Subiecte posibile anul II – Politici publice

1. Formulati si explicati trei definitii ale conceptului de politici publice

(Dye, def. Anglo-saxona, Guy Peters).
Definitia lui Dye are cateva merite:
1. Stabileste faptul ca organele administrative reprezinta agentul elaborarii politicilor
publice, insa deciziile acestora nu constituie esenta politicilor publice.
2. Evidentiaza ideea ca politica publica implica o alegere fundamentala din partea
organelor administrative de a face sau nu ceva, avem in vedere si conceptul de
nondecizie.
In definitia anglo-saxona, o politica publica reprezinta un program de actiune
guvernamentala intru-un sector de societati sau spatiu geografic.
Guy Peters defineste politica drept “ansamblul care afecteaza direct sau indirect
cetatenii”, care opereaza pe 3 niveluri: alegerile publice, rezultatele politicilor si impactul
politicilor.
2. Definiti conceptele de policy-making si policy cycle.
Când discutăm despre determinanții unei politici publice avem în vedre analiza autorilor
unei politici publice (policy makers).
Pentru a determina cine sunt autorii politicilor publice, este necesar să ne referim la
anumite atribute ale politicii și anume:
1. Autoritate. O autoritate este considerată publică, atunci când îsi exercită funcția de
guvernare, asupra unor cetățeni și spații geografice diferite. (atribut principal al politicii
publice)
2. Expertiză. Am dobândit un anumit tip de competență și responsabilitate pentru elaborarea
politicii respective.
3. Ordine, ca bază a participării decidenților la elaborarea politicii. Politica are în vedere
procesul prin care o activitate devine stabilă și previzibilă.
lOMoARcPSD|6247715

Policy cycling – explica politicile ca pe o succesiune logica de “pasi” (ex. definirea

problemei).
3. Inventarierea principalelor abordari ale studiului PP realizata de catre
Howlett si Ramesh.
Howlett si Ramesh:
- studiile privind analiza naturii regimului politic – pp variaza in functie de natura
sistemului politic si a legaturilor sale cu societatea (ce?)
- studii ce au vizat identificarea unor variabile cauzale in comstituirea politicii publice
sau ceea ce au fost denumiti factori determinanti (de ce?)
- studii care se concentreaza asupra continutului politicilor – natura problemei pol si
caile menite sa o solutioneze determina felul in care politica va fi tratata de sistemul politic (ce
contin?)
- studii care se axeaza asupra impactului pp si asupra rezultatelor acesteia – cercetarea
cantitativa; furnizeaza putine informatii cu privire la procesul politic care a dus la aceste
rezultate (rezultate?)
Studiul politicii publice si analiza politicii publice se face in functie gradul de
neutralitate si interesele politice ale analistilor. Howlett si Ramesh aratau ca studiile
asupra politicilor publice, sunt axate pe intelegerea proceselor de constituire a politicii
publice, in timp ce analizele politicilor sunt axate pe conceperea politicii reale.

1
4. Explicati care este aportul diferitelor discipline la elaborarea studiilor
privind PP.
Studiile despre politicile publice preiau elemente de la mai multe discipline:
1. stiinta politica – procesul de luare a deciziilor privind politicile;
2. economia – rationalitatea instrumentala, cost/beneficii;
3. administratia publica - rolul birocratiei in formularea politicii si implementarea
deciziilor;
4. psihologia – de logica, valori, etica;
5. sociologia – clasa, statutul si problemele sociale.

5. Explicati in ce consta diferenta dintre analiza PP (policy analysis) si

policy design
Policy Analysis (analiza politicilor) presupune o privire neutra, expertul studiaza o
politica publica fara a aduce vreo alternativa, este o alegere precisa, din mai multe optiuni
posibile. Analiza consta in identificarea si descrierea lantului de efecte previzibile.
Policy Design desmneaza o abordare mai activa, in acest caz analistul elaboreaza el
alternative. Expertul isi exprima, in mod constient, preferinta pentru un rezultat final care
trebuie obtinut pentru un efect concret. Odata stabilita tinta, expertul alege mijloace si
solutii pentru a atingerea acesteia.
6. Tipuri de analisti de PP (conceptia lui Durning si Osuna).
Durning si Osuna au identificat, in practica, cinci tipuri de analisti de politica publica:
1. tehnicienii obiectivi – ofera consultanta in formularea obiectivelor si consecintelor
generate de politicile publice.
2. consultantii pentru client – asigure consultanta in formularea politicilor tinand cont
de integritatea analitica.
3. activistii in directia problemelor – resping ideea de neutralitate valorica si credinta,
considerand ca acestea trebuie lasate pe seama politicienilor.
4. activisitii in directia problemelor ambivalente – cred in scopul analizei lor.
5. sustinatorii clientului – sunt asemenea consultantilor pentru client dar sunt mai
inclinati spre activisti.
7. Modele de aparitie a PP.
A. Aparitia politicilor publice pornind de la cerere
In acest model, sursa politicilor publice este reprezentata de nevoile oamenilor. Atunci
cand amploarea lor creste, acestea sunt receptate de intermediari politici, care in numele
mandantilor lor vor face presiuni asupra autoritatilor publice pt ca acestea sa intervina.
Factori:
1. presiunile diferitelor grupuri de interese asupra deciziilor politice – cu cat sunt mai
multe cu atat cresc sansele de a fi ascultate;
2. diferentele existente intre capacitatile de analiza si analiza diferitilor intermediari
sau antreprenori politici – anumite persoane sau grupuri sunt percepute de decidentii
politici ca fiind purtatori de opinie. Este vorba despre persoane influente aflate in varful
ierarhiei sociale.
3. sensibilitatile de perceptie diferite ale actorilor politici – in functie de cadrul sau
ideologic fiecare actor percepe diferit problemele si fenomenele.
B. Aparitia politicilor publice prin impunerea ofertei
Acest modelul este cel in care autoritatile se manifesta cu privire la diferite probleme.

2
Versiunea „usoara” este cea in care cetatenii primesc aceste servicii ca fiind aspiratii
proprii.
Versiunea „dura” prezinta modelul ca manipularea prin care autoritatile influanteaza
opiniile cetatenilor.
C. Inlantuirea politicilor publice
Politicile publice nu iau nastere acolo unde este nevoie, datorita cerintelor sau ofertelor,
acestea se intretin singure. In spatele interesului general stau interese mari care
influenteaza deciziile politice.
8. Explicati tipologia PP din punctul de vedere al coercitiei si din punctul de
vedere al stilului de politica.
Din punct de vedere al coercitiei exista urmatoarele tipologii:
- O politica reglementara este o actiune publica ce consta in adoptarea de norme
autoritare care afecteaza comportamentul destinatarilor. Statul obliga sau interzice:
codul rutier, de exemplu , stabileste niste reguli de comportament. In acest caz,
coercitia este maxima.
- politicile de reglementare competitive – politicile elaborabte sa limiteze furnizarea de
bunuri si servicii de catre una sau cateva categorii desemnate de furnizori, care sunt
alesi dintr-un numar mare de furnizori potentiali, care concureaza intre ei.
- politicile de reglementare protective – incearca sa protejeze publicul de efectele
negative ale activitatii private
- politica distributiva care reprezinta o actiune prin care puterea publica autorizeaza
cazuri speciale desemnate nominal. Exemplul tip este cel al permiselor de constructie.
Este interzisa construirea de obiective fara permis
- politica redistributiva consta in adoptarea de catre puterea publica a unor criterii care
confera acces la anumite avantaje , acest acces nefiind acordat unor cazuri sau unor
destinatari desemnati nominal, ci anumitor grupuri de destinatari neindividualizati.
Exemplul tip este cel al asigurarilor sociale
- politica constitutiva se traduce prin faptul ca actiunea publica defineste reguli privind
puterea; de exemplu, prin revizuirea constitutiei unei tari, prin realizarea de reforme
institutionale sau administrative. Coercitia ii afecteaza pe destinatari in mod slab si
indirect.
In functie de stilul adoptat de cei care fac politica , pot exista mai multe tipuri de
politici:
Politici proactive care incearca sa anticipeze eventualele amenintari , dar si sa dezvolte
oportunitati care pot satisface interesele publice si sa reactioneze adecvat in avans
pentru a anticipa posibilele dezvoltari
Politici reactive care actioneaza atunci cand interesul public este amenintat
O alta clasificare imparte politicile in functie de stilul acestora in :
lOMoARcPSD|6247715

Politici publice liberale sunt cele care intervin acolo unde un interes individual
ameninta interesul public acceptat
Politici publice paternaliste impun interesul public recunoscut , uneori fara sa se
preocupe de impactul nefast al unei asemenea politici asupra intereselor individuale
sau de schimbarea caracterului nevoilor si asteptarilor oamenilor.
Richardson identifica urmatoarele tipuri de stiluri:
- politici in care autorii politicilor cauta consensul
- politici in care autorii reactioneaza la probleme
- politici in care autorii cauta sa impuna decizii

3
 - politici in care autorii anticipeaza probleme
9. Explicati conceptia lui Howlett si Ramesh privind actorii politicii si rolul
acestora.
Howlett si Ramesh
 categorii care apartin statului - oficialii alesi, oficialii numiti in functie
 categorii care apartin societatii - , grupurile de interese, grupurile de cercetatori si
massmedia.
Rolul acestora in ciclul politicilor publice este diferit:
1. executivul, guvernul sau cabinetul – are rolul cel mai important, el intervenind in
toate etapele ciclului politicilor (elaborarea, implementarea, evaluarea). Puterea variaza in
functie de regimul politic.
2. legislativul – acesta are un rol secundar, deoarece el nu este cel care initiaza propuneri
de politici. El are rolul de a aproba proiectele de legi, poate aduce amendamente si
finalizeaza implementarea acestora;
3. functionarii, mai ales cei de rang inalt, reprezinta un element principal al procesului
politicilor publice datorita complexitatilor de guvernare. Executivul si legislativul
apeleaza la expertiza functionarilor pt a’si transpune in practica propriile optiuni.
4. grupurile de interese – reprezinta principalul mijloc de reprezentare a opiniilor
publicului si de aducere a acestora in fata autoritatilor guvernamentale. Grupurile de
interese pot pune la dispozitia oficialilor guvernamentali expertiza, informatii si resurse
financiare.
5. grupurile de universitari, cercetatori si consultati – persoane din cadrul
universitatilor, institutelor de cercetare, organismele de tip think thank.
6. Mass-media – amplificatorul problemelor publice sau a unor solutii promovate de
anumite grupuri de interese sau organisme de tip think-thank. Oportunitatea prin care
anumite probleme ajung in fata publicului.
10.Enumerati modelele de comunitati ale politicii si explicati unul dintre ele.

11.Explicati diferentierea actorilor politicii in functie de capacitatea lor de a

se mobiliza in jurul problemelor (Cobb si Elder).
12.Explicatii cele doua dimensiuni ale politicii.
13.Enumerati modelele procesului politicii si explicati unul dintre ele.
14.Explicati cele doua functii (fatete ale activitatii guvernamentale ).
15.Tipurile de agende.
16.Mentionati care sunt parametrii care sporesc probabilitatea ca o
problema sa intre pe agenda (in viziunea lui Cobb, Elder si Walker).
17.Explicati care sunt raspunsurile alternative pe care le poate da o
autoritate publica cu privire la o cere de inscriere in agenda.
18.Explicati care sunt conditiile in opinia lui Cobb si Elder pentru ca o miza
sau o problema sa fie inscrisa pe agenda guvernamentala.
19.Modele de elaborare a agendei guvernamentale in opinia ;lui Cobb, Ross
si Ross si a lui Howlett si Ramesh.

4
20.Descrieți faza de definire a problemei din cadrul ciclului politicilor
publice
21.Descrieți faza de selecție a variantei de soluționare a problemei de politică
publică din cadrul ciclului politicilor publice
22. Enumerati modelele de luare a deciziilor publice si explicati unul dintre
acestea.
23.Explicati succint etapele procesului decizional.
24.Descrieți faza de implementare a politicii publice din cadrul ciclului
politicilor publice
25.Enumerati care ar fi problemele implementarii unei politici in cadrul
unei societati.
26.Explicati modelul de implementare top-down.
27.Explicati modelele alternative de implementare.
28.Aratati care pot fi cauzele disfunctionalitatilor de implementare ale
politicilor publice.
29.Aratati care sunt diferentele dintre implementarea unui proiect sau
program si cea a unei politici (Crosby si Brinkerhoff , etc.).
30.Explicati ciclul implementarii unei noi politici in viziunea lui Crosby si
Brinkerhoff.
31.Explicati clasificarea instrumentelor administrative realizata de catre
Howlett si Ramesh.
32.Descrieți fazele de monitorizare și evaluare din cadrul ciclului politicilor
publice
33.Obiectivele evaluarii.
34.Functiile evaluarii.
35.Tipurile de evaluari in viziunea lui Howlett si Ramesh.
36.Clasificarea tipurilor de evaluari din perspectiva realizarii.
37.Prezentati criteriile de evaluare (DAC) folosit la nivelul UE.
38.Prezentati tipurile de indicatori utilizati in evaluare.
39.Enumerati categoriile de metode si tehnici de evaluare si exemplificati
pentru fiecare categorie.
40.Prezentati o tehnica de evaluare dintr-o anumita categorie.
41.Prezentati caracteristicile schimbarii politicii in viziunea Crosby si
Brinkerhoff.
42.Factorii favorizanţi ai apariţiei unor disfuncţionalităţi de implementare
(în viziunea lui Brewer Leon).
43.Cauzele disfuncţionalităţilor de implementare determinate de birocraţie.
44.Factorii de alegere a tehnicilor şi metodelor de evaluare.
45. Formulele de modificare a politicilor publice.