dezadaptareasocială.
 familie asocială – care se eschivează de la resprectarea celor mai importante norme
sociale, în primul rînd, morale (vagabondaj, prostituţie, comportament iresponsabil,
alcoolism şi drogdependenţă familială).
 familie izolată– care din anumite motive refuză contactele exterioare (prejudecăţi culturale
sau religioase).
 familie demonstrativă/nestandardă – cere respinge stereotipurile şiviziunile conservative,
şocînd prin mod de viaţă nestandard (nudiştii, hippi etc).
 familie cu deficit de resurse interne - familii cu venituri joase, cupărinţi incompetenţi,
inapţi de a soluţiona chiar şi unele probleme minore.
 familie conflictuală– dezorganizată în interior, dezadaptată parţial.
 familie rigidă – membrii ei se axează pe stereotipuri dure în viziuni şi
 comportament, familie care este inaptă să se schimbe în rezultatul schimbărilor
 sociale.
 familie anxioasă– familie exagerat protectoare, orientată la insuccese,
 apreciativă, neîncrezută în sine. Este o familie parţial dezadaptată sau hiperdezadaptată.
 familie hipersocializată –excesiv orientată la normele şi aprecierilesociale, la opinia socială.
 familie sociopată– respectă cultul puterii, manipulează anturajul so-cial, folosind oamenii
în calitate de mijloc de realizare a propriilor scopuri, nu are încredere în cei din jur.
Pe lângă faptul că o persoană care consumă droguri afectează sănătatea sa, în urma
căreia are loc o schimbare negativă a prismei valorilor și credințelor. Natura comportamentului
dependenților de droguri este marcată de agresivitate excesivă, lipsă de valori morale, aceștia
devin antisociali și indiferenți. .
Ei își pierd dorința de a construi strategii suplimentare în viață și de a-și planifica
viitorul, iar toate obiectivele se reduc la obținerea unei noi doze de medicamente. Astfel de
oameni promit probleme serioase pentru stat și public.
Sănătatea națiunii, statul de drept, securitatea, economia - toate acestea sunt sub mare
amenințare. Impactul negativ asupra demografiei și deteriorarea nivelului de trai sunt parte
integrantă a unei societăți care suferă de un număr excesiv de dependenți de droguri.
Tendința de dezvoltare a dependenței de droguri în rândul tinerilor devine un motiv
semnificativ pentru creșterea deceselor prin supradozaj sau SIDA. Pătrunderea fundamentelor
și regulilor comunităților criminale în mediul tineretului, obiceiurile și tradițiile bandelor
criminale care se răspândesc astăzi prin cinema, clipuri, televiziune și rețele de socializare nu
sunt ultimul loc în răspândirea tendințelor de droguri.
Deci, de exemplu, spre deosebire de grupurile mai în vârstă de dependenți de droguri,
al căror scop este să obțină plăcere pe termen scurt de la droguri, grupurile mai tinere iau
substanțe psihotrope din curiozitate și propagandă pe care o văd în mass-media.
Euforia și halucinațiile de scurtă durată nu sunt întotdeauna pe placul tuturor, dar după
formarea dependenței, este foarte dificil pentru un adolescent să renunțe la droguri, mai ales că
sunt foarte agresivi la această vârstă și nu sunt pregătiți să-și împărtășească problemele cu
adulții.
Printre principalele motive pentru consumul de droguri în rândul adolescenților se
numără dorința de autoafirmare și dorința de a fi la modă. Din păcate, mulți tineri au devenit
victime ale unei astfel de modă care aduce moartea. Alte motive pentru o astfel de creștere
dinamică a interesului tinerilor pentru droguri în spațiul post-sovietic includ:
 Numărul insuficient de organizații pentru adolescenți și tineri;
 Criza valorilor morale;
 Promovarea excesivă a stupefiantelor în mass-media;
 Deteriorarea abilităţilor de comunicare în cadrul familiilor;
 Stratificare socială și multe altele. În legătură cu toate motivele de mai sus, tendința pentru
consumul de stupefiante în rândul tinerilor de astăzi s-a agravat. Păturile inferioare ale
societății care suferă de dependență de droguri prezintă un risc crescut în comparație cu alte
pături.
Deci, de exemplu, copiii care trăiesc în familii cu venituri mici nu primesc atenția și
educația corespunzătoare de la părinți. Foarte des, în astfel de familii, unul dintre părinți suferă
de dependență de alcool. Curând, copiii din astfel de familii se alătură și ei culturii „alcoolice”,
iar ulterior trec la consumul de narcotice.
Cu toate acestea, dezvoltarea drogurilor se remarcă și în straturile superioare ale
publicului. În plus, costul medicamentelor nu este deloc ieftin. Pe baza datelor statisticii penale
se remarcă un nivel ridicat de pericol social și o creștere a infracțiunilor săvârșite în timpul
consumului și distribuției de droguri. Mai mult, atât păturile superioare ale publicului, cât și
cele inferioare sunt implicate în acest lucru.
Potrivit experților, este posibilă în mod condiționat împărțirea persoanelor care consumă
droguri în 5 categorii, printre care:
 categorie de persoane care sunt pur și simplu interesate să încerce droguri. Datorită faptului
că este la modă în rândul tinerilor și este în permanență pe buze. Astfel de adolescenți se
limitează la un singur consum introductiv de droguri, după care interzic definitiv astfel de
droguri;
 categorie de persoane care pot lua medicamente „pentru companie”. Aceștia sunt oameni
care sunt ostatici ai împrejurărilor și trecându-se într-un mediu dubios în care se obișnuiește
consumul de droguri, sunt nevoiți să sprijine oamenii din acest mediu. Ei folosesc LDSD
sau alte medicamente doar pentru că le este frică să nu fie percepuți ca oameni prea corecti
care duc un stil de viață sănătos. Dacă acest tip de oameni nu este înconjurat de persoane
care abuzează de droguri, reprezentanții acestei categorii de oameni se simt destul de
normali fără droguri;
 categorie de persoane care se droghează sistematic și nu își pot imagina viața fără altă doză.
Dar o fac intermitent, destul de lung. Ei se justifică prin faptul că nu sunt dependenți de
droguri și se droghează „pentru dispoziția” doar în cinstea unui eveniment sau a unei
sărbători. Astfel de oameni duc o viață complet normală și mulți din mediul lor (în familie,
la școală, la serviciu) nici măcar nu își dau seama că se droghează. Oamenii din această
categorie nu văd probleme evidente de sănătate și psihice, așa că cred că totul este destul de
normal. Dar procesele ireversibile cauzate de conținutul de stupefiante din sânge au un
impact negativ asupra sănătății lor, contrar judecăților lor eronate;
 categorie de persoane care se droghează în mod regulat. Formarea acestui grup este o
consecință a faptului că aceste persoane au fost anterior printre persoanele din grupurile de
mai sus. Deoarece nu toată lumea nu poate deveni dependentă de droguri, chiar și printre
cei care au încercat droguri doar 1 dată. Oamenii din această categorie de dependenți de
droguri au devenit deja dependenți și se confruntă cu un număr imens de probleme care
decurg din consumul de droguri;
 categorie de persoane dependente fizic şi psihic sunt ultimul grup din această categorie.
Astfel de oameni nu mai sunt capabili să scape de dependență și nu pot fi ajutați decât prin
reabilitare. Dar chiar și în acest caz, este dificil să se garanteze o recuperare completă.
Potrivit experților, este posibilă în mod condiționat împărțirea persoanelor care consumă
droguri în 5 categorii, printre care:
 categorie de persoane care sunt pur și simplu interesate să încerce droguri. Datorită faptului
că este la modă în rândul tinerilor și este în permanență pe buze. Astfel de adolescenți se
limitează la un singur consum introductiv de droguri, după care interzic definitiv astfel de
droguri;
 categorie de persoane care pot lua medicamente „pentru companie”. Aceștia sunt oameni
care sunt ostatici ai împrejurărilor și trecându-se într-un mediu dubios în care se obișnuiește
consumul de droguri, sunt nevoiți să sprijine oamenii din acest mediu. Ei folosesc LDSD
sau alte medicamente doar pentru că le este frică să nu fie percepuți ca oameni prea corecti
care duc un stil de viață sănătos. Dacă acest tip de oameni nu este înconjurat de persoane
care abuzează de droguri, reprezentanții acestei categorii de oameni se simt destul de
normali fără droguri;
 categorie de persoane care se droghează sistematic și nu își pot imagina viața fără altă doză.
Dar o fac intermitent, destul de lung. Ei se justifică prin faptul că nu sunt dependenți de
droguri și se droghează „pentru dispoziția” doar în cinstea unui eveniment sau a unei
sărbători. Astfel de oameni duc o viață complet normală și mulți din mediul lor (în familie,
la școală, la serviciu) nici măcar nu își dau seama că se droghează. Oamenii din această
categorie nu văd probleme evidente de sănătate și psihice, așa că cred că totul este destul de
normal. Dar procesele ireversibile cauzate de conținutul de stupefiante din sânge au un
impact negativ asupra sănătății lor, contrar judecăților lor eronate;
 categorie de persoane care se droghează în mod regulat. Formarea acestui grup este o
consecință a faptului că aceste persoane au fost anterior printre persoanele din grupurile de
mai sus. Deoarece nu toată lumea nu poate deveni dependentă de droguri, chiar și printre
cei care au încercat droguri doar 1 dată. Oamenii din această categorie de dependenți de
droguri au devenit deja dependenți și se confruntă cu un număr imens de probleme care
decurg din consumul de droguri;
 categorie de persoane dependente fizic şi psihic sunt ultimul grup din această categorie.
Astfel de oameni nu mai sunt capabili să scape de dependență și nu pot fi ajutați decât prin
reabilitare. Dar chiar și în acest caz, este dificil să se garanteze o recuperare completă.
 Personalitatea care provoacă dependență are o „viață dublă”, constând din fosta viață
„normală” și viață cu realizări de dependență. Realizarea dependenței este înțeleasă de mulți
într-un mod simplificat ca luarea unei substanțe sau a altor acțiuni care creează dependență.
Realizarea include, de asemenea, gânduri despre starea de evadare din realitate, despre
posibilitatea și modul de a o atinge. Realizarea, reflecția, fanteziile pe o temă care provoacă
dependență necesită mult timp și energie. Coexistența a două stiluri de viață la o persoană
acvatică duce la o schimbare a atitudinilor, a motivației și a sistemelor de valori.
Ducând o viață dublă, beneficiarui caută să o ascundă. Dorința de a minți, de a înșela pe
ceilalți și, de asemenea, de a învinovăți pe alții pentru propriile greșeli și greșeli provine din
structura unei personalități care provoacă dependență, care încearcă să-și ascundă propriul
„complex de inferioritate” celorlalți, din cauza incapacității de a trăi în conformitate cu
fundamente şi norme general acceptate.
Datorită slabei toleranțe la dificultățile vieții de zi cu zi, acuzațiilor constante de
nepotrivire și lipsă de iubire de viață din partea rudelor și a altora, indivizii dependenți formează
un „complex de inferioritate” ascuns, o reacție hipercompensatoare. De la o stimă de sine
scăzută sub influența evaluării externe a celorlalți, indivizii trec imediat la supraestimat,
ocolindu-l pe cel adecvat.
Apariția unui sentiment de superioritate față de ceilalți îndeplinește o funcție psihologică
protectoare, ajută la menținerea stimei de sine în condiții adverse de confruntare între individ
și familie sau echipă. Sentimentul de superioritate se bazează pe comparația dintre „mlaștina
filisteană gri” în care se află toți cei din jur și „viața reală fără obligații” a unei persoane
dependente.
Având în vedere comportamentul de dependență, considerăm că este necesar să
evidențiem condițiile prealabile pentru acest comportament.
Condițiile prealabile pentru comportamentul de dependență ca subiect de cercetare în
știința modernă sunt studiate în cadrul unei abordări sistematice - din punctul de vedere al
modelului bio-psiho-socio-spiritual al dependenței chimice.
BIBLIOGRAFIE
1. Blume Arthur W., Consumul și dependența de droguri. Ghid practic de evaluare
diagnostic și tratament Polirom, Iași 2011 ISBN 978-973-46-2224-5.
2. Chopra, D., Comportamente dependente, Curtea Veche, București, 2003.
3. Hufo-Freda, F., Coquis, J.C., Repellin, J., Toxicomanie toxicomane et suet, în: ,,Bulletin
de liaison du CNDT”, 1989.
4. Linehan, H Schmidt 3rd, L A Dimeff, J C Craft, J Kanter, K A Comtois Dialectical
behavior therapy for patients with borderline personality disorder and drug-dependence
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/10598211/
5. Morel, A. (dir.) L’aide-mémoire d’Addictologie, Dunod, Paris,2010
6. Piotrovskaya E.A. Profilaktika narkoticheskoy zavisimosti. – Kazan', 2004. – 64s.
7. Sirota N.A. Kontseptual'naya programma pervichnoy profilaktiki zloupotrebleniya
narkotikami i drugimi psikhoaktivnymi veshchestvami sredi podrostkov i molodezhi
/N.A. Sirota, V.M. Yaltonskiy, A.V. Terent'eva, I.L. Bausheva. – M., 2001. – 76 s.
8. Sirota N.A.Kontseptual'naya programma profilaktiki zloupotrebleniya narkotikami i
drugimi psikhoaktivnymi veshchestvami sredi podrostkov i molodezhi/N.A. Sirota. –
M.: Fond NAN, 1999. – 72 s.
9. Sirota N.A. Narkotiki: problemy i ikh reshenie /N.A. Sirota, V.M. Yaltonskiy. – M.:
Izd-vo MGU, 2002.
10. Sirota N.A. Chto proiskhodit s profilaktikoy zavisimosti ot narkotikov i drugikh
psikhoaktivnykh veshchestv u detey i podrostkov segodnya // Sotsial'naya profilaktika
i zdorov'e. – 2003. – № 1.
11. Sizova N.P. Skazka o vrednykh privychkakh i o tom, kak pobedila sila voli. Skazka o
vrede kureniya i o tom, kak inoplanetyane ne smogli dyshat' zagryaznennym
vozdukhom Zemli /N.P. Sizova. //Praktika administrativnoy raboty v shkole. – 2003. –
№ 1. – S. 68-72.