Propunere de politici publice

-Domeniul Transport-

Stan Carmen

Stoian Madalina

Seminar: Politici publice Stroe Cristian

Anul II Stefanica Alexandru

I.Prezentarea domeniului de elaborare a politicii publice: transportul.

Transportul reprezintă activitatea de deplasare dintr-un loc în altul a persoanelor, bunurilor,
semnalelor sau informațiilor. Termenul provine din latinescul „transportare”, trans (peste) și
portare (a purta, a căra).

Transportul este o activitate care a apărut odată cu existența omului. Limitele fizice ale
organismului uman în privința distanțelor ce puteau fi parcurse pe jos și a cantității de bunuri
ce puteau fi transportate, au determinat, în timp, descoperirea unei game variate de căi și
mijloace de transport.

Transportul facilitează accesul la resursele naturale și stimulează schimburile comerciale.

Sectorul transporturi are diverse aspecte. Simplificând și generalizând se poate discuta de

trei mari ramuri: infrastructură, vehicule, gestiune:

Infrastructura transporturilor, ce cuprinde toată rețeaua de transport (străzi, autostrăzi, căi

ferate, canale navigabile, culoare de zbor, conducte etc.) și terminalele (aeroporturile,
stațiile feroviare, autogările etc.).

Vehiculele de toate tipurile: autovehicule, trenuri, vapoare etc., împreună cu toate aspectele
ce țin de proiectare, construcție, diagnoză și exploatare a autovehiculelor, trafic rutier,
management.

Gestiunea transporturilor, de competența ingineriei transporturilor și ingineriei proiectării

rețelelor și sistemelor de transport, ce are ca scop optimizarea sistemelor de transport,
creșterea siguranței transporturilor, protejarea mediului etc.

Rețeaua de transport din România este destul de variată, această țară situându-se din acest
punct de vedere la un nivel acceptabil față de celelalte țări. Transporturile sunt urbane în
interiorul localităților dar și interurbane.

În momentul de față în România nu există statistici oficiale cu privire la numărul persoanelor

care folosesc autovehiculele proprietate personală, ci doar cele referitoare la traficul
interurban și internațional. Astfel în anul 2008 s-au înregistrat un număr total de
384.515.000 călători, din aceștia 296.954.000 (77%) au călătorit pe cale rutieră, iar
78.252.000 (20%) au ales trenul ca mijloc de transport. Avionul a fost preferat de circa
9.077.000 persoane în 2008 și 20 milioane în 2018, restul pasagerilor (232.000) preferând
căile fluviale și maritime.

În următorii ani se preconizează investiții majore în infrastructura de transport prin

modernizarea unor drumuri naționale și de interes local, dar și în construcția de autostrăzi.
De asemenea se urmărește modernizarea căilor ferate și creșterea vitezei medii de circulație,
care în prezent se află la un nivel scăzut față de alte țări europene, dar și construirea unor
noi căi ferate, cum ar fi Vâlcele-Râmnicu Vâlcea aflată pe coridorul IV de transport european.
Alte măsuri care urmează a fi luate pentru modernizarea infrastructurii românești o
reprezintă construcția de noi aeroporturi (Ghimbav-Brașov, Galați-Brăila etc.) și mărirea
capacităților celor existente. În domeniul transporturilor navale se va urmări creșterea
traficului pe Dunăre.

Ministerul Transporturilor, Infrastructurii si Comunicatiilor (MTIC) este organul de

specialitate al administrației publice centrale care stabilește politica în domeniul
transporturilor la nivel național, elaborează strategia și reglementările specifice de
dezvoltare și armonizare a activităților de transport în cadrul politicii generale a Guvernului și
îndeplinește rolul de autoritate de stat în domeniul transporturilor. Înființat la data de 22
ianuarie 1862, sub denumirea "Ministerul Lucrărilor Publice", a fost condus de Dimitrie
Cornea, primul ministru al transporturilor al României moderne

Ministerul Transporturilor reprezintă autoritatea de stat în domeniul transporturilor, pe care

o exercită direct sau prin organisme tehnice specializate, instituții publice subordonate,
unități care funcționează sub autoritatea ori coordonarea sa sau societăți comerciale
autorizate.

În mai 2008, Ministerul Transporturilor a demarat procedura pentru reorganizarea

societăților ce vor fi listate la Bursa de Valori București. Cele opt societăți din subordinea
ministerului care vor fi listate la Bursă sunt: Compania Națională Aeroportul Internațional
Henri Coandă - București, Compania Națională Aeroportul Internațional București - Băneasa -
Aurel Vlaicu, Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu - Constanța, Aeroportul
Internațional Timișoara - Traian Vuia, Administrația Canalelor Navigabile Constanța,
Administrația Porturilor Dunării Maritime - Galați, Administrația Porturilor Maritime
Constanța și Administrația Porturilor Dunării Fluviale - Giurgiu.

Autoritatea Rutieră Română este o instituţie publică cu personalitate juridică în subordinea
Ministerului Transporturilor, conform prevederilor art. 3, alin. 1 din Ordonanţa Guvernului
nr. 95/1998 privind înfiinţarea unor instituţii publice în subordinea Ministerului
Transporturilor

Autoritatea Rutieră Română este organismul tehnic specializat al Ministerului

Transporturilor, desemnat să asigure, în principal, inspecţia şi controlul în trafic, al stării
tehnice a autovehiculelor rutiere şi remorcilor, precum şi al îndeplinirii condiţiilor de operare
a transporturilor rutiere, inspecţia şi controlul respectării reglementărilor interne şi
internaţionale privind condiţiile de siguranţă a transporturilor rutiere şi de protecţie a
mediului, licenţierea operatorilor de transport rutier, punerea în aplicare a normelor tehnice
şi a reglementărilor specifice transporturilor rutiere.

Registrul Auto Român (RAR) este organismul tehnic de specialitate desemnat de Ministerul
Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului (în baza Deciziei Guvernamentale Nr. 768/199)
ca autoritate competentă în domeniul vehiculelor rutiere, siguranţei rutiere, protecţiei
mediului înconjurător şi asigurării calităţii.
Autoritatea Navală Română (ANR) este organizată şi funcţionează potrivit prevederilor
Ordonanţei Guvernului nr. 42/1997 privind navigaţia, aprobată cu modificări şi completări
prin Legea nr. 412/2002. Este un organism tehnic de specialitate din subordinea Ministerului
Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului prin care acesta îşi exercită funcţia de autoritate
de stat în domeniul navigaţiei. ANR a fost înfiinţată prin fuziunea Inspectoratului Navigaţiei
Civile cu Regia Autonomă “Registrul Naval Român”, preluând obligaţiile şi atribuţiunile celor
2 instituţii care au fost desfiinţate.

Autoritatea Feroviară Română – este organizată şi funcţionează potrivit prevederilor

Ordonanţei Guvernului nr. 95/1998 privind înfiinţarea unor instituţii publice în subordinea
Ministerului Transporturilor, modificată prin Ordonanţa Guvernului nr. 21/30.01.2003,
aprobată şi modificată prin Legea nr. 238/02.06.2003, şi a Hotărârii Guvernului nr. 626/1998
privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Feroviare Române - AFER.

CEI MAI MARI ZECE TRANSPORTATORI DIN ROMANIA SE APROPIE

DE 1 MLD. EURO

Afacerile celor mai mari zece transportatori din Romania au crescut anul trecut cu 16% la
920 de milioane de euro, de la 790 de milioane euro in urma cu un an. Aproape toate
companiile din clasament au fost pe profit anul trecut, cumulat acesta depasind 20 de
milioane euro. Iata care sunt cei mai mari 10 transportatori dupa cifra de afaceri, potrivit
datelor de la Ministerul Finantelor Publice.

1. Aquila Part Prod Com – 199 milioane de euro

Compania de transport Aquila Part Prod Com din Prahova isi pastreaza in continuare pozitia
de cel mai mare transportator rutier din Romania dupa cifra de afaceri. Anul trecut,
compania a inregistrat o cifra de afaceri de 198,8 milioane euro, in crestere cu 11% fata de
anul 2016 si un profit de 2,2 milioane euro. Numarul de angajati a crescut cu 70 de persoane,
la 2.250.
Infiintata in 1994, Aquila Part Prod Com ofera servicii de transport, logistica si distributie.

2. Carrion Expedition – 180 milioane de euro

Cu un profit aproape de doua ori mai mic in 2017 (2,4 mil. euro) fata de anul anterior (4,4
mil. euro), dar cu un numar de angajati in crestere cu 360 de persoane (2.394 salariati),
Carrion Expedition a realizat anul trecut afaceri de 180 milioane euro din transporturi rutiere
fiind al doilea mare transportator roman.
Carrion Expedition este un operator de transporturi rutiere de marfuri infiintat in 2009 la
Cluj.

3. Schenker Logistics Romania – 125 milioane de euro

Schenker Logistics Romania este al treilea mare operator de transport din Romania cu o cifra
de afaceri de 124,7 milioane euro in 2017, in crestere cu 16% fata de anul anterior si un
profit de 5,2 milioane euro, de doua ori mai mare decat in 2016. Numarul de angajati a urcat
anul trecut la 1.132 salariati.
În România, DB Schenker si-a majorat volumele de marfa transportate pe cale maritima cu
49 procente, transporturile rutiere in regim de grupaj cu 18 procente fata de anul 2016, iar
numarul de transporturi directe in regim de camioane complete si partiale a crescut cu 14
procente fata de anul precedent.
4. Transmec RO – 78 milioane de euro
Pe locul 4 in topul celor mai mari transportatori a fost anul trecut firma bihoreana Transmec
RO, cu afaceri de 78 milioane euro in urcare de la 68 milioane euro in 2016. De asemenea,
profitul companiei a urcat la 1,8 milioane euro in 2017. Numarul de angajati a scazut la 406
persoane.

5. Duvenbeck Logistics – 74 milioane de euro

Inregistrat anul trecut o cifra de afaceri de 73,5 milioane euro in crestere de la 67,5 milioane
euro in 2016 Duvenbeck Logistick, companie de transport infiintata la Brasov in 2005, a.
Numarul de angajati a urcat la 830 de persoane, in timp ce profitul a scazut la doua milioane
de euro, de la 3,4 milioane euro in anul precedent.

6. XPO Transport Solutions – 61 milioane de euro

XPO Transport Solutions, filiala a operatorului international XPO Logistics, si-a redus
pierderea anul trecut (2,9 mil. euro) fata de anul anterior (3,4 mil. euro). In scadere au fost si
cifra de afaceri (60,5 mil. euro) si numarul de angajati (700 salariati) in 2017.

7. International Alexander – 56 milioane de euro

Cu un profit in urcare la 3,1 milioane euro in 2017 si o cifra de afaceri in crestere la 55,7
milioane euro, International Alexander este al saptelea mare operator de transport din
Romania. Anul trecut, compania a angajat 70 de persoane, echipa fiind in crestere la 790 de
angajati.
International Alexander este o companie independenta de transport si freight forwarding ce
activeaza in Romania din anul 2003.

8. Quehenberger Logistics Romania – 54 milioane de euro

Quehenberger Logistics Romania, filiala a companiei austriece Quehenberger Logistics, a
trecut anul trecut pe pierdere (38.000 euro). Cifra de afaceri si numarul de angajati au urcat
in 2017 la 54,3 milioane euro, respectiv 836 de salariati.

9. Arcese Transport – 48 milioane de euro

Cu un numar de angajati (460 persoane) care a ramas constant anul trecut si un profit care a
urcat usor la 0,5 milioane euro, Arcese Transport a raportat afaceri de 48,2 milioane euro
anul trecut, in crestere de la 43 milioane euro in urma cu un an.

10. Total N.S.A

Total NSA a fost infiintata in 1997 ca o companie specializata in principal in comercializarea
de piese si accesorii auto, urmand mai apoi sa intre pe piata transportului international de
marfuri, pentru a ajunge in prezent o companie recunoscuta in zona Sibiu.
Anul trecut, compania a marit numarul de angajati la 455 de persoane, insa profitul si cifra
de afaceri au scazut la 64.000 euro, respectiv 42,6 milioane euro.

II. Analiza diagnostic:

Puncte tari
1. Instalarea mai multor statii de incarcare a
masinilor electrice pe teritoriul Romaniei
2. Promovarea transportului de marfa feroviar
3. Echilibrarea competentei pe piata interna a
transporturilor terestre
Puncte slabe
Multora ideea de masina electrica este ceva
prea evoluat pentru ei iar acestia decid sa
cumpere masini normale
Multe firme de diferite transporturi apeleaza la
firmele de transport rutier acum decat de cel
feroviar deoarece este mai eficient si rapid.
În traficul de pasageri, volumul total al
prestaţiilor de transport feroviar a scăzut cu
86% faţă de nivelul înregistrat în anul 1989.

4. Cai ferate mai noi pentru o viteza mai mare Guvernul aloca bani pentru transportul feroviar
a trenurilor si pentru un transport mai rapid a doar pentru repararea cailor ferate si a
pasagerilor motoarelor trenurilor vechi de ani de zile

5. Transportul aerian trebuie dezvoltat mai Multi oameni nu si permit deplasarea cu

mult in RO pentru o deplasare mai rapida intre avionul deoarece in RO salariu mediu este unul
anumite orase foarte scazut

6. Romania este mijlocul de tranzitare a multor Taxe mai mari pentru drumuri , autostrazi
tari
7. Multi oameni independeti care au firme Nimeni nu ia in serios aceste manifestari pe
foarte mari incearca dezvoltarea autostrazilor in care oamenii le persista pentru dezvoltarea
RO de exemplu Stefan Mandachi Romaniei

8. Valoarea pozitivă a indicatorului indică Deși pozitiv, indicatorul Valoare adăugată

faptul că regia, chiar în absența veniturilor din prezintă clar o tendință de diminuare de la un
subvențiile aferente cifrei de afaceri nete exercițiu la altul

III. Identificarea a 3 puncte slabe care constituie probleme de interes public ce

trebuie solutionate de catre autoritatile guvernamentale:

1) Romania cea mai periculoasa tara pentru pietoni din UE , cu cele mai multe decese.

Rata deceselor în rândul pietonilor în accidente de trafic rutier este cea mai ridicată în
România, înregistrându-se 37 de decese la un milion de locuitori. Vecinii bulgari deţin şi ei
primul loc în statisticile UE în cazul accidentelor în care sunt implicate autoturisme, arată
un studiu Eurostat.
Numărul de decese înregistrate în accidentele de circulaţie rutieră în Uniunea Europeană
a fost estimat la aproximativ 25.000 în 2017, ceea ce înseamnă că au avut loc 50 de
accidente mortale la un milion de locuitori.

Numărul anual de decese pe drumurile UE a fost de aproximativ 25.000 din 2013 până în
prezent. Numărul se află în scădere faţă de cele 43 de mii de accidente mortale
înregistrate în 2007.

Decesele în accidente auto au reprezentat aproape jumătate (46%) din totalul

accidentelor rutiere fatale în 2017, urmate de decesele în cazul pietonilor (21%),
motocicliştilor (15%), bicicliştilor (8%).

În statele membre ale UE, Bulgaria ocupă cel mai mare loc în categoria autoturismelor cu
64 de decese la un milion de locuitori (potrivit datelor din 2016), la polul opus se află
Malta cu 11 decese.

În timp ce drumurile europene au fost şi în 2019 cele mai sigure drumuri din lume, cu o
medie de 51 de accidente mortale la un milion de locuitori, România este pe ultimul loc în
UE la acest indicator, în condiţiile în care a avut cea mai mare rată a accidentelor mortale
din UE (96 de accidente mortale la un milion de locuitori, aproape dublu faţă de media din
UE), a anunţat Comisia Europeană, scrie Agerpres.

Comisia Europeană arată că, în 2-19, 22.800 de persoane şi-au pierdut viaţa pe drumurile
din UE, cu aproape 7.000 de persoane, sau 23%, mai puţin decât în 2010, şi cu 2% mai
puţin decât în 2018.

„Niciun deces sau accident grav pe drumurile din Europa în 2050. Acesta este obiectivul
nostru. Ne propunem cu 50% mai puţine decese şi cu 50% mai puţine accidente grave
până în 2030 şi ştim că această ţintă poate fi atinsă. UE a înregistrat o scădere substanţială
a deceselor rutiere în trecut, dar în ultimii ani cifrele au stagnat. În plus, discrepanţele în
rândul statelor rămân mari”, a declarat comisarul pentru Transporturi, Adina Vălean.

Comisia Europeană arată că tendinţa generală este una descrescătoare. Opt state
membre au înregistrat în 2019 cel mai mic număr de decese provocate vreodată de
accidentele rutiere: Croaţia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Letonia, Luxemburg şi
Suedia.

2) Cele mai periculoase drumuri din Romania

 Şoferii de România au un fel aparte de a „marca” cele mai periculoase şosele din ţară. Ei le
ataşează eticheta de „şoseaua morţii”, iar în prezent există zeci de rute care au căpătat
acest renume cumplit, fie şi numai pentru participanţii locali la trafic. Şapte dintre acestea
sunt considerate însă ca fiind un iad pentru şoferii din toată ţara, care au o strângere de
inimă când trebuie să treacă pe acolo. În cele ce urmează, vă prezentăm cele mai
relevante date despre aceste şosele deosebit de periculoase, cu precizarea că în ultimii
zece ani în România au avut loc (conform statisticilor Poliţiei Române) peste 100.000 de
accidente de circulaţie grave (o medie de 10.000 pe an), în care au murit aproape 22.000
de oameni, iar 88.000 au fost răniţi grav.

Drumul Naţional 1

Asigurând legătura din Capitală şi Ardeala, Drumul Naţional 1 (DN1) este cea mai
aglomerată şi cea mai periculoasă rută din România, mai cu seamă pe porţiunea dintre
Ploieşti şi Braşov. De altfel, poliţiştii apreciază că la originea majorităţii accidentelor stă
aglomeraţia excesivă, care generează stress şi neatenţie în trafic. Potrivit statisticilor
rutiere, în ultimii zece ani, DN1 este responsabil de moartea a 987 de oameni, judeţul
Braşov fiind considerat porţiunea cea mai periculoasă. Potrivit şoferilor, numărul de
accidente ar putea fi redus considerabil dacă sensurile de mers ar fi separate cu
dispozitive care să împiedice atât pătrunderea pe contrasens, cât şi orbirea cu farurile.
Numai în primele şase luni din 2018, pe porţiunea ce traversează judeţul Braşov a DN1 s-
au produs 64 de accidente foarte grave. În urma lor au rezultat 6 decese, 28 de persoane
rănite grav şi 71 de persoane rănite uşor.

Drumul Naţional 7

Chiar dacă nu pare cine ştie ce, şoseaua care leagă Bucureştiul de Piteşti şi apoi de Valea
Oltului (cu derivaţie  - DN7A - prin Curtea Argeş, spre Transfăgărăşan) este al doilea drum din
topul celor mai periculoase din ţară. În fiecare zi, peste 360.000 de maşini tranzitează DN7,
care este considerat o alternativă la DN1 pentru drumul spre Ardeal. În ultimii zece ani, DN7
a generat aproape 2.000 de accidente grave, soldate cu peste 800 de morţi, iar măsurile
autorităţilor de a monta tot felul de panouri de avertizare nu a dat rezultatele aşteptate.
Poliţiştii consideră că principală cauză a accidentelor de pe amintita şosea este indisciplina în
trafic, urmată de starea tehnică proastă a maşinilor.

Drumul Naţional 6

DN6, unul dintre cele mai aglomerate drumuri din ţară, pleacă din Bucureşti, trece prin
Alexandria, Craiova, Timişoara şi ajunge la graniţa cu Ungaria. Cei aproape 640 de kilometri
ai săi au fost presăraţi în 2017 cu accidente în care au murit 87 de oameni. Anul acesta, în
şase luni, au fost 43 de morţi, iar în ultimii 10 ani au fost aproape 800 de decese. Unul dintre
punctele nevralgice este la Tatomireşti, în Dolj. „Drumul are două benzi pe sens, lucru care îi
determină pe unii conducători auto să crească viteza de deplasare, deşi aceasta este o zonă
cu o succesiune de curbe deosebit de periculoase, unde viteza trebuie redusă la 50 de
kilometri la oră”, explică subcomisarul Alin Apostol de la serviciul rutier Dolj.

Drumul European 574

Şi porţiunea de şosea (E574) care leagă Craiova de Piteşti este o rută a morţii. Cel mai
periculos segment al ei este între Craiova şi Slatina, unde, pentru că au fost făcute recent
modernizări, se înregistrează frecvent depăşiri mari ale vitezei legale. Pe un segment de doar
cinci kilometri din amintitul drum au murit, de la începutul anului, 14 oameni, în opt
accidente grave. De altfel, ruta Craiova-Piteşti este responsabilă de peste 700 de decese în
ultimii 10 ani.

Drumul Naţional 2A

Oricât ar părea de surprinzător, drumul cel mai periculos către Litoralul românesc nu este
autostrada A2, ci DN2A (varianta spre Constanţa prin Urziceni-Slobozia-Hârşova). Preferat de
mulţi pentru a evita „pericolele de pe autostradă”, amintitul drum a ajuns să genereze cu
30% mai multe accidente decât A2, deşi are un trafic mai mic cu 20%. În ultimii zece ani
accidentele de pe DN2A au contribuit la statistica neagră din România cu aproape 500 de
decese, cele mai multe pe porţiunea din Muntenia a şoselei.

Drumul Naţional 2

Şi DN2, care leagă Bucureştiul de Buzău, Focşani şi Bacău este o şosea care-şi ia, an de an,
obolul de victime. Cunoscut şi ca E85, drumul este considerat ca fiind ruta cu cei mai
indisciplinaţi şoferi din România, aici fiind consemnat (procentual din total) locul unde se
produc cele mai multe accidente din cauza depăşirilor neregulamentare. În medie, pe DN2
mor între 40 şi 60 de oameni, în ultimul deceniu fiind aproape 500 de decese din cauza
accidentelor rutiere.

Drumul European 583

DE 583, care leagă municipiul Iaşi şi DN 2, în apropiere de Roman, a primit, de asemenea

numele de „Şoseaua Morţii”, din cauza accidentelor foarte grave în urma cărora 174 de
oameni şi-au pierdut viaţa în ultimul deceniu. Trist este că în cei zece ani prinşi în statistică,
DE583 nu a suferit niciun fel de modernizări care să limiteze carnagiul, deşi au existat mai
multe studii de trafic care au recomandat montarea de parapeţi, limitatoare de sens şi
limitări de viteză.

3) Lipsa drumurilor in Romania , a cailor ferate si a drumurilor navale

♦ În 2019 s-au dat în folosinţă 43 km de autostradă în România, după ce în 2018 au fost

inauguraţi 58 de kilometri ♦ 35% din lungimea drumurilor modernizate şi 43% din lungimea
drumurilor cu îmbrăcăminţi uşoare aveau durata de serviciu depăşită ♦ Lungimea căilor
ferate a scăzut cu peste 600 km în ultimii 30 de ani.

Lungimea totală a drumurilor publice a ajuns la finalul anului 2019 la peste 86.000 de
kilometri, însă aproape o treime dintre acestea sunt drumuri pietruite sau de pământ. Din
totalul de 17.873 de kilometri de drumuri naţionale (21% din total), 18 km sunt de pământ şi
144 de kilometri sunt drumuri pietruite, arată cele mai recente date ale Institutului Naţional
de Statistică (INS).

Autostrăzile înseamnă doar 5% din drumurile naţionale şi circa 1% din drumurile publice. La
sfârşitul anului 2019, România avea 866 km de autostrăzi, în creştere cu 5% faţă de 2018.

În ceea ce priveşte starea tehnică a drumurilor publice, 35,1% din lungimea drumurilor
modernizate şi 43,1% din lungimea drumurilor cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere aveau durata
de serviciu depăşită.

Din totalul drumurilor naţionale, 35% (6.176 km) erau drumuri europene şi 4,8% (866 km)
autostrăzi. Din punctul de vedere al numărului de benzi de circulaţie, 11% (1.923 km)
drumuri cu 4 benzi, 1,6% (290 km) erau drumuri cu 3 benzi şi 0,2% (35 km) drumuri cu 6
benzi.

În total, România are peste 9.000 de kilometri de drumuri de pământ şi aproape 18.000 de
kilometri de drumuri naţionale, judeţene şi comunale de drumuri pietruite. Drumurile
modernizate (circa 38.000 de kilometri) înseamnă 44% din totalul drumurilor publice din
România.

Bugetul estimat al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR)

pentru lucrurile de întreţinere în 2020 este de 3,7 mld. lei. În anul 2019 CNAIR a avut un
buget de 1,7 mld. lei. Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere are în
administrare o reţea de 17.700 de kilometri de străzi, dintre care 866 de kilometri sunt de
autostradă.

România avea, la sfârşitul anului 2019, 10.700 de kilometri de cale ferată în folosinţă, cu
aproape 600 de kilometri mai puţin decât în anul 1990. În prezent, România are aproape
acelaşi număr de kilometri de căi ferate ca acum 100 de ani. Potrivit datelor INS, în anul 1920
România avea 9.905 kilometri de cale ferată. În aceeaşi vreme, ţări precum Ungaria sau
Cehia, cu suprafeţe mai mici decât România, au un număr similar de kilometri de cale ferată.

Densitatea liniilor de cale ferată la 1.000 km pătraţi în România era de 45,1 la mie la finalul
anului 2019. Densităţile cele mai mari s-au înregistrat în regiunea Bucureşti-Ilfov (155 la
mie), regiunea Vest (59 la mie), regiunea Sud-Est (49 la mie) şi regiunea Nord-Vest (49 la
mie). În ceea ce priveşte viteza medie la nivel naţional pe căile ferate, aceasta este de 42
km/h pentru trenurile pentru pasageri şi 15 km/h pentru cele de marfă. În acest context,
unul dintre cel mai slabe puncte ale României văzute de marii producători industriali este
infrastructura feroviară.

Lipsa şi starea infrastructurii de transport din România rămân unii dintre factorii care ţin cel
mai mult în loc dezvoltarea economică a ţării. În ceea ce priveşte numărul de kilometri de
autostrăzi, România este pe ultimul loc în UE şi la nivel mondial în urma unor ţări precum
Zimbabwe sau Gabon.

Cum toţi banii merg la şosele şi autostrăzi, inginerii româniatrag atenţia asupra situaţiei în
care se află calea ferată română,cea care a ridicat România cândva. Ceferiştii se plâng de
acesttratament discriminatoriu şi cer o strategie clară de relansare acăii ferate.

"Neglijată, dezorganizată, subfinanţată şi uneori furată, caleaferată română s-a prăbuşit

continuu în ultimii 20 de ani, încât vortrebui mulţi ani şi sume importante ca să îşi revină şi să
îşirecapete locul pe care îl merită într-o economie naţională în cursde integrare europeană",
susţin inginerii feroviari.

În ultimii 20 de ani, sistemul feroviar a trecut printr-uncontinuu proces de reforme. Dintre

acestea, cea mai drastică a fostspargerea căilor ferate în 1998, la sfaturile Băncii Mondiale,
carea condiţionat astfel finanţarea deficitului bugetar al României.Această reformă a dus la
divizarea Căilor Ferate Române. La aceadată au apărut cinci companii: CFR Călători, CFR
Marfă, CFR SA(infrastructură), Societatea de Servicii de Management Feroviar şiSocietatea
de Administrare a Activelor Feroviare. Şi în Austria,Germania sau Franţa s-au reorganizat
căile ferate, însă acesteas-au menţinut într-o structură centralizată, sub formă de holding.În
prezent, societatea Căile Ferate Române nu mai are un institutde proiectări propriu, ateliere
de reparat material rulant,constructor propriu, apelând la operatori privaţi, după cum
susţininginerii români. Mai mult, CFR nu mai are nici măcar sediu(Palatul CFR).

"De ce în Austria, Franţa, Germania căile ferate s-au menţinutîntr-o structură centralizată,
sub formă de concern sau holding,păstrându-şi toate activităţile amintite mai sus", se
întreabăinginerii

Din cauza subfinanţării lucrărilor de întreţinere ainfrastructurii feroviare, starea acesteia s-a
degradat continuu,ceea ce a dus la reducerea vitezei de circulaţie.

Cu peste 1.000 de puncte periculoase, viteza medie a trenuriloreste de aproape 50 de

kilometri pe oră pe ansamblul reţeleiferoviare. Dacă în 1990 un tren rapid ajungea de la
Bucureşti laIaşi în cinci ore şi 40 de minute, în prezent acelaşi tren parcurgedistanţa de 406
kilometri în şapte ore şi 16 minute. Aceastăsituaţie este valabilă pentru mai multe rute.
Lungimea reală deexploatare a reţelei CFR este de 11.007 kilometri (dintr-un totalexistent de
13.427 de kilometri), iar procentul liniilor scadentela reparaţii este de 50,8%.