UNIVERSITATEA “.....................” ...........................

Facultatea de Istorie şi Geografie

Specializarea Asistență socială

Lucrare de licenţă

Coordonator ştiinţific
.................................................

Absolvent:
......................................

.......................
2022
 UNIVERSITATEA “..........................” ...........................
Facultatea de Istorie şi Geografie
Specializarea Asistență socială

Consumul de alcool în rândul tinerilor.

Cauze, prevenire și combatere

Coordonator ştiinţific
.................................................

Absolvent:
........................................

......................
2022
 DECLARAȚIE

Subsemnatul/Subsemnata _______________________________________ candidat la

examenul de licență la Facultatea de Istorie și Geografie, specializarea
__________________________________ declar pe propria răspundere că lucrarea de față
este rezultatul muncii mele, pe baza cercetărilor mele și pe baza informațiilor obținute din
surse care au fost citate și indicate, conform normelor academice, în note și în bibliografie.
Declar că nu am folosit în mod tacit sau ilegal munca altora și că nici o parte din teză nu
încalcă drepturile de proprietate intelectuală ale cuiva, persoană fizică sau juridică. Declar că
lucrarea nu a mai fost prezentată sub această formă vreunei instituții de învățământ superior în
vederea obținerii unui grad sau titlu științific ori didactic.

Data, Semnătura,

____________________ _____________________
 Cuprins

Introducere.........................................................................................................................6

Capirtolul I – Particularități teoretice privind etilismul cronic și beția în rândul

tinerilor...............................................................................................................................8
I.1 – Abordarea conceptuală și istorică a alcoolismului......................................................9
I.2 – Definițiile și clasificările acoolismului.....................................................................10
I.2.1 – Ierarhizarea alcoolicilor.................................................................................11
I.2.2 – Formele clinice................................................................................................11
I.3 – Caracteristicile consumului de alcool pe baza vârstei sau sexului............................13
I.3.1 – Abuzul alcoolului în rândul tinerilor...............................................................14
I.3.2 – Etilismul cronic în rândul femeilor.................................................................16
I.4 – Consumul de alcool în rândul tinerilor pe plan regional și mondial.........................18

Capitolul II – Specificul personalității tinerilor în tulburările induse de consumul de

alcool.................................................................................................................................21
II.1 – Conceptul de personalitate al tinerilor.....................................................................21
II.2 Specificul personalității la vârsta adoleșcenței pe baza consumului de alcool...........22
II.3 – Autostima ca valoare distorsionată a alcoolicului adolescent..................................25

Capitolul III – Cercetare aplicativă privind combaterea consumului de alool în

rândul tinerilor................................................................................................................28
III.1 – Scopul și obiectivele cercetării...............................................................................28
III.2 – Lotul cercetat, instrumentul cercetării și durata colectării datelor.........................28
III.3 – Întrebări și ipoteze de cercetare..............................................................................29
III.3 – Rezultatele și interpretarea datelor.........................................................................30
III.4 – Concluziile cercetării..............................................................................................46

Concluzii...........................................................................................................................47

Bibliografie.......................................................................................................................48

Anexe.................................................................................................................................51
 Consumul de alcool în rândul tinerilor.

Cauze, prevenire și combatere

Rezumat

Lucrarea de față este intitulată Consumul de alcool în rândul tinerilor. Cauze,

prevenire si combatere, aceasta fiind sturcturată în două părți: cercetare teoretica și cercetare
aplicativă. Cercetarea teoretică prezintă particularități privind etilismul cronic și beția în
rândul tinerilor, precum și specificul personalității tinerilor în tulburările induse de consumul
de alcool. Cercetarea aplicativă are ca scop evidențierea comportamentelor de risc ale
tinerilor consumatori de alcool, precum și impactul pe care ajutorul specializat l-a avut asupra
lor.

Abstract

This paper is titled alcohol consumption among young People. Causes, prevention and
combating, this being divided into two parts: Theoretical research and applicative research.
The theoretical research presents peculiarities regarding chronic alcoholism and drunkenness
among young people, as well as the specificity of the personality of them in alcohol-induced
disorders. The applied research aims to highlight the risk behaviors of young alcohol users, as
well as the impact that specialized help has had on them.

4
Lista graficelor
Graficul I.2 – Topul țărilor cu consum de alcool ridicat conform OMS
Graficul I.3 – Consumul mediu de băuturi alcoolice, pe regiuni
Graficul III.1 – Vârsta subiecților chestionați
Graficul III.2 – Genul persoanelor chestionate
Graficul III.3 – Statutul socio – profesional al respondenților
Graficul III.4 – Vârsta debutului consumului de alcool
Grafic III.5 – Frecvența consumul de alcool
Graficul III.6 – Consumul de alcool în rândul prietenilor
Graficul III.7 – Frecvența stării avansate de ebrietate
Graficul III.8 – Motivul debutului consumului de alcool
Graficul III.9 – Istoric familial de consum de alcool
Graficul III.10 – Ideea de renunțare la consumul de alcool
Graficul III.11 – Uitarea ca efect al consumului de alcool
Graficul III.12 – Conducerea sub influența alcoolului
Graficul III.13 – Implicarea în accidente rutiere datorită consumului de alcool
Graficul III.14 – Efecte ale consumul de alcool
Graficul III.15 – Atitudinea familiei față de consumul de alcool al respondentului
Graficul III.16 – Sursa de aflare a părinților privind consumul de alcool al respondentului
Graficul III.17 – Plecarea de acasă ca urmare a consumului de alcool
Graficul III.18 – Conștientizarea nevoii de sprijin specializat
Graficul III.19 – Percepția asupa ajutorului specializat
Graficul III.20 – Intenția de a redeveni consumator de alcool
Graficul III.21 - Șansele ca unul dintre evenimentele prezentate să li se întample repondenților

Lista tabelelor
Tabel I.1 – Vârsta începerii consumului de alcool

5
 Introducere

Comportament social, consumul de alcool a ajutat înfăptuirea multor legături, prietenii

sau crearea unei atmosfere plăcute. De-a lungul timpului modul în care este consumată
băutura s-a schimbat, însă obiceiurile şi plăcerile au rămas aceleaşi. Problemele care
înconjoară alcoolul sunt în principal axate pe obişnuinţe, norme sociale etc, însă de cele mai
multe ori acestea diferă de la caz la caz.
Adulţii din America de Nord şi Europa adună un procent de 10% din cei care ajung
internaţi în spitale din cauza consumului iresponsabil de alcool, iar 15% dintre aceştia
prezintă o boală în ceea ce priveşte alcoolul (estimare a Organizației Mondiale a Sănătății,
2014). În România, media națională de alcoolici a fost de 33 la 100.000 de locuitori. Luând în
considerare eşantionul, putem constata că în ţară apar 7056 cazuri de alcoolism în fiecare an
care trebuie tratate.
Efectele consumului de alcool sunt tot mai mediatizate, iar psihologii şi doctorii luptă
pentru a ţine sub control această problemă care pentru mulţi oameni devine un refugiu la
activităţile zilnice stresante. În acest sens au apărut din ce în ce mai des şi programe care vin
în sprijinul alcoolicilor şi în prevenirea, tratarea sau combaterea acestei adicţii.
Alcoolul degradează psihic, în primul rând, persoana şi are consecinţe nefavorabile.
Alcoolismul este în acest moment o problemă destul de gravă, iar specialiştii luptă în găsirea
tratamentului perfect împotriva lui. În urma creşterii tot mai mare a numărului de alcoolici,
specialiştii din Statele Unite, din cadrul Institutului Național pentru Abuzul de Alcool și
Alcoolism, ghidați de Koob George, au ajuns să numească alcoolismul drept o psihoză
toxică, indiferent că este cronică sau acută. În aceste cazuri nu există foarte multe tratamente
care să-l poată face pe alcoolic să se vindece şi să scape de această adicţie.
Alcoolismul acut începe cu un procent al alcoolemiei de 0,8% şi are ca manifestare
anumite tulburări psihice, însă uşoare precum chef de vorbă, bună dispoziţie, apoi trece către
stări de tulburare atunci când alcoolemia ajunge la un procent de 3% sau peste acest procent.
Persoana care a consumat alcool devine, la început, veselă sau, din contră, ajunge într-o stare
depresivă, aceste stări fiind urmate de iritabilitate, agresivitate, lipsa echilibrului atunci când
persoana intră în stare de ebrietate iar, în cel mai rău caz, se ajunge la un somn profund sau
comă.
Alcoolismul patologic are manifestări mult mai puternice, care intensifică tulburările
de conştiență şi apare în cazul cantităţilor mici consumate, dar la persoanele care suferă de

6
epilepsie, traumatisme cranio-cerebrale sau astenie puternică. În aceste cazuri persoanele
ajung la acte de violenţă sau încercări de sinucidere, ulterior momentul fiind uitat definitiv.
Alcoolismul periodic este prezentat ca o nevoie urgentă şi irezistibilă de a bea care se
manifestă pe parcursul câtorva zile şi este urmată de un somn cu un disconfort puternic.
Alcoolismul cronic prezintă tulburările psihice întâlnite la persoanele care consumă
pentru o perioadă lungă o cantitate mare de alcool, la care este adăugat şi procesul de
tulburare a funcţiilor interne.
Delirium tremens este cea mai periculoasă manifestare a alcoolicului şi este declanşat
fie de un traumatism cranio-cerebral, fie de o bruscă întrerupere a consumului, iar efectele
adverse sunt: iluzii (olfactive, vizuale), halucinaţii, reacţii necontrolate, agresivitate, efecte
care apar, cel mai des, după o lipsă de somn sau de nelinişte.
Cel mai grav stadiu este cel de dependenţă de alcool, care duce alcoolicul în
incapacitatea de a munci, incapacitatea folosirii funcţiilor psihice şi se încheie, în cele din
urmă, în demență.

7
 Capirtolul I – Particularități teoretice privind etilismul
cronic și beția în rândul tinerilor

Încă din cele mai vechi timpuri oamenii au căutat tot felul de substanţe în încercarea
de a-şi schimba starea de conştiență, de a se relaxa, de a putea dormi sau de a preveni somnul,
pentru a-şi intensifica simţirile sau să-şi producă halucinaţii. Aceste substanţe folosite în
schimbarea conştiinţei, comportamentului şi psihicului au denumirea de psihoactive. Cele mai
cunoscute psihoactive sunt stimulentele (nicotina, amfetamina, cofeină sau cocaină),
sedativele (tranchilizante minore, alcool), canabis (haşiş, marijuana), opiaceele (metadone,
opiul) sau halucinogenele (mescalină, LSD etc). Aceste substanţe afectează conştiinţa şi
comportamentul celor care le consumă deoarece ajung prin căi biochimice spre creierul
consumatorului (Constantinescu, Manea, Ene, 2001).
Sedativele reprezintă substanţe care ajung să scadă activitatea sistemului central
nervos, iar cel mai utilizat este alcoolul. Atât societăţile primitive, cât şi cele din zilele noastre
au consumat şi consumă alcool (Băican, 2007). Consecinţa unui consum des o reprezintă
dependența psihologică sau fizică de oricare din substanţele mai sus menţionate:
· Dependența fizică, cu numele şi de adicţie, este caracterizată de toleranţă
(adică acel consumator trebuie să consume din ce în ce mai mult din acel drog pentru a se
simţi acelaşi efect) sau de simptomul de întrerupere (adică dacă procesul de consum este
stopat, consumatorul ajunge în stări fizice şi psihice nu tocmai plăcute);
· Dependența psihologică este caracterizată de necesitatea care este dezvoltată
prin învăţare: consumatorii care folosesc deseori un drog pentru a-şi diminua anxietăţile pot
ajunge dependente de acel drog indiferent că există şi o nevoie fizică sau nu: consumatorii de
marijuana au simptome minime când ajung în sevraj şi nu ajung la o toleranţă faţă de acest
drog însă, odată prins în obiceiul de a consuma marijuana, consumatorul nu poate renunţa la
acest obicei decât foarte greu (Ferreol, 2000). Pe de altă parte, alcoolul poate provoca o
dependență psihică sau fizică tot mai mare pe măsură ce este consumat din ce în ce mai mult
şi mai des.

8
 Bibliografie

A. Cărți și tratate

 Abraham, P., Rancov, A., Cărăușu, C. (2004). Drogurile: aspecte juridice și

psihosociale, Editura Mirton, Timișoara
 Adler, A. (1996). Cunoaşterea omului, Editura IRI, Bucureşti
 Allport, G.W. (1981). Structura şi dezvoltarea personalităţii, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti
 American Psychiatric Association (2003). Diagnostic and statistical manual of Mental
Disorders; Fourth Edition text Revision; Trad. în lb. română, Dr. Marin Stancu,
Editura Asociaţia Psihiatrilor Liberi din România, Bucureşti
 Arria , M. A. (1988). Alcohol and Imune System, Alcohol Health and Research
 Băican, E. (2007). Note de curs ”Prevenţie şi recuperare a persoanelor dependente
dealcool şi alte droguri, Cluj Napoca;
 Beliș, V. (1981). Riscurile consumului de alcool, Editura Medicală, București
 Bradu, I. B., (2005). Psihologie medicala, Editura Infomedica, Bucuresti;
 Campbell, R. (2002). Copiii noştri şi drogurile, Editura Curtea Veche, Bucureşti;
 Chick, J. (2008). Alcoolul și problemele consumului de alcool, Editura Minerva,
București;
 Constantinescu D., Manea M., Ene F. (2001). Incursiuni în problematica
alcoolismului, Editura Tehnică, Bucureşti;
 Copăceanu, M. (2020). Sex, alcool, marijuana și depresie în rândul tinerilor din
România, Editura Universitara, București;
 Cottraux, J. (2003). Terapiile cognitive, Editura Polirom, Iaşi;
 Prelipceanu, D., Voicu V. (2004). Abuzul şi dependenţa de substanţe psihoactive,
Editura INFO Medica, Bucureşti;
 Dumont-Damien, E., Duyne, M. (1994). Genetique et alcoolisme, Editura Les Editions
INSERM, Paris;
 Enăchescu, C. (2003). Tratat de psihanaliză şi psihoterapie, Editura Polirom, Iaşi;
 Ferreol, G. (2000). Adoleșcenții și toxicomania, Editura Polirom, Iași;
 Fleming, M. F. (2004). Screening and brief intervention in primary care settings.
Alcohol Research and Health;

9
 Freud, S. (1991). Introducere în psihopatologia vieţii cotidiene, Editura Didactică și
Pedagogică, Bucureşti;
 Goldberg, R. (2016). Dependențele copiilor și tinerilor, Editura Univers Enciclopedic,
București;
 Birdwell, J., Gheorghe, D., Reynolds, L., Moraru A. (2014). Stiluri parentale şi
influenţa asupra consumului de alcool la minori, Editura Demos, Londra, 2014;
 Richard D. , Senon J., L. (2005). Dicţionar de droguri, toxicomanii şi dependenţe,
Editura Ştiinţelor Medicale, Bucureşti;
 Shand, F. (2003). Treatment of Alcohol Problems. NDARC: Commonwealth Dept of
Health. Australia (2003).
 Rădulescu, S., M. (2004). Alcoolism, în Dicţionar Selectiv. 100 de termeni „cheie” în
domeniul patologiei sociale, criminologiei şi sociologiei devianţei, Editura Lumina
Lex, Bucureşti;
 Şchiopue, U. (2002). Introducere în psihodiagnostic, Editura Fundaţiei
HUMANITAS, Bucureşti;
 Vasiliev, T. (1995). Problemele alcoolului şi a altor droguri în Republica Moldova,
Editura Arc, Chişinău;
 Tudose , Fl. (2002). Psihopatologia şi psihiatria pentru psihologi, Editura
Infomedica, Bucureşti;
 Verza, E., Verza, F., E. (2000). Psihologia vârstelor, Editura Pro Humanitate,
Bucureşti;
 Vlad, T., Vlad, C. (1978). Psihologia şi psihopatologia comportamentului, Editura
Militară, Bucureşti;
 Vraști, R. (2001). Alcoolismul. Detecție, diagnostic și evaluare, Editura Timpolis,
Timișoara;
 Zlate, M. (2000). Fundamentele psihologiei, Editura Pro Humanitate, Bucureşti.

10
B. Resurse web

 http://niaaa.nih.gov/alcohol

 http://www.sanatatea.com/presa/p008.shtml

 http://www.medfam.ro/books/igienacop/Introducere/Cuprins/Capitolul-

4/3Alcoolismul/body-3-alcoolismul.html

 http://www.efamilia.ro/arhiva/social/1/alcoolism.htm

 http://www.evenimentul.ro/local/article/79037,8,baseArticle.htm

 http://www.sanepid.md/edue/index.shtml?alcool1.htm

 https://apps.who.int/iris/bitstream/handle/10665/112736/9789240692763_eng.pdf

 https://pubs.niaaa.nih.gov/publications/surveillance119/surveillance-report119.pdf

 http://www.sant.ro/informatii-utile/educatie-pentru-sanatate/campania-de-informare-

201eluna-nationala-a-informarii-despre-efectele-consumului-de-alcool-201d-iunie-

2021/SIGLA%20Infografic.pdf/view

 https://www.who.int/publications/i/item/9789241565639

 https://ms.gov.md/wp-content/uploads/2021/08/Raport-PN-Alcool-perioada-2020.pdf

 https://dsp-gorj.centruldecalcul.ro/wp-content/uploads/2021/05/1.-ANALIZA-DE-

SITUATIE-ALCOOL-2021_21-mai.pdf

 https://www.researchgate.net/publication/357542362_SARS-CoV-

2_alcohol_consumption_poor_social_behaviour_and_the_COVID-19_pandemic

 https://insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/

consumul_de_bauturi_in_anul_2020_0.pdf

11
12