Universitatea 

............ 
 Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării 
Departamentul de Administrație și Managmentul Public
Extensia Universitară ...............

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator:
..................

Studentă:
...............

................
2022
........
..........
 Universitatea ............ 
 Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării 
Departamentul de Administrație și Managmentul Public
Extensia Universitară ........

FUNCȚIA PUBLICĂ ȘI CALITATEA DE

FUNCȚIONAR PUBLIC ÎN CADRUL
ADMINISTRAȚIEI PUBLICE LOCALE A
COMUNEI HĂGHIG JUDEȚUL COVASNA

Coordonator:
.......

Studentă:
......

....
2022
.....
........
 Cuprins

Introducere.................................................................................................................................3

Capitolul I – Administrația publică și serviciul public...........................................................4

I.1 – Noțiunea de administrație publică.......................................................................................4

I.2 – Noțiunea și trăsăturile serviciului public.............................................................................7

I.3 – Relația serviciu public – funcție publică – funcționar public..............................................8

I.3.1 – Natura juridică a raportului dintre administrația publică și funcția publică..................9

I.3.2 – Natura juridică a raportului administrație – funcționar public.....................................12

Capitolul II – Funcția publică și funcționarul public...........................................................15

II.1 – Noțiunea și trăsăturile funcției publice.............................................................................15

II.2 – Clasificarea funcțiilor publice în România.......................................................................20

II.2.1 – Clasificarea funcțiilor publice la nivel european..........................................................21

II.3 – Natura și trăsăturile funcționarului public........................................................................23

II.3.1 – Rolul funcționarului public și regimul juridic al activității..........................................24

II.3.2 – Funcția publică și funcționarul public..........................................................................26

Capitolul III – Cercetare aplicativă privind rolul comunicării între funcționarii publici
din cadrul administrației publice locale a comunei Hăghig Județul Covasna...................27

III.1 – Componența primăriei....................................................................................................27

III.2 – Forme de comunicare......................................................................................................28

III.3 – Modalități de organizarea a activității.............................................................................31

III.4 – Comunicarea primăriei Hăghig cu cetățenii....................................................................34

Concluzii...................................................................................................................................37

Bibliografie...............................................................................................................................38
 Introducere

Prin adoptarea normelor europene în cadrul democrației, a statului de drept și a

economiei de piață, au rezultat repercursiuni inclusiv asupra funcției publice. După integrarea
României în Uniunea Europeană, a început un amplu proces de modernizare și aliniere la
standarde a sistemului de administrație publică. Totodată acestea s-au resimțit și asupra
gestionării resurselor umane și asupra nivelului de calificare a personalului administrativ. În
acest context a devenit necesară reformarea administrației publice care, reprezintă entitatea
competentă în participarea redactării și aplicării legilor.
De-a lungul timpului, reforma administrativă a pus accent pe obiective precum
eficacitatea, responsabilitatea, onestitatea, dinamismul și atitudinea non-partizană a tuturor
funcționarilor publici. Astfel, toate aceste cerințe au reprezentat un evantai de valori cu o
amplitudine mai mare decât în perioada pre-aderare. S-a urmărit totodată, implementarea unui
corp profesionist, în rândul funcționarilor publici, care să fie stabili și neutrii politic și care să
prezinte competențe de elaborare a stategiilor necesare și a politicilor privind managementul
funcției publice. Astfel, prin implementarea acestor trasee, s-a urmărit eficentizarea sistemului
administrativ, precum și îmbunătățirea relațiilor dintre administrație și cetățeni, în concordanță
cu cerințele Uniunii Europene.
Elaborarea și modernizarea funcției publice este în continuare în dezvoltare și
perfecționare, acest aspect fiind primordial datorită faptului că funcțiile publice asigură
realizarea de reforme politice, economice, sociale și culturale, adică funcționalitatea întregului
sistem social.
Am ales să abordez această temă deoarece, consider că funcționarii publici reprezintă
cheia spre o comunitate modernă și o dezvoltare armonioasă a calității vieții cetățenilor. Dorința
de a aprofunda acest subiect a izvorât din cauza faptului că foarte mulți funcționari publici au
omis faptul că se află în slujba cetățenilor,a interesului public, căruia îi datorează satisfacție
totală din punct de vedere profesional.
Astfel, sub atenta îndrumare a profesorului îndrumător Katona Levente, am încercat să
analizez noțiunea de administrație publică, pe cea de funcționar public, precum și relația dintre
serviciu public, funcție publică și funcționar. Datorită abilităților și modului de comunicare pe
care le-am avut cu profesorul îndrumător, am realizat importanța acestei ramuri administrative și
am decis ca în dezvoltarea mea profesională să urmez această cale a funcționarului public pentru
a încerca să aduc un plus în dezvoltarea și modernizarea sistemului administrativ român.

3
 Capitolul I – Administrația publică și serviciul public

I.1 – Noțiunea de administrație publică

Având origini latine, termenul de “administraţie” provine din cuvântul „administer” şi se

traduce prin ajutător, servitor sau agent. Este important de menţionat că şi cuvântul „ministro”
semnifica a sluji (Apostolache, 2014, p.16).
În România, termenul are ca şi sinonime verbele a carmuri, a conduce, a gospodări, o
instituţie(Parlagi, 2004, p.32), prin administraţie definindu-se toate organele cu rol administrativ
dintr-un stat.
În limbajul actual, conceptul de administraţie are sensuri multiple:
· Obiectivul principal al activităţii instituţiilor executive ale statului;
· Sistemul de autorităţi publice care reprezintă puterea executivă;
· Conducerea instituţiilor social-culturale şi a agenţilor economici;
· Segmentul (birou, serviciu, direcţie, sector) din instituţiile social-culturale şi din unităţile
direct productive, ce „nu desfăşoară nemijlocit o activitate direct
productivă”(Matichescu, 2000, p.75).
Administraţia publică are drept scop crearea valorilor politice care definesc interesele
generale ale societăţii şi care sunt formulate sub forma legală, de către instituţiile puterii
legiuitoare, cât şi punerea în aplicare a hotărârilor judecătoreşti, elaborate în temei legal.
Definind administraţia publică că şi o activitate de tip organizatorică, observăm rolul
intermediar al acesteia, între planul în care se formulează valorile politice şi cel al conducerii
politice. Analizând scrierile de specialitate şi dispoziţiile din Constituţie, pot fi evidenţiate
caracteristicile principale ale administraţiei publice(Dobre, 2014, p.14):
· Administraţia publică reprezintă o parte intermediară, formulată în vederea acţiunii.
Având calitatea de parte intermediară formulată pentru acţiune, aceasta se afla în
subordinea legilor, care îi fixează limitele, îi crează obiectivele şi îi impun respectarea
unor garanţii. Conform dispoziţiilor art.102 alin. 1 din Constituţie, Guvernul are atribuţia
de conducere generală a administraţiei publice.
· Cea de-a doua caracteristică a administraţiei este reprezentată de ordonarea şi ierarhizarea
acesteia. Administraţia este clasificată pe grade, etaje sau transe orizontale. Instituţia
ierarhică superioară îşi exercită autoritatea asupra instituţiilor cu grad inferior.

4
 Asemănătoare cu ierarhia militară, ierarhia administrativă este o procedură creată pentru
a asigura disciplina administraţiei, cât şi coeziunea. Aceasta permite Guvernului să
coordoneze administraţia, facilitând repartizarea responsabilităţilor, cât şi transmiterea
dispoziţiilor. La nivelul ierarhiei se exercita îndeosebi asupra funcţionarilor puterea de
control, de comandament şi de disciplină.
· Administraţia publică este civilă şi egalitara, fiind remunerata, în cele mai multe cazuri.
Există foarte puţini agenţi ai administraţiei cărora nu li se oferă un salariu, funcţiile
gratuite reprezentând o excepţie.
În mare parte, administraţia publică este civilă, dar în toate statele există şi o
administraţie de tip militar, ce se implica în sarcinile speciale ale armatei. Necesităţile publice,
diferite faţă de cele ale armatei, sunt soluţionate prin administraţia civilă. Ba mai mult, unii
militari primesc funcţii civile, în perioadele de dictatura sau de criză.
Administraţia este laică, deoarece personalul său nu aparţine bisericii şi nu acţionează
direct în asigurarea necesitaţilor religioase. Aceasta este totodată egalitară, oferind servicii
fiecărei persoane în parte, indiferent de rasă, origine, partide politice.
Administraţia publică este birocratică, scrisă şi formalistă:
Administraţia funcţionează după anumite procedee, în conformitate cu unele precedente.
Se remarca un tradiţionalism administrativ, ce poate să ducă la un ritm lent. La baza
administraţiei stau documentele şi deciziile, ce sunt păstrate în scris, în arhive. Aceasta îşi
desfăşoară activitatea din birourile sale, mai exact din interiorul sediului în care se afla angajaţii.
Birocraţia şi formalismul sunt specifice oricărei administraţii dezvoltate, fie că ne dorim sau nu.
Variază doar gradul şi nu trebuie să se ia în considerare exagerările ce au rezultat instaurarea
unui regim birocratic.
Administraţia este permanenta, fiind necesară din ce în ce mai multă tehnicitate, cunoaştere,
cât şi progres:
Administraţia foloseşte îndeosebi funcţionari publici permanenţi, dar şi auxiliari şi agenţi
temporari, bucurânu-se de continuitate, prin permanenţa aceasta a funcţionarilor. Având în
vedere că atribuţiile administraţiei au devenit din ce în ce mai complexe, se impune dobândirea
competentelor şi a unor tehnici speciale. Dat fiind faptul că administraţia are specialităţi
multiple, trebuie să utilizeze tehnicieni competenţi, cum ar fi medici, jurişti, ingineri, economişti.
Chiar şi angajaţii ce au funcţia de administrare trebuie să aibă cunoştinţe extrem de solide.
Administraţia publică se afla într-o dezvoltare continuă:
Administraţia publică este în expansiune, dezvoltându-se în toate statele din lume, de mai
bine de jumătate de secol. S-au dezvoltat servicii economice şi sociale noi, atât publice, cât şi
5
locale. Expansiunea administrativă vine din tendinţa de extindere a administraţiei şi de a
prolifera. Numărul funcţionarilor şi al agenţilor a crescut, ca urmare a dezvoltării serviciilor
publice. „Cheltuielile pentru servicii au crescut şi, deci, trebuie găsite resurse, trebuie extinse
serviciile financiare.În consecinţă, se caută căi de perfecţionare a modului de organizare şi
funcţionare a administraţiei publice”(Alexe, 2014, p.32).
Obiectivul administraţiei publice este reprezentat de satisfacerea unor interese publice, de
ordin general, fără a pretinde un profit material.

6
 Bibliografie

A. Cărți, tratate, cursuri, monografii

1. Alexe, I., Inalţii functionari publici, București: Universul Juridic, 2014;

2. Apostolache, M., Apostolache, M., Deontologia functionarului public, București: Editura
Universitară, 2014;

3. Bitea, C., Modalitățile și condițiile de acces în funcția publică. Repere teoretice și

practice, București: Editura Universitara, 2021;

4. Clipa, C., Drept administrativ. Teoria functiei publice II, București: Hamangiu, 2013;
5. Dinca, D., Evolutie si reforme, București: C.H. Beck, 2013;
6. Dincă, D., Mihaiu, M., 20 de ani de reformă a administrației publice în România,
București: Editura Econimică, 2019;

7. Dobre, A., Statutul deontologic al functionarului public, București: Rovimed Publishers,

2014;

8. Matichescu, O., Istoria administratiei publice romanesti, București: Editura Economică,

2000;

9. Mocanu-Suciu, A., Raspunderea functionarilor publici, București: C.H. Beck, 2016;

10. Moise, A., Comunicare politică, marketing electoral și administrație publică,
București: Pro Universitaria, 2016;

11. Parlagi, A., Dictionar de administratie publică. Ediția II, București: Editura
Economică, 2004;

12. Pierre, J., Autoritate, dirijare si democratie, București: Știința, 2006;

13. Prisacaru, V., Functionarii publici, București: C.H. Beck, 2004;

14. Simionescu, E., Dungan, P., Functionarul public si raspunderea penala,

București: Hamangiu, 2016;

7
15. Tofan, M., Bercu, A., Funcţia publică şi managementul carierei funcţionarului
public european Iași: Editura Universitatii Alexandru Ioan Cuza, 2014;

16. Tomescu, M., Deontologia functionarului public Ed.5, Bucureșri:Pro

Universitaria, 2021;

17. Vedinas, V., Statutul functionarilor publici, București: Universul Juridic, 2016;

B. Legislație

1. Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici;

2. Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale;
3. Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale;
4. Legea nr. 393/204 privind statutul alesilor locali.
5. Legea nr. 7/2004 privind Codul de conduită a funcţionarilor publici.

C.Resurse web

1. http://www.anfp.gov.ro/continut/Functia_publica__Informatii_generale , accesat la data

de 11 ianuari 2022;
2. https://lege5.ro/gratuit/hezdgobv/reglementari-privind-functia-publica-si-functionarii-
publici-lege-161-2003?dp=giztimzvhe2de , accesat la data de 11 ianuarie 2022;
3. https://snst.ro/functia-publica-sub-imperiul-noului-cod-administrativ/ , accesat la data de
13 ianuarie 2022;
4. https://lege5.ro/gratuit/gm2dcnrygm3q/functionarulpubliccoduladministrativ?
dp=gi4tcojxga3deoa , accesat la data de 15 ianuarie 2022;
5. https://legalup.ro/functionarul-public-de-la-definitie-si-clasificari-pana-la-conflict-de-
interese-si-incompatibilitati/ , accesat la data de 24 ianuarie 2022;
6. https://www.mmanpis.ro/wp-content/uploads/2019/08/Cod-Administrativ.pdf , accesat la
data de 3 februarie 2022;

8
7. http://www.idah.ro/docs/despre/etica/Statutul_functionarilor_publici.pdf , accesat la data
de 11 februrie 2022;
8. https://lege5.ro/Gratuit/gq4deojv/administratia-publica-locala-constitutia?
dp=gqztemrwhaydg , accesat la data de 16 februarie 2022;
9. https://biblio.flacsoandes.edu.ec/libros/digital/56717.pdf , accesat la data de 21 februarie
2022;
10. https://ec.europa.eu/reform-support/what-we-do/public-administration-and-
governance_ro , accesat la data de 2 martie 2022;
11. https://projurista.ro/administratia-publica-locala-principii/ , accesat la data de 11
martie 2022;
12. http://www.primariahaghig.ro/ , accesat la data de 15 martie 2022;
13. https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_H%C4%83ghig,_Covasna , accesat la data
de 23 martie 2022;
14. https://www.portal-info.ro/primarii/primaria-haghig-covasna.html , accesat la data
de 3 aprilie 2022.

9
10