SAC Carte

te P R E I R E S a n i v e l u l u i Op ti m
de ef ic ie nţ ă es
Aspectul esenţial legat GI “ d no) mecanisme
e n e i
p u b l i c e p e n t r u g
« r es ur s e l o r
de valorificare t e r m e n m e r Iu ŞI l u n g şi a Un o
e şi custe n a b i l e p e
ulministrative functional aceasta implică compararea
sociale concrete. În linii generale,
efecte
te rn at iv e de or ga ni za re şi fu nc ți on ar e a si st em el o
abordărilor ce c o n ț i n al
ta da că a fo st ad op ta t ce l ma i ef ic ie nt mo de l.
t i v e p e n t r u a co ns ta
administra
ir e la e f i c i e n ţ ă po t fi f o r m u l at e :
C o n c l u z i i l e cu pr iv
prin compararea eficienţei determinate la nivelul diferitelor

sau a co mp on en te lo r ac es to ra ;
sisteme administrative
pr ac ti ci id en ti fi ca te în un el e sta te;
- prin raportarea la bune
- prin comp ar ar ea în pe ri oa de de ti mp di fe ri te ;
-_ prin raportarea la anumite standarde de natură economică,
managerială, de mediu, etc.
În multe state. bazele de date nu oferă sursele pentru astfel de analize, nu

există standarde şi nici preocuparea pentru a schimba practicile tradiționale.
Cu toate acestea analizele de eficienţă ar trebui să se bazeze pe date
statistice oficiale furnizate de instituțiile specializate la nivel naţional.
regional sau internațional.
Asttel de surse de date pentru calcule de eficiență administrativă,

eficacitate, efecte şi impact pot fi: datele bugetare, execuţia bugetului de stat
ŞI a bugetelor asociate cu acesta, rapoartele de performanță, situația venituri
colectate, rapoarte de monitorizare şi administrare a cheltuielilor publice,
declaraţiile financiare şi rapoartele de audit, studii şi rapoarte instituţionale
naționale și internaționale, proceduri administrative, acte normative, etc. De
aseme
! mica, pentru calculele de eficiență pot fi utilizate diverse metode de
analiză, de exemplu:
i
pp
analiz
ietimenpyi implementării politicii/programului;
d i € 9 ... ..
nţ ă ca nt it at iv e şi ca li ta ti ve :
,
ma
.
pe rf or
a
el or de
e
fectiv
i
analiza «( 0
costurilor de realizare şi furnizare de servicii (de exemplu

p sptăjean, pe categorii sociale);
Statistică: statiari "m |
analiza arking şi compararea
2 giand fatistică: statistica descriptivă; benchm
Standardele naţionale şi internaţionale.
274
in opinia autorului acestui volum, astfel de idei învechit
e ar trebui
„vandonate. în primul rând, pentru simplul motiv că
nu mai sunt de
actualitate.
Statele au nevoie de aparate administrative eficiente, adaptate şi

adaptabile la noul context intern, regional şi internaţional, care se schimbă
permanent. Acumularea progresivă de datorii de către administraţiile
statelor arată că sistemele lor administrative sunt ineficiente, că repre-
zentanţii instituţiilor statului neglijează aspecte majore, unele menţionate în
TABOR-A şi ajung să înregistreze creşteri permanente ale cheltuielilor
publice, în special a celor administrative, fără impact corespunzător asupra
calității vieţii cetățenilor.
Problemele pe care administraţiile statelor trebuie să le rezolve sunt

din ce în ce mai com ple xe şi cos tis ito are fina ncia r, toc mai de ace ea
prioritizarea res ponsab ilă a obi ect ive lor şi ana liz a cos tur ilo r, cu Car e
funcționează administraţiile stat elor şi com pon ent ele ace sto ra, sunt sub iec te
de actualitate şi de maximă necesitate.
ni i la râ nd şi în că ma i su sț in fa pt ul că
Tradiționaliştii au susținut dece
e ad mi ni st ra ti ve fu nc ţi on ea ză po tr iv it un ui cadru de reglementare,
sistemel
fi ci en t pe nt ru o bu nă fu nc ţi on ar e, iar dacă ce necesar, poate fi
care este su
de ce i care au co mp et en ţe le ga le . Es te adevărat şi corect, dar se
revizuit doar
ca re sunt fu nd am en te le re vi zu ir ii reglementărilor pe baza
pune întrebarea: fie lă sa te
on ea ză ? Oa re ar tr eb ui să
cărora aparatele administrative funcţi re gl em en te az ă
ar în se am a un ei /u no r in st it uţ ii ca re
aceste sc hi mb ăr i do
În opinia mea, este
răspunsul
schimbarea unui sistem administrativ?
categoric nu.
el e ad mi ni st ra ti ve ar tr eb ui să rez ult e
Schimbările necesare în sistem
lt at el or ob ți nu te de si st em el e ad mi ni st ra ti ve
din analizele punctuale ale rezu
i pu bl ic e, tit ula ri de po st ur i şi fu nc ţi i în
(autorităţi ale statului, instituţi
administrația unui sta t), ca re să st ea la ba za st ab il ir ii noilor ob ie ct iv e ale
sistemului şi fiecărei componente, iar reglementarea schimbărilor ar trebui
să fie ultima secvență a procesului administrativ, înainte de
operaţionalizarea acestora.
Menţinerea pândirii tradiţionaliste incurajează toleranța excesivă şi

perpetuarea unor practici ineficiente de organizare şi funcționare a
279
Scanne d with CamScanner

| ciÎ aliit at e şi în pr ac ti că , noțiunea de
d i i l e (de Sp et a
in stu nsuri:
î n € O U Ă se
economii ă este prezentată
CT, i 0
ie activități sau
A
unui . proces
A
de muncă» îi depășe
107ște
nive, l
rezultatelor planificate; | |
b) efecte maxime ale unci activităţi desfăşurate sau ale unui Proces, în
5 . vităti . d d Cc a
raport cu resursele alocate sau consumate.
Eficienta presupune existența unor efecte, în raport cauzal cu

eforturile depuse pentru obținerea lor şi cu obiectivele.
O expresie matematică a eficienţei economice este dată de relația

dintre efectele utile obținute dintr-o anumită activitate economică şi
cheltuielile necesare, adică de eforturile determinate de desfăş
urarea unei
activităţi sau a unui proces de muncă şi efectele generate
. În expresie
matematică, eficienţa economică se exprimă sub forma:
E. = Er/ E. maxim, adică maximiza

rea efectelor,
sau
minim, adică minimizarea efor
turilor,
unde:
Er efectul economic;
E, - efortul economic
aturii sale concret aplicativ

e, eficiența se poale
V, cantitativ, între efectele şi eforturile depuse în
vederea obținerii lor.
NI e ;
zarea efectelor obținute pe unit

atea de resursă
c-R/E min; mini Nizarea consumului de
resurse pe unitatea de efec!
Prin Ur: .
Ir . "1 Bu $
economice utile - eficiența
a î
“conomică înseamnă obținerea unor efecte
resurselor materia» IN condiţiile cheltuirii într-un mod rațional şi economic a
C > TIT » % ? + „a $ A Se
tehnici la
iale, umane, financiare, folosind
ȘI tehnici moderne. u-se pentru aceasta metode
258
cu n e şi Planifi care, Biroul N ați ona l al Pol itia
ar „entate doar la nivel central, de e ai m agenţii sune |
inregistrareă Brevetelor de Invenţii, în timp ce altele Sunt i aționa) Pentru

nivel regional să chiar local, de exemplu: Administrarea mii doar la
are doar un Birou Naţional în Stockholm ȘI birouri aia a Sat
iale în fiecare
district
Toate acestea sunt conduse de
câte un director general numit de
căal
tre
Guvern pentru SE AN. -l poate să aibă inițiative normative pe care le

maintează guvernului.
Există, de asemenea, şapte corporații care prestează servicii

publice. Acestea includ transporturile feroviare de stat şi serviciile poştale.
Câteva dintre ele au şi birouri regionale în care lucrează aproximativ 155000
de persoane.
nd er i gu ve rn am en ta le , sun t co mp an ii le de
O altă formă de întrepri
tr e Gu ve rn , a că ro r act ivi tat e est e re gl em en ta tă de
af ac er i co nt ro la te de că
legea privată.
c e in
care
u b l i
A
i p
e
p r i n d e r
»
î n t r e
e
mi de
A
t ev a
..
al te c â
A
De asemenea, e x i s t ă
ulte dintre
e . M a c e st e a su nt c o m p an ii
1460 0 0 d e p e r s o a n
lucrează peste
mixte municipale.
d e a s t f e l de co m p an i i s u n t :
Câteva e x e m p l e
te u n g r u p de
t i p h ol d i n g , C â r c r e u n eş
A B , o c o m p a n i e d e
_ Procor d i a
ți ne 32 % din Ca p ital;
companii în care st at ul de
t a l u l s ta tu lu i;
c u 48% c a p i
” Oţelul Sue dez AB, | | atăr ii fore stie re. în
de baz ă din dom eni ul €XP!O
- Ncb AB, o companie
care statul deţine 50,9% din capital; „an care statul este în
a de an barcațiun!»
« | l
- Celsius, pentru construireă

tin care jumătă
>
totalitate proprietar;
Credit pent PR comerciale:
- Corporaţia Suedeză de arține bănci

Propriet at e de st at şi ju m ă t a t e âP
25! Scanne d with CamScanner

isteru pentru I
ntreprinderi şi In
cnisterul pentru Af o v a r e Coordon
aceri; Ministerul
| (inisterul Ţehnologii
lor Informaționale
nentru Dezvoltare Regională și P
olitici Rurale
Mem
V/ brii Cabinelului sunt de biceobicei
i memmom;
bri aj Parlamentului
In timpul derulării activităţii lor in cadrul birourilo
r ministeriale
parlamen tari i își men ţin locu rile lor in Parlament sau sunt
reprezentați de
altcineva.
Membrii Cabinetului au întâlniri foarte dese, și în fiecare joi
desfășoară şedinţe în plen într-un cadru formal în care se iau şi decizii,
Şedinţele plenare ale Cabinetului sunt conduse de Primul Ministru.
Cooperarea strânsă între membrii Cabinetului asigură un înalt nivel de
coordonare a politicii şi permite formarea unei viziuni sistemice asupra
procesului de guvernare. Există o tradiţie în Suedia, iar aceasta constă in
pândirea pe termen lung, care este susținută de un sistem flexibil şi
pluralist,
Cabinetul fundamentează decizii referitoare la politica guvema-

e pr ob le me mi no re sun t dis cut ate sep ara t de căt re
mentală, în timp ce alt
gr up ur i con sul tat ive rec uno scu te for mal de
miniştri sau în cadrul unor
câtre Guvern.
ă r i m p l i c a t e în p r o c e s u l
Câtevaa dintre
dintre : aceste grup
grupuri s u n t î n t r - a d e v
blemelor din| sectorul
complex de analiză şi abordare pe termen lung â Pro
public,
EP iică din cadru
* 9 |
Un astfel de exemplu este Divizia sarat Po iun pe erau

Ministerului Finanţelor. Această divizie prezintă pre
| Sun
mediu la fiecare trei ani. Alte două grup”
Permanente, de exemplu Institutul Naţion:
Statisticile Suedeze .
| |
AI treilea grup care derulează procese S e
l e m p o r u !m
saen
term lung
| este orga niza t ca 0 comi sie r e
-noP'[ |
ÎI
u n i l ă
, Finale P u b l i c e (ESO).
“peri, Este vorba despre: Grupul le EXperi
249
Scanned with CamScanner
indicatorii de ef icie nţ ă ad mi ni st ra ,
tale. >
s | de
complex! j
istemul administrativ al unui sta a
L |
(i: Sau pe t ipuri Pun
ȘT ali pe Servicii p de
analitici sau parțiali. p
Indicatori
d. |
|
activități, e şi su bs is te me al e Si st em ul y;
e l i c i . pe an um it e si st em
o r i s i n t
b, In d i c a t
nistrati
ad mi ve /i ns ti tu ţi il or pu bl ic e;
t o r i t ăț il or
„dministrativ/au o r u | că ro ra se an al iz ea ză ef ec te le ș;
c o m p l e x i . C U a j u t
Indicatori în tr -u n pr oc es cu mu la ti v şi ge
i r e c t e ŞI p r o p a g a t e
costuri l e d
a r e a a c e s t o r a .
omogeniz
i de e f i c i e n ț ă a d m i n is t r a t i v ă po t fi :
După factorul t i m p . in di ca to ri
t m o m en t; | |
ic i, d eterminaţi la un a n u m i
a. Indicat o r i St at
r i d i n a m i c i , d e t e r m i n a ţ i ținând seama de evoluția lor în
b. Indi c a t o
Ump.
re ct e a ef ic ie nț ei , se ut il iz ea ză , de reg ulă ,
n vederea unei analize co
categorii de indicatori de eficienţă, fiecare având relevanţă
ambele
specifică.
Est e con fir mat fap tul că de cal ita tea dec izi ilo r pol iti ce, adm ini str ati ve
şi de man age men t ado pta te înt r-u n sis tem adm ini str ati v al unu i stat sunt
responsabili decidenţii politici şi administrativi, iar de eficienţa lor, sunt
responsabili atât ei, cât şi cei care implementează deciziile şi au acces la
resurse pentru a produce rezultate cu efecte economice şi sociale
sustenabile.
Determinarea eficienței administrative globale sau a eficienţei

administrative în formele specifice menţionate mai sus este un proces adesea
dificil, chiar complex, datorită diversităţii domeniilor reprezentate în
administrație, dar şi datorită dificultăţilor în obținerea datelor cu Care
Opercază diverse instituţii şi autorități atât dacă ne referim la variabilele
indicatorii de efort/cheltuieli, cât Și la variabilele de rezultate.
Procesul de determinare a eficienţei administrative este îngreunat şi de

faptul că sunt state care nu au evidențe clare ale cheltuielilor publice şi DIC!
ale rezultatelor obţinute din activităţile desfăşurate în administrație. Această
RĂ Scanne d with CamScanner

tu ațic există pentru câ cele
! douâ componente ale eficiente; lectori şi efect)
ncă nu Sunt considerate în evaluarea sistemelor administrative di
n diferite
sate Și Pentru câ procesul de evaluare sistemică în sine este unul

rudimentar.
Eficienţa administrativă este influențată de o multitudine de factori

şi variabile, intre care ce! mai importanți sunt menţionaţi în continuare:
Competența şi profesionalismul clasei politice dintr-o ţară:
Competenţele profesionale și manageriale ale resurselor umane din
administrație;
Cooperarea între instituții și persoane din cadrul sistemelor:
Calitatea şi obiectivitatea analizelor şi evaluânilor administrative:
Responsabilitatea individuală şi colectivă a resurselor umane în
procesul politic, administrativ şi de management din organizaţiile
care compun sistemul;
Analiza şi evaluarea selectivă pe tot parcursul procesului
administrativ;
Controlul selectiv şi monitorizarea permanentă a domeniile
în specia l şi a celor din sector ul
reprezentate în administraţie,
public, în general,
a de re co mp en se pe nt ru re zu lt at e,
- Aplicarea de sancţiuni/acordare
cic.
de sf ăş oa ră o ac ti vi ta te ad mi ni st ra ti vă ,
Indiferent de ni ve lu l la ca re se
di nt re ne =
cele mai importante dia
eficienţa ac es te ia reprez in tă un ul
a modului de o ganizare şi
a deciziei de schimbare
fundamentare st it uț ii pu bl ic e sa u a
ad mi ni st ra ti v sa u a un ei in
funcţionare a unui sistem
d m i n i s t r a t i v e .
unei autorităţi a
at e di n ve ni tu ri co ns ti tu it e di n im po zi te
Cheltuielile pu bl ice su nt ef ec tu
o n o m i c i şi di n alte su rs e at ra se b
su
Y aplicate populaţiei şi agenţilor ec
i, or ga ni za ţi i fi na nc ia re in te ma ţi on al e sa u
ȘI apa rumuturi de la bănc
tr eb ui să fi e de in te re s m a x i m pe nt ru
vopulație. Pr in ur ma re , ar
C
e
ic ie nț ei ad mi ni st ra ti ve .
r m ă r e a s c ă o cr eş te re pr og re si vă a ef
oricice e Sia!stat + să u
as pe ct es en ţi al , ac el a că ad mi ni st ra ţi il e
Trebuie subliniat şi reţinut un
co le ct aţ i de la ce tă țe ni , me di ul de at ac er i şi
statelor doar gestionează banii
, ef ic ie nț a ad mi ni st ra ti vă a ch el tu ir ii ba ni lo r
din alte surse. Prin urmare
scanned with CamScanner
l ă r i i la c o m i s i i ( c o m i t e
r e şi p o s i b i l i t a t e a a p e
Guve r n u l a m e n p ,
. A c e s t e a s u n t f o r m a t e d i n
r e ( c o n s u l t a r e ) şi a n c h e t ă u c e r i Pi
in f o r m a , r e p r e z e n t a n ţ i ai c o n d
r i i ai P a r l a m e n t u l u i
Gu v e r n u l u i , d i n m e m b
e x p e r ț i în t i n e U r a
p r o b l e m a a n a l i z a t ă ,
z a ţ i i i n t e r e s a t e î n
orga n i
n i s t r a t i v e . N u m ă r u l t o t a l d e f e t e ,
reprezentanți ai grupurilor admi a i m a r e d e z e c e . ne
d e a c t i v i t ă ţ i n u e s t e m
implicate în astfel
il or es te tr im is că tr e mi ni st ru l re sp on sa hi ] ,
Fi ec ar e ra po rt al co mi si
ga ni za ţi il e no ng uv er na me nt al e, pe nt ru ,
către agenţiile ad mi ni st ra ti ve şi or
de do me ni ul în ca re își de sf ăs oa r:
analiză. Orice or ga ni za ţi e, in di fe re nt
ă pr op ri il e op in ii că tr e mi ni st er ul de re so r
activitatea, es te li be ră să tr an sm it
t e şi po at e re pr ez en ta o baz ă pen t
Materialul prezentat es ana liz at
g u v e r n a m e n t a l e că t re P a rl a m e n t .
formul a r e a p r o p u n e r i l o r
i c o n s u m ă ad es ea de st ul de mu lt ti mp , in s
Aplica re a ac es te i pr oc ed ur
nt de de sf ăş ur ar e a ac ti vi tă ți i un ui gu er a
este considerat ă un mi jl oc ef ic ie
democratic.
el or di n op oz iţ ie şi or ga ni za ți il or so ci al e
Astfel se of er ă oc az ia pa rt id
la el ab or ar ea de ci zi il or po li ti ce , de a
care iau parte în m o d di re ct /i nd ir ec t
în ai nt e ca ac es ta să ia O de cizie.
informa Guvernul,
c o n d u c e r e în in du st ri e, co me rţ sa u în al
Personal it ăţ i cu fu nc ţi i de
e la di sc uţ ii le ca re au lo c în ca dr u
domenii pot fi invita te să pa rt ic ip
om it et el or de Co ns ul ta re .
Comisiilor/C
Alte grupuri
r i d e st at de di fe ri te ti pu ri fo rm es
a g e n ţ i i şi b i r o u
Câteva sute de 23 40 00 &
de sf ăş oa ră ac ti vi ta te a ap ro xi ma ti v =-
servic iu l ci vi l în ca re îş i
ud em şi do me ni ul ap ăr ăr ii na ţi on al e.
angajaţi, dacă incl
2 oe nț ii
ăi car
up ur i ex is tă 80 - 90 bi ro ur i ce nt ra le şi
În afara acesto r gr guri
de g u v e r n în un el e do me ni i în ci
au competenţe decizion a l e de le ga te uDl
de st ru ct ur i în dependenke A
e de as tf el
specializate, Câteva exempl | Nan
de Să nă ta te şi Bu nă st ar c, Bi ro u rjc uli
ur mă to ar el e: Biro ul Na ţi on al
Bi ro ul Na ţi on al pe nt ru A i [
Taxe, Agenţia Naţion al ă de În vă ţă mâ nt , |
| |onal pentru Protecţia Familiei, Agenţia pe ntru COL
Biroul Naţi
250
blici i ar trebui săni genereze
UDIICI , : în (iecare
a stat* o responsab ilitate INax img. din|
artei tuturor actorilor implicaţi 1n procesele de guvernare de pe diferiy,
" CUV e
nivele administrative.
Costurile cu care funcţionează un sistem administrativ ȘI Cu Care Sunt

realizate şi furnizate diferite servicii publice sunt asigurate de POpulația
statelor şi de aparatul economic al fiecărui stat. Asi Spus, sistemele
administrative doar „administrează ” banii „altora şi pentru aceasta au
obligația să realizeze eficienţă administrativă.
Pe aceste considerente a fost formulată TABOR-A şi tot de la aceste

premise porneşte şi necesitatea introducerii unor instrumente specifice de
determinare a eficienței administrative. Cele mai importante metode de
evaluare a eficienței cheltuielilor publice, din punct de vedere al
eforturilor şi efectelor acestora, sunt: analiza cost-beneficiu; analiza cost-
eficacitate, analiza multicriterială.
Analiza de tip cost-beneficiu are avantajul rezultat din furnizarea unor

servicii publice, iar criteriul de apreciere a eficienței îl reprezintă valoar
ea
minimă a raportului cost/beneficiu şi maximă a raportului
inversat —
beneficiu/cost. Metoda cost-beneficiu are ca specific,
în sectorul public,
obiectivul maximizării efectelor sociale şi economice, sp
re deosebire de cel
privat — în care se urmăreşte maximizarea pr
ofitului.
Analiza cost-eficacitate are la bază un indica
tor calculat în prealabil.
Analiza multicriterială are la

bază o multitudine d e criterii,
de restrâns prin elaborare a unui imposibil
indicator sintetic.
Pentru oe valuare
anticipată a eficienței administrative su
nt stabiliți
indicatori prev izionali. Este necesar
ca modelele de analiză să ia în
considerare et apele valabile pent
ru orice obiectiv care este propus
inde Sp re
plinire, astlel încât să se aleagă cel mai avantajos raport între cost și
neficii.
| Postevaluarea eJicienţei oferă, după realizarea unui

administrativ pentru st
Care S-au stabilit obiective punctuale, imagin
+ 3 9 1... . . 9 i ca
266
DP
administrativă specifică domenii! or

| le VON denumi eficiență il
o
car
ă ! I n Sc ctorul public, în majoritatea statelor, respectiv!
p rez e nt
ri
„Eficiența administrativ-economică, calculată ca efe ct ec on om ic /
efort administ ra tiv pe ntru de zv ol ta re a ec on om ic ă;
so ci al ă, ca lc ul at ă ca efe ct so ci al /e fo rt
Eficienţa administrativ-
administrativ pentru calitatea vie ții ce tă țe ni lor un ei țăr i;
, ca lc ul at ă ca ef ec t po li ti c/ ef or t
Eficiența administrativ-politică
re a in fl ue nț ei fact or il or po li ti ci în
administrativ pentru îmbunătăţi
sectorul public;
t ur al ă, c a l c u l a t ca ef ec te cu lt ur al e/
Eficie n ţ a a d m i nis t rat i v- cu l i
d es co pe ri re a, re st au ra re a, în tr eț in er ea
eforturi adm i n i st ra ti ve p e n t r u
n i u l u i cu lt ur al al un ei țări ;
şi dezvoltarea patrimo ca e f e c t e
e h n i c ă şi t e h n o l o g i c ă , c a l c u l a t ă
Eficienţa adminis t r a t i v - t
lt u i e l i a d m i n i s t r a t i v e p e n t r u
i i l e t e h n i c i i Şi t e h n o l o gi e i /c h e
în d o m e n n s a t e ;
h n i ci l o r şi t e h n o lo g i i l o r a v a
cercetare a şi dezvolta r e a t e
de me di u, c a l c u l a t ă ca raport între efectele
Eficienţa a d m i n i s t ra t i v ă
n a n c i a r e în p r o b l e m e de m e d i u ;
u i n a t u r al /e fo rt ur i le f i
asupra m e d i u l tă ca e f e c t e în
r eg le m e n t a r e , c al cu la
a d m i n is t r a t i v ă d e
- Eficienţa ale administr a ţi e i p e n t r u î m b u n ă -
g i s l a t i v / c h e l t u i e l i
domeniul Je r i ns ti tu ți o n a l e d e r e g l e m e n t a r e
i l o r şi m e c a n is me lo
tățirea procedur
e b i r o c r a t i z a r e ; d o m e n i u l
Şi d ar ă, € a l c ul at ă ca e fe ct e în
i n i ' t r a ti v- ju di ci
- Ef i ci e n ț a a d m î m bu nă tă ţi r e a a p a r a t u l u i
at i
iv
s e
tr p e n tr u
r / e f o r t u r i a dm i n
ju d i c i a o ţ a r ă .
d i c ţi o n a l e di n t r-
aut o r i t ă ţ i i j u r i s
i d e i n t e r e s s o c i a l
p e n t r u a l t e d o m en i
n ț a a d m i n i s t r a t i v ă
„Efici e c i a lă ; e d u c a ţ i e , e t c .
t a t e ; a si s te n ţ ă s o
major: s ă n ă
m a r e, e f i c i e n ţ a p o a t e f i :
r e al f o r m e l o r d e e x p r i
Din punctul d e v e d e
economice reflectate în
- în special efectele
cuantificabilă
e c o n o m i c o - so ci al i şi ai calităţii vieţii;
indicat o r i de
sociale, administrative, juridice,
necuantificabilă _ efectele
reglementare, etc, reflectate în indicatori
mediu, culturale, de
-alita ti vi sp ec if ic i d o m e n i i l o r m e n ţ i o n a t e .
Scanne d with CamsScanner
4.4. 0 nouă teorie pentru eficientizarea sistemelor administrative
Deşi în literatura de specialitate sunt menţionate rrej (eorii, respectiv.

'eorid eficienței, teoria democrației şi teoria responsabilități, acestea sunt
destul de puţin detaliate din punctul de vedere al conținutului şi procedurilor
de implementare. Apare astfel evidentă necesitatea elaborării unei noi teorii
a sistemelor administrative, care să reducă limitele abordărilor tradiţio-
naliste şi să ofere o viziune nouă atât cu privire la organizarea şi
funcționarea sistemelor administrative, cât şi la eficienţa acestora
Specialiştii în domeniul administraţiei publice s-au ocupat destul de

puţin de aspectele de planificare şi evaluare a sistemelor administrative,
motiv pentru care consider că este nevoie din ce în ce mai mult de o nouă
teorie administrativă, care să determine reprezentanţii sistemelor
administrative să se concentreze pe cei doi piloni fundamentali pentru
orice sistem modem de administraţie, respectiv obiective şi rezultate.
Noua teorie se numeşte: „Teoria Administrativă Bazată pe Obiective

şi Rezultate - Androniceanu” (TABOR-A).
in continuare sunt prezentate câteva dintre cele mai importante

i pen tru a sus țin e nou a teo rie , dar şi pen tru a dez vol ta
argumente, nu numa
ele adm ini str ati ve ire bul e să aib ă obi ect ive ge ne ra le
convingerea că sistem
şi specifice cuantificate şi necuantificate i să urmărească în mod
rez ult ate poz iti ve pre cis e pe ori zon tur i de te rm in at e
responsabil obţinerea de
de timp.
Argumentul 1: orice schimbare în modul de organizare şi funcţionare a

sistemelor administrative trebuie să fie precedată de o analiză a contextului
intern şi extern, a cauzelor problemelor şi o consultare a cetățenilor şi
societăţii civile cu privire la acestea.
Argumentul 2: obiectivele sistemului administrativ arată unde va ajunge

_— acesta (ca întreg, şi pe componente) după un interval de timp stabilit şi pe
269

A
area 0/ jclen[e ' administrative globale şi :a aceste...
* ?
S l
|
Determinarea 1 s e fa c e , o r ţ i
» n € i
ficiență admini istrativă speci/ic s p e c i f i c ă Sc lac,
a ş a c u m am „ eNNionaţ
Pur 4
i n d i c a t o r ar e a r p u t e a f i g r u p L î M a i ş,
a t e
prin Inter ne|diulri unor
i , câ rc s c u t e î n
a ț i î n p a t [
e u “ l e g a ,
a
ncipalele Cateeo rii deja
c u no l i t e r a t u r a CCONOmjeg,
pomi ce d
39
| li de eficiență
a dministrativă
>
- Imdicatori Ma a l i
(
4
e) b az aţ i c a l c u l a ţ i î n U n i t ,
î Sp.
| 'AlOrICe) p e r ez ul tate, in C a r e se
Dazi prin heltuialaATC ' In vea,
Mie e Sau A? C e r
N i aa ya Ie uplotrattaerleor la o uni
7 u chelt
a ta ! C a r e
calculează pri n ra t ut ur or te
variabiledleor ddee rezultate a ,
re |a ce le de 4
efort (resurse > UManc,e, mate

riale, informaţio f i nanciare, etc.
cons
n a l e ,
umate.
(Calculaţi în
unități fizice sau valorice) bazaţi pe cheltuieli a
dministrative
d mului economic ȘI
Administrtartatiivv//autoortai fai, tă, ia I8norarea
r; NOr/in
s e
tituții informaţiilor
acestora. Publice al i n e f iciența Sist
a emului
U Chiar bloc
area acestui ,
Indicatorii a
[ a de cliciență
informaţiile se determina
inițiale CXISten
te. Fjiecare Prin ce Icu
indicator l
' Prin “XP P o i
Cc,
*n d de Cc la
” Zaman,
—
——
rimare m i n
a
N
Gh.,
Mâine, [ U
Geamanu,
M. Q pe care o
cureşti, pp.
2 14-219,
Lreumentul 3: obiectivele sistemului
ATEU
..
admin istra tiv stabi lesc cadru l Pentru
un
m parcur :rs progr esiv
siv, «9oarant ând” conti
. 1
nuita tea în
]
proce sul admin istratiy
ini
Areumentul 4: obi ect ive le cis tem ulu i adm ini str ati
| v fac pos ibi
N lă det ey.
Arg
pun ctu ale pe fie car e niv el al ace stu ia şi pen tru
minarea responsabilităților
ins tituţi e pub lic ă şi pe rs oa nă imp lic ată .
“ecare autoritate.
Argumentul 5: obiectivele sistemului administrativ asigură premisele pentru

cooperarea între componentele sistemului în exercitare atribuţiilor, COmpe-
tenţelor şi responsabilităţilor specifice ale autorităților administrative şi
instituțiilor publice.
Argumentul 6: obiectivele sistemului administrativ facilitează coordonarea

și armonizarea atribuţiilor şi activităților specifice diferitelor autorități
administrative şi instituții publice.
Argumentul 7: obiectivele sistemului administrativ fac posibilă determinare

abaterilor şi descoperirea cauzelor unei funcţionări problematice a
sistemelor administrative şi componentelor acestora.
Argumentul 8: obiectivele sistemului administrativ fac posibilă comp

arația
intre sistemele administrative din diferite
state.
Argumentul 9: obiectivele sistemului administrativ
facilitează monitorizarea
proceselor desfăşurate în autoritățile statului
şi în instituțiile publice.
Arg
Lium entul 11: : obiobect
iecț ivele Sistemului i administrativ
pot determina schim-
bări punctuale în Or
funeți ionare ganizarea
i ue diferitelor
| componente
ȘOIPUNRI şi în mecanismele
| de
acestora. SA autorităților unui stat şi instituţiilor publice din cadrul
Argumentul 12: obie

e vele sistemului administrativ pot fi o bază de anal
a progreselor făcute iză
n timp de un sistem administrativ în ansamblul
componentele ace lui şi de
Stuia ca urmare a schimbărilor politice şi administrative

mi ni st ra ti vă a
Ba za tă pe Ob ie ct iv e şi Re zu lt at e .
Fipur a n r . 9 . T eo ri a Ad
onice a n u ( T A B O R - A )
| A n d r
= ]
Redimensinnerea
> obiectivelor sistemului
N
)
|
NObieetii e Rezultate
A
RIESPONSARILITATI.
| Analize bazate pe evaluarea ex- | Analize bazate pe evaluarea
ante: enali:r diagnostic, analize citati ex-post, analize de rezultate,
PI.ST, enali:e economice, analize de eficienţă, analize de
enulize enciale, anali:r — — impact, alte analize + fice.
factoriale, elte analize specifice. Efecte/Eficiență/Impact —
(Sursa: Autorul) |
Indicatorii de rezultate arată gradul de realizare a obiectivelor

stabilite şi asumate, iar indicatorii de eficienţă arată viabilitatea şi
sustenabilitatea sistemului administrativ sau a unei componente distincte a
acestuia.
Această nouă teorie determină sistemele administrative ȘI

componentele acestora să-şi planifice în mod responsabil obiectivele pe
intervale medii (3-5 ani), lungi (5/7-10 ani) şi foarte lungi (11/
15-30 ani), pe
care urmează să le realizeze.
De asemenea, noua teorie propune luarea în considerare a costurilor

necesare Organizări şi funcționării sistemelor administrative şi a
componentelor specifice necesare pentru a ajunge la rezultate viabile şi
sustenabile.
Prin urmare, se va proiecta un sistem integrat de obiective, format din:
Obiective generale ale sistemului administrativ:

Obiective penerale ale fiecărei autorităţi reprezentată în stat,
respectiv autoritatea legislativă, autoritatea executivă şi autori-
lalea judecătorească:
272
Surse de date pentru determinarea impactului: rapoarte de Monite
zare
i si administrare,
N 4 a . statistici naţionale ă
și internaționale, datele din
execuţia bugetară şi rapoartele de performanţă.
Metode pentru determinarea impactului: — analiza rezultatelo,
politicii/programului CBA/CEA modelarea; analiza statistică; Stabilirea
contrafactuală / a scenariului de bază; analiza de regresie, etc.
Aplicarea TABOR-A poate implica şi elaborarea unui audi al

performanţei, care deşi figurează ca opțiune încă din 1977, totuşi este foarte
puţin folosit de administraţiile statelor.
In instituţiile publice sunt frecvent utilizate două tipuri clasice de audit

extern în sectorul public: auditul financiar (regularitatea) şi auditul de
conformitate (legalitatea). Odată cu adoptarea Declaraţiei de la Lima în
1977, a fost introdus al treilea tip de audit — auditul performanței — în
calitate de fundament al Instituţiilor Supreme de Audit.
Auditul performanţei constă într-o examinare independentă a

eficienţei şi eficacităţii sistemelor administrative. a autorităților adminis-
trative şi instituţiilor publice care îl compun, a angajamentelor asumate în
relaţiile cu alte state şi organizații internaționale partenere, a programelor
Sau organizațiilor de stat, din perspectiva economică, cu scopul introducerii
anumitor ajustări oportune. |V! Metodologic, auditul performanţei este
apropiat de evaluarea ex-post, cu deosebirea că este realizat de un evaluator
independent din afara sistemului administrativ şi dispune de un plan
specific de audit şi standarde de calitate.
Aşa cum se poate observa ŞI în figura 9, elementul comun implicat

direct în ambele componente şi cu siguranță unul progresiv în ansamblul
IABOR-A este responsabilitatea decidențţilor politici şi administrativi din
sistemele analizate şi din autorităţile şi instituțiile publice.
Trebuie să subliniem că în esență, responsabilitatea implică un grad

de răspundere pentru deciziile formulate sau lipsa acestora, pentru
schimbările implementate, acţiunile desfăşurate, rezultatele obținute sau
—
"Ghidul de implementare pentru auditul performanţei, INTOSAI, 2004, pg.90.
276

| e . .
Sectorului publi IC pot
. caracterizate printr-un număr variabil de indicatori. , în funcție d C

plexitatea acestora, de scopul urmărit și nu, în ultimul rând în funcţi
“i Lb
[
L parti c u l a r i t ă ț i l e l o r .
„t
0 analiză adecvată a unui domeniu reprezentat în sistemul

„ministrativ al unu stat depinde de gradul de cunoaştere a trăsăturilor
fundamentale ale fenomenului studiat, precum şi de fidelitatea cu care
indicatorii calculaţi reflectă conținutul real al caracteristicilor.
In opinia specialiştilor, această ultimă condiţie ridică cele mai mari

probleme în activitatea practică, datorită faptului că, în majoritatea cazurilor,
fenomenele din domeniile specifice ale sistemului administrativ au şi
caracteristici atributive, care nu se pretează la cuantificare, iar din
interacțiunea caracteristicilor rezultă altele noi determinate pe baza unor
reguli complexe. De asemenea, trebuie avut în vedere faptul că o
caracteristică se poate exprima nu numai printr-o valoare, ci şi printr-un
sistem de valori.
st ra ti vi gl ob al i, sp ec if ic i, st ru ct ur al i şi
În acest sens, indicatorii admini
op ta re a de ci zi il or po liti ce , ad mi ni st ra ti ve şi
relativi au rolul de a ajuta la ad
l re su rs el e fi na nc ia re disponibile să fie
de management 7 as tf el în că
d e o b ț i n e r e a r e z u l t a t e l o r .
optimi z a t e în p r o c e s u l
st ra ti vă se po t de te rm in a ex -a nt e, av ân d
rii de ef ic ie nţ ă ad mi ni
Indicato
ex -p os t, du pă ob ți ne rea rezultatelor, având rol de impact
rol de prognoză ŞI zu lt at e —
Teoria Ad mi ni st ra ti vă Ba za tă pe Ob ie ct iv e şi Re
ÎN DA OR-A |
d integrează aceşti indicatori atât în faza de fundamentare a
ndron
biectivelor sistemului administrativ, cât şi în cea de măsurare a
obiec
d u p ă p r o ce su l d e i m p l e m e n t a r e
e f e e t e l o r ȘI i m p a c t u l u i g e n e r a t e
ezultate l o r / analizate.
.
aferent perioadei
i

>
__pewmomică. raportată la efectele economice ale deciziilor

pi =stmarive şi politicilor publice asupra economiei unei tări
alui de trai al cetățenilor, etc. |
D= are. responsabilitatea administrativă poate şi trebuie

—, po,
oo
ap ——
=
aa şi determinată la nivel de sistem administrativ, la nivel de
— ..
zarromaie îmsttutie ŞI de persoană.
No IABOR-A accentuează acest aspect deosebit de important. prin

Zero i sistemelor administrative pot şi trebuie să
a „= > _— _— — ——. -.-.
răspundă
momo oma pentru contribuţiile lor de pe parcursul procesului
simimsaziy. începând cu fundamentarea obiectivelor şi termin
ând cu
. eficacităţii şi impactului deciziilor implementate
şi/sau
is ațurate sau pentru lipsa acestora.
"> uz TABOR- A. administrațiile statelor ar trebui să îşi schimbe

a Wadiţională asupra misiunii, rolului şi modului de
Dope Po ——_— -—»
Îsi a viZ) Ra
ai sem administrativ sau asupra componentelor acestuia

ea Bpectzior
i> =TI
de eficienţă ale acestuia.
JEice Seat este caca iective ale sistemului ului adminiiniststrraatitiv v dindi
ncrizăeiie scarii ră nu nu ma i
şi instieuții pentru a cunoaşte țintele pe care le au
—. £ l ee
a d A
șule să o d —
.
ce compun acest sistem pe diferite nivele de
. . A
eicaraztea resursele Pentru a

îru
putea evalua eficiența instituţiilor şi
? Ş * . . . .
= Cat adi surselor umane. i;

medaliei, „ Mr pe această bază, de a identifica
—. o imbunătă ire Pe <s , i i
ccrepomeere însomarte si a ai f d organizării şi funcționării fiecărei
Na Sistemului administrativ în ansamblu lui
AI) FA Presupune| detașarea reprezentan din

ților politici
e funcționarilor public
“... — „E ?
« i i Şi personalului contractual de
obiceiuri
uri Și mentalități care susțin că nu pot fi stabilite
auctaandr=| sasaeruei, | că i eticien ţa organizări

'zăriii ŞI si
became ma a a administrative nu poate fi evaluată şi nici
nu este
tina : etort, de vreme ce există principii şi reglementări
278 P
ce afirmă că rel ați a din tre ef ic ac it at e şi ef ic ie nț ă est e una de
Totod ul 4 HR Se € nța fiind influenţată in mod direct de către eficacitate
i î = - | ,
tip par t e - i n t r e g , e h i ci e4 . . , .
alu lui. fiind chiar un el em en t in tr in se c al ac es te ia ”

în spec i a l c e a a p e r s o n
u m a n e , e s t e p u t e r i
e n ț i a l a l r e s u r s e l o r
a tr ib ui e s |
Ef“fi icacitatea, ca '0nal şi de profilul personal (personalitate
| |
marcată de nivelul edi
IV cal
capacitate de leadership, etc) qi
temp erament. abilități de comunicare,
ate public“xă qişi de management dinin sissi temele
titularilor de funcţii de demnit
ad min i s t r a t i v e al e stat el or .
in tr in se c al efic ie nţ ei , cât şi ef ic ie nţ a au o
Atât eficacitatea, ca element
relevanță deosebită pen tru efi cie nța glo bal ă a sis tem ulu i adm ini str ati v,
deo are ce nu este pos ibi lă org ani zar ea raț ion ală şi fun cți ona rea efi cie ntă a
acestu ia făr ă fu nc țion ar i şi politici eni pr of es io ni şt i.
Prin urmare, valoarea unui sistem administrativ este strâns legată de

valoarea resurselor umane, iar eficacitatea reflectă acest aspect.
Noua Teorie a Administraţiei Bazată pe Obiective şi Rezultate

(TABOR-A) integrează eficacitatea în conceptul larg de eficiență
administrativă şi susţine că se poate defini o tipologie a eficacităţii.
Din păcate, mulţi specialişti în probleme de reformă administrativă

consideră că pentru reformarea aparatului statului este suficientă
reglementarea juridică a activităţii acestuia, a principalelor aspecte, fără să
ia în calcul faptul că un cadru juridic valorează foarte puţin dacă nu suni
suficienţi funcţionari publici profesionişti şi responsabili care să-l valorifice
in munca lor şi să ofere rezultatele aşteptate.
La nivelul sistemelor administrative/autorităţilor şi instituţiilor publice

din fiecare Stat ar trebui ca determinarea eficienţei administrative globale şi
a eficienței la nivelul fiecărui segment reprezentat în administraţie să fie O
prioritate, iar obținerea de performanţe în cheltuirea responsabilă a banilor
publici ar trebui să fie o preocupare permanentă a tuturor decidenţilor de
la nivel politic şi administrativ dintr-o
țară,
|
————————
a
4)
ea A. (2008). Noutăţi în management public. Editura Economică. Bucureşti,
_ Obiective derivate de er adul 1 pentru autoritățile
şi instituțiile de la
nivel central:
- Obiective derivate de gradul 2 pentru autorităţile şi institutiile
publice de la nivel regional: PI ainuie
- Obiective derivate de pr adul 3 pentru autoritățile și
instituţiile
publice de la nivel local
Obiective specifice ca parte a sistemului de management prin
obiective pentru fiecare instituție publică specializată în domeniile
reglementate.
Obiectivele sunt stabilite în urma unei analize ex-ante.
Analiza ex-ante constă în procesul de identificare a problemelor, a

cauzelor acestora şi a unor obiective noi urmate de modalități noi de
organizare şi o analiză a efectelor şi impactului schimbărilor în
mecanismele de funcţionare ale sistemelor administrati ve din diferite state.
an al iz a re zu lt at el or re al e ob ți nu te de un
Analiza ex-post constă în
de o co mp on en tă a ac es tu ia , ca re
sistem administrativ al unui stat sau
in fl ue nț ei po zi ti ve sa u ne ga ti ve a fac tor ilo r,
facili te az ă în ţe le ge re a
su cc es sa u eş ec și im pa ct ul lor , atâ t su pe
variabilelor şi ca uz el or de
te lo r ac es tu ia , câ t Și as up ra me i ui
ad mi ni st ra ti v sa u co mp on en
sistemului az ă e
r- o țar ă. Ac ea st ă an al iz ă se fi na li ze
economic şi so ci al di nt ş
ba za că ro ra se fa ce re di me nsio na re a
concluzii şi recomandări pe t i 11 00
i n t e r v a l c a l e n d a r i s t i c - .
ur mă t o r u l
obiectivelor pentru
c o r e c t s c h i m b ă r i l e în organizarea şi
Eficiența se referă la „a face in st it uț ii lo r
r a t i v e ş i / s a u a a u t o r i t ă ț i l o r şi
ri istemelor ad m i n i s t
s u r s e l e c o n s u m a t e de s i s t e m u l
i l i z ea ză r e l a ț i a d i n t r e r e
funcționare u ţ i e p u b l i c ă şi
t o r i t a t e a d m i n i s t r a t i v ă s au i n s t i t
a , ui
p inistrati v î*i d e o a u
l e o b ț i n u t e .
rezultate
s c h i m b ă r i l e i m p l e m e n t a t e _ în
fi ci en ță se c o n s t a t ă d a c ă a m i |
Pr i
in € v e d e r e al
o r e s p u n z ă t o a r e di n p u n c t u l de
u n t c
|
s
|
r
|
o
|
strațiile cate l E |
; i
efectuate prin
"15
şi c h e l t u i e l i l o r p u b l i c e
i cantităţii, o| portunității
Cui HN
m LE )
e s t o r a la r e z u l t a t e .
raportarea ac
socicio-economice i
_—
oltării
>vol
dezv so
—
pentru evaluarea
——
Comisia luropeană, lvalsed: Ghhiid

1%
. 1 Ei
PP
„elor. obținute în urma investirii respectivelor
| | resurse | financiare
+ NA
eficienței economice implică

+
ajuiel publice) sau umane, Calcularea

slizarea Wnor indicatori ai folosirii efective a resurselor pentru compararea
„obiectivele previzionate şi rezultatele obținute, potrivit TABOR-A.
Sistemul de indicatori cu ajutorul cărora se calculează eficiența

sdministrativă globală sau specifică poate avea structuri, forme si metode
dintre cele mai variate. Asttel, pot fi analizate efectele, cheltuielile
»cazionate de o activitate economică, socială, administrativă, culturală, etc,
separat sau în strânsă corelaţie.
Aşa cum se poate observa, eficiența administrativă poate fi

considerată o nouă paradigmă în sistemul administrativ al unui stat, care
odată determinată, poate să
schimbe abordarea clasică cu privire la
procesul administrativ. Astfel, sistemele administrative pot fi proiectate şi
abordate ca structuri flexibile, viabile şi sustenabile, care trebuie să se
adapteze permanent pentru a genera eficiență economică şi eficiență
administrativă din care să rezulte pe termen mediu şi lung atât o creştere
economică, cât şi o creştere progresivă a nivelului de trai al populaţiei unei
țâni.
4. 3. Ef ic ac it at ea în se ct or ul pu bl ic
Dacă eficiența pr es up un e exi stența unor efe cte , în rap ort cau zal cu
eforturile depuse pentru obţinerea lor, eficacitatea constă în realizarea
obiectivelor şi exercitarea atribuţiilor în condiţii temporale şi calitative
prestabilite.
Unii autori din literatura străină de specialitate consideră că nu se

poate vorbi de eficienţă fără eficacitate pentru că „este mult mai important
să realizezi bine ceea ce ţi-ai propus eficacitatea — decât să realizezi bine
altceva - eficiența”.

Y
in contextul noii icorii se poate afirma că un rol important joacă

1 administrativă. In opinia autorului TABOR-A, eficacitatea
| jministrativă se bazează pe profesionalismul celor implicaţi în procesul
je adaptare A sistemelor administrative ale statelor sau a structurilor organi-
„atorice ale autorităţilor şi instituţiilor publice şi evaluează gradul de
indeplinire responsabilă a obiectivelor stabilite prin sistemul integrat de
obiective.
Prin urmare, eficacitatea administrativă analizează relația dintre

resursele umane din sis tem ul admi nist rati v, rezultate şi imp act ul gen era t
de acesta. Analiza de efic acit ate arat ă dacă obie ctiv ele stab ilit e (rez ulta tele )
sunt realizate şi cine are resp onsabili tate pent ru situ aţii le de fapt (rez ulta te,
efecte, impact) la sfârşitul unei perioade de analiză.
Analiza eficacităţii ad mi ni st ra ti ve , ca par te int egr ant ă a TA BO R- A

reb are a: în ce mă su ră res urs ele inv est ite şi
trebuie să răspundă la înt
bu it la re al iz ar ea ob ie ct iv el or pl an if ic at e pe nt ru
rezultatele obținute au contri
câ nd se an al iz ea ză ef ic ac it at ea , s-a r
intervale precis determinate. Atunci
or se cu nd ar e ” sa u al ex te rn al it ăț il or .
putea să fie relevant conceptul „e/e ctel
şi a ex te rn al it ăţ il or es te un ex er ci ţi u
Totuşi, evaluarea efectelor secundare
de di ve rs e. În as tf el de ca zu ri es te
complicat, deoarece acestea pot fi destul tf el , în
an te dintre ef ecte /rez ul ta te . As
sugerată axarea pe cele mai import li ca o
bi li te unele re zu lt at e, se po at e ap
cazurile în ca re nu au fo st pr es ta
abordare dublă:
di ca to ri i de re zu lt at şi ob ie ct iv el e
u - s e p r e p o nd er en t pe in
a) fie axând
imediate;
re pe ta t ob iect i vele.
b) fie redimensionând
ef icacit ăț ii po t fi : d o c u m e n t e l e de
p e n t r u de t e rm i na re a
Surse de date e n t a r e a pr og ra mu lu i,
ia re le va nt ă, d o c u m e n te le de i m p l e m
politici, legislaţ
m o n i t o ri z a r e şi a d m i n i s |
rapoarte de te le de p e r f o r m a n ţ ă , ct c.
datele bugetare, executarea bu g e t u l u i , ra po ar
analiza rezultatelor imple-

Metodele de determ vinare a eficacității:
ACB/ACE; analiza diagnostic, analiza
mentării politicii/programului
st at is ti că : st ab il irea contrafactuală/a
SWOT, analiza PEST, analiza
re gr es ie , ta bl ou l de bo rd , ba la nc e sc or ec ar d,
Scenariului de bază; analiza de
cc.
275
„x adesea la intervale asociate cu ciclurile electorale
,
e
j : s dU ca u
“ „derilor legislative specifice.
—” Y 9 .
mare
-_ » -
ț „>
» »
_. ”
in esență, TABOR-A constă în stabilirea unui ca

dru de planificare şi
maluare 2 sistemelor administrative pe baza unei an
alize ex-arle şi ex-
ast, ÎN condiţiile asumării responsabilității persoanelor i mplicate pe
tot
oarcursul procesului transformărilor administrati
ve.
Din această perspectivă sunt obligatorii patru piloni:
|- obiectivele privind organizarea şi funcționarea aparatelor

administrative, autorităților sau instituţiilor din cadrul acestora;
2 - instrumentele de măsurare a realizării obiectivelor Și de
evaluare a rezultatelor obținute de acestea într-un interval de timp
bine delimitat;
3- responsabilitatea decidenţilor politici şi administrativi;
4- efectele, eficienţa, eficacitatea şi impactul.
Reprezentarea componentelor principale ale TABOR-A şi legăturile

dintre acestea se prezintă în figura 9.
Aşa cum se poate observa în figura de mai jos, obiectivele sun!

necesare pentru a cunoaşte direcția în care se vor dezvolta sistemele
administrative şi ce consideră reprezentanţii lor că trebuie făcut într-un
interval de timp stabilit. Pe de altă parte, rezultatele sunt necesare pentru a
cunoaşte unde s-a ajuns la sfârşitul intervalului stabilit, care sunt abaterile,
cauzele acestora, efectele şi impactul pe care l-au generat, responsabilii
pentru fiecare situație în parte şi propunerile de adaptare a sistemului în
funcţie de factorii şi variabilele cu influenţă negativă şi pozitivă şi la mediul
național, regional şi internaţional specific.
Aşa cum se poate observa TABOR-A, în esenţă, poziţionează sistemul

administrativ între standardele planificate şi rezultatele obținute. Ca orice
structură, sistemele administrative ar trebui să fie viabile şi sustenabile în
timp. De aceea, TABOR-A propune explicitarea componentei de rezultate
prin e ecle/eficienţă/eficacitate/impaci şi determinarea unui set de indicatori
de rezultate şi indicatori de
eficienţă.
27|

lipsa acestora, pentru modul de cheltuire a b anilor
publici, etc.
pesponsabilitatea Su este diferențiată şi d individuală | Fiecare rad d ta
răspundere trebuie să fie foarte clar stabilit ȘI explicat, şt astfel incă€ săa file
cunoscut şi core ct înțeles de titularii de posturi şi funcții din siste |
„dministrativ. nu
esponsabilitatea admin
Resp | ală cu
dminiistrativă ună trebuie săe fie proporțion
competența profesională, managerială, politică şi administra
tivă şi să se
reflecte corespunzător într-o diferenţiere de salarii, prime, alte stimulente şi
in sancțiuni de natură administrativă, civilă sau penală.
Responsabilitatea decidenților constă în stabilirea răspunderii

individuale ce le revine pentru intervenţiile lor decizionale sau pentru lipsa
acestora în sistemele administrative.
În conformitate cu dicţionarul explicativ al limbii române, termenul de

răspundere şi cel de responsabilitate are aproape acelaşi sens. Numai că,
atunci când se explică cuvântul „răspundere“ dicţionarul precizează în plus
că, în sens juridic, acesta semnifică „consecința rezultată din neînde-
plinirea unei obligaţii legale“. Astfel, DEX-ul confirmă că responsa-
un lucru, de a răspunde, de a da
bilitatea constă în obligația de a efectua
şi a su po rt a co ns ec in ţe le un ui de me rs
socoteală de ceva, de a accepta
ad ău ga , să u li ps ei in iţ ia ti ve i ne ce sa re .
inițiat şi, am putea
i s t r a t i v e , re sp on sa b i l i t a t e a , aş a
i s t e m e l o r a d m i n
În termenii speci fici s
ABOR-A p o a t e fi :
cum acest concept este folosit în T
ă la r e g l e m e n t ă r i ; |
_ 'nistrativă, raportat
i c atori de management şi economico-
N , r a p o r t a t ă la i n d i
- managerială |
ici “tele deciziilor ŞI politicilor p
. .. 2 e. . ublice;
sociali şi la efectele de „ultatele determinate de exercitarea

către politicieni şi funcţionarii
de ic e
o n n
d u c e r e : d e
funcţr
E t iilor
profesionişti; i z i i l o r a d m i n i s t r a t i v e ,
e f e
e cctte l
e el e . s o c i a l e a l e d e c
- so c i a lă , r a p o r t a t ă | a
politi c e şi d e m a n a g e m e n t ,
277

ph
Mi,
i
pori l
culte vonpotonțe de lopute che re pita MI aha Vu,
+ fţ,
viu!
lu oo mono ai
ct DnIp ie
| powiul, CUnipolenţele SUMA
! veri eu.
conpun oliborunt) i de ccm ndmnhig

i
consiliul munlelput
d
|
li
| |
E [& 4
nl opun be tele nu CO pete nțe în domnea,

(! ii vavetitiv) ule
dinu publi v bunul, vin, serviciilor
RLă lulu “Cuc ap,
ului, portului
Oipunele udmininteaţiei publice locule și mutorităţile desc

entraliza,
ale puvernului centrul, în buza abilitârii conferite de un statut, Pot adop,
nule luvule, cure ne uplică în domeniile de ndminintrare ale HCestOra,
498, Orpunlzuren și funețlonurena nutorităii judecătoreşti în

Polonlu
In conlormuitate cu datele oficiule publicate pe portalul eu

ropean a!
justiției, sistemul juridic din Polonia eute bazat pe si
stemul jurid
continentul (ruacdiţia dreptului civil),
instanțele de drept comun din Polonia sunt
Curțile de upel;
instanţele provinelule:
Instunţele distrletuule,
Aceste instanțe sunt specinlizate pe rumuri de drept astfel: ca
uze&
drept penul, cuuze de drept civil, cuuze de
dreptul fumiliei şi tutela, CUL
de dreptul munci! ŞI cunze privin
d dsigurările sociale,
Administruțiu judiciară este subordonată Înaltei
Curți Administe
tive, cure deţine controlul judiciur asupra udministra
ţiei publice.
Curtea Supremă este orpunul judiciar su
and ce mul înnită curte de upel, Atribu
14 sa prem al Republicii polone
ţiile principale ale Curţii Sup .. e
Sunt:
Administrarea ju
stiţie ! în Polonia, impr ş
Comun, udmini eună cu instanțele d

strativ e şi e
e e
Deta -
militare:
a Ca
Îi
a
e
î| ttps://e- justice, europa CW/conte

n| t m |
ro,do?member=
ir
Cecen aaa lua Mini
CIiDer
CI Mute luw
(sti.
6 ni max
4
imize
MS e dn Scanned wit| h CamScanner
există| 700 de companii c
“este domenii. În prezenl
Mi: dar aproximativ 70% dintre aces
domeniul farmaceutic,
s t i t o r i S ( T Ă I N I .
inve i
aa g9 u v e r n e l o r —
c i i e c o n o m i c e adec vale
Urmare a polittiicii |
a t t r a n s f o r m ă r i p r o f u n d e al e e c o n o m C
după criza din 20 08 au p r o m o v . Ş
| le
e n o m i i | ni ve
.
pr ez en t, un a di nt re ce le m a i p u t e r n i c e c o
|
ia
Sued es te , în e
mondial.
În prezent, Suedia are propria industrie aviatică, nucleară, A

IT&C, microelectronica, telematică şi fotonică. Succesul a fost în mate
parte datorat politicii de neutralitate pe care a adoptat-o Suedia secolului
XX, dar si graţie forţei de muncă educate şi extrem de disciplinate.
Principala tendință înregistrată la nivelul economiei este delocalizarea

producției industriale, în ţări cu costuri scăzute, în Suedia păstrându-se, în
special, serviciile conexe producţiei de bunuri, cercetare şi dezvoltare
proiectare, design, etc.
Un alt domeniu care a devenit din ce în ce mai important în ultimii ani

este sectorul serviciilor. Aproximativ 74% din forța de muncă lucrează în
companii aparținând acestui sector. O creştere substanţială se înregistreazi
în industriile „creative”: design, muzică, modă, acestea asigurând Suedieio
sursa bună de venituri din exporturi.
În topul 2013 al statelor cu cei mai fericiţi cetățeni din Euro

Suedia“ figurează pe locul 5, după Danemarca, Norvegia, Elveţia şi Oan
ă
n timp ce Marea Britanie este abia pe locul 22, iar România pC locul 4
Țările „fericite” au în comun mai mulți parametri, printre
că te
ridicat pe cap de locuitor, o viață sănătoasă şi, mai ales, absenţa co
ider ilor, cXplică John Helliwel, profesor de econon e
Niv elul lider
| rsiE tatea Brit..i. sh Columbi o
a. De asemenea, impli
Unive
socială este tratată c a r ea oamenilor i

| 5
cu foarte m are serio
zitate.

ripul de st a t , f o r ma de g u v e r n ; ămâi 1, bazele
0 pi "stituționale şi şeful statului
s t a t u n i t a r , i nd ep en d
cu ed ie ! e s t e u n ent,
ţ i e i in tr at e în v i g o a r e la 0
( op f o r n i C o n s t i t u
m o d a l i t ă ţ i l e de g u v e r n a r e , e l a b o r a t în
ă 19 7
| Lege a “ e f e r i t o a r e la dU L di d IN 4,
,
il e şi i n s t r u m e n t e l e fo lo si te de G u v e r i
n
E
care pr e ciz e a z ă m o d a l i t ă ț IN
reprezintă ce l mai im po rt an t
activităţii sale şi
desfăşurarea
n s t i t u ţ i o n a l ;
document co
c c e s i u n e , d a t â n d di n a n u l 1 81 0;
). Legea p e n t r u s u
p r e s ei , e l a b o r a t ă în 1 94 0 .
3. Legea l ib e r ț ă ț i i
n d a m e n t a l ă , a ce ea r e f e r i t o a r e la
t i n t r o d us ă a p at ra l e g e f u
in 1991 a f o s
'hortatea de exprimare.
p i il e s u v e r a n i t ă ț i i
s e b az ea ză pe p r in ci
N o u a C o n s t i t u ţ i e s ue de ză t a r e .
c r a ț i e i p a r l a n v e n
ta ti ve şi d em o
naționale, de mo cr aț ie i re pr ez en v e l i e r a r h i c :
n t r u f i e c a re n i
pe un si st em de no rm e P e
(onstituţia se ba ze az ă cât după
lezea fundamentală nu poate fi amendată
proceduri specifice. O leg
Micurerea unei
mulgată do ar du pă ce au fo st el
“stea, iar votul se exprimă pentru fi
ie ra rh i ie i €
ca d rul l e e a
ă t o r u l n i v e l î n
decizie, În “ a
Pen ru UrC m
d o a r o si ng ur ă
a r e e s t e c e r u t ă
“dina ab ro ga tă d e c ă
e n d a t ă or i
poa t e f i a m
"m |
tate îl |
În d ome p r e z e h 2 cec ce pr IN
s
niile p p e c i f i c e , »P “cuvernulti
de
Suve poate delegă
Qula “mare, Parlamentul x câte

liste : |
s e n ț(iă moalele.
„alor | [i
r ă d e ude
n a v a n
C |
t a j c o m p e t i t i v e p 1 a c e
| sles t a (doua țară din Euro qi
"după inlanda şi s e b u c u
. d | "eu de atins
e i es t
mp
austrială în d o m en iu l c e l u l o z m de ccoţcentrată, ' celed

pe | C I e s t e e x t r e
DM a Indu: up
d 00 % d i n c a p a c i t a t e a d e p r o d u
nân deţi
rul ri O fabric! ie. Producția
1 1 . 4 m i l i o a n e to ne .
Maela at i n g e
in ultimele dec eni i, în Su ed ia s-a u dez vol tat put ern ic sec toa rel e de
altă 'ehnologie, precum tel eco mun ica ţii le bio teh nol ogi a și ind ust ria
com pan iil e sue dez e act ive ază în
-maceutică. Aproximativ 16% dintre in
3.9% din tot alu l ang aja ţil or. De altf el, Sue dia era
are oc up ă
d va ns at ă țar ă la niv el mo nd ia l în mat eri e de IT (In for mat ion
2003 cea ma l
"W or ld Ti me s) . Stu dii le OC DE dem ons tre ază că Sue dia
t y I n d e x — I D C
socie a ce pri veş te eco nom ia dig ita lă -
o c l a n i vel mo nd ia l în cee
ocupă p rimul l ați ilo r a
şi uti liz are a la niv elu l cor por
t e r n e t u l u i , € „c omme rc e
utilizarea in cu vâr ste într e
r & C . A p r v % din populația Suediei
o x i m a t i 7 4
ehnolog i i l o I T 58% au pro pri a
e r u l , a c 8 9 % int ern etu l,
a n i f o l o s e ş t e c o m p u t a f o s t d e
16-74 de i t e . C r e ș t
ş e
t r
e e
r e a î n s e c t o r u l I T
ş i 6 % p r o p r i u l w e b - s d e d u p ă
„dresa de e-m a i l a i 3 % î n p e r i o a d a
p ar t e a a n i l'90 şi de num
o r r e a u c c a .
10% anual î n a d o u a î n d o m e n i u l I T c a
0 0 c o m p a n i i
a r e a p r o x i m a t i v 3
3 42 0 p r o c
o d u c i n t e r a c t i v e -
2 00 0. S u e d i a 5 0 0 d e c o m p a n i i
l
A p r o x i m a t i v 1 r e a l i z a t e d e R o y a
16700 0 d e a n g a j a ţ i . t r i v i t u n o r s t u d i i
i n t e r n e ! p o
i a Și s e r vi c i i
med i a , m u l t i m e d
d i n S t o c k h o l m .
o f T e c h n o l o g y
Institu t e
Prezenţa
t i o n T e c ! e în
Volvo Info r m a
e c e l e m a i av e
dint r e n a ţ i u n i l
izare_| =
55 http //ad
mal Scanne d with CamScanner
|
ate sunt: transportul public
mit DȘ turis
je & je fiscale ale consiliilor asinura n Sul, i Ana
“acasă 1%, din total D= . sură tmanțarea - R Wa tul cul
opstituic 717% U ventunlor. Niei Con uită Ice %
i mulează restricții sau limitări referitoare ÎN MU A
Ie
) Oa |
|
Aparatul administrativ
+ . +
NO
ditroniaza
PR ş
dh
rmătoarele caracteristici:
regional şi local:
3. Cooperarea public-privat
i
in procesul de fun git | : La două instinuuii

damentare A deciziilor Administrative în Sttuţi
Astfel se poate afirma

că:
Exercitarea puterii executive a guvemului se conc
retizează în
deciziile Cabinetului:
Elaborarea unor propuneri care vizează activitățile din dife
rite
domenii se face de către Comitetele Guvernamentale.
i Colaborarea dintre sectorul public Şi cei INI Sa intensificat şi a
devenit foarte complexă, în special la miwvel local. Există, de
exempl u, mul te înt rep rin der i pub lic e care cup rin d num ero ase
şi se dez vol tă pe baz a uno r con tra cte de
companii municipale mixt e
servicii.
> 440%0
(AU
) W
a ang aja
mi
țil or din apa rat ul
TCăA Mal
In Suedia se remarcă ponde
.
Ţ ?
ua coc ceeaa ctce sit ueazăză Suedi
situea dia în
lul for ţei de mu nc ă act ive,
dmi ni
mi ni st ra ti i
v v î
în tot alu : ara ţie cu cel ela lte țăr i dez vol tat e
4d , î n c o m p :
A su i că
b ace st î pe $
vârful pirami de i
din lume r u l u i p u b l i c şî i ddeset stăşoară
ţi,
lin a n g a j | ții
a secto
0
z ă c ă Sela are o
te d|e m o n s t i e
mua n
jr | ceea rii
la s utt ă c u u m p u t e
activitatea i”că des c e n t r a l i z a
la că t
d e a t a c e n
adm i n i s t r aţ i e tru cetațeni ş i m e d i u l
d e i n t e r e s P
serviciile
24Ă
-

i c a t î n p o l i t i c ă « i
e s t e r e p e l e n e i m p l
S t a t u l u i
in SuediaA nŞuetfeurlii politice. Regele are doar funcţii onorifice, cup
t a r e e p o l i t i c e f i i n e m î p ș
d e ex e r c i
( f i c i a l a l s t a t u l u i , c e l
e p r e z e n t a ni u;
c e a d C r
r l a m e n t u l u i S u e d e z .
C u v â n t 1 ] P a
u l d e u i
Purtător ă a P ar la m e n t u l a
e e s t u n c a a n u a l
u l u j d e s c h i d s
Şeful S t a t dag) d
d e z t s e m n ă t u r ă p e n t r u n i c i
nu participă l a bateri e şide nuparalreamednrtep şi dgeuvern. unul (ip
a t i v e a pr ob at
actele no -m
u l u i e s t e ş i a c e l a d e a f a c e o p r o p ,
De curând, rolul Șe f u l u i S t a t
n u '
ine
u t ă t o
.
r e p
n 43
t ă c ă t
ț
a d e
9 e daia
u
a
l
,
e
;
a e P r i m M i n i s t r u , c a r e e s t e p r
p o n t r u f u n c ț i d | A
cuvânt | al p a r l a m e n t u l u i .
3.10.3 . Or ga ni za re a ad mi ni st ra ti vă și te ritorială în Su ed ia
Din punctul de vedere al organizării teritoriale, sistemul administrati

suedez este divizat în trei nivele:
- Central;
- Regional;
- Local,
In mod tradiţional Suedia este împărțită în trei regiuni istorice

(landsdelar):
e Suedia de Sud. incluzând Scania, fost teritoriu danez și

Văstergâtland cu oraşul Găteborg;
* Suedia Centrală, partea cea mai veche a ţării, cuprinzând şi oraşul
Stockholm;
. vine - Jumătatea nordică a țării, cuprinzând 59% din suprafat
n oi dar doar 12% din populaţia țării, cuprinzând şi 0 Pur
portantă din Laponia, locuită de populaţia sami.
În d: - să În
fiecare
prez
comi
ent, Sue dia este imp ărț ită în 21 de com ita te regi onal
: numi t &
. +
(lâi nsst yrel se)

a
adm ini str ativ

e i
bir ou
mita
guvern şi un ca ma „1
ales . Fie car e com ita t este mal dept
divizat în com une ze (lan dsti ng) . ă Da a Îi
|
comune pe tot teritoriul
muner
Sued i
-
n tota l, în 200 4 exi stâ nd un numă r
Sectorul d C Ocrotir ad
che ltuielilor efectuat ca să Nătății] absoarbe cea mal mart parteLil
C de consiliile de e „poe ii ale Cons! .
omitat. Alte atribu
244
„votul de cenzură, ceea ce conduce |
îia d 0 r edise
„lor lansate
+
. +
»
de miniştri, | Teavizare a
Po RE
Consiliile regionale evolueaz

ă intr-o sferă q e a
iaciă asupra unu! spectru lare de dom ctivități foarte
enii v astă şi
-anificarea dezvoltarea Pri și
egională; drum Im po rtante, printre care.
mățământul: piscicultu urile şi 'raficu
ra: Igr> icul cWilura; p l rutier:
rotecţia mediului
naturii ȘI apei: ocrotirea sân ai ui;
ații, inclusiv e
apărarea civilă.
aaa | it Constituţiei „consiliile de comitat vor putea

<ște impozitele utilizându-le pentru exercitarea drepturilor
lor.” *
La nivel local, drept de reglementare au Consiliile locale ale
municipiilor şi comunelor, formate din reprezentanți aleşi ai comunității
locale, care în colaborare cu biroul administrativ, numit de guvern, asigură
cadrul normativ pentru cetățeni şi mediul de afaceri.
3.10.5. Orga ni za re a şi fu nc ți on ar ea aut ori tăț ii exe cut ive în Sue dia
este exe rcitat ă la nive l cen tra l de e . a le
În Suedia, autoritatea executivă

,
-
către:
> pr s
es e d i n t e l e
de un p r i m - m i n i
im n s t r u , d e s e m n a t de
- Cabinet, condus
i şi ap ro ba t de Pa rl am en t;
parlamentulu zate;
şi birouri specializa
- Agenţiile guvernamentale
e r e z o l v ă co nf li ct el e q
administrativ e
tatele : cele guvernamentale (art. 166)
ț
2
co l e c t i v i t ă ț i l o r te ri to ri al e |
Io mciară a â n d că pe
finance ! z e ai i m p o z i i a » P I e c i z Sursele
1 CA s u r s ă t a x e ş i im po zi te , al
n țee l c
o ă
r r o r
lo ni
caleve le
se su
S
fau nt ni
ce aust
r abiil i
li te de
si
„rii“ QU r o i
oritoriale- Exercitarea comp e t e
ns il iu lu i au S U D co nt ro lu l
„ a D
e câtre pre P ş e d i nn t e l e Co il iu lu i de Mi ni şt ri , de că tr e p r e f e c t
i ) dar şi de că tr e Cu rl ea de co nt ur i re gi on al ă.
. '0 OS J
o l o n i a în că di n 19 90 a cu pr in s
centralizării inițiat în P a
r e a l i z a r e a un ei re fo rm e pr of un de
locale şi , a, C a t |
mitețelor Cartei
d
es en ţi al | er a în de pl in ir ea ex ig en
: te ri to ri al e. O b i ec t
B iDvUuLl n 1 9 9 4 . d a r
oanizării ț e r i ată de Polo n i a î
i u l u i Europei, semn
C o n s i l la Uniunea
i iel Locale a v a a d e r ă r i i Poloniei
în perspe c t i
a a v i z a t a c o r d a r e a
d i a r i t ă ț i i , - e f o r m
incipiului s u b s i ă s p u n d ă | în
a s t f e l î n câ t s ă r
| t i v i t ă ț i l o r l o c a l e ,
e c o l e c e u r o p e n i :
elor necesar s ă p o a t ă f i a c c e s a t e f o n d u r i l e
e t ăţ e n i l o r ș i
l ie nt n e v o i l o r c
cnoad deufic a c e l a d e r e p r e z e n t a n i
i: critoriale, Organ de
t f u n c ț i i i e i
8 a s t ab i l i
Legea din 199
l guvernului , or ga n de su pr av eg he re & de reprezentan!
pr oc ed ur a ad mi ni st ra ti vă
ne superior în
Statului.
mă |
comunelor sunt
Competenţele
- Starea civilă;
- Ordine publică;
cu apă ȘI ca na li za re »
- Alimentare
Colectarea deşeurilor;
Distribuţia energiei;
|
Transport urban;
mo de rn iz ar e“ dru
Intreținerea şi
Intreţinerea sp aţ ii lo r ve rz l»
a d e l o c u i n ţ e ;
Asigurare
Sănătate;
Servicii sociale: Scanne d with CamScanner
, H e r ţ e g o v i n a
ele din
Kosovo, Bosnia .. n A $ | .
.
mbră a Uniunii Europene. în ÎrNma ui (Usi +
x
U Un reg + În 19ys
f o r m a ț i i c u c a r a c t e r g e n e r a l
“0 „ D a t e și i n
n u l d i n c e l e m a i d e z v o l t a t
Su e d i e i e s t e u voltate s tate din Europa de
e i s c a n d i n a v e , d a r c a r e C u p rt eu
şituat n estul pen i n s u l 5
rin .
aa
ţ
Ă
ă d e 4 4 9 9 6 4 m : “ ȘI n u m e r o a s e
VU»
n M a r e a B a l t i c ă . C u o s u p r a f a
gi
4 *
4 Jie
7 a .
e din grupul elor stat
mari din Europa. Ca număr
204, Suedia avea 9.716.902 locuitori, în creștere față de anii anti
a r a cu ce a ma i n u m e r o a s ă po pu la ţi e di nt re ță ri le s a
pda ESI
a ţă i n U n i u n e a E u r o p e a n
„ÎN
ă
laşi
».a t r e i a c a s u p r a f d
Din punctul de vedere al dezvoltării economice, în 2013 Suedia a avut
ut (P IB ) pe locu it or de 44 .5 00 €, ce ea ce o si tu ea ză în
n pr o d u s nt er n br
lt at e di n Eu ro pa . Ec on om ia Su ed ie i se ba ze az ă pe
r
ul statelo d e z vo
i , r e u n ă a c e 90% la PIB,
st ea co nt ri bu in d cu ap ro ap e
r
“dust ş i e i s e r v i c i î m p
la fo rm ar ea PI B în 20 13 a fos t
Contribuția divers e l o r sec t o a r e e c o no mi ce
c e l m a i i n a l t n i v e l d i n
ş i p r i v a t e : 7 4 , 3 1 % ,
a : s e r v i c i i l e p u b l i c e g i s t r a t e , In
mătoa r e 1 , 5 % . Î n S u e d i a e r a u î n r e |
uropa: industrie: 24,19 % ; a g r i c u l t u r a :
a c e s t e a , 07 9% , su nt mi ci , CU Vb n u m ă r
11 3, 1 . 1 4 8 . 1 25 c o m p a n i i . D i n t r e de an ga ja ti și
i te au a
inn d tr e 10 si 20 20 de al is
up între 1-10; 2,1% din companii
"jaţi situat i . 87
e 2 0 d e a n g a j a ț i :
tai 1,9% au mai mult d
Uma! /
v e d e r e a l
ct d e
p l a n m o n d i a l , d i n pu l
p e l o c u l 1 5 p e
p Suedia se află
c a p d e l o c u i t o r .
“ului pe
( form statiLsa i
i l o r , S u e d i a e s t e u n ă d i
a lumeon t i c
d e n u ! i
_ cu un stan d a r d de v i a ţ ă e x t r e m
u n ă d i n
x si
ţ a
Vw
r ă p re p o n d e r e n ! a g r a r
o
olul i
e
iu “1“UrĂoXp,ene r a meiul
ă a s u p
«jicavtar [i IKEA!r e M I
nță riul
În su: a a r “ cun
S u e d i
,
decenii,
..
“Oa de timele
U 2
]
afaceri, iar c o m p a n i i d e O T !
a n i e d e sta t re sp onsabilă pe nt ru aSi gur a,
e nf al ! A B . 0 c o m p ca
- V at t
statul Ju mătate, etc.
deține
e ne rg ie i e l e c t r i c e ! n care
și Comerţului are în structura sa o divizi,

i dustriei
Ministerul În oprietate de stal.
p en tr u i n t r e p r
A.
i n
;
d e r
15
i l 1
e a D)
ui tă
ss
t
o.
specială c on st i
3.10.5.2. Orga niza re a și fu nc ți on ar ea aut ori tăţ ii exe cut ive la nive l
regiona l şi l o c a l în S u e d i a
re pr ez en ta t la ni ve l re gi on al pr in Bi ro ur ij e
Guvemul Ce nt ra l es te
tr e un G u v e r n a t o r nu mi t de gu ve m
Administrative conduse fiecare de că
pe şase ani.
Ceilalţi membri ai Birourilor Administrative sunt numiţi de Consiliile

regiunilor, municipiilor şi ai comunelor.
Principala atribuție a acestor consilii este să reprezinte Guvernul

central, în special, în problemele de p/anificare regională, de coordonare şi
de administrare la nivel de district.
In plus, câteva Agenţii Centrale au birouri regionale, adesea chiar la

nivel de district, care sunt conduse de către Guvernatorul Districtului
.
Membrii consiliilor regionale se numesc consilieri regionali,
care de
regulă sunt persoane cu popularitate deosebită care
iau decizii în
următoarele domenii: financiar-fiscal; sănă
tate, educaţie
Există, de asemenea,
î aproape 300 de birouri administrative
municipale, conduse de către un Consiliu format din
reprezentanți aleşi.
Alte instituţii
Revizie Contabilă (Riksrevisionverket, RRV) care reuneşte peste 37-

determine performanţele înregistrate
analizeze modul de gestionare d resurselor financi anci :: şcii atrase.
rii
Conducerea acestui Libirou aparțin are proprii ş
c unul revizor general, numit de gu
vern
252
CAPITOLUL 4
eficiența economică, eficiența administrativă și eficacit

atea
intr-un sistem administrativ
În opinia autorului acestei lucrări, o condiţie elementară şi obligatorie

pentru înființarea, menținerea sau desființarea unei instituții
publice/autorităţi administrative dintr-un sistem administrativ ar trebui să
fie eficiența administrativă şi economică, determinată pe baza unor analize
de proces şi de rezultate, urmate de analize de impact social şi economic.
Deoarece criteriul general al eficienţei în economie este valoarea, cei

mai mulţi dintre specialiştii care au abordat eficienţa, au în vedere sectorul
privat şi prea puţin sau chiar deloc pe cel administrativ, public. O explicație
a acestui fapt ar putea fi aceea că în administrație nu poate fi vorba de
profitabilitate, pentru că scopul sistemului administrativ al unui stat nu este
obținerea câştigului, ci, între altele şi gestio narea banilor public i în intere sul
statului şi cetățenilor.
de mo ns tr at că, în or ic e sta t de mo cr at ic ,
Cu toate acestea, realitatea a
est e ca dr ul ins tit uţi ona l naț ion al în car e se sta bil esc
sistemul administrativ
!o at e do me ni il e vie ţii ec on om ic e ŞI soc ial e.
obiectivele de dezvoltare pentru
se iau dec iz ii ad mi ni st ra ti ve , pol iti ce, de
În cadrul sistemelor administrative
itiiccii publice, se
i de ru le ază în tr eg u
ul pr oc es de
manag i ol it
j iz ăr i şi ev al uă ri , ch ia r co nt ro al e
ge me ni pi ie , ce P
ivităţi specifice, în special
de natură legislativă.
di n si st em el e ad mi ni st ra ti ve st ab il es c
Prin urma re , da că in st it uţ ii le
i e n t e > a l e aces
to ra , e bu i 2ca
obiectivele pentPRru ramuri, sectoare şi compon
| ale aces S
le au to ri tă ţi le re pr ez en ta ti ve al e si st em el or ad mi ni st ra ti ve s
instituţii şi
Preocupate în mod constant de:
255
„aa onarea autorității legislative în Suegy
et functi
3.10.4. Organizare și funcţ
ativă în Suedia se exercită pe fiecare din cel |
IC R:
isi
| Ni
C tei
Li
Autoritatea
feat
a d n u n is tr at iv , re sp ec ti v:
i s t e m u l u i
vele ale s Par lam ent ul Sue die i șI
şi de
de e
cătr e Guv ern :
de c ă t r e
Naţional,
i n c o n s i l i i le re gi on al e şi ad mi ni st ra ti ve ;
Re g i o n a l p r
c i p a l i t ă ț i l o r şi comunelor, dar i pa
Local p r i n c o n s i l i i l e muni
-
d m i n i s t r a t i v e .
birourile a
La nivel naţional, puterea legislativă este exercitată de un Parlamenu

fo rm at din 34 9 me mb ri , ale şi pri n vot dir ect , Pen tru
unicameral, Riksdag,
un mandat de 4 ani.
Din 1971, Parlamentul (Riksdag) a fost constituit dintr-o Sineură

cameră cu 349 de loc uri , din car e 31 0 sun t oc up at e de rep rez ent anţ i ai
districtelor electo ral e exi ste nte , iar 39 sun t re ze rv at e par tid elo r, pro por ţio nal
cu rezultate le obț inu te în ale ger i. Pa r/ am en ta ri i su ed ez i nu au nic i un fel de
privilegii şi nu se bucură de imunitate parlamentară. Vârsta minimă a
persoanelor cu drept de vot este 18 ani. Un partid trebuie să câştige cel puțin
4% din voturile exprimate pentru a avea dreptul să participe cu reprezentanți
în parlament. În alegerile locale, membrii grupurilor etnice îşi pot exercita
dreptul de vot, dacă au fost luaţi în evidenţă cu trei ani înainte de alegen.
Parlamentul are un prezidiu format dintr-un purtător de cuvânt

propriu (Talman) şi alţi trei purtători de cuvânt ai deputaţilor. Purtătorul
de cuvânt, ca şi coordonator al activității Parlamentului, provine din
rândurile membrilor partidelor politice.
La nivel central, inițiativă legislativă pot avea membrii parla-

ile se transmit în paralel la Comisiile
mentului și guvernul. Toate propuner
sau Comitetele Parlamentare, unde sunt discutate în prealabil. Imediat “
Comitetul sau Comisia a încheiat această activitate de analiză, propune“
îs rr; 9 . . o "A
şe di nţ ă. Or ic ar e Co mi te t/ Co mi si e Pa rl am en ta ră
este discutată în plen, în
poate, de asemenea, să solicite opinia Consiliului Legislativ, care Caeste ele şd
rup inde 70107 Ani
5 p independent ce avizează pro punerile guv ern ame ntale înai nte
ie s upuse atențieii] Parlamentului. | Pentru a îmbunătăți exercitarea cţiei
fun
de control a parlamentului 4Supra activității guvernului, Parlamentul pod (e

î CCI Vă Esta Su
La nivel regional. autontatea <>

4
+
.
1YCI
. „+
laca! 2
Se Ecran 4
e
CAP
i
9. -...
"ue =
4]
ani 10 ionale, tar la n pe ile -. u
administrativ "oa y mam
a
municipale şi comuna
.'*.
31.10.51 ..'...".
Organizarea și funcționarea autorității Elea
. , 4j i
central în Suedia i în,
există o diviziune clar ă a res pon sab ila tena .

în Suedia
i e .
Cabinetul Miniştrilor şi Age

.
nţi i
=
sau
î
Bir
aa
oun .
:
Res
x)
pon
,
sei iuz az
ana
e
TR <a n
orelor locale. respec

TRE aa e
tiv municinalităzii i ȘIsi Com Ta
sunt atribuite guverne | „4 de
3 3
nivel de districi.
Guvernul Central
După consultarea cu Șeful statului, Purtătorul de Cui

Parlamentului consultă liderii partidelor parlamentare şi Purtătoni de cu
3 Vis
ai acestora înainte de a face propunerea oticială pentru Primul Mie.
după care Parlamentul se exprimă prin vot. Propunerea se Apo dy
majoritatea este în favoarea ei. Primul Ministru numeşte apoi ministru
- *» Ea a 4
Cabinetului.
Competența formală pentru toate deciziile guvemamentale revine

Cabinetului, care are o responsabilitate colectivă.
Majoritatea ministerelor sunt de dimensiuni mici. Principalul mot

pentru această situație de fapt este rolul important jucat de numeroasele
comisii Şi comitete care operează alături de ele. Există în prezent aproape
200 de astfel de comitete şi comisii care au activitate permanentă.
Miniştrii au ca sarcină principală participarea la procesul de

Jundamentare a politicii guvernului. Ei iau decizii şi pregătesc propunerik
care urmează a fi transmise pentru discuţie în parlament.
Alte. decizii sunt luate de agențiile independente din subordin

"iii Ş + In d
nisterelor şi de grupurile constituite la nivelul districtelor.

e
în iuț | de ui
E iulie 2015, Cabinetul era format din 70 ministere, condus

Prima Nistru, cu rol de coordonare a politicilor guvernamen Un
i ŢI
ha
stru poate coordona mai multe ministere, De

exemplu în an
248
+
sau sise ani În Suedia, parlamentul nNuumeste

un re vizor
contabil
parlamentar, cate este responsabil pentru e licienţa activității de
control,
10.0. O| rganizarea şi luncţio
nare 4 autorităţii
Suedia
judeeccăâtoresti Î
a: 2 ȘI i
votruit portalului D* acurope a p t i
| | | | a n a l J ustiției, autoritate
a Jurisdicțională în
Suaita are o serie de particularități prezentate în
continuare.
Mstemul judiciar din Suedia sc referă în
general la autoritățile şi
agențiile responsabile de aplicarea normelor Statului de drept şi de
asigurarea certitudinii juridice.
Ministerul Justiţiei se ocupă de aspectele legate de

instanțe, inclusiv
codurile de procedură şi organizarea instanțelor. Cu
toate acestea, nici
guvernul şi nici o altă agenţie nu are autoritatea de a decide în legă
tură cu
hotărările pronunţate de o instanță în cauze individuale.
În Suedia, Administrația Naţională a Instanţelor este agenţia
administrativă centrală pentru instanțele publice, instanțele administrative
publice, tribunalele regionale pentru locaţiune, tribunalele regionale pentru
inchiriere.
Instanțele judecătoreşti reprezintă coloana vertebrală a sistemului
judiciar, care cuprinde, de asemenea, autoritățile responsabile de prevenirea
criminalităţii şi cercetarea penală. In afară de instanţe, sistemul judiciar în
Suedia cuprinde şi următoarele instituţii:
- Poliţia;
_ Autoritatea de Urmărire Penală;
- Oficiul Naţional pentru Infracțiuni Economice din Suedia;
- Institutul Naţional de Medicină Legală din Suedia;
- Serviciul pentru Penitenciare şi Eliberare Condiţionată din Suedia.
În Suedia există în paralel două tipuri de instanţe:

- instanţe de drept comun, care soluţionează cauze civile şi penale;
- Instanţe generale administrative, care soluţionează cauze legate
de administraţia publică.

3.10. Suedia
d i c
c j e s t e u n ul din statele Europei de nord care are o; i t ,
Regatul Su e
deosebit de interesantă. Atestările arheologice confirmă faptul că PTeistey:
în anul 12000 inainte de Hristos (îHr) j “
Suediei a început undeva
Suediei, Gaspre care IStOriCcIi nu poţ dona
continuat cu fondarea Regatului
Sunt însă menţionate războaie legendare între sue d
când a avut loc exact.
şi goți în secolul al VI-lea după Hr, în care au luptat Primii regi ai Sue die
Anul 1319 a fost unul important pentru Suedia pentru că atunci regel
Magnus Eriksson a făcut posibilă unirea cu Norvegia, iar în 1397 regin
Margareta | a Danemarcei a reuşit uniunea personală a Suediei, Norvegiei Ţ
Danemarcei, în ceea ce s-a numit Uniunea de la Kalmar. A urmat o perioad
cu lupte sângeroase între nobilimea suedeză, care s-au încheiat în 1520
aşa numita „baie de sânge de la Stockholm”, în care Regele Christian a] |.
lea al Danemarcei a ordonat un mare masacru, fapt ce a determinat
nobilimea să creeze o nouă rezistență. Astfel că, pe 6 iunie 1523 Gustav
Vasa a fost proclamat rege al Suediei şi s-a fondat Suedia modernă. În
timpul domniei regelui Gustav Adolf în secolul al XVII-lea, Suediaa
devenit o mare putere europeană, extinzându-şi teritoriile în Rusia, Polona
și Lituania în perioada războiului de treizeci de ani, când Suedia devine
liderul țărilor protestante până în 1721, când imperiul suedez s-a destrămat
Suedia nu a avut suficiente resurse ca să îşi apere teritoriile cucerite și, î
1809, a pierdut Suedia de Est, care a devenit Ducatul Finlandei în cadnu
Imperiului Rus, cu un statut semi-autonom. În secolul al XVIII-lea și
XIX-lea, Suedia a evoluat, dar într-un ritm destul de lent, în comparație «
statele vecine. Revoluţia industrială a pătruns şi în Suedia în secolul al AA
lea şi astfel majoritatea populaţiei ocupată în agricultură s-a muta! la Or
pentru a lucra în fabrici unde au apărut primele sindicate socialiste. In -
5478 tost evitată o revoluție socialistă, iar Suedia a intrat într-un Pro“
democratizare sistematică, început cu introducerea sistemului parlament"
militare, cu toate că era O i

...
2
3 d
; în special pentru armata america!

ux sau Volvo; sunt printre cele mai CUNOSCute j
Ericsson, Electro! | pl An
internaţional.
e n g i n e e r i n g - u l |
c o m p a n i i î n d o m e n i u
Cele ma i m a r i
o n , c a n i a , S a n d v i k , S K F Ă
a ş i n i , s u n t : V o l v o , E r i c s s
construcțiilo r d e m
e d i a , S a a b A u t o m o b i l e . e Companii aa
Acest
iv, ABB Su
din prod u c ţ i a p e c a r e o r e a l i z e a z ă î n S u e d i a . D e l e
inând acestei industrii reprezintă aproximativ sg
p r o d u s e a p a r ț i
exportul de c o n s i s t a n t l o c u r i l| e q , n0
t a l a| S u e d i ei
Ie.! S u e d i a o c u p ă ă î n m o d
din export u l t o
n cla sam ent ele int ern aţi ona le de com pet iti vit ate , ino var e şi niv el de aj
economică este susținută de strategii şi politic

Dezvoltarea
guvernamentale adecvate şi de faptul că Suedia are resurse interne q,
minereu de fier, material lemnos şi putere hidraulică, ce au facilitat evoluția
sectorului industrial.
Industria metalurgică este o ramură industrială tradițională, Suedia

fiind pe primul loc în Europa la exportul de produse metalurgice, în ultimii
20 de ani. Exploatarea minereurilor de fier este dominată de compania
suedeză LKAB în proporţie de 90%, principala lor destinație fiind siderurgia
germană. Exportul de minereu de fier a început să scadă în anii 70, dar
Suedia se află încă în topul primilor 10 exportatori mondiali. Producătorii
suedezi de oţel şi-au concentrat atenţia către oțelurile speciale. Suedia este 0
țară industrial-agrară dezvoltată, cu o puternică industrie extractivă,
siderurgică, a metalurgiei neferoase, iar construcţiile navale au 0 MA
dezvoltare la Malmo şi Găteborg.
Cea mai importantă ramură industrială este cea a construcțiilor de

mașini: autovehicule, motoare diesel, aeronave, ambarcaţiuni, echipamen
electrice cu centrele principale la: Stockholm, Găteborg, Vasteras. Capital
țări este oraşul Stockholm, car
|
COMerc!
cae al al Suediei:ia industr
4 ie cară
constructoare de maşini, F
șantiere navale, industri
e poligrafică, chimică, uşoară, pielărie ŞI alimenta!“
Sued“el
ia ocupă locul 4 pe glob în industria mobilei, locul 5 în| Pr“
de cherestea Şi locul 7 la Plăci aglomerate şi fibrolemnoase. Suedia ci
și
la nivel mondial în industria celulozei $!

„man din administraţie, prin raportarea la 4 E
Permanentă banii publici
“v el mi ţi şi la re zu lt at el e ob ți nu te
Noua abordare prezentată în partea finală a acestui

capitol poate
reprezenta un inceput in teorie
reformarea
i și practicii sistemelor
„dministrative di n or ic e sta t mo de rn .
4. Eficiența economică
In sensul ci de bază, eficiența este un concept economic, care exprimă

o relație de dublă relativitate, deoarece, pe de o parte presupune obținerea
unor efecte economice maxime cu un consum dat de resurse, iar pe de altă
parte, presupune obținerea unui anumit volum de efecte cu un consum
minim de resurse.
Performanţele ridicate echivalează cu eficiența, atunci când sunt

obținute în condiţiile unei utilizări raționale a resurselor“. cum ar fi de
re a int ere sel or cet ăţe nil or cu cos tur i
exemplu creşterea gradului de satisface
red use . Dac ă, dim pot riv ă, per for man țel e sun t obținute prin creşterea
d e - a fa ce cu e f i c i e n ţ ă .
resurselor, atunci nu avem
in st it uț ii pu bl ic e şi auto ri tă ți ad mi ni st ra ti ve
Su nt n u m e r o a s e si tu aţ ii în
A state unde câştigul obținut sub forma satisfacerii cetățeni este lor
n dr lipsa de eficienţă a resurselor umane, care gestionează banii
anihilat pri
publici.
of es or ul lo an Al ex an dr u, de vi ne , ev id en tă
Aşa cum Spunea pr
+ abordării inte rd is ci pl in ar e a ad mi ni st ra ți ei pu bl ic e “ . Lo gi ca
a de proces este destul de simplă. Pornind de la realitatea concretă,
or ad mi ni st ra ti ve ne ce sa re st at el or
itrebuie i ro ie cţ ia în viitor a sistemel
94
şi regiunilor.
scanne d with CamScanner

Instanțele de drept comun sunt organizate într-un sistem pe tre;
nivele:
- Curți regionale;
- Curți de apel;
- Curtea Supremă.
Instanțele administrative sunt, de asemenea, organizate într-un sistem
pe trei nivele:
- Curți administrative;
- Curți administrative de apel;
- Curtea Supremă Administrativă.
În plus, au fost înființate o serie de i
nstan țe şi tribunale specializate
pentru soluţionarea anumitor tipuri de cauze ŞI
materii.

/j | vele Su Iipri uliziazulle:;
modul în care hi |
mijloace utilizate;
“i alrase | umatus e
cons pent| ru
|
resursele prOpEII Ob[ inere
iv p |
astepi + de e f i c i e n ţ ă E C O N O M I C Ă ŞI administrativ-socială;
sia + a pii d y
.
i Sup
analiz| ei, |
impactul economic Şi social pe termen scurt, mediu ȘI lung;
Paiența economică şi socială. “ta [7
efic
În opinia autorului acestei lucrări este nevoie de o nouă viziune as Upra

7
misiunii, rolului Şi managementului administrativ şi politic
administrative ale statelor.
Abordarea transformaţională, care să poziționeze resursele umane în

centrul procesului schimbărilor, este o necesitate contemporană în
majoritatea statelor din Europa.
Resursele umane sunt singurele care ar putea să transforme aceste

sisteme administrative în structuri viabile şi sustenabile pe termen lung. Prin
urmare, este nevoie de o „reinventare” a filosofiei după care astăzi
luncționează administraţiile statelor, iar în cadrul acestora a mecanismelor
de organizare și funcţionare a sistemelor administrative şi a managementului
componentelor administrative specifice.
Din păcate, în multe sisteme administrative. chiar şi în cele din state:

dezvoltate, există suficientă rezistență față de acceptarea unor aboriir:
administrative noi bazate pe eficiență administrativă şi pe eficacii&“
resurselor umane. Totuşi, avem convingerea că, pe măsu
ră ce rezistentă**
îi depășită și schimbările fundamentate vor fi operaţionale”
corespunzător, sistemele administrative vor putea funcționa mai bine a
cheltui banii publici mai responsabil în inte
resul statului şi cetățenilor
1 coria Administrativă Bazată pe Obiective şi Rezule”
Androniceanu (TABOR-A), propu
să în paginile acestui volum. +
alternativă v i ? |
Wa de schimbare a viziunii şi culturii admir: is ra a!
viabilă A
orga
j! niza ţi , | resu rse
Hionale, a modului de oândire şi comportamentului

Nivelul eficienţei este cu atât mai ridic at, cu cât este
] mai mare efectul
î
util pe unitate de efort cheltuit s du cu cât este mai a
mic efortul consumat
at la o unitate de efect util.
raport
4.2. Eficiența administrativă
Pornind de la aceste considerente de ordin general cu privire la

eficiență, în general şi la eficiența economică, în special, autorul acestui
volum propune şi Susține necesitatea conceptului este „eficiență
administrativă”.
Pentru a adapta conceptul de eficiență la particularităţile sistemului

administrativ, este necesară o abordarea contextuală de tip contingency.
Pentru a cunoaşte şi a înțelege elementele procesuale şi cauzele ale
eficienţei administrative este necesară o analiză factorială specifică.
In opinia autorului acestui volum, eficiența administrativă are cel

puțin două componente principale:
- Eficiența generată de managementul dintr-un sistem administrativ,

pentru că resursele umane ” sunt principalele responsabile pentru
activitățile şi rezultatele obținute de orice structură organizaţională din
aparatul administrativ al unui stat;
- Eficienţa influenţată de factorii economici, administrativi, legislativi,
sociali, politici, culturali, de mediu, tehnici, regionali, internaţionali,
etc, majoritatea fiind din afara sistemelor administrative.
Conceptul de eficiență a sistemului administrativ a tost folosit pentru

prima dată în admini straţi a pub lic ă în aborda rea raț ion ală pro pus ă de L.
Gulick şi L.. Urwick.

Pornind de la sensul de bază al conceptului „eficienţă”, autorul acestui
volum consideră că: eficiență administrativă constă în obținerea de efecte
administrative, economice, sociale, politice, culturale, tehnice şi tehnolo-
gice şi de mediu pozitive pentru un stat şi cetăenii acestuia, în condițiile
5
5 - ” . - +
si Fr. (1993). Management de administration, Editura De Boeck Universită. Paris,

.$
| 259
JA Scanne d with CamScanner
$
» naturale, umane, materiale
> Jforialo
i
SI) , finance;
n al e
iq
r a ț i o
cheltuirii
a l e p ro pr ii +
in fo rm a ţ i o n u l a t ă
r m i ninat
a
ă / c a l c Rata, |
tr a t i v ă p o a t e f i d e t e
Effii
c c
i i
e e
n n
ţ ţ
a a a
: dm in is
i în dia ul;
PA cistemul administrativ 1 ansamblul lui; tivă. iudecă
+
3 î .e
; ? +
» ramură a autorității
U IVa, U
legislativă, executivă,
ecăaț
] Orească),
+
o componentă a autorității administrative (minister, agenție

guvernamentală, consiliu judeţean, primăric, etc.); | |
- o instituție publică (grădiniţă, şcoală, „Spital instanţa
judecătorească, direcţie de asistență socială, direcţie de finanţe
publice, etc).
Ca şi în cazul eficienței economice, eficiența administrativă (Ea)

integrează variabile de efort şi variabile de rezultate, care de altfel sun
incluse în următoarea formula de calcul:
- Ea Er / Era maxim, adică maximizarea efectelor sistemului

administrativ, unde:
- Era este efectul generat intr-un stat sau într-o ra
mura a
autorității/instituţie publică cu activitate în se
ctorul public dintr-o ţară într-
un interval precis determinat:
- Era este efortul făcut de sistemul administ
rativ sau o componentă a
acestuia într-un interval] precis determinat.
Atât efortul, cât ŞI ef

e c t u l
> i Sociale
ni
dintr-o ţară, se
» în special cel aferent domeniilor economice
măsoară cu ajutorul indicatorilor E,
calculați de organizaţii specializate la nive
nternațional, etc) pentru intervalul de timp

e determinarea
|:Ji icie
enfa . e.
admini ,
strativă plobală sau totală poate (|
a |
prin determinată Ş
Cumulare |
Are
compon entelor. „Sistematică — a eficienței
"Unui si administrative SI ee
stem administrativ, Prin urma
Puțin Urmăț e a re, pot fi calculat|e €
aa
i
o
260 |
pocedura este extrem de COMplexă
A d ş; şi
ale» x a stana: COSți+;
Li nătoarelor ctape: SHSilOaro «,
e curgere Ure C ȘI Constă în
AL
epublic 0 aOnautaz_:
„preş edint ele Republi cii are consul
ia
tări cu
|
presa dinții e
| > Parlamentului
amere ale Par: Republicii, cu foștii Președin Celor două
ci a! Republici;
Icii,
“U“rivdel ega ţii tu tu ro
ită funcției de r Preş
part id el or
edinte al pol
ConsitiilceiuluPen
i tru a stidei ntiț ic persoana
de Mini
p iInirea Preşedintelui Italiei cu candidatul ;deni ;
PA2, Înti 1. . A ficat pent TU
le Preşedinte al Consiliului de Miniştri: j funcţia
(
Ă Comunicarea acceptului candidatului pentru ocuparea funcţiei de
preşedinte al Consiliului de Miniștri;
4. Demisia fostului Preşedinte al Consiliului de Miniştri:
5 Semnarea şi contrasemnarea decretelo r prezidenţ iale de nominaliza re a
de Miniştri şi a fiecărui ministru în
noului Preşedinte al Consiliului
Miniștri
a e
de
e
il iului
.
Co ns
...
p u n e r e a j u r ă m â n t u l u i de că tr e Pr eş ed in te le
D e
pe.
I | D
și de min i ş t r i n o m i n a l i z a ț i ;
i u l u i d e M i n i ş t r i şi a S a “
n t a r e a P r e ş e d i n t e l u i C o n s i l
7. Pr e z e d e “ o 4
zi le d e i la
u l d e Îî n c r e d e r e în
î n m a i m a i ppuuţții n
n t p e n t r u a p r i m i v o t a 1 al in ia tu
Parlame | , potrivit articolului |, ali
i d e n o m i n a l i z a r e
emiterea decretulu
Legea 400/1988.
pară ină auto
Primul min ist ru ita lian are ma! puț in
î 4 mul minist |
alte republici parlamentare. Pri a miniştri acestea fiind
Parlamentului Și nu poate demi tatea activității
exclusive ale Preşedintelui. Pentru A

ui
nevoie de un vot de aprobare din PE tri este
berii executive. Consiliul de PA
euvernului cu ȘI fără portofoliu. Miniştri sun!
Principalele atribuții ale

“mătoarele:
- Promovează și coordon
Coordonează activităţile ul ui de
Prezidează şe dinţele Co ns il iu
P
oncază activitatea Consiliului de Miniștri în q
NC: A
me,
9 +
pregătesc ȘI Coon
S “Ci ÎCe.
i co mi si e est e Co mi si a In te rm| in is te ri aj g » |
import an i! i E c o n o m i n
Cea mu M i n i s t r u l p e n t r u Pl a n i f i c a r e
o n d u s ă « le
mică c Cd
Planificare Lcono
Bugetară.
textila minie r pot fi modificate. Fiecare min: Nister eş,
Re sp on sa bi li tă ţi le mi ni st er el or p m i n i s t e r i e
p e n t r u activitatea prop r i u l u i
d e u n m in i s t r u , r e s p o n s a b i l
con
nd us cretar de stat. Acesta este asistat de r iroiu nfa
un abs ormat din tu
cel puțin un se
e s p o n s a b i l e p e n t r u p r o b l e me le legislative și relaţiai
biroului şi perso ane r
presa.
în cele mai multe cazuri şeful fiecărei direcții generale este m |

director general, iar şeful de departament este prim director general adune |
Înalţii directori de la nivel central acţionează ca şi consultanţi ai ministrului
3.7.5.2. Organizarea şi funcţionarea autorităţii executive la nivel

regional în Italia
Conform Constituţiei intrate în vigoare la 01.01.1948, Italia este |

republică parlamentară, împărțită în 20 de regiuni care se bucură de o lar
autonomie. Acestea sunt conduse la nivel executiv de către un Gu
Regional denumit Junta Regională, condus de un Preşedinte J
Guvernului Regional.
Dintre cele 20 de regiuni, 15 au Statut ordinar şi 5 au statul
specia
determina de particularităţile teritoriale
CXIStă O puternică identi
, d e ex emplu pe teritoriile „
tate de limhă
| iveste
ră de o considerabilă autonomie în ceea CE PO
anizarea,
anizare; deoarece fiecare regiune are propriulpt ei cetatile
stat
D=
Bislative substanţiale, ele pot iniția IE!

Ş . . 0.0? oi in ace
4 1 sl? vale ge
? lar altele
nțe, dar şi atribuţii executive, unele deles
ai o... e . Ă.
Specifice politicilor de dezvoltare regional
“nr 7 Modelul tipic de
aul
FII :
Serviciul
satul sta da
sar tai C abinetul
| de Presă
unistrolu!
Servicii mutonome = Direcţii generale
(organisme echivalente cu operatia

directoratele penerale)
Secţii sau servicu
(Sursa: Autorul)
Notă În fiecare min ist er a fos t cre at un “bi rou cen tra l de con tabili tat e: aces t hiro u este
reprezentant al Min ist eru lui Tre zor eri ei (Bir oul Cont abil ităț ii
im organism
şi exercită un audit financiar asupra tuturor
(Guvernamentale) care supraveghează
activităților administrative.
a m e n t u l u i . C o n s i l i u l d e
In Italia, miniştrii sunt de obi cei me mb ! i q i P a r l
e c i z i i l o r , r e s p o nlă
s a b i
est e pr in ci pa la ins tit uţi e de fu nd am en ta re «
Minişt ri p r o b a t e i n a i n t e d
ur me az ă a îi a
: car e oarece , d e
o r i t a t e l e g i s l a t i v ă
prezentarea în Parlament. Consiliul eX ercită şi| a u t
“probă decrete şi hotărâri în cadrul CONS iului.
Membrii Consiliului de Miniştri Nu” din ministere *

. . . LE Lj 4 ' ESC
AÎministraţie Publică, directorii cageneraliministere:<!

Our,
uţionarea situaţiilor de conflict dintre minist pute ele d
At
Jugel nu a ventil
impleri
PI
Economie. i rormulare *
( 4 ATeMinisterul pentru Planificare
cutu: |
-oordonarea proc
atribuţii D entru coordona
"osul UI £ t
| |
e infrastructură din : inte „ministeri vitae. E
| ) . . aci
De
„CXiStă, » de de asemenea, un [i umăr de 60 a diferiie qome

i omisi pl (e
in;
IŞtrii în
' Tesponsabili şi implicaţi direc
a nivel regional. Comisarul Guvermam
Aman,
37,53: Organizarea şi funcţionarea autor

! local în Italia
principalele niveluri ale administrației locale sunt provineii

„unicipalitățile. | Legea 142 1990, care menționează în île :
-himbări majore în sistemul italian local de guvernare,
precizează că se pot
onstitui noi municipalități cu mai puţin de 10.000 locuitori şi de asemenea,
ncurajează dezvoltarea municipalităților existente cu o populație de mai
nuțin de 5000 locuiton.
Instituţiile prin care se realizează guvernarea în Italia la acest nivel, al

municipalităților şi provinciilor sunt Consiliul și Junta (executivul).
Consiliul este ales pent ru o peri oadă de cinci ani de popul aţia rezid entă de
alege şeful execu tivul ui, care este
e teritoriul respectiv. Consiliul
Primarul municipalității şi Preşedintele Junt-ei.
lo ca
le,
îş i a c o p e r ă ch el tu ie li
. şes
le di
.
n ta xe
Dacă munici p a l i t ă ţ i l e
ul Central sau
fumizarea de servicii publice, etc., dar şi de la Guveurrn la Guvernul
r o v i n c i i l e d e p i n
: d d e t r a n s f e r u r i l e
i le d e
Regi| onal prin transfer, p
Central,
PE . a se rv ic ii lo r IN
J i n i s t r a r e a Se
s p o n s a b i l e pentru adn
sun t r e
Municipalitățile
U mătoarele domenii: . *
educaţie în grădiniţe;
Școli primare;
"Cultură;
” distribuţia de apă;
. curăţenia oraşului; a voltare economică: o
“Control de trafic, transport ȘI dezv la

este construi de
0 au i
E ncl unui ol în P Ce
n „Principala atribuţie pe care
"Clineroa drumurilor provinciei» dar şi aSu
p r o t e c ț i a m e d i u l u i
tare Culturală ŞI
„aa Prefect al avi
în fiecare provincie există un ş t r i . A cRepublici;
e s t a s o i a P o
e C o n s i l i u l d e M i n i
Ă . numit d
TANCeZ. : . 9 Onez,
modelului ! E ovincie şi este subordo „A

reprez e n i antul guvernul ui în P r e g i u n i l =
e , Ministg
c o m p u
, a n u l în c a r e s - a u c o n s t i t u i t
lic. Până I I ' 1 9 7 0 Ă PI. . a i | ep,
t,
.
Pub p ri nc i p a l a lu i a t r i b
e r a u destul de mari, astăzi î n s ă
Pref e c tu l u i
ami tăţ i na t.
i
cal
uție Sta
de
e
cazurile
. _ A
i n e a p ubl ică şi să int erv ina 1

garan t e z e o r d Q!p
un se cr etar mu ni ci pa l at aş at , ca re
Fiecare municipalitate are
ic . El es te de fa pt un fu nc ți on ar m
subordonează direct Ministerului Publ
co or do ne az ă ad mi ni st ra ţi a la ni ve l lo ca l.
de stat care supervizează ŞI
Dintre asociaţiile colectivităților locale reprezentative în Italia Di

fi menţionate următoarele:
Asociaţia Naţională a Comunelor Italiene (ANCI) care ar «

activitate de peste 100 de ani. La această asociaţie sunt afiliate circa 7.0
comune, reprezentând aproape 90% din populaţie, asociaţia fiind martori
schimbările socio-economice, politice şi culturale din țară. Aceast:
contribuit cu elemente noi la dezvoltarea autonomiei locale, înţelegis
faptul că reprezentarea comunelor înseamnă conştientizarea nevoi
cetățenilor. ANCI constituie un sistem de reprezentare a comunelor, Ora
metropolitane şi instituții comunale. În asociație îşi găsesc reprezentie
principii fundamentale, expresie a adunărilor alese pe plan local. Aceast
aSOCIaţIe reprezintă comunele și or it an e în rela ție &
Instituții aş el e me tr op ol
Și organisme inte rnaționale, cu
Uniunea Europeană, dar N
ds . ! i e
Comitetul regiunilor, Pa bl
şi G u v e r n u l r e g i u n i i s a u ce l al re P
ANCI a fost a e m ')
la Adu
primarilor — care a avut NN î a a propunerii formulatete mu
mai pu ţi n de 5. 00 0 d e - a B a r i pe 1 6 . 1 1 . 1 9 9 9 — şi r e u n e ş «0
V00 i, de locuitor La uceastă asociaţie pot ade (A AS0 ah
hoc repi lonale $| ed
1
comune Și desfăsoară activi

| 3 ? Provinciale, Această ş e d * . wp CĂ terest
le mi |
i
4 pm
asociaţie apără
E |
! .? ul
ronoli
' a
ȘI resurselor
i Y Vilă
loc;
DIFERE
!.. în vederea promovarii şi apărării
.
| |
pi
ale “(7 | eoăŢili 0
locuri de munc reselor agenţiilor locale, creăr mică!
socială, competitiv Voperării pentru dezvoltare econ0
4 Parteneriatului cu apenţi publici sau
prival' Scanne d with CamScanner
Organizar e a şi f u n c ţ i o n a r e a
17,6
sistemul judic iar

ȘdinI Italia este
i iu ecătorești în Italia
j Orme
țe în următoarele domenii: "Mat din instanţe » Care AU

„ompeter
prept civil şi penal şiavând un sistem| de

localal. AutoritateaRinstan, an e 0
a n , regional
a
T
.
republican, este exercitată

al
Drept Administrativ, având un sistem de instanţ : ,

mai înaltă
e
Piti
Int ,
și un
[e
de Stat, care este cea
Consiliul instituție
R iuridică
Sa
2 n x» . . |
Preşedinte este numit de restu
administrativă, al cărui e
ci
.
- consultativă, formulând în toate cazurile
Ii şi - O funcție
Consiliul are
Pi
și răspunsuri la solicitările guvernului.
Contabilitate, în care autoritatea este exercitată de către Curtea de
pentru exercitarea controlului „ex ante”
Conturi a Italiei, responsabilă
ac te lo r ad mi ni st ra ti ve şi a co nt ro lu lu i „e x po st ”
asup ra re gu la ri tă ți i
du lu i de ge st io na re a re su rs el or pu bl ic e.
pentru ur mă ri re a mo
in st an țe le mi li ta re , cu rț il e de
Militar, având competenţe ex c rc it at e de
c u r ț i l e d e a p e l m i l i t a r e
d e s u p r a v e g h e r e m i l i t a r e :
apel militare, curți l e a p e l m i l i t a r e
l i t a r i d i n c a d r u l c u r ț i l o r de
p r o c u r o r i i g e n e r a l i m i
Și de c ăt r e r ţ i i d e C a s a ţ i e .
g e n e r a l m i l i t a r d i n c a d rul Cu
şi de către procu r o r u l
l i u l u i
Fiscal. in t e l e C o u s i
ii este şi Pre ş e
In Italia Preşedintele Republic n e a r e s u r s e l o r u ! N an
în £ e s t iu
Supe; a r “ a t r i b u ţ i i
al M a g i s t r ad t
a u r i i , C a r e
Peerior e l a l i an .
din SiS temul judicial e r i t a
Justi] le!
n i s t e r u l u i
a r e ă M i
d m i n i s t r
a f l ă î n s ă î n A
n s t a n ţ e l o r s e
Sistemu l i SI ună
din
P
e
e i . A
9
i I t a l i e”
.
u r a Gu v e r n u l u j u d i c i a r
Sl
r u c t
italian re un eş t e tr ei ti pu u f e l
Sistemul a st”
hive] a d r a t
A
e ,
9
Care sunl INC

' 9 . 9
u|
de jurisdicție pe

in conformitate cu legea. fundamentală , C urtea
ear i dispun e cu privire
priv la Controversele leeale „pVtuionala
su „ală a legilor şi a actelor ce au forță de lege egilimitate
0 “
acuza
eciunie ȘI * mona ia iile aduse impotriva Preşedintelui
nepublicii » Coînnsbaza Co ns ti tu ţi ei , pr ec um şi ac te le de înalg (rădare și de
entare | tituţie
(i
în conformitate cu articolul 135 din Constituţie, Curtea Constitu-
onală este fo rm at ă din 15 jud ecă tor i, num iţi astf el: o tre ime de cătr e Șefu l
n şed inţ ă com ună şi O altă tre ime de
Statului. O treime de către Parlament
nominalizați pe 9 ani. Ace şti a ale g dint re ei un
are suprema magistratură,
fun cţi e pen tru 3 ani, cu pos ibi lit ate a de rea leg ere .
cşsedinte care ră mâ ne în
e c o n s i d e r a t ă a pa tr a fu nc ți e în st at , ia r
n ț i a C u r ţ i i C o n s t i t u ţ i o n a l e e s t
Presedi p e n a l ă .
p o l i t i c ă şi
o
t a t e
o
i
o
d e i m u n
+ e
membri Curţii benefi

)
c i a z ă
sdicție
țe de prim grad de juudrici
tanţe e “re i
. nd soriil
)
e de
" Pa ce (g iu di ci UI Pa ce ) cu re In ch
profesioniști),
..
Jude udecătorii
e 4 i ş
Aceyliu ud
1"
de part (ŞSI pu
i| “sta ae , -
le (iri i
minore în m
3530 ibunale (ribunali ia.
Curțile de justiție sau tribun 41) audiaz4 (; e,
grave.
Oficiul
YU penal (uffici o di sorveg lianza ) — audiaz ă în prim mu
A dr]
e c au ze le în ma te ri e Ă de ju st iţ ie pe na la
jurisdi c ț i (Che,
e ţ i n u ţ i , c o n d a m n ă r i e t c . )
ref e r i to a r e la d
- Instanța pentru minori (tribunale per îi minorenni)
d o i l e a d e j u r i s d i c ț i e
2. instanțe de gradul al
Pentru a contesta hotărârea judecătorească pronunţată în instanța
prim grad de jurisdicție pe baza motivelor și interpretării legii, cei în ca,
se adresează:
- curților de apel (corte d'appello)
- tribunalelor penale (tribunale di sorveglianza) — instanţe în a
doilea prad de jurisdicție (Şi, în anumite cauze speciale, instante
în prim grad de jurisdicție) pentru cauzele în materie de juste
penală. |
3. Instanţe de pradul al treilea de jurisdicție

Pentru a obține recurs pentru încălcarea unei legi la cel mai înalnie
- Curtea Supremă (corte di cassazione) care are competență glob
ȘI este instanță finală.
In cadrul principalelor tribunale, există şi secții speciale. Curie

Juraţi (corti d'assise) sunt formate din doi judecă
tori profesionişti y
Jurăţi. Juraţii sunt aleși din rândul cetățenilor în vederea desfăşur
lura l, Ju A(1] « ' d a? A *
ă
activităţi clecăl
prof 1 Pet perioade scurte de timp. Ei cooperează cu jul uk
cSIonişti în soluţionare: m
cauzelor din diverse domenii. ACES „del
Ş - " ş .€ ne [e |
pronunță hotărâri a
im n Privind delictele grave (crime, atacuri grave $i .
t uţ i o n a l ă ,
are
ja 6 |
au g ă Cur t e a Con s t i al CA
34-137 din Constituţie.
19 polonia
blică polonă este denumirea ofici

REP i a Europe| i. Poloni la a avut p istorie ul Polonez Situat în
ț . . [) 9 0 |
central i E C
că x semnificativ nivelul ȘI ritmul său de dezvolta Omplexă, Care a
„pueb torică a statului polonez datează din anu dee n timp Prima
C -mănător cu cel de astăzi. In anul
1025, Polonia, |
avea un
a AS
U « cveniţ regat și
-mnat un acord de integrare cu Marele Ducat ia
Nan din care a
nl Republica celor Două Națiuni recunoscută aa
în 1795, când
a în 1918. du
Război! Mondial, dar a pierdut-o după cel de al Doilea paie
| când a fost ocupată de Germania Nazistă şi de Uniunea Sovietică
Vondia s-a proc lama t
nta Uni uni i Sov iet ice a răm as până în 1989 , când
cub influc se dezvolte ca stat mem bru al Uniu nii
pub lic ă și a con tin uat să
din nou IC
Europene di n mai 2004.
c u c a r ac t e r g e n e r a l
n f o r m a ţ i i
39.1. Date Și i
7 0 0 k m ? şi o p o p u l a ț i e d e
a r e o s u p r a f a ț ă d e 3 1 2
R e p u b l i c a P o l o n ă o c u i e s c în m e d i u l
d in c ar e 6 0 ,4 % l
c u i t o r i î n 2 0 1 3 ,
ep ste 38 490 mili o a n e l o
t r a l d e S ta ti s t ic ă .
m O f i c i u l u i C e n
urban. c o n f o r l |
onomică din
a economia dirijată la — —
. PU
»cq se a p pu le re cea mai rapidă

P ol o n ia este &
iberalizare și privatizare. de cr es te re
e co ns i d er at ă Că = a n ua lă
'niunea Europeană Şi est
m i c ă di n Europă * nvepută î
treștere e c o n o
con o m ic ă de 6 % , î n a i n te de 1
erico| deosebit.
Inainte de cel de al Doile
r b u n e l u i :
“Oncentrată pe exploatarea că
: m e t a l u r gie”
dimicale, cons t r u c ț i i de m a ș i n i $ 1 mMICC»
ch i m i c e , p r o d u s e
"e râtrșăicmi nte
tlec e oduse
pr electronice, ă lui ded
a r te m u l t în ti mp ul . |
doniei a suferit fo | tructuri a ml
jSistemuj , „ ap . ECO
economi c s o c i al i s t â cr ea l »
[n rigidităț! SI5
da | stem! :
Parte, din cauza acestei

ol onia dispunc Cc rezerve impo
rtante d
4
noloniă are cele mai mari PeSurse do Caz
|
€
i
TIVil
a 9
. Pi
4. . ,
( „ “Srze Miner]
(
>
"ua
+
Z
(7
| )
a. „i în Domeniul Energiei. În Polonia a. Strațici Amen” *XCEtâna

3 14 a d ( Q: Neri (
„jo € i) . îVO ' cane
, je de ȘISI este susținută de populaţie în Pro mată Industrie;p cip

gr de 730 j dZată pe
în domeniul agriculturii, Polonia dis
” „vând potenţial de a deveni ce]...
"e din Uniunea Europeană
Va) . Î
„van exportator de fruct

e, legume, carne şi
„vazează adesea pe importuri pentr
u a suplim
| „le furajere, uleiuri vegetale
, și proteine
«reral insuficientă pentru a satisface cererea internă
Cu toate acestea, Polonia este ce/ mai important producător

i cantofi şi secară din UE şi este unul dintre cei mai mari producători din
me de sfeclă de zahăr şi triticale (cereală rezultată din încrucișarea grâului
cu secara). De asemenea, Polonia este un producător important de rapiţă,
cereale, porcine, carne de pasăre, ouă şi carne de vită.
fr as tr uc tu ra , Po lo ni a nu a re uş it să pe t pr og re se
În ceea ce pr iv eş te in
l u pr oc es de mo de rniz iz
arar e a ac es te ia .
ficat cative, dar
emnifi c o n t i n u
na ă
ni un a m p
În 2007, situația infrastructurii rutier

“n din UE: avea doar 300 de kilo metr i de au |
dime nsiu nii sale cons i
umur cxpres, în ciuda
ui Pujin de 10 miliarde de euro, au | fost alocate- CON analizațăi țost construii
“osrăzi şi drumuri expres. În cei Șapt e & =
150) de km de autostradă şi drumuri expres;
: lar
da
SCu de două ori.
Creg
n plin proces

'
proaste chila r %şi în comparața ie a cu4 alte economi
J i din 3» Europa Centre
mul Mazowiecki început un piei asi de reforma Cupri = |
1990, puverni | | dă centralizată cu un si;
Sistem or; ză, h
. “A
it economia de comarnic
?
sp ec ia l de căi fe ra te , mi ne ri ţ da
)
d e s t a l in dust ri al e, în
companii sc hi mb ăr i şi au for ma
3 d
la
Ş .
te
pa
zi st en
a
re
re
nu ră ma s
i
s e c t o a r e l e d e a p ă r a r e . | ICCeş,,
a
a
țu ,
ț
ie
|
Su pr av
|
a
.
ru
.
pe nt
a .
e d e c h e lt ui el i şi pe rs on al
r e d u c e r i m a s iv Nr
e c o n o m i e d e p ia ţ ă .
După căderea comunismului, multe dintre companiile de sta în

mi ni er e, căi lor fer ate , te le co mu ni ca ţi i,
domeniile metalurgiei, ind ust rie i
bancar, etc ., au fos t re st ru ct ur at e şi pr iv at iz at e. Si st em ul ec on om ic pol one
2 fost marcat de schimbări majore susținute şi de dezvoltarea Sectorul
firmelor mici şi mijlocii, care contribuie semnificativ la dezvoltareaș
diversificarea producţiei de bunuri şi servicii.
In 2013, Produsul Intern Brut (PIB) al Poloniei a fost de 3912,
miliarde €, cu o structură care arată faptul că ramurile de bază au în PIB
contribuţii similare, comparabile cu ale statelor dezvoltate din Europa.În
2013, PIB-ul a avut cu aproximaţie, următoarea structură: agricultura - 3
industrie - 41,6 %, servicii - 55,4%.
În 2013, economia poloneză a înregistrat o creştere de 1,7%. Datzk
publicate de Biroul de Statistică de la Varşovia au confirmat estimănk
analiştilor. Polonia, a cărei economie este singura din Uniunea Europezr
care a crescut în fiecare an pe parcursul crizei financiare globale*
beneficiat de un avans al cererii interne de 4,6% în 2014. Investiţiile fixe
i mda J4% faţă de doar 0,9% în 2013.
k
seal pa cn a scăzut în decembrie 2014 cu 1? pi ji
consecutiv. Anul 2014 pai înregistrând al şaselea
a fost
geopolitice şi a probl
cmelor din ; ) |
economist la Bank Pekaa 3 n Zona euro, a declarat Ada ot
occidentale.
r m a de p u v e r n ă m â n t , ba ze le co ns ti tu ți a,
3.9.2.Joe Ti pu l de st at , f o
ale
şi șeful statului
at u n i t a r , independent şi democraţie
e s t e u n s t
Pol o n i a
c o n f o r m C o n s t i t u ţ i e i d i n a p r i l i e 1 9 9 ) de ln
c r a t i c ă î n C a r e ,
republică l e m o n ţ i a l .
> CXIs
r l a m e n t a r şi p r e z i d e
l m i x t : s i s t e m p a
un mod e
torma de guvernământ în Polonia, conform . . -
Constituţiei din a
, % A |]
or;
=
Puteril
ic =
piul separă rii

c
este republica parlamentară, bazată pe princi

1997
Ș:
stal.
ng ă tr ad iț ie în do me ni ul ac te lo r no rm at iv
Polonia este un stat cu o lu
ns ti tu ţi e a ac es te ia da tâ nd din any
cu valoare fundamentală, prima Co
ri mo de rn e, pr ec um ce a a eg al it ăț ii în fata
1791 şi instituind numeroase măsu
legii dintre burghezi şi no bi li şi a si tu ăr ii ță ra nilo r su b pr ot ec ți a co nd uc er ii
astfel reducând abuzurile de putere specifice acelei perioade. Constituţia
ac tu al ă, ad op ta tă în 19 97 , ar e la ba ză Co ns ti tu ţi a di n 3 ma i 179 |,
cons id er at ă de că tr e is to ri ci pr im a Co ns ti tu ţi e di n is to ri a Eu ro pe i şi
doua din lu me , du pă ce a a St at el or Un it e al e Am er ic ii . În că di n se co lu l al
XIV-lea, în Po lo ni a se pu ne a în te rm en i po li ti ci an ul ar ea sa u cel puț in
atenuarea diferenţelor între nobilime şi restul populaţiei şi se introduceau
norme sociale şi legale care sunt şi astăzi funcționale în multe țân
democratice.
Constituţia actuală a Poloniei, cunoscută iniţial drept „Constituția
Republicii Poloneze” a fost adoptată pe 2.04.1997 de Adunarea Constituantă
Naţională şi aprobată prin referendum pe 25.05.1997, intrând în vigoare P
17.10.1997. Aceasta a înlocuit Constituţia temporară din 1992, adoptat
pentru a elimina efectele regimului comunist din statul polonez.
| Constituţia rep rez int ă ba za leg isl ati vă fu nd am en ta lă în Pol oni a: e
ÎN aaa Cal, egulamentele, directivele şi deciziile Uniunii Euro!

e, ordinele şi actele dutorităților locale.
. n
boa e rc. Sp,

universal cau lin P olonia este Preşedintele Republicii, ale da je
e
or a i
5
http://Mrww,seim
anu, ml/maa--- n
f or ț e l o r a r m a t e al e re
Este comandantul p u b l iIcii;
b il i t a t e a şi i n d i v i z i b i l i t a t e a
Gara n t e a z ă i n v i o la
ie i R e i a critoriu lu i St at al :
e a C on st it uţ
Garantează respectar
d
t icii:
U
a c c e pt at e d e P ar la me n
promulgă l e g i l e
a s u p r a a c t e l o r a p r o b
Are drepi de veto ale de
parlament:
e l e i nt e r n a ţi on a l e ;
Rati f i c ă t r a t a t
Numește j u d e c ă t o r ii ;
Acordă c e t ă ț e n i e ;
Are drep t d e c l e m enţ ă .
siguranță și securitate națională, Președintele

in situaţiile de
o ns ul ta ti vă numită Caii Siguranţei
la o str u ct ur ă c
Republicii apelează
A p a r a t u l a d m i n i s t r a t i v al
iului M in iş tr i l or .
t a r e a a t r i b u ţ i i l o r f u n c ț i e i
c a r e îl a ju tă î n ex ec u
u i î n P o l o n ia ,
Sefului Statul
c e l a r i a P r e ş ed in t e l u i.
sale, este Can
— rezultat un
ca p r i n c i p a l
a avut ca
nivele:
«s ti l a d m i n i s i
t a ! d e au to ri tă ! j
n a ț i o n a l r e p r e z e n
nivelul
pe ce le tr ei r a m ur i : l e g i s l
e g i o n a l c or ez en ta t de ” voit
- nivelul r
nivel u l l o c a l r ep r e z e n t a !
Prin aplicarea legii powial
Con din 7 au
Mliului de Miniştri
Ați Admin;
cuitor i. U n n u m ă r de 65
de OrasŞC
lor şi ale districtelor,
mu NC
| „unele (emina) sunt conduse de o adi
(0
condus de un Primar, numit woj în a
V, mi as ta ,
.
Mu
ele rurale
pr ez ydend
2
ȘI
.
ur
Aero curb:ba ne |
național de către Parlament şi Guvern:

regional de către Consiliile regiunilor;
local de către Consiliile Districtelor şi Comunelor de la nivel
local.
Autoritatea legislat iv ă în Po lo ni a est e ex er citată de Pa rl am en tu l

me re : Ca me ra in fe ri oa ră (Se jm) , car e
Republicii, format din două ca
şi Ca me ra Su pe ri oa ră (S en at ), car e reu neş te a
cun eşte 46 0 me mb ri i
ca me re su nt ale şi pri n vo! pe ni
membrii. Membrii celor două
pentru 0 perioadă de n e pe
gal, secret şi proporțional
ta ri i se bu cu ră de im un it at e.
ercitării mandatului, parlamen
le gi sl at 3
iv ă&in Poloni aa aparapaț rține:
Dreptul de iniţ ia ti vă
Pr eş ed in te lu i Re pu bl ic ii Po lo ne ;
inis tri ot ăe ni ca re de ți„s
n i
şi dr dr
eP ep d
tu l
Consiliuiulu
lu i de Mi ni şt ri ;
ce l p u ţ i n 10 0 00 0 de c
Unui gr up de
In! in iț ia le de c â
ge iu
„Sa a app
'e SI
n majoritatea cazurilor proiectele de Ie&

„
| une
când 4 3
u ,
Onsi:
de pu ta ți : n tr ei m e . sta este UI
Mu de Miniştri sa u de că tr e
7 Je gi Sejm şi QeSena
l t, 5”
%ej
Proieey a ul d e z b a t e pr oi ec te le p d
hu. € lege a fo st ad op ta t de C

b a r e a a C on s ili u lui de Ministe
a p r o
autonomie.
d o a r d a c| ă o b ț i n
ă s i t u a ț i i : As,
f i o b ț i n u l 1 î n d o u
aprobare p o d t e
p a l al o r a ş u l u i care nu po at e a ve
. la cerered c o n s i l i u l u i m u n i c i
Sta
de o r a ş a u t o n o m i ,
de o r a ş a u t o no m l i m i t e a z a t e
l u i
|
u t u
|
- sau dacă obți 4

n
1
e r e a s t a t
„16
l i c e s up r a c o m u n a l c .
serviciile pub
P o l o n i a s- au de li mi ta t 16 no i re gi un i
De la | ianuar ie 19 99 , în . .
- i
1 )
gi ei co mu ni ta re , fii nd re pi un i de niv el EUr one ,

corespundeau metodolo
NUTS II - Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale pentru Statistică. După
an şi jumătate, Gu ve rn ul de la Va rş ov ia a em is 0 or do na nț ă de uree
pentru stabilirea unui clasament NUTS provizoriu: 2.489 de com:
(aminas), 373 arondismente, districte (powiaty), 44 grupări de arondismer
(powiaty), 16 provincii (voievodate).
În prezent, Polonia are o administraţie locală organizată pe 3 nivek

compusă din 16 regiuni (voievodate), oraşe autonome, 2478 comune, 39
districte (powiats). Fiecare eşalon are competențe proprii şi competen
delegare care sunt atribuite prin lege. Populaţia principalelor capita:
regionale variază între 119 000 locuitori (Zielona Gora), peste 571 0
locuitori (Poznan) şi peste 600 000 locuitori (Varşovia).
Regiunile (voicvodatele) sunt cele mai mari entități administrative 6

Polonia. Structura lor cuprinde un corp administrativ (sejmik wojwodz!
> un corp executiv (zarzad wojwodzki), condus de un marş |
Voievodatele au suprafața cuprinsă între 9.412 km? ŞI 35.589 km:
populaţie cuprinsă între 1.000.06! şi 5.130.000 locuitori.
Oraşele autonome Cu
Statul special şi rang, de powials, subilie
Ordonanţa din 7
Nitra a 1998, având statut de comune, dar bene
j iats (ele au o popula ţie de 100 000 locuitori) | ”
comune grupate într-un sindicat de comune, sindicat

3
d .
Var Ovia
ie II] CO
tz
siliu powiatE , dinfe rit de consiliul oraşului Varşovia.
la depunerea proiectului de lege se
să îl adopte cu amend: | ha,
'mendamente,
trebuie Se jm -u l po at e re sp in IE
ă re sp in ge re a completă a acestuia. >. 4 Â4
decid şi în
ve ț,
a re,
e n a t u l ui num ai cu vot ul maj ori tăţ ii abs olu te
amendamentele S C Z ,
i n n u m ă r u l l e g a l d e d e p u t a ț i
ați.
a cel puţi n ju mă ta te d
După finalizarea procedur ii în Se jm şi în Se na t, Pr eş ed in te le Se jm ,

lu i Re pu bl ic ii pr oiec tu| l de le ge ad op ta t ne
trebuie să în ai nt ez e Pr eş ed in te
oi ec tu l de le ge , po at e “i
_..
: fi semnat. Preşedinte le , în ai nt e de a se mn a pr
Co ns ti tu ţi on al pe nt ru a de ci de cu pr iv ir |e
inainteze Tribunalului
conformitatea acestuia cu Constituţia.
Preşedintele Republicii trebuie să semneze un proiect de lege i,

termen de 21 de zile de la înaintarea acestuia şi tot el dispune promulgare
actului normativ în Jurnalul Oficial al Republicii Polone (Dziennik Ustax)
După paisprezece zile de la promulgare, legea intră în vigoare. Cu toat
acestea, data intrării în vigoare poate fi stabilită şi în textul proiectulude
i
lege. Conform sistemului juridic din Polonia, o lege poate fi abrogată numai
printr-o altă lege. Data la care actul sau legea abrogată va ieşi din vigoare
trebuie precizată în textul actului normativ.
Conducerea fiecărei camere este exercitată de către un Preşedinte îl

Camerei ajutat de câte un vicepreşedinte. Preşedintele fiecărei camen st
ales ca reprezentant suprem al camerei, având ca principale ar ibuți
conducerea şedinţelor camerei şi reprezentarea acesteia în relațiile cu alt
instituții din țară şi străinătate,
In ambele camere se constituie comisii parlamentare — permanent:

d
Li a
d
au dre
care
îpt scop pregătirea|

:
x
:
proiectelor din domeniul legist”

: » a. ŞI
ntrolului in prezent funcţionează 41 de c

| 14
omisii, 27 în Sejm Și E
Denat. Există şi comisii s
peciale, ea te a cerceli C
cu scopul de
con crete ale camerelor, care cr r e
sunt di Zolvate în urma finalizării acti! tă
. = “ . .. S .4 i lor.
'brii Seimului pot, de asemenea, form 3

e x e c u t i v ă l a n i v e
A Autoritatea
19 e xe rc it at ă d e :
“tatea executivă e s t e
AulO
oreşedintele Republicii Polone;
| Consiliul de Miniştri (Rada Min
istrow),
l M i n i s t r u ;
primu
V i c e pre m i e r i ;
| Miniştri:
c o m i t e t e l o r .
„Şefii
Din punct de vedere orga nizatoric, din Co ns il iu l de Minișt ri fac par te:
Miniştri;
en te cu rang de mi ni st ru ;
Directori de departam
; î
_ Sef ii inst it uț ii lo r ce ntra le
co ns id er ab il de lib ert ate în dec izi ile
Primul ministru ar e un gr ad
er e cu /f ăr ă por tof oli u, fo rm ar ea
(s ta bi li re a de no i mi ni st
privind pe rs on alul
de noi de pa rtam en te , eic . ) P o l o n i a s u n !
l d e Mi ni şt ri d i n
ale C on si li u
Principalele atribuții
urm ăto are le: |
- Elaborează politicile şi strategi!
ve care se aplică Pe ot
economice şi sociale;
ză şi ad optă act e
Elaborează, iniţia
de ex em pl u: statul,
cuprinsul ţării,
- Asigur ă pu ne re a în ap li ca re
Aprobă sau denunţă alțe aco

“labo r e a z ă şi a p r o bă p r o i e c t u l «
de formare a auvernulu
„Modul le
e ia P r e ş e d i n i i ? 1 (les
“e, conform căr

"eu 4
"4 cu P r i m u l M i n i s t r u .
a" i
Autoritatea legislativă șj exec
0,0. utiva la
19 poloni: nivej "iona .
di
în prima parte ;
m Să precizat
A oievodatele) sunt cele mai mari entitâţi
d Cl
1... + € a
PIUNILOT cuprinde:
| Cjmik wojwodeli );
un Corp executiv (zarzad wojwodzki), condus de Un ma ,
Ț. eșal, Chu P
modelul Jrancez.
si ne
în regiune printr-un Voievod
care este șefi
reprezentai
ice,
Csie
pol
Guvernul central
ue num it
tconcentrate. Într e
p e . crit
Voi evo
erii
d şi Mar eșa l sunt rela ţii admi nist rati ve de
c00perare. Reg iun ile au com pet enţ e în spe cia l în domeni ul apei , drum uril or.
nătății serviciilor sociale, educației, culturii şi dezvoltării economice.
op er ă pe ce le ale co mune lo r și, do ar

Competenţele regiunilor ac
at -u ri lo r. Di n pu nc t de ve de re politic, ac es te re gi i
rţial, pe ce le al e po wi
su nt susținute de nu me ro as el e pr og r
unt autonome, dar financiar
«utor și de cooperare.
| o strategie de dezvoltare 2 regională
reg care susține
untreprenorial ă $i
Voievodatul concepe
a, a “navă initiativa a
tentitalea locală şi naţională şi încurajează pe crearea «unei ordini
MOVaţia, protecţia patrimoniului natural şi cultura A iilor de dezvoltare
Wliale armonioase». În general, obiectivele. straicE
“Slonală% sunt următoarele:
Teo
nerea CTEâN! de locuri &
.. i! UE
- Dezvoltarea economică și mai ales susț”

Muncă, 4 [O
oresului tehnolog:
îi ivelului
Ameliorarea infrastructurii ŞI promova, it ormâni
duca cativ Realizarea de acţiuni care vizează CIO natural
i pu
a cetățenilor
4?
„oniului culturi * i
si
“ăst rărea și punerea în val0loare a patrin versulica*

oase ȘI diNEP *
ate în
umeri vicii &
N m i competențele voievod ? i Domeniile d
Spate de principiul subsidiari! Li
Je: universita—r”
- "a voievodate l o r s u n t u r m ă t o a r “
| â, în s p e ci a l c tu l
l i t i c ă (a m i li a ! 4»
Jutor social, po
obl ipa t să pre zin te în Sei m, într-o perioada de j4
ele
Premierul | nare (6xp0sc) Drin care ce 7,
nir ea sa, UD prop ria de gu ve rn ?! |
| na, TCoUCȚ) eprin car e "4cere UE ap (e
de li
“|
ceimul. poate „corda votul de încredere doar câng cel pu
7
VI 599 ț
Incredere.» centi. Dacă guve : du

in er
jumă t ea i | delepaţi sunt prezenţi. Dac ă puv ern ul nu obț ine
de 14 zile, alege un alt Primul m;
vag ,
Car e , S e i m u | . înt r-o per ioa dă | |
| |
in c r e d e e m ă n ă t o a r
+
e ,
3 f ise
n c i p i i a s
..
c o n t o r n u n o r p r i
miniştri i
i ş t r i ( g u v e r n u l ) p o a t e a c o r d a S t a t u t u l d e ș
Consiliu l d e m i n ţ i n d e 1 0 0 ,
i O r a ş C a r e a r c m a l p u
r a n g d e p o w i a t u n u
aulonom c u
i c i p a l , d a c ă a c e s t a P o n u e
fi,
ge
c o n s i l i u l u i s ă u m u n
locuitori la c e r e r e a
u n i l o r d e p o v w i a t ș i d a c “
e n t r u î n d e p l i n i r e a m i s i
infrastructura Necesa r i p ciile petit
col e c t i v i t ă ţ il or la servi
riscul de a
!
limita accesul
există
supracomunale.
Î toate aceste caz uri leg ea obl igă con sil iul de min işt ri să inf orm ez
“omunele interesate, consiliul powiatului şi dietina voievodatului, înaintd; e
a aproba o astfel de decizie.
Statutele sunt instrumente cu caracter obligatoriu universal care
reglementează aspecte importante. Orice aspect poate face obiectul
statutelor. În anumite cazuri, Constituţia impune obligația de a reglementao
anumită chestiune printr-un statut: de exemplu, bugetul sau statutul jundic
a] cetățenilor.
În conformitate cu Constituţia Poloneză, unele din acordurile

internaționale, înainte de a fi ratificate, trebuie să fie în conformitateci
prevederile unui statut, care trebuie să fie adoptat de parlament şi semnat de
Preşedinte. Acestea includ chestiuni precum alianțe, tratate politice Ss
militare, libertăţile, drepturile și obligaţiile cetățenești, calitatea de membru
in Organizaţii internaţionale, precum şi alte aspecte reglementate d
Constituţie.
Consiliul Miniştrilor are

dre
care au caracter obligatori atori
u numaj TE
subordonate instituţiei «1 Pentru unităţile organizatorice ice Car
NAN
e cț i a s ă n ă t ă ţ i i ; |
Prot
s u m a t o r u l u i ;
Protecția con
t e r i t o r i u l u i ;
Amenajarea
Gestio n a r e a a p e l o r ;
Pr ot ec ț i a m e d i u l u i ;
C ul tu ră şi t u r i s m ;
u b l i c ă şi d e a p ă r a r e ;
Securitate p
- “Transporturi;
- Ocup a r e a f o r ţ e i d e m u n c ă ;
_ D i n a m i z a r e a p i e ț i i m u n c i i .
Regiunile au un impact foarte puternic asupra politicii locale, ma

ales datorită importantului buget de care dispun, dar şi pentru că ele apar -
actorul privilegiat în domeniul cooperării internaționale. Ele sunt Principal]
gestionar al tuturor formelor de programe şi primul partener pent,
potenţialii investitori
3.9.7. Autoritatea executivă şi legislativă la nivel local în Polonia
Colectivitățile teritoriale participă la exercitarea puterii publice și

îndeplinesc, în nume propriu şi sub responsabilitate proprie, o part
importantă a misiunilor publice care le revin, conform legii.
Autorităţile colectivităţilor teritoriale şi cele ale administraț

guvernamentale elaborează texte de lege în domeniile de activitate ce k
revin, conform competenţelor lor. În articolul 163 al Legii fundamentale*
teritoriale îndeplinesc unele misiuni
DNenpoiează că aceste colectivități
publice care nu sunt precizate în Constituţie, întrucât singura colectiviti*
care | funcţionează, conform Constituţiei, este comuna,
Ieritorială de bază,
colectiile
m
Celelalt »rtaa,! e :
su dk ini
tt, teritoriale (l oc al e sa u re gi on al e)
pri n
sia a legi s el c n articolul 165 din Constituţie se precizează| că estea y
? Juridică DY
ep
iidic.* ar Mişisidru |
ot ată e jur t de pr op ri et at e şi pa tr im on ia l. Au l
lor este protprej să eu a nt Lega
Siunile co le ct iv it ăţ ilor te ri to ri al e Su
|

c a s a r e , c a o c a l e e x t r a o r din
cazurilor de
ac
ară (e al a
in te rp re ta re a legi
a de Teezoluţii privind Slației,
e s t e u n o r g a n al s i s t e r n u l u i:
| Constituț i o n a l
-a d e c i d e a s u p r a :
tății constituțio n a l e a u n e i l e g i a d op t ate ;
Conf lict elor de competenţ ă înt re org ane le adm ini str aţi ei cent rale ;
Conformităţii obiectivelor şi activităților partidelor politice cu
Constituția;
ri lo r c o n s t i t u ț i o n a l e d e p u s e d e c e t ă ţ e n i.
pl ân ee

Organizarea administrativă | 4 Nivel
fede .
zare ale celor trei

[
special
9 i . .
al cuprinde instituțiile
a “i |
ale autorităţii TAINUrI 9 | 2 ..
legislativă. reprezentată în principal de Parlamentul Federal

. e . a
? "$ + ) 1 j 1 € €
*
na $ + pectiv
[CS dU d
oriratea
scu
exe tiv
cutivăă reprezentată în priprin
nciein,
+ AU Oritatea
pal de Guvern ul Federal€ (C ancelaria:
Federală) şi sistemul autorităților judecătoreşti format din :
specializate cu nivele de jurisdicție diferite. „Im mstanţe
3.6.4. |
Organizarea şi funcţionarea autorității legislative în
Germania
Organizarea autorității legislative în Germania este clar preciz

ată în
Legea fundamentală şi în legislaţia specială, care conferă instituţiilor de pe
fiecare din cele trei nivele administrative (federal, land şi local) dreptul de
a organiza şi a exercita autoritatea legislativă în conformitate cu
Constituția Federală, cu Constituţiile landurilor, şi pe baza principiilor
autonomiei, descentralizării administrative şi suveranității landurilor. Legile
Germaniei, în mare parte, sunt legi scrise, iar în prezent există mai mult de
4000 de legi şi ordonanţe cu putere de lege. Aproape 75% din acestea sunt
legi federale.
3.6.4.1. Autoritatea legislativă la nivel federal în Germania
La nivel federal, autoritatea legislativă este exercitată de

Parlamentul Federal al Germaniei şi Guvernul Federal al Germaniei.
Parlamentul Federal este format din două Camere: Bundestag şi

Bundesrat.
reprezintă legislativul, alege Cancelarul Federal Şi

Bundestag-ul
contro leaz ă ac ti vi ta te a Gu ve rn ul ui . Me mb ri i ac es tu ia sunt aleşi pentru =
ani , pe ba za si st em ul ui repr ez en tâ ni pe rs on al e
interval de timp de patru
Bu nd es ta g- ul ui su nt al eş i po ar tă
proporționale. Jumătate din membrii
di n ci rc um sc ri pț ii , iar ce al al tă un it e E
sistemului majorităţii simple
n ca dr ul la nd ul ui . Fi ec ar e al eg ăt or m p i e
către gr up ur il e de pa rt id e di
două ori dreptul de vot, od at ă pe nt ru al eg er ea ca nd id atul ui lo ca l şi a do ua
oară pentru exprimarea opțiunii de partid.
PE Scanne d with CamScanner

y
e lo ca lă cu pe rs on al it at e ju ri di c
Kreis-ul reprezintă o colectivitat te P r e v ăd z
( ayn
f u n d a m e n t a l i) . St at ut ul Kr ei s- ul ui es
28 alin. 2 d i n L e g c a
In
Codul său. cadrat în Kreis. Legii
Sa reis.
Kre egile land-uriy,|
Teritoriul metropolelor nu este incaară în
conțin precizări exprese conform cărora metropolele au Statut de Ora
asimilabil cu un Kre is. Pen tru a ave a ace st stat ut, un ora ş tre bui e să aibă mai
mult de 50.000 locuitori (în Bavaria) sau mai mult de 100.000 locuitori în
alte land-uni. îi
După unificare, a fost întreprinsă o reformă teritorială — în regiuni
din Vest — care a vizat aceste unități (Areis). Există 429 de districte (Kreis)
care corespund nivelului NUTS3.
Unitatea administrativă numită Amt este specifică land-urilor

Unitatea numită Amt, precum şi unitățile menționate anterior sunt
subordonate districtului şi sunt împărțite în municipalități. Aceste unităţi
(Amt) se află sub nivelul guvernării locale a districtului, dar deasupra
nivelului municipal şi pot fi descrise ca fiind unități supra-comunale sau
„confederaţii comunale”. În mod obişnuit ele sunt alcătuite din comune
foarte mici, în timp ce comunele mai mari nu aparţin unui Amt (amssfreie
Gemeinden).
Germania este caracterizată de o structură administrativă

policentrică, un sistem de cooperare la nivel federal şi o puternică poziție a
Cancelarului Federal. Aparatul administrativ german are trei nivele: niv
elul
federal; nivelul landurilor; nivelul local;
F iecare nivel, în principiu, are autonomie din

punct de vedere legal
in realizarea propriilor atribuţii constituționale. Atri
buţia principală 2
Guvernului Federal este elaborarea legilor. Except
ând câteva domenii
specificate în legea de bază, care sunt ad
ministrate de autorităţile federale:
numeroase atribuţii ale administraţiei
federale sunt transmise landurilor. O
col ie N autoguvernării locale în Germania
oferă comunităţilor
oncuceri i autonome, în vederea realizării unor
Această Structură ad
admmi
ininistrativă policentri
sc op ur i pr ec is e:
că es te echilibrată de câtev?
Ciemente de centralizar i
tate -în continuare. , atea sisistemului şi care vor
162

1: 1 Federal) este cea d Camera
ul Fe de ra l) € 35 e a doua
Bundesrat-ul (C on si li și prin care landurile pan ic
t e r e p r e z e| n t a n ţ i i a l e
ului, C are reun e ş Ip
parlament e i.
e g i s l a t i v ă a F e d e r a ţ i
la activi ta te a l
Bundesrat-ul nu este format q
Sp re d e o s e b i r e de Bundestag, n
a! guvernelor landurilor ta
direct, aceştia sunt membri
membrii aleşi n t a n ț i , ce le my ;
a n d a r e ce l p u ţ i n tr ei r e p r e z e
delegaţi a! a c e s t o r a . F i e c a r e l
la ş a s e r e p r e z e n t a n ț undesrat.
i în B
i l a n d u ri au d r e p t u l c h i a r şi
mar
nd ur il or co nf ir mă fa pt ul că Pa rl am en tu l
Principiul sm eranității la
pi le av an sa te de pa rl am en te le la nd ur il or . Da ca
Federal nu p o a t e o b i e c t a la le
i t u ţ i o n a l i t a t e a le gi lo r es te pu să su b se mn ul
apar situaţii în c a r e c o n s t
ți on al e al e la nd ul ui tr eb ui e să an al iz ez e şi să
întrebării, Cu rț il e Co ns ti tu
de în că lc ar e a co ns ti tu ți on al it ăţ ii .
hotărască asupra cazurilor
rl am en tu l Fe de ra l al Ge rm an ie i po at e ave a
Iniţiativă legislativă în Pa
ca me re , du pă ce pr op un er il e le gi sl at iv e au
oricare din membrii celor două
nd es ta g-ul ui şi a co mi si il or de sp ec ia li ta te din
fost în lectura membrilor Bu
parlament. O propunere legislativă poate fi aprobată doar dacă întrunește
în Bu nd es ta g, iar în ca zu ri sp ec ia l pr ev ăz ut e de
majoritatea voturilor
Constituţia Federa lă a Ge rm an ie i, o prop uner e le gi sl at iv ă po at e av ea nev oie
de aprobarea formală a Bundesrat-ului pentru a deveni lege. În această
situaţie se află aproape 60% dintre propunerile legislative care ajung în
pa rl am en t, în sp ec ia l cel e car e au le gătură cu su ve ra ni ta te a ad mi ni st ra ti vă și
paneluri a landurilor. Pentru proiectele de acte normative pentru Ca
undesrat-ul nu are drept de vot, totuşi membrii acestuia pot formulă
m Dacă în cele din urmă, nu se poate ajunge la un consens legislativ
,
între n )embrii celor două camere, se apelează la o comisie de mediere
formată din reprezentanţi ai ambelor camere
| e a z ă p a r l a m e n t
P
[ r i n c i p a l e l e t i p u r i d e c o m i s ii c a re f u n c ţ i o n î n
Ba , i s i i l e a d - h o c Ş!
oii | :c oii iile pe r m a n e n t e , c o m i s i i l e e x p e r t c o m
siile de mediere. Toate au un rol foarte important în diferite faze ale
procesului legislativ.

3,6.4.2. Autoritatea lepislativă la nivel de land în G
ermania
La nivelul landurilor, autorit atca d
lepislativă
dldtiVă este exercitațată
ă de
Parlamentul Landului, denumit Landtag sc |
Guvernul Landului.
3
i Landesparlament ŞI de
Fiecare land are propriul său parlame

nt, format din membrii aleşi prin
vot de câtre cetățenii acestuia. Parlamentari
i din cadrul landului sunt aleşi
pentru un interval de timp de patru ani, pe baza sistemului reprezentării
personale proporționale.
Potrivit articolului 70 al Constituţiei Germaniei, landurile au dreptul

să legifereze în cazul în care prezenta Lege fundamentală nu conferă
Federației împuterniciri de legiferare. Articolul 71 din Constituţia federală
face deosebire între trei tipuri de competențe legislative:
- competenţe legislative exclusive ale federației;

- Competenţe concurente;
- legi-cadru.
Dreptul federal domină dreptul Landurilor.
Principalele atribuţii ale parlamentelor landurilor sunt următoarele:

- Elaborarea legilor în domeniile în care landurile au competenţe
partajate şi distincte de cele ale Parlamentului şi Guvernului
Federal;
- Elaborarea şi aprobarea bugetului anual al landului,
- Supravegherea activităţii guvernelor landurilor.
In cadrul parlamentelor landurilor se constituie comisii de specialitate,
care să ajute la fundamentarea şi aprobarea actelor normative aplicabile pe
teritoriul landului.

sferturi din legislaţia adoptată la nivel federal se adresează landurilor şi
administrațiilor locale, care trebuie să o aplice.
Potrivit Constituţiei Federale, domeniile de competență legislativă

ale Guvernului Federal al Germaniei sunt următoarele:
- servicii aferente relaţiilor externe:
- finanţele federale;
- forţele armate federale:
- serviciile poştale federale:
- transporturile feroviare federale:
- căile navigabile şi transportul maritim:
- controlul federal al traficului aerian:
- poliția federală de frontieră.
Sistemul de guvernare din Germania este adesea cunoscut ca 0

„democrație a cancelarului”, care reflectă o puternică poziţie a
Cancelarului Federal. Cancelarul Germaniei este ales de Bundestag şi are
responsabilitate formală pentru activitatea desfăşurată. Constituţia federală
cuprinde un „vot constructiv de neîncredere”, care înseamnă că dacă
majoritatea membrilor Parlamentului Federal al Germaniei doresc să acorde
votul de neîncredere Cancelarului, aceştia trebuie să aleagă în acelaşi timp
succesorul lui cu majoritate de voturi.
Principalele atribuţii ale Cancelarul Federal al Germaniei sunt

următoarele:
- Nominalizează membrii Guvernului;
- Conduce activitatea guvernului federal;
. Determină coordonatele politicii care urmează a fi implementată
de către ministere;
- Are „competența liniilor directoare", prin care stabileşte, în linii
mari, sarcinile fiecărui ministru din guvern;
- Determină și precizează pradul de responsabilitate care revine
fiecărui ministru:
Aplică şi urmăreşte aplicarea “principiului ministerial”. Potrivit
acestuia, fiecare ministru optează, în mod autonom, pentru politica
sa şi are responsabilitate proprie în cadrul ministerului respectiv;
Nu are autoritate ierarhică asupra miniştrilor.
167

3 6.4.3. Autoritatea legislativă la nivel local în Germania
La nivel local. autoritatea legislativă este cxercitată, de regul,

i d i n r ep r e z e n t a n ț i ă leşi. tot după modelul legisla j
structură formată tv,
da r la o d i m e n s iu n e mult ma i mică, în conformitate cu |e
landului. gislaj,
landurilor.
Denumirea structurii care are competenţe legislative poate să difere q,

la o comunitate locală la alta.
Pentru comune se întâlnește consiliul municipal (Gemeindesra,

adunare municipală reprezentativă (Gemeindevertreterversammlung
adunarea consiliului urban (Sradrverordnererversammung), consiliu (Rar),
consiliul oraşului (Stadrrat).
La nivel de Kreise funcționează consiliul districtual (Areistag). În

Bavaria, organul ales se numeşte Bezirkstag. Toate aceste structuri localz
ale autorității legislative sunt formate din reprezentanți aleși ai comuni-
tăților locale, care au inițiative legislative şi aprobă hotărâri de inter
es
pentru cetățeni și pentru dezvoltarea economică ŞI socială de
la nivel local.
3.6.5. Organizarea și funcţionarea autorității executive în

-
Germania
Autoritatea executivă in sistemul administrativ din Germania est

exercitată pe fiecare nivel administ
rativ astfel:
- pe nivelul landurilor de
către &uvernele landuri
- Peni velul local! de către lor:
Suvernele locale
|
3.6.5.1. Autoritatea execu
tivă la nive] federal în
Germania
La nivel federal,
e x e r citarea
Federal al Germaniei, a cărui
srl ame «,
| executive aparține Guve
autorită Li e a i = La 'ernului
ua e aplicaC0I
minați
legisl ă p e atri buţi e pri nci
bilIA pe tot cuprinsul tării. Cea pal ă est e să ela bor eze poli tici ş i
„di mai mare Darte a atribuţiilor
“ve este delepată către landuri,
Statisticile arată că aproape
rei
| 06

4. Curțile Sociale cuprind:
_ Curțile Sociale Locale (Sozialgericht).
- Inalta Curte Socială (Ladessozialgericht) Și
- Curtea Federală Socială (Bundessozialgericht).
3, Curțile Fiscale cuprind Curtea Financiară (Finanzgericht) şi Cumz2
Fiscală Federală (Bundesfinanzhof).
Separat de aceste cinci

Curtea ramificații
Federală există
Constituţională (Bundesverfassungericht), care este nu numazi cea mzi
inaltă Curte din Germania, ci şi un Grup Constituţional. Această Cure este
un fel de “gardian” al respectării Constituţiei Federale, iar deciziile ei sa:
recunoscute de toate organele constituționale de la nivel federal și Ge
landuri, ca de altfel şi de toate autoritățile administrative.
Curtea Federa lă Con sti tuţ ion ală ex am in ează leg isl aţi a fec era lă şi pe
a co ns ta ta co nf or mi ta te a cu leg ile dz ba ză și ze
cea a landurilor pentru
partid, da că se co ns ta tă că ac ti vi ta te a ac es tu ia
puterea să dizolve un
contravine cu prevederile Constituţiei.
este formată din două Camere.

Curtea Federală Constituţională
de că to ri . Bu nd es ta g- ul şi Bu nd es ra t- ul al eg
fiecare cuprinzân d câte op ! ju
ri oa dă de do is pr ez ec e an i. Re al eg er ea ru
fiecare câte 4 judecători pe nt ru o pe
este posibilă.
on al e al e land ul ui : s
sua n
ntt
al , Cu rț il e Co ns ti tu ţi
Ca şi la nivel feder o r m i t ă ţ i i
n d u n I ap e n t r u e x a m i n a r e a c o n f
i z at e în c el e m a i m u l
P t
i e l a
org aninz : a l ă .
o n s t i t u ţ i a a c e s t u i a Şi c u c e a f e d e r
n du lu i c u C
leg.islației la

evoluţia Italiei a continuat cu dificultate, pâ| nă la criza economi
că din 2008,
când Italia a cunoscut recesiune 4 CCOnomIcă şi guvernele
italiene au fost
nevoite să aplice reforme| structu rale radicale pentru rev
enire. Nici astăzi nu
se poate spune că Italia a depăşit dificultățile econ
omice ŞI sociale, dar în
continuare au loc schimbări administrative, economice ŞI legislative
profunde pentru obținerea unui nivel corespunzător de stabilit at
e economică
şi politică în peninsulă.
3.7.1. Date şi informaţii cu caracter general
Denumirea oficială a țării este Republica Italia, care are o supr

afață de
301.323 km, iar din punct de vedere geografic este o peninsulă poziți
onată
în partea de sud a Europei.
Italia face parte din grupul statelor europene mediu dezvoltate. cu un

produs intern brut pe cap de locuitor de 26600 € în 2014”). în uşoară creştere
față de anul precedent. Populaţia Italiei este de aproximativ 61 milioane de
locuitori, în anul 2015, în uşoară creştere față de anii anteriori'?, datorată în
principal valurilor de emigranţi, care au ajuns să reprezinte 7,4% din
populaţia ţării.
ltalia are o economie diversificată şi într-o oarecare măsură

dispersată între partea de nord a peninsulei unde domină companii private
puternice şi unde standardul de viaţă este ridicat, PIB/locuitor ajungând
până la 34000 € în zona Bolzano, comparativ cu partea de sud a țării unde
predomină agricultura şi unde şomajul este mai ridicat, iar PIB/locuitor în
Campania, de exemplu, nu depăşeşte 15000 €, mult sub media europeană.
Spre deosebire de alte state curopene de dimensiunea sa. Italia a

promovat un model economic diferit bazat pe dezvoltarea sec torului privat
susţinut atât de firme mici şi mijlocii, cât şi de privatizarea mult
or companii
de stat şi bânci ale statului, În Italia sunt 3.8 milioane
IMM-uri, aproape
dublu faţă de cele existente în Germania.

3,7. Italia
ro p a. are o exis te nț ă în de lu ng at ă i e
lt al ia . ca şi alte st at e di n Eu
il or da te pu bl ic it ăţ ii , Ro ma , un ora ș-s y,
istorie interesantă. Potrivit cercetăr
în anul 753 înaintea erei noastre (î.e.n.) a evoluai de-a lungi]
fondat
secolelor într-un mare imperiu. După căderea Imperiului SOTII, In Epoca
evului me di u. Ita lia a fos t cu ce ri tă de di fe ri te tr ib ur i, a fo st in te gr al ă IN alțe
imperii şi domina tă pâ nă în se co lu l al XI II -l ea de re la ţi il e di nt re Imp ăra ți
pa li ta te . În se co le le al XI V ie s ȘI al XV -l ea
Sfântului Imperiu Roman și Pa
talia a fos t îm pă rţ it ă în ma i mu lt e or aș e- st at e af la te în ră zb oi , res tul
fiind ocupată de Statul Papal şi de Regatul Sicilii, După
peninsulei
Italiene (1494-1559). declanşate de rivalitatea între Franţa și
Războaiele
Spania, oraşele-stat şi-au pierdut treptat independența şi au căzut sub
dominație străină. În timpul războaielor napoleoniene, nordul şi centrul
taliei a fost organizat în cadrul Regatului Italiei, ca stat clientelar
Imperiului Francez, iar sudul Italiei a fost administrat de Joachim Murat
încoronat ca rege de Neapole. Formarea regatului italian modern a fost un
rezultat clar al demersurilor insistente ale naţionaliştilor italieni. După o
serie de războaie grele pentru câştigarea independenţei şi unităţii teritoriului
taliei, în martie 1861, Italia s-a proclamat din nou Regat, iar guvernarea
noului regat se înfăptuia în contextul unei monarhii constituționale,
dominate de forțe liberale. În 1913, a fost adoptat votul universal pentru
bărbaţi. Italia nordică s-a industrializat rapid, dar sudul şi zonele rurale al
nordului au rămas subdezvoltate şi suprapopulate. A urmat Primul Război
eorÎ eenioada regimului usi Lala cos

eăăum nlă
Mondial Care pentru Italia a însemnat pierderi umane masive, dar și
partea de nord, care a devenit un sat nasi Sept pc adr k

Mussolini. Perioada a fost extre PZIst marionetă sub conducerea *
| , cm de di fi ci lă pe nt ru Ita i
lia a şi s i aa în
In ce
ce pu
p l0
mişcare de rezistență finalizată în sun:
(ost proclamată republica. Doi uni ÎN 946 Cu un referendum prin a,
republicană. În 1949, Italia a deveoit au iziu, Italia avea prima Constitul i
Marshall, Care u contribuit decisiv | nembră NATO, a beneficiat de Planu
starşitul anilor 1960, perioadă | “ refacerea economiei italiene până i
economic”, In 1957, Italia a deal sub numele de „Miracot
“Uropene, care în 1993 a i fondator al Comunită
s-a transformat în Uniunea Europeană:
n s i u n i r e l a t i y „ _ .
t u r i e r d e d i m e
s e c l o - m a n u f a c m e t a l u r g i c a
It a li a d e ț i n e u n
j e l e ş i p r o d u s e
t e x t i l e , u t i l a “
a l e s î n P ! e l ă r i c , 5 0 4 m i l i o a n e e
specializat m a i t o t a l ă d e 3 7 3 .
o v a l o a r e 5 9 4
t s e c t o r a d t i n s
s t r a t o v a l o a r e d e 3 7 3 .
an u l 2 0 1 3 ac es
ind a î n r e g i
m e t a l u r g i c e , u t i l a i e j ,
xportate su n t c e l e
ă ş i p r o d u s e l e i a
electro c a s n i c
alimentare.
ți e î n s ec to ar e l e
predilec t e f o r m a t ă d i s
e c o n o m i c I t a l i a n e s
u l u i
iau
a l ă a s i s t e m
Coloana vert eb r
n o — T o r i n o — G e n o v a ş i d e c e l
respec t
r i
d v
, M i l a
i n d u s t r i a l d i n n o
t r i u n gh iu l — P r a t o — P i s t o i a .
r e s p e c t i v F i r e n z e
r e g i un ea T o s c a n a,
din
m a i m a r c p a r t e
Italia i m p o t ă c e a
C u t o a t e a c e s t e a ,
s ar u l d e e n e r g i e . f a ț ă p r o d u s e l o r
din n ec e t e c u g r e u să facă
n di a l d e b u n u r i , c a r c u r o p e n e
ex p or ta to r m o i t i v e a t â t pe p i e ț e l e
p r i n p r e ţ u r i l e c o m p e t
r e s - a u e x t i n s p r i n c i p a l e l o r
din China ca 2 0 1 4 , c o n t r i b u ţ i a î n P I B a
m o n d ia l ă . I n a n u 1 0 şi
cât şi pe c ea dustria — ap r o x i m a t i v 3
e r v i c i i l e - 6 8 % ; In
t u r m ă t o a r c ă . S
ramuri a fos
p r o t i v 3 % .
agricultura — a x im a
i a z ă s p e c i a l i ş t i i ,
Aşa cum 4 prec ă
0 s t r a t e g i e f l e x i b i l
b a z a t p e ŞI cuc
italian este c t u r i d e o s e b i t de dinamice
ijlocii, st şi m r u
întreprinderi mici
s t e m e l o c a l e d e l u c r u , p r e c u
o r g a n i z a t e p e z o n e s â t i s i
n i a b il it at e r i d i c a t ă , P i r e l l i , E n e l , E n i
r e
F I A T , F i n m e c c a n i c a ,
r i î n t r e p r i n d e r i , p r e c u m
s t r u c t u r ă
şi pe m a
a u s u f e r i t p u t e r n i c e r e
t i m i i 2 0 d e a n i ,
Edison , etc, care, î n u l
t e ŞI s e r v i c i i p e n t r u client
p o l i t ic i e x i g e n t e d e c a l i t a
Apl i c a r e a u n o r
î n c e l e d i n u r n a
i e p e u n i t a t e a d e p ro d u s şi , n u
u i d e f a b r i c a ţ s t r i a l e S
reducerea c o s tu l
i s m ar i l o r g r u p u i i n d u
î n g lo ba l i z a r e a p i e ţ e l o r , a u p e r m
angr e n a r e a t ă ţ i i .
c o m p e t i t i v i t ă ț i i şi a r e n t a b i l i
obţină o creştere con s i s t e n t ă a
p o r t a tă S>
a i
b u n u r i , O c r e ş t e r e i m
în cadrul sectorulu i p r o d u c ţ i e i de i n
r e a m e t a l e l o r $
m a ş i n i l o r u n e l t e p e n t r u p r e l u c r a «ter
înregistrat în s e c t o r u l €
te în c A s u p u s u n e i c o n c u r e n ț e u c r
al maşinilor textile ( s e c t o r c a r e es Ut
a m b a l a r e şi a | c e l o r p e n t n i p r e in
r n i c e ) . S e c to r u l u t i l a j e l o r p e n t r u c a t ”
pute o l t a t s e m n i f i
l e l e p l a s t i c e şi l e m n u l s- a d e z v
cauciucul, m at e r i a
o nau
mii le por i e
| ă
o f l o t ă m ă t
e 3 0 d e a a d a u g
mult d e u n i t ă ț i , la car
p r o a p e 4 0 0 . 0 0 0
civil ă c u a
v e c o m e r c i ă e
0 d e n a
aproape 60
d e c r i z a e c o n o m i c ă m o n d i a l a te
talia a fost pute r n i c m a r c a t ă
u s u c c e d a |
ernele care s-a
d
u i al X X I - l e a , I a r p u v
început u l s e c o l u l M a r i o M o n i ,
i
k
c o n d u s d e
.
e h n o c r a ț i
+
v c e l f o r m a t d i n t
conducere, inclusi pr of un de ;
r e f o r m e a d m i n i s t r a t iv e ŞI c o n s t i t u ţ i o n a l e
implementat o serie de
ferme pentru sistemul economic, bancar şi pent
au aplicat măsuri
a ţ ie i e c o n o m i c e 'a ță ri i. Ef or tu ri
populaţie cu scopul reechilibrării situ
a r e a cr eş te ri i cu in ve st iţ ii m a s i v e de st at au pr od us ,
politice de r e v i t a l i z
c e a It al ie i, c a r e în 2 0 1 4 ” se ri di ca i
importantă creştere a datoriei publi
U E d u p ă c e a a G r e c i e i ( 1 7 4 % ) ” . Cu to at
peste 135% din PIB, a doua din
pa rt e di n d a t o r i a p u b l i c ă a It al ie i a p a r ț i n e un or en ti ti
aces te a. ce a m a i m a r e
o r ă fa ţă de si tu aț ia G r e c i e i , ia r ni ve lu l da to ru lo r
pr iv at e, o d i f e r e n ț ă m a j
personale este mult m a i s c ă z u t fa ţă de m e d i a O C D E . ”
r n ă m â n t , ba ze le co ns ti tu ți on al ș i
3.7.2. Tipul de stat, forma de guve
şeful statului în Italia
3 . ” e . . spe , en,
Ca tip de stat, Italia este un star aurutar, indivizibil, independ
tr iv it Co ns ti tu ţi ei , su sț in e au to no mi ă loc € ală.
suveran şi democratic, care, po

. . Sase -
a .
9
In conformitate cu Constituţia din 2 iunie 1946, ari

en
guvernământ A
în Italia este o republică
- .
democratică parle a CĂ „tale
mute
Sl 1
Suveranitatea aparține poporului, care o exercită sub formele Y
uni
— ale omului, egalitatea socială şi demnitatea C“ ars

cosebire de sex, rasă, limbă, religie, opinii politice, condiții +. pir * i SI S
sociale. Cetăţenii au datoria de a contribui la progresul materia

E fr > 3 .. a
al societăţii,
Sscanne d with CamScanner
P
timele decenii. Rezultate bune au
Cu fost înregistrate Şi în domeniile:
U | că si tel
„Jectronică, informatică şi telecomunicaţii. Siderurgia a inregistrat un trend
„zitiv în ultimii ani, din cauza creşterii cererii de oțel atât pe piaţa internă
-
cit şi la export. In schimb, producția de neferoase a avut un ritm oscilant de

A . a
7
dezvoltare.
În sectorul serviciilor, un rol de o deosebită importanță are turismul.

Acesta contribuie în mare măsură la balanța de plăţi, aşa după cum se
înregistrează şi în alte țări din bazinul Mării Mediterane: Grecia, Spania,
Turcia. Între principalele trei forme de turism, practicate pe scară largă în
talia se disting următoarele: „turismul de mare”, „turismul de munte” şi
„turismul cultural”. Acesta din urmă atrage cel mai mare număr de turişti
străini, aproape 48 milioane de turişti străini pe an, care în 2013 au adus
venituri de peste 43 miliarde $.
cu no sc ut se ct or ul servic ii lo r din do me ni il e
O creştere importantă a
te re re fl ec ta tă pr in tr -o mu lt ip li ca re a
informatică şi telecomunicaţii, creş
de se rv ic ii of er it e pr in re țe a, în sp ec ia l
numărului de utilizatori de Internet şi
acestor servicii de că tr e mu lț i op er at or i de
după inițiativa dezvoltării
telefonie.
la ţi ei că tr e or aş şi sc ăd er ii in te re su lu i
e x o d al po pu
În condiţiile unui ei , în ul ti mi i an i, It al ia a
t u r i i în fa vo ar ea in du st ri
o l t a r e a a g r i c u l
pentru dezv pr od us el e ag ri co le ne ce sa re
să importe 0 Mar e parte din
fost nevoită o: este dezvo ltată cu predi ilecţie
lecți e î
în zone le din
- Aoricultura Italie! €S e
a
în pe
diferi te ferme ini
mici de
consumul a 5 Sg cca. 1,4 milioane persoane activ
pe societate. [talia produ ce cerea le (grâu , orez, poru rb)

“ana la r
pană i Cc e în zonele din pa rt ea ce nt ra lă , ia r în pa rt ea
nroduse
ei de măsl in e şi vi n. It al ia
sola, tomate Și Pi “le de fructe, legume, ul
reprezentată cu peste 700.000 de

este bine
7 0 0 0 k m su nt au to st ră zi in
l e , di nt re ca re pe st e
ri naţiona ă este
. In fr as tr uc tu ra fe ro vi ar
dar administrate privat
It al ia ci rc ul ă tr en ul de m a r e
16000 k m ca le fe ra tă . În
propriete te fi in d cel mai
00 , ca re at in ge vi te za de 400 kn wV or ă,
de .
fo. rma- tă recciaros sa 10 : . 9
uvial ă
, i
Europ a şi între cele mai rapide din lume, Navig aţia

eă E din e e
sunt mai
“ , . x a : a
Italia
. Ţ
km de canale şi râuri naviga bile. În

ap une de peste 1500
disp
4 1”
motiv pentru care frecvent este
necesară amen
constituționale”. Constituţia oferă. însă
cetățeni
participare la abrogarea conţinutul
ui unor legi pri
unui număr de 500000 de
Cirvit C ta isi
vot secret cu cai a Italiei, alegerile trebuie să aibă loc
sub formă de
'egional; cu 1 51 5 sena to ri, cei 630 deputați şi cei 58 reprezentanț
drep i
Președi el td e vot Proce
e Ca sul de alegere a preşedintel este condu de
u i s
merei Deputaţil
or.
“um este şi Pa
vâr S în Sc Stipulat în articolul 84 din Constituţie, Preşedintele
a n re
funcție de orice cetățean al Italiei care a împlinit

.
astă
Ş
a de 50
S Ă :
tului şiȘI reprez

intă unitatea națională”.
su atribuită
E „eniturile. A-ŞI administg
cură DI: 6. |
Dri nC]
rincipalele on ente
comppon | |
Lă p ale organizării”? taie
HE — teritoriului italian
norii za
fi na nc ia ră est e atr ibu ită cel or cin ci reg iun i cu

O mai mare autonomie
statut special, deşi numai în caz uri ex ce pț io na le ace ste a au put ere a de a-şi
.
impune propriile lor taxe. 80
ni st r t i v e , în I t a l i a c e l e t r e i
Din pun ctu l de ve de re al or ga ni ză ri i ad mi a
5 ju de că to re as că ) sunt
muri ale| autorităţii (legislativă, executivă,
reprezentate pe 4 nivele administrative:
Nivelul naţional;
Nivelul regional;
Nivelul provinciilor;
Nivelul local.
= li zare. Editură
şi/sau € en mbrie 2015.
E - hu” 9re/Italiat/Guvernul accesat septembrie 0
Meg ra. A.Pe;| (1999), . RegioRegpnalis
ionamullismul îni Itali a. Regi oNen s
10/003-p a f , accesa! 5 *
Wtp://altera.a datbank. transindex.ro/
I$]
| le criză politică, Ceca ce s-a i înpi
i
„u it e m e s a j e c e l o r d ou ă C a m e r e :
u l d e î t r i m
Are dre p t
u E a m b e l e C a m e r e (d ar nu în ul ti me le 6 |,
a te d i z o l v - un a sa Și
P o t
i pr ez i d e n ț i a ) ;
m an d a t u l u
l f o r ț e l o r a r m a t e ;
_ Este co m a n d a n t u
i l i u l s u p e r i o r a l ma gi straturii;
Prezideaz ă C o n s
sa u m i c ş o r a p e d e p s e .
Poate graţia
al ă şi ad mi nistrativă în It al ia
3.7.3. Organizarea teritori
ri i te ri to ri al e (F ig ur a nr. 6) ;
Din punctul de vedere al organiză
ltalia sunt constituite:
- Regiuni — 20, dintre care 5 au statute speciale autonome;

- Provincii — 109;
- Comune — 8101;
- Oraşe metropolitane - 15.
| Conform nomenclatorului unităţilor teritoriale statistice (NUTS |
talia există trei nivele de dispunere a instituţiilor administrative:
NUTS | se referă la grupul de 5 regiu
ni autonome;
NUTS 2 grupează cele 15
de regiuni;
- NUTS 3 vizează cele
109 provincii,
Potrivit art. ]19 au
PI
|
Jinanciară în fo Co ns ti tu ţi ei , r e g i u n i l e se b u c u r ă «e »
rmele a Nici
ȘI In cadrul limitelor prescrise de legile pepu
Interpret; .. - Ti p.| |
autonomia fine: ominantă a art. 119 a fost întotdeauni gb
, «i
de vreme ce ele nu
4 celor
15 regiuni administrative este ! „net?

2 . . . . * uşi y
Ot |] ip
% 0 POL impune NOI taxe ori reglementă
onstituția Ripaci
„> Sepabliol liane "ditura AI BeckK,, Bucu reşti,i, 1998
reşt
Bucu |
e instituții prin care se exercita
+
Nivelul cipale: legislativ, executiv și ju

l |
st a t u l u i î n c e evoluează spre un sistem admini"
unitarFr ccăar!c
Itali a e s t e U N sțal a
ț i l e t er it or ia le .
de co l ectivită
puternic, marca!
i z a r e a a d m i n i s t r at iv ă
'
es te bi
'
ne C O n t u
Vă
r a a, -
r g a n
o
re gi on al . o
"
La ni ve l
cu același model de Organizare
, „e
n e
:
r o p e
€,
e u
»
e
„712
spre deoseb i r e « le al te st at
PT
italia regionalismu l est e ma i pu ți n ac ce nt ua t, de oa re ce atr ibu ţii io na
lo r de pe n i v e l u l ce nt ra l a] a
“imân în com p e t e n ț a au to ri tă ți
i
administrativ.
Provinciile și comunele au nivel inferior de autonomie fz; „|

regiuni, nu au autonomie legislativă, ci doar una de reglementare sei
orpanizarea lor intemă şi exercitarea competențelor lor. Princinu
subsidiarității este consacrat prin Constituţie. Provinciile au autonomie
fa:
de regiuni şi diverse competențe in domeniul amenajării teritoria.
prolecției mediului, transporturilor, etc. Comunele au competențe *
domeniul serviciilor sociale, sănătăţii, urbanismului şi dezvoltării zonei”
industriale şi comerciale.
| Statutul zonelor metropolitane este stipulat în Legea nr. 14219

Delimitarea zonelor metropolitane se face de către regiunile interesez.>
propunerea colectivităților locale. Repartizarea atnbuțiilor intre metropoii$
localităţile care alcătuiesc zona metropolitană este prevăzută in statutul
inființare a zonei. În zonele montane pot fi întâlnite așa- nui
„COmMuniNilăți
tăti montane”, . stipulat
. e de Legea nr. 1102/1971. Com mii 7
ribuite compet en 1 3 1
țe speciale in domeniul
intern”
Inter
pentru dezvoltarea zonei
3.7.4. Oroani.
Autoritatea le
BiSlativă în Italia se
pe fiecare din ce le at exercită prin instituț
. iimi
repional, provinci | „m u Ri ve le ale aparatului administrativ: n?
al și local,
a l e g i s l a t i v ă la ni ve l] na ți
74. Autoritate lOnal în Ţ
alia
AU b u l Cstora diferă în
cunoscut fiind faptul că principiul auton ia
|
|
men!
La nivel național, autoritatea lepislativă esle

. _ _..
care are două camer e: =

narlament al Republicii,
peputaților-
me mb ri cu vâ rs ta pe st e 40 de a n i
Senatul este format din 315 oş ti i pr eş e na —
S ani şi 10 se ri de drept
nato (f
pe nt ru un ma nd at de „ ld
care SE adaugă 5 senatori numiți de Preşedintele Republicii). Senatorii sunt
aleşi pe baz a re p r e z e n t ă r i i r e gi on al e.
Camera Deputaţilor re un eș te 63 0 me mb ri , cu vâr sta pes te 25 de ani

ci rc umscri pţ ii, pr op or ți on al cu po pu la ți a pen tru un
aleși pri n vot di re ct în
mandat de 5 ani.
i v ă la n i v e l n a ţ i o n a l în It al ia ap ar ți ne :
Iniţ ia ti va l e g i s l a t
- Parlamentului,
- Guvernului; a t ă î n s c r i s şi e s t e
dorinţă este ex p r im
- Cetăţenilor, dacă ac ea st ă
puţin 5 0 0 0 0 de vo ta nț i.
susținută de cel Jă Camere ale
Aici 55 al Co ns ti tu ţi ei st ab il eș te c ă c e l e %9 în virtulea
el ea şi at ri bu ți i şi c o m p e t e n ț e legisl at ie
pa rl am entului au ac
principiului b i c a m e r i s m u l u i p a r i t a r .
incipalele atribuţii ale Parl

p Pa
e r c i t a ! „ c re de r e ; GQ
ă Funcţia l e g i s l a t iv ă, e x
r n u l u i p r i n v o t de ne !
> Revocarea Guve
i 94 din Constituţie; i v u l u i :
i execut
ă Exercitarea contr o l u l u as uP '* r a
in
| l, e s pu bl i
i z u i r e a C o na
s t i t u l i c ! » L e r
Dreptul d e r e v ie de! lului 82 al
4e i In m a t e r
> Efectuar |e a d e c e rc e t ă r artico
e
unor c o m i s i i d e a n c h e t ă , 11 b a z ă *
n
| aaa h CI
ații de înaltă trădare la adres p
, sa de acuz op: A Preșe
> Formularea tru nerespectarea Constituţiei, po
triviţ ni,
= n,
Republicii sau pe!

n Constituţie; a %
> icipare
PePartcig a se la depunerea jurământului de către Preşe d
Republicii: di o. g
trei in membrii Consiliului ului Sue.
Alegerea rii,
> Magistratu treimiarticolului 104 din Constituţie: Peri
uneipotrivit
di n j u d e c ă t o r i i Curţii Co ns ti tu ți on al e a
> Alegerea un ei tr ei me
articolului 135 di n Co ns ti tu ţi e.
Desfăşurarea activității în cadrul Camerelor CSle— Susținu |
n ta re di fe ri te ca n u m ă r de ja s e u
a c om is ii lo r pa rl am e
implicarea directă
la alta.
Camera Deputaţilor are 14 comisii permanente, fiecar.e

aproximativ 45 de membri. Acestea sunt structurate în subcomisii permar
și subcomisii ad-hoc.
Senatul are 12 comisii, fiecare cu câte 30 de membri structura7

subcomisii, subgrupuri şi grupuri de lucru.
Comisiile Parlamentare au competenţe în dezbaterea actelor norma:

primite de la Guvem şi în analiza propunerile legislative formulate Ei
cealaltă Cameră. Aceste propuneri urmează a fi dezbătute
şi aprobate i, |
Frecvent comisiile sunt imputernicite să exercite
direct puterea legislathi |
asemenea, comisiile parlamentare sunt implicate
. . ..
în exercitarea frp * el :
control şi chiar în derulare

,
. 4
leg ătu ră cu acti vitatea destă

o
în
9
ii
?
de Guvern.
d de investi
gaț
€ ii î
care colaborează cucu inaț Itui comisi i bicamerale şi comisii de nr”

inst ituțiile Juridice pentru
a obține informaţii
| Consiliul Naţion Ă y
al pentru Economie şi Probleme de Muncă €5* sf | a este, |
din reprezentanţi
din j să Jen
Sunt numiţi în ceastă citieIe ȘIşi Cel i ai ni salariaţilor din diferite don
a »ă Structură de către Preşedintele
Republicii.
3,742, Autoritate
a legislativă la nivel regional în talia
> O republi că n ,
publică Parlamentară, organizată după mo
le Mutoriti ate ale șI
la nivelurille e
Blonal, al provi iinnfefrieoarrioa, „tăţilor
nciilor Şi municip“ Scanne d with CamScanner
ar e re gi un e are o Aq
nivel region al , fi ec |
a ă Și un
R e g i o n a l , S u n a di a !e pr ez en ta nț i al eș i pri
SI iu l | un il or
de 5 ani . Sc op ul pr in ci pa l al re pi
anda! O. a
mar “ile statului, iar în urma unei reforme
tenţe
ci
A MpC
enul regi. onal îîn procesul de implementare a
cu GUY
po li ti ci lo r regionale
o m o ț i u n e d e c en z u r ă a c ă r e i a p r o b a r e
Consiliu! regional poale sd
i v u l u i , m â n d a fi o r g a n i z a t e
„ntrenează dizolvar e a consi l i u l u i şi a e x e c u t u r
eg c r i. C o n s i l i u l r e g i o n a l p o a t e fi . d i z o l v a t î n c a z d e n e r e s p e c t a r e a
pi al
de î n c ă l c a re g r a v ă a le gi i.
Constitu ției, sau
ț i o n a l ă nr. 3 / 2 0 0 1 p r e v e d e e x i s t e n ț a a t r e i t i p u r i d e
Legea constitu
competențe:
_ competenţe e x c l u s i v e ale st at ul ui ;
legi le re gi on al e, cu re sp ec ta re a le gi sl aț ie i
— competenţe p r e v ă z u t e de
naționale:
e re gi u
un n
iliorl or —— de e x e m p l u a m e n a j a] r e a
— competenţe exclu s ive al _
teritoriului.
t e r i t o r i u l r e g iuu n i i : ȘI
i l o r R e g i o n a l e su nt â p l i c a t e pe
Hotărârile Consi l i r e g i u n i i în
c â t şi d e z v o l t a r e a
urmăresc atât aplicarea le gi sl aţ ie i na ţi on al e,
ansamblul ei şi a pr ov in ci il or di n st ru ct ur a lor .
a t e a le gi sl at iv ă la ni v
3,7.4.3. Autorit
în Italia
snizarea lor internă şi exercitarea €

. »
Or )
N Fiecare provincie este condusă d tor execut

“PiSlatiy _
Co ns il iu l pr ov in ci al — Ș „cadintel
Do. “umiţi
al SU L aleşi |
%inciale” .
, a ACI
. sul
membri
provi! E
lesernneaz
.. ii lui
_. Și membrii
Pre . a
“Onduce fo
Ca
(15 Cssop i 9 rul executiv Ş
ŞI
185 Scanne d with CamScanner

PF
r e f e c t , repreze ntant al guvernăr ii cep, Y
o v i n c i e a r e u n p
a t
Fiecare pr ial al Gu ve
t r
onrul u i .
t u r ă c a b i r o u r e r i
care c o n d u c e p re fe c
n c i e , d a r : a c e a s t a
i a d e s t a
a t ! d id n
i n p p r o v i
o r u l c o n d u c e p o l i țț i
Che s t
u v e r n u l l o c a l .
coordonată de g
e s t e c o n s a c r a t p r i n C o n s t i t u ţ i e . P r o v i n c i i l e ş,
Principiul subsid ia n i t a ţ i i l
itoriul ui , p r o t e c ț i e i m e d i u
u l a m e n a j ă r i i t e r
competențe i n d o m e n i l e
n ț e in d o m e n iu l s e r v i c i i l o r s o c i a
et c. C o m u n e l e a u c o m p e t e
transporturilor e r c i a l e . E l e p o t e x e r c i t a
i şi Z o n e l o r i n d u s t r i a l e şi c o m
sănătății, urbanis m u l u
d e st at s a u d e r e g i u n e — s t a re civilă, statistici, liste
competențe d e l e g a t e
electorale etc.
ci il or şi co mu ne lo r es te un ul co mp le x.
Sistemul de finanțare a prov in
al im en ta te pr in tr an sf er ur i pr ov en in d de la st at și, în
Buge tele lo ca le su nt
mai mică măsură, de la regiuni.
3.7.5. Organiza re a şi fu nc ți on ar ea au to ri tă ți i ex ec ut iv e în Ita lia
Autori tat ea exe cut ivă în Ital ia se exe rci tă pe fie care din cel e pat ru niv ele
ale sistemului administrativ: național, regional, provincial şi local.
3.7,5.l. Autoritatea executivă la nivel naţional în Italia
La nivel naţional, autoritatea executivă este exercitată de Guvern

cunoscut sub numele de Consiliul de Miniştri , condus de un Prim Ministru,
denumit Preşedinte.
Preşedin te le Co ns il iu lu i de Mi ni şt ri es te num i d sa x
mit e Preşedintele
Repu bl ic ici
ii . i
În exercitarea funcţiei sale Președintele Consiliului de Ministri este

ajutat de un Vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri.
Din punct de vedere politic, Guvernul este expresia majorităţii

parlamentare. Deși potrivit Constituţiei Republicii, procesul de formare a
guvernului este prezentat relativ simplu: „Preşedintele Republicii numeşte
la prop un er ea ac es tu ia , mi ni şt ri ”, În
Preşedintele Consiliului de Miniştri şi,
rii de repiuni cu Statut snec:,
4 sp! " C UI Preşedinţi de rep acul *Pecial, Care
( VOPErCa IV lui uvând (|
, 4 ? »(* 4 ) ( V
parte şi la S
CXCCULIV,
Monitorizează activitatea miniştrilor din guvern atât a Cele
p,
f o l i u .
.
r t o
*»
l o r f ă r ă p o
portofoliu, cât şi a ce
” ț L
:
componente ale Biroului Preșea

Cele mai importante
t r i su nt : Inte,
C o n s i l i u l u i de M i n i ş
_ Subsecr et ar ul B i r o u l u i P r e ş e d i n t e l u i C o n s i l i u l u i de Mi ni
ii
principalul colaborator al Preşedintelui şi Secretarul Consiliului ș
Miniştn.
- Departamentele au atribuţii de coordonare a activităților desfășuru
în sectoare specifice. Câteva ministere sunt conduse de miniștri
fs
portofoliu, funcţie care este echivalentă cu cea a unui ministru
de stat
- Secretariatul General coordonează activitatea diferitelor
ministere
- Consiliul de Cabinet este un compartiment
responsabil pent.
lormularea propunerilor de soluționare a
problemelor polite
presante şi pentru monitorizarea implementării programele
Cn era
guvernului
ee
Acest cabinet este format dintr-un număr limitat&
care coordonează acti | | semen Ip

stie achunile guvernului Bau
central și Pipe
ale guveme!
Administraţie ag dministrației Publice şi Şcoala Super:

Nationale »
(administrati Organizată după modelul francez al E
pentru Servicii Civile n (ENA), sunt administrate de Mini
8 € [$) - dă | a $
Structura or Lănizatoria
a în e d UNUI min ia ul S
Va în figura 7 UI minister este de tip ierarhic, 252

Regiunea, Ca ŞI departamentul
.* „ce financiare proprii, provenite
i
neroepe Prin crearea

creare: reppiunilor s-a urmărit a sa
mijI » . 4 .
Ontribuie
C
onomico-socială a colectivităților
.
+
|a dezvoltar
locale. 55 ) 70 ea
pro „n din încasări fi scale, di n c a r e j u m ă t ele [Colun:
giunilor
directe. care alimentează bugetele loc
tocuinţă, taxe asupra proprietăților
roprietăţilor funciare neconstruite. Ceal
dtate a resurselor
provin din fiscalitatea indirectă. În acest caz, baza bugetare
impozitară depinde
conjunctura economică şi de efectele s dle asup de
ra pieței de automob
r a
asupră trtaanu zacţiilor im| obiliare. Astfel, i le şi
consiliile regionale fixează procentul
taxei adiționale regionale la dreptu
rile de mutație (în anumite limite)
procentul taxei la permisul de conducere, proc
entul din taxa de bază asupra
certificatelor de înmatriculare a vehiculelor cu motor, etc
3.5.4. Organizarea şi funcţionarea autorității legislative în Franța
Autoritatea legislativă în Franţa se exercită diferențiat pe cele trei

nivele ale sistemului administrativ: central (naţional), regional şi local.
3.5.4.]. Autoritatea legislativă la nivel central în Franța
La nivel central, autoritatea legislativă în Franţa este exercitată atât

de către Parlament, cât şi de către Guvern.
Principalele atribuţii ale Parlamentului francez sunt următoarele:
- iniţiativa legislativă;
- adoptarea declaraţiei de război; > vile:
- autorizarea stării de urgenţă, atunci când aceasta depăşeşte 12 zile;
- autorizarea Guvernului de a emite ordonanțe,
şi ap ro ba re a pro iec tel or de act e nor mat ive .
- elaborarea
Parlamentul Franţe i es te bi ca me ra l, fo rm at di n:
- Adunarea Naţională;
- Senat,
14]
şi au diverse atribuţii, Dintr C cele
u g e t u l u i r e g i o n a l
a t ă votarea b
menţin
u e g e r i l e r e g i o n a l e e x
e i
g s
e t
r ă
i l o
e p r e
pentr talamentale. Pentru al
pe lis t e l e d e p a r C i
e d e v o t a d i
r ă în d o u ă r u n d
se desfăşoa t e m u l d e v o t a r e e s n S
e m u n i c i p a l e , s i s
alegeril cn d
a l o c a l i t ă ţ i i .
de m ă r i m e
Articolul 34 din Constituţie prevede că nr:
ale liberei administrări a prin Ye lege e se stabilesc
|
principiile fundamentale
: colectivităților teritoriale,
competențele lor şi resursele.
După 1982, conform procesului descentralizării ivităti
teritoriale le-au fost conferite competenţe din ce în e es a
Procesul descentr al iz ăr ii s-a rea liz at în do uă eta pe im po rt an te - .. Sau
al II- lea (r ef or ma des cen tra liz ări i din anu l 200 4)
(1982-1986) şi Actul
sf er ul ui co mp et en țe lo r a spo rit rol ul col ect ivi tăţ ito r
Amplo a r e a tr an
fo ar te va ri at e, pr ec um de zv ol ta re a ec on om ic ă,
teritoriale în do me ni i
n s p o r t , ce du ca ţi a, fo rm ar ea pr of es io na lă ,
r a , r e ţ e l e l e d e t r a
infrastructu c.
ă t a t e a , p o l i t i c a d e l o c u i n ţ e , et
acţiunile s o c i a l e , s ă n o m p e t e n ț e l e
a u s p o r i t C o n s ! d e r a b i l c
| s o c i a l , u n e l e l e g i
În domeniu i u l i e 2 0 0 1 a c r e a t a l o c a ţ i a
f e l , L e g e a d i n 2 0
a r ta m e n t e l o r . A s t c e m b r i e 2 0 0 5 a
dep L e g ea d i n 1 8 d e
o m i e ( A P A ) , | că t
perso n a l i za t ă de a u t o n
de in se rţ ie ( R M D de
e a venitului mi n i m
descentralizat g e s t i o n a r
f e b r u a r i e 2 0 0 5 a re formal în gr ij ir ea Ta un Ă
departamente, > Legea din 11
me ar e* Levea
|
es ta ţi e n o u ă , ce “ d e A ) e i
cu handicap, intr o d u c â n d o Pr ri et competență
de
ve ni
'en]
tu l so li da
Id :
ri tă
it
ţ
ăț ii active
2
.
2 00 8 a g e n e r a l i z
.
a t u a s a
decembrie ă r i ! î at cl
c o n s a a
c r g erd
e n =q
e s c e n t r a l i z l e c a r e L e
Pro c e su l d i z ă r i i
e ş i r e g i u n i
a r t a m e n t e l ca ac es te C o m n ț e NU AU
comun e l e , d e p p e t e
de care beneficiază | „dacă î
r i c e d om e n i u d e in te Y
să acționeze în o e g i u n i l o r
l e s r
c t i v i t ă ţ i nai a
fost atribui t e e xc l u si v a l t e i c o l e
s o l i c i v i t ă ţ i l o r
Uneori statul
unor &
realizarcă
departamentelor,
unor contracte CU scopul
Articolul 12
competențelor.
-cite o tutelă asup | (chef

viniştri. Nici un membru al guvernului
nu poate Ji membru al
alți ! ului. Există aproximativ 20 de dep
Parlan HN arta| me nte ministeriale
cet administrative permanente. Minișt cu
rii ȘI Secretarii de
_nriile lor birouri conduse de stat au
propi
c ătre asistenţi,
Primul Ministru, care este numit de către Președin

.
tele Republicii, est
responsabil pentru acțiunile Guvernului potrivit art. 21 din Constituţie
& a 2
C
potrivit Constituţiei, Șeful Guvernului are autoritate faţă de membrii

auvernului ŞI le poate da ordine şi instrucțiuni, În exercitarea atribuţiilor
de as
este ajutatGuve is te nţ i şi de un ap ar at ad mi ni st ra ti v
salmie, t PrSeimcruletarMiianitustlruGene ral al rnului.
nu
Secretariatul General al Guvernului are rol central în derularea multor
proceduri administrative care implică activitatea Guvernului. Membrii
Secretariatului lansează propuneri Parlamentului şi verifică legalitatea
documentelor semnate de Preşedintele Republicii şi de Primul Ministru.
Acesta verifică legalitatea tuturor actelor normative înainte de a fi publicate
in revista oficială, care funcţionează sub autoritatea Primului Ministru. Alte
structuri care se află sub autoritatea Primului Ministru sunt: Direcția
Generală pentru Administraţie şi Servicii Publice, Centrul Interministerial
de Informatică Administrativă, Serviciul de Informare şi Difuzare,
Secretariatul General pentru Apărare Naţională, Secretariatul General
care coreleaz ă activita tea minister elor cu
pentru Cooperare Internaţională
şi asigură impleme ntarea deciziil or Uniunii Europen e.
legislaţia europeană
Ministe r e l e — D e p a r t a m e n t e l e
z o l v a t e p r i n d e c r e t . R e s p o n s a b i l i t a t e a
Min is t e r e l e p o ! fi c r e a r e s a u d i
te p precizată prin o
r r d i n e l e C o n s i l i u l u i de M i n i ş t r i ,
pent ru fie c a r e m in is t e r es te
l u i de St at . F i e c a r e m i n i s t e r se af lă s u b
după sultarea Consiliu
con
p o a t e fi a s i s t a t de m i n i ş t r i , m i n i ş t r i
a pr o p ri u l ui m i n i s t r u , c a r e
conducere p e n t r u
n i s t r u l po at e e mi t e o r d i n e şi d e c r e t e
delegați sau s e cr e t ar i de st al . M i
r, d a r şi i n s t r u c ț i u n i s p e c i a l e p e n t r u p e rsonalul
aplicarea c on ţi nu tu lu i legi lo
el . M i n i s t r u l f u n d a m e n t e a z ă şi
din s tr u c tu r i le a d m i n i s ordonate de
t r a t i v e c o
s t e r c a r e a p a r e în fi ec ar e an e x p r i m a !
u g e t u l p r o p r i u l u i m i n i
implementează b r u es te aj ut at d e
er c i t a r e a a t r i b u ţ i i l o r sa le , f ie c a re m i n i s t
într-un dec r e l . În e x
a t di n c o n s i l i e r i n u m i ţ i de m i n i s t r u şi re un iț i în
un gr u p d e c o n s u l t a n ț ă f o r m
o u l P e r s o n a l al M i n i s t r u l u i .
Bir
| 145
p
E
dev a
30alce
+ Â4* vitale
|
i
e .
de
uno r c o m p e t e n ț a l “ , cş
oC
C o n s i l i u l u i C o n s t i t u ţ i o n .
n ă , c o n f o r m p o z iit i
s e
t i
r a t i v e pe c a re să le c o o r d o n e z e St a
le | file)”, înse a m e structuri admin
c i a c u al t i n t r o d u c e r e a u n a
poate aso i n t e r c o m u n a l e , p r i n
a r e a s t r u c t u r i l o r
a încuraj a t d ez v o l t ii pentru cei care cooperează. Consiliile
d a r e d e s u b v e n ţ i
măsuri de acor c i s t r u c t u r i i n t e r c o m u n a l e
r e f e c t u l p o t p r o p u n e c r e a r ea u n
m u n ic ip al e şi p
s î n s ă î n e v i d e n ţ ă f ap tu l c ă a c eastă complexitay
C
Ultimele studii a u p u i
de o r g a n i z a r e s a u de pe ac el aş
pe d i f e r i t e n i ve l e
deosebită a instituțiilor de r e a ch el tu ie li lo r
i n i s t r a t i v ă în F r a n ţ a a d u s la c r e ş t e
nivel de organi z a r e a d m
v e n ț i i l o r m ai m u l t o r c o l e c tități pe cicelaşi
i v
publ ic e. la s u p r a p u n e r e a inter
n o r p r o i e c t e , m a i a l e s în d o m e n i u l so ci al ,
ri a l i z ă r i i u
domeniu, la întârzierea n i v e l l o c a l cu ce le de la
s u p r a p u n e r i al e m ă s u r i l o r la
unde se pot observa
nivel naţional.
ve l c e n t r a l şi lo ca l în F r a n ț a
3.5.5. Autoritatea executivă la ni
ţ a es te ex er ci ta tă la ni ve l ce nt ra l, da r şi la
Autoritat e a e x e c u t i v ă în Fr an
r m e şi m o d a l i t ă ţ i d i v e r s i f i c a t e .
nivel r eg io n a l şi lo ca l, în f o
ni ve l c en t r a l în F r a n ț a
3.5.5.1. Autoritatea executivă la
ec ut iv ă es te ex er ci ta tă de Pr eş ed in te le
La nivel ce nt ra l, au to ri t at ea ex
P r i m u l M i n i s t r u al Fr an ţe i.
Republicii împreună cu şi mi li ta re , de la
r u p o s t u r i l e di n ac ti vi tă ți le ci vi le
Nominalizările pent ic ii .
nt de c o m p e t enţa Pr eş ed in te lu i Re pu bl
cel mai înalt nivel al st at ul ui , su
de co ns il ie ri de st at , pr ef ecdirector în
t şi
Nominaliz ar ea p e n t r u p o s t u r i l e
e de că tr e C o n s i l i u l de M i n i ş t r i .
administraţia publică, sunt făcut
Guvernul Central
este Primul Ministru. Guvernul este form aț din
Şeful Guvernului
mi ni st er e şi se cr et ar ia te de st at . St ru ct ur ă
Primul Mini st ru , un nu mă r de
de nu mi ți mi ni şt ri se c? -e ta ri de St a!
Guvernului poat e va ri a. Un ii mi ni şt ri su nt
ec hi pa pu ve rn am entală. Ac eş ti a po t fi se co nd aţ i de
și au un ro l im po rt an t în
ÎI : ht up :/ /v rw vw v. se na t.
sa ti on , R a p p o r t 2 0 0 6 — 20 07 , Se na t, pe
% Observatoire de la de ce nt ra li
bs er va to ir e- de -l a- de ce nt ra li sa ti on ar ch iv es .h tm l,
compte-rendu-commissions/o
august 2015.
l e e v r e r r e , C u r »+ e i
u atribuţii la nivelul ministerelor, Sun
Departament e
.p* >
.
. SI ' de resort căt

Îi
ȘI i prefectu
Care
|
atât minist erului de prefec tului

“dub lu su bord onat e,
. ale la niv el loca
PIN l şi
Și reg r
ione p : aj
age nţi ilo r gu ve rn am entale li |
coordonează act ivi tat ea
ga i a.| , d . V crea Ş a [:. |
ut câț ivi paș i im po rt an ţi ” să : eScentralizagi:

Recent, Gu ve rn ul a făc
ăți lor în (f un da me nt ar ea dec izi ilo r.
conducerii şi a res p o n s a b i l i t
3.5.5.2. Aut ori tat ea exe cut ivă la niv el reg ion al şi loc al în Fra nța
ve l regi onal şi lo ca l în Fran ţa se
Exercitarea autorității executive la ni
ş i în it uț ii cu at ri bu ți i spec
î ific e, ca re fa c si st em ul
bazează pe form e si inst |
de coo rdo nat şi COS tIS IOr din pun ctu l de vede re
administrativ francez dificil
al resurs el or , în pr in cipa l fi na nc ia re ne ce sa re .
il or fu nc ţi on ea ză gu ve rn el e re gi on al e, car e
Astfel la nivelul regiun
ace st niv el adm ini str ati v. Ex ec ut iv ul este sup erv izat
formează executivul pe
de Pre şed int ele Con sil iul ui Reg ion al. F iec are reg iun e are, de ase men ea, un
grup de consultanță economică şi comitete sociale formate din personalităţi
în domeniile: social, muncă şi economic. Prefectul regiunii reprezintă statul
şi este împuternicit de Guvernul central să desfăşoare acțiuni legale pentru a
proteja interesele acestuia în cadrul regiunilor.
În ultimii zece ani, în Franţa au fost modificate modalităţile de
realizare a sarcinilor şi de divizare a responsabilităţilor. O autonomie
considerabilă a fost acordată autorităților teritoriale (regiuni, districte,
municipalități). În paralel, administrația centrală deleagă responsabilitățile
sale, prin prefect, reprezentantul statului în fiecare district şi şeful
serviciilor descentralizate ale statului.
Din 1981 au început să apară schimbări majore în sectorul public din
Franța. In 1985 a tost lansată o politică amplă de modernizare a sectorului
public, care s-a concretizat în mutații în politica de personal, dezvoltarea
unui dialog social cu sindicatele, inițierea unui proces de evaluare a politicii
publice și căutarea unor posibilități de servire mai bună a clienţilor. Există
Po nte 3500
peste 00 de centre de servicii ŞI 150 de
centre speciale, unită
administrative care încheie contr;
a n i icte cu ad mi ni st ra ţi a ce nt ra lă pentru €
rioaiodăadă dede
peer trei trei ani. Guvernul a adoptat un “statut al serviciilor publice -
Si
a
ev» oluaiP În2 SCnS : poziti
|
Di ( Să
v relația dintre stat şi unele organizați i
i % E de sâlaie publice din domeniile distribuţiei energiei electrice

Prin rețeaua națională de electricitate (EDF), a transporturilor feroviare

*
comunicaţiilor (France Telecom), Obiectctiivvuull

i fas
POSIS!
telec
ONCE) aistrație
4 N i |
+1»
(+ ȘI urmărit
este
| ? o sc în 4 Ş . .
constitui
.
a d m i n rea unui corp central de funcţionari Onari publici

n
i li ic a r e , r e u a r e . m p
r e sp o n s ab p e n t r u p lan i f f o r m a ş i e v a l î n t i ce serviciile
|sin_umo COM onen te care contr ibuie
|
îin mod direct la reali r e a l i zarea obiecti ctivelor
de! u_
ctabilite: Aceste idei sunt precizate prin legea din 6 februarie 1992 ŞI s; sunt
:derat e c a făcâ nd intr-un “
parte dintr-un “plan de descentralizare”, :
considerate că făcând
Autorităţile departamentale
in prezent există aproximativ 100 departamente la care se adaugă cele

ale comunităţilor teritoriale din afar a spaţ iulu i cont inen tal. Din punc t de
art ame nte le sunt con dus e de Adu nar ea alea să şi
vedere administrativ, dep
ge ne ra li sun t ale şi pe nt ru șas e ani pe ba za
Consiliul General. Consilierii
le de „di str ict el ec ti on s” , or ga ni za t
unui scrutin electoral cunoscut sub nume
ul de pa rt am en tu lu i. Sc ru ti nu l se de sf ăş oa ră
n cadrul fiecărui district din cadr
te din me mb ri i Co ns il iu lu i Ge ne ra l. În ca dr ul
la fiecare tre i ani pe nt ru ju mă ta
iz ea ză ser vic ii pu bl ic e. Sta tul est e re pr ez en ta t
districte lor se re al iz ea ză şi fu rn
s e m n e a z ă co nt ra ct el e cu de pa rt am en te le
prin prefectul de di st ri ct , ca re
d e r u l a r e a un or ac ţi un i de in ve st iţ ii
f o n d u r i l e pe nt ru
executiv e, asigură c o m u n e .
a z ă c o n t a c t e l e cu p e s t e 36 0 0 0 de
pentru dezvolta r e şi fa ci li te
d e ț i n u t e în p r o p r i e t a t e de st at
i c i i l o r p u b l i c e
În Franţa, ponderea serv p o ş t a l e ; t r a n s p o r t
s u n t u r m ă t o a r e l e : se r v ic i i
a t e la n i v e l u l l o c a l
și exercit
t r i c i t a t e ; g a z e ; a p ă alizare.
şi c a n
ferov i a r ; t e l e f o n i e ; e l e c
en iu l p ubl i c în d o m e n i u l
s e r v i c i i p u b l i c e d i n d o m
Trecerea a ce st or
privat se face foarte lent.
d e c ă t o r e a s c ă î n F r a n ț a
3.5.6. A u t o r i t a t e a j u
a r e la b a z ă u r m ă t o r u l s e t
i j u d e c ă t o r e ş t i î n F r a n ţ a
Exercitarea autor i t ă ţ i
de principii:
r e f e r i t o a r e la
D c
a r i m e ;
non-retroactivit ă ţ i i l e g i s ! aţ ie i
|. Principiul ţ i o n a l CU p r e j u d i c i i e ;
n a l i t ă ţ i l o r p r o p o r
2. Principiul aplicării pe |
o u ă n i v e l u r i d e j ur i s d i c ț ie ;
3. Principiul existenţei a d d e c r i m e ,
e r li te în c a z u r i l e
e i d e n e v i n o v ă ț i e d o v
4. Principiul prezumţi

5. Principiu l res pec tul ui pen tru pro pri eta te şi pos ibi lit ate a CXp rop r;
a. a ea eri;
în cazurile în care este în discuţie interesul public şi în acest Caz
un or co mp en sa ţi i co re sp un ză to ar e;
acordarea
6. Prin ci pi ul au to no mi ei . al in de pe nd en țe i gr up ur il or pr iv at e ca re
respectă legea:
7. Principiul legilor administrative concepute după reguli distincţe i
apărate de organisme speciale (curți).
Instanţele supreme în Franța sunt:
- Consiliul Constituţional, care analizează şi emite hotărâri De
problematica de constituționalitate;
- Curtea de Casaţie;
- Consiliul de Stat.
Cunea de Casaţie este cea mai înaltă instanță de drept comun.

Aceasta are sediul la Paris, iar rolul său constă în venficarea conformităţii
hotărârilor cu normele de drept, care au fost pronunţate de instanţele de
pnim şi al doilea grad de jurisdicție. Aceasta asigură unificarea jurispru-
denței. dovedindu-se un organ de reglementare a dreptului şi de respectarea
legalității. Dacă această instanță consideră că hotărârea atacată nu a fost
pronunțată in conformitate cu normele de drept, aceasta „casează”
hotărârea. Cauza este trimisă unei alte instanţe spre rejudecare. În caz
contrar, aceasta respinge recursul în casație, hotărârea contestată devenind
definitivă.
Curtea de Casaţie este împărțită în secţii:
- trei secţii civile;
- O secţie comercială;
- 0 secție socială;
- 0 secție penală.
Curțile Administrative se află în subordonarea Consiliului de Stat.
Acestea sunt:
- Curțile Administrative de A pel;
- Curțile Specializate, cu precădere în se ct orul fi na nc iar: Cu r! pa d
Conturi (Cour des Comptes) şi Curtea Regională de Conturi.
| x ui care conferă drepturi limitate (cop,
'enţii de locaţi e tempo rară ŞI Car ce j p ( ONVenl i,
CONVENȚIIGC IO “ială: înscri erea de d
de date false
m
caire) în materie comercială, inscrierea
d 'occupalio
'oc uj n pri a e asa
ivile pentru defăimare sau injurii publice i -
e n t i c e ; a cț iu ni c
documente aut
e r b a l e s a u S C r I s c .
nepublice, v
tă r a m u r a p en a l ăa tr ib un al uj ;
2. 'Tribunalul corecţional reprezin |
e n ţ a de a j u d e c a de l i c t e . |
regional şi are comp e t
te f o r m a t di n j u d e c ă t o r i de p r o f e s i e : pr eş ed in .
Trib u n a l u l r e g i o n a l es
nţi , jud ecă tor i, pr oc ur or ul Re pu bl ic ii , vic e-p roc uro rii i
tele, vice-preşedi
locțiitorii.
Există, de asem enea , ju de că to ri spe cia liz ați pr ec um :
- judecătorul pentru minori;
- judecătorul pentru aplicarea pedepselor, care are responsa-
bilitatea de a stabili principalele modalităţi de executare a
pedepselor privative de libertate;
- judecătorul de instrucție (juge d'instruction), care are sarcina de
a lua toate măsurile pentru stabilirea adevărului, sub supravegherea
camerei de cercetare penală a curţii de apel.
Tribunalul regional se află, în general, în capitala departamentului,
insă este posibil să se găsească şi în alte oraşe. La 1 ianuarie 2013, existau
161 de tribunale regionale.
3. Tribunalul de primă instanță

Tribunalul de primă instanță soluţionează litigii în cauze civile a căror
valoare nu depăşeşte 10 000 €. Acesta are, de asemenea, competențe
atribuite (de exemplu: popriri ale remunerațiilor, rente viagere, prob
leme
legate de alegeri, contracte de închiriere a unei locuințe) şi competențe
administrative; astfel, de exemplu, prefierul şef al tribunalului de primă
instanţă are competența de a elibera certificate
de naţionalitate.
| Secţia sa penală, Tribi unalul de poliție, are competența de &
judeca contravenţiile care se inscriu în cea de a cincea clasă (a se vedea
mai Jos).
In plus, tribunalul de pri| m d instanţă exercită funcţiile
cţie (cu exce de instanță de
pția tutelei asupra minorilor, care intră în competenta
torului de dr eptul familiei din
cadrul tribunalului regional, confor
150
nl
. Curtea de Conflicte (Tribuna] des
e po t c o n fl ic ts ) pentru
situații problemă car să ap ar ă cvennt
tuua
: lele
IN activitatea
categorii de curți. celor doua
De asemenea. /nalta Curte de ]
uSTiie este responsa

4 - >
bila pentru .
cazurile
penale în care sunt implicaţi Preşedintele Republi
cii sau membrii
Guvemului.
Alături de acestea, în sistemul auto

| rităţii judecătoreşti“? din
care este unul deosebit de amplu și complex, f Franța,
uncţionează:
- Instanţe de al doilea grad de
jurisdicție:
- Înstanțele de prim grad de jurisdicți
e, care sunt: 9 tipuri de instanţe
civile şi 5 tipuri de instanţe penale.
instanțe de al doilea grad de jurisdicție : = 9 PA

sunt: instanţe civile şi
o . « Ş
instanţe penale.
> Instanţe civile
1. Iribunalul regional (7ribunal de grande instance)

Tnbunalul regional soluţionează litigii între persoane fizice (cauze
civile) având valori mai mari de 10 000 €. În plus, oricare ar fi suma care
face obiectul cererii. acesta are competență în următoarele domenii:
Statutul persoanelor: căsătone, afiliere, adopție, declaraţie de absenţă;
rectificarea actelor de stare civilă; succesiuni; amenzi civile aplicate
ofițerilor de stare civilă; acţiuni în domeniul imobiliar; dizolvarea
asociaţiilor; protecţie din partea creditorilor (sauvegarde), reorganizare
judiciară şi lichidare judiciară în situaţia în care debitorul nu este comerciant
și nici nu este înregistrat în nomenclatorul de meserii; asigurare împotriva
accidentelor şi bolilor profesionale a persoanelor nesalariate care lucrează în
agricultură; taxe de înregistrare, taxe de cadastru, taxe de timbru Și
contribuţii indirecte, precum şi alte taxe asimilate acestor tipuri de taxe Şi
contribuţii; contracte de închiriere a unui spaţiu comercial, cu excepția
contestaţiilor privind stabilirea preţului de închiriere la revizuirea sau
reînnoirea contractului, contracte de închiriere în scopuri profesionale şi
unei legi din 12 mai 2009), ŞI
anume, AT€ Ssaarcci
vulnerabili, controlândgestionarea patrimo i n a de a proteja a
dulţii
hiului a: cestor
Tr a .
ibunalul de primă instanță este format din caras
NU! sa | -
judecători, însă cauzele sunt judecate de un singur judecăt uU mai mulți
În general, tribunalu] de or,
primă instanță are sedi |
administrativ al a r o n d i s mentului. L a | lu în c entrul
ianuarie 2013, exis
tribunale de primă instanţă. t a u 307
4. Instanţa pentru litigii şi contravenţii minore

(juridiction de
proximite)
Judecătorii din cadrul instanţei
pentru litigii şi contravenţii
minore se ocupă de litigiile civile între persoane fizice
a căror valoare nu
depăşeşte 4 000 €.
De asemenea, aceştia au competența de a emite hotărâ
ri privind
contravențiile care aparțin primelor 4 clase. Ministerul Public este
reprezentat de către un funcționar ministerial public.
5. Tribunalul comercial
Tribunalul comercial soluţionează litigii privind tranzacţiile
incheiate între comercianţi, între instituţii de credit sau între aceste două
părți, precum şi litigii privind societățile comerciale sau actele de comerț
între toate persoanele. De asemenea, acesta audiază procedurile privind
întreprinderile aflate în dificultate.
Tribunalul comercial este format din judecătoni consultanţi. Aceştia
sunt aleşi pentru 2 sau 4 ani de către un colegiu electoral format din
Judecători şi foşti judecători ai tribunalului, precum şi din delegaţi consulari.
În 2013 existau 134 de tribunale comerciale.
6. Instanţe pentru soluționarea litigiilor de muncă

Instanța pentru soluţionarea litigiilor de muncă are sarcina de a
soluţiona litigiile individuale între angajatori şi salariați care izvorăsc
dintr-un contract de muncă. Aceasta este formată din judecători aleşi,
reprezentând în egală măsură salariaţii şi angajatorii. Instanţa este împărțită
în 5 secţiuni specializate: management, industrie, comerț şi servicii
comerciale, agricultură, diverse activități. În cazul unei egalități de voturi
A, Între cei 4 consilieri, instanta pentru soluţionarea litigiilor de muncă este
rac obiectul unei închirieri în ce A
Ce privește statutul
arendării, al dării în
arte, al închirierii şeptelurilor, al închirierilo
r la libera4 alegere, al închi
culturilor mixte, al închirierii pe terme r i e r i i
n lung şi al contractelo
r de utilizare a
terenului în scopul folosirii ca păşune. Un judecător d la tr;
primă instanță prezidează tribunalul paritar al închirerilo iarna î
aleşi de către colegii lor: she
este asistat de 4 arbitri consultanţi
chiriaşi aleşi pentru o perioadă de 6 ani pe baza listelor electorale intocaiie
de către prefect la propunerea Comisiei de elaborare a listelor electorale.
> Instanţe penale
|. Curtea cu juraţi (cour d'Assises) este o instanță care are

competența de a judeca infracțiunile penale, şi anume, infracțiunile cele
mai grave care sunt pasibile de o pedeapsă constând în privare de libertate
pe o perioadă între 10 ani şi pe viaţă. Aceasta este oinstanță
departamentală nepermanentă, care se reuneşte oricând este necesar.
Instanța este formată din 3 judecători de profesie: un preşedinte
(preşedintele camerei sau un judecător al curţii de apel), 2 arbitri (judecători
la curtea de apel sau judecători ai tribunalului regional pentru zona în care
are loc audierea), un juriu (6 cetăţeni selectaţi prin tragere la sorți). De
asemenea, aceasta funcționează ca şi curte cu jurați pentru minori,
când este vorba despre infracțiuni săvârşite de
dispunând de un juriu, atunci
arbitrii de profesie sunt judecători pentru
către minori. În astfel de cazuri,
minori.
ar e co mp et en ța de a ju de ca de li ct el e, Şi
2. T r i b u n a l u l co re cț io na l
pr in le ge cu m a x i m u m IO an i de
anume, in fr ac ți un il e sa nc ţi on at e
m i n i m u m 3 75 0€ . Ac es ta es te at aş at
închisoare sa u cu o a m e n d ă de
es te fo rm at di n 3 ju de că to ri de D i
tribunalului re gi on al . În pr in ci pi u,
de ca re a că ro ra es te P R E un sa pe
cu excepţia in fr ac ţi unil or pe nt ru ju
re pr ez en ta t de că tr e pr oc ur or ul blic repu
judecă to r. Mi ni st er ul Pu bl ic es te
sau de cătr e un ul di nt re lo cţ ii to ri i ac es tu ia .
de poliţie are competen3 ța de a se y ocuuppa A de

3. “Tribunalul A c e s t a i a r c
e isee d
u i u
u l t i la
ap ar ţi n ce le i de a ci nc e: a c l a s e .A
contraven ţ ii le ca re
an ţă și es te p r e z i d a t de câ tr e Ju de
tribunalul de primă inst
| 53
atăă de de
ziddat
pre“zi re
către
căt un jud ecă tor al tribu
! nalul ui | de
| primă instan ță, | Înu
pot exista una Sau mai mul te ins tan ţe pen tru sol uţi ona ,
departament
litigiilor de muncă, iar în aria de competenţă teritorială a tribu Naluly;
regional există cel puţin o ast fel de ins tan ţă. In Fra nţa exi stă 210 ; NStanţe
pentru soluționarea litigiilor de muncă.
7. Tribunalul pentru probleme de securitate socială |

Tribunalul pentru probleme de securitate. socială Soluționeaza
litigiile existente între fondurile de asigurări sociale și reclamanți (de
exemplu: o problemă legată de apartenența la un fond, de alocarea
fondurilor şi de plata prestaţiilor etc.).
Acesta este format dintr-un preşedinte (un judecător al tribunalului
regional) şi din arbitri consultanţi, desemnaţi pentru o perioadă de 3 ani de
către prim-preşedintele curții de apel dintr-o listă alcătuită, în aria de
competenţă teritonală a fiecărui tribunal, de către directorul regional pentnu
tineret, sport şi coeziune socială, în baza unei propuneri din partea celor mai
reprezentative organizaţii profesionale. Este necesar, de asemenea, avizul
preşedintelui tribunalului pentru probleme de securitate socială. În Franța
există 115 tribunale pentru probleme de securitate socială.
8. Tribunalul pentru probleme de invaliditate (Tribunal du

contentieux de l'incapacite)
Tribunalul pentru probleme de invali
d tate are competenţa de a
soluţiona /ifigii privind invaliditatea Sau i
ncapacitatea de a munci a unui
asigurat social, şi anume, starea ori gradul de incapacita
te în caz de boală on
de accident de muncă sau pradul de inva
liditate în caz de boală ori d
accidente, altele decât profesiona
le.
Acesta este alcătuit din
tr- un președinte (judecător onorific sa
persoană calificată), un
arbitru ce are reprezintă salariaţii şi un arbitr
reprezintă angajatorii u cat
sau lucrăt orii independenți, ambii numiţi pentru
perioadă de 3 ani de *
e dtre prim
competenţă teritorial -preşedintele curţii de apel în a cărei arie &
lă se află tribunalul, În Franța există 26 de tribunal
pentru probleme d
e invaliditate,
), 1 ribunalul pa
ritar în mate rie
Tribunalul Pari de arendare
tar al ş hirier
ilor agricole are competența de
. '
soluţiona litigiil
s
«
e dintre pro] r ,
ietarii şi chiriaşii
bunurilor agricole
i
P
3,6. Germania
Republica Federală Germania estSIC denumirea afin:

în E
tiionat în Europa Centrală . mi rc ea of i c i a l ă a s t a t u l u i
erman
p o z i ț
c
e i î P a a i
Is t o r i a G e r m a n i
c ă d i n p ean
n t
t i
r c
u h itaat5e, | c â
N n d p o p o a r e l e
er au g r u p aatt e e î
î n i
m a i a m u l tien t r i b u r i
aerni: a n i c e utea lupta împotririva
ri ci i pr ez in tă pr in ci pa le le
imperiului Roman, Isto se le ct at om en te im po rt an te di n
un el e au fo st ta te în
istoria acestul st at di n ca re
cu no aș te ŞI su nt pr ez en
vă , pe nt ru a
in tr od uc ti
această secțiune a i i „S i Ş
i s e l e tr an sf or mă ri i ne nl al e în tr -u nu l
p r e m D e a
Germanie! ŞI « înțelege e state din Europa şi din lume Aa
dintre ce le ma i pu te rn ic
m pe ri u R o m a n , ca re a de ve ni t uj te ri oe reluata
a constituit Sfântul I
Roma e ni piane rea secolul al XI-lea, germanii au
i r ec ar e Me
se na
pa t
ra t co
un it at N
ea
au im pu s do uă im pe ri i ca re ai u ur mărit fi ec ar e
XVII I- le| a s-
se co l ma i târziu su conducerea lui
b
germanilor, ce avea să se realizeze un un ei
Pr us ie i. Ac es ta a fos t în ce pu tu l
Otto von Bismarck, Ca nc el ar ul
Ge rm an a de ve ni t un a di nt re
Ge rm an ia un if ic at ă în Im pe ri ul
perioade în ca re pe ră pâ nă la Pr im ul
ca re a av ut o ev ol uţ ie pr os
pu te ri al e lu mi i, di n
cele mai mari Mo nd ia l şi Re vo lu ţi a ge rm an ă
Du pă Pr im ul Ră zb oi de la
Ră zb oi Mo nd ia l. Re pu bl ic a parl am en ta ră
a fo st în lo cu it de
1918-1919, im pe ri ul 19 33 a du s Ia al do il ea
al Treilea Re ic h în
În fi in ța re a ce lu i de p i e r d u t o p a r t e d i n
Weimar. 1 9 4 5 , G e r m a n i a a
l a H o l o c a u s t . D u p ă G e r m a n i a
Război Mondi a l ş i G e r m a n i a de E s t şi
ț i t ă î n d o u ă s t a t e , e r e a
să u şi a f o s t î m p ă r c a r e a u d u s l a c ă d
teritor i u l d u p ă r e v o l u ț i i l e
1 9 9 0 , l a s c u r t timp Germa nia a
de Vest. În
î n G e r m a n i a de Est şi!
comunismului
fost reunificată.
a c t e r g e n e r a l
r m a ț i i c u c a r
ş i i n f o
3.6.1. Date ul s t a t e l o r m a r i i
e din gr u p
l a ţ i e d e p e s t e
m ? şi O p o p u
4 5 0 0 0 $,
tf or de peste|
«n anul 2015; i l o r g e r m a n i .
ri gal cetăţen
a a r c c e a
că G e r m a ni
5015) arat A
i a | 2015) nî lume, după
l t i m i
Statisticile din u n (2014
0 C
o mi e d i n 5 u r o p a ŞI
dezvo lt at ă e co n
mai
r i i de c u m p ă r a r e .
paritatea pute
|55
2
-— 7 „s moară
Deea ijLale de Br e e
mt ă La 3 4 42 Ca _“. - Ă-
p—j > —” e .. Pula Ci
DAN =
pri
sută e DTOT di: -.
de £ . CAST
p
SUI
GE Câte
ITI
reprezentat
3 7.
+ =
es
-
Pubiic
+
Ministerul
>. ?
9 “ e
L O C Ț I I L O T II A C E S U
“r a
d i n ! r e
-
către unu l
minore (juridiction
pentru litigii și contravenţii ce
4. Instanța
proximite) e a r e z p a r ț i n p r i m e l e
e n ț a sâ j u d e c e c o n t r a v e n ț i i l c
Aceasta are compe t
b u n a l u l ă. Aceasta a
d e p r i m ă i n s t a n ț
s â u s c - f l z la t r i
pat ru clase. Sediul i g i i şi c o n t r a v e n ţ i i m i n o r e , ca re
u n j u d e c â t o r p “o n t r u l i t
prezi d a t ă de c ă t r e e M i n i s t e r u l :
u d e c ă t o r u n i c. A t r i b u ţ i i l
â r i in c a l i t a t e d e j
pronunță hotăr n c o m i s a r d e p o l i ț i e .
i t e , d e r e g u l ă . d e c â t r e u
Publ ic s u n t în de p l i n
t a n ţ e l e s p e c i a l i z a t e
5. ins i t e d o m e n i i al e
ț e s p e c i a l i z a t e în a n u m
s e m e n c a ă , i n s t a n
Există, de a r c i a l e , în n u m ă r d e 14 în
t a n ţ e l e m a r it i m e c o m e
u m a r fi i n s
dreptului penal, c a nu m i te delicte maritime.
o m p e t e n ţ a d e a j u d e c a
prezent, care au c
d o i l e a g r a d d e j u risdicţie c a r e
I/nsta nțe de ul d o i l e a g r a d d e j u r i s d i c ț i e
e l e s t e i n s t a n ț a de al â t r e
Curtea de ap c a u z e l e j u d e c a t e d e j a d e c
e d e d r e p t și d e fapt,
î n a s p e c t e l
rejudecă, ț i e .
g r a d d e j u r i s d i c u n p r i m -
instanţe le de p r i m
d e c ă t o r i d e p r o f e s i e :
e x c l u s i v d i n j u
Ac e a s t a e s t e f o r m a t ă
e x c e p ţ i a c u r ț i i C u j u r a ț i d e
e r ă Ş I c o n s i l ie r i ( c u
r e ş e d i n ţ i d e c a m
preşe dinte, p
m a i S u s ) ă , s o c i a l ă| :
apel, a s e v e d e a s p e c i a l i z a t e : c i v i l
p e | c u p r i n d e s e c ţ i i e s i t :
u r t e d e a d e p r o f
Fiecare c f o r m a t ă d i n t r e i j u d e c ă t o r i
a l ă , f i e c a r e f i i n d
comercia l ă ş i p e n
ş i d o i c o n s i l i e r i . c ă t r e €
r e ş e d i n t e d e s e c ţ i e | e
u n p p
ţ i s u n t r e v i z u i t e î n a
r ț ii c u j u r a
Hotărârile cu e c ţ i a P e n a l ă a
d e s e m n a t ă d e S . ”
altă cu r t e c u j u r a ţ i , |
o r m a t ă d i n9 j u r a ţ i . s t a 4
e a p e l e s t e f a l i d i t a t e ș i
cu juraţi d p e n t r u p r o b l e m e d e i n v
a p e
a ţ i o n a l ă t a n ț a d e
Instanţa n d e m u n c ă r e p r e z i n t ă i n s
c a z d e a c c i d e n t d e
asigurăr i l o r î n t a t e .
d e i n v a l i d i n e r a l $
l o r p e n t r u p r o b l e m e
t r e p r o c u r o r u l p e
tribun a l e
e r e p r e z e n t a t d e c â
r u l P u b l i c e s t
Ministe r a l i s a u l o c
a v o c a ţ i i 5 p i g e n e
entre un u l d i n t r e
Economia Germaniei este Susținută de
care facilitează inclusiv achiziții şi
fuziuni d
fost foarte vizibil în anul 2014, când inve
companii germane, GTAI (Germany Trade
489 de fuziuni şi achiziţii. Companiile ameri inregistrând
astfel de tranzacţii, urmate de societăţile britani
de tranzacții, respectiv 44 de tranzacţii.
Germania dispune de o infrastructură puternică cu numeroase rețele
de transport moderne, fiind pe locul 4 în lu
me după lungimea totală a
acestora. Germania a construit o rețea policentrică a tr
enurilor de mare
viteză. InterCityExpress sau /CE este categoria cea mai avan
sată de servicii
ale Deutsche Bahn şi operează în orașele germane mari, precum şi în
destinaţii spre țările vecine. Viteza maximă a trenului variază între 160 km/h
ŞI 300 km/h.
Faptul că Germania este al cincilea mare consumator de energie, iar

două treimi din energia primară este importată, a determinat guvernul
central să elaboreze politici speciale de promovare a surselor alternative de
energie, respectiv energia solară, eoliană,
biomasă, hidroelectrică şi
geotermică. Până în 2050 Guvernul Germaniei a stabilit ca să acopere 50%
din necesarul de energie al țării din surse regenerabile, eliminând progresiv
reactoarele producătoare de energie nucleară.
Germania a fost membru fondator al Comunităţii în 1957, care a

devenit Uniunea Europeană în 1993. Aceasta face parte din Spaţiul
Schengen şi a devenit un co-fondator al zonei euro în 1999. De asemenea,
Germania este memb ru al Organ izaţi ei Naţiu nilor Unite , NATO , G8, G20 şi
OCDE.
Toate ace ste rea lizări cun osc ute de Ge rm an ia se dat ore ază coe ren ței şi
consecvenţei în pro ces ul de guv ern are , leg isl aţi ei cla re şi sta bil e şi efi cie nţe i
sistemului administr ati v, car e se dif ere nţi ază sem nif ica tiv de cel ela lte țări
din Europa atât din punctul de ved ere al org ani zăr ii adm ini str ati ve, cât şi
prin mecanismele de guvernare.

3.6.2. Tipul de stat, forma de guvernământ, bazele
constituționale şi șeful statului
Din punct de vedere constituțional, Germania este un Stat unitar

democratic de tip federal. format din mai
multe State, denumite landuri
Prin urmare, Germania este o democrație republicană federal;
reprezentativă,
Forma de guvernământ este parla

mentară. Șeful guvernului este
Cancelarul federal, ales de către
parlament şi confirmat de cătr
statului. Deşi cancelarul deține e Șe ful
cele mai importante competențe
Stat, în ierarh politice în
ia protocolară el se află pe locul
3, după Preşedintele Statului şi
Preşedintele Bundestag-ului.
O Statele germane a fost

elaborată după modelul
franceze” Cartei Constituţionale
constituțional important, este dat d
e Constituţia de la We
urma Primului Război M imar, adoptată în
o ndial
Weimar, cu denumi pentru a reglementa Republica de la
rea oficială de D
euisches Reich.
ăzboi Mondial, al
iaţii
republică federală
a satelor germane de vest. Acestea au acceptat
» Până la unificarea tuturor landunilor.
j Constituţia G
erman
ȘI a intrat în vi
goare la 24 imeaii este considerată »legea fundamentală” a țării
Ă SRI în drept aprec 1 9 4 9 , odată Cu
S Jecialistii
|
iază că Legea fu
"A an: o n darea republicii federal . _.. e.
ICTMania este făc n d a m

.
ută SĂ soluţioneze e n tală a Republicii

?
Uproape toate con Federale . +. a
flictele posibile
“e Focșeneanu, —
dintre
[:, ( 1998),
liditura AJ du Legea fundamentala
cați al, Bucureşti pe ntru
x Focșeneanu, |: , Pe. 7-8, Republica Federală German LE
"Op.citată, Pe.
9-10,
58

Fenomenul globalizării economiei mondiale a influențat
POZitiy
Germania pentru că a putut exporta anual bunuri în valoare de peste |
trliop
de dolari în numeroase state de pe planetă, reușind să aibă o p alany
comercială încheiată cu surplus, chiar şi în intervalul de după cr
Za din
2008.
Sectorul serviciilor este, de asemenea, unul foarte dezvoltat Care
contribuie cu peste 70% în PIB, în timp ce industria contribuie Cu
aproximativ 28%, iar agricultura doar cu 0.9%,.
Avantajul competitiv al Germaniei pe pieţele euro
pene și mondiale
este asigurat de industrie, întrucât majoritatea produselor sunt
din domeniul
ingineriei, în special automobile, instalaţii mecanice, produse
metalurgice şi
produse ale industriei chimice. |n topul celor mai
mari 500 de companii din
lume listate la bursă, top organizat în funcție de
veniturile companiilor,
există 37 de companii cu sediul în Germania.
Germania s-a dovedit a fi în ultimii ani (2
013-2015) cel mai mare
producător de turbine eoliene Și de tehnologii
de exploatare a energiei solare
din lume.
Germania este o susținătoare a integrării ec

onomice ŞI politice
curopene, iar politicile ei comerciale sunt, din ce
în ce mai mult, determinate
de acordurile dintre membrii Uniunii Europene
şi de legislația europeană
privind piaţa comună. Germania a adoptat moneda
europeană unică, euro,
iar politica ei monetară este stabilită de Banca Ce
ntrală Europeană, cu sediul
la Frankfurt pe Main.
In intervalul 1990 - 2009, G crmania a primit in
vestiții străine directe
de 700 de miliarde de dolari. În anul 2009
investiţiile străine directe în
Germania au fost de 36 miliarde dolari.
Toto dată, Germania a general
investiţii străine directe pentru alte st ate în valo
are de 62,7 miliarde dolari în
2009. În 2014, Germania a atra $ investiţ
ii străine record în valoare de 32
miliarde de curo, în condiţiile în care numă
rul noilor investitori a atins un
nivel fără precedent, graţie interesului crescu
t venit din China. Investitorii
străini au lansat, în 2014, un număr de 1.
199 de noi proiecte de investiţii în
Germania, cu 20% mai multe decât în
2013, valoarea acestora crescând cu
15,50% comparat“fiiv cu+ 2,7 mili
1:
arde de euro, Eîn anul precedent.
străine au creat în 2014 cel puţin Investiţiile
sad
16.000 de locuri de muncă în cea

CCONoMIe europeană. mai mare

În exercitarea atribuţiilor sale, = ancelaria F ederală reunește
a
1000 de angajaţi. dintre care aproximativ 500 au ca atribuţie Principaj
ie
ofere Cancelarului Federal informaţii necesare coordonării activitățile :
dezvoltării corespunzătoare a politicii guvernamentale. Structura Cance! aria
Federale o reflectă pe cea a ministerelor din guvernul federal, iar sef
Cancelanei i FeEa derale este re>s
sppo
o nsabil p pentru orga
S nizarea activităţi[I; ; internaNI ,
Cancelariei.
“Sistemul de Informare al Guvernului” este condus de un

grup de
planificare al Cancelariei. Datele importante pentru fiecar
e proiect legislas:.
transmis de ministere sunt raportate Cancelariei, iar st
ocarea acestora se fac
în computerul Cancelariei. Ministerele au acces la
toate datele.
Guvernul Federal are o structură de [ip
ierarhic, av ând ca principal
componente ministerele şi agenții a
le federale.
Cooperarea interministerială
este un ele ment deosebit d
pentru buna coordonare în p e iImportar:
oliticile g uvernamentale. F
a elaborat legislație prim i e c a r e minister, care
ară sau se cundară sau
trebuie să ia lep tura cu c h i a r numai propuneri.
grupurile a dministrative pentru a cuno
aşte reacțiile
ministerului se află unul sa

u dot
(formate din membrii ai Parlamentului
) $
inferior Secretarl
aratu
ialui
t: Sfat proprii, Pe nivelul ierarhic imedi*
de Stat există câțiva
directori generali
- A probă ȘI semnează legile federal
e. înainte de intrarea a
in vigoare.
În exercitarea atnbuțiilor sale. PreşŞ edintele fed cral este ajut| a

Oficiul Președintelui Federal. i
3.6.3. Organizarea teritorială şi ad

ministrativă în Germania
Din punctul de vedere
al organizării teritoria
16 subdiviziuni numite landu le. Germania ICunes,
ri.
Toate /andurile au st
atut de drept constituți
au aceleași o n a l . ce ca ce inseamn;
drepturi. Republica că
Federală G e r man ia era imp
administrativ astfel:
16 Landuri. 32 Bez ănie;
irk sregierungen ( admi
district), 439 Ay ise
(circumscripţii ). 144 nistrații da
5 S Gemeinden
(comune),
» după dimensiunea terito
in Germania pot îi id ri
entificate două tipur
i de
- Jand-urile cu S
uprafață mare:
- landurile de ri
În cadrul
intermediare -— se situează
la nivel
Și autorităţile de primă instanță (d
e de finanțare, inspectoratele
şcolar
s ă i
St, serviciile de protecţie| a mediul lui au
Statut de autorităț
i specializate.
ui 2

puterile statului şi persoanel
e zice sau Juridice aflate.
Conţinutul ci nu se
limitează la soluții, ca reune
şte şi principii. În ce priveş
te soluțiile din
constituţie, ele sunt adaptate permanent la
schimbările sociale, pentru a ţine
pasul cu situația de fapt şi a nu de
veni anacronice. Potrivit Constituţiei
fiecare nivel al administraţiei trebuie să-şi asume responsabilitatea unei
activități proprii.
Eficiența constituției, sistemului administ
rativ şi calit atea resurselor
umane din administraţie se reflectă ast ăzi în dezvol
tarea economică ȘI în
stabilitatea politică a Germaniei. Pe plan politi
c, soluția numită „vor
constructiv de neîncredere ” a făcut ca de la instituirea ac
estui vot (1949)
până acum Germania să nu aibă decât 6 preşed
inţi federali şi 7 cancelari
(prim-miniştri) federali.
Șeful statului este Preşedintele Republicii Federale
Germania, care
deține cel mai înalt rang constituțional în ierarhia admini
strativă ȘI are
atribuții limitate în cadrul sistemului politic al țării.
Preşedintele Federal al Germaniei este ales pentru un mandat de 5 ani

de către Adunarea Federală (sau Convenţia Federală), un organ
constituțional care se întruneşte exclusiv în acest scop. Adunarea Fede
rală
este constituită din toți membrii parlamentului german (Bundestag), plu
s un
număr epal de membri, politicieni sau nu, în general personalități din viața
publică, aleşi special numai pentru acest scop de către landtag-uri
(parlamentele landurilor).
| Câteva dintre atribuţiile, competențele şi responsabilitățile
Preşedintelui Federal al Germaniei sunt prezentate în continuare:
- Asigură echilibrul pe scena politică, având o poziţie neutră şi
nepărtinitoare:
Exercită luncţia de şef de stat în interesul tuturor cetățenilor şi
rezidenţilor din Germania, fiind un Preşedinte al tuturor germanilor
și rezidenţilor din Germania:
- Hotărăşte dacă dizolvă Parlamentul, atunci când Cancelarul
primeşte un vot de neîncredere din partea Bundestag-ului:
Are competențe speciale în cazul unui guvern minoritar;
| 59
to ri u r e s t r â n s , ca și or aş el e- st at , nu au n i v e l
land-u ri cu te ri Su, ive
ele-stat: administraţia statului se unește cu cea municipală

| n oraș
la n duri sunt împărțite în regiuni administrative numite
le
Un
-irk. Regiu n i l e a d m i n i s t r a t i v e s e î m p a r t la r â n d u l l o r în
pegic uns be
ra le (K re is e, în un el e la nd ur i nu mi te La nd kr ei se );
Dist ri ct e ru
fr ei e St ăd te ) - or aş e ca re nu ți n de vr eu n
„Districte urbane (K re is
district rural. ea
r t î n u n i t ă ț i a d m i n i s t r a t i v e ( A mte r) , ia r a ce st
Unele district se îe m p a
se impart în c o m u n e ( G e m ei n d e ) .
a co le ct iv it ăţ il or lo ca le es te c o m u n a
La nivel local, un i t a t e a de b a z ă
ă p r e z i n t ă d i f e r e n ţ e de la un la nd la
şi s t r u c t u r a i n t e r n
(Gemeinde). Statutul l t e c o m u n e :
K r e i s (d is tr ic t) , î n g l o b e a z ă ma i m u
tul. O altă unitate, numi t ă
l i t a t e j u r i d i c ă şi o r g a n e al es e di re ct .
Cele două unităţ i au p e r s o n a
K r e i s ( a r o n d i s m e n t u r b a n ) .
p o l a es te a s i m i l a t ă u n u i
Met r o ce le c ar e r e v i n u n e i
a c o m p e t e n ț e l e K r e i s - u l u i şi pe
Munici p a li t a te a p r e i
comune obişnuite. e 1 0 0 . 0 0 0 l o c u it o r i .
ora şel e c u m a i m u l t d
Această situaţie apa re pen tru c a r e s e
t e şi f u n c ţ i i l e l a n d - u l u i -
In oraşele-stat, muni ci pa li ta te a în de pl in eş
ocupă do ar de te ri to ri ul c o m u n a l . ne l o r ŞI
t r o p o l e , dar şi c o m u
se ap li că m a r i l o r m e
Termenul Gemeinde i n c ţ i e în c e e a | c e p ri ve şt e
ru ra l. E x i s t ă , to tu şi , o d i s t
satelor din mediul ă r i m e , la ni ve l
a i n t e r n ă . În f u n c ț i e de m
c o m p e t e n ț e l e şi o r g a n i z a r e s t r a t i v e :
statut ul , t i p u r i d e s u b d i v i z i u n i adm i n i
e d e o s e b e s c u oarele
r m ă t
municipal s d e 1 0 0 . 0 0 0 l o c u i t o r i ,
e i s ) — C u m a i m u l t
( St a d ik r |
— marile oraşe 0 0 l o c u i t o r i ;
u m a i m u l t d e 2 0 . 0
o r a ş e l e m e d i i — c c a r e a n u m i t e
- r u r a l — p e n tr u
d i n m e d i u l
- oraşele mici sau satel e a n d k r e i s ) .
eș al on ul su p e r i o r ( L
competenţe sunt preluate de m i n i s t r a t i v ă ca r e a
r e f o r m ă a d
s- a re al iz a L O
In perioada 1965-1975 & co n e l o r .
ti vă şi fi na nc ia ră n u
sporit capacitatea administra nu mi te Kr ei s co nstitu ie un ni ve l su pr a-
Unităţile administrative di fe ri te , nu şi ma ri le
mult e c o m u n e «e di me ns iu ni
comunal şi grupea ză ma i
metropole care au statut aparte.
Aşa cum afirmă specialiştii, mărime
:
i dificil de determinat cu exactit
este
UI
ele co aste. depunând aluviuni pe altele 9
(CC uperare a teritoriilor marine. Pe Use

ilometri ţ cu Germihan
aniaia
, în rest
nc fiin
. d .inconjur
j ată de mări « d SU d de 68 de
de 7.314 km (incluzând aici mici golfuri O linie a țărmului
şi | imanuri)*?
Danemarca nu se află mai departe de 52 km Nici un punct din
d C CO astă. Pe coa
„ lutlandei, mareca este între 1-2 m. s ta de sud-vest
exterior pe o distanță de 10 km.
altitudinea medie este de 31 m peste
nivelul mării.
natural este la 170,86 m. Apele de uscat ocup
ă i n total 700 km.
Din punct de vedere administr
ativ, incepând din anul 2007,
Danemarca este împărțită în cinci repiuni, apro
xIimativ 300 municipalități,
14 judeţe (counties) şi 98 de comune. Unicul c riteriu du
pă care s-au format
regiunile este sistemul național de sănătate, care s-a dorit a
fi accesibil
tuturor cetățenilor. Această împărțire administrativă a înlocui
t organizarea
tradițională a țării în cele 13 amt-uri.
Cu ocazia ultimei reforme administrative locale din iunie 2007,

comunele mai mici au fost înglobate în altele mai mari, număru
l lor scăzând
de la 270 la 98. Majoritatea noilor comune au peste 20.000 de locuit
ori, deşi
există câteva excepții de la această regulă. Pe acest fundament s-au
conturat
cele trei unități teritorial-statistice“ de nivel superior (NUTS 2):
estul
Marelui Belt, vestul Marelui Belt şi aglomeraţia Copenhaga, inegale atât
ca
Suprafață, cât şi ca număr de unități administrativ-teritoriale incluse. Este un
model de regionalizare artificială, condiţionată de fragmentarea tentoriului,
de dispunerea nucleelor urbanizate şi de potenţialul economico-social relativ
diferențiat.
Cele două teritorii daneze din afara continentului emeopoea, respe Dn

. ? a 3 "S activ
Groe
nlanda și Insulele Feroe, fac parte din administraţia statului
. 9 2 I
danez, Z,
p
i doi i tatut
“i doi reprezenta nţi aleşi şi delegaţi în Parlamentul naţional, dar au s
“Wtonom și un s istem propriu de guvernare.
deos eb it de TI BU ro s ŞI ur me az ă pr oc cduri inte
r m embrilor
9
C o m i
e
s i ilor D
ee
e m e c j ar e.
ntâlni ilor rmanente e Ste îm
.
A
părțită în sdtofueăl:, agenda
„Şedinţe Ordinare |
. Şedinţe Speciale
In acest cadru se conturează variantele de proiecte de legi

si
normative în urma unor dezbateri pe domenii şi probl D
. 2 i . ale ale eme $ .
ședințele constau într-un dialog permanent care de cele mai a

al multe ori
inseamnă intocmirea unor rapoarte către ministere pentru primi
răspuns. Astfel de de zb at eri au loc de foa rte mu lt e ori pe an pri mir ea unu i
cati,
Tre! dintre comisiile permanente ale Parlamentului

Danemarcei se
disting prin specificul activităților
desfăşurate în domenii distincte
Prima, este Comisia Afacerilor Externe, care, potrivit Co
nstituţiei
exercită autoritate în afacerile internaţionale, informând permanent
Cabinetul, care la rândul lui, poate consulta Comisia Afacerilor Exteme
înainte de a lua decizii de importanță majoră pentru politica externă a
statului.
A doua comisie importantă, este Comisia de Relaţii cu Piaţa, care

analizează şi informează permanent Guvernul despre schimbările care au loc
pe piața Comunității Europene.
A treia comisie relevantă, este Comisia de Finanţe împuternicită

impreună cu Parlamentul să autorizeze schimbările în structura bugetului.
3.4.4.2. Autoritatea legislativă la nivel regional, al județelor,

municipii lor şi co mu ne lo r din Da ne ma rc a
autonomiei ȘI descentralizării aplicate într-un

Potrivit principiilor
sistem administrativ unit ar, cum este cel al Danem a r c e i , pe fi ec ar e ni ve l
administrativ există institu fii care au atribuţii de reglementare pane
şi responsab ilități specific e şi funcțio nează potrivi! legislați ei apro ate €
Parlamentul Naţional. Toate aceste instituţii sunt însă pionier Să E
Potrivit prevederilor Constituţiei. Aceste atribuţii au fost pontăie real
Parlamentul Naţional prin statutul său. Este important E e abar de la
atribuţii, competenţe şi responsabilităţi ale instituțiilor mii a fără nici un
"vel regional, judeţean, municipal şi comunal, sunt «**
lezistatg să
PB
şi funcționarea autorității
3.4.4. Organizarea *
Danemarca
la n i v e l c e n t r a l , r e g i o n a l ji L
i v ă se e x e r c i t ă
Autoritatea legislat bara ț i a 2 P r o
„
u n st at u n i t a r , ia r l e g i s l a
Regatul Danemarc ă i e s t e
ă p * i n t r e g t e r i t o r i u l ță ri i, Si a
e s t e r e s p e c t a t
Parlamentul naţional ce n u În Se az ea a -
a r c a a r e u n c a r a c t e r u n i t a r , C e e a
administrativ în Dan e m
d e la ce n t r u . ci d i m p o t r i v a -
a d m i n i s t r a t i v e s u n t c o n d u s e
subdivi z i u n i l e
r o p r i i l e instituții care au dreptul 2.
e g i u n e a r e p
nivel regional, fiecare r l e z .
a r e i n t e r e s e l o r şi n ev oi l o r a c e s t o r a . A c s
aproba hotărări core s p u n z ă t o
u t o n o m i e i se a p li că şi la n i v e l u l ju de ra t,
principii ale de. centralizăr i i şi a
pr op ri il e lo r co ns il ii , ca in st it uț ii cu de z
municipiilor şi comunelor, ca re au
de reglementare.
l a m e n t u l N a ţ i o n a l
3.4.4.1. Par
e i d i n 1953, Parlamentul Naţional (Folketing)

Po t r i v i t C o n s t i t u ţ i
1 7 9 m e m b r i a l e ş i
Danemarcei reuneşte
a l e ş i în G r o e n l a n d a şi d o i în
Dintre a c e ş t i a d o i s u n t
e c t o r a l în D a n e m a r c a e s t un ul
la p a t r u an i, d a r s i s t e m u l e l
au lo c o d a t ă
o r i au lo c no i a l edoi sau trei ani. În
g e r i d u p ă
destul de c o m p l e x . U ne
o r g a n i z a t e n o u ă r u n d e d e a l e g e n .
1971 şi 1 9 8 8 au fo st
r i p e n t r u f u n c ț i o n a r e a P a r l a m e n t u l .
Constituţia conţine c â t e v a p r e c i z ă
e f e r ă la p r o c e d u n l e le gi sl at iv e. Es t
t r e a c e s t e a se r
dar cele mai multe din t căreia nici €
e r e a C o n s t i t u ţ i e i p o t r i v i
interesant să menţionăm 0 preved
a t ă d e Pa rl a m e n t d a c ă nu 2 fo st
legislativă nu p o a t e fi a p r o b
propunere s- a af la t în le ct
e s i v e în c o m i s i i l e p e r m a n e n t e şi n u
analizată în runde suc c
parl a m e n t u l u i de ce l p u ţ i n tr ei or i.
c o r d a v o t d e n e i n c r e d e r e W U ”
l
Parlamentu n a ţ i o n a l ar e d r e p t u l de a a
tf el es te o b l i g at să d e m i s i o n e z “ 1
ce nt ra l, ca re as
ministru din Guvemul un ci in tr e?
e este acordat P
ed e r r i m u l u i M i n i s t r u , at
d ac ă vo tu l de n e în cr
Guvernul trebuie să demisioneze.
ţi on al es te or ga ni za !ulp
În exercitarea atribuţiilor sale, Parlamentul Na
: pe rm an en te şi te mp or ar e: Me ca n
comisii. Acestea sunt de două tipuri
după care se desfăşoară activitatea în cadrul comisiilor permanchi
—— O
“lamentului Naţional SAU Cuve
lin partea Pa
3,
mu,
fel de interterenii h
Consiliile re gi un il or au at ri bu ți i de re gl em en ta r
Bl real ional, a iv pentru care au fost e
La nive
a ste faptul că
Dc. principalul
Vs 4ş motI
ați a p | Se
E .
ă SU Crai,
restrânse. Se CUR ătățirea accesului cetățenilor la servicii Publice
st îmbunăti e de sănătate şi o mut bună COOrdonare |
a e aie , | |
onomice şi sociale de pe teritoriul judeţelor N
.
reg iun
DR
e
sar
este con dus ă
0]
pe SIE C %
adm ini str ati v, Hec are

“ de vedere care
un Con sil iu (fo rma t din 41 de mem bri
Da pe ta în Amane Dână li a „»
ramura autorităţiiati
leg | consilii județene până la 1 iunie 2007
legislative de a
"locuit toți membrii vechilor
au înlocul dei unele Activită| ţi
limitată, find respon;sabile ie
niCle
giIUuNI
ReeC :
au S O putere
insă
a l o c a r e a r e s u r s e l o r de la
pr in tr e ca re : c o l e c t a r e a taxelor ŞI
tiivvee..
trtraat
addmmiinisis
t r u d i v e r s e s e r v i c i i p u b l i c e .
huae tu l c e n t r a l p e n
ă Co ns il ii le j u d e ț e n e , ac ol o un de su nt
La nivel de jude ț f u n c ț i o n e a z
es te ca pi ta la ță ri i C o p e n h a g a , ca re ar e Sl ot
mai multe mu ni ci pi i. Ex ce pț ie
pr in ur ma re , şi ap ar at ul a d m i n is t r a t i v es te ma l
de muni cipiu şi ju de ţ şi .
il e ju de ţe lo r su nt în d o m e n i u l se ey dt it de de
dezv ol ta t. În pr in ci pa l. at ri bu ți
ta te ; ce nt re p e n t r u ti ne ri , P e r s o a n a CU
interes pentru cetăţeni. respectiv: sănă
ce tă țe ni , î n v ă ț ă m â n t li ce al şi vo ca ţi on al :
handicap; servicii non-stop pentru
es tr e, se rv ic ii de m ed i u , CO NS tr uc ȚI I
servicii de cultură in teatre, muzee, orch
și intreţ in er e d r u m u r i ; pl an if ic ar e r e g i o n a l ă şi j u d e ţ e a n ă .
Consil iile jud eţe ne sunt for mat e din me mb ri i ale şi dir ect pen tru 0
perioadă de 4 ani. Un con sil
.
iu poa te ave a mi ni
..
m 13 con silier i şi Max im 2]
. ... . . aa N
membri. Conducerea Consiliului aparţine primarului, care este ales dinr

membrii Con sil iul ui. El are un cum ul de fun cți i, este şi coo rdo nat oru l
consiliului, dar ţi şeful administrației judeţene.
Consiliul judeţean îşi desfăşoară activitatea în cadrul a $ com!

permanente, fiecare cu un coordonator al activităţii:
- Comisia de Finanţe condusă direct de Primar;

- Comisia pentru probleme în domeniul culturii şi educaţiei:
- Comisia pentru probleme în domeniul tehnic şi de mediu;
124

e a au t o r i t ă ț i i e x e
p o n s ab i l i t a t e politică în executar CUutive C]:
Mi n iş t ri i A U r e s
e g a s a r c i n i , c o m p e t
u b l i c e . Ei p o t d e l i
l o r p i
.
m e n i u a l p o l i t i c i în sp e c i a l s t i a a
C
fiecare do a g e n ţ i i l o r , P
p e r m a n e n ţ i a i |. |.
| C â ng
C x t r e d i r e c t o r i i : ș
responsabili t ă ţ i
a i P a r l a m e n t u l u i .
s u n t Ş I m e m b r i i
mini ş t r i i u l M i n i
c o n d u s d e P r i m
r m e a z ă C a b i n e t u l I$
î m p r e u n ă f o e d u r i
,
s p e c i f i c e i e s
Miniştrii c
.
d e r u l
.
A r i i u n e i p r o e],
a
.
s t a t ul u i . î n u r m (se
|
e Ş e f u l u l t e
numit de câtr s
a
s t a t u l u i s ă c o n
ă t u i e ş t e Ş e f u l u
M i n i s t r u s i
u r ă c u n u m i r e a
Fostul Prim g ă t
4
t d e v e d e r e î n l e n u i
i c i t â n d u - l e u n p u n c a l ” , i ma p l i ca ț : a t d i r e c t î n t o a t
partidelor, s o l r T C c
c ă „ Î n v e s t i g a t o
s ă a c ț i o n e z e i n t e t i z a t î n t r - u y
politici a n c a r e
l t a t u l n e g o c i e r i l o r e s t e s | “ u n
p o l i t i c ă . R e z u |
d e n e g o c i e r e a l g uv e r n u l u i .
procesele numire a n o u l u i ş e f
b i z i e i d e
raport c a r e s t ă l a A7 a d e c
b i n e t u l u i şi s t a b i l e ş t e ob ie ct iv el e
i d e s t r u c t u "a C a
s t r u d e c i f i c e .
Pri mu l M i n i
și în u n e l e d o m e n i i s p e c
î n g e n e r a l ş i c h i a r
le g u v e r n u l u i
politice a i n f l u e n ț ă
a l C a b i n e t u l u i , a r e o
u l M i n i s t r u , c ă ş e f și
Prin u r m a r e , P r i m
a l în f u n d a m e n t a r e a
în s p e c i
şi î n p r o c e s u l de
meniu, dar
r e a p o l i t i c i l o
implementa
c o n s e n s u l u i p o l i t i c
obți n e r e a
o a l i ț i e i m a j o r i t
membrii c
d u s c a n u m a ă
mult mai re s a u F r a n ț e i .
itanii, G e r m a n i e i
numiţi pe criterii de
f u n c ț i o n a r i publici,
acestui birou suni
Membrii
p r o f e s i o n a l ă
competență a l e P r i m u lui
i r e s p o n s a b i l i t ă ț i
atribuții, com p e t e n ţ e ș
Principalele
a n e m a r c a s u n t :
t r u d i n D
Minis
/ s a u d em i t e r e a m i n i ș t r i l o r ;
_ num i r e a ş i
c u m a s s - m e d i a ;
_ comunicarea î
n Groenlă!
problem e l o r a p ă r u t e
soluţionarea i a l e , c u m a r f i
unor p r o g r a m e s p e c
promovarea Mu n c e l e m a i
i n i s t r a t i v care, î
a SIS temului a d m
e m e n t ş i p e r s o n a l .
a r t a m e n t u | d e M a n a g
coordonate de D e p
126
_ Comisia de securitate socială ȘI Sănă
tate: p.
Comisia pentru administrarea spitalelor
La nivel local, municipal şi comunal . autor

i t a t e (] | . a
a
, tată de un Consiliu
..$
loca l, for m at din membri ales: egis lati vă este
reprezen e ] d ui j
adoptă un pla A a
,
Acestia
n
model cu CEI de la nivelul județului.

. 7 9 =
specifice de servicii
locale. Consiliile
Potrivit normelor specifice pentru administrația locală a municipi

ilor
și oraşelor, una dintre aceste comisii trebuie să fie specializată în domeniul
finanțelor şi aceasta să fie condusă de primarul oraşului sau comunei. Prin
urmare, Coordonatorul Consiliului local este şi primarul municipiului.
Celelalte comisii locale pot fi cu specific diferit, ca de exemplu comisii
pentru ServiCII sociale, educație, activități culturale, activităţi în domeniu
tehnic și al mediului. Acestea au atribuţii, competențe și responsabilități
punctuale doar în domeniile lor de competență şi sunt conduse de consilieri.
Activitatea consiliilor locale este susținută financiar, ca şi cea a

consiliilor judeţene atât de guvernul central prin proiecte (10%), alocări
bugetare (10%), taxe (55%) pentru diferite servicii de facturare, de exemplu
pentru pescuit, transport, taxe portuare, etc. şi alte surse atrase.
34.3. Autoritatea executivă în Danemarca
n cele trei nivele

nd un corp de
administrative: central, regional şi local, Îlecare nivel axe Să
ți clar stabilite.
instituţii specializate cu at ri bu ţi i, co mp et en ţe şi re sp on sa bi li tă
la ni ve l ce nt ra l în
Î D a n e m a r c a
3.4.3.1. Aut o r i t a t e a e x e c u t i v ă
exercitată de Guvernul
cutivă este
t d i n m i n i ş t r i .
1: de Stat, forma
| tuţie, care
lui are un statut special prevăzut de Gone executivă efectivă este
ăSpundere a sa pentru deciziil e luate, atunci 24107114“
“Yercitaţătată ia
de fiecare minister.
125
Ministerele işi desfăşoară activit
de Primul Ministru. Pe ordinea de zi;
4 IN ședințe
*» ) / : + . Q îi 4
i I c
> ersacrise aproape 30 de teme săptămânale
pentru dezbatere
In Acest ca
hate t0a!c hotărârile Și propunerile care urUr dru sunt
mează a Îi înaintate
amentului de către Cabinet. De fapt.
orară lor aparține ministrul i n t r e a g 4 responsabilitat
ui de resorţ. p e pentru
ie comitete sau comisii de şedinţă, a căro P
STructură este h
otărâtă în
edințelor Cabinetului.
cadrul
Autoritatea executivă în Danemarca

| | este completată de câteva consilsiii
li i
: comitete, care |funcționează direct pe lângă
Cabinet şi/sau Parlament ŞI
mizează propunerile guvernamentale sau parlam
entare în domenii specifice
De exemplu: Consiliul pentru Politică în Domeniul Științei şi
Planificării
care avizează politicile de cercetare elaborate de Guvern şi Parlament:
Consiliul pentru Promovarea unui Statut Egal între Femei ȘI Bărbaţi, care
re diverse inițiative în domeniile profesional şi social pentru femei ŞI
bărbați.
Structura organizatorică a unui minister din administraţia daneză

aste de tip ierarhic şi reuneşte mai multe departamente. Fiecare
departament este împărțit în divizii, conduse de un Secretar Asistent. În cele
mai multe departamente, diviziile sunt combinate în cadrul ramurii şi atunci
sunt conduse de către un Secretar Adjunct. Cele mai multe ministere au în
şi direcții, conduse de un Director permanent. Există
subordine agenţii
diverse direcţii care desfăşoară activităţi de supervizare, acordare de
Cele mai importante sunt însă următoarele:
licenţe, subvenţionare, etc.
- Direcţia de Contabilitate a Guvernului;

- Biroul Danez de Statistică;
- Direcţia de Taxe şi Accize;
Pescuit $ i N a v| i g a ţ i e .
- Administraţia Naţională de i s u b o r d o n a t e
servici
Unele ministere includ diverse instituții de
s u n t
dintre a c e s t e a
“partamentelor sau direcțiilor proprii. O Pre i a u s e d i u l c h i a r î n
pe nt ru că su nt un ic e ş
"prezentate numai la ni vel cent ra l, i s t e r u l
e lânp ă M i n
Cele ma i mu lt e di nt re el e fu nc ţi on ea ză P
“Openhaga,
“Ulturi, (muzee, teatre, biblioteci naţionale $ arhive).
127
În 1970 s-a înființat ş
sutorităților Locale, prin fuzion Şelor Daneze, Asoci
Municipalităţilor Rurale şi Asociaţiei Munic aţiei
ipalităţilor Urb
Danemarca. Atribuţiile Asociaţiei Naţional e ane din
se împart în 3 mari
reprezentarea intereselor c a t e g o r i i :
autorităților locale: asigurarea
negocierea salariilor. Asociaţia Naţională a s e r v iciilor;
Autoriţ ăților Locale
interesele autorităţilor locale vis-a-vis r e p r ezintă
de parlament, guve
administrația centrală. Aceasta oferă puncte d rn şi
legi şi a altor reglementări atât prin prezenta
rea unor declaraţii, cât şi prin
participarea în grupurile de lucru Şi comisii
le administraţiei centrale.
Asociaţia arc inițiative politice şi ades ca influ
ențează direct deciziile ȘI
legislația țării. Asociaţi a este un organism consultat
iv, care asigură servicii
de informare, publică o revistă săptămânal şi
ă se ocupă de programele de
pregătire pentru consilierii locali ȘI funcționarii publici. De asemenea,
Asociaţia este organismul central pentru negoc
ieri salariale in dialogul cu
sindicatele personalului din administraţiile locale, câ
nd negociază acorduri
colective, cu acestea.
3.4.5. Autoritatea judecătorească în Danemarca
Spre deosebire de majoritatea țărilor, Danemarca nu posedă un Cod de

Procedură Civilă. Încă de la Codul Danez al Regelui Christian
al V-lea de la
1683 toată legislaţia s-a prezentat sub forma unor statute specia
le elaborate
pentru domenii distincte.
Regulile după care sunt organizate şi funcționează instanțele în această

țară sunt prevăzute de Actul de Administrare a Justiției. Potrivit acestui
document, structura autorităţii judecătoreşti în Danemarca este formată din:
l. Curtea Supremă, care funcționează ca o curte de apel în toate

“azurile. Aceasta verifică hotărârile şi ordinele pronunţate de: Inalta Curte a
Danemarcei de Est: Înalta Curte a Danemarcei de Vest; Tribunalul maritim
PI comercial din Copenhaga.
a
Curtea Supremă reprezintă instanţa de ultim grad de jurisdicție (al
treilea nivel de judecată) în materie succesorală, faliment, executare şi cauze
C Inregistrare funciară.

D
3.4.3.2. Autoritatea executivă la nivel regional,

l şi lo ca l în D a n e m a r c a udețeaa
municipa
Autoritatea executivă la nivel regional este exercitată de un G . . Uve
ri bu ţi i cl ar e în st at ut
a
ul pr op ri u, un el e di nt re ă Ta
Revcional. care are at e
_ - CEStea
delegate de administrația centrală.

.
Guvernele regionale cooperează cu Consiliile regionale în Procesu]

de guvemare şi sprijină implementarea hotărârilor consiliilor, dar Şi a
coordonatorului acestora. Rolul Guvernului regional este mai mult unui
administrativ, prin care administrația centrală asigură Supervizarea
administrativă la nivel de regiune, potrivit Constituţiei.
Autoritatea executivă de la nivelul local, respectiv de la nivelul

județelor, municipiilor şi comunelor, este exercitată de primării, conduse de
un Primar ales, dintre membrii Consiliului judeţului/municipiului/comunei.
Aceste autorităţi executive de la nivel local sunt responsabile pentru
majoritatea serviciilor publice de care au nevoie cetățenii şi mediul de
afaceri. Guvernele judeţelor nu trebuie percepute ca fiind superioare celor
ale municipiilor sau comunelor. Ele sunt formate pe structura comisiilor
permanente ale Consiliilor. Guvernele municipiilor sunt responsabile cu
realizarea şi fumizarea directă a tuturor serviciilor, cu funcționarea
instituțiilor de specialitate din diferite sectoare şi cu implementarea
programelor şi strategiilor locale.
Autorităţile executive de la nivel local din Danemarca sun!

responsabile pentru soluționarea problemelor în următoarele domenii:
asistență socială; servicii de stomatologie pentru copii; serviciile caselor de
sănătate; asistență
zilnică pentru copii; învăţământ primar; inspecțiă
alimentelor; biblioteci publice; susținerea activităţilor sportive şi culturale:
educaţie pentru petrecerea timpului liber: menţinerea şi extinderea reţelelor
de drumuri; şcoli pentru tineri; construirea şi întreținerea bazelor sporti'“*
servicii de pompieri; colectarea deşeurilor, etc.
Exercitarea atribuţiilor la acest nivel este susținută de crea rea uncior

instituţii și întreprinderi
. E $
intermunicipale în domeniile: chimi

asigurărilor, pregătirii de personal, cercetării, distribuţiei gazelor, €!C:
î "ari
„AR
>. Înaltele Curti ale Danemarcei (Estică şi Vestică) care soluţi
cazurile maiore penale, civ ile şi ca zu ri le ce im pl ic ă dr ep tu l de ui
inaltele curți soluţionează căile de atac de la instanţele districtuale. ta
3. Instantele districtuale soluhonează probleme minore în
Cuza,
civile şi penale privind executarea silită, cauze în materie SUCCesorali k
falimentul. Actele notariale se încadrează, de asemenea. în Juriscicș,
instanțelor districtuale. Unele instanţe districtuale continuă s ă se OCupe de
aspecte tunciare în anumite circumscripții teritoriale pân ă când acasa
atnbuţii vor îi preluate de Tribunalul cadastral.
Aceste instanțe sunt împutemicite să verifice ŞI lega
litatea deciziile»
administrative. Astiel o persoană care dore
şte să conteste validitatea Una
decizii poate să aducă acel caz în fata curții.
atunci când există o argumentare
scanne d with CamsScanner

Consulatul. iar după cinci ani s-a instalat Impărat al Franței. După
perioadă de prosperitate pentru Franţa care a dobânăit nd teritorii în Eur )
și în afara spaţiului continental şi s-a dezvoltat instituțional şi Cultura]
urmat o perioadă de declin, în care a fost reinstaurată a doua Monari;,
constituţională prin instalarea regelui Ludovic al XVIII-lea (1814) Și a i
Carol al X-lea (1824). După această perioadă, în februarie 1848 a izbucnit e
nouă revoluţie franceză, prin care s-a constituit a doua republică franceză
care în 1852 a fost din nou schimbată. Cu toate acestea, în anii 870-187
imperiul francez suferă câteva mari înfrângeri în luptă cu Germania, iar în
acest context politic se formează a treia republică franceză, care practica
avut şi cea mai lungă durată. În perioada republicană, Franţa a acumulat un
vast imperiu colonial, care în anul 1914 avea să se situeze ca dimensiune pe
locul al doilea în lume, după cel britanic.
Odată cu intrarea Franţei în război în 1914, situaţia devine din nou

tensionată, pentru ca după încheierea războiului să urmeze o perioadă d
reconstrucție. Aceasta nu a durat foarte mult pentru că, în 1939 Franţaa
declarat război Germaniei Naziste, care a invadat nordul F ranței în 1940, iar
Mareșalul Philippe Petain a cerut şi a obținut armistițiu cu puteri depline.
Astfel, cea de a treia republică franceză avea să dispară şi au fost pus
bazele regimului de la Vichy, bazat pe o politică conservatoaR;
tradiționalistă şi antisemită în colaborare cu Germania Nazistă. Această
perioadă a durat până în iunie 1944, când a avut loc Debarcarea Aliaților.
sfârşitul ocupaţiei naziste şi începutul eliberării multor state din Europ
După război, Franța a cunoscut din nou o revenire şi formarea celei de «
patra şi a cincea republici franceze”! (vezi figura 5), în perioada peneralulu
Charles de Gaulle, care în anul 1958 a fost investit de Adunarea Generală
“
Preşedinte al Consiliului de Stat, împuternicit să elaboreze 0 nouă
Constituţie prin care să redea Preşedintelui Franţei
Parlament,
pu te ri ma i la rg i față F
15, Franță
Republică Franceză , este de nu mi re a of ic ia lă a Fr an ţe i

cunoscută ca
€ e]
. .
vechi stat din Europa care a fost constituit în jurcruul unui domeniu
it de bo ga tă pe tot pa
estei țări este deoseb
istoria ac | | rsul ei, întrucât
posedat un vast imperiu colonial, incepând din secolul al XVI [-]-lea
vină în secolul al XX-lea. Câteva dintre cele mai importante momente ale
storiel Franței sunt menționate în această scurtă introducere, pentru a
mtelege Că schimbările istorice au influențat semnificativ modul de
organizare administrativă şi teritorială a Republicii Franceze, aşa cum
„ceasta Se prezintă astăzi. In jurul anului 600, înaintea erei noastre (î.e.n),
grecii au înfiinţat oraşul Marsilia de astăzi pe țărmul Mării Mediterane şi un
grup de popoare celtice au ocupat o parte din teritoriul Franţei pe care l-au
denumit Galia. Incepând din anul 125 î.e.n., Imperiul Roman a cucerit sudul
Galiei și astfel în anul 58 î.e.n, împăratul lulius Cezar a început lupta de
cucerire a întregii Galii, după care Augustus a împărțit noile teritorii în nouă
cunoscută ca Galia Romană până în anul
provincii romane, iar Galia a fost
la ma t Im pe ri u al Ga li lo r şi s-a el ib er at de
264) era noastră (e.n), când s-a proc
e.n . Ex pa ns iu ne a te ri to ri al ă din
administrația romană până în a nul 274
Ma re , ca re în an ul 80 0 a fo st
perioada lui Pepin cel Scurt şi Caro | ce l
Re ga tu l Ga li lo r să ai bă
incoronat ca Împărat al Occidentului, a fă cu t ca
mi li on de km ?. Au ur ma t
eritorii cucerite care reuneau ca suprafață peste |
vik ing i, mag hia ri ) în se co le
i p le al [X -l ea
valuri de inv azi i dif eri te (m usul ma ni ,
per ioa de ext rem de difi cile , cum ă
i al X-lea. Istoria Franţei menţionează
Ang lie i, dat ori tă une i pr ob le me de
lost Războiul de 100 de ani dus contra a premep
A urm at per ioa da ren asc ent ist ă şi
succesiune la tronul Fra nţe i.
«bsolute, în secolele al XVI-lea — al XVIII-lea, în care Regatul N ă de
“oscut o perioadă de dezvoltare, cu -ăzboaie câştigate (Războiul de » €
)
|
|
|
)
C| ONlliinnuu:are, imperiul a cunoscut perlo t d e d i f e r i ț i

N |
4
ii și
f o s t a d m i n i s t r a
hele e, e r d u l t e r i t o r i i ŞI i | t e
di f i c i l e , î n c a r e a p i a n u l 1 7 9 2 e s
ie a f o a r t e î n
a : C u toale
a
I - l e
0
c u Lu d o v i c a l XI I
E I n c e pân d
Dr ie
aces moment, Franț
republică. După
4 mată a generalu
boa Ci
scanne d with CamsScanner

nr.5. Structura aparatului
rigur a d m i n i s t rativ
republici franceze In perioada celei de a V-a
| ran nr
re | Ar ui
ai
pr
% Ph |
| purilr
Cotatii
prâcnai$
s de
Werd:m premi ea
| rea
| | Poaae
in se. dt in amin dieta
(Sursa: Maurin, L. (2 00 9) . De ch i/ fr er la so ci et e fr an ca is e. Par is:

La Deâcouverte)
Astfel, Franţa devine un stat puternic condus st

au re uş it Să ii
aS Igurce a
D a
entări politice di ferite, da r ca re
Procesului de de zv ol tare ec on om i c ă şi so ci al ă, în ci ud a fa pt ul ui c
Tiversat perioade dificile de criză economică.
3.5.1. Date şi informații cu caracter gener al

00 kmă, din care
Potrivit tatisticilor,
statisticilor. F
Franța rafață
fel, deFranţa
675 0este » CesăCp a mai mare
S + are O Sup
0 k m ” . A S d E D
r e p r e z i n t ă 5 5 2 . 0 0 tele lumii.
“ontin e n t a l ă o z -
o p e a n ă şi s e s i t u e a z ă p e p
Lun din Uniun e a E u r
u z â n d a i c ! Ș i e r i
ț ă r m u r i l o r , i n c l
To t o t a l ă a

| oceler ată agriculturii din ultimele dece hii COe ro;borayj
cu ensionarea climatului Mondial, în dȘ IcCU criza
|; CCONOmicA
ţie "i Sectrelația cu Rusia,
“4:
—
condus l supraproducție, pe care Producătorii ȘI instituţii Da, au

SUtuțiile administra:
regionale încearcă să le rezolve în mod co 'eSpunzător SUMinistrative
Ramurile industriale sunt, de asemen

co m Ca,.. 0
om ic fr an ce z, ca re me ri tă A p o n e nt ă i m p o r t a ntă a
sist emului ec on «ienție deosebit
„secto rul in du st ri al al Fr an ţe i ă , Î n ultimele
dd Cunoscuţ transformări radic ale,
nologiilor a inovării e;
stii . ln
şi nanotehnol ogiilor atât în ind
cf ansale, a
î— şi
creativității, a roboților usiria de bază
extractivă, cât şi în industria prelucrătoare. Modul sistematic si intalicaze 4
adminis trativ a abordat provocăr ile determin a ȘI inteligent în
care aparatul
| i dă i ate de domeniile
noi ale cunoaşterii a făcut ca în unele ramuri industriale, Franța să fie astăzi
ntre liderii mondiali. Exemple sunt industria automobilelor, sanii
agro-alimentară, electronică, energie nucleară, farmaceutică. cosmetică, etc.
Aşa cum arată cele mai recente statistici internaționale. unele produse
franceze ocupă primul loc pe plan mondial în domeniul lor de activitate, ca
de exemplu Areva în construcţia de centrale nucleare; Loreal în cosmetică,
Michelin în industria anvelop elor. În alte sectoare industria le, Franţa se
remarcă prin menținerea unor ramuri tradiționale, cum ar fi cea textilă,
navale, siderurg ie, etc, care, în ultimii ani
încălțăminte, pielărie, construcții
proces de restruct urare şi reconver sie economi că.
sunt supuse unui amplu
i au ge ne ra t mu ta ți i
Fenomenele globalizării şi internaţionalizări
| ct iv e e c o n o m i c e în al te
semnificative în ceea ce ţine de am pl as ar e a un or ob ie
ma i ie ft in ă d ec ât în iFr an ţa , ce ca
es te ca li fi ca tă şi
state unde forța de muncă In un mod
mu lt in aț io na le să tr av er se ze 24370 [-
an ii
?
mp
.
co
..
ce a permis marilor p â n ă a stă z i .

d a d e la î n c e p u t u l c r i z e i
acceptabil perioa
e de transformări
În sectorul energetic, Franţa î iniţial O n ondiali. Astfel că,
determina te de dif eri ţi fac tor i eco nom ic! eur ope Ir e a i crescut în
| produce mai m u l t ă
deşi Franţa importă 97% din necesari! *
statisticilor, totuşi a00 : 60 de reactoare
ultimii ani, potrivit că dis pun e înc
energie decât co ns um ă, pen tru
» „structurare essatutui sector ȘI

la n i v e l e u r o p e a l AC
politiiccii ssusuţsiținute e m a t i c d e Te :
eput un proces s i s t
Franței a înc
135
ce z de St at is ti că , la | iă nu ar i,
de 8.245 km. Conform Institutului Fran c o m u n i t ă ţ i l o g a r
F r a n ț a ( C U e x c e p ț i a
66 milioane de oameni trăiau în
e 6 3 , / m i l i o a n e l o c u i e s c î n m e t r o u ,
mări şi Noii Cal e d o n i i ) , d i n t r e c a r
D a c ă s u n t i n c l u ș i și ce i 6 0 0 a g
în teritoriile de p e s t e m ă r i .
2| milioane
t ă ţ i l e e p e s t e m ă r i şi d i n N o u a C a l e d o n i e . P O p u l z .
locuitori din comuni d
ă r ă 6 6 , 6 m i l i o a n e d e l o c u i t o r i , a d i e z i e
intregului teritoriu francez num
1% din populaţia mondială.
Nivelul de dezvoltare economică a Franţei este reflectat de Produs:

Intern Brut (PIB) al ţării care. în anul 2014 a avut un nivel estimat de2 i;
miliarde de dolari. iar PIB-ul pe cap de locuitor. în anul 2014 a depășit 45.00 ş
ceea ce situează această țară pe primele locuri în Europa. Sursele «
alimentare a PIB-ului sunt reprezentate de sectorul serviciilor, cars
contribuie cu aproximativ 71,5% la acest indicator, urmat de industrie e:
aproximativ 26% şi agricultură cu aproximativ 3%. Ca în majoritatea
Statelor dezvoltate şi forța de muncă este concentrată şi angajată în proporție
de peste 70% în sfera serviciilor, ceea ce demonstrează că sectorul industrial
integrează un nivel avansat de tehnologie şi o înaltă productivitate a muncii.
In 2009, Franța era a cincea putere economică mondială după PIB-ul
nominal saua noua în termenii parităţii puterii de cumpărare”. Potrivit
statisticilor Fondului Monetar Internaţional,
în 2010, Franţa era pe Jocul
patru în lume, după numărul de intreprinderi clas
ate în primele 500 din
lume. Franţa trece totuşi
economic, de la declanşarea crizei economice, ceea
ce a determinat unele
agenţii internaționale să reducă rating-ului acestei
țări
Chiar dacă agricultura, aşa cum arată structura PIB-ului, nu are 0
pondere semnificativă, totuși este bine
să avem în veder ste
principalul furnizor de produse agricole din Uniunea ă x Franţa or
agricultură modemă, specializată pe diferite tipuri de c d
ace N a
remarcă prin producția de vin, unde statisticile internațional Franța
pe primele locuri în lume. Poziţii de top ocupă Franţa şi în a 9 poaijionveaz
producţia de cereale, zahăr, produse lactate şi carne de aa ce priveşte
afirmațiilor specialiştilor, alimentează cea mai puternica Pi
prelucrare a cărnii și produselor agricole di
n lume. Aceasta gasi
'voltare
“2 Maurin, L. (2009), Dechiffrer la socicie Irancaise. Editura La Dăcouve
re, Paris, pg. 214
| 34

în articolul 1 al Constituţ
iei Franţei. d
mă
. = Upă mod
a , odificar 4
cirt ră că Fra nţa este „republică indivizibilă

ală, 107 O! ganiza! ca Sa este laică su Bee
descenp alizat d”, e democratică Şi
so„CIA
Şeful statului este Preşedintele Republici;

„pte ani şi poate fi reales de un număr infinit d 1. ale s . pen tru O perioadă de
e o ri,
Principalele atribuţii, competențe și re
Sponsabilități i ale
«elui Republicii sunt următoarele: Preşedi n-
- desemnează Primul Ministr

u ȘI alți membrii a;
- Guvernului:
conduce Consiliul Miniştrilor:
- poate să dizolve Adunare a
Naţională, potrivit articol
ului 12
din i oliaa sică
- are drept de promulgare a legilor votate de Parlament:

- poate, dacă este necesar, să solicite o revizuire a legilor,
lucru care se întâmplă foarte rar:
- este comandantul forțelor armate. În situaţiile de excepţie el
poate să invoce art. 16 din Constituţie, care arată că pot fi
luate măsuri excepţionale pentru a asigura securitatea
națională şi continuitatea activității Guvernului;
- reprezintă Franța în relațiile externe;
- îşi exercită funcția asistat de un Secretariat General al
Preşedenţiei responsabil pentru informare şi coordonare şi de
un Birou Pe rs onal al Pr eş ed in te lu i, din car e fa c par te
consilierii politici, care informează Preşedintele, îl asistă în
asigură că ordinele sale si int
Seat deciziilor şi îl
dar în regi m ivi

funcţie devine vacantă, u ț i e i î n
otri t c o n s t i t
alegerile care ar trebui organizate, P
termen de 45 de zile.
137
| ua alternative, nepoluante pentru a puţe.
Ca
nerpie din
La SSC ullern
ha A “(1 "o
SUS p! oducțiu «de O nucleare..
pta l ac ti vi tatea rea

oCA
cti e
pă sr rel
restrânge tre
„e oaste turismul aproape înîn toate, te
ra ct iv ă an ţe i, es te lur ism u! Ap ro ap e
a | Fr sporturi de iarnă, de alaceri, Cultura]
O altă ramu ri x at
: d e r e c r e e r e ,sf" balne:? ]
formele sa l e r r de de Pesne.te
> ctcu un numănă
i ară di
cc a ma i vi zi ta tă țar ă di n lu me
ical cete. Fr an
Iri ţa es te ilioane de angaţa ţi în aca.
medical, OU DES ll o: pajați în aceş
tur işt i str ăin i an ua l și cu pe st e 2 mi
80
€ mi li oa4 ne de
SeClOT.
i a! U E ŞI ai S p a ţ i u l u i
d i n t r e m e m b r i i f o n d a t o r
Frraanțnața estees te u n u l c e l e ci ne ;
e n e a , F r a n ţ a e s t e u n a d i n
ş
şi i a
ail ! 7 z o n e i E iu r o . D e a s e m
Scchhengen, dadarr t m e m b r ă a
al e C on si li ul ui de S e c u r i t a t e e
state membre permanente r e c u n | | = eanizaja
ni za ţi i i n t e r n a ţ i o n a l e p
numeroase or ga S u u i 2,
e z v o l t a r e ; G r u p u ce i Ă
pe nt ru C o o p e r a r e ŞI D
Europeană g a n i za ț i a Mo nd ia lă ş
ţ i o n a l ă â F r a n c o f o n i e i ; O r
Organi za ţi a I n t e r n a
Comerțului. etc.
de gu ve rn ăm ân t, ba za co ns ti tu ți on al ă
3,52. Tipul de stat, forma
şi şeful statului în Franța
Ca tip de stat, Republica Franceză este un stat unitar, indivizibil și

democr ati c. al căru i mot to este „Li ber tat e, Ega lit ate , Fra ter nit ate ”. Fran ța
este o republică democrată potrivit prevederilor Declarației Drepturilor
Omului şi Cetăţeanului din 1789, preluate şi în secțiunea introductivăa
Constituţiei din 1946.
Forma de guvernământ a Franţei este republică semi-prezidențiali

ale cărei baze s-au pus în anul 1958 prin Constituţia celei de a Cine
Republici Franceze.
Franța are o îndelungată tradiție constituțională, dar m

semnificativ asupra funcționării administraţiei şi statului de drept au
Const ituți ile din 1946, 1958, 1962. Aceasta din urmă a introdus 0 Sef
modificări instituționale, cum e
ar fi de e x e m p l u al eg er ea Pr eş ed ih i
p r i
RepuPublbiiciciiii prin vot direct de către cetățenii cezi fran cu drept de vot.
5 Unnele modiffiiccăărri îîn Co |
nstit| uţia Franţei, .
special
art OAL
referitoie
'gănizarea administra în
tivă a teritoriului 0.
„au fost introduse în 200
136

3,53. P a r t i c u l a rităţi ale organizării teritoriale și administra, ei
Franța
a o n t i n e n t a l ă , C u n o s c u |
t e f o r m a t d i n p a r t e c
r i u l F r a n ţ ei e s
T e r i t o
o l i t a n ă ş i p a r t e a e x t r a c o n i n e n t a ,
F r a n ț a m e t r o p
denumire a d e t i n e n t u l u i E u r o p e .
t e r i t o r i i a f l a t e î n a f a r a c o n
n n u m e r o a s e
reprezentată pri u l a r e î n t o a te o c e a n e l e , c u c a c e p
F r a n ţ a s ă a i b ă t e r i t o r i i i n s
ceea ce face ca i i l o r t e ă r i , F r a n ț a |
r i n i n t e r m e d i u l t e r i t o r d e p e s m
Oceanului A r c t i c . P
frontiere te r e s t r e c u B r az i l i a , S u r i n am şi Regatul Țărilor de Jos, prin parte
franceză a insulei Saint-Martin.
Franţa metropolitană cuprinde mai multe insule, cea mai mare în;
este Corsica, pentru că celelalte sunt mici insule de coastă. Aceste teritori
au diverse statute în cadrul organizării administrativ-teritoriale a Frantei.
Teritoriul Franţei este împărțit pe regiuni. Regiunea a fost creată în
1956 ca entitate teritorială aparte. Reforma administrativă incepută în anul
1982 a schimbat în profunzime organizarea teritorială, lărgind competentele
fiecărui nivel.
|
| In prezent, Franţa include trei nivele de organizare a
colectivităţilor
teritoriale:
- comunele (36 783);
- departamentele (100, din
care 4 „dincolo de mări”):
- Tegiunile (26, din care 21 în
metropolă şi 4 „dincolo de mări
”, k
1 două milioane de locuitori;
are un Statut special, care contr

în cazul unei regiuni, în sensul strict
V ȘI Adunarea Corsicii).
» Conform ultimului Ntă administrativă locală desceni”
4 din 1999, populaţia medie a un
138
jepartament Ste de 511 012 locuitori, iar Supraaf aţa medie
tm. Astfel că, în Franţa sunt Organizate ȘI | e s t e d e ș 985
Uncționcază:
„21 de departamente care au sub
250 000 de
„28 de departame | Oocuitori;
nte care au între 250 000 — 49
„30 de departamente care au într 9 000 de locuit
ori:
e 500 000 — | m
ilion de locuitori
. 21 de departamente care dU peste :
| milion dq e locuito
ri,
Arondismentele sunt subdiviziuni teritoriale a
le dep artamentelor, la
cândul lor divizate în cantoane şi comune. Ele nu au st atut de pers
oană juridică
de drept public.
Din punct de vedere administrativ,

în Franţa sunt trei nivele, dar
trebuie menționat că peste nivelul departamentelor ŞI regiunilor se suprapun
circumscripțiile administrative ale statului, ceea ce generează, uneori, aşa
cum afirmă specialiştii, o „,hiperadministrare ” a teritoriilor.
Peste aceste nivele se suprapun şi alte eşaloane intermediare, care nu

au statut de colectivităţi teritoriale, nici competenţe generale, aşa cum sunt
nivelul intercomunal, adesea considerat ca un „al patrulea” nivel.
Alte subdiviziuni administrative, precum cantoanele (4039),

circumscripțiile electorale ale arondismentelor sau zonaje diverse
realizate de stat transversal, cresc gradul de complexitate al organizării
colectivităților teritoriale. La acestea se adaugă alte entități cu statut
special (oraşele şi arondismentele Parisului, Lyon-ului şi Marsiliei,
Corsica) , care sporesc dificult atea mecanis mului de
colectivitatea teritorială
funcţionare a sistemului.
al te re gi un i di n al te st at e,
Regiunile franceze, spre deosebire de
are le compun. Acestea
reprezintă rezultatul concentrării departamentelor € | are interesează mai
au fost create pentru a se ocupă de anumite pr? pane :
le ale politicii de
multe departamente, adică s-au născut din 7 sole i? e transtormate în
a teritoriului statului. Regiunile au fost tran
administrare
colectivități teritoriale prin legea din 1982
o.
largIvă, înînsăsă « de o
: materimiilă
p u n de 0 co mp el e > Na
Regiunile dis
ERE .
competență normativă redusă.
139
r e d u s e în ra po rt cu ce le al e C o m u n e ,
b ug e t e l e + l
0 o - su nt
Luate glo b a l , în f o l o s i r e a pr op ri
r e g i u n i le au 0 mare libertate
e n t e l o r , d a r
ŞI departam
(Cip
Varictate,
3 d ,
' ?
este
a
NE prin
normalivă limitată
bugete. Competența r e g i unile ( (ex emple: | Planuj
Pe e e de ca re d i s p u n PB
instrumentelor de planificar f o r m ă r i i p r ocfaedsionale a tincrile
p l a n u l r e g i o n a l al d e z v o l t ă r i i ŞI ,
regiunii; de c e r c e t a r e ; pl an ,
de in te re spa r
t e g i o n a l în m a t e r i e i
programul de perspectivă Su pe ri or ; pl an y
e z v o l t a r e a fo rm aț iu ni lo r de î n v ă ț ă m â n t
regional de d de d e z v o l t a r e re gi on al ă |
tr an sp or tu ri : s c h e m a re gi on al ă
re gi on al de
ţ e l e at ri bu it e pr in le ge re gi un ii se referă |
turismului şi recreării)). Competen u n e pr in :
a j a r e a te ri to ri ul ui . ce ca ce se t r a n s p
d e z v o l t a r e a e c o n o m i c ă şi a m e n
o g r a m a r e a a m e n a j ă r i i te ri to ri il or pr in
e Participarea regiuni lor la pr
, ne go ci at e an ua l cu si at ul ;
contracte de plan
bl ic de in te re s re gi on al ;
Cofinanţarea patrimoniului pu
ve st iţ ii le în tr ep ri nd er il or și pa rt ic ip ar ea la
e Ajutor financiar la in
capitalul agenţiil or de de zv ol ta re re gi on al ă şi cel al soc iet ăți lor
economice mixte:
Responsabilitatea pen tru pre găt ire a pro fes ion ală la niv el reg ion al,
de comun acord cu statul, instituţiile de învățământ ȘI de
perfecţionare a cadrelor; . ii a 8 . 6
; ea
e
._s
Participarea la con str uir ea şi înt reț ine rea aş ez ăm in te lo r lic eel or.
întreţinerea rețelelor de apă, dezvoltarea turistică

La acestea se adaugă
regională, pa rt ic ip ar ea la po li ti ca de pr el uc ra re a de şe ur il or .”
Un ele men t de ori gin ali tat e a ins tit uţi ilo r reg ion ale fra nce ze est
existența unu i Con sil iu Ec on om ic și Soc ial Con sul tat iv, co mp us din
reprezentanţi ai înt rep rin der ilo r. Ace st con sil iu est e con sul tat în mod
obligatoriu înaint ea del ibe răr ilo r con sil iul ui reg ion al asu pra pro iec tul ui de
plan al regiunii, a do cu me nt el or de pla nif ica re şi pro iec telor car e int ere sea ză
tăril or gener ale din
regiunea, asupra documentelor bugetare şi asupra orien
toate domeniile.”
Dati = |
63 int erc omu nit ăţi le: rețe au
„d Petitville, F. (2002), Regiunile, dep art ame nte le, pref ecţi i,
ediar al administraţiei în ţările europeli
ministraţiei teritoriale în Franţa // Nivelul interm
Chişinău, pg. 197,
“ Marcou, G., op. cit., pg. 24
“ Petitville, F. Op. cit., pg. 21.
140
d
de d i f e r i t e ca n u m ă r ge “
c a m e r e su ni d e s t u l
Cel e d o u ă iet prezvastei enta atre e a cetățenilor c mbi,
r a c e s t o r a ŞI nCă r
e |
durată a man a madnda:telo tt
l e ş i p r i n v o t d i r e c t UniVersa] pen
Naţionale sunt a
membrii Adunării Franţei s u n t a l e ş i tru,
prin
] a r m e m b r i i Senatului
mandat de cinci anl, yA
| Ț = de către CO lectivităţile teritoriale ale Republicii şi de Ca
i, S p r e d e o s e b i r e de A d u n a r e a Na ţi on ay
Senat se reînnoieş t e la fi ec ar e 3 an 4 |
deciziile i m p o r t a
toate n t e
nu poate fi dizolvat. In
Senatul
r e d e c i z i o n a l ă f i n a l ă .
Naţională are pule
me ră ", cu m es te de nu mi tă în lit era tur a d
Cea de a „treia Ca
iu l Ec on om ic Şi So ci al , ca re se COM pun e
specialitate franceză, este Consil
ri , fi in d o ad un ar e co ns ul ta ti vă , car.
dintr-un număr de 230 de memb
ca te go ri i pr of es io na le în tr e ele şi asi gur :
favorizează colaborarea diferitelor
on om ic ă și so ci al ă a Gu ve rn ul ui ce nt ra l. Ace ş
participarea lor la politica ec
oi ec te le de le gi , or do na nț el e sa u de cr et el e
consiliu avizează consultativ pr
În exercitarea atribuţiilor sale, Parlamentul Franţei este ajutat d

câteva tipuri de comisii parlamentare, care sunt organizate în fiecare
cameră, astfel:
- Comisii permanente specializate în diferite domenii: finanțe,

legislaţie, etc, care pot să difere ca denumire de la o cameră la
cealaltă;
- Comisii speciale constituite la solicitarea parlamentarilor pentru:
analiza o propunere legislativă punctuală;
- Comisii de anchetă și control formate pentru investigarea uno
cazuri speciale ce presupun inclusiv audieri de martori.
3.5,4.2. Autoritatea lepislativă la nivel regional, ntermedii

transversal şi local în Franţa
pent
Regiunile sunt teritorii libere administrate de Consilii alese:
AUsă
partea metropolitană a Franţei acestea sunt în număr de 22, la care se
patru distri cte/departamente care se află în străin ătate şi au statul de res!
i Aceste comunităţi din afara graniţelor [ării au fost constituite a
prin v
eliberative şi consilii regionale, ai căror membrii sunt aleşi di
Preşedi!
univers 3 je
conduse
ge...
Consiliile
3 5
al pentru şase ani. sunt de un

| ante în ierarhiile curonena e: :
importane nsltata| die a “Nropei ne şi intsţ ernaţion ale, Ca
ale, Câtevy
relevante rezultate din evoluţia Acestui d dintre aSpe + Y Cl
at Sunt prezent ate în continuare. le

Cehia se situează
pe Jocul % pe pl
an | intey 'ațional
lnit de aproximativ 60 mili la producția de
arde de ton e, av aâ nd rez| erve de
resurse minerale
variate de peste 20 miliarde de tone, între Ca re
cele de cărbune ocupă
importani. Tot pe acest segment industria] s c
u
n l o c
poate menționa și gradul
mare
de diversificare al SindR
ust rie i
| de pre] Ucrare a metal
elor neferoase
constructoare de maşini, în special mașini-u
nelte, echipamente electrice
tractoare ŞI maşini agricole, au 3
tovehicule, industria chimică, c
î
eluloză şi
hârtie, materiale de construcţii, prelucr
a .
. ».
area lemnului, confecții, 9 încălț€ăminte

”
ȘI
sțiclărie, porțelanuri, etc. Cehia es

te ŞI un mare producător de bere
tradițională, care este atestată încă din 1118 şi are cel mai mare consum de
bere pe cap de locuitor din lume.
Republica Cehă este primul fost membru al CAER, care a obţinut de

ir. 5] w
la Banca Mondială
v
statutul de fară dezvoltată, cu cel mai mare indice al
dezvoltării umane din Europa centrală şi de Est şi cea mai democratică țară
din grupul statelor postcomuniste.
Are o infrastructură de transport şi telecomunicații dezvoltată,

constând în 46 aeroporturi, peste 9500 km de cale ferată, o rețea de drumuri
de aproximativ 6000 0 km lungi me, dintre care 800 Am sunt autos trăzi şi
peste 500 km sunt drum uri expre se. În ceea ce priveşte viteza medie de
Cehia se situe ază în prime le zece țări din lume Şi are
conexiune la internet,
, , 52 di 7
n ; UE.
cel mai mare număr de utilizatori WIFT
0 u t e r n i c d e z v o l t a t ă 2c 3
a r e
Turismul este de a s e m e n e a r a m u r ă p
e s te 1 % di n p o p u l a ț i a ac ti t
contribuie cu aproximativ 6% în PIB ȘI al r a g e p
â țării.
n
a du a t i o n to D e v e l o p e d
|
R e p u b l i c * s G r
Velinger, J. (2006). World Bank Mar ks Czech
$|
h l e d y _ 2 0 1 | _ 1 _ c r . p d f ,
d b/ d o w n l o a d / p r e
d b _ i n t r a n e v V / s |
pe hi tp :/ /w ww ,r sd . c z / s
s
uCesat P u b l i c a t t o v w n l o a d / p r e hledy_2 fi
5 Septembrie 2015.
http:// www,rsd.cz/sdb_intranet/sdb
“eplembrie 20] 5,
prezintă 80%, din valoarea medie a PIR _
i e . ac es ni ve l re
Comparaț
l o r m e m b r e U E .
state
Economia Cehi ei se ba ze az ă pe de zv ol ta re a in du st ri ei , sec toy C 700 , âfp
o din induste
îi n a . tă
“
| şi re pr ez in tă
4 0 % d i n f o r ț a d e mun că activă a
a t r a g e
v a c i a . I n d u s t r i a s e a f l ă în C O N t i n u a r e
f o s t e i R e p u b l i c i C e h o s l o
prelucră t o a r e a
u r m ă r i n d u - s e cr eş te re a pr od uc ti vi tă ţi i, da y
u n p r o c e s d e r e s t r u c t u r a r e , a d o S T Și
intr - 9 r m a r e a
| r t i c i p â n d c u a p r o x i m a t i v 3 0 % la f O
a competitivităţii. indus t r i a p a
PIB.
interesantă evoluţia agriculturii în această (ară,

Este. de asemenea,
po at e sp un c că a cu no sc ut tr an sf or mă ri ra di ca le
Despre ag ri cu lt ur a Ce hi ei se
as tă zi ac ea st ă ra m ur ă a ec on om ie i es te co mp le ț
după an ul 19 89 . as tf el că
ât pe cr eş te re a a n i m a l e l o r , câ t şi pe cu lt ur a de
pr iv at iz at ă şi se b a z e a z ă at
hă r. ce re al e şi po mi fr uc ti fe ri .
cartofi. sfeclă de za
1993, sectorul privat contribuie cu 60% la PIB-ul

incă din anul
că Cehia are un grad de atractivitate
acestei țări. ceea ce demonstrează
ră in e. O an al iz ă at en tă as up ra fa ct or il or de
ridicat pentru investiţiile st
co ns ta te că si st em ul ad mi ni st ra ti v di n ac ea st ă
atractivitate, ajută cititorul să
tară şi politicile economice, sociale şi fiscale promovate cu grijă de
uc er ea Ce hi ei , au ju ca t un rol de ci si v în
guvernele care s-au succedat la cond
ab il ă a ac es te i țăr i. În tr e av an ta je le co mp et it iv e
dezvoltarea treptată şi susten
ale acestui stat, care influenţează în mod clar evoluția sa economică, pol fi
menţionate următoar el e: aş ez ar ea ge o- st ra te gi că ; ap ar te ne nţ a la or ga ni za ți i
internaţionale reprezentative: ONU (1945), OECD; NATO (1990); UE
ţi a Mo nd ia lă a Co me rţ ul ui 92 00 5) , Ba nc a Mo nd ia lă , FM L
(2004); Organiza
etc., legislaţia stabilă şi atractivă pentru investitorii străini; sigurant
mediului investiţional, nivelul înalt de calificare şi costul redus al forței de
muncă; infrastructura dezvoltată, sistemul bancar stabil şi atractiv pentru
investitori, etc.
Procesul sistemati
) a
i e aa
c6-a de Ya.reforme
E
economice
9
şi administrative,
d ca re du
au condus la obține rea
avut loc în ultimele două decenii şi jumătate în Cehia
unor bune rezultate economice şi au făcut ca această (ară să ocupe poz
iții

conținutului documentelor de politici şi strateg;
O analiză asupri
u t ă | a id en ti fi ca re a pr io ri tă ți lo r acestei țări pe care trebuie
uvernamentale aj
si st em ul ui ad mi ni st ra ti v. As tf el , Gu ve my
aibiă în vedere reprezentanții
să ; lele aib
ri.oa
peea da ur mă to ar e să S U A : In fr as tr uc tu r,
de la Prag£ a își propune ca anînizar producția de echipamente IT, alocâna
domeniul energetic şi urb
su me im po rt an te pe nt ru ; sec uri zar ea informaţiilor (30 milioane euro).
construirea de in te rc on ec to ri ai re țe le i de internet, pen
| tru creşterea Securităţii
euro); un proiect comun, Allegro, i
internetului (25 de milioane de
Polonia. Ungaria şi Slovacia, o nouă tehnologie de răcire rapidă a gazului.
investiții în cercetare şi dezvoltare în valoare de 500 de milioane de curo
care să susțină parteneriatele dintre universităţi, centre de cercetare -
companii mari, mijlocii şi mici dispuse să coopereze pentru dezvoltarea de
noi produse, servicii şi tehnologii inovatoare.
Pentru dezvoltarea urbană, Guvernul central, cele regionale Și

guvernele locale vor susține proiecte de anvergură în domeniul
energetic și
al modemizării urbane: construirea unei hidrocentrele
în comun Cu Austria,
care să unească Viltava cu Dunărea; centrale
electrice pentru dezvoltarea
rețelei energetice nord-sud; interconecto
ri cu Polonia; construirea de noi
oleoducte şi securizarea depozitelor
de
linii de tramvaaii iîn Praga şi Ostrava; un program de renovar
apartamentelor din clădirile
= vechi evaluat la 500 de mil; |
renovarea clădirilor publice pentru a deveni i
DAN = at
de construire de locuin
e de 150 de milio E |
propune dezvoltarea IMM-urilor cărora ane de euro. Nu în ultimul rând, îşi
program operațional pentru competitivi le aloc Ii
î un miliard de tau d „ui
Sscanne d with CamScanner

h ( 4 [)
| TI puvernăm
ânt de IP
republică parlamentară cu democraţie reprezentativă
Odată cu tormarea
Întă * ) Ş
Republicii Cehoslovacia, în anul 1918, a fost
TIT
ş +
elaborată Și ” ati provizorie, după modelul SUA și cel al Franţei.

Doi ani mai tărziu, în 1920, Republica Cehoslovacia a avut prima
Constituţie care a prevăzut câteva principii fundamentale pentru un stat de
drept. respectiv: independența instituţiilor judiciare: libertatea de exprimare,
libertatea de organizare, controlul constituționalității, protecția drepturilor
minorităților. După cel de al doilea război mondial, Cehoslovacia a revenit
la Constituţia din 1918, pentru ca după instalarea comunismului să aibă
două noi Constituţii. cea din 1948 şi cea din 1960, din care au fost eliminate
aspectele ce țineau de rolul Curţii Constituţionale,
Odată cu revenirea Cehoslovaciei în rândul statelor democratice, a fost

tuţ ie, care pe 25 noi emb rie 199 2 a tost vota tă de
elaborată o nouă Consti
i. Prin ace ast ă ult imă Con sti tuţ ie ce con ţin e opt
Parlamentul Cehoslovacie
are a celo r dou ă rep ubl ici ind epe nde nte
capitole distincte s-a hotărât cre
Cehia și Slovacia.
p u b l i c a C e h ă es te un st ar s u v e r a n ,
Conform Co ns ti tu ţi e ' di n 19 92 , R e
r e s p e c t u l fa ţă de d r e p t u r i l e şi
unitar, de drept democrati c, î n t e m e i a t pe
Şi cetă ţe an ul ui . C
Pa rt e c o m p orn e net ă a
libertăţile fundamentale ale omului
intitulat Carta p
ordinii constituţionale este ȘI documentul
Libertăţilor Fundamentale ale Omului.
ii : de Parlament
Șeful !statului este Preşedintele republicii. CONS
SaECU cr
tive abde i ani
pent ru cel mult două man dat e
în sesiune comună

După aplicarea Legii regiunilor, nr. 129/20
00
. “Xe ras «+ e
municipalităt mai vechi, au fost desfiinj
.
: Cele
Pi 73 regiuni şi 4
3 .
A
ce stat ua re , cu ex ce pţ
ai
ia capita
|
lei, ca re ar e si
Statut snec:
e di st ri ct e şi ce le 3
A le rămânând diviziuni pecial, și-au pierdut din
import Orlale ce
administrative. ntrale ale diverselor
gutui torități
Prin urmare, în cadrul regiunilor actuale se află aproximati 1-

4
districte ŞI în cadrul lor AD
a | ativ
TOXIIMativ
E ind că | ȘI 60 00 co mu ne .
000 oraşe
Cele Cele mai ma;
de
mici comune cuprind câte un singur sat mic, iar comunele mai mari pot
-onține câteva orăşele sau un oraş şi câteva Sate. Or
aşele din Republica
Cehă sunt foste comune care au primit statut de oraş (mesto). Stat
utul de
oraş sau oraş-târg/orăşel mai poate fi şi un titlu onorific. Unel
e comune îl
poartă din motive istorice, cum ar fi cazul celor mai mici or
așe: Prebuz (69
de locuitori) şi Loucna pod Klinovcem (87 de locuitori). Conform legii, o
localitate care doreşte să primească statut de oraş trebuie să aibă o populaţie
de cel puţin 3000 de locuitori. La data de 27 septembne 2008 în Cehia erau
592 de oraşe, toate fiind şi capitale de district.
Organizarea administrativă a statului are trei nivele de

reprezentare: central, regional şi local.
La nivel central sistemul administrativ este reprezentat de cele trei

ramuri executivă, prin Guvern şi Preşedinte; legislativă prin Parlamentul
Republicii şi judecătorească, în principal prin Curtea Supremă şi Curtea
Constituţională.
giune are pr op ri a Ad un ar e Re gi on al ă
La nivel regional, fiecare re
formată din reprezen ta nţ i ale şi şi Guvern re gi on al . Fi ec ar e ad un ar e
tr ad us ca “h at ma n” . Ex ce pţ ie fa ce
regională este condusă de un Preşedinte,
capitala țării Pr ag a, ca re de şi es te to t re gi un e, este con
l.
| genera
|
| . 4
La niv istrictele, ora a]

lo | ei local se-află dia | Consilii orăşeneşti/municipale
e r e p r e z e n t a l e d e |
r i a d m i n i s t r a t i v
$ « Structu l o r .
a l e o r a ş e l o r i
Și c o m un cl o
i comunale și i P r i m ă r i i

E
53 a
Principalele atribuții ale Șefului statului” în Republica Ceha
următoarele: Sun
- deţine şi funcţi a de co ma nd an t al fo rț el or ar ma te ;
_ nominalizează judecătorii Curţii Constituţionale, care Sunt a
a Po
aprobaţi prin vot de Senat;
- dizolvă Parlamentul Republicii în anumite circumstanțe speciale
|
excepționale:
- are drept de veto pentru orice lege votată în cele două camere ale
parlamentului;
- numeşte un candidat pentru funcția de Prim Ministru al
Guvernului;
- numeşte ceilalți membri ai Guvernului, la propunerea Primulu;
Ministru;
- Supraveghează desfăşurarea activităților din Parlament și
respectarea termenelor pentru exercitarea diferitelor atribuţii de către cele
două camere;
- garantează starea de siguranţă și normalitate în stat;
- dezvoltă relaţii de cooperare şi parteneriat cu guvernul central.
3.3.3. Organizarea administrativ-teritorială a Cehiei
Organizarea teritorială a Republicii Cehe arată că, în prezent.

suprafaţa statului este divizată în 14 regiuni, incluzând capitala țării, Praga,
aşa cum se poate vedea în figura 3.
Figura nr.3. Organizarea pe regiuni a teritoriului Republicii Cehe”

3.3.4. Orpanizarea şi funcţionarea autorității legi
slative în Cehia
În Republica Cehă, autoritatea legislativă este exercitată
de instituţi .
autorități clar precizate de Constituţie şi legislaţia naţională.
Asttel, la nivel central inițiativă legislativă au Parlamentul Republici

ŞI Guvernul central, La nivel regional, auto
ritatea legislativa aparţine
reprezentanților aleşi în Adunările Regionale, iar la nivel local,
reglementare au membrii aleşi în Consiliile muni
cipale şi comunale.
La nivel central. Parlamentul Republic
ii are cele mai ;
competențe de reglementare. Iniţiative legislativ
e la niv
membrii parlamentului cât şi cei ai Guvernului
.
| ivit legii „ Camera Deputaţilor esta

porționale. Senatul este
majorităţii voturilor. Pentru ales
pe baz
a obține locu ri in Parlame
trebuie să obț nt . u n partid politic
ină cel puţin 5% din voturi]
e exprimate. Orice cetăţe
vârstă de peste 18 ani are dr an ceh în
ept de vot pentru ambele
pentru Camera Deputaţilor t C amere. Candidati;
rebuie să ai bă vârsta de pe
pentru Senat - peste 40 de an ste 21 de ani. iar cz:
i.
Camera Deputaţilor are in prezent
responsabilități preluate
de la fostul parlamen
ţ
Senatul este constituit du
pă modelul Senatulu
i S.U.A.

14,5 Organizarea șI funeţlonarea autorității executive Ceh
„ în e i 4
Autoritatea executivă se |exercitii de catre instituții și autoritati

| 1 autori tăți
surative situnte pe teca re din cele trei nivel e administrative.
muti
La nivel central, autoritatea executivă e Sie exercitată de
Y C cacztr
DC domenii punctuale precizate de Constituţia ţării și de Șeful;
La nivel regional, autoritatea executivă este exercitată de către

instituțiile administrative cu atribuţii specifice de la acest nivel
La nivel local, autoritatea executivă este exercitată de către
autorităţile executive locale, însă în cele mai multe orașe, comune ȘI
municipii, aceasta este exercitată de către primării.
Guvernul central reprezintă autoritatea executivă supremă şi poate lua

decizii în conformitate cu cadrul legislativ în vigoare și potrivit nevoile
fundamentale de la nivel naţional. Guvernul central are exclusivitate
absolută în elaborarea şi aprobarea bugetului de stat. Actele normative
emise de guvern, sunt, în cea mai mare parte rezoluții guvernamentale şi
decrete şi sunt semnate de Primul Ministru şi de ministrul de resort.
Deciziile guvernului au la bază documente scrise prezentate în şedinţele de
suver de către ministrul care le susține şi doar în situaţii excepţionale, de
urgență, acestea sunt prezentate prin informare directă în şedinţele
guvernului.
le de vi n ob li ga to ri i şi tr eb ui e im pl em en ta te
Rezoluțiile guvernamenta
de către toți membrii guvernul ui , mi ni st er e şi alt e aut ori tăț i di n ad mi ni st ra ți a
de stat, cu exce pț ia si tu aţ ii lo r câ nd ex is tă pr ev ed er i se pa ra te in leg i sp ec ia le .
Propunerile de rezo lu ţi i, în sp ec ia l cel e cu im pa ct ma jo r as up ră bu ge tu lu i,
tebuie să in te gr ez e op in ii le Vi ce -p re mi er ul ui , Gu ve rn at or ul ui mg
Naţionale a Cehiei şi Șe fu lu i de Ca bi ne l al Gu ve rn ul ui . In p o r î
er il e de re zo lu ţi i tr eb ui e să in te gr ez e şi sa re a
“Onținutul acestora, propun
altor instituții de la nivel central sau regional, sau chiar de la nivel crită se
Că au competenţe legale în acest sens. De exemplu, punctele evo
E i nt luate în
"iliului Naţional de Securitate sau ale ComisIC! Europene în cutu i.
|
“Onsiderare dacă actele normative SUupusc aprobăriii se în
107
Toate propunerile de rezoluţii trebuie
domeniul afacerilor curopenc.
Guvernul ce nt ra l r ă s p u n d e
i n c r e d e r e la ad re sa gu ve rn ul ui . Pentru a fi acceptate
iniţia moțiuni de ne din voturile
să întrunească mal mult de jumătate
moțiunile trebuie
deputaţilor.
gu ve rn , ca re nu su nt de na tu ră
Documentele pentru şedinţele de
Pr im ul ui Mi ni st ru pe nt ru a fi in te gr at e pe
legislativă, tr eb ui e tr an sm is e
nt el e pr op us e pe nt ru a fi di sc ut at e în
agenda executivului. Toate docume
e că tr e ac es ta cu ce l pu ți n şa pt e zil e
şedinţele de guvern ar trebui transmis
nţ ei es te st ab il it ă şi an un ţa tă de Pr im ul
înainte de data şedinţei. Data şedi
șase zile înainte de desfăşurare şi, în general, nu poate fi
Ministru cu
en da gu ve rn ul ui are pa tr u se cț iu ni pr in ci pa le :
modificată. Ag
- secţiunea A conţin e do cu me nt e car e nu sun t de nat ură leg isl ati vă, dar
care se referă la rolul republicii în UE;
- secţiunea B conţine toate documentele, inclusiv cele de natură

legislativă, care nu se încadrează la secţiunile A şi C;
- secţiunea C se referă la documente care nu sunt propuneri legislative

şi nici nu au impact economic, social sau politic semnificativ;
- secțiunea D conţine propuneri care nu au nevoie de dezbateri şi pot fi

aprobate tacit.
In Guvernul Cehiei, rezo/uțiile guvernamentale se aprobă prin vol Cu

majoritate, de aceea Primul Ministru trebuie să se preocupe ca membrii
guvemului să participe la şedinţele săptămânale ale guvernului. Potrivit
Constituţiei Republicii, la şedinţele de guvem participă şi Preşedintele
Oficiului Naţional de Statistică, Directorul de Cabinet al Guvernului:
reprezentantul »elului Statului, registratorul puvernului şi alte persoane
nominalizate de Primul Ministru.
j
ur : Am ȘI
„ n o r i
St i
ru ct ură organizatorică a Guvernului central şi structurile agenţiilor
acesta pot fi modificate doar prin lege, potrivit Constituție!

guvemamentale. Acest comitet face parte din structura Biroului
Guvemului. unde se numeşte Departamentul Consilieriloy SCntra a
Vinistru. tormat din 36 specialişti experimentați, capabili să anal; k ul;
formuleze priorități în programul ouvernului, să organizeze € i să
de documente strat egice în coop
tripartite şi să elaboreze propuneri
ministerele din structura guvernului.
O poziţie impo rtan tă în struc tura apara tului centr al al Buver nului 4
e
Biroul Central al Guvernului Republicii, condus de un. director inv esti
e aa A
Câte va dintr e acest ea sit
care are etențe
atribuții şiesenţ iale.
comp
unţ
prezentate în continuare:
coordonează şi verifică gradului de realizare a sarcinilor deriva e

>
i;
din planul de activitate al guvernulu
asigură condiţiile pentru buna desfăşurare a activității guvernului a
şedinţelor de guvern şi a atribuţiilor primului ministru;
participă la şedinţele de guvern şi se preocupă pentru buna
desfăşurare a acestora;
est e resp onsa bi l de pr eg ăt ir ea pr og ra mu lu i de act ivi tat e al
Guvernului şi a ins tit uţi ilo r afl ate în co or do na re a guv ern ulu i şi
verifică aplicarea rezoluţiilor guvernamentale.
re a in di re ct ă a Gu ve rn ul ui ce nt ra l dar în
Instituţiile aflate în coordona
ui Ce nt ra l al Gu ve rn ul ui Re pu bl ic ii Ce he sun t
coordonarea directă a Biroul
următoarele:
- Consiliul Naţional de Securitate,

Comitetul Guvernamental Anticorupţie;
- Comitetul pentru Uniunea Europeană;
- Comitetul Naţional de Etică;
Comisia Interm in is te ri al ă pe nt ru Po pu la ţi a Ro mă ;
l pe nt ru Mi no ri tă ţi Na ţi on al e;
Consiliul Guvernamenta
l pe nt ru Dr ep tu ri le Om ul ui ;
Consiliul Guvernamenta
- Organizaţii Neguvernamentale;
ru Pe rs oa ne cu D i z a b i l i t ă ţ i ;
Biroul Guvernamental pent
rn am en ta l pe nt ru Di sl oc ar e;
Comitetul Guve
Consiliu l pe nt ru Ce rc et ar e şi In ov ar e;
Societatea Informațională.
110
aici in anul 2015, din structu
soarele 4) ministere:
Jo:
Ministerul Dezvoltării Regionale:
Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale:
Ministerul Mediului:
Ministerul Agriculturii:
Ministerul Transporturilor:
Ministerul Culturii:
„Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sportului:
Ministerul Afacerilor Externe:
Ministerul Administraţiei:
„Ministerul Apărării:
. Ministerul Industriei şi Comerțului:
- Ministerul Sănătăţii:
. Ministerul de Finanţe:
-. Ministerul de Justiţie:
Conducerea guvernului aparține Primului Ministru care esta dasammas

de Şeful statului ajutat de doi vice-premieri. unul pentru sconoria
|
Vi
A
şi altul pentru cercetare, ştiinţă şi inovare. Acesta cin mă aa şi
Coordonatorul Naţional în Domeniul Cercetării. Dezvoltării şi Inovării. coea
ce demonstrează că în această țară cercetarea este una = prioritățile
guvernului pentru anul 2015.
Primul Ministru al Cehiei are următoarele arii prince

- —.
- coordonează întreaga activitate a guvernului:

- propune miniştrii pentru a fi numiţi de Şeful steriz
- asigură cooperarea cu Preşedintele Repubheu pe tt FareIzseI
procesului de guvernare; _
” Stabileşte agenda politicilor interne și exierae De
ce de
” mobilizează majoritatea miniştrilor pentra SasțDErea proneee,
acte normative supuse spre aprobare guvernul
. P r i m u l M ipsn t
: este ami pat Cede |E
a t r i b u ţ i i l o r s a l e ]
Coc | CXercitarea
d i n c o n s i h e n C E
Consultati v , f o r m a t = „dul oarititile
spre"e Stadiul implementării politicilor meteuiiie 7
La acesaceste
te:a se adaugă i o0 Serseriiee de consilimlfiă
ii comitete «;
c află
află în subsubord
ordine
ineaa BirBiroul Cen ia tral aj Guvernul“C ŞIȘI comisi
comis
iii dede lucru,
cat nu S
| de elaborare a politicilor publice ini: ui, dar car e par tic ipă
la p r o c e s u
l ă
uve rnu lui. Cât eva con sif ;
qruct ur i
i vemamental sunt prezentate în continuare: |
Consiliul Guvernamental al Cehiei pentr
u Strategie în do
Energiei şi Materiilor Prime: meniul
„Consiliul Guvernamental
pentru Dezvp oltar€ e Sust enabilă;
bil
- Consiliul Guvernamental al Cehiei pentru Să
„ Consiliul pentru Acorduri Economice ŞI So ci nă ta
ale; te şi
Ş I Me di
Mediu;
- Consiliul Guvernamental pent
ru Adulţi şi Populaţia în Vârstă:
- Consiliul pentru Siguranţă, Igienă şi Medicina Muncii:
- Consiliul Guvernamental al Cehiei
pentru Siguranţa Drumurilor:
- Grupul Naţional de Coordonare pentru
Transmisiuni Digitale;
- Comisia Cehă pentru UN ESCO;
- Comisia Centrală de inundaţii;
- Consiliul Naţional pentru Calitate:
- Comisia pentru Reconciliere a Relaţiilor cu Statul, Bisericile
și
Societăţile Religioase.
Aşa cum se poate observa, srructura organizatorică integrată în

autoritatea executivă la nivel central este de tip ierarhic şi are un grad mare
de concentrare în jurul Guvernului Central. Aceasta se poate explica şi prin
faptul că, potrivit Constituţiei, Guvernul Central are autoritate executivă
supremă, iar pentru exercitarea acesteia are nevoie de un aparat
administrativ corespunzător.
La nivel regional, fiecare repiune are un aparat administrativ propriu

format din:
" Adunarea Regională, câte una în fiecare dintre cele 13 regiuni;

Consiliu General în Regiunea Capitalei, care coordonează
procesul de implementare a politi cilor guver namen tale în cadrul
repiunii,
Adunările e repi
regionale tățile execuexecutive
si autoritățile de la nivel regional sunt
COnd
S ) |colaborează cu Guvernul Central şi
Wse de un Preşedinte, care
II]
si Ul LUlUTOr instanta E
pion ) i ințeloi Ieritoriale Anumit C
ue sunt încredințate direa | antiuteau:
mnistrati ate directorului ulministratiy al e „ACtivităţi
A "n „borne preşedintelui Curţii Tespective UI CUrțII, care se
al
inalt nive ae
Lu cel atu ai autorităţii judecătoreşti din Cehia1 Scse siSitucază:
Curtea Supremă, care
reprezinaa inst ința sup
pentru Majoritatea domeni e r i o ară de Judecată
ilor Aceasta este c
Preşedinte şi un Vicepreşedinte: o n d u să de un
Curtea Supremă Admin
istrativă, care reprezin
tă cel mai înalt
nivel de jurisdicție pentru problemele
|
de natură administrativă este
| |
e
condusă de un Preşedinte şi un | icepreşedinte:

d e
Curtea Constituțională, este Singura instanță

specială, care
analizează strict probleme de constituționalitatea actelor normat
ive
elaborate de Guvern, Parlament sau de auto
ritățile locale.
Preşedintele Curţii Constituţionale a Cehiei este numit de
Șeful
Statului, după aprobarea acestuia de Senat. Curtea Constituţională
este formată din 15 judecători numiţi pentru un mandat de 10 ani.
În calitatea sa de autoritate judiciară supremă, responsabilă de

chestiunile legate de competenţa instanţelor în procedurile civile şi penale,
Curtea Supremă ua Republicii Cehe asigură coerenţa şi legalitatea
hotărârilor prin faptul că:
(4) se pronunţă în vederea soluționării căilor de atac extraordinare în
cazurile prevăzute de legile referitoare la procedurile judiciare;
(b) se pronunţă în alte cazuri prevăzute de o legislaţie specifică sau
de un tratat internaţional ratificat de Parlamentul ceh, care este
obligatoriu pentru Republica Cehă şi care a fost promulgat;
le ju de că to re şt i pr on un ța te de că tr e
(€) recunoaşte şi execută hotărâri
cr u es te im pu s de o
instanțe străine, în cazul in care acest lu
i n t e r n a ţ i o n a l ra ti fi ca t de
legislaţie specific 1 sau de un tratat
n t r u R e p u b l i c a C e h ă și
Parlamentul ceh, care e ste o b l i g a t o r i u p e
care a fost promulgat:
| tărârile definitive
Curte:
mea Supremă monitorizează $ ho e
şi penale. Pe baza acestor
] evaluează
penunale de instanțe în procedurile civile

şi în sco pul asi gur ări i
Morizări şi evaluări
13
Dr SI
urmăreşte să asigure o dezvoltare echilibrată a regiunilor admini ratie a
acest scop Preşedintele elaborează proiecte de interes econom IC -h

cultural. de mediu şi de transport. > OCiaj
La nivel local, respectiv în districte, oraşe şi comune autori
de autor ităţi admi nist rati ve ale distrie vei
executivă este reprezentată
din anul 2000 au avut un rol deosey :
care înainte de reforma administrativă
de important în zone geografice adiacente reunite în districte administra.
puternice. După această dată, rolul rol s-a restrâns la câteva activit
administrative prin care se aplică politicile guvernului central sau TEgiona|
În general, districtele, oraşele şi comunele sunt susținute în procesul d;
dezvoltare prin proiecte finanţate parțial din surse proprii la care se adaugi
proiecte finanţate de guvernul central şi de cele regionale. Cea mai mare
parte a proiectelor comune susținute financiar de guvernul central şi de cele
regionale vizează dezvoltarea mai multor comune, oraşe şi chiar districte din
cadrul unor regiuni.
La nivelul oraşelor şi comunelor, autoritatea executivă este exercitată

de către Primării, conduse de primari ai oraşelor şi comunelor, care au
atribuţii în administrarea acestor unităţi, colectarea taxelor, furnizarea
serviciilor pentru cetăţeni şi mediul de afaceri. În îndeplinirea atribuţiilor
specifice, acestea cooperează cu autorităţile executive regionale, care pot
iniţia sau coor dona activ ităţi şi proi ecte de inte res com un pent ru oraşe le şi
comunele din zone geografice apropiate.
Orpanizarea şi funcționarea autorității judecătoreşti în

3.3.6.
Cehia
În Cehia, autoritatea ju de că to re as că est e re pr ez en ta tă pe fie car e

re sp ec ti v /ocal, re gi on al şi cen tra l. Toa te
nivel al sistemului administrativ,
de Mi ni st er ul Jus tiț iei , în lim ite le
instanţele din Cehia sunt administrate
20 02 pr iv in d in st an ţe le ju de că to re şt i şi jud ecă ton ii-
pr ev ăz ut e de Le ge a nr. 6/
ă a in st an țe lo r se ţi ne co n! y
În procesul de administrare public
at e de co ns il ii le co mp et en te al e ma gi st ra tu ri i, ca re Su ”
observaţii le fo rm ul
e a Re pu bl ic ii Ce he , al Cu rţ ii Su pr ra
constituite în cadrul Curţii Suprem al in st an țe
Cehe, al instanţelo r su pe ri oa re ,
Administrative a Republicii

Curtea Supremă c ImItete avize
cav2 privind jurispruden] a curților în tipuri SPecifica
I a |
de cazuri.
Administrativă pi ei e egalitate,
Curtea Supremă
i s t r a t i v . C u r t e a a t ( m i n i s t r i
hotărârilo r în d o m e n i u l a d m i n
ea ză h o t ă r â r i l e d e f i n i t i v e P m e i i n s t a n ț e
mon ito r i z e a z ă şi e v a l u
i t or i z a r i ŞI A ă c o p u
administrative. Pe baza acestor mon
ţ e n t e , C u r t e a S u p r e m : r a t i v ă c m
asigurării unei jurispruden coere
avize privind jurisprudenţa curților lor îînn tipuri tipuri specifice fice de cazuri.
Republica Cehă dispune de un sistem judiciar OmEai pe două grade

de jurisdicție, ceea ce constituie un factor determinant în Structura
ierarhică a sistemului de căi de atac.
Din acest punct de vedere, raportul ierarhic dintre diferitele instanțe

se stabilește pe trei nivele, în funcție de gradul de jurisdicție
la Care se
situează respectiva instanţă în cadrul sistemului Judiciar.
Pe fiecare nivel regional şi local de pe te

ritoriul acestei țări își
desfăşoară activitatea rrei tipuri de instanțe
nespecializate, ordonate după
gradul de jurisdicție, astfel:
- Instanfele de prim grad de jur

isdicție sunt instanțe teritoriale,
reprezentate la nivel de regiune.
Acestea funcționează ca pr
ime instan țe în diferite or
sc pronunţă în primul grad aşe din regiuni și
de jurisdicție.
- Instanțele care judecă
|
pronunța în cauzele au competenţe de a se
îna:
Superioare regionale
.
- Înstanfele care
judecă
Superioare, care au atribuţii
revizuire şi la c
ăile de
| Cele trei t
ipuri de instan
in diferite ra IC gestionează o problemat
muri de drept: ică diversă, încadrată
| pt: civciilvi, penal, munc
drepturi de autor , admi NiStrativ, ă, financiar, fiscal,
comercial, et m e d i u »
c.
a ţ i i cu c a r a c t e r p e n er al
3.4.1. Date şi inform
Danemarca este un stat de di me ns iu ni mi ci di n Eu ro pa Car

st e 43 .0 00 km ? şi o po pula ție su b 6 m i l a
suprafață de pu ți n pe
de st ul de ș
IE
sta t es te
a .
tu i
. 9
es
.
s-
locuitori în anul 2015. De și te ri to ri ul ac ue,ne,E
e "dc
o g r a f i c , t o t u ş i D a n e m a r c a a r e u n a d i n t r
din punct de ve d e r e g e în |
: l a di n p o p u l a ţ i a ăr ii iaz
e n e p o p u l a ţ i i di n E u r o p a , a d i c ă p e s t e 9 0 %
omo g N
d i n t r e c e l e m a i p r o s p e r e state di n E u r o p a
danezi. Danemarca este un u l
$ în tai
*
a avut un Produs Intern Bru t (P IB ) pe lo cu it or de pe st e 46.000

2014. PIB care, potrivit statis tic ilo r Bă nc ii Mo nd ia le , o poziţionează a,
locul al şa is pr ez ec el ea în lu me , în te rm en ii par ită ţii put erii de CUMpăr are
aşa cum se poate ob se rv a în fig ura 4. Est e in te re sa nt ă prov en ienț a PIB -yj y;
care în ultimii ani s-a con sti tui t din va lo ar ea ser vic iil or de ap roxi mati v 70%
industria de bază şi prel uc ră to ar e cu o co nt ri bu ți e de 27 %, urmate d
agricultură şi turism cu 3%. Da ne ma rc a are cel ma i îna lt niv el de ega lit a
ate
veniturilor şi al şa pt el ea cel ma i ma re ven ii mo nd ia l pe ca p de loc uit or.
Studiile cercetătorilor au pla sat fr ec ve nt ac ea st ă țar ă pe pr im el e loc uri in
a Co ru pț ie i (lo cul 2 în 20 14 ) şi dup ă
lume, după Indicele de Percepţie
în 20 14 ). Ev ol uţ ia ec on om ic ă a ace stui sta ta
Indicele Democraţiei (locul 3
și str ate gii le gu ve rn am en ta le . Da ne ma rc a
fost categoric marcată de politicile
are o econom ie mi xt ă mo de rn ă, pr os pe ră şi de zv ol ta tă .
Figura nr. 4. Evoluţ ia Pr od us ul ui In te rn Br ut pe Ca p de Lo cu it or în

Danemarca
GDP AR
DENM KTA
PER CAPI
GO Per Capita î* US DRLarI at Comstant Price Saca 2000 sai
50000 49554.9|
48999.36 -pu!
49000 | 48878.44
pi
|
rr 47546,59
46596.41
"ap 46292.74 Noi = |
455862,77
46000
| |_| idei _ Pe
45009 Ț
2006 2008 2010

A 4. Da n e m arc ă
cmareud,
pane Vând (denumirea Oficială he valul Danemarcei. este un U |
Je dezvoltate din Europa, al cărui Sistem administrativ a
uit mica la câştiparea poziţiei pc care 0 are această țară a
stăzi
siîn lume. Istoria acestei țări este una timpurie
și complexă,
pre care geci scriu că ar fi început încă din perioada interglaciară,
(A
pini locuitori ai teritoriului danez au fost atestaţi prin anul 12500
[i
erei noastre. În istoria acestui stat se menţionează că Danemarca a
nirat. într-o uniune cu Norvegia şi Suedia sub conducerea Reginei
| 4
Ma r g a r e t a ! » |, ceea ce a făcut ca în peninsula scandinavă să aibă loc

e
umeroas războ a i e în u r m a că ro ra Da ne ma rc a a c uc er it S u e d i a , a p o i s - a
unit Cu Norvegia.
După războaie sângeroase, marile aspirații daneze de cuceriri

la cât eva teritorii în Afri ca şi Indi a, după care a urm at
coloniale s-au redus
o perioadă istorică mar cat ă de Răz boi ul de Trei zeci de Ani, prin care
a încercat să red evi nă lide rul stat elor ger man e, dar înf rân ger ea
Danemarca
de la Lutter a obli gat Dan ema rca să iasă din răzb oi. În 1814 prin
„drobitoare
rve gia a luat sfârşit pent ru că
Tratatul de la Kiel, Uniunea Danemarca-No
uni une cu Sue dia până în 1905 . Anu l
aceasta din urmă a intrat într-o nouă
pent ru Dan ema rca , pent ru că a obți nut
814 a fost unul important
care în seco lul al XX- lea au deve nit părț i
Groenlanda şi Insulele Feroe,
aut onomie adm ini str ati vă în 1945 ,
integrante ale statului danez şi au primit
respectiv 1979.
G e r m a n i
el,
ia l, care s- a în ch ei at cu în
a
fr ân
-
ge re an A
Primul Război Mo nd
tr eg ir ea te ri to ri ul ui danez pri n pr el ua re a ecpoit ai
a permis reîn
Holstein cu o suprafaţă de aproape 4000 km? și peste 165 00 de
a a fost
con trol german. Dar, în 1940 Da ne ma rc
lată până atunci sub
tt ac at ă de Ge rm a n i a n a z i s t ă .
me mb ru f o n d a t o r
a d evenit Raaatul Unit al
După încheierea războiului, Danemarca
l Naţiunilor Unite şi al NATO, iar în 1973, împreună a Burogoau.
au aderat la Comunitatea
arii Britani; şi Irlandei de Nord

Aşa cum arată statisticile ultimilor ani, înc
a arată statisticile PER:
„et d din 20| |, eco
a remarcat drept una dintre cele ma; liber nomia
A le din lume, cu
eră a muncii, care a contribuit semnificativ la o p iață
dez voltarea ramurilo
r
| +
serviciilor,
adiționale ale industriei şiStudiile dar ŞI a ramurilor de vârf b
a7
azate pe
Ş
Băncii Mondiale situează D

.. = .
informaţionale.
e
ehnologii
.. * 9 a
simul d Dane marca pe

locloc i tre
In statele lumii, din punctul
al accesibilității de vedere
tingării unei firme, ceea ce demon
strează o preocupare deosebită pe
ntru
cusţinerea întreprinzătorilor particulari şi dezvoltare
a firmelor mici şi
mijlocii. |N această țară o firmă poate fi înființată în câteva ore
Deşi Danemarca dispune de o forță de muncă

activă restrânsă la
aproximativ 2,9 milioane persoane, aceasta este foarte bine calificată, ceea
-e face ca Danemarca să ocupe /ocul patru în lume, la indicatorul
calificarea forței de muncă. Forța de muncă este bine plătită, iar acest aspect
este demonstrat de faptul că în Danemarca indicatorul „salariu minim ” are
cel mai ridicat nivel din lume, respective 2500 $, conform datelor furnizate
de Fondul Monetar Internaţional la nivelul anului 2014.
Danemarca are un sistem economic competitiv în Europa şi pe plan
mondial, în car e exp ort uri le joa că un rol imp ortant . Pri nci pal ele măr fur i
maşini şi echipamente tehnice (23%), combustibili şi
exportate sunt
us e agri cole (1 9% ), pe şt e şi pr od us e din pe şt e
substanțe chimice (29%), prod
a şa pl ea ec on om ie a lu mi i în pr iv in ța
(3%). Danemarca este apreciată ca
fi in d de pă şi tă doar de : SU A, Hong Kong,
competitivităţii economice,
Singapore, Islanda, Canada şi Finlanda.
e s t e s u s ț i n u t şi d e unul din
Nivelul înalt de dezvoltare economică
s f a t c o n s t â n d în resursele
marile avantaje comparative ale acestui Nordului,
e de ţi n e în M a r e a
considerabile de pet rol şi gaz e nat ura l pe care |
p r o d u c ţ i e i d e e n e r g i c
e stau la b a za
dar și de rezervele de cărbuni, car u r b i n e e o l i e n e ,
o d u s ă d e t
electrică, deşi apr oap e 30% din aceast a este Pr li de ri i
ți a ni î n t r e
car e Dan ema rca este de mu
domeniu aj energiei în
“Uropeni,
g r a r c a t e h n o l o g i i l o r
a n i a fOS t I n ț e
g u v e r n e l o r d i n u t i m i i |
c e a f ă c u t c â
î O p r i o r i t a t e a
Şj I soc i a l e, c e e a
n i i l e e c o n o m i c e
în t o a t e d o m e | Ș
l d e a j a ceri on-line.
/a ormajionale l o c în l u m în med i u
s i t u e a z ă p e p r i m u l
"emarca să se

l o c a l e s u n t m o d e r n e i a
a ț i o n a l c , r e g i o n a l e ŞI
r a n s p o r t n ț i a l e ţ ă r i i d e m a r i
Rețelele d e t
c a g ă p r i n c i p a l e l e l o c a l i t ă
m aallee,, Cci a r e | r e i
amplasa m e nt e o p t im
d a t o r i t ă i n v e s t i ţ i i l o r m a j o
r o p e n e , a c e a s t a şi
n s p o r t e u o
i c a t e .
“el e d e tr i
m u r i ȘI € ii f e r a t e e l ec
N t r i f
i a d e d r u
ulti m i i a n i î n c on st r u cț
d i a Ş i N o r v e g i a u r m e z
, C ă d e a l t f e l şi S u e
Regatul D a n e m a r c e i m î n C a r e
i z a t ă P a s t a S i s t e
m i x t ă , c a r a c t e r
modelul nordic d e e C O N O M I e
i v a t , d a r p e r c e p e și u n
a l ă t u r i d e s e c t o r u l p r
statul este b in e r ep r e z e n t a t
i t u l m i n i m es te 4 2 % , i a r cele maxim
ic at d e t ax e şi i m p o z i t e . I m p o z
nive l r id
în fu nc ți e de ve ni tu l anga ja ţi lo r. In Da ne ma rc a
poate aj un ge și la 60 %,
autentică ce încurajează dialogul Iara |categoriile
există O democrație
an ga ja ți , pe nt ru că 75 % dn an ga ja ţi i da ne zi fac
sociale şi între angajatori şi
ed er aţ ie i da ne ze a sind ic at el or .
parte dintr-un sindicat afiliat Conf
Sistemul educațional danez furnizează acces la şcoli primare,

secundare şi la studii superioare. În Danemarca, toate aceste studii sunt
eratuite. Studenţii din şcolile secundare sau superioare cu vârste de peste 18
ani pot cere ajutor social pentru studii, un ajutor financiar fix, plătit lunar.
Dezvoltarea economică şi socială a acestei țări se datorează în mare

parte aparatului administrativ, care a reuşit să valorifice exemplar
potențialul natural şi capacitatea populaţiei pentru a implementa cu
consecvență politici,
strategii şi programe administrative eficiente şi
sustenabile, concretizate în performanțe economice deosebite. Acestea
au
condus la un nivel de trai ridicat al cetățenilor danezi, care se consideră
între
cei mai fericiți oameni de pe planetă, alături de finlandezi
şi australieni.
3.4.2. Tipul de stat, forma de guve
rnământ, bazele
constituționale şi şeful sta
tului în Danemarca
reprezentat de autori
tățile
local, dar şi cu sisteme ;
Feroe.
SI icter ȘI nu
tiției po E
Justiției $ pot fi demiş; deci,
lud CU: “torii ”Sun Num (e Ministrul 4
JUL
J u d e c a t ă .
Curtea de
. x . 7
statului este susținută de faptul că procedura Dea,
Stabilitatea o m p l e x ă . A s t f e ] „”
f u n d am e n t a l e e s t e e x t r e m de c
modihicare „ l e g i i - . a a in
o Pi:
| este nevoie de o majorita te absol
b ă r i î n conţinut ul Constitu ţiei
schim de uta i,
d i f e r i t e şi aprobar ea acesteias t prin referen dum
două le g is l a t u r i Cate
o l u t ă a a l e g ă t o r i l o r . c u c o n d i ț i a c a cei car e vot eaz ă să f
ma j o r i t a t e a a b s C cel
t o t a l u l c e t ă ţ e n i l o r c u d r e p t d e v o t .
p u ţ i n 4 0 % , d i n
Şeful Statului are atribuţii, competențe şi responsabilități direc,

destul de limitate. Per soa na ce ocu pă fun cţi a de Şef al stat ului esta
sacrosanctă“, prin urmare este inviolabilă şi nu răspunde pentru GCȚiuni],
sale. Atribuţia fundamentală a Șefului Statului este aceea de a arbitra şi q,
a sancţiona conflictele apărute între Guvern şi Parlament, exercitând 0
. 9 . sâ8
magistratură de influenţă
Faptul că monarhia daneză este constituțională, înseamnă ci

monarhul nu poate avea putere politică. Deşi monarhul semnează toate
actele normative, acestea intră în vigoare numai după ce sunt contra:
semnate de un ministru de cabinet.
3.4.3. Organizarea teritorială şi administrativă a Regatului

Danemarcei
Regatul Danemarcei este poziţionat în Europa de Nord şi, din punct&

vedere teritorial, este format din peninsula lutlansa şi un arhipelag cu
peste 440 de insule, dintre care 72 sunt locuite. Dintre acestea doar 5 sun!
mai mari: Zealand, Funen; Lolland, Falster şi Bornholm. Cele mai mari $
mai apropiate sunt legate prin poduri, de exemplu Podul Oresund leat
Zealandul de Suedia sau Podul Marii Centuri leagă Funen de Zealand,
i
podul Micii Centuri leagă Iutlanda de Funen. Unele dintre
insulele mai mic
sunt legate de partea continentală prin ferry-boat
-uri şi curse programate
avioane mici.
Danemarca propriu-zisă este zon
a hegemonială, unde se află
răţile statului reprezentate prin puterea
judecătorească, executivă ŞI
vă. insulele Feroe sunt definite
ca o comunitate de locuitori ai
eg. în vreme ce groenlandezii”“
satului: .
sunt considerați popor separat cu
56
"> autodeterminare.
dep
Regatul Danemarcei este cea mai veche monarhie din Europa. După
revoluțiile din LE, ip precis pe > iunie 1849, Danemarca a devenit

monarhie constituțională, având o Constituţie clară ce a stat la baza tuturor
eelementărilor până în 1953, când a fost revizuită.
Astăzi Regatul Danemarcei este o monarhie parlamentară, în care

„vistă o clară separare a autorităților în stat pe cele trei ramuri distincte:
eoislativă, executivă şi judecătorească.
In Danemarca, monarhia a fost inițial electivă, dar în practică,
alegerea revenea în general primului moştenitor al monarhului regal. În
schimb, regele trebuia să semneze o Cartă de Încoronare ce reglementa
balanța puterii dintre el şi oamenii lui. Odată cu introducerea monarhiei
ereditare în 1660-1661, monarhia a devenit Absolutism Regal.
Succesiunea, care se baza pe principiul primului născut de sex masculin, a
ntrat în vigoare prin Legea Regală din 1665.
Constituția democratică din 5 iunie 1849 a schimbat statutul

monarhiei din absolut în constituțional. Aceasta a fost revizuită în 1953,
când prin Actul de Succesiune de la 27 martie 1953 a fost introdusă
Posibilitatea succesiunii feminine. Potrivit Constituţiei din 1953 există
*pararea clară a autonităților în stat. În Constituţie se prevede că:
P * lamentul poate forța demisia unui ministru, dar pe de altă parte Primul
Ministru poate să dizolve Parlamentul;
Miniştrii aplică legislaţia aprobată de Parlament pe baza unei interpretări
Ri Prii însă Parlamentul are diferite modalităţi pentru a controla
Ministerele:
ca, în baza cadrului legislativ existent să decidă

x, le Sunt împuternicite
ice probleme care țin de modul de exercitare a autorităţii executive;
- Inerţie,
rţ c: are se referă la lipsa de adaptare la regulile
|
impuse de
Uniunea Europeană:
- Acomodare, ce constă într-un proces de adaptare fără modificări
majore ale structurilor naționale şi a logicii comportamentului
politic;
- Transformare, ce constă în schimbări fundamentale în sistemele ȘI
subsistemele naționale şi înlocuirea structurilor și politicilor
naționale cu cele europene;
- Adaptarea statelor membre şi candidate ca răspuns la presiunile de
curopenizare depinde în cea mai mare măsură de condiţiile interne
ale acestor țări.
Aşa cum se poate observa în figura |, Dobre şi Coman * au

reprezentat grafic direcţiile de schimbare ca răspuns la europenizare.
Figura nr.1. Direcţiile de schimbare ca răspuns la europenizare
ia a | E CC RE
III
EEE IEEE CE sEDESuREERERțleee
| - 0 + ++
| Regres i Inerţie Adaptare | a Transformare adi
(Sursa: Dobre, A. M.,Coman , R. 2007. Politici Publice Româneşti, Editura

Institutul European din România, Bucureşti, pg. 383)
Aşa cum afirma Ani Matei“, orice proces de schimbare trebuie

precedat de un proces sistematic de analiza multidimensională.
Dimensiunea şi caracteristicile naţionale sunt hotărâtoare în ceea ce
sau lip sa de ada pta re la cer inț ele eur ope ne. Ast fel , o ţar ă
priveşte adaptarea
cu mulți factori de blo caj , va în tâ mp in a cu sig ura nță mai mul te dif icu ltă ți de
adaptare la Uni une a Eur ope ană , în tim p ce o ţară cu lide ri de opi nie şi cu o
societate civilă ech ili bra tă are mai mul te şan se de ada pta re rap idă şi
conformă principiilor şi normelor Uniunii.

media ponderii serviciilor în PIB in statele me mbre este de aproximativ
SS9a,
In continuare sunt prezentate câteva dintre performanţele sistemului

administrativ din această țară, care deşi are o populaţie de doar 0,2% din
populația mondială şi importă 70% din necesarul de materii prime şi
resurse, totuşi controlează 3,4% din piaţa internațională a exporturilor.
Ocupă locul 10 în lume la exportul de bunuri şi locul 8 în comerţul
intermațional de servicii.
Aproximativ 95% din cele peste 900 000 de maşini produse de Volv
o,
Opel, Volkswagen şi Ford în Belgia sunt exportate în cea mai mare parte
în
state membre UE, respectiv Germania, Olanda. Marea Britanie, Franţa.
Belgia este cel mai mare exportator mondial de diamante ŞI covoare şi

al doilea exportator mondial de ciocolată şi margarină.
De asemenea, Belgia ocupă locul 3 în lume ca exportator de sticlă şi

locul 4 în lume ca exportator de ouă şi băuturi fără alcool.
Belgia este /ider mondial la exportul per capita, de aceea. a fost

denumit “cel mai mare exportator mondial” pe locuitor.
În Belgia cercetarea şi diseminarea rezultatelor de cercetare sunt

foarte mult susținute de administraţie, motiv pentru care Belgia are 929
publicaţii ştiinţifice la 1 milion de locuitori în medie pe an, comparativ cu
Japonia care are 550 publicaţii/| milion de locuitori în medie şi SUA care au
doar 775 publicaţii/1 milion de locuitori.
Belgia este foarte bine conectată la reţelele vest-europene de transport.

Dispune de peste 3500 km de cale ferată, din care aproximativ 3000 km sunt
clectrificaţi. Compania naţională de transport feroviar asigură majoritatea
legăturilor feroviare.
Datorită densităţii ridicate a populaţiei, frecvenţa trenunlor este
ridicată şi costul transportului este redus. Serviciile intemaţionale sunt
realizate fie cu trenuri InterCity spre Amsterdam, Strasbourg sau Zânich, fie
CU trenuri de mare viteză spre Paris, Londra, Koln, Frankfun, Amsterdam,
Marsilia, Bordeaux şi alte locaţii importante din Europa.
0 k m de d r u m u r i a m e n a j a t e , di n ca e. |
pia are pes! e 14 9. 00 | - „Pr
rații dispun de una sau mpa:

Dmă suni autostrăzi. Marile aglome Ia
1.700 k
t u r i o c o l i t o a r e .
cen
şi s t r a t e g i i l o r s e c t o r i a l
regleme n t e a z ă şi î n c u r a je az ă
Pentru a înțelege efectiv cum contribuie fiecare componsr:i ,

sistemului admi ni st ra ti v la dezvoltarea sustenab il ă a Be lg ie i şi ce rol zu 2
de stat. forma de guvernământ şi regimul politic din această țari :
transformarea ei continuă, în acest capitol sunt cuprinse câteva dintre Cala
mai importante şi relevante aspecte de organizare şi funcţionare ş
aparatului administrativ al ţării.
3.2.2. Tipul de stat, forma de guvernământ, bazele

constituționale şi şeful statului
Belgia este o monarhie constituțională, conform Constituției din

1531 şi o democrație parlamentară. Constituţia a fost modifica
tă prin
numeroase amendamente de-a lungul timpului. Ur
mare a schimbărilor
constituţionale din 1980 şi 1988, Belgia devine
un stat semi-federal, în care
au coexistat instituții federale şi federative.
Ultimele schimbări
ip sunt cele din 1993 şi 1994 care au stabilit structura
federală
fului belgian. In Titlul | al Constituţiei
din 17 februarie 1994 se face

Sistemul administrativ
a] Belgiei es€ te formatat
instituții şi autorităţi di dintr- 0 diversitate de
administrative care du structuri comp
mecanisme de funcționare dest lexe ŞI
ul de diferite
ŞI mecanismul de funcţionare
a
să se facă distincția între:
% Li . e „
- instituțiile naționale, care oferă serv ICII descentralizate |a nive]

local (provincii şi municipalități)
:
- instituțiile comunităților ling
vistice:
- instituţiile regionale.
Majoritatea populaţiei Belgiei face parte din
două grupuri lingvistice
principale, cel al vorbitorilor de limbă franceză (4
2%) şi neerlandeză/ daneză
(57%). la care se adaugă o comunitate restrâns
ă de vorbitori de limba
germană (1%). La nivel federal există o legislaţie foarte st
rictă cu reguli
lingvistice clare care se aplică în toate instituțiile şi domeniile. La nivelul
comunităților lingvistice, fiecare comunitate are propriile instituţii politice
şi administrative aulonome.
Dacă, pe ramurile executivă şi legislativă există o serie de diferențe

generate de criteriul lingvistic, pe ramura rautorităţii judecătorești,
sistemul este unul unitar, organizat ca o piramidă formată din judecătorii
şi tribunale. În vârful acesteia este poziționată Curtea de Casaţie
responsabilă pentru a menţine coeziunea deciziilor luate de instanțele
inferioare.
Din 1980, Belgia are şi o Curte de Arbitraj, care are competențe

principale în soluţionarea conflictelor juridice dintre“ Guvernul Federal,
autoritățile comunităţilor şi autoritățile regiunilor, în conformitate cu
legislaţia specifică a acestora.
Conflictele dintre diferitele structuri instituţionale depe nivelul

federal sunt rezolvate de către Curtea Constituţională a Belgiei.
pie genera le de reg! lementare Aîn domeni
| u
Guvernul federa
eder l are atribuț ii A. energie nucleară. politica
distincte: : Just
justiiţie
ţi , apărare, “pol
po iția fi a dă
monetară, datoria publică, securitatea socială. Gui Dr CUNOTERIII O pote

Capitalei Bruxelles sunt subdiviza,
> di din Regi “în
provinciile ȘI ii. Cu excepția CC lor 19 comuneDE
ay Comunități. 1 «din celelalte 2 regiuni au o şi
com
corpi
anitalei S
Care unt bilinave; comunele
PET din
> cele
Calc ține comuna d, pantai,
Capitaleică limba comunității de Da | | Otriy,,
limba oficială, . Pa % de CO mune din totalul comunelor belgie;,
. 49 .
documentație :ă pi ”, co mu ne în C :
|
» C U ac il it ăț i » + COCi Da i. Di n pu nc t de Ve de re
suni „COMUN C l
f a of ic ia
| lă a co mu ne
d e c a t l i m b
“în altă li mb ă ale lor , co mu ne le sun t gru pat e n
alea tribun
“ori
arondismenie. | |
administrative,Aa sistemul
vedere al 0rganizării
Din punctul de vele de reprezentare administrativă, așa
p e p at r u n iv el e |
administrativ este dispus
f ig ur a 2 , r e s p e c t i v :
cum se po ate observa în
$ nivelul federa : franceză, german m a ă şi ncerlandedezăză; ;

nivelul com u n i t ă ț i l o r l in gv is t i ce
t e a r e g i u n i l o r în p r o v i n c i i şi
nivelul regional subdivizat în majorita
Da
comune;
li tă ți lo r (5 89 mu ni ci pa li tă ți ).
nivelul local, al municipa
be lg ia n pe ni ve le de re pr ez en ta re
Figura nr. 2. Sistemul administrativ
Nivelul Instituţiile Naţionale

Se
Fe deral
Camera Reprezentanţilor, Senat, Regele
ș
ş
d Comisia Reunită a
$
ş
ş Comunităților
Nivelul
ş
ş
4
. 4 E + . + .
Comunităţilor (Comunitatea [n] Comunitatea Comisia Comisia

ş
vorbitorilor de ş vorbitorilor de Comunităţii | | Comunităţii
ş
limbă germană i limbă franceză Franceze Flamande
4
L
Nivelul
Regional |
Regiunea Walonă Regib |
ape '
Regiunile de Regiunea Regiunea vorbitorilor de

Limbă vorbitorilor de limbă franceză Regiunea bilingvă
limbă germană
(Sursa: Autorul)
82

Că ! tie su nt Cc om pa ni ; haţ Ă
internaționale. Poşta şi Societatea de
e a f l ă î re sp
sp on
on :
sa it at ea gu ve rn ul ui e d
deținute de stat, care sc află în
ob li ga ţi il e Be lg ie i în ca dr u! UR er a
Guvernul federal este responsabil de
Comunitățile îşi exercită autoritatea în cadrul unui teritoriu «.

Iniţ ial, com pet enț ele ace sto ra erau le bine
definit de frontierele lingvistice.
chestiunile ling vist ice: educ aţie , cult ură, mij loacel e de inf orm are în ma de
utilizarea limb ii. Trep tat, ace sto ra le-a u fost tra nsf era te alte com pet enț e ȘI
uni le ling vist ice: săn ăta te (me dic ină gete a
nu sunt direct legate de chesti
(pro tecț ia tinerilor, ajut or aco rda t fami lii ă
şi preventivă), asistenţă socială
servicii de asistenţă a imigranților, etc.) O,
Regiunile au autoritate în chestiuni legate de teritoriu. Acestea includ

economia, agricultura, lucrări publice, energie, transport, politica de
gestionare a apei, a mediului, a locuinţelor, planificarea Oraşelor şi
regională, conservarea naturii şi comerțul exterior. De asemenea, transportul
urban şi interurban este de competenţa regiunilor, existând trei societăți de
transport în comun. Bruxelles este singurul oraş care are o rețea de metrou
Sistemul de transport cu tramvaiul este foarte bine dezvoltat atât la nivel
local cât şi interregional. Tramvaiul de coastă belgian este o linie de
tramvai interurban ce funcționează de-a lungul întregului litoral belgian, de
la frontiera cu Franța până la frontiera cu Olanda.
Din punct de vedere administrativ, regiunile supraveghează
provinciile, comunele şi companiile de utilități intercomunal
e.
| Sisteriiui administrativ în Belgia este asimetric, instituţiile echivalent
din regiuni diferite nu au aceleaşi atribuţii şi competenţ e. Pentru problemele

de interes comun al membrilor comunităţilor
s-a format 0 Comisk
Comunitară Comună. De exemplu, în F landra
, comunitatea şi regiunea ;
» în timp ce comunitatea franceză s-a limitat doar la transfera”
unor competenţe către Repiuni,

3.2.4. Autoritatea lepislativă în Belpia
p Autoritatea legislativă în Belpia se exercităd lala nivni el fede

: ral, regional
3.2.4.1. Autoritatea legislativă la nivel fede

ral în Belpia
La nivel federal, inițiativă legislativă au
trei instituţii:
- Guvernul Federal;
- Senatul,
- Camera Reprezentanţilor.
Realitatea arată că cea mai mare parte a iniţiativelor legi
slative
aparține miniştrilor din Guvernul Federal al Belgiei.
Cele două camere ale Parlamentului federal au atribuții, competenţe şi
responsabilităţi similare. Membrii Parlamentului federal sunt aleşi prin
scrutin proporţional plurinominal. Votul cetățenilor care au împlinit
vârsta de 16 ani este obligatoriu. Prin urmare, Parlamentul federal al Belgiei
are reprezentativitate la nivel naţional. Toate propunerile legislative ale
Guvernului Federal trebuie să fie adoptate în aceeaşi formă de fiecare
cameră a parlamentului, după care urmează să fie promulgate de Şeful
Statului, înainte de a deveni legi.
Ambele Camere ale Parlamentului Belgiei desfăşoară o intensă
activitate de monitorizare a Primului Ministru şi ministerelor.
Senatul a fost creat în 1830 pentru a echilibra implicarea în procesul
legislativ a Camerei Reprezentanţilor. În prezent, cei mai mulţi senatori sunt
aleşi prin sufragiu universal. In cadrul Senatului belgian pot fi identificate
câteva categorii de senatori:
- Senatori aleşi direct prin sufragiu universal, aceştia sunt cei mai
mulți, revenind un senator la doi deputaţi din Camera Reprezen-
tanților:
- Senatori aleşi de Consiliile Comunităţilor, proporțional cu populaţia
acestora;
- Senatori cooptați.
Mandatul unui senator este de patru ani, iar candidaţii trebuie să aibă
Vârsta peste 40 de ani. Prin urmare, la fiecare patru ani, Senatul Belgiei, care
Potrivit Constituţiei reuneşte 106 senatori, se reînnoieşte, cu excepția situaţiilor
D>
'rovineiile şi comunele au compe are le permit să i
„rovineiile şi « tenţe c p |
orice domeniu pe care îl consideră de i| n INteryiga,
te re
Z e s localca,i, sub rezderva
ă
s ; Ă în tus "eSpeep.N
ierariei normelor. Ele au prerogative importante
Imp 'ea d
reteritoare la guvernarea provininciciil
i or. einciile își$ asumă Ș si n:
interes general i încredințate de autorită
tăţi le fede rale.
țile
Constituţia nu detaliaz 1 ă0ă competențele locale. cale, dar
comunelor competență ă de prinincicipipiu u îîn domen iile
COMde interes
politica comunală. stare a civi U n a j
lă, asigurarea serviciilor publice, urb
apă, deșeuri menajere, transport urba ANism
n, drumuri, Spaţii verzi
Servicii sociale. sport, educaţie. Sănătat e
Comunele Organizează
preşcolar şi pe cel primar, construiesc î n v ățămânț
şi întrețin şcolile, iar mar
se ocupă şi de învățământul ile COmMung
secundar, profesional şi ce
2001, o preocupare pri l Superior. Din any
ncipală a fost eliminar
prin intermediul re g ea decalajelor dintre COM
iunilor, şi. mai ales, Uuna,
Îinanciare prin acordarea unei
mai mari comunelor
.
a utonomii
In ultimii ani a
continuat
diversificare a ŞI S-a ajuns lao
comunelor ȘI p
rovin ciilor. îin func
aparțin. ţie de regiunea
căreia ij
Din punct de v
edere juridic, n
financiare federale u EXIStă o ier
ȘI cele regionale arhie între normele
sa
cu competenţ Or. Legile f

e partajate eder
Mijloacele
rez“entanţi Parleaşi
de cetățeniiE oraşul SE
ui. Ei
oilo C lepislari
muni ale ază cu Primăriile în procesul
.
cipiilor
+
e > C
“ONSIli
N
tări erilor municipali trebuie

N Să fie în să
Biunilor Or didinn a.Care9NacCOesrdtean ță cu
a fac parte.leg isl aţia

Înin articolul 127 al ConstinSttut
ituiei
țici se« stabil: esc competențele
_an cez ă şi fla man dă, ale c com uni tăț ilo r
franceză ŞI | | ale căror parlamente au competenţe de reglementare
ă .. -* + Ura, 1/3 . 9 în
domeniile: cui!
“
WVafămant, cooperarea intre comunități şi interna

j
_
» ( -
ională.
) - *
Parlamentul Comunităţii Germanofone

. . .
are drept de reglementare prin

decrete în domeniile: cultură, învățământ — cu limitele stabilite,
intre comunități şi cooperare internațională co op erarea
|
Comunitatea
flamandă şi Regiunea flamandă nu au
decât un singur
Parlament şi un singur Guvern, deoarece instituțiile lor
au fuzionat de
curând. Conform articolului 39 din Constituţie, parlamentele co
munităților
flamandă şi franceză, ca şi guvernele lor, pot exercita comp
etențe în
regiuncă valonă și cea flamandă, în condiţiile fixate
de lege.
In Parlamentul Regiunii Bruxelles-Capitala, şi în
Colegii, există
grupuri lingvistice competente în domenii comunitare. Colegiile sun
t
structuri administrative de coordonare a două comunităţi.
Parlamentul Comunităţii franceze şi cel al Comunităţii valone și
orupul lingvistic francez al Regiunii Bruxelles-Capitala pot decide, în
comun sau fiecare în parte, prin decret, dacă exercită competenţe ale
comunităţii franceze (art. 138).
La propunerea guvernelor lor, Parlamentul Comunităţii Germanofone
și Parlamentul Regiunii valone pot, fiecare prin decret, să decidă, de comun
acord, ca Parlamentul şi guvernul Comunităţii germanofone să exercite
competențele Repiunii valone, în regiunea de limbă germană.
3,2,4.3. Autoritatea legislativă la nivelul provinciilor, comunelor

şi municipiilor din Belgia
Pro vin cii le sun t col ect ivi tăţ i loca le descen traliz ate, afla te sub tute la
este or ga nu l de li be ra ti v alc ătu it din 47 — 54
regiunilor. Consiliul provincial
de şa se ani . În ul ti mi i 15 ani , pr ov in ci il e au
consilieri, aleşi pe o perioadă
Pierdut din rolul şi competențele deţinute anterior,
liberativ Co ns il iu l co mu na l, ca re po at e
ate av
av ea
e:
Comunele au ca organ de
ntre 7 și 55 de membri, aleşi pe o perioadă de şase ani. a
comu nită ți. s : sa “ui
e
ȘI
Ş
uni
3
regi
Î
elo r într e
e
enţ
.
pet
.
Repa rtiț ia com

două axe prin cipa le: pri ma este cca ling vist ică, iar cea de a doua
87
i n e
bine intemeiate
in care Şe fu l St atului de ci de pe ba za un or mo ti ve
r e v ă z u t d e C o n s t i t u ţ i e . Ca Să
dizolve.
-
înainte de
hi
interv:
a
il ul
3
d e
p+
t i m p p
Reprezentanţilor es te co ns id er at ă Pr im a Ca me r
Camera
Parlamentului Belgiei. Co ns ti tu ţi a pr ev ed e că ac ea st a tr eb ui e să re un ca se g 3,
an i şi re în no iţ i la fi ec ar e pa ir ani , ma i pu ţi n în ca zu
deputaţi, aleşi pentru 4
în care aceasta este dizolvată de Șeful Statului. Vârsta unui candida Pena
Came ra Re pr ez en tanţilor es te de mi ni m 25 de an i.
Fiecare cameră a Parlamentului Belgiei îşi desfășoară activitatea î

sesiuni permanente. Pentru a sprijini activitatea parlamentară, în Parlamengy
Federal al Belgiei sunt organizate şi funcționează comisii permanente, care “
activitate regulată. Numărul acestora şi specificul activității lor este stabilit de
către membrii fiecărei camere a parlamentului. Rolul acestor comisii este dea
analiza conținutul propunerilor legislative transmise, în cea mai mare parte de
Guvernul federal şi de a formula amendamente.
Fiecare comisie are un grup de iniţiativă cu un purtător de cuvâni

implicat direct în dezbaterile proiectelor de legi.
Pentru dezbaterile problemelor din domeniul financiar-bugetar, Camera

Reprezentanţilor este asistată de Curtea Auditorilor, ai cărei membrii sunt
aleşi şi care au misiunea de a verifica nivelul veniturilor ŞI structura
cheltuielilor publice plătite de instituţiile statului de la nivelul federal, al
comunităților, regiunilor şi provinciilor de pe teritoriul țării.
Fiecare cameră parlamentară poate să aibă iniţiativa constituirii unor

comisii de anchetă care au atribuţii de investigare comparabile cu ale unui
magistrat, dar care nu trebuie să interfereze cu autoritatea judecătorească.
3.2.4.2. Autoritatea legislativă la nivelul comunităţilor lingvistice

și regiunilor din Belgia
In baza principiului autonomiei administrative, la nivelul

comunităților lingvistice şi regiunilor funcți
onează parlamente, care âu
competenţe de reglementare în domenii bine delimitate. În Capitolul IV,
Titlul [II din Constituţia elaborată în 1994,
sunt menţionate parlamentele și
guvernele, ca organisme de conducere ale comunită
ților şi regiunilor.

ST
SCA all Aîn rel:
[)eşi nu B e
M i n i s t r u 1 | Ora
““o t u ş i P r i m u |
t e r e d e p ; |
s p e c ! d e o s e b i t şi r e c u n o a ș
d de un rc Ta în
d m i n i s t r a t i v p r o p r i u
g i e i a r e u n a p a r a t a
tru al B e l
Primul Min s t r u c t u r i :
n u r m t o a r e l e
p r i n c i p a l d i
(ormat, În
u l u i M i n i s t r u ,
Cabinetul Prim
P r i mu l u i M i n i s t r u ,
. C a n c e l a r i a
i l o r ;
o o r d o n a r e a P ol i t i c
p a r t a m e n t ul C e n t r a l d e C
De
t e t e C o n s u l t a l i v e ;
Consilii şi Comi
n t r a l d e M a n a g e m e n i ,
Departamentul Ce
- Ministerele;
u t o r i t ă ţ i i E x e c u t i v e Fe de ra le la Ce le la lt e Niv ele
Repr e z e n t a r e a A
Administralive.
ru , di n ca re fa c pa rt e ap ro xi ma ti v 100
> Cabinetul Primului Mi nist
Mi ni s tru , se oc up ă cu st ab il ir ea ag en de i de
persoane numite direct de Primul
pr em ie ru lu i, a pr oi ec te lo r le gi sl at iv e car e
lucru, gestionarea corespondenţei
ă st ru ct ur ă fa ce pa rt e şi un gr up d
intră în şedinţele de guvern. Din aceast
li pe nt ru in fo rm ar ea Pr im ul ui Mi ni st ru
consilieri ai premierului responsabi
ru ev entu al el e ne go ci er i şi ac or du n
asupra priorităților guvernului şi pent
care să faciliteze luarea deciziilor ministeriale.
> Cancelaria Primului Ministru, din care fac parte funcţionan

pub lic i de car ieră, ofe ră Pri mul ui Min ist ru şi Cab ine tul ui ace stu ia Într eg
suportul admini str ati v pen tru exe rci tar ea tut uro r atr ibu ţii lor spe cif ice :
Aceasta este condusă de un Secretar al! Cancelariei, numit de Primul
Ministru în funcţie.
A Departamentul Central Pentru Coordonarea Politicilor

proces ul politic ilor
si
pese out coordonează întreg Cc

struct ură din
pi
c ale, dar cea mai import antă

aparat care se ocupă pă cu formularea politicilor este Consiliul de Miniştri.

3.2 5. axa
Autorijtatea î ex ecutivă la nivel federal, co |
local în Belgia » comunitar, regional şi
Este important să remarcăm distin
cția c are se face în Belg
ia între:
- Instituţiile federale:
- Instituțiile naţionale. c are
sunt implicate cu precă
serviciilor publice de Scentral d ere în furnizarea
izate de la nivel
municipalităț local (provincii şi
i);
- Instituţiile comunităților de limbă;
- Instituţiile regionale:
- Instituţiile locale.
Toate aceste tipuri de instituții iau part
e în procesul de exercitare a
autorității executive pe teritoriul Belgiei. Ele
au atribuții, competenţe şi
responsabilități diferite şi cooperează în procesul de
guvernare a ţării pe baza
principiilor autonomiei administrative şi descentralizării administrative
.
3.2.5.1. Autoritatea executivă la nivel federal în
Belgia
Autonitatea executivă la nivel federal este exercitată de
Guvernul
Federal şi Consiliul de Miniştri, respectiv Aparatul de lucru al
Primului
Ministru, numit de Şeful Statului ca reprezentant al celui mai puternic
partid
politic reprezentat în Camera Reprezentanţilor.
A
In vârful ierarhiei administrative, pe latura executivă se află Primul

Ministru al Belgiei care are rolul de „primus inter pares”. Aceasta se poate
traduce prin sintagma „primul între egali” sau „primul între cei de acelaşi
rang” şi se referă la faptul că Primul Ministru al Belgiei, deşi are acelaşi rang
ca ceilalți miniştri, în procesul decizional de guvernare, el are rolul cel mai
important şi autoritate deosebită în cadrul Guvernului Federal şi Consiliului
de Miniştri,
Primul Ministru este Şeful Guvernului format dintr-un număr egal de
miniştri din regiunea Valonă şi cea Flamandă. E are libertatea de a DR
membrii Cabinetului pentru a forma Guvernul. La recomandarea Primului
Ministru, Casa Regală numeşte şi ceilalţi miniştri.
89
> ( omisiile
i yşi Comitete
retele Cosa
le Consultat DA
ive lormează un grup distinct de
Struc NR CATE SC Constitui
o iuliee pentru
na |
toate obiectivele de politici pe
CATC IC UTC Luvernul. Exisr: at
DI N „Există mat multe comisii permanente, iar
temporar se constituie şi comisii ad-hoc |
ele n mai importante
Cele portante dintre comisii
dintre comisii, NI
comitete, consilii sunt prezentate în
continuare:
- Consiliul Eco
principalelor
a probleme
„ic
ep erai prermibe
ntr
existente “ propuneri
EXiStente în economia belgiană. Membrii
de S0BUOtiare Ş
consiliului trebuie să fie consultați întotdeauna înainte de a se lua o
decizie importantă în domeniul economic. Din structura consiliului
tac parte economişti şi reprezentanţi ai intreprinderilor, agriculturii,
comerțului şi sindicatelor:
Consiliul Naţional de Muncă (Conseil National du Travail)
funcționează pentru a aviza şi a formula sugestii de soluţionare a
problemelor in domeniul securității sociale, pentru a negocia
conținutul contractelor naționale aplicabile în toate sectoarele de
activitate. Acest Consiliu reuneşte un număr egal de reprezentanţi ai
managementului organizațiilor, dar şi ai salariaţilor din industrie,
agricultură, comerț etc.;
Biroul de Planificare (Bureau du PLan) raportează atât Pnmului
Ministru, cât şi Ministrului Economiei şi Planificării, fiind considerat
ca o unitate de cercetare guvernamentală în domeniul economic;
Comisia de Finanţe şi Bănci (Commision bancaire et financiere)
asistă guvernul şi formulează propuneri referitoare la o ordine a
priorităţilor în adaptarea sau completarea cadrului legislativ în
domeniul financiar-bancar;
- Consiliul Superior de Finanţe (Conseil superieur des finances) este
pentru monitorizarea aplicării politicii în domeniile
responsabil
financiar, bugetar, monetar.
n a g em en i (D CM ) are atr ibu ţii |
> Departame n tu l C e n t r a l de M a
ge stiu ne a resu rse lor fi na nc ia re , u m a n e şi
deosebit de im po rt an te în
informaţionale de la nivel federal.

Pe componenta de resur DE pu
sa, pornire sue
Buget şi Controlul Cheltuielilor Pu Direcța de
blice din i Ei fuma
responsabilă pentru proiectarea bugetului „Nane
Finane
de stat ş a pi Să OPin,
referitoare la finanțarea diferitelor proiecte ca
re angajează ani Publici, D.
asemenea, cooperează şi cu Direcţia de L'rezorerie din cad
rul Ministerul de
Hinanţe și cu Ministerul de Finanţe din cadrul Consil
iului de Miniştri,
Pe componenta de resurse umane DUM cooperează CU Serviciul
Administraţiei Generale care aparține Min
isterului Administraţiei ŞI Serviciilor
Publice. DCM este responsabil pentru
managementul resurselor umane şi
respectarea reglementărilor speci
fice. iar în acest scop particip
controlului administrativ şi bugetar ă la CXETCitaraa
implicat de gestiunea resur
administr s e lor umane din
aţie.
De exemplu, Secretariatul P
ermanent pentru Recrut are
Publici raportează Primului a Funcţionarilor
Ministru, dar funcționează
Funcţiei Publice. Acest în cadrul Ministerului
Secretaniat se ocupă cu
caneră angajați în instit r ecrutarea funcționarilor
uțiile federale sau in de
respectiv regiunilor de pe ministerele comunităților,
tenitoriul Belgiei.
Alte exemple de struct
uri aflate în coordonar
Administrativ de Sănăt ea DCM sunt: Servic
ate, Direcţia Generală iul
coordonează programe pentru S elecție şi Trainin
le de training şi pro g, care
din administraţia belgi mo are pentru toate r
ană. esursele Umane
Pe componenta de
resurse materiale.
importante, ca de DCM coordonează câteva s
exemplu: tructun
proprietățile statului Biroul de Construcţii. care ge
: stionează
procedurile de Apr e Aprovizionare. care ge
ovizionare a a stionează
Tehnologii paratului administrației publ
Informaționale, ice şi Biroul de
tehnologiilor info C â r e pestionează politicile
rmaţionale ne ce în domeniul
sare sistemului adminis
trativ din Belgia.
Fed tăi Are miniştrii din Guvernul

„ e ra l al
ministeriale, BelgPioetiriviset face “U fespectarea principiului
căruia fi responsabilității
i
Guvernele comunităț
ilor de Ma
Comunitățile au lost stabilite În 1970

NI «lelinitivate în 1988, ca unităţi
alministeative locale, Criteriul care a Nlut lu buza constituirii loc nu este unul
veonratle, et unul linpvistie
Pun urmare, lu| nba vorbită de fiecare velățeun îl luce să se asoc

y 4
ieze la o
comunitati Nu alta, Piceare din Comunitățile Franceză şi Elamandă are un
Consiliu Can Mvueşte un număr dle deputați tederuli ŞI senato
ri aleşi direct,
care reprezintă aceste prupări lingvistice în una din cele (ouă Camere,
Consilierii pot iniția decrete, având putere «le lege în mai multe domenii:
limbă şi cultură, educaţie, sănătate şi asistență medicală directă pentru cetățeni
şi mijloace mass-meilia, Consilierii aleg dintre membrii lor miniştrii pentru
executivul constituit la ucest nivel,
Resurse
dau
lela Hnanci
Ph
are
44 4
ale Comunităţilor provin3 din:
4 N i i y
proiecte finanțate de
Ş *
Guvernul Centrul, licenţe pentru spaţii de emisie radio şi TV, cotă parte din
taxele percepute «le Guvernul Centrul, taxe pe proprietate şi împrumuturi.
Comunitatea vorbitorilor de limbă germană a fost stabilită în 1983 şi are

in Consiliu 25 de membrii aleşi prin vot dircet universal pentru o perioadă de
cinei ani, Consiliul ulege, nu neapărat dintre membrii săi, trei miniştrii pentru
uutoritatea executivă de lu acest nivel. Comunitatea vorbitorilor de limbă
permană poate, de asemenea, iniția propriile decrete care au putere de lege în
iceleaşi domenii cu celelalte comunități. Resursele financiare sunt constituite
din aceleaşi surse cu şi pentru celelalte comunități
3,2,5.3, Autoritatea executivă la nivel local în Belgia
Provinciile din cadrul regiunilor, municipalitățile şi comunele tac parte

din administrația locală, Provinciile, municipalitățile şi comunele au
competențe care le permit să intervină în orice domeniu pe care îl consideră
de interes locul. sub rezerva respectării ierarhiei normelor, Ele au
prerogative impor tante în luarea decizi ilor referi toare la admin istra rea
Provinciilor, municipiilor sau comunelor, fără precizări speciale,

(college echevinal) pentru a exercita autoritatea mid la aceş iv
Guvemul central este reprezentat de ur mar i onsab proană Care 4
obicei este unul dintre consilieri.
IAR i A Const PER
publică şi securitate, este şeful oii Ordine
| A el | il câte
se organizează şedinţe ale executivului la acest nivel.
3,2,5.2. Autoritatea executivă la nivel regional

lingvistice în Belgia
Guvernele în Belgia sunt constituite la nivel de regiuni,

funcționează guvernele regionale și de comu U n d e
nităţi, unde funcţionea,;
guvernele comunităților
.
Guvernele regionale
Regiunile au fost stabilite în 1970, dar au devenit O realitate

recunoscută de reprezentanții politicului ab
ia în inte
din Regiunile Valonă si a
federali şi senatorii aleşi direct de
cetățenii din r egiune. Consilie
decrete, care au putere de lege în rii pot iniția
mai multe domenii, cum ar fi:
protecția mediului şi conser
varea de șeurilor:
- transport:
dezvoltare economică re
gională:
gestionarea resurselor n
aturale şi energetice:
Supervizarea activ ității
autorităților locale;
CONVersia şi reconver
sia profesională.
un Consiliu
format di n 7 limitată în 1989 şi este cond
5 de membri usă de
Cinci ani cu o re prezent aleş i prin vot
are garantată direct universal pentru
Cât şi în CXecu d e m i n oritatea flamandă atât în Cons
tiv. il iu,

i competențele locale. dar garantea,,
taliuză î. următoarele domen:
“ale în urmato: enii
ua autorităţilor locale le de
ala. Starea civilă, asigurared Ie = ublicg
interes: e ransport urban, drumuri, spaţii Verzi
urban i s m . a p ă . d e ş t
senicii sociale, Sport, educație. Comunele PRBAnizează
cânătate, | primar. construiesc şi întrețin şcolile, ia;
c o l a r ș i c e l |
imvățământul preş
o m u n e s e o c u p ă și d e î m ățământul secundar, profesional Și ce]
ma r i l e c
Superior.
ă es te ex er ci ta tă de un gu ve rn al
La acest nivel. autoritate a ex ec ut iv
i. Di nt re me mb ri i Co ns il iu lu i
provinciei. al municipiului și al comune
lu i Co mu na l se al eg re pr ez en ta nț i cu at ri bu ţi i
municipal. sau ai Consiliu
executive. Con duc ere a exe cut ivă a ace sto ra şi leg ătu ra cu guv ern ul reg ion al și
federal este asiurată de un Primar numit de Coroană, care de obicei este
unul din consilien.
Aceste guverne locale sunt putemic susținute de guvernele regionale,

care finanţează proiecte de interes pentru ele şi le transferă cotă parte din
taxele pe proprietate percepute de la acestea. Pentru a acoperi propriile nevoi
financiare, aceste structuri administrative de la nivel local apelează adesea la
imprumuturi bancare, care sunt garantate de regiune.
3.2.6. Autoritatea judecătorească în Belgia
Belpia are un sistem legislativ cu

puternice infl
romano-permane, în care lepi
elaborare de Guvernu
l F'ede ral şi aprobate drului legislativ rămân să fie
limitează rolul import ate de Parlamentul Federal,
ant al instanțe! ceea ce nu
Arbitraj şi Curtea d si Or de iuc
e Justiţie j decată, respectiv Curtea de
opene,

potrivit Constituţiei, judecătorii
curților şi tribun ilel
deci zională, fiind separați de celelalte dou
. el .
or au independenţă
%
d ramuri ale autorității din

nectiv executivă şi legislativă. Belgia,
respecti
Organizarea Juridică este uniformă ŞI unitară
eritoriului Belgian. pe tot cuprinsul
Există o instanță de recurs a
decide punctele din cărei funcție este de a
legi care u rmează a fi modificate
uniformitatea deciziilor celorlalte curți. pentru a asi "ura
ai
In sistemul autorității judecătoreşt
i din Belgia există cinci Curți
Apel pentnu provincii şi mai multe in de
stanțe în care se desfășoară activitate
nivel local. Nivelul de bază al sist a la
emului judecătoresc este cunoscut su
numele de Justiția b
Păcii şi este reprezentat de un judecător
care hotărăşte
asupra cazunlor minore apărute la acest nivel,
dar şi asupra celor din domeniul
ordinii publice, securității şi siguranței cetățeanului, ac
ordarea de licenţe, etc.
Este de remarcat faptul că toţi judecătorii sunt nu
miţi de Şeful Statului,
astfel:
- în cazul judecătorului, care activează în Justiţia Păcii şi al

Judecătonlor care îşi desfăşoară activitatea în instituţiile specializate
de la nivel local, numirea se face în mod direct:
- pentru consilierii de la Curtea de Apel este necesară recomandarea
judecătorilor de la curţile de apel şi a consilierilor provinciali;
- pentru consilierii de la instanțele de recurs este necesară
recomandarea reprezentanţilor instanțelor de recurs şi ai Senatului;
Procurorii sunt numiţi direct de către Coroană.
În cadrul provinciilor de pe teritoriul Belgiei funcţionează curţile de

Jurați, câte una pentru fiecare provincie. În cadrul acestor instanțe, procesul de
udecată este realizat de 3 judecători şi 12 juraţi, selectaţi prin tragere la sorți
din rândul electorilor, Aceste instanţe decid dacă un acuzat este sau nu vinovat
Ntr-0 Situaţie specifică.
În Belgi la CxIStă i lizate în

..şi un num ir determinat de instanţe sppeecciia
oluţi onarea problemelor din co me rc ia l şi ch ia r pe nt ru
| domeniile: muncii,
ele
care au implicaţii în domeniul forţelor armate,
| co mp el,e nț a de a au di a or
ara ic e
Curțile de Apel şi Curțile Ordinare au pe "d e de te rm in at e de
obleme civile sau penale, altele decât crime şi difere
O 7 Scanne d with CamScanner

la impactul acestora asupra domeniului
jeni în C;
tate publică.
Are îşi CXCr .î 4?
| cită funcţia de
Interesant este faptul că. în

tintre parlamentari, iar în acest cazpeneceiralehy membrii G UV
cmului sunt selectaţi
40 na | i SE să deț uic
ină să
mai com
mulbin
t e
de cele
un rtof
dou ă oli fun c :
ţii.
Leaca belgiană permite ca un ministru
portofoliu.
Alături de Consiliul de Miniştri
funcţionează ŞI Consiliul
Guvernamental, creat de miniştrii Şi se cretarii de
stat care se întâlnesc de
câteva ori pe an, în special când trebuie de
zbătute probleme speciale.
Ministerele din Consiliul de Miniştri au o structură ierarhică
piramidală fiind subordonate direct unui ministru, care
poate să delege o parte
din responsabilitățile lui către secretarul general, af
lat pe o poziţie ierarhică
superioară în structura administrativă, sau către administratorul genera
l şi / sau
către directon.
În exercitarea atnbuţiilor funcţiei sale, ministrul este ajutat de un Birou

a] Ministrului format din funcționari publici aflaţi într-o legătură continuă cu
reprezentanți ai diferitelor sectoare de activitate din viaţa publică. Fiecare
birou ministenal este condus de un şef, care asigură legătura dintre ministru şi
funcționarii publici din ministerul pe care îl conduce şi dintre el şi alte birouri
ministeriale.
> Reprezentarea Autorităţii Executive Federale la Celelalte

Nivele Administrative asigură /egătura dintre autoritățile executive de la
nivel federal și componentele aparatului administrativ care funcţionează în
comunități, regiun i, provi ncii şi comune. Ş
este condu să de „un Consil iu al
De exemplu, fiecare provincie
Provinciei, format din membri aleşi prin vot direct în acelaş i timp cu membr ii
Senatului. Acest Consiliu numeş te șase membr i execut ivi, care devin deputa ţi
Permanenți. Guvemul centra l este repre zenta t la aces! nivel printr -un
partic ipă la reuniu nile Consil iului şi are
guvernator numit de Coroană, care
autoritate în problemele de securitate şi protecție civilă.

qi „ n r e s ă , ca re t r e b u i e să fi e d e z b ă t u
ra ct e Sa u ÎN pr es ă,
mared"4 | UnN0
ro pi n i i dipre
itct
a e si
“le ale Curţii Juraţilor ce funcționea C mail
SA
SeSIun l
,,
inainte în cadnu | unor In
fiecare provIncIc.
Curțile speciale
Din anul 1946 Belgia dispune de un Consiliu de Stat care are două
atribuţii importante distincte:
> Supervizează activitatea de legiferare desfășurată de Guvern i

Parlament din punctul de vedere al respectării conținutului legilor țării
Acesta este consultat, în primul rând, atunci când se pune problema
adoptării unor legi sau regulamente şi are misiunea de a preveni conflictele
de responsabilitate dintre reprezentanții autorităţii executive.
Astfel, în
Belgia, se consideră că acest tip de structură
cu competenţe judecătoreşti
face parte din executiv, deşi consilierii
de stat sunt consideraţi a fi
magistrați. Ei sunt numiţi de Coroan
ă după ce au fost recomandați
șI Camera Reprezentanților. de Senat
> Soluționează diferendele dintre administrație şi
determinate de aplicare
a unor decizi | admi cetățeni
nistrative.
3,3, Cehia
Republica Cehă de astăzi, denumit Ă .

In conti. nuare .
dintre statele postcomuniste care Cehia, este unul

.
atrage atenția prin evoluți n

excepție din punct de vedere CCONOMIC, administrativ stu upa pozitivă de
decenii. In pl us , C e h i a es te un ul di nt re ce le m a i ap ȘI social din ultimele
Europa Centrală, motive pentru care am ales sa fie prezenaotată EUL,
volum.
Istoricii mențoncază faptul că Statul ceh, având denumirea Boem

ia,
s-a format la sfârşitul secolului al IX-lea, ca un mic
ducat în jurul oraşului
Praga, aflat sub dominaţia Imperiului Moraviei Mari,
până la căderea
acestuia în anul 907. La începutul secolului al XVI-lea, statul ceh
a fost
integrat treptat în monarhia habsburgică, iar în secolul al XVIII-lea au avut
loc în statul ceh numeroase reforme radicale, care au condus de facto la
căderea Coroanei în 1749. Secolul al XIX-lea a marcat inceputul dezvoltării
industriale, iar statul ceh a devenit motorul industrial al monarhiei și ulterior
centrul economic şi administrativ, după proclamarea Republicii
Cehoslovace Independente în 1918 şi recunoaşterea acesteia în 1919 prin
Tratatul de Pace de la Saint-Germain-en-Laye după Primul Război Mondial
și prăbuşirea Imperiului Austro-Ungar. În 1946, Partidul Comunist din
Cehoslovacia a câştipat alegerile, iar în urma loviturii de stat din 1948,
Cehoslovacia a devenit stat comunist până în 1989, când, în urma
„Revoluţiei de catifea”, acest regim s-a prăbuşit. Procesul schimbărilor
majore a continuat în 1993, când Cehoslovacia s-a divizat pe cale paşnică în
două state, Republica Cehă şi Slovacia.
3.3.1. Date şi informaţii cu caracter general
Cehia este un stat de dim ens iun i med ii din Eur opa cen tra lă cu o
de 78 86 6 km ? şi ap ro xi ma ti v 10,5 mi li oa ne loc uit ori .
suprafață a teritoriului
Cehia a ade rat la Un iu ne a Eu ro pe an ă în 20 04 şi de atunci a ur ma t o pe ri oa dă
În care a trecut cu su cc es pri n toa te faz ele de fo rm ar e ec on om ie i de pia ţă,
Creșterea produsului intern brut (PIB) pe locuitor a fost aproape continuă,
stlel că în 20 14 a ati ns niv elu l de I8 85 0$ /c ap de locuit or, va lo ar e ce
, ,
în prupul tate
statelor :
postcomuni iste. Pentru
Poziţionează Cehia pe primul loc
99
1 Apaeâaa |
Membrii Sationalrat-ului (Adunarea Naţională) participă efectiv la
pregătirea propunerii de buget federal care
trebuie ulterior transmisă
Nationalrat-ului cu îtce Săptămâni înaintea sfârşitului an
ului fiscal. Este
bine să remarcăm faptul că, această cooperare între legislativ şi
executiv, nu
este percepută ca o depăşire a limitelor de competenţă
ale celor două
componente ale sistemului administrativ sau ca o ncrespectare a princi
piului
separaţiei puterilor în Stat, ci, dimpotrivă, ca o necesitate fire
ască de
cooperare eficientă între autoritățile statului austriac cu scopul de
a avea o
propunere bugetară fundamentată pe prioritățile ag
reate de acestea şi un
proces legislativ eficient, de calitate, cu o finalitate corespunzătoare
intereselor naţionale ale statului şi cetățenilor.
Sistemele de taxe şi impozite diferă de pe un nivel administrativ pe

altul. Practic, fiecare nivel (federal, al landului şi local) stabileşte propriul
sistem de taxare alături de taxele comune stabilite împreună cu alte instituţii
situate pe alte nivele, dar cu care se află în relaţii administrative, potrivit
Constituţiei Federale sau Constituţiei landului.
Ca rezultat al acestor relaţii a fost conceput un sistem de transfer

interpuvernamental, care permite acoperirea costurilor determinate de
funcționarea sistemului administrativ la nivelul landurilor şi derularea
proiectelor sociale.
Legea ech ili bră rii fis cal e con ţin e toat e reg lem ent ări le dup ă car e se
realizează distribuţ ia ven itu ril or bug eta re căt re inst ituț iile adm ini str ati ve ale
e niv el adm ini str ati v. Ace ast ă lege are un ter men de
statului de pe fiecar
4 pân ă la 6 ani. La dez bat eri le pri vin d leg ea ech ili bră nii
valabilitate de la
imp lic ate în imp lem ent are . Act ual a lege
fiscale iau parte toate instituţiile
de reg lem ent are fiscală asi gur ă Aus tri ei
fiscală expiră în 2018. Acest sistem
stabilitate financ ia ră şi pr ed ic ti bi li ta te bu ge ta ră .
st ri a se fa ce o distin cț ie cl ar ă în tr e
În sistem ul ad mi ni st ra ti v di n Au
funcţiona rii publici mumiţi (Ernennu ng) Şi angajaţi

individual pe termen lung. Practic, în sistemul ms î
i cu cotit
rimele
există două categorii de persoane Car: particips Ta şi personalul

în administraţia publică: personalul ch! € si biiă printr-un act
contractual. Relaţia dintre stal ŞI Beamte este stă
6|

aCESIZI OEI CET Ce jerati care potrivit art.9ldin Constituţie sunt
o -.— “m
formate dir Te: Faăscitori Ș opt rarati instanța superioară pe aceste nivele
este Curie Superineră e Dimicralai şi Curtea Superioară a Landului, în
functie GE Tv o Pe CEI 2 îs încă de la inceput făcută incadrarea cazului.
ci Tzi Ta sa a este Curtea Supremă din Viena.

- »
-
( - * -———_ - * _——. . . Da. ed asa-i $ "2
Lz cele Ge m sas se zârozi Curtea Constituţională căreia i se

adrescazi probiemele de zerespectare a prevederilor constituționale şi
inalta Cure Administrativă la nivel federal pentru restul cazurilor. Cu
două decenii în oi 3 oma! landurilor şi districtelor au fost create
birouri le admini strati ve indepe ndente . care gestion ează cazurile de natură
d me oc ar a niv el de rep rezent are a aut ori tăț ii
neconstituțoraa că
e „> - a oa -

funcţionează un isistem CUce „administstrare federală indi "(i
ală indirectă” (m
Bu nd e s ve r w a l a
t l
u tnugn)g ) ş
şi i a c a c
olo unde aceasta se aplică, ministerele feedderalMe Asunt
s
re pp o ns a bi l e d50 o a r p e n t r u p l a n i f i c a r e , c o o r d o n a r e , e l a bo | :
rarea ordinelor şi
controlul administrativ.
3.1.0.1. Autoritatea executivă la nivel federal în Austria
autori |
L a n i vel federral, m u t o r i t a i e a e x e c u t i v ă e s te e x e r c i t a t ă în p r i n c i p a l d e
Cance l a r i a F e e
eder al ă î m p r e u n ă c u m i n i s t e r e l e f e d e r a l e , i n t e g r a t în
Guvernul Federal.
ar ul Fe de ra l, Vi ce ca nc el ar ul şi mi ni st er el e
Potnvit C onstituţiei, Cancel
ce le ma i im po rt an te ac ti vi tă ți ad mi ni st ra ti ve ale
federa le sunt im pl ic at e în
Federației.
ar e o st ru ct ur ă o r g a n i z a t o r i c ă
Cancela ria Fe de ra lă a Au st ri ei
n şa se di v iz ii sp ec ia li za te , as tf el :
flexibilă, ca re în 2 0 1 5 er a fo rm at ă di
, es te a c ea c o m p o n e n t ă c a r e
— A c t i v i t ă ţ i g e n e r a l e
Divizia 1 u r ă şi es te
i s t r a t i v in te rn pe i n f r a s t r u c t
asigură sprijinul a d m i n
e l e o r g a n i z a ț i o n a l e c a r e
to at e p r o i e c t
responsabilă pentru i n t e r n e şi cu
Cu c e l e l a l t e di vi zi i
asigură cooperarea a c e a s t ă d i v i z i e es te
f e d e r a l e . D e a s e m e n e a ,
minister e l e ca de e x e m p l u :
O d i v e r s i t a t e de ac ti vi tă ţi ,
responsab i l ă p e n t r u i c a r e a Şi
, p r o t o c o l , p l a n i f
la n i v e l u l c a n c e l a r i e i
resurse umane r a ţ i u n i de IT , c o n t r a c t a r e
a u d i t in te rn , o p e
execu ţia b u g e t a r ă , , D i v i z i a |
e t e . D e a s e m e n e a
c r e d i t a r e j u r n a l i ş t i , i
ser v i c i i , a i s e m i n a r e d e i n f o r m a ţ i
-< d e d
şi a Guvemului
celariei Federale
Federal a l A u s t r i e i .
ă c o o r d o n a r e a politicilor
i A r t ă a s i g u r
i zi a I l — C u l t u r ă $
d Î î nt r e ț i n e r e : intregului
__ Div r e p a r a r e a Ş i
c o n s e r v a r c ă ,
, n s t r â n s ă colaborare
pentru a l A u s t r i e i
c u l t u r a de artă
l şi :
pat r i m o n i u d e s p e c i a l i t a t e
a u v e r n a m e n t u l i n i s t r a t i v ă
cu minis t e r u l ş i I n o v a r e A d m
i a P u b l i c ă i m p o r t a n t e ,
[ l i — F u n c ţ e x t rre
e m d e îi :
i
“t
v i c i
+
a s p o n s a b; i l i
.ş?
t â ț i a eserrvi
i versitate de re
Divizi
„
d e le gi p e n t r u
r i i p r o i e c t e l o r
e l a b o r a
aînetre & Care.

3,2. Belgia
Denumirea oficială actuală a statului este Regaru/ Belgiei Asa

menţionează istoricii, numele acestui stat provine de la numele î .*
provincii romane Gallia Belgica, situată în extremitatea nordică a Gale:

Locuitorii acesteia se numeau belgi şi au fost rezultatul unui amestec «,
popoare celtice şi germanice, aşa cum a menționat însuşi Iulius Cezar
i.
documentul intitulat „Comentarii de Bello
Gallico”, în care i-a numi pe
belgi „cei mai puternici dintre gali”.
Istoria acestui stat a fost una destul de agitată, car

e a culminat în anul
1830 cu Revoluţia Belgiană care a dus la înființ
independent, condus area statului belgian
de un guvern provizoriu și d
1914, Germania a invadat e un Congres Naţional. În
Belgia î
Germania a ocupat Belg | | |
ia pen
fost eliberată de aliați.
Europeană. Astfel
se cXplică şi faptul
principalel e
o
e instituţii administrati raliv
Comisia Europeană, Consiliul Uniuniie E al
€ Uniunii
o.
Europene, respectiv
recensământul din 20] |, i

teritorii din Europa, 97% din Populati
:
In Belgia sunt recunoscute frei li m
» CSte a dou:
a din
4: ă
Europa, după Olanda.
bi ofici
neerlandeza. ale:
franceza, germana $
” /

Comisiile parlamentare pot solicit a participarea diferiților miniștri
au loc la aces t nive l la
dezbaterile care | le po t
proi ecte lor de so li ci ta da te și informaţii
necesare elaborării lepi în domenii specifice. Fiecare proiect
de lege trebuie să fie analiz at în cadrul comisiilor parlamentare şi
q a
doar dacă
. . +.
e
întruneșie votul majorității este inaintat spre dezbatere și aprobare

Nationarat-ului.
Una dintre cele TE i, |

Comisia Principală” ma! importante comisii ale Nationalrat-ului este
„co MUSIQ Trinc! Pia Ț a! | cărei : membri sunţ aleşi i prin reprezentare
.
proporţională de Nationalrat. Această comisie colaborează cu instituţiile
specializate din administraţie pentru stabilirea prețurilor produselor şi
serviciilor realizate şi furnizate de monopolurile de stat. Fără acordul
exprimat al membrilor acestei comisii nu se fac nici un fel de modificări de
prețuri.
Există şi alte comisii parlamentare care se implică în diferite etape ale

procesului legislativ de la nivel federal. Câteva exemple sunt: Comisiile de
anchetă, menţionate şi în Constituţia Federală a Austriei; Comisia de
Contabilitate şi Controlul Financiar, dar şi Comisia de Buget care
monitorizează execuția Pugetului.
3.1.5.2. Autoritatea legislativă la nivelul landurilor din Austria
Fiecare land are un parlament propriu (Landtag) care este un organ

legislativ independent ale cărui competențe sunt prevăzute de Constituție.
Aleg eril e par lam ent are în land uri au loc la fiec are 5 ani, cu exce pţia Aust riei
Superioare, unde aleg eril e au loc la un inte rval de 6 ani. Lan d-u ril e sunt
un Gu ve rn at or (L an de sh au pt ma nn ). Cap ita la Aus tri ei,
conduse de câte
cee a ce fac e ca pri mar ul să aib ă
at un
Viena, este atât oraş, că! ş i land federal,
iu l Mu ni ci pa l al Vie nei să exer cite atri buți i
cumul de atribuţii, iar Consil
am en te lo r de la nd ur i (L an dt ag ).
similar cu cele ale parl
, | la nd ul ui , careA este ȘIşi
ului alege Guvernatoru
Parlamentul lan Ri d . şi ? reprezen ( ant al admini instr
is ației
le pu ve rn ul ui la nd ul ui
Preşedinte derală a Austriei în fața
Fe
j ur ăm â n t u l pe Co ns ti tu ţi a
federale. EI depune o ru lu 2 8 umăE
ră:
p u v o r m a t | «
federal. Printre atriibbuuțţiiiile
preşedintelui h o t ă r â r i l o r La nd ta g
landului, transmiterea
reprezentarea
guvernul federal.
65

regulii autoadministrării şi dispun de ce
ompetenț ă pro pri
pri c,
e, în măsura a în
în c
cars e
atribuţiii le respective nu sunt reze rvate autorităţilor federale sau provinciale.
|
Or aş el e st at ut are de tip metropol
, d au competențe cumulate de district
şi comună.
: ,
3.1.4. Principalele caracteristici ale sistemului administrativ din
Austria
Sistemul administrativ al Austriei este organizat, potrivit principiului

separaţiei puterilor în stat, pe cele trei ramuri ale autorității legislative,
executive şi judecătoreşti, iar instituţiile corespunzătoare lor au atribuţii clar
precizate în Constituţia Federală şi în constituțiile landurilor.
Autorităţile şi instituţiile administrative sunt dispuse pe trei nivele

principale de reprezentare în raport cu teritoriul, respectiv: nivelul federal
(central); nivelul /andurilor şi nivelul local.
Austria are o administraţie federală indirectă, ceea ce înseamnă că în

anumite domenii atât autoritatea legislativă, cât şi cea executivă sunt
exercitate de către administraţia federală şi în cele mai multe domenii,
implementarea politicilor elaborate de acestea sunt delegate autorităților
landurilor. Practic, autoritatea landurilor este limitată de instrucțiunile
Guvernului Federal, care urmăreşte întreaga lor activitate.
Democraţia administrativă este o altă caracteristică a sistemului

administrativ din această ţară. Ea se materializează prin libertate
reglementată în exercitarea autorităţii legislative şi executive în cadrul
landurilor. Guvernul federal poate avea obiecţii vis-a-vis de legislaţia
adoptată în cadrul aparatului administrativ de la nivelul landurilor, dacă
aceasta contravine interesului de la nivel federal. Este interesant să reținem
că decizia finală referitoare la o situaţ ie sesiza tă de autorităţile federale este
luată de parlamentele lan dur ilo r. De ase men ea, pot riv it Consti tuţiei
are dre ptu l să pro tes tez e la Cur tea
Federale, administraţi a fiecărui land
în pr oces ul legislativ de la
Constituţională a Austriei, dacă sesizează că,
a le gi sl at iv ă a la nd ul ui .
nivel federal, este încălcată autoritate
59

CL E | “ ederal Se = numit de către Preşedintele Federal. EI este
ie agulă, un lider al majorităţii partidelor din Parlament. Constituţia nu
pai eu ză un cadru
al responsabilităţilor acestuia dar, în fapt, el arc o
uite carte importantă, aceea de coordonare a activităților implicate «de
zuza - nt egii politici guvernamentale şi are dreptul constituțional de a
au. Ș =“ € E 24 ? fr POII fini . .
pune Preşedintelui Federal numirea sau demiterea miniştrilor.
C incelarul Federal este considerat “primus inter pares” (primul între

„rail. Vicecancelarul este împutemicit să acţioneze ca reprezentant al
=miuczri Cancelanei Federale, în cadrul propriei sfere de responsabilitate.
n urile unor coaliții guvermamentale, Vicecancelarul provine din
-muiurle celui de al doilea partid care formează coaliția.
Ziroul Cancelarului Federal este format, în general, din opt membri,

ere nte poli tice . Prin urm are, str uctura bir oul ui Can cel aru lui
murmti ze consid
influe nţe i poli ticu lui. Can cel aru l Fed era l este
Zair este o rezultantă a
Can cel ari a Fed erală, for mat ă din tr- un num ăr de
mruterticit să coordoneze
sta poa te del ega sarc ini, com pet enț e şi
«ae 1000 de angajaţi. Ace
din min ist ere le fed era le. Pol iti ca stat ului este
——unsa bil ită ți miniştrilor
Min işt ri (Ca bin etu l Pri mul ui Min ist ru)
Tei IZUăĂ je către Consiliul de
Ace sta este for mat din min işt ri care se
--muius de cârre Can cel aru l F ede ral .
pen tru con sultăr i şi deci zii pe poli tici pub lic e,
malnesc a dat ă pe săp tăm âna
şi pe pro iec te de acte normative.
ŢE ITOIECIE auvernamentale
V[inisterele federale
n i s t e r e l e f e d e r a l e . A c e s t e a
iş t r i e s t e f o r m a t d i n m i
Camsiliul d e M i n i ş t r i l o r şi
ăț i şi , p r i n i n t e r m e d i u l m i n
p e t e n ț e şi r e s p o n sa b il it
aur zzude în com P a r l a m e e n
n t u l u i F e d e r a l p e n t r u
ț i , r ă sp u n d în fa ța
en r e z e n t a n ț i i d e l e g a t ri e s t e c o n s i d e r a t c a
t ă. C o n s i l i u l d e M i n i ş
m i n i s t e r i a l ă de sf ă ş ur a i n i s t e r e .
ic c i v i t a t e a a < d e c â t r e m
& d e c i z i i l o r f u n d a m n
e t
d e v e r i f i c ar e d o m e n i u l
1 aructură d o a r m i n i s t e r e l e a - t r i b u ţ i i î n
l e g i s l at i v ă p o t a v e
imtiurivă u b l i c e s te n e g o c i a E
o b l e m a d e I nt e r es p
-znarriv. Pr pr op
S € c o n c r e t i z e a z ă î n t r - o
i r i u t t u i d e r e so r t ȘI
zei ai a acordul N .
ui e E ai b pe nt ru d i di sc uţ ie !
inrohatii, propunerea treb u n e rcă
pr ez in r o p a t e .
mmsterul respon sa bi l i
n u na n i m i t
P t r e b u i e să o ap ro be !
usnsiliului de Miniştri, c a r e
X
9 ceea ce exclude orice discriminare pe considerente Politice
Di gain dintre diferite puteri. Legea permite fiecz,.
e : regiuni să fundamenteze resursele hi Ain nevoie i 3
cunoască nivelul resurselor de care va dispune. Asttel, în + IMpozity
pe
profit. practicat în Belgia. atât pentru firme rezidente cat ŞI pentru Cel.
nerezidente. a fost de 39%. aplicabil veniturilor taxabile.
Finanţarea comunităţilor şi a regiunilor se sprijină pe două Principii

autonomia financiară și solidaritatea federală ireversibilă. Primul
principiu implică responsabilitatea financiară a entități
lor federale precum
ȘI libera dispunere de resursele financiare colectate.
Al doilea Principiu
constă în aplicarea unor mecanisme de solida
ritate referitoare e XClusiv |
regiuni și se aplică în folosul regiunilor
defavorizate.
nanțare: 1) cote atribuite din

guv federal: 2) venituri
rez | cerci nefiscale
rse de venituri: 1) o cotă din

venituri nonfiscale: 4 i s c a le sau impozite regio
ntervenţii de la soli d nale: 3)
Pentru companiile cu v a r i t a t ea federală: 5) împru
enituri mai mic i de muturi.
taxare poate fi între 28 şi 41% 32
2.26]. 58 euro,
0. Taxele pe ven nivelul de
0 si 55%, iar pentru divident c i t urile indi vidua
este de 25% l e variază între
un impozit de 15%, La dobânz ile
bancare se apl ică
Structura PIB-ului arată că Bel gia are o ind

contribuie cu aproape
. .
a 4 ustrie
27% în PIB. Contribuţia Putern; +
dintre cele mai mari din Europa, cu o cotă de pe Serviciilor în PIB î

. .
E
. + --
ste 70 %, având ș
e
una
Guvernul lan
c dului este condus de un Guvernator
(Landeshauptmann). Guvernatorul urmează instrucţiunii in
federal de specialitate ȘI răspunde în faţa acestuia Guve et
numeşte dintre membrii săi unul sau doi locţiitor E malo. Le
Viena egiia
sunt cei doi viceprimari. În privinţa ale eri
viceprimarilor, trebuie menţionat faptul că măcar un viceprimar trebuie
să aparțină partidului care are cei mai mulți reprezentanţi în Consiliu
Partidului care se clasează pe locul doi îi revine celălalt post de
viceprimar, dacă a obținut cel puţin o treime din mandate.
Guvernul exercită puterea executivă în domenii distincte,

landului
între anumite limite. Landurile au responsabilitate pentru organizarea
învățământului primar, rezolvarea problemelor legate de asigurarea
locuințe lor, sănătat e şi bunăsta rea populați ei. De asemene a, conduce rea
atunci când într-un anumit domeniu nu există autorita te
Federaţiei intervine
respecti v. Guvernu l landului este indepen dent şi
federală la nivelul landului
sale atribuţii , dar în cadrul stabilit de
liber să-şi stabilească propriile
guvern trebuie să suporte costul propriei sale
adminis traţia federală . Fiecare
pa rt e a ta xe lo r sunt axe mi xt e.
activități din taxe. Cea mai mare
di vi za te în di st ri ct e (B ez ir ke ). Po tr iv it
Administraţiile la nd ur il or su nt
r e g l e m e n t ă r i l e va la bi le pe te ri to ri ul
legislaţie i federale şi în c o n f o r m i t a t e cu
l a n dului să de le ge ce le ma i mu lt e
landului există posibilitatea ca G u v e r n u l
c ă t r e d i s tr i c te .
dintre atr ibuţii le sal e ad mi ni st ra ti v e
denumită Legea Echilibrului

legea specială federal ă,
De fapt, i p en t r u o p e r i o a d ă d e c i n c i
n t r e F e d e r a ţ i e ş i l a n d u r
Financiar, este nego c i a t ă î r u l f e d e r a l . In
t e r a l d e c â t r e l e g i u i t o
t e fi m o d i f i c a t ă u n i l a
ani, dar aceasta poa ţ a t e Cid!i n t a x e l e a p l i c a t e l a n i v e l d e
l a n d u r i l o r s u n t f i n a n c u
general, p r o g r a m e l e l i c a t e î n c o l a b o r a r e
i f i c a t ivă de ta x e M I X t e a p
î nt r- o p r o p o r ţ i e s e m n
land și
Guvernul Federal.

3,1.5.1. Autoritatea legislativă la nive
l federal în Austria
Autoritatea legislativă la nivel federal în Austria este exercitată în

principal de t'arlamentul Federal, iar în Subsidiar, la acest proces, par
ticipa
şi Guvernul Federal al Austriei.
Din punct de vedere organizatoric, Parlamentul Federal al Austriei

> .
este format din două Camere: Nationalrat şi Bundesrat. '
Nationalrat-ul sau Consiliul Naţional este prima cameră a

parlamentului federal formată din reprezentanţi ai cetățenilor aleşi în mod
direct de aceştia prin sufragiu universal pentru o perioadă de patru ani.
Bundesrat-ul sau Consiliul Federal

este cea de a doua cameră a
parlamentului federal formată din deputaţi a/eși de parlamentele landurilor.
Numărul lor este direct proporțional cu numărul populaţiei landului.
Propunerile legislative sunt formulate atât de către membrii celor două

camere ale Parlamentului Federal al Austriei sub formă de moțiuni
legislative, cât şi de către membrii Guvemului Federal al Austriei sub forma
unor propuneri legislative ale Guvernului Federal. Este interesant să
observăm faptul că Bundesrat-ul poate transmite moțiuni legislative către
National-rat prin intermediul membrilor Guvernului federal, ceea ce arată că
executivul de la nivel federal are un rol deosebit de important în elaborarea
proiectelor de acte normative. De altfel, statisticile ultimilor ani arată că
peste 80% dintre proiectele legislative ajunse în Parlamentul Federal sunt
me mb ri i Gu ve rn ul ui Federal al Au st ri ei .
propuse de
ă în dezbater i şi o ini țiativ ă popu la ră na ți on al ă, da că

Poate fi introdus
puţ in 10 0.00 0 de cet ăţeni aus tri eci sau la ni ve lu l
este susținută de cel
landurilor, dacă este susţ in ut ă de cel puţ in 1/6 din ele cto rat ul ace sto ra. Pâ nă
fos t rez ult atu l ini ţia tiv ei popu la re .
în prezent, însă, nici o lege nu a
ui legislat iv es te , de as em en ea , un ul
Mecanismu l de la ba za pr oc es ul
ni mentală este, mai întăi,
interesant, / | că. fiecare propunere guve
Astfel că, BI și este transmisă c Atre Bundesrat
are . , care poate
aprob:
probată de Nationalrat, după € stor obie cţii se manifestă
avea obiecţii. De cele mai multe ori, efectul ace: me mb ri i
la ti v. î n Sp ec i l atun c i câ nd
doar în întârzieri al e proc es ul ui legisl at iv, în sp ec ia
63
administrativ unilateral, prevăzut de legea bl ic ă
Ș și în| baza Cănuj,|
pu |
acţionează Guvernul. Angajamentul este semnat pe termen lung şi, Potrivi
acestuia, funcționarii publici nu au dreptul la grevă. Pe de altă parte
personalul angajat pe bază de contract individual bilateral îşi desfăşoara
activitatea potrivit /egii private.
Diferența între aceste două categorii de persoane integrate în

administraţia publică devine în timp mai puţin importantă. În ultimii ani, Cea
mai înaltă funcție managerială în ierarhia administrativă,
şef de departament
în Cancelaria Federală a Austriei a fost deţinută de un funcţionar
public.
Reprezentanţii landurilor şi aleşii cetățenilor în Parlamentu
l Federal
al Austriei sunt plătiți de administraţia federală,
iar salariul lor reprezintă o
cotă procentuală din salariul inalților fu
ncționari publici austrieci.
Această realitate obiectivă demonstrează, pe de
o parte, respectul deosebit şi
recunoaşterea profesională faţă de îna
lții funcționari publici de carieră
administraţia publică din Austria, iar pe de altă din
parte, creează bazele unui
dialog constructiv şi eficient în
tre funcţionarii profesionişti
o amenii politici aleşi de cetățen ai statului ŞI
i pentru a le reprezenta şi s
in procesul de reglementare usține interesele
de la nivel federal.
» în Austria,
“ederal al Austriei au
în i n i ț i a tivă legislativă,
| Austria, autoritatea legisl
prin intermediul structur a t ivă se exercită
ilor specializare repr
nivele, respectiv: ezentate pe fiecare di
n cele trei
- Jederal, prin in
termediu
landuri:
62

In anul 2014, Belgia a avut Produsul intern Brut (PIB) de aproximativ
97 miliarde €, iar în acelaşi an, Produsul Intern Brut pe locuitor a fost de
36 410 $, în timp ce rata inflaţiei a fost de 0,1%, iar rata şomajului a fost de
8,5% din populaţia activă la nivelul ultimului semestru din 2014.
Belgia are resurse naturale limitate şi este nevoită să importe masiv

materii prime şi materiale. Cu toate acestea, în 2014 a avut o balanţă
comercială excedentară de 305.6 milioane euro şi este /ider mondial al
exportului per capita.
Belgia are un climat de afaceri liberal în care firmele de stat,

incluzând serviciile poştale, căile ferate şi transportul public, reprezintă o
cota nesemnificativă din totalul activităţii productive.
Guvernul bel gia n lim ite ază cât mai mul t interv enţ ia sa în eco nom ie.
ind ust rie per for man tă car e dep ind e în mar e măs ura de
Belgia dispune de o
uri le de măr furi şi ser vic ii rep rez int ă
comerțul internațional. Export
cor por aţi i dom ină ec on om ia Bel gie i, ele
aproximativ 70% din PIB. Câteva
în fie car e sec tor a] eco nom iei , incluzând industria,
având un rol hotărâtor
belgian nu imp une inv est ito ril or str ăin i
finanţele şi comerțul. Guvernul
sol ici tă tot uşi anu mit e apr obă ri ale uno r
limitări sau con tro ale res tri cti ve. Se
rie,
ea de rea liz are a ser vic iil or în ind ust
comisii care re gl em en te az ă mod ali tat
a n u m i t o r r e g u l i de p r o t e c ț i e a
r ă r i , J e a s i n g et c, r e s p e c t a r e a
băn c i , a s i g u et c. di n
r i z a ţ i i de c o n s t r u c ț i i , d e m o l ă n
at or il o r, o b ţ i n e r e a u n o r a u t o
consum
a c o n d i ţ i i l o r de p r o t e j a r e a
a ţ i i l o r l o c a l e , a s i g u r a r e
partea admi n i s t r sa u de p o l u a r e
c r a î n c o n d i ţ i i p e r i c u l o a s e ,
l d e a n u l u
angajaţilor, în sensu a d e t r a t a m e n t u l n a ţ i o n a l , fi in d
in e se bu c u r ă î n B e l g i
etc. Companiile st ră r e a c a p i t a l | u l u i şi
s t r i c ț iăi d e r e p a t r i c e
g e n e . N u e x i s t x r e
asimilate celor indi ş t e p a rticip a r e a b e l g i a n ă la
P
e
c e
[|
n ț e IN c e e a
a
c e r i
a
n i c i
.
şi
+ .
u l u i
.
prof i t .
i fi r m e C u c a p i t a l s t r ă i n
constit u i r e a u ne
g a n i z a t , C u p r o c e n t e
l ( o a r t e b i n e o r
a r e e s t e u n u o t e l e | d e
Sistemul d e t a x
ŞI a n g a j a ţ i l o r . C
c o m p ă n i i l o r
or o r şi r e g i u n i l o r
| si at ri bu it e co n „ u n i t ă ţ i l
considerabi l e a p l i o a le i p era c i a l ă a
z i t e c t a t e u v e r n u l IE d e t e r m i n a te d e L e g e a s p e
i m p o c o l de g obiective
n o r c r i„taerriiii o b !
n t s t a bi li te î n b a z a u
su
ă 1 Guver nului Feder al al Austr iei este Una
Structura or g a n i z at o r i c
p r i o r i t ă ţ i l e politi cilor în domen iile princ ipale ge
flexibilă, care re f l e c t ă
Gu vernu lui Feder al al Austr iei făceau
i n 20 15 , d in s t ructura
ouvernare.
i n i s t e r e fe de ra le :
narte următoarele 11 m
_ Minist eru l Federa l al Agr icu ltu rii , Med iul ui şi Ma na ge me nt ul

Apelor;
- Ministerul Federal al Apărării şi Sportului;
- Ministerul Educaţiei şi Asistenţei pentru Femei;
- Ministerul Federal al Familiei şi Tineretului;
- Ministerul Federal al Finanţelor;
- Ministerul Federal al Sănătăţii;
- Ministerul Federal al Administraţiei;
- Ministerul Federal al Justiţiei;
- Ministerul Federal al Muncii, Asistenţei Sociale şi Protecţiei
Consumatorului;
- Ministerul Federal al Ştiinţei, Cercetării şi Economiei;
- Ministerul Federal al Transporturilor, Inovaţiei şi
Tehnologiei.
Ministerele tederale sunt conduse de un ministru federal, care are în

subordine un Secretar general, căruia i se subordonează majoritatea
depanamentele sau secțiilor în cadrul cărora se desfăşoară între
îî o tt ati: Aa aga activitate
a n ministerului. In tuncţie de diversitatea
j şi complexitate a atribuţiilor
ministerelor, structurile acestora sunt mai suple (cu puţine nive
le ierarhice)
sau ma: ample. De exemplu, Ministerul Federal al Transpor
turilor avea în
2015 patru secțiuni domenii de activitate, iar fiecare av
ea propria structură.
Majontatea structunlor organizatorice au un număr mare de compar
timente
administrative.
3.1.6.2. Autoritatea executivă în cadrul landurilor din Austria
Pe nivelul administrativ reprezentat de landuri, autoritatea executivă

ste exercitată de guvernul landului, format dintr-un grup de reprezentanți
1)
-
-
— -=și şi desemnați de Parlamentul landului pentru a exercita aceste funcţii
Aparatul administrativ la nivelul landurilor este foarte bine Organizay
in funcţie de particularitățile de dezvoltare economică şi social; ale
acestora şi de interesele cetățenilor, care îşi aleg reprezentații
in
parlamentele landurilor în mod direct pentru perioade de cinci ani.
Sistemului administrativ din Austria este descentralizat şi confera

autoritate administrativă considerabilă landurilor. care la rândul lor
deleagă o parte importantă din sarcinile administrative către districte i
acestea din urmă către municipalități, care au un grad ridicat de autonomie
in soluționarea problemelor locale.
In ceea ce priveşte evoluţia în timp a principiului descentralizării,

aceasta a început depe vremea Imperiului Austro-Ungar. /egea privind
comunele, din 1862, recunoscând colectivităţilor locale a anumită
autonomie. Pasul decisiv pe calea descentralizării a fost făcut prin inserarea
în textul Constituţiei din 1920 a principiului autonomiei comunale, după
care în perioada 1938-1945 autonomia locală a fost suprimată de regimul
nazist. Ea va fi restaurată odată cu restaurarea republicii, iar în 1962 a avut
loc o revizuire a Constituţiei prin care s-a întărit autonomia locală.
În sistemul administrativ din Austria funcţionează principiul

subsidiarității, care provine din dreptul comunitar unde are semnificaţia de
regulator de competenţă, în caz de concurenţă între competența naţională şi
cea comunitară. Prin intrarea în vigoare a Cartei Europene a Autonomie!
Locale. în care este înscris şi principiul subsidiarității, chiar dacă nu este
numit ca atare (art.4). acesta este receptat în dreptul public intern al statelor
semnatare, ca un principiu de repartizare a atribuțiilor administrative între
centru şi periferie. EL, impun e plasar ea acesto r atribuţ ii la nivelu l cel mai
apropiat de cetăţeni, unde se consid eră că aparat ul admini strati v are
exerci ta în condiţi i coresp unzăto are. Nivelu l superi or nu
capacitatea de a le
decât atribuţ iile care, prin natura, amplo area sau
trebuie să-și asume
și eficien ţă depăşe sc posibil ităţile nivelu lui inferio r.
cerinţele de eficacitate
Bineînţeles, apreci erea acesto r cerinţe aparți ne puterii politic e.
re me mb ri i leg isl ati vul ui şi cei ai ex ec ut iv ul ui

Colaborarea directă înt
câ nd Gu ve rn ul Fe de ra l pr eg ăt eş te pr op un er ea
are loc în mod special atunci
fed era l pe car e o va îna int a Pa rl am en tu lu i Fed era l.
guvernamentală de buget
ă l a n i v e l l o c a l în A u s t r i a
. 3 . A u t o r i t a t e a e x e c u t i v
311..663.
vel local în Aust ia. aut ori tat ea
| exe cut ivă este | exe rci
N tat i
La nivel une prin intermediul unor structuri administrațiy,
. o r a ş e şi C O
district e
, C o n s i l i u l O r ă ș e n e s c , C o n s i l i u ;
m s u n i : Co ns il iu l D i s t r i c t u l u i
specifice. c u t a l e i ță ri i V i e n a
l O ra şu l u, în cazul
i c a p i
i p a l şi S en at ul N l u n i c i p a V a
M u n i c
(l e a d m in i s t r a t i v e s u n t r e a l i z a t e d e u p
La nivel de dist ri ct , a c t i v i t ă ț
c o n d u s d e a ş a - n u m i t u l c o m i s i o n a r aj
puvem oficial, sp ec ia l re un it ,
. Pe nt ru to a t e p r o b l e m e l e c a r e t r e b u i e r e z o l v a t e
districtului și bi ro ul ac es tu ia
l di st ri ct u lu i , c o m i s i o n a r u l d i s t r i c t u l u i e s t e
de autorităţile de la nivelu
re sp on sa bi l în fața g u v e r n a t o r u l u i landului.
Primarul este şeful administrației orașului sau municipalității sau

comunei. Lui i se subordonează consilierii executivi în calitate de
conducători ai unor structuri administrative distinct constituite din mai
multe departamente. Excepţie face capitala ţării, Viena, care are o
structură administrativă dublă, ca land şi ca oraş/municipiu. Viena are
un parlament al oraşului, şi un parlament al landului. Primul, se
numeşte Consiliu municipal (Gemeinderat), al doilea, Landtag.
Constatăm că există o dublă guvernare: cea a oraşului, prin Senatul
municipal, şi cea a landului prin Guvernul landului.
Cei 100 de deputaţi vienezi deţin la rândul lor funcţii duble, fiind,
în același timp, membri ai Consiliului municipal, parlamentului oraşului
şi ai Landtagului, parlamentul landului. Ei îndeplinesc ambele mandate
în uniune personală, adică simultan, ca unică persoană
Comunitățile locale sunt conduse de un consiliu lo

cal, ales prin vot
direct şi de către Primar (Burgermeister), care este ales de C
onsiliul local.
Instituţia primăriei este un organ administrativ şi executiv Şi la nivelul
comunei, care se ocupă (aflându-se în subordinea primarului ȘI a consiliului
comunal) de problemele comunei. In funcţie de rangul loc
alităţii, aceasta are
denumiri diferite. La Viena, care are un statut special, instituția primăriei
poartă numele de municipalitate. Conform Regulamentului de Organizare şi
Funcţionare în vigoare, în cadrul municipalităţii vieneze există opt
resorturi conduse de câte un consilier executiv, din care fac parte cele 70 de
departamente (MA-Mapistratsabteilung) şi mai multe instituţii, cum ar fi
r i i i
execut | v i c u p o r t o f o l i u , isa
ă c o n s i l i e
ni u. Pe lâng[o . [ i
un anumit dome
nu ÎI S- , at ri bu it un an um it | do me ni u, — ca re in să Su nt | mem,
Ie ri căr ora
CO nsilieri cârora Nu dar nu îndeplinesc atribuţii punctuale în cas.
i z + d e vo l.
aj Seenatului, au drep e d e p a r t a m e n t e .
u c on d u c u n re so rt gr up ă d
municip a l i t ă ț i i . d e ci n
pr im ar ul es te asista t de au to ri ta te a lo ca j;
in comunitățile mai ma n.
de un dependenţă i,
considerabil grad de in
Comunitățile se bucură
l o c a l e ŞI au r e s p o n s i „b il it at e pe nt ru dr um ur il e
soluțion a r e a p r o b l e m e l o r
ap ă , p e n t r u f u n c ț i o n a r e a ş c o l i l o r p r i m a r e
locale, asi g u r a r e a n e c e s a r u l u i de
zonale. In multe cazuri acestea
proiectarea lucrărilor de construcție
administrează grădinițele şi spitalele.
co mu ni tă ți ofe ră o ma re di ve rs it at e de ser vic ii car e

Cele mai multe
includ activități sociale, de asistență sanitară şi culturală.
În afara sarcinilor proprii, comunităţile execută anumite sarcini în

colaborare cu federaţia (instituţii de la nivel federal), cum ar fi organizarea
alegerilor sau cu landurile, cum ar fi acordarea cetățeniei. Serviciile
comunitare sunt, în general, finanțate din resurse locale, în proporție de
47,2%, din transferarea unor sume, aproximativ 45.7% de la Guvernul
Federal, şi 7,1% de la nivelul landului. Resursele comunităţii provin din
creşterea taxelor pe teren, proprietate, băuturi etc. ŞI dir prestarea
serviciilor oferite.
3.1.7. Organizarea şi funcţionarea autorității judecătorești din

Austria
Trebuie menţionat de la început că în Austria toate instanţele

sunt
instanţe federale și au reprezentare pe fiecare nivel administrativ, În
domeniile civil şi penal există trei nivele de orpanizare a justiției,
în
[funcţie de complexitatea litigiilor în cazurile de competenţa dreptului civ
il Şi
de pravitatea cazurilor penale, în speţele de drept penal. Din organizarea
autorității judecătorești în Austria cu reprezentare pe fiecare nivel fac
parte şi instanţele pentru probleme de muncă şi instanţele comerciale.
Primul nivel de adresare, este cel al instanțelor din districte

Următorul nivel, e reprezentat de instanțele landurilor sau cum mai sunt

publice pensii, se rv ic ii co nt ra ct ua le pe nt ru Person A
lu
a r i e i , a v a n s a r c ă r e s u r s e l o r u m a n e , dezvolta
cancel r n u l , t
a m e de r e f o r m ă la n i v el ul g u v e
n i s
-dmi inistrati t ra ti vă , p r o g r
de se rv ic ii vi rtua le , et c.
federal, programe
Divizia IV — C o o r d o n a r e ar e i m p o r t a n t e re sp on sa bi li tă ți în
pregătirea politicii guvernamentale şi asigură cooperarea cy
ministerele federale în toate domeniile de politici
coordonarea economică, coordonarea interpelărilor paria.
mentare: administrarea activităţilor ministeriale; coordonarea
şi planificarea politicilor regionale la nivel federal şi cel al
landurilor, asigurarea secretariatului Consiliului Naţional de
Securitate; coordonarea Comisiei de Bioetică a Cancelariei
Federale, etc.
- Divizia V -— Serviciul Constituţional are responsabilităţi
derivate din legislaţia fundamentală a Austriei reprezentată de
Constituţia Federală şi constituţiile landurilor. Activitatea
acestei divizii se încadrează în diferite domenii, de exemplu:
relaţii intemaţionale: apărarea drepturilor omului:
dreptunle
Şi libertăţile minorităţilor: legislaţie europeană,
etc.
- Divizia VI — Serviciul Federal de Presă
care gestionează
întreg procesul de diseminare de info
rmaţii către: cetăţeni
reprezentanții mass-media naţi
onală ȘI intemaţională şi
ministerele federale.
Incepând din 2015, în structura Cancelariei Federale

a Austriei au fost
integrate Ministerul Federal pentru Artă Şi Cult
ură, Consti
Media şi ci Secretariatul da Statuipentru Administra ție și Se luționalitate C şisi
de in
% rvicii Publice.
Acestea o perează efectiv prin diviziile de specia
litate cnumerate mai sus
Toate aceste componente ale Cancelariei Federale se e on
stituie ca şi
Corp ul Guvernului Federal, care alături de ministerele lederal
e asigură
exercitarea autorităţii executive a federaţiei.
Potrivit Constituţiei Austriei, Cancelarul Federal, împreună cu

Vicecancelarul și ministerele sunt cele mai importante componente ale
structurii organizatorice a sistemului administrativ al ţării.
nina p Vieneze (KAV), Instituţia Locuinţei (Wiener Wohnen),
Muzee C e ul Viena (Musecn der Stadt Wien), Uzinele comunale
vieneze (Wiener Stadtwerke) şi Wien Holding. Oficiul de Control, Direcţ
ia
Municipală şi cele 13 oficii districtuale (Magistratische Bezirksămter) nu se
subordonează consilierilor executivi
Din
punct de vedere administrativ, Viena este împărţită în 23 de
districte orăşeneşti. Acestea dispun de parlamente de district cu competențe
limitate. Ele sunt conduse de şefi/primari de district aleşi. În fruntea
Senatului municipal — care reprezintă guvernul Vienei — se află primarul.
Din Senatul municipal fac parte primarul şi consilierii executivi aleşi după
principiul proporţionalităţii. Primarul deţine preşedinţia Senatului şi
convoacă adunarea acestuia.
Subiectele dezbătute în Senat sunt de obicei prezentate de

consilierii executiv i cu port ofol iu. La şedi nţel e Sena tulu i, care nu sunt
publice, pot fi invitaţi mem bri ai Cons iliu lui muni cipal, prim arii de dist rict e
sau alte persoane competente.
gă tu ră cu pr ob le me le im po rt an te ale
Senatul municipal decide în le
şi de zb at e to at e in iţ ia ti ve le ca re su nt
administraţiei (person al, proiecte etc.)
îi re vi ne în sp ec ia l sa rc in a ve ri fi că ri i ŞI
supuse votului Consiliului _ Senatului
tu lu i de bu ge t şi a bi la nţ ul ui ge ne ra l. Ac ea st ă
dezbaterii pr elim in ar e a p? oi ec
cu m e m b r i i co mi si ei de fi na nţ e a
atribuție se ex er ci tă în co la bo ra re
co ns ta u în în ai nt ar ea de p r o p u n e n
Consiliului. Alte sa rc in i im po rt an te
o r t o f o l i u , n u m i r e a D i r e c t o r u l u i
e x e c u t i v i cu p
pentru aleg erea consilierilor rite cazun,
de r e p r e z e n t a r e în di fe
Municipal, exercitarea dreptului u r t e a
ea de
la î n a i n t a r ec a a de ap el ur i la C
acordului cu p r i v i r e
exprimarea ă , l u a r e a de d e c i z i cu
s a u la C u r t e a C o n s t i t u ţ i o n a l
Con t e n c i o s A d m i n i s t r a t i v
e al e C o n s i l i u l u i ( a t u n c i a
c o m i s i i l o r d e s p e c i a l i t at
la a t ri b uţ i i le r g e n ţ ă ,
privi r e
r u l au a t r i b u ţ i i p e n tru si tu aţ ii d e u
În pl us , S e n a t u l și p r i m a
este cazul).
|
r i în
A
îş i po t a s u m a d e h o t ă r â
n ţ ă
3
cazuri de u r g e
- e
î n s e a m n ă c ?
i în a n u m i t e
ceea ce a l i t a t e a l e C o n s i l i u l u i .
sa u al c o m i s i i l o r d e s p e c i
locul Con s i l i u l u i
i n i m u m 9 şi
e c ă t r e b u i e s ă C X is te m
u ţ i a V i e n e i p r e v e d v i e n e z e
Con s t i t C
teii o n s t i t u ţ i e i
consilieri
:
executivi. O
o e
urale i | alte i
ă s p u n d d e
maximum 15 |, r

[-ste de 1 C
marcat ! faptul că
federal. landurile
prin -participă
infern div , la exercitar
reprezen
>p* ea
tanții, nul
a
Îi .. acea )
t l a n I v e a n ) d
legi sl a t i v e a ț â
sa fie membrii în Bundesra t, cât
1 îşi 14 A , ("4
le lor. care ajung

parlamente Cc 10. landuril or, formate
| din | reprezentanţii
. arlamentele
landurilor prin P drept de vot de pe teritoriul landului.
se poate opune legislației land-ului, daca

Guvernul Federal
in te re se lo r fe de ra le , da r de ci zi a fi na lă «
a ce as ta c o n t r a v in e
cons i d e r ă c ă 9 Mle
, du l l a m e n t u l u i nd ul ui
-
it a r la
o
a rticipa r e a ş i » im pl ic ac or p
f orm u l a t ă c u p
Co ns ti tu ţi ei Fe de ra le , |
fi ec ar e la nd are dre pyy
Pe de altă parte, potrivit ă de ra j
o n s t i t u ț i o n a l ă , d a c ă a c e s t a co ns id er că o le ge fe
să sesizeze C u r t e a C
înc a l c ă a u t o r it at ea sa .
iv ă la ni ve l lo ca l în Au st ri a
3 1.5.3. Autoritatea legislat
Consiliul Di st ri ct ul ui /O ra şu lu i şi Co ns il iu l Co mu ne i sun t str uct ur

ve la niv elu l dis tri cte lor /or aşe lor și
de exercitare a autorităţii legislati
ns il iu l/ pa rl am en tu l loc al al eg e şi mem bri i
comunelor din Austria. Co
executive a or aş ul ui , ca re co ns ti tu ie guv ern ul
administraţiei
ns ul ta ti v pe nt ru to at e ho tă râ ri le car e sunt
local. Acesta este un organ co
supuse atenției consiliului spre aprobare. De asemenea, Consiliului i
în do me ni ul ad mi ni st ra ţi ei . În or aş e cu sta u!
revin diferite atribuţii
special, ca Viena, consiliu l po ar tă de nu mi re a de Se na tu l mu ni ci pa l
care are, în principal, atribuţii executive.
3.1.6. Organizarea şi funcţionarea autorităţii executive în Austria
In sistemul administrativ din Austria, autoritatea executivă sc EXeICI

pe fiecare nivel administrativ de către:
rel
- Guvernul Federal al Austriei format din minist
guvernamentale şi Cancelaria Federală;
- Guvernele landurilor:
- Guvernele locale.
ecutiv
Deşi în câteva domenii atât autoritatea legislativă, cât şi cea CX
sunt exercitate de către Federație, în cele mai multe cazuri
sarcinilor administrative este delegată către autoritățile
de la !
landurilor. Din aceste motive, specialiştii apreciază
că
sc h i m b , r e ț e l e l e i n s t i t u ţ i i l o r şi re
r m a ţ i e
.
Ş I
. a
= „d
| |
i n f o u i e bazei
*
e n s t i t
.
Rețele le d
e s o l i t i c e , c u l t u r a l e c o
r e se eeccO o
n n
o o
I m i ce e
ț e r
|
i Inn t e ă c ă
.
ş i n s t a t
-
solidaritate p e c i al i ş t i i c o
. . . +
u i p o li ti c cu r o ]
u l
.
a ț i
e
formare a s p it
rmale, unele bazate pe identita

mice $
p aţ iu l e u r o p e a n .
acoperă întreg s
€ ur op en e susține acest spaţiu unde
Implementarea proiectelor
on a l e cu lt ur al e , p ol it ic e, et ni ce , re li gi oa se , Co mb in a
organi z a ţ i i l e t r a n s n a ţi
lor de -a lu ng ul gr an iţ el or n a ț i o n a le şi fo rm ul ea ză so li ci tă ri De
activitatea
la B r u x e l l e s , sa u P a r l a m e n t u l ;
care le înaintează Comisiei Europene de
European de la Strasbourg.
Transnaţionalitatea, datorită interacțiunilor crescânde dintre actorii din

tradiţii diferite (naţionale, regionale sau etnice) ar putea chiar să devină un
mijloc de socializare şi instruire într-un nou spaţiu curopean.
Mecanismele procesului de curopenizare susțin dezvoltarea rețelelor

transnaţionale prin care statele curopene şi cetățenii lor participa la for
marea
Europei unite, în care cetățenii curopeni Conviețuiesc
şi cooperează în
acelaşlaş
ace i i spaţiu curopean marcat de o
diversitate de structuri politice şi
instituționale, dar şi de o varietate de cu
lturi,
In acest context, abordarea p
po în ţa
r o c e sului de europenizare 'onl
ntIn
inua
uă săSa
, ă
reprezinte 0 provocare ațât pentru st CO
Sa *
europene.
depinda. d Intensitatea şi J u Statele europene, cât şi pentru instituţiile
i N ȘI modul în care va continua procesul
politicile
de europenizar e
IlicI promovate de instituțiile e. i
curopene în care statele
membre sunt reprezentate E
influența secnaificacatitivvan Nolulia acestui Proces complex şi
transformarea Europei dintr de durată va
--0o reu iune
niune d de spațiii
respectarea drepturi
li, beră a capitalulPuliurilor ȘIşi llihiarebxe:ertăţilor ce
Intr-un contexţ cultural t ăț e n i l o r e u r o peni si i a
di veCrTsSifi
IlICat, Spa pe ăi

Schimbările de pe scena politică a ultimilor ani au crescut rolul
partidelor politice în Parlamentul Federal ŞI în Guvernul Federal, dar au
redus considerabil autoritatea decizională a Șefului statului.
Regele Belgiei are însă câteva atribuții importante, între care se află
şi următoarele:
- reprezintă națiunea, nu statul, în relaţiile lui cu alte state;

- este comandantul forțelor armate:
- numeşte Primul Ministru şi miniştrii, dacă aceştia au primit vot de
încredere din partea Camerei Reprezentanţilor pentru a forma
guvernul federal;
- acceptă sau respinge demisia guvernului belgian şi astfel poate
exercita indirect o influenţă importantă, când Parlamentul trebuie
să fie dizolvat;
- analizează şi promulgă legislaţia, care în proporție de 95% provine
de la Guvernul federal.
Caracteristici ge ne ra le ale or gani zări i ad mi ni st ra ti v-

3.2.3.
teritoriale şi ale si st em ul ui ad mi ni stra tiv din Be lg ia
ri i în te ri to ri u, Be lg ia cu pr in de tr ei
Din punctul de vedere al reprezentă
Co mu ni ta te a fl am an dă şi Co mu ni ta te a
comunităţi: Comunitatea franceză, ea
pă rţ it ă, de as em en ea , în 're i re gi un i: re gi un
german of on ă. Be lg ia es te îm
gi un ea Br ux el le s = Capi ta la (p ot ri vi t art . 3
valonă, regi un ea fl aman dă şi re
ns ti tu ţi ei di n 19 94 se pr ec iz ea ză că,
n 19 94 ). În art . 4a l Co
din Constituţia di mb ă fr an ce ză ,
un i li ng vi st ic e: re gi un ea de li
în Belgia există pa tr u re gi
un ea bi li ng vă Br ux el le s ŞI re gi un ea de
regiunea de li mb ă ol an de ză , re gi
Regatului aparține unei regiuni
Fiecare comunitate a
limbă germană. li ng vi st ic e nu
limitele celor patru re gi un i eu
lingvistice. Conform Constituţiei,
pot fi schimbate sau rec tif ica te dec ât IE i leg pi c gp g Di a. pe
iati al fie căr ei mer
Camerr, e |
urilor, îîn fiecare grup lin gvi sti c x fie întrunită şi caa tot voti
urilor
voturi Ing
u p să l a alul l
i c 1
te a m e m b r il o r f i e c ă r u i g r
major i t a v i s t i c e s
în c ele d o u ă g r u p u r i l i n g
p o z it iv e e x i s t e n t e
sufragiile exprimate.
În cadr ul regi unil or sunt orga niza te 11 prov inci
81
1.3.2. Com pon
) ente ale organizării administrativ-instituționale
| Principalele tipuri de instituţii, integrate de conceptu

l de organizare
administrativ-instituțională, sunt grupate pe cele trei ramuri are autoritătii:
legislativă, executivă şi judecătorească. Prin urmare principalele
componente ale organizării administrativ-instituționale sunt: instituţia
şefului statului, parlamentul, guvernul, instanţele de judecată, avocatul
poporului.
- instituția şefului statului este organizată diferit de la un stat la altul

în funcție de tipul de stat şi Constituţia acestuia:
- Parlamentul poate fi organizat instituţional la nivel naţional, regional
și local, find reglementat de legea fundamentală şi de regulamente
specifice. In majoritatea statelor parlamentul este autoritatea legiuitoare
care se constituie şi funcționează în majoritatea statelor la nivelul statal
(național, federal, regional), având relaţii administrative de cooperare
cu autoritatea executivă dintr-un stat.
- Guvernul poate fi organizat la nivel central, regional, local şi este
susținut de agenţiile specializate în exercitarea atribuţiilor sale
specifice. În majoritatea statelor, guvernul reprezintă autoritatea
executivă la nivelul la care funcţionează şi este format dintr-un număr
variabil de ministere, agenţii guvernamentale şi alte tipuri de instituţii
cu care se află în relaţ ii administrative regl emen tate . În cadr ul
guvernelor se orga nize ază şi func ţion ează : mini ster e, depa rtam ente,
direcţii, comp ar ti me nt e, servicii , bi ro ur i, of ic ii , etc.
ite şi fu nc ți on ea ză în ma jo ri ta te a
- Departamentele sunt constitu
se re al iz ea ză poli ti ci le şi st ra te gi il e
instituţiilor de mai sus şi prin ele
pa rt ic ul ar es te | Fr an ța . As tf| el ,
instituționale. În Europa, un caz
ra ct er iz ea ză pri ntr -o rel ati vă om og en it at e
departamentele franceze sc ca
si tuaţ |
ii im pu se de ar gu me nt el e
teritorială, cu excepția câtorva
Pa ri su lu i) sa u ! st or ic e (T er ri to ir e de Be lt or t,
funcţion al e (c el e di n ju ru l
fi in d în me di e de 50 00 -6 00 0 km ,
din estul ţă rii) , m ă ri m e a lor
ce a a ju de ţ e lo r ro m â ne ş t i.
comparabilă cu
ni ve le le de bază sunt: r l,
ntra
cent regional şi locaal,
În majorit a te a st at el or ,
pl ex e, în fu nc ţi e de s i s t e m u l po li ti c
te a su nt mu lt mai co m
dar în practică aces

ză ri i îş i p u n a m p r e n t a as up ra
i al e or ga ni
două dimensiun st at e
ACCSIC
l o r a d m i n i s t r a t i v e di n di fe ri te
re s i s t e m e
de funcţiona lrative curopenc rezultă, în primul rând
modelelor n s
r u c t u r i l or a u
Et e r o g e n i t al e i s t
V O b a de st at e fe de ra le , un it ar e Sa
. e c ă e s t e
ŞI C V o l u ţ i a l o r F i
ă di n a n u m i t e
din g e n e z ă
la b a ză o lo gi că d e r i v a t
i n i s t r a t i v a r e
e , a p a r a t u l a d m i c e et c) , ca re au
region a l
t i c e , po l i ti ce , e c o n o m
e , c t i c e , l i n g v i s
rațiuni (naţiona l
st ra ti v- te ri to ri al e re zu lt at e și au
u n i t ăț i l o r a d m i n i
a r i t ă ţ i l e
determinat particul t ă a u n o r in st it uţ ii sp ec ia li za te .
a d a p t a r e a p e r m a n e n
generat crear e a şi
i c ă Ş I p r a c t i c ă , p u t e m
e c t e d e n a t u r ă t e o r e t
a c e s t e a s p
Având în vedere ă r i i g e o g r a f i c e a s t a t u l u i şi
d e p a r t i c u l a r i t ăţ i l e o r g a ni z
afirma că , în f u n c ţ i e u r o p a m a i m u l t e
t fi ' d e n t i f i c a t e î n E
e la n i v e l u l t e r i to r i ul u i , p o
a d m i n i s t r a t i v e ce le cu
d m i n i s t r a t i v e . C â t e v a d i n t r
u t o r i t ă i a
tipuri de instituții şi a l i c ă c o m p a r a t ă su nt
e v a n ț ă p e n t r u a d m i n i s t r a ţ i a p u b
reprezentativitate şi rel
prezentate în continuare.
e, d i s p u n e r e a ac es to r ca te go ri i de in st it uț ii şi
În toate statele democratic
ui pr in ci pi u f u n d a m e n t a l şi un iv er sa l, ce l al
autori tă ți se fa ce pe ba za un
Stat. Pr in „ se pa ra ți e” au to ru l ac es te i lu cr ăr i
sepa ra ţi ei pu te ri lo r în tr -u n
ie ct iv elor , at ri bu ţi il or , co mp et en țe lo r şi
înțelege: delimitarea clară a ob
on ar e în pr oc es ul de gu ve rn ar e Sa u în
responsabilităţilor, modul de relați
pec tiv de re sp ec ta re a leg ali tăţ ii înt r-o țar ă Ace ste
cel de reglementare, res
elemente de diferenţiere pe care le au diferi te ins tit uţi i sun t int egr ate pe una
sau alta din cele trei ramuri: executivă, legislativă şi judecătorească
Porn in d de la ac este baze co nc ep tu al e, pute m af i că

> organizartă
a rm a
ad mi ni st ra
a ti v-in stit uți
instituțio na lă se re fe ră la or ga ni za re a şi fu nc ți on ar ea
—
petSHIIUȚIILOr
fi lor şi auto rităților admi
ti
nistra tive, de la ni ve l ce nt ra l nal a
, Yegiioon sau
servi stăsati alisfacerii
al, pentru a int şi prosperității
ereselor statelor
cetățenilor.
În concluzie, Ie, îîn accepţi auto ru lu i ac es te i lu cr ăr i, organizarea

mientnlstrattv initial a si i ,
u n e r e a in st it uţ ii lo r st at ul ui în
cu m o d e l u l d i ns ea mn ă d i s p ă cu s c o p u l d o
conformi ta te c Organi z a r e le ri to ri al
a p e r i
u sc op ul de
exercilarea autorități
FUUŢUi , i ej
între statu lui ŞI repr ezen tare a şi
cetățenilor pe Hireg teritoriul statului 3? saiujacerea intereselor

bd .
SImit T)
. 19 9 tă
n) ini lA CX xis tă următoarele

ISlc nivele ,
'eritoriaj,
al tie cărui stat. In opin
€ lui O. ith
"ă
a d m i n i s t r a ti v - i n s t i t u ț i o n a l ă :
de o r g a n i z a r e
Guvernul ( aut o rit a t e a ) c e n t r a l ă ;

federal component (în statele
Guvernul (autoritatea) statului
federale); |
Guvernul (adminis tr aţ ia ) re gi on al (ă) în st at el e un it ar e:
Guvernul (autoritatea) locală de rang superior (departamental);
- Admi ni st ra ţi a gu ve rn am en ta lă in te r- re gi on al ă;
- Autoritatea locală de rang inferior (municipal sau comunal);
- Unităţile subcomunale (consiliile parohiale).
Trebuie însă menţionat că nici un stat nu deţine toate aceste nivele de

guvernare, ci combină doar câteva dintre ele. De exemplu, noile state
membre, Polonia şi Ungaria, au trecut la sistemul regional de organizare
administrativ-instituțională abia în 1990, iar această schimbare a fost făcută
în vederea interconectării cu sistemul regional european. Franţa, statul cu
cea mai mare suprafață din Uniunea Europeană, şi-a perfecționat sistemul
regional prin adăugarea între nivelul departamental şi cel comunal a unor
nivele inferioare, tradiționale, de deconcentrare administrativă.
- Instanţele de judecată reprezintă autoritatea judecătorească la

diferite nivele ale organizării administrativ-teritoriale dintr-un stat. În
general, această categorie de instituţii se bucură de independenţă şi nu are
relaţii administrative cu alte instituţii sau autorităţi ale statului, cu excepția
celor prevăzute în mod expres de legislația specifică a unui stat. În Europă,
instituţiile autorităţii judecătoreşti au moduri diferite de organizare şi
principii specifice de funcţionare, care trebuie cunoscute pentru a descoperi
factorii de succes sau slăbiciunile lor.
Aşa cum putem observa din această prezentare a elementelor
organizării administrative, administraţia publică oferă o bază instituțională
extrem de diversificată.
legale şi formale, care să aibă la bază principii şi norme de drept privat și
public, intem şi internaţional, în aşa fel încât autoritatea și integritatea
statelor membre să nu fie afectată.
- Europenizarea este o instituționalizare la nivel european a
sistemelor de guvernare naționale, dându-le însă acestora instrumentele
concrete pentru a putea lua şi implementa deciziile adoptate în comun.
Europenizarea ar putea fi definită ca un proces prin care se urmăreşte

întărirea capacității organizaționale a instituțiilor europene pentru
desfăşurarea unor acțiuni colective şi a unor proiecte comune. În legătură
cu domeniul instituţiilor europene, au existat şi încă există dezbateri. Deşi
numeroşi specialişti şi cercetători ai UE acceptă ideea că acest proiect este
în mod clar “cea mai extraordinară realizare din politica mondială actuală”,
se discută mult despre natura Uniunii, gradul său de supranaţionalitate sau
cauzele dezvoltării sale.
- Luropenizarea ca impact asupra sistemelor de guvernare naţionale

ŞI sub-naţionalc,
Din această perspectivă, curopenizarea presupune divizarea
responsabilităților şi atribuţiilor între diferitele nivele ale guvernării. Toate
sistemele trebuie să asigure un echilibru între unitate şi diversitate, între
coordonarea centrală şi autonomia locală.
Prin aceasta, fenomenul implică adaptarea sistemelor naţionale şi
subnaţionale la un centru politic european.
Claudio Radaelli definea ewropenizarea ca fiind “procesul de

construcție, difuziune şi instituționalizare a unor reguli formale şi
informale, a procedurilor şi paradigmelor politice, a modalităților de a
face lucrurile, precum şi a normelor şi credințelor comune care sunt mai
întăi definite şi consolidate în formarea politicii comune a Uniunii
Europene şi apoi sunt încorporate în logica discursului politic intern
(național şi subnaţional) a structurilor politice şi a politicilor publice esa
Aceasta este una dintre cele mai complete abordări cu pnvire la conţinutul
curopenizării“€,
ss Stângaciu, A. (2007). Romania in contextul Integrării in structunie Uniuni Europene.

Relaţiile economice romano-italiene , Cluj-Napoca, Editura Efes, pg. 9. |
% Peatherstone, K... Radaelli, C. M., (2003). The Polizics of Europeanization, Ed Oxtoni
University Press, New York, pg. 35.
41

CAPITOLUL 2
Europenizarea şi dinamica sistemelor administrative

şi politice din Europa
Europenizarea s-a dezvoltat în spaţiul geografic european format din

statele curopene membre. În conținutul Actului Singular European din anul
1986, care se regăseşte în Constituţia Uniunii Europene, spaţiul european
este „un spațiu fără frontiere interne în care este garantată libera circulație
a mărfurilor, bunurilor şi capitalului.”
Uniunea Europeană (UE), ca si spaţiu politic implică un model nou de

societate, o nouă înțelegere a unei societăţi politice în care diversitatea este
recunoscută în mod reciproc. Prin procesul de europenizare se urmăreşte
administrarea unei diversități de economii, culturi, de sisteme administrative
având ca obiectiv dezvoltarea echilibrată şi sustenabilă a statelor europene şi
prosperitatea cetăţenilor europeni.
2.1. Europenizarea, context, concept şi proces
Europenizarea a apărut şi s-a dezvoltat într-un context european

puternic marcat de strategiile şi politicile instituţiilor europene, care, aşa
cum spunea Jean Marc Ferry, au introdus un „supranaţionalism normativ”,
despre care Joseph Weiler spunea că a generat un „efect direct” asupra
statelor membre, dar mai ales asupra celor candidate la statutul de membru
al UE.
2.1.1. Contextul procesului de europenizare
Intensificarea globalizării, internaţionalizării şi mondializării au

influențat semnificativ procesul de europenizare prin care se urmăreşte
configurarea unui nou model de societate, cea europeană, în care libera

” propusă de Satori Giovani, înțelea S i
e
extenstun
i .
zi
folos
*
i t t
.
e h n i c ă
.
;
pt (
! ( ir şi c:
n t eîn s i rup de
u n c ) , ) d a Şi Ca un g
t a t e a c a r a c t e r i :
ca totali ă conceplu
t e n s i u n e ) l a c
atribute (ex n s l a p o l i t i c i l e
l r â n d , u n r ă s p u
i m p l i c ă , î n p r i m u co ns tr uc ți a
Europe n i z a r c ă "24 Rurope ni za re a î n s e a m n ă
u n c a E u r o p e a n ă . in fo rm al e
adoptate d e U n i
re gu lilo r fo rm al e şi
a l i z a r e a n or me lo r, ae ll i
Ş
difu z i u n e a şi i n s t i t uț i o n
or (F ea th er st on e &R ad
st il ur il
. .
m e l o r P o l i t i c e şi
proc e d u r i l o r , p a r a d i g | E
|
200 3 , p . 3 0 ) . i z a r c ă d i s t i n g c i n c i
c o n s e c v e n ț ă e u ro p e n
t u d i a z ă C u
Specialiştii care s
i n u t u l u i a c e s t e i a :
dimensiuni ale conţ
t e r i t o r i a l e e x t e r n e .
s c h i m b a r e a g r a n i ț e l o »
- Europ e n i z ar e a c a
r e a s p a ț i u l u i g e o g r a f i c şi
u n e se r e f e r ă la t r a n s f o r m a
Această d i m e n s i un it ar .
f u n c ț i o n e ze ca un în tr eg
e u r o pe an as tf el in câ t să
p o l i t i c g r a n i ț el o r U n i u n i i E u r o p e n e
d e z v o l t ă o d a t ă c u l ărpir ea
Europenizarea se i . În acest context, devin
c o o p t a r e a d e n o i m e m b r
p ri n e x t i n d e r e şi regimuri
gestionate de o serie de
importante relațiile transfrontaliere
uţ ii ca re e v o l u e a z ă în a f a r a UE .
trans n a ţ i o n a l e şi in st it
a re a ca p r o c e s de g u v e r n a r e .
- Europeniz
la fa pt ul că U E a av ut su cc es în
Această di me ns iu ne se re fe ră
ve rn ar e ca re in cl ud e o m a r e pa rt e a
instituțio na li za re a un ui si st em de gu
e ca re es te în co nt in uă cr eş te re . UE este în prezent
continentului, part în ti mp
ca re se do re şt e să ca pe te
proiectul politic central în Europa, u b m i n a
a n d ă şi co nt ro l, fă ră în să a s
atributele unui adevărat centru de com
principiile de ba ză ale de mo cr aţ ie i şi ale au to -g uv er nă ri i.
de zv ol ta re a ins tit uți ilo r de co nd uc er e la

- Europenizarea privită ca
se am nă în mo d pra cti c, co ns tr ui re a unu i cen /ru
nivel european, în
e de co nd uc er e col ect ivă, car e are un an um !
meme p-apem cu o capacitat
Da
y
pol iti că a pro ces ulu i

.
dec
e
izi ona l. Ca pa ci ta te a de
-
ado pta re
â »
izii multilaterale este în acest caz întărită de constituirea de instituții
23 Sartori, G., Radaelli, C m; K

i ae î D e a C o n c e p t s t r a t ee ri
substantiv4 e DE E.” me pri ONII
0 0 8a i
4
.
/ o p . r a V c i o p i x l e / 2 0 0 0 - D = a a p
pp ă nu p :
d eul n i a n i z a t i o n , o r k
“ e a t h e r s t o n €, K., R a d a e l l i , C, M . ( 2 0 0 3 ) . T h e p o l i t i c s o f E u r o p e N e w - %
„Oxford University Press, pg.3.

Pentru a înțelege schimbările derivate din procesul de curopenizare ar
trebui să pornim de la conceptul în sine, faţă de care nu există deocamdată
un punct de vedere unanim acceptat. Deşi opiniile în exprimarea pe acest
concept sunt diferite, totuşi autorii au o bază unitară clară de principii şi
valori europene de la care pornesc. Câteva dintre cele mai interesante
abordări cu privire la curopenizare sunt prezentate în continuare.
2.1.2. Europenizarea, concept şi proces
Europenizarea este un concept relativ nou, care a apărut şi s-a

dezvoltat dintr-o nevoie obiectivă de întărire a cooperării dintre statele ce
compun spațiul geografic al Europei. Cu timpul, odată cu schimbările din
mediul european ȘI cel internațional care au avut loc în ultimele trei decenii,
curopenizarea a devenit un proces sistematic prin care statele europene
urmăresc să se dezvolte din punct de vedere economic, social şi cultural
colaborând în toate domeniile şi respectând reciproc independenţa şi
autonomia lor politică şi administrativă.
Fundamentul europenizării îl constituie realizarea unei convergențe

treptate a valorilor culturale, instituţiilor, structurilor şi mecanismelor ce
funcţionează în spaţiul european.”
În general, teoreticienii neoinstituţionalişti urmăresc o teorie

economică a instituțiilor”!, mai precis doresc o caracterizare a procesului de
evoluţie a unei politici prin prisma existenţei instituțiilor. Mai mult decât
atât, „teoriile neoinstituţionaliste au apărut fără a avea originile în studiile
Uniunii Europene, însă s-au bazat pe reintroducerea instituțiilor în cadrul
diverselor teorii”? pentru a se demonstra că rolul acesta nu poate fi omis
când sunt analizate entităţi aflate la un nivel superior.
Principalele abordări ale conceptului de europenizare selectate din

literatura de specialitate, sunt prezentate în continuare. In acest scop, am
Nicolescu, O. (1998). Management comparat. Uniunea Europeană, Statele Unite ale

Americii şi Japonia
, Ed. Economică, Bucureşti.
I Bates, R. H. (1998). Contra Contractarianism; Some Reflections on the New
Institutionalism în Politics Society 1988, SAGE Publications, pg.387-392. i ni
ă Pollack, M. A (2009). The new institutionalisms and European Integration, în European
Integration Theory, Oxford University Press, P8- 125,
39
-0 variantă în care statele unitare cu populaţie minoritară permit
tuncționarea unor guverne regionale cu puteri legislative şi cu
responsabilităţi funcţionale (Regatul Unit, Spania, Italia),
- o vanantă în care statele unitare sunt asociate (politic, economic sau
militar) cu anumite comunități, fără însă ca să-şi piardă identitatea culturală
şi organizaţiile politice. Exemple în acest sens sunt date de insulele din
apropierea unor state unitare, care au intrat sau au rămas în uniune cu
acestea: Azore sau Madeira (Portugalia); Baleare şi Canare (Spania); Aaland
(Finlanda); Groenlanda şi Fere (Danemarca).
Asttel, gradul de regionalizare depinde mult de modul în care

autorităţile centrale reuşesc să delege la nivel substatal (regional) o parte
din autoritatea lor administrativă, politică, educaţională şi economică
(Gruber, 1999). La fel ca în cazul federalismului, structura etnică nu
reprezintă un element cheie în definirea statului regional. Sunt state ale
căror regiuni s-au impus pe baza diferenţierilor etnice şi culturale: Regatul
Unit (Scoţia, Țara Galilor, Irlanda de Nord); Spania (Catalonia, Țara
Bascilor); Italia (Tirolul de Sud). Organizare regională au şi unele state cu o
structură etnică relativ omogenă: Olanda, Danemarca, Norvegia, Suedia,
Finlanda.
1.3. Organizarea administrativ-instituţională în state din

Uniunea Europeană
Între organizarea administrativă a teritoriului unui stat şi aparatul

administrativ al acestuia există o foarte strânsă legătură. In această secţiune este
explicat conceptul de organizarea administrativ-instituţională, aşa cum acesta
poate fi identificat în diferite state, în special din Europa.
1.3.1. Co nc ep tu l de or ga ni za re adm ini str ati v-i nst itu țio nal ă
Deşi delimitarea celor două concepte, respectiv organizare

administraliv-terilorială şi organizare administrativ-instituțională este
adesea dificilă înt r-o ana liz ă com par ati vă, totuşi ea tre bui e făc ută pen tru a
el e și fa ct or ii ca re au de te rm in at Şi
ș i ca re
c a
înțelege contextul, vari ab il
org ani zar e și fun cţi ona re a apa rat ulu i adm ini str ati v,
influențează modul de
ent ele de pe fie car e niv el de org ani zar e şi de pe
relaţiile dintre compon
nivele diferite reprezentate în unităţile teritoriale specifice.
33

rculaţie şi r espectul pe ntru diversitate suni principii de baz. ă pe Care ” A
> . Y ş .. . 9 i
3 sociale. La nivel CUrOpean

ic e
Cl
dom eni ile vieţ ii ec on om

dezvoltă toate te şi va [i pre ced ată de pro ces ul de ade rar e și 2Do j .
a r e a i 1 f o s t , C S
curopeniz t a t e l e c u r o p e n e d e v i n p a r t e a s i s t e m u l ;
p e a n ă , p r i n c a r e s |
integrare curo
iv e u r o p e a n .
administrat
o p e n i z a r e s u n t : r e d u c e r e a
r i v a t e a l e p r o c e s u l u i d e c u r
Obiec t ive l e d e
r e a c o e z i u n i i s o c i a l e ice
Şi e c o n o m
ŞI eliminarea disparităţilor, întă r i
y
o d u s e l or şi s e r v i c i i l o r p e n t r u c e t ă ț e n i i
pieţei europene a pr
dezvoltarea r , i n u r m a re,
securităţii și l i b e r t ă ț i i s t a t e l o e t c . P r
europeni, asigurarea
u n u | f i r e s c , s u s ț i n u t d e u n g r u p d e i n s t i t u ţ i i
procesu | de c u r o p e n i z a r e es te
t r u a a s i g u r a c oor d on a r e a şi a u r m ă r i re al iz ar ea
europene , sp ec ia l cr ea te , p e n
po at e af ir ma că pr i n c i p a l a m i s i u n e a
obiect ivelor generale şi spec ifice. Se
a de ad mi ni st ra re a un ei di ve rs it ăț i de cu lt ur i
instituţ ii lo r e u r o p e n e es te ac ee
c r a ţ i e i un iv ersa le , o d e m o c r a ţ i e c a r e , a ş a
politi ce cu pr in se în ca dr ul d e m o
s c r i e at ât s c o p u l u i u n i v e r s a l i s t i c , câ t
cum sp er a Jaqu es Le no bl e „a r pu te a s u b
şi rădăcinilor identității noastre”.

de fi ni re a co nţ in ut ul ui st at ut ul ui
Unul din efectele europenizării a fost
za re a ac es tu ia pr in Co nv en ţi a Eu ro pe an ă a
de „cer ăț ea n eu ro pe an ' şi au to ri
la Co ns il iu l Eu ro pe i, sp re de os eb ir e de
Drepturilor Omului de a a pela direct
ea ză la Cu rt ea Eu ro pe an ă a Dr ep tu ri lo r Om ul ui .
ce il al ți ce tă ţeni ca re ap el
es te un pr oc es fi re sc , co ns ta nt şi
Prin urmare, europenizarea
şi in te rn aţ io na l af la t în tr -o co nt in uă
ireversibil într-un context european
rn ic de zv ol ta te , ca re s- au bu cu ra t de mu lt ă
schimb ar e, în ca re st at el e pu te
cu ri ta te a şi bu nă st ar ea în ac el aş i mo d.
independenţă, nu îşi mai pot asigura se
al e UE au de sc op er it că au ne vo ie de co op er ar e
Trep tat , st at el e fo nd at oa re
au ex ti ns pr oc es ul de in te gr ar e de no i
cu celel alte state din Europa şi
de cu ro pe ni za re a de ve ni t o pr eo cu pa re pe rm an en tă
memb r i , ia r pr oces ul
il or ve ni ţi , în pa rt en er i pu te rn ic i, eg al i
pentru transformare a, în special a no
pr ez en ta nţ ii lo r al eş i sa u nu mi ți în
şi viabili. Liderii statelor membre şi re
eu ro pe an în țe le g că eu ro pe ni za re a se
structurile aparatului administrativ
su sț in ut ă de co op er ar ea ef ic ie nt ă în pl an
bazează pe unitate şi aceasta este
că, de şi se co lu l tr ec ut a fo st do mi na t de
european și internaţional. Se pare
SUA, secolul acesta este dominat de Europa şi Asia.
valorilor din lumea dezvoltată: „într-un mod care conduce la CXploatarea
lor şiY la întărirea dominaţiei celei mai . mari et părți
F$ . 7 ma
din naţiunile dezvoltate»
. a 3 _ |
(Sphehal, 2001, p. 52).
Cercetările specialiştilor arată că ţările în curs de dezvoltare au

coeficienți mai mici de inovare şi coeficienți mai mari
de imitație decât
țările dezvoltate (Talukdar, Sudhir &Ainslie. 2002. p. 107
). Existenţa unui
model de europenizare stimulează interesul pentru
imitație, fiindcă este
conceput ca valoare indiscutabilă şi nu este susțin
ut de o dezbatere publică a
criteriilor şi oportunităţilor.
Pe de altă parte, modelul euro penizării

prin inovaţie atrage o serie de
riscuri pentru că se baze ază pe o de
scoperire permanentă a modului în care
trebuie susținut procesul de curope
nizare.
Deşi modelul curopenizării prin

inov ație are avantaje multiple, în
special libertatea de a descope
ri soluţii noi la diverse nevoi de adaptare,
totuşi modelul europenizării
prin imitație este preferat de majoritate
statelor implicate în acest p a
roces, în special de cele nou intrate în UE
candidate | a Statutul de stat sau
membru în UE.
2.5. Efectele procesului

de europenizare
zultate ale impactului

' se caracterizează
Abordarea “rop-d o w n prin „presiunile ” instiţ
U
ți il OP
e m b r e , î
în sp ec i! ia l în p e r i o a d a 1 9 7 0 - 1 9 8 0
europene a s u p r a s t a t e l o r m
Abordarea “buttom- up cl us te r” se ca ra ct er iz ea ză pr in ac ce nt ul puş

mo du l în ca re ad mi ni st ra ţi il e na ţi on al e re uş es c
analiza la nivel naţional şi
om ic , so ci al , pol iti c, cul tur a] «:
folosească şi să îmbine specificul econ
elementele de no ut at e ge ne ra te de pr oc es el e de ad er a.
legislativ cu
at el or . Aş a cu m ob se rv a Fe at he rs to n
integrare şi europenizare a st
semnificative „i mp or tu ri ” su nt of er it e de st ud ii le co mp ar at iv e
numeroase şi
on om ic e, so ci al e, gu ve rn am en ta le şi
ce integrează analize Şi politici ec
tf el , eu ro pe ni za re a, ca un ul dintre efectele integrării
culturale” 5! . As
sc hi mb ar ea , ad ap ta re a, de zv ol ta re a şi construcția statelor în
semnifică
interior ul st ru ct ur ii co mu ni ta re .” 3 F
ti po lo gi e a e u r o p e n i z ă r i i , Ke vi n
În încercarea de a gă si o
et ar e ba za tă pe m o d u l şi pe co nt ex tu l în ca re
Featherst o n e : ? a re al iz at o ce rc
în li te ra tu ră în p e r i o a d a 1 9 8 1 - 2 0 0 1 . Di n
termenul de „eu r o p e n i z a r e ” a p ă r e a
au cu pr in s în pa gi ni le lo r lu cr ăr i de sp re
cele 116 public aţ ii a c a d e m i c e ca re
ri di re ct e la ac es t t e r m e n . D u p ă 19 90 ,
curopenizare, doar 4 % fă ce au re fe ri
% di nt re ar ti co le le a c a d e m i c e pu bl ic at e
respectiv în perio a d a 1 9 9 0 - 1 9 9 5 , 2 3
re ct . O an al iz ă at en tă a s u p r a co nţ in ut ul ui
abordau europ e n i z a r e a în m o d di
r e l o r pa tr u a b o r d ă r i al e p r o c e s u l u i de
lor permite identi fi ca re a u r m ă t o a
34 :
europenizare
- proces istoric;
- proces de difuziune culturală;
- proces de adaptare instituțională;
- proces de adaptare a politicilor.
re tă ri su nt ma i pu ţi n le ga te de ef ec tu l di re ct
Da că pr im el e do uă in te rp
Eu ro pe an ă, ul ti me le do uă ab or dă ri su n!
al politicilor el ab or at e de Un iu ne a

2.4. Modele ale curopenizării
Por
)
nin| d de la ana„|:liza făcută asupra parcursului . statel a
or în procesul de
curopenizare, în literatura de specialitate, în anul 2005, Trondal a contur
at
două modele g curopenizării, la care au avut o contribuţie importantă
Dobre şi Coman . Acestea sunt:
> Modelul europenizării prin in

ovaţie,
> Modelul europenizării prin im
itație
Modelul europenizării prin inovație derivă din perspectiva teoretică
prin carc sc accentuează strânsa legătură dintre decizia po
litică şi politica
de cercetare şi de educaţie superioară.
Modelul europenizării prin imitație provine

din viziunea care susține
o pierdere a legăturii dintre decizia politică şi politica de
cercetare şi de
educație superioară prin procesul transguvernamental de
imitație (Trondal,
2005).
Impactul europenizării cu societatea se produce în contextul unui

anumit tip de modernitate, modernitatea tendenţială“?.
Conceptul de modernitate tendenţială este util în stud

iul societăților
de tranziție, unde modernizarea s-a produs iniţial prin
construcția politică
instituțională şi nu prin dezvoltarea economiei capitaliste. Multe dintre
elementele tradiționale din vechea societate au conviețuit cu noul
organism politic şi juridic modern. Unele țări membre ale UE
, cum este şi
România, au experimentat modernitatea tendenţială. Din cauza
particularităţilor istorice, unele societăți sunt încă în faza unei mo
dernităţii
tendențiale, întrucât multe elemente de modernitate nu se pot
coagula ca
structuri stabile în toate sectoarele sociale. Modernit
atea pătrunde greu şi
lent printr-o rețea complicată de structuri socio-inst
ituționale ale societății
tradiționale. (Schifirneţ, 2007; 2008).
Procesele de modernizare din țările mai puțin dezvoltate sunt

modelate, de țările dezvoltate, prin imitarea de către primel
e a instituţiilor şi
i
4| Nat -_ A a «„ _. — Scanne d with CamScanner
3.1. Austria
Denumirea oficială a statului este Republica Austria, care în traducere

din limba germană înseamnă „marca de est” C ontorm documentaţiei
furnizate de istorici, Republica Austria. pe care o vom menţiona pe scurt în
continuare Austria, există din anul 976. când a fost intiințată ca o prefectură
a Bavariei. Atestarea oficială a acestui stat datează din secolul al XII-lea. in
anul 1156, când Privilegium Minus a ridicat Austria la rang de ducat. În
1918, Austria trece de la monarhie constituțională la republică, iar pnn
Constituţia din 1920, când practic a fost finalizată această schimbare, statul
a devenit unul federal. Austria a aderat la Uniunea Europeană în anul 1995.
3.1.1. Date şi informații cu caracter general
Suprafaţă totală a statului este de 83879 km. iar 70% din teritoriu
este muntos. Statisticele din anul 2014 arată că Austria are o populaţie de
aproximativ 8,5 milioane de locuitori. Produsul intem brut în 2014 a tost
aproximativ 366 miliarde $, iar Produsul intern bruvlocuitor în acelaşi an a
fost aproximativ 43.085 $, conform statisticilor Băncii Mondiale. Ponderea
contribuţiilor principalelor ramuri în Produsul intern brut este următoarea:
> serviciile: — 66% (turism 9%);

? industria: — 32%;
? agricultura: — 2%.
Aproape 10% din populaţia Austriei provine din țările vecine, în

special din naţiunile fostului bloc estic. Mai mult de 50.000 de cetăţeni sunt
de origine sl ov en ă, dar locuiesc în provinciile au st ri ec e.
majorita tea po pu la ţi ei est e ge rm an a, sub
Limba oficială vorbită de
t simila r cu acela vor bit în sud ul Ge rm an ie i şi de nu nu t
forma unui dialec
E a
germana austriacă.
elaborate şi implementate de instituţiile şi
Politicile eficiente
fede ra l, al la nd ur il or şi lo ca l au tă cu t
autorităţile administrative de la nivel
ta re co nt in uă în ulti me le de ce ni i, re uş in d să
ca Au stri a să cu no as că o de zv ol
n o m i c ă şi so ci al ă co mp ar ab il e cu al e
de p e r f o r m a n ţ ă e c o
ajungă la nivele se siteucaz A pe olocul
se situ
te di n lu me . )
Fa pt ul că Austtri
ri aa
statelor mari şi dezvolta a
uman ă este încă o dovadă
19 în lume după in de xu l de de z
voltare
55

al tf el un a di nt re ce le ma i cunoscute şi Mai
Această definiţie, de că procesul de
spec ia li ta te , re le vă id ee a
«
prelua te în lu crăr il e de
ul in te ra ct iv , ce tr eb ui e ab or at nu an ţa t, da to ri ța
curopenizare e s t e u n
o a t e fi tra tat din pe rs pe ct iv a un ci si mp le rea cți i ja
complexităţii s a l e şi n u p
exigenţele comunitare.
. 27
remarca sre;
. ; «*
ă de C l a u d i
i
o R a d a e l l i , | L i v i u V o i n e a
În d ef i n i ţ i a f o r m u l a t
o c e s u l u i de e u r o p e n i z a r e :
dimensiuni p r i n c i p a l e al e p r
e , re al iz at ă su b presiunile structurilor comunitare

- de a d a p t a r
europene;
pe ct el or fo rm al e şi in fo rm al e;
- de integrare a as
-i st or ice prin eu ro pe ni za re .
- de păstrare a valorilor cultural
ec h, eu ro pe ni za re a es te : „u n pr oc es
În accepțiunea lui Robert Ladr
ea ză di re cț ia şi fo rm a po li ti ci i în aş a mă su ră în câ t
incremental ce reorient
ec on om ic ă a UE de vi ne pa rt e a lo gi ci i or ga ni za ți on al e
dinamica politică şi e . 2
e...
a politicii naţi on al e şi
e
a fo rm ul ăr
.
ii po li ti ci lo._..
r publice in rn e
e... _ e
te €
Procesul de europenizare este necesar să asigure o anumită unitate

de abordare a problemelor majore cu care se confruntă Europa în
condiţiile existenţei şi menţinerii, cel puţin între anumite limite, a
diferențelor culturale dintre țările implicate. Rezultatul cultural al
europenizării va fi reprezentat de conturarea unei pregnante identități
europene, ce va reflecta concomitent asemănările şi deosebirile culturale şi
de altă natură dintre țările membre”, într-o viziune integratoare.
Impactul procesului de europenizare poate fi identificat sub forma:
- Schimbărilor instituționale care au loc pentru adaptarea aparatului

administrativ la contextul european specific bazat pe cooperare și
coordonare. Schimbările pot fi determinate de experiența dobândită
a
27 |
Voinea, L. Institutii
(2005). „Instituţii
fc unii FE
Regionalizare
, Ed. Politeia, Bucuresti, = Ri Europene Integrare, Europenizare,
substantifasență ive change, » Euro

European Intepratio: | :
disponibil la hup:/eiop.or.a/eiop/tex+/2000.008in
2% apei DV 4 a 3
lancu, D.C. (2010).
(2010 Uniunea l:uropeană
: şi administraţia publică. Editura Polirom.Iași.

CAPITOLUL 3
Sisteme ad mi ni st ra ti ve di n st at e al e Un iu ni i Eu ro pe ne
În urma unei analize atente asupra tipurilor de state, formelor de

guvernământ şi regimurilor politice specifice, în acest capitol au fost
selectate pentru prezentare câteva dintre sistemele administrative
reprezentative din Europa pentru a avea o imagine cât mai clară asupra
diversităţii lor, dar și asupra particularităților de organizare şi funcţionare
în perspectiva creării și dezvoltării în viitor a unui sistem european integral
de administraţie publică.
Fiecare prezentare de sistem administrativ va fi precedată de o serie de
date și informaţii despre stat, dimensiune. populaţie, structur
a economiei şi
principalii indicatori macroeconomici, pornind
de la premisa Că sistemul
administrativ al unui Stat influențează şi
este influențat Semnificativ de o
diversitate de variabile şi factori,
între care se află ŞI cei selectaţi.
Coordonatele acestui cadru general
introductiv ajută cititorul să
generate de aces acestea în pr

incipalele domenii de r
cultural, legislat e f e r inţă: economic,
iv, Judecătore sc, politic, t
ehnic şi 'ehnologic şi
de mediu.

zu l în ca re Co ns ti tuţi a es te în că lc at ă. Ac ca su
impotriva Preşedintelui, în ca
o n d u c e la d e m i t e r e a P r e ş e d i n t e l u i .
s i t u a ţi e p o a t e c
nu are autoritate administrativă ȘI, în Principiu

Preşedintele Federal
poat e ac ți on a do ar în ac or d cu pr op un er il e Guvernului Federal.
Principalele atribuții şi competențe ale Preşedintelui Federal al

Austriei sunt:
- de repr ez en ta re a re pu bl ic ii în st ră in ăt at e;
_ de se mn ar e a un or ac or du ri in te rn aţ io na le ;
- de ac re di ta re a a re pr ez en ta nţ il or di pl om at ic i di n st ră in ăt at e;
de numire a Cancelarului Federal şi a altor reprezentanți în
birourile federale;
- de numire a membrilor Guvernului Federal al Austriei.
Sistem ul au st ri ac es te un ul pa rl am en ta r, iar Gu ve rn ul Fe de ra l tr eb ui e
să aibă acordul Parl am en tu lu i Fe de ra l pe nt ru an um it e de ci zi i ad mi ni st ra ti ve
concretizate în diferite acte normative.
3.1.3. Organizarea administrativ-teritorială a statului federal
Orpanizarea teritorială în Austria este echilibrată şi bine

proporţionată. În cadrul statului federal sunt bine delimitate cele nouă
landuri: Vorarlberg, Tyrol, Salzburg, Carinthia, Austria Superioară, Austria
Inferioară, Burpgenland şi Viena. Landurile sunt împărţite în: districte,
comune şi oraşe statutare.
Districtul * este o circumscripție administrativ-teritorială, care

reprezintă un nivel de deconcentrare atât pentru land, cât şi pentru federaţie.
Instituţiile de la acest nivel nu beneficiază de personalitate juridică de drept
public, dar conducerea administrativă a districtului are componenţe de drept
administrativ. Districtele sunt împărţite în comune.
Comunele** sunt colectivităţi locale cu personalitate juridică de

drept public, care se bucură de autonomie administrativă şi îşi exercită
atribuţiile prin autorităţi reprezentative. Comunele austriece sunt supuse
a d m i n i s t r a t i v e d i n a c e a s t ă fa ra
c a re i n s t i t u ţ i i l e şi a u t o r i t ă ţ i l e
elicacități i c u a i m a r i a v u ţ i i al e
l u m a n , u n a di nt r e c e l e m
v a l o r i f i c e p o t e n ţ i a l u
rCUşESC Să
oricărui stat.
le a le s i s t e m u l u i a d m i n i s t r a t i v
t r e p e r f o r m a nț e l e r em ar c a b i
Câteva d i n l a b o r a t e d e
r i t e s t u d i i i n t e r n a ţ i o n a l e e
Aust r i a , m e n ţ i ona t e în d i f e
din e în continuare:
r e z e n t a t i v e s un t e n u m e r a t
organi z a ţ i i r e p
u m u l u i i n d u s t r i a l şi so ci al es te
i a n ec e s a r ă c o n s
64% din energ t e r m o c e n t r a l e pe ga z şi
e r e g e n e r a b i l e , ia r re st ul în
pro d u s ă de su r s
petrol; a n u a l a c e a s t ă ţa ră şi
n e de turişti st ră in i v i z i t e a ză
_ Pes t e 20 de m i l i o a
de dolari iverse servicii
pentru d
cheltuiesc peste 20 miliarde
publice şi private; c e ca A u s t r i a să
r i d i c a t A în a ce a s t ă ţa ră f a
_ Productivitate munc i i
î n a i n t e a R . F . G e r m a n i a , c a r e
p l a n i n t e r n a ţ i o n a l ,
ocupe locul 7 pe n i a — l o c u l 21 ,
B r i t an ie — l o c u l 15 , J a p o
ocupă locul 14, Ma r e a
Elveţia —locul 22; m o n d i a l ,
u n c ă califi ca te , lo cu l | pe p l a n
Disponibilitate a fo rț ei de m
ţi ei , In di ei şi Is ra el ului ;
anaintea Elve după
muncă, locul 3 pe plan mondial,
Motivația forţei de
D a n e m a r c a şi H o n g K o n g ;
c o n d u c e r e c o m p e t e n t , lo cu l 4 pe
Disponibilit at e a p e r s o n a l u l u i de
.
plan mondial; de 5 , 0 1 9
m â n i a au at in s în 2 0 1 4 v a l o a r e a
- Investiţiile a u s t r i e c e în R o
st e 1] mi li ar de eu ro , ce ea ce c ă â
miliarde euro , di n to ta lu l de pe
ei pe lo cu l 2 în to pu l in ve st it or il or
determinat r e p o z i ţ i on a r e a Au st ri
străini din ţara noastră.
de guvernământ, bazele
Tipul de stat, forma
3.1.2.
tu ţi on al e şi şe fu l s t a t u l u i
consti
i a co ns ti tu ţi on al ă la r e p u b l i c ă ,
ria a tr ec ut de la m o n a r h
in 1918 Aust ntativă.
l a m e n t a r ă cu d e m o c r a ţ i e r e p r e z e
astfel că astăzi este r e pu bl ic ă p a r
a în ch ei at pe ri oa da de tr an zi ţi e ŞI a
Constituţia fe de ra lă di n 19 20
rație. Tratatul de la Vi en a şi Le ge a
permis or pu ni za re a st at ului ca o fe de
za de re gl em en ta re pe nt ru cc a de a
ţi i P e r m a n e n t e au co ns ti tu it ba
Neutralită
“hour republică, cure este Austria, incepâ
nd din 1955. În 1962 a avut loc o
revizuire i Constituţiei prin care s-a aprofundat autonomia
locală.
Prin urmare, Austria este un star federal format din nouă
landuri.
potrivit Constituţiei Federale, Austria este o democraţie reprezentati
vă în
cate cetățenii sunt reprezentați prin aleşii lor în Parlament. Previziunile
privind activitatea viitoare se fundamentează pe rezultatele obţinute prin alte
proceduri democratice, cum ar fi referendumul, inițiativa populară şi
alegerea preşedintelui republicii prin sufragiu universal.
Constituţia Federală a Austriei conţine prevederi punctuale referitoare

la distribuirea autorităţii legislative şi executive între federație şi landun.
Constituţia Federală a Austriei precizează domeniile în care Parlamentul
Federal poate elabora legi. Domeniile nemenţionate în Constituţia Federală
sunt considerate de competenţa Parlamentelor de la nivelul landurilor.
Landurile participă la procesul legislativ la nivelul federal. deoarece au
membri în Parlamentul Federal al Austriei.
În 1992, Constituţia Federală a Austriei a fost completată cu un

paragraf distinct despre rolul şi responsabilitățile landurilor în general şi în
problemele curopene, în special. Astfel, problemele care sunt de competența
landurilor sunt gestionate de sistemele administrative ale acestora, iar dacă
problematica este de competența administraţiei federale, atunci
reprezentanţii acesteia sunt obligaţi să informeze landurile. În plus, a fost
prevăzută în mod expres posibilitatea ca delegaţia de reprezentanţi ai
Austriei în Parlamentul European să aibă în structura sa cât mai mulţi
reprezentanţi ai landurilor.
Conducerea Republicii Austria aparţine unui Preşedinte Federal

(Bundesprăsident) ales în mod direct de către cetăţeni pe o perioadă de şase
ani. Realegerea este posibilă o singură dată. Pentru a deveni preşedinte, un
candidat trebuie să întrunească mai mult de 50 procente din totalul voturilor
cxprimate. Dacă nici unul din candidaţi nu întruneşte acest procentaj
urmează să se desfăşoare un al doilea scrutin.
Preşedintele Federal depune jurământul în faţa Parlamentului şi

răspunde în fața acestuia. Parlamentul poate iniția proceduri legale
57

Nationalrat-ului insistă să păstreze forma iniţială a propunerii legis!
. . în 4 . A live
Prin urmare, Nationalrat-ul îşi pune puternic amprenta asupra formei
finale
a legilor în Austria.
Singurele domenii de reglementare în care Bundesrat-ul nu poate să

formuleze obiecții sunt următoarele:
- regulamentele care reglementează funcţionarea şi diZOlvarea
Nationalrat-ului;
- proiectele şi rectificările bugetului federal;
- creşterea sau conversia creditelor federale;
- modificări în structura proprietăţii federale.
O particularitate a mecanismului de funcţionarea a sistemului

administrativ din Austria atrage atenția asupra faptului că membrii
Parlamentului Federal participă şi în procesul executiv. De exemplu,
implicarea membrilor Nationalrat-ului în procedurile de elaborare a legii
bugetului unde cooperează în mod direct cu cei ai executivului, care ulterior
formulează propunerea de buget federal şi o transmit spre aprobare
Parlamentului Federal. Astfel, procesul legislativ se simplifică semnificativ,
iar bugetul aprobat de Nationalrat este unul realist şi susţine politicile şi
strategiile executivului, dar şi viziunea legislativului de la nivel federal.
Ambele Camere ale Parlamentului Federal al Austriei au dreptul să

monitorizeze şi să evalueze activitatea Guvernului Federal, să intervieveze
membrii guvernului şi să solicite toate informaţiile relevante despre modul
în care este exercitată autoritatea executivă în Austria. Astfel, fiecare
membru al celor două Camere poate adresa direct întrebări membrilor
Guvernului Federal în timpul sesiunilor Nationalrat-ului şi împreună cu cel
puţin patru membri ai Parlamentului poate formula în scris, deci indirect,
alte întrebări.
Mec anismu l de fun cţi ona re a aut ori tăţ ii leg isl ati ve inc lud e com isi ile
parlamentare. La nivel federal în Austria există două tipuri de comisii:
com isi i per man ent e, care cor esp und ca prof il de acti vita te cu
cele din structura ministerelor;
comisii ad-hoc, care au anumite atribuţii definite de
Nationalrat;

in timp într-un astfel de proces şi de înțelegerea
necesităţii
schimbărilor organizaționale şi preocuparea permanentă
pentru o
funcționare instituțională eficientă într-un context europe
an aflat în
continuă transformare.
- Schimbări de politici şi strategii instituționale prin care
apar noi
instituții atât la nivel curopean, cât şi naţional, care au
misiune,
scopuri şi obiective distincte pornind de la angajamentele co
mune
asumate de instituțiile europene ȘI administraţiile
statelor.
- Schimbări în Conținutul obiectivelor politice, în sensul adaptării
permanente a opiniilor şi comportamentelor oamenilor pol
itici din
diferite state pentru a susține o Europă unificată şi mai pu
ternică
din punct de vedere politic în dialogul din mediul internațional.
In concluzie, europenizarea porneşte de la un concept aflat încă în
dezbaterea specialiştilor şi continuă cu un proces de transformări politice,
economice şi sociale care au loc în interiorul și în afara Uniunii Europene“.
In accepțiunea autorului acestui volum, europenizarea este un cu
mul
de procese complexe bazate pe cooperarea intre toate stat
ele membre ale
UE, constând în schimbări pe termen lung în toate
domeniile vieții
economice, sociale, politice, culturale, de mediu, dar şi legi
slaţiei cu scopul
de a ajunge la unitate şi convergenţă în cadrul Uniunii E uropen
e.
2.2. Abordări ale procesului de europenizare
Europenizarea este un proces asimetric, deoarece între sta

tele
membre și, în cadrul acestora, la nivel naţional, există o mare vari
etate de
diferenţe.
În cadrul studiilor dedicate curopenizării pot fi identificate două

abordări distincte:
e Abordarea „lop-down”;
e Abordarea „butrom-up cluster”,
A
y) Featherstone, K., Radaelli, C. M. (200
3). The politics of Europenization, New-
York,
Oxford University Press, pg. 84.
43
intre state, cât şi la nivelul continentului. Aceste diferențieri apar, în primul
rând, datorită faptului că „nucleul dur” (Europa celor 15) a elaborat
acquis-ul comunitar, în timp ce [ările candidate şi nou intrate recent în UE,
doar îl aplică. Acquis-ul comunitar trebuia adoptat în întregime de candidaţi,
iar obiectul negocierilor nu îl constituie acquis-ul propriu-zis, ci calendarul
de implementare şi perioadele de tranziție
Dacă în cazul „nucleului dur al Uniunii”, nu există o relaţie de
echivalență între curopenizare şi convergență, armonizare sau integrare
politică, perspectiva se schimbă în cazul statelor care au aderat recent. În
statele din estul continentului, europenizarea se produce mai mult în sensul
convergenței. Principalele motive pentru această diferență constau în faptul
că „viteza schimbării este mult mai mare în est decât în vest, procesul
de aderare este mult mai rapid decât era în urmă cu două-trei decenii.“
Procesul de curopenizare aflat în derulare arată că această construcție

curopeană nu a produs o conştiinţă națională dincolo de bunurile naționale.
Din această cauză, unii savanți resping ideea unui spațiu european ca un
spațiu al unei producţii politice, datorată lipsei mizei politice şi experienţei
dezbaterilor politice între statele membre.
In consecinţă, toate reţelele tind să formeze un „spațiu simbolic”.
In contextul procesului de europenizare se poate afirma că statele

membre evoluează într-un spaţiu public, care reprezintă interese colective,
dar care se /imilează doar la proiecte instituționale şi la sisteme
administrative.
Evoluţiile recente ale procesului de europenizare sunt marcate de

conturarea din ce în ce mai Clară a unui spațiu public european
Iransnațional. Logica asupra naționalități cetăţenilor din statele membre a
determinat apariţia unei societăţi civile europene în care rețelele transna-
ionale intră într-o competiţie şi, în cele din urmă, transformă spaţiul
curopean într-un „spaţiu al comunicării”, aşa cum afirma Habernas.
R—.
e Îîn 1961 şii a sara

o aed: de exemplu a depus cererea de aderaarre
0 Suedi România i şi
oÎ fe . ase
——— a
celelalte țări din est le-a fost de ajuns aproximativ un deceniu de la dep
Până la data efectivă a aderării.
CAPITOLULI
Mid
siunea. scoopul şii obiobceietctiivve
le sistemelor administrative şi
principalele modele de organizare ad
* xi 1 a
ministrativ-teritorială
. + __*» *
din turopa
ul administrativ reprezintă „structura de rezistență” a unui sta

t,
Această structură de rezistență trebuie să fie proiectată şi dimensionată
corespunzător nevoilor reale din fiecare domeniu de activitate reprezentat în
aparatul administrativ al unui stat. Prin urmare, cu cât această structură este
mai bine proiectată şi adaptată la realitatea obiectivă din fiecare stat, cu atât
cresc şansele ca tuncționarea componentelor să genereze ceea ce retlectă
misiunea, scopul şi obiectivele. respectiv un sta? de drept funcţional şi
?
Precum e
ŞI Ceiajeni
> 9 ? .
Drosperi
= --.
Gie
- .
CGTOTr
. e
New?
. _»
SUN
e
SQASȚaCULE IN
,!
DB e 3 * Ş
mod constant. în condițu de eficiență scononucă şi socială.

*
1.1. Misiunea. scopul şi obiectivele sistemelor administrative ale

statelor
Misiunea. sco pul şi obiect ivele unu i sis tem adm ini str ati v sun t noț iun i
osc ute şi exp licate în lit era tur a de spe cia lit ate . Devenite
destul de puțin cun
asociate sistemelor administrative, acestea trebuie
adesea paradigme
alt fel nu est e pos ibi lă exe rci tar ea cor ect ă a
definite. integrate şi aplicate,
stat şi nici tra nsf orm are a ace stu ia
rolului aparatului administrativ al unui
amentală care să ga ra nt ez e în eg al ă mă su ră
intr-o bază in st it uț io na lă fund
şi pr os pe ri ta te a na ți un il or .
funcționarea statului
di n U n i u n e a E u r o p e a n ă ( U E ) , în că
st at e. ch ia r şi
Din păcate, în unele po t fi ad ap ta te la
e r e a € ă ce le trei no ți un i nu
există pe s c a r ă l ar g ă c o n v in g em ul
at ât ma i mu lt la ce le di n si st
d i n s e c t o r u l p u b l i c şi C u |
organizaţiil e e d e s p r e s i s t e m e l e
s u n i pu ţi ne d o c u m e n t
D e a c e e a,
administrativ. c o n t i n u t u l lo r m i s i u n e a , s c o p u l şi
ale s t a t e l o r c are a u în
administrative
Astfel , po t fi st ab il it e ob ie ct iv e la ni ve l de :
_ ramură a autorității (legislativă, executivă, judecătorească);

_ domeniu de activitate în cadrul fiecărei autorități (legislativ,
eco nom ic, soci al, poli tic, educ aţio nal, poli tic, de medi u);
- autoritate administrativă (parlament; guvern; instanță judecăto-
rească; agenţie, consiliu, comitet, comisie, etc) sau instituţie
publică (şcoală, spital, primărie, etc);
- post şi funcţie publică/de demnitate publică sau politică din
cadrul unei autorități administrative, de exemplu: preşedinte senat;
şef al guvernului; preşedinte instanță judecătorească; preşedinte/
director general agenţie, director general în instituții publice,
preşedinte consiliu, primar; administrator public, manager public,
funcţionar public, personal contractual din instituţii publice,
personal cu statut special în sistemul administrativ al unui stat, etc.
Obiectivele stabilite în fiecare dintre componentele sistemului

administrativ (autorităţi administrative, instituţii publice, funcții publice)
trebuie să fie S.M.A.R.T, aşa cum afirma George T. Doran cu aproape două
decenii în urmă. Aceasta se explică astfel:
S — specifice, ceea ce înseamnă că trebuie să țintească o arie

specifică (servicii publice, servicii administrative; educaţie, sănătate:
asistență socială, servicii judecătoreşti, etc) pentru dezvoltare; De exemplu:
reducerea perioadei de aşteptare pentru obținerea autorizaţiei de construcţie
la 10 de zile lucrătoare până la sfârşitul anului viitor:
M— măsurabile, ceea ce înseamnă cuantificabile,

astfel încât să
reflecte un progres în intervalul pentru care au fost determinat
e; De
exemplu: reducerea la 5 zile a perioadei de eliberare a av
izului pentru
branşarea la rețeaua de paze a oraşului;
A - accesibile, adică să fie corespunzăto

are şi posibil de realizat de
către cel pentru care au fost stabil
ite: De exemplu: Creşterea număr
locuinţelor pentru persoanele asis ului
fiecare an; ta te soci al cu în că 5 locuinţe a l 3
sociale în
al iz ar e: pa rț ia lă a mi si un ii
st ab il it e. În c o n s e c i n ț ă , lizareă Său re
nereari
sti ante or stabilite de reprezentanţii sistemulu;
scopu l u i şi o b i e c t i v e l o r
4 on t d e t e r m i n a t de ti mp , ar tr eb ui să at ra gă
administrativ p e n t r u un o0 r1
m i n i s t r at iv ă. m a n a g e r i a l ă , fi na nc ia ră , po li ti că Sa u
sancțiuni de natură ad
chiar penală.
ul ŞI ob ie ct iv el e st ab il it e pe nt ru
Putem concluziona că misiunea, scop
sta t sun t pi lo ni fu nd am en ta l; de ref eri nţă
sistemul administrativ al unui
bui e să ara te cla r nu numa i da ra est e rol ui
care, prin conţinutul lor tre
întregului sistem administrativ într-o (ară, al componentelor ŞI al titularilor
de conducere din ap ar at ul ad mi ni st ra ti v al un ui sta t, dar şi un de
funcţiilor
trebuie să ajungă fiecare pe termen scurt, mediu şi lung.
Aceste coordonate reprezentative ce stau la baza mecanismului de

organizare şi funcționare a aparatului administrativ al unui stat reflectă
starea de sănătate ” a acestuia la un moment dat şi ar trebui să genereze pe
tot parcursul un proces sistematic şi inteligent de intervenţie. Intervenţiile
pot fi necesare pentru corectarea unor abateri, pentru soluționarea unor
situaţii-problemă ce pot să apară sau pentru adaptarea organizării
componentelor aparatului administrativ al unui stat, astfel ca misiunea,
scopul și obiectivele asumate pe un orizont determinat de timp să fie
realizate.
1.2. Organizarea administrativ-teritorială şi principalele modele

în statele din Uniunea Europeană
Pentru a înțelege cum sunt organizate statele ŞI mai ales de ce au

modele de organizare cu caracteristici particulare, este necesar să explic
ăm
conceptele cu care vom opera în analize ŞI apoi să observăm
cum ele se
reflectă în administraţiile statelor din Europa.
1.2.1. Conceptul de organizare a teri

toriului
Organizarea teritoriului unui Sta
t este influențată în timp de 0
multitudine de factori şi variabi
le și influențează semnificativ structura
aparatului administrativ
al statului, prin care se exercită autoritatea statului
ÎR - realiste, ceea ce înseamnă că trebuie să se bazeze pe o realitate
obiectivă cunoscută pe baza unor studii, cercetări, analize, expertize,
scenarii, previziuni, prognoze, indicatori macroeconomici şi sociali, generali
şi specifici. Prin urmare, obiectivele trebuie să pornească de la realitate, să
reflecte o redresare sau un progres continuu şi să demonstreze o
îmbunătăţire semnificativă a mecanismului administrativ şi a nivelului de
trai al cetățenilor unei țări; De exemplu: creşterea cheltuielilor cu
modernizarea unităţilor şcolare din comuna X cu 5% în fiecare an pentru a
îndeplini cerinţele de eliberare a autorizaţiilor de funcţionare.
Î- încadrate în timp, ceea ce înseamnă că orizontul de timp pentru

care acestea au fost stabilite trebuie să fie clar precizat. Astfel, obiectivele
pot reflecta în mod clar modul în care au funcționat instituţiile publice şi
autoritățile administrative în intervalul analizat, pot reprezenta o bază pentru
evaluare şi analiză cauzală şi implicit un generator semnificativ de
schimbări necesare în organizarea şi funcţionarea aparatului administrativ
pe parcursul procesului de implementare. De exemplu: Reducerea cu 1%
anual a abandonului şcolar la clasa a VIII-a, până la eradicarea acestui
fenomen în următorii 5 ani.
Este important de precizat că obiectivele unui sistem administrativ, în

general şi cele spec ific e fiec ărei autorităţi, instituţii şi func ţii publ ice de pe
fiecare nivel administrativ reprezintă o bază relevantă în procesul de
evaluare a mod ulu i de org ani zar e şi func țion are a sist emul ui în ans amb lul
lui şi a fiecărei component e în part e. Evalua rea selectiv ă şi sist emat ică a
e a obie ctiv elor ar trebui să dev ină o obi şnu inţ ă a
stadiului de realizar
managerilor publ ici, a adm inistr atoril or publ ici şi a repr ezen tanţ ilor poli tici
funcţii de con duc ere în inst ituț ii publ ice şi auto rită ți
aleşi sau numiţi în
pres tabi lite nu poa te fi eval uat obie ctiv
administrative. Fără obiective
modul de func ţionare a unui si st em ad mi ni st ra ti v.
tr eb ui e să fie st ab il it e de că tr e
Cele trei componente definitorii
ar e de la ni ve l ce nt ra l, re gi on al şi lo ca l
participanţii în procesul de guvern
aceştia. As um ar ea tr eb ui e în țe le as ă ca un
din fiecare stat și apoi asumate de
co mp on en tă a si st em ul ui ad mi ni st ra ti v
angajament ferm pentru care fiecare
şi tu l pe ri oa de i pe nt ru care ob ie ct iv el e au fo st
trebui e să ră sp un dă la sf âr
19

v ă a te ri to ri ul ui un ui sta t est e in fl ue nț at ă d C
a n i s t r a t i 3 e tre bui e
Organ iz ar e a d m i
i im po rt an te as pe ct e, car
D i n t r e c e l e m a
i ş i v a r i a b i l e .
serie de factor t to ar el e:
IC
s un urmă
-
' z e l e c o m p a r a t i v e
î n v e d e r e î n a n al
avute
t o r i c ă a s t a t e l o r ,
Evoluţia is
Mul ti cu lt ur a l i t a t e a ;
o r i u l u i S i a t e l o r ;
Dimensiunea ferit
Particul a r i tă ţ i l e g e o g r a j i c e ;
e i şi d e n s i t a t e a d em og ra fi c ă ,
Nu m ă r u l p o p u l a ț i
Spre centralizare, descentralizare,
_ Orientarea politicienilor
deconcentrare; regional sau
cu organizaţiile de tip
- Relaţiile statelor
internaționale, o r i u , ei c.
i c ă la n i v e l d e s t a t şi în t e r i t
z v o l t a r e e c o n o m
_ Nivelul de de
ne r a p o r t ă m la di fe ri te st at e, p u t e m
Dacă, în abordarea ac es tu l S ub ie ct
nt re ac es te a gr an iț el e un it ăț il or
că în ce le ma i mu lt e di
observa la nţ ur il e
de li mi ta te de ma ri le fl uv ii /r âu ri ,
administrative inte rn e su nt
un mi l on de lo cu it or i, ac a având în
es te
munto as e , or aş e cu ce l pu ți n
or g anizare, fi in d id en ti fi ca te şi pr in
majoritatea st at el or le gi sp ec ia le de
circumscri pții ad mi ni st ra ti ve sp ec ia le .
cu su pr af aț a un ui st at , re le vă fa pt ul
Densitatea demografică, în raport
st at el e ca re au pe st e 3 mi li oa ne km pă tr aț i su ni
că, cu €X ce pţ ia Ch in ei , to at e
ii (A us tr al ia , Ca na da , Br az il ia , Me xi c,
organizate în federaţii sau confederaţ
ri or ul ac es to ra apar şi al te co ns tr uc ți i cu g r a d e ma i
Rusia, SUA ), iar în inte
de ce nt ru l fe de ra l (r eg iu ni a u t o n o m c ,
mici sau mai mari de autonomie față
co nf or m tr ad iţ ie i ob la st ii , ca nt oa ne ,
regiuni, precum ŞI alte forme, denumite
raioane etc.).
Istoria a demons tr at că ma jo ri ta te a reorganiză ri lo r ter ito riu lui s-a u

făcut în urma unor ră zb oa ie sau co ns ecință a unor sit uaț ii ec on om ic e
deosebite, care au necesi tat o mai fe rm ă co or do na re din par tea cen tru lui ori
lib ert ate pe nt ru co munităţile loc ale . De reg ulă , ist ori a
au permis o mai mare
statelor marchează de ze ch il ib re le din tre ten din ța ce nt ra li za to ar e şi cea de
autonomie.

unităţi administrative a fost o necesitate obiectivă determinată de anumite
particularităţi şi de dimensiunea istorică a statului, precum şi a politicilor
economice comune.
Marius Văcărelu” face câteva precizări importante în una din analizele

sale referitoare la legăturile dintre organizarea administrativă a teritoriului şi
politicile guvernelor din aceste state. EI arată că guvernele trebuie să asigure
în mod unitar apărarea şi promovarea intereselor colectivităţii naţionale în
armonie cu cele ale comunităților locale. În acest sens, ele pot opta pentru o
organizare cât mai centralizată, recunoscându-se cât mai puțin competențele
în gestionarea intereselor proprii pentru colectivităţile locale, sau să aloce
mai multe puteri de ordin administrativ (Şi aici, aspectul financiar este cel
mai important) acestora din urmă. Astfel, centralizarea corespunde
conceptului de unitate administrativ-teritorială/circumscripţie, deoarece
voinţa centrului politico-administrativ al statului trebuie să se îndeplinească
pe întreg teritoriul în mod unitar. În situaţia analizei respectării intereselor
locale, conceptul care le guvernează este colectivitatea locală organizată
juridic, cu competențe administrative stabilite şi care beneficiază de
mijloace economice necesare îndeplinirii intereselor lor. Trebuie menţionat
că raportul dintre cele două poziţii se face doar prin Constituţie, urmând ca
legile să detalieze apoi tabloul acestora.
A .
In accepțiunea lui Săgeată , prin organizare administrativ-teritorială

. 4 . e e e a: 2 a i
se infelege delimitarea teritoriului în unități administrative pentru stabilirea

la nivel teritorial a organelor puterii centrale, cu scovpul realizării
sarcinilor locale şi a celor generale, în mod eficient şi unitar pe întregul
Stal.
În accepțiunea autorului acestei lucrări, organizarea administrativă

a teritoriului sc referă /a modul de împărțire a teritoriului unui stat,
componentele teritoriale principale şi legăturile dintre acestea, în funcție de
ipul de stat (unitar sau federal). Această opinie pomeşte de la câteva
3
http://w
e
ww.revisSota22,ro/despre-organizar
.
ea-terit. oriu .
lui-
.
10837.html, accesat septembrie
2015.
4
Săgeată, D.R. (2004). Modele de region . o...
are politico-administrativă. Editura Top Form,
Q..a
Bucureşti, pp.117,
* ldem.

ŞI se asigură fiecărei componente geografice a teritoriului un nivel adecvat
de dezvoltare economică şi socială.
Organizarea teritoriului poate fi abordată ca o ştiinţă de sine

stătătoare, dar şi ca o modalitate de delimitarea geografică a diferitelor arii
din perimetrul unui stat independent. Din motive determinate de specificul
domeniului administraţiei publice comparate, în acest capitol, vom aborda
organizarea teritoriului ca mod de organizare a spațiului unui Stat.
Totuşi, este bine să precizăm că organizarea teritoriului, ca ştiinţă,

reprezintă un complex de măsuri economico-organizatorice, tehnice şi
juridice, cu particularități specifice în abordarea şi soluționarea fiecărei
probleme în parte.
Definiţiile formulate în timp cu privire la organizarea teritoriului

sunt adesea diferite de la un autor la altul, fiecare dintre aceştia definind
noțiunea prin unul dintre obiectivele ei caracteristice. În Franţa, spre
exemplu, Lamour Ph. subliniază caracterul economic al organizării
teritoriului. Roulin J.M. consideră că organizarea feriforiului este ştiinţa
sau arta care vizează organizarea şi repartizarea spațiului pentru diverse
activităţi în funcție de necesitățile individului sau ale grupului de indivizi.
Petit Claudius apreciază că organizării teritoriului îi revine misiunea de a
realiza o repartiție a indivizilor în raport cu existența resurselor naturale şi
cu dezvoltarea activităţilor economice. De Gaulle atribuie organizării
teritoriului remodelarea structurii teritoriale, Roudet P. o defineşte ca
„geografie prospectivă şi sigură a aşezărilor umane”. Colin A. consideră
că „organizarea teritoriului este înainte de toate,nuo tehnică, ci o
politică”... (Jacques de Lanversin, 1970). După Lamour Ph. (citat de Bold
I., 1973), organizarea teritoriului a fost considerată, multă vreme, problema
fundamentală a Franţei.
2, explică mo du l cu m au ap ăr ut st at el e şi ce
Marius Văcărelu
re a ad mi ni st ra ti vă a te ri to ri ul ui lor .
modificări au intervenit în organiza
ap ăr ut pr in un ir ea ma i mu lt or co mu ni tă ți
Astfel, el precizează că statele au
şi o ma jo ri
jori ta
tate te o co mu nă de
|
care şi-au recunosc ut aceeași identitate, precum
ge og ra fi că a te ri to ri ul ui în an um it e
interese. Organizarea lor prin delimitarea
it or iu lu i- 10 83 7. ht ml , ac ce sa t iu ni e 20 15 .
i http:/Awww.revista22.ro/despre-organizarea-ter
2|

seu. SUIE
qua
Se
î n uniaal rând economice: reprezintă
-
e băcut viitorul continentului. deci cele a, | intă
| ci ISUC
= arată saca zei: TArefeorga nizării teritoriale în statele din UE Arată că
ritoare la organizarea teritorială:
| —— nici
puii zanuleooaiete menținut
ană din ă In state Ca. Fra na, alia Sp ania,
Europa Centrală şi de Est şi bazata De
= Z ——
—
2g e] II DA — ——
a o mi ta teş i s i m e t r l e ;
nen l i e s c e — i r i a şi
î n s t a t e ca : G e r m a
n n
a i
n :a , A u s t
g e r m a n ă C r i m u t ă
—măa
-jamă. Sare PECUNCAȘTE. alături de un stat puternic şi unele entități
ITEC TRI E:
- <a" mu recunoaşte noţiunea de stat ca
Dacica aN7a-SaX0a
zerscuitii UNCICĂ-
— iii seumdimavă care a luat de la modelul francez principiul
arii. de l-a aplicat într-un cadru mai descentralizat.
mer mar sarzior az ur model de organizare pe două nivele, de
ze zi Lasa. marii. [rara Olanda. Portugalia, Marea Britanie,
Zen şi zirea Âr Iu o orzarizare pe trei nivele, de exemplu: Germania, .
Soma. aia Feicria. [2 aceste state. colectivitățile teritoriale au largi

?
ZIMPEENE ZEN ȘErCIȚILIU: subsidiarității, şi nu există o tutelă a unei

ZET TA Errue asupra altzia fiind foarte răspândită inter-
7 SERE Lerarr. este mărimea ţărilor. "Ţările mari, precum

STIE. Tata Scari au experimentat trei nivele, au reunit
> SIE SEI 2 constitui regiuni, cu rezultate variabile (succes în
Dă se n | şi Legaria) . Cele 4 state care au o organizare pe
TE Mie ant sursie mar: ale LE, iar 3 dintre ele sunt state
federale, în
—h. „La î
i SEUNaL 172 competența „de stat”.
ALU stana
mi ni st ra ţi ei te ri to ri al
.
ad
»
al e
. a
retorme
e e
in i as
ăi
rm ăeal
iz
ă za zd uc e mu
=up
De zna
TUI UREo
TUA ae UA AL TINU Dama r şi pe nt ru a pr omova nivelul regional,
a - -- i :
si or mtervenţii de tip voluntarist.
De asemenea, poate este necesar să subliniez faptul că, exi
stența unui
sistem administrativ într-un stat, pu înseamnă doar o reuniune de instituţi
i şi
autorități tradiţionale, care reprezintă statul ŞI prin care acesta îşi exercită
autoritatea. Dimpotrivă, structura sistemului administrativ a unui stat trebuie
să fle o „componentă vie, dinamică” care să aibă la bază un mecanism
administrativ. inteligent ancorat în realitățile specifice unei perioade de
dezvoltare, care să reunească instituții şi autorități adaptate la acestea şi
capabile să elaboreze şi implementeze politici şi strategii generatoare de
creştere economică şi socială sustenabilă, în condiţiile satisfacerii progresive
a interesului public național şi local.
Misiunea unui sistem administrativ în orice țară democratică, este să

reprezinte interesele şi nevoile statului de drept şi ale cetăţenilor săi prin
organizarea şi funcţionarea eficientă pe toate nivelele administrative ale
autorităților administrative şi instituţiilor publice.
Scopul unui sistem administrativ, este de a asigura dezvoltarea

eficientă şi sustenabilă a unui stat de drept şi prosperitatea unei națiuni în
toate domeniile reprezentate în structura sa, respectiv: administrativ,
economic, social, politic, cultural, legislativ, judecătoresc, tehnic, tehnologic
și de mediu.
Obiectivele unui sistem administrativ, sunt diversificate tocmai

datorită numărului mare de domenii integrate. Conţinutul obiectivelor este
influențat în mod direct şi progresiv de specificul componentelor acestuia
(autorităţi administrative, executive, judecătoreşti, instituţii publice şi
autorități administrative specializate). Din aceste considerente, este necesar
ŞI oportun ca obiectivele sistemului administrativ să fie reunite într-un
sistem de obiective, dar să fie particularizate pentru fiecare ramură a
autorităţi i, pentru fiecare autoritate administr ativă sau instituție publică şi
pentru fiecare post sau funcție publică.
ra ti v de la ni ve l ce nt ra l, re gi on al sa u
Obiectivele unui sistem administ
un ii ac es tu ia şi de ri vă din sc op ul sta bil it şi
local contribuie la realizarea misi
co mp on en te exi stă o rel
| aţi e ! de
asumat. Prin urmare, între cele trei Ia
, căt şi pe cea ori zon tal ă a
interdependență perman entă atât pe axa verticală
sistemului administrativ al unui Stat.

a U nu
minist aliv
|
| xi in ve care au stabilite misi lunca,

rită ţi admi nist rati ve « >
Europene! sunt puține auto U ş o r d i f e r i t ă în o=r g a n i z a ţ i i l e di n
v e l e s p e c i f i c e . S i t u a ţ i a e s t e
scopul | ŞI s i o b i e c t i
at e e u r o p e n e , u n d e se c ată faptul că cele
o n s t
ectorul publ i c d i n d i f e r i t e st
r e c t f or m u l a t e şi au d e v e n i t
t de c e l e m a i m u l t e or i c o
treie n o ţ i u n i s u n şi p o l i t i c e au
i i a d m i n i s t r a t i v e , m a n a g e r i a l e
operaţ i o n a l e T i t u l a r i i de f u n c ț
n o ț i u n i şi c u m a c e s t e a s t i m u l e a z ă
r e z e cu ce le tr ei
înțeles de ce trebuie să ope ct ur i vi ab il e şi
or /i ns ti tu ţi il or p u b l i c e în st ru
transformarea organizaţiil m i c e şi so ci al e
me d i u şi lu ng , cu p e r f o r m a n ţ e e c o n o
sustenabile pe termen
vizibile.
ia l di n st at el e fo st ul ui bl oc so ci al is t,
Există însă su fi ci en te vo ci , în sp ec
su nt ca ra ct er is ti ce orga ni za ţi il or pr iv at e i
care susțin că as tf el de co nc ep te
nu are nevoie de ele, deoarece administraţia
că sistemul administrativ
le gi tă ţi sp ec if ic e, de os eb it e de ce le al e
publică are propriile principii şi
organizaţiilor din sectorul privat . În op in ia au to ru lu i ac es tu i v o l u m ce i ca re
au astfel de idei şi convingeri ar trebui să nu aibă nici o legătură cu
organizaţiile din sectorul public.
Fiecare sistem administrativ dintr-un stat şi fiecare componentă a

acestuia, indiferent de nivelul administrativ pe care se situează, trebuie să îşi
stabilească misiunea, scopul şi obiectivele specifice, să şi le asume şi să le
realizeze corespunzător. Doar după ce acestea au fost stabilite putem spune
că un sistem administrativ şi componentele sale cunosc ce rol au într-o țară
sau într-o comunitate şi unde trebuie să ajungă cu realizările finanțate din
bani publici la sfârşitul unui interval de timp.
Tot pentru adepții concepției potrivit căreia misiunea, scopul şi

obiectivele sistemelor administrative nu sunt oportune, este necesar să
reamintesc faptul că structura aparatului administrativ şi adaptarea acestuia
în orice stat trebuie să fie determinate de cauze şi nevoi obiective de natură
economică, socială, politică, legislativă, culturală şi de mediu, iar cei
trei
parametri reflectă tocmai această realitate obiectivă şi antrenează sistemul
administrativ într-un proce $ necesar de adaptare per “
/ erm
+
ane n (d a pro pri ei

structuri.
E
' Matei, L.., (2010). Normativ

it ; funda i
Economică. Bucureşti. d mental rights and legal order in the EU, Editura
In alte țări însă s-a manitestat şi tendința opusă, cea a revenirii la forma
inițială a comunelor mici, cu tradiţie, de exemplu în Slovenia şi Ungaria. În
multe state europene, procesul descentralizării a avut, în principal, tendinţa
regionalizării, creându-se nivelul teritorial regional (ex. Cehia, Slovacia,
Danemarca, Slovenia), sau prin consolidarea autonomiei regiunilor existente
(Germania, Spania, Italia, Franța. Polonia etc).
In tuncție de locul pe care îl ocupă regionalizarea în cadrul structurii
constituționale şi administrative a statului, la nivel european se poate face o
clasificare, identificându-se în prezent cinci tipuri de regionalizare":
a) Regionalizare administrativă: Grecia, Portugalia, Anglia, Suedia;

b) Regionalizare prin intermediul autorităţilor locale existente:
Germania, Danemarca, Finlanda, Irlanda;
c) Descentralizare regională: Franţa este singurul stat membru care
a implementat acest model, însă şi în regiunile administrative
prevăzute de Constituţia Portugaliei, descentralizarea din Țara
Galilor şi Suedia se bazează pe acest model. În Europa de Est,
Polonia şi Cehia au ales calea descentralizării regionale;
d) Regionalizare politică sau autonomie regională (regionalism
instituțional): Spania, Italia, Belgia, în anumite zone ale Marii
Britanii şi ale Portugaliei;
e) Regionalizare prin intermediul autorităților federale: Elveția,
Belgia, Germania şi Austria.
Crearea regiunilor administrative în noile state membre: Ungaria,
Lituania, România, Suedia şi Finlanda a constituit prilej de noi
experimentări. În ţările cu trei nivele de organizare s-au constituit entități
intermediare, cu caracteristici foarte diferite.
sun t 15 ora şe cu sta tut pro pri u, cu co mp et en ţe de dis tri ct.

În Austria,
Vi en a, are sta tut par tic ula r. În Un ga ri a exi stă ora şe cu sta tut
Capitala ţării,
fi ci in d de un bu ge t de pa rt am en ta l. Con sti tuţ ia Ita lie i
departamental, bene
ş me tr op ol ă pen tru 9 ent ită ți. In Pol oni a, 65 „or aşe
recunoaşte statutul de ora
co mu ne i şi dis tri ctu lui . Va rş ov ia ben efi cia ză
autonome” cumulează funcţiile
e reu neş te Il co mu ne . In mai 200 8,
de un statut legislativ particular, car
0 ani ionali
Șizare sau region : îxperi
Experi enţa uropea
europeană , nă, peperspec tivele
_ Federal alizare?
Osotaatu, 1. (2003)
ov a.. E es
Chişinău pe 7 urceid=chrome-
https://www.google.ro/webhp?so
Republicii Mold ac ce sa t ia nu ane
za re a+ Ro mY C3 %A 2n ie i,
nano esp 2&tie=UT F -8iq=Regionali
2015.
27
adevăruri fundamentale legate de formarea statelor şi schimbările care au
avut loc în structurile lor teritoriale pe parcursul istoriei. De asemenea, prin
organizare administrativ-teritorială înțelegem delimitarea teritoriului unui
stat în unități administrativ-teritoriale în care sunt înființate şi funcţionează
instituții prin care se exercită în mod diferențiat autoritatea statului pe cele
trei ramuri ale acesteia. Gradul de subordonare este reglementat prin
Constituție fiind exprimat prin tutela administrativă. Aceasta vizează
protejarea intereselor publice ale statului şi respectarea legilor, prezența sa
constituind o deosebire esențială între statul unitar care recunoaşte
autonomia locală şi statul federal, unde instituția tutelei este de neconceput
în raporturile dintre federaţie şi componentele sale.
Organizarea administrativ-teritorială reprezintă deci, modalitatea de

reflectare în teritoriu a deciziilor politico-administrative, fiind o expresie a
politicii promovate la nivel central.
In accepțiunea lui Săgeată, noțiunea de unitate administrativ-

teritorială, are două sensuri distincte, anume:
- Teritorial, de circumscripție administrativă a teritoriului de stat,

exprimând sfera de competență teritorială a organelor puterii
locale. Acest sens are în vedere regimul de deconcentrare
administrativă, unitatea administrativ-teritorială fiind concepută
doar ca simplă porţiune a teritoriului unui stat;
- Uman, de colectivitate teritorială locală, respectiv totalitatea
populaţiei ce locuieşte pe o anumită porţiune a teritoriului statului,
cu interese publice locale proprii, distincte, exprimate printr-o
organizare juridică şi administrativă proprie.
Organizarea administrativ-teritorială, ca formă de exprimare

geografică a sistemelor politice, presupune dispersarea puterii în teritoriu la
anumite nivele instituționale.
6 Săgeată, D.R. (2006). Deciziile politico-administrative şi organizarea teritoriului. Editura

Top Form, Bucureşti, pg.187.
an Scanne d with CamScanner
primul ministru A lansat un proiect referitor la crearea a D Ar
metropolitane. O pr e O c u p a r e deosebită se acordă în prezent dezvolţ
"1. Metropolele în Europa au tendinţa | ii
4! .,
- 4
Parisu l u i . ca or aş m e t r o p o l i t a n € QC a
intercomunale
3 şi
.
departament),
cumula competenţe comunale,
Colectivit ătile teritoriale au devenit actori publici majori, şi , asociate marilo; [
al e pentru modernizare redinamizarea
decizii şi pr oi ec te lo r es en ţi
. El e au un ro l de ci si v în cre şte rea ec on om ii lo r naţ ion ale
teritori il or În
ol ta re a a r m o n i o a s ă ă Eu ro pe i.
dezvoltarea locală, dar şi în dezv
1.2.3. Modele de or ga ni za re ad mi ni st ra ti v- te ri to ri al ă şi
în sta te din Un iu ne a Eu ro pe an ă
instituțională
sta te, a fo rm el or de gu ve rn ăm ân t şi a
Diversitatea tipurilor de
regimurilor politice in fl ue nț ea ză se mn if ic at iv atâ t mo du l de or ga ni za re a
uri le de ins tit uţi i ale ap ar at ul ui ad mi ni st ra ti v, cât şi
teritoriului unui stat, tip
structura or ga ni za to ri că a ac es to ra de la ni ve l ce nt ra l, re gi on al şi loc al. Înt re
modul de or ga ni za re ad mi ni st ra ti vă a te ri to ri ul ui un ui sta t şi mo du l de
organizare a ins tit uţi ilo r pri n car e sta tul îşi ex er ci tă au to ri ta te a, exi stă
interdependenţe permanente . În ca dr ul ac es te i se cț iu ni su nt pr ez en ta te
principalele particularități ale mo du lu i de or ga ni za re a te ri to ri ul ui ge og ra fi c
a] unui stat şi modul de or ga ni za re a ins tit uţi ilo r sta tul ui ca re fac par te din
aparatul administrativ al statelor din Europa.
Cele două moduri de organizare, teritorială şi instituțională, sun!

parametri de bază în conținutul unei analize comparative a sistemelor
administrative.
Diversitatea tipurilor de state, a formelor de guvernământ ŞI A

pa sun t as pe ct e car e nu fac ili tea ză co nt ur ar ea
regimurilor politice din Euro
unui model european de administraţie. Respectul faţă de diversitatea.
en ţa sta tel or din Eu ro pa sun t pil oni i pe car e Un iu ne a
autonomia şi independ
Europeană a început cu ani în ur mă pr oi ec ta re a şi de zv ol ta re a unu i mo de l
european care să sus țin ă co op er ar ea înt re ad mi ni st ra ți il e sta tel or În
interesul comun al aces to ra şi al ce tă ţe ni lo r eu ro pe ni . În ace st co nt ex t se
E Rapport d'information de M. Philippe DALLIER, fait au nom de l'observatoire de la

por t no. 262 Sena t pe htt p:/ /ww w.s ena t.î r , acce sat apri lie 2015 .
decentralization, Rap
pi -vni
aniz
1.2.2. Orga zaar
reaa administrativ-teritorială înîn lu
| ropa
Organizarea administrativă a teritoriului unui stat este influenţată de

strategiile şi politicile organizaţiilor din care statul respectiv face parte. În
acelaşi timp. situația din fiecare țară se schimbă foarte rapid, în acord cu
provocările locale, naţionale şi internaţionale actuale”. După trei decenii de
destăşurare a proceselor de descentralizare şi regionalizare se poate constata
că au tost realizate reforme importante în statele din Europa, mai ales în
Belgia. Spania, Italia. Marea Britanie, Franţa, Germania şi Danemarca. În
noile state membre, schimbări importante s-au realizat în Polonia, Estonia,
Cehia, Slovacia, România şi Bulgaria.
Reterindu-ne la statele din Europa, există suficiente iniţiative“ în acest
sens ale Consiliului Europei, care s-au concretizat în documente de referință
pentru statele membre ale Uniunii Europene. Unul dintre acestea se referă la
principiile directoare pentru dezvoltarea teritorială a continentului european,
aprobate la Conferinţa Miniştrilor Responsabili cu Amenajarea Teritoriului.
Aceste principii au la bază doi piloni de referință în Europa, respectiv:
dimensiunea teritorială a drepturilor omului şi democrația. Prin elaborarea
acestor principii s-a urmărit identificarea măsurilor de amenajare a
teritoriului prin care locuitorii tuturor statelor membre ale Consiliului
Europei pot ajunge la un nivel de viaţă acceptabil.
Aceasta este o condiţie prealabilă fundamentală pentru stabilizarea
structurilor democratice în localitățile şi regiunile Europei. «Principiile
directoare» se sprijină pe «Carta europeană a amenajării teritoriului» (Carta
de la Torremolinos, 1983). Această Cartă conţine principii pentru politicile
naţionale şi europene care contribuia la o mai bună organizare teritorială a
statelor membre ale Consiliului Europei din acea vreme şi la o rezolvare a
problemelor teritoriale care depăşesc frontierele naționale.
Europa naţiunilor, a sta tel or uni tar e şi naț ionale , om og en e etn ic şi
Europa regiunilor, ca entităţi autonome, clădite pe baza personalității lor
Ch al le ng e of Loc al Go ve rn me nt Si ze .E dw ar d
Penas-Lago, S.,Vazquez M.. (2013). The
Elgar Publishing
| Limited , Chelte nham, UK , pg. 231 . SI
3 Rd si 'Union Europ6enne. Organisation, compet ences et
Les collectivites territoriales dans lUn p (7008fr.pdf , accesată în februarie
tp ://w ww.c cr e. or g/ do cs /n ot e_ co njonc
finance.(2008) pe ht
NN1£ Scanne d with CamScanner
foloseşte adesea conceptul de „sistem administrativ european”. Prin
această sintagmă sc poate înţelege:
- un mecanism de cooperare între administraţiile statelor membre;

- un Spațiu geografic european format din teritoriile statelor reunite
în cadrul Uniunii Europene, care sunt guvernate de un al patrulea
nivel administrativ, cel asociat administraţiei europene, care, alături
de autoritățile naționale, desfăşoară un proces european de
guvernare, având ca bază interesele cetăţenilor europeni, cultura şi
istoria lor, ca parte a aceluiaşi spaţiu geografic european;
- aparatul administrativ al instituţiilor europene, care are obiective
şi atribuții specifice, dar și unele comune pe relația cu
administraţiile statelor europene.
Prin cercetări pe teme punctuale, specialiştii în domeniul

administrației publice comparate pot contribui efectiv sau doar teoretic la
proiectarea şi dezvoltarea unui sistem administrativ european viabil şi
sustenabil. Practic, statele pot coopera pentru dezvoltarea relaţiilor lor, dar
principiile fundamentale care stau la baza aparatelor administrative din
propriile state, cultura lor şi particularitățile de organizare teritorială şi
administrativă nu pot fi tratate decât cu prioritate în orice discuţie pe această
temă.
În acest capitol abordăm cu delicateţe aspectele legate de modelele de

organizare şi funcţionare a statelor şi administraţiilor lor atât pentru a le
cunoaște mai bine, cât mai ales pentru a înţelege complexitatea procesului
de adaptare a lor la cerințele unui context european puternic marcat de
diversitatea culturală, economică, socială, politică, legislativă şi de un
context internaţional destul de tensionat.
În opinia lui Săgeată!“, unul din criteriile care au stat la baza conturării
unor modele de organizare administrativă a teritoriului statelor este cel
cultural, în general şi etnic, în special. Astfel, în lucrarea sa intitulată
„Modele de regionare politico-administrativă”, autorul conturează frei
mode le, care stau la baza fun dam ent ări i teor etic e a celo r trei tipu ri de
structuri statale: federală, unitară şi regională.
a
ş Săpeată, D.R. (2004). Modele de regionare politico-admini strativă. Editura Top Form,
Bucureşti, pg.198.
ace
“droarafice sunt mai numeroase si evidente; deosebirile «
îi eviden ile CUlturaje
ele hi TOPTANICC : „dittonale sunt mai profunde aces.
teritoriale tradiţionale E a tretra Ccentu nd
dintre comunităţile C unice,
Au le centrifuge şi reducând eficacitatea unci aulur |
orțele ce
Din cele aproape 200 de state Ce aleduiese canta po nică a lumi

contemporane, peste 150 sunt organizate după “i P a 5 Puține
dintre acestea se apropie de modelul statului unitar 1 a a acest punct de
vedere, Franţa este considerată un bun exemplu, avân o prefaţă medie
(mare după standardele curopene), o formă compactă, 9 Singură arie
centrală, de veche tradiţie, situată în partea sa central-nordică, cu Capitala
| 2 atac
Situată în centrul acesteia și cu o populaţie numeroasă și relativ omogenă,
Modelul autonomiilor regionale reuneşte statele unitare compuse

.. * 3 . a P [7
sau statele repionale!”. În cadrul acestora distincţia dintre tipul federal

și cel
unitar nu este foarte strictă.
Statul regional a apărut în acele state unitare în

care s-a acordat o
anumită autonomie unor regiuni, în general
distincte din punct de vedere
etnic și cultural sau depărtate de aria centra
lă, distribuţia puterii fiind foarte
asemănătoare cu cea din sistemul fede
ral. Tendinţele secesioniste dezvoltate
în astfel de repiuni (Ulster, Sc
oţia, Catalonia, Ţara Bascil
au generat modelul o r , Lombardia etc)
de organizare administrativ-
teritorială ce are la bază
Modelul repional
diferă
m
pt —
istorică şi culturală (cazul Germaniei ŞI Austriei); lingvistică (Belgia,
Elveţia), sau colonială - în situația statelor federale constituite prin
unificarea unor foste colonii - S.U.A. Canada, Australia, Republica Sud
Africană, Malaysia, Tanzania.
În opinia lui Săgeată! absența unor legături directe între compoziţia

etnică, structura statului şi mărimea teritoriului acestuia este demonstrată
chiar de harta politică a lumii contemporane. State imense atât ca potenţial
demografic, cât şi ca teritoriu au o structură unitară (China — 9,59 mil kmp;
1,16 mld. locuitori); în vreme ce state reduse ca suprafață şi populație sunt
organizate pe baze federale: Elveţia, Belgia, Austria, Malaysia, Emiratele
Arabe Unite. Pe de altă parte, state cu populaţie relativ eterogenă etnic au o
organizare unitară, îndeosebi cele desprinse din fosta U.R.S.S sau state vest-
europene devenite multinaționale ca urmare a imigrărilor masive, în vreme
ce state omogene etnic sunt organizate după sistemul federal: Germania şi
Austria fiind cazuri reprezentative.
Modelul liberal-democratic, avându-l ca principal promotor pe

Georges Pompidou, preşedinte al Franţei între 1969 şi 1974, a apărut ca o
replică a modelului autonomist-etnocratic, fundamentând teoretic
organizarea regională după criterii unitare. Regiunea este plasată ca o
autoritate delegată în raport cu statul. Statul nu deleagă regiunii atributele
sale, ci autoritatea necesară exerciţiului regional al acestor atribute!” este
autoritate exprimată prin tutela administrativă. Regiunea nu este o instituţie
etnică, ci una administrativă, garanţie a statalității pe suport naţional. Ea se
doreşte a fi un instrument de implementare a politicilor publice unitare ale
statului, configuraţia sa grefându-se pe unitățile administrativ-teritoriale de
rang inferior (regionalismul francez).
Din punct de vedere teoretic, statul unitar se caracterizează printr-un

înalt grad de omogenitate şi coeziune internă, rezultat al unor particularități
.
6 .
distincte, care-l deosebesc de cel federal!“, respectiv suprafaţă relativ mică.
Cu cât terito riu l unu i stat est e mai mar e, cu atâ t bar ier ele mor fog raf ice sau
a
14
O E. za |
5 aaa Dungaciu, D., ( 1995), Sociologia şi geopolitica frontierei. Editura Floare
Albastră, Bucureşti, pg.146. litică. Editura Presa Universitară Clujeană. Cluj,
a. Bodocan, V. (1997). Geografie po
pg. 316.
un t ur mă t o a r e l e :
Aceste trei modele s
i s t - e t n o c r a t i c ( J e a n F o u cr e) ;
1. Model u l a u t o n o m
t i c ( G e o r g e s P o m p i d o u ) ;
2. Modelul liberal-democra
u t o n o m i i l o r r e g i o n a l e .
3. Modelul a
Modelul autonomist-etnocratic, fundamentat de Jean Foucre ( 1968)

are la bază criteriile etnice şi culturale ca factori de diferenţiere regională.
Rațiunea autorului pomeşte de la un presupus fenomen de „erodare” a
statului naţional, în faţa afirmării statului-regiune. Scopul întregului demers
vizează organizarea teritoriului pe baza arealelor omogene: etnic Şi cultural,
prin garantarea constituțională a autonomiei.
Sistemul federal presupune existența unei comunități de entități

politico-administrative!* caracterizate printr-o largă autonomie, reprezentate
printr-un Singur subiect de drept internaţional, printr-un guvern central şi
câte un guvern local pentru fiecare stat membru. Principiul de bază este cel
al dizolvării autorităţii centrale prin transferarea sa la nivel local, cele două
tipuri de guverne având atribuţii şi competenţe distincte. La nivel central
sunt soluționate problemele comune, funcţiile statului federal fiind împărțite
intre statul federal şi statele componente, acestea contribuind în mod egal la
elaborarea legilor federale. Astfel, federalismul încearcă să rezolve
problema unităţii statale prin realizarea unui echilibru între forțele centripete
și cele centrifuge. Acest sistem funcţionează eficient acolo unde
comunitățile regionale doresc uniunea pentru a beneficia de
anumite
avantaje politice sau economice, dar fără să-şi
piardă identitatea.
1.3.2. Compo
ponente ale orpanizării administrativ-instituționale
| Principalele tipuri de instituţii, integrate de conceptul de organizare

administrativ-instituţională, sunt grupate pe cele trei ramuri are autorităţii:
legislativă, executivă şi judecătorească. Prin urmare nrincinalete
componente ale organizării administrativ-instituţionale sunt: instituţia
şefului statului, parlamentul, guvernul, instanțele de judecată, avocatul
poporului. | |
- Instituția şefului statului este organizată diferit de la un stat la altul

în funcţie de tipul de stat și Constituţia acestuia;
- Parlamentul poate fi organizat instituţional la nivel naţional, regional
ŞI local, fiind reglementat de legea fundamentală şi de regulamente
specifice. In majoritatea statelor parlamentul este autoritatea legiuitoare
care se constituie şi funcţionează în majoritatea statelor la nivelul statal
(naţional, federal, regional), având relaţii administrative de cooperare
cu autoritatea executivă dintr-un stat.
- Guvernul poate fi organizat la nivel central, regional, local şi este
sus țin ut de age nţi ile spe cia liz ate în exe rci tar ea atr ibu ţii lor sale
specifice. În maj oritat ea sta tel or, guv ern ul rep rez int ă aut ori tat ea
fun cţi one ază şi este for mat din tr- un num ăr
executivă la nivelul la care
guv ern ame nta le şi alte tipu ri de inst ituţ ii
variabil de ministere, agenţii
ții adm ini str ati ve reg lem ent ate . În cad rul
cu care se află în rela
aniz ea ză şi fu nc ţi on ea ză : mi ni st er e, de pa rt am en te ,
gu ve rn el or se or g
, se rv ic ii , bi ro ur i, of ic ii , et c.
direcţii, compartimente
co ns ti tu it e şi fu nc ți on ea ză în ma jo ri ta te a
- Departame n t e l e su nt
pr in el e se re al iz ea ză po li ti ci le şi st ra te gi il e
instituţiilor de ma i su s și
caz particular este Franța. Astfel,
instituționale. În Europa, un
er iz ea ză pr in tr -o re la ti vă om og en it at e
departamentele fr an ce ze sc ca ra ct
si tu aţ ii im pu se de ar gu me nt el e
pț ia câ to rv a
teritorială, cu exce ri to ir e de Be lt or t,|
a r i s u l u i ) s a u i st or ic e (T er
e din jurul P
funcţionale (cel
d în m e d i e de 5000-6000 km,
s t u l ţă ri i) , m ă r i m e a lo r f i i n
din e
u c e a a j u d e ţ e l o r r o m â n e ş t i ,
co m p a r a b i l ă c
t r a| l , r e g i o n a l şi l o c a l ,
l e l e d e b a z ă sunt : c e n
e a st a t e l o r , n i v e
In majoritat în f u n c ț i e d e s i s t e m u l p o l i t i c
nt m u l t m a i c o m p l e x e ,
dar în practică acestea su
Aceste două dimensiuni ale organizării îşi pun amprenta 4Supra
modelelor de funcţionare a sistemelor administrative din diferite State
Eterogenitatea structurilor administrative curopene rezultă, în primul rând
din geneza şi evoluţia lor. Fie că este vorba de state federale, unitare a
regionale, aparatul administrativ are la bază o logică derivată din anumite
rațiuni (naţionale, etnice, lingvistice, politice, economice etc), care au
determinat particularităţile unităţilor administrativ-teritoriale rezultate și au
aenerat crearea şi adaptarea permanentă a unor instituții specializate.
Având în vedere aceste aspecte de natură teoretică ŞI practică, putem

afirma că, în funcţie de particularităţile organizării geografice a statului şi
administrative la nivelul teritoriului, pot fi identificate în Europa mai multe
tipuri de instituţii şi autorități administrative. Câteva dintre cele cu
reprezentativitate şi relevanță pentru administrația publică comparată sunt
prezentate în continuare.
În toate statele democratice, dispunerea acestor categorii de instituţii şi

autorități se face pe baza unui principiu fundamental şi universal, cel al
separaţiei puterilor într-un stat. Prin „separaţie” autorul acestei lucrări
înțelege: delimitarea clară a obiectivelor, atribuţiilor, competențelor şi
responsabilităților, modul de relaţionare în procesul de guvernare sau în
cel de reglementare, respectiv de respectare a legalităţii într-o țară. Aceste
elemente de diferenţiere pe care le au diferite instituţii sunt integrate pe una
sau alta din cele trei ramuri: executivă, legislativă şi judecătorească.
Pornind de la aceste baze conceptuale, putem afirma că organizarea

administrativ-instituţională se referă la organizarea şi funcţionarea
instituțiilor şi autorităților administrative, de la nivel central, regional sau
local, pentru a servi satisfacerii intereselor statelor şi prosperității
celățenilor.
PR oii n accepțiunea autorului acestei lucrări, organizarea

A p
Mini: ra di inst
| fiituţ '
ională înseamnă -
CI
dia spunerea instituțiilor statului în A
CONIOr 2 0 > : : i
mirare cu modelul de Organizare teritorială cu scopul de a permite
picitare
exer a duloi “ititi
MŢiii Statu
« lui şi i reprezentarea şi satisfacerea intereselor
cetățenilor pe întreg teritoriul Sfatului,

|
119 există următoarele nivele ter;,...
“ta. ÎnÎn 0p opini a lui G. Smith
. cărui stat. CXaISK e feritoriaje
al ec iv-instituțională:
n i z a r e a dm i n i s t r a
d e o r g a
|
t e a ) c e n t r a l ă ; |
_ Guvernul (a u t o n ttaa
e r a l component (în stateje
ritatea) sta t u l u i f e d
Guvernul (auto
federale); t a r e ;
a ) r e g i o n a l (ă ) în s t a t e l e u n i
- Guvernul (admin i s t r a ț i
r a n g s u p e r i o r ( d e p a r t a m e n t a l ) ;
_ Guvernul (auto r i t a t e a ) l o c a l ă d e
u v e r n a m e n t a l ă i n t e r - r e g i o n a l ă ;
- Admi n i st ra ţ i a g
r a n g i n f e r i o r ( m u n i c i p a l s a u c o m u n a l ) ;
_ Autorita t e a l o c a l ă d e
e (c on si li il e p a r o h i a l e ) .
- Unităţile subcomunal
Trebuie însă men ţio nat că nic i un stat nu deţ ine toa te ace ste niv ele de
guvernare, ci combină doar câteva dintre ele. De exemplu, noile state
membre, Polonia şi Ungaria, au trecut la sistemul regional de organizare
administrativ-instituţională abia în 1990, iar această schimbare a fost făcută
în vederea interconectării cu sistemul regional european. Franţa, statul cu
cea mai mare suprafață din Uniunea Europeană, şi-a perfecţionat sistemul
repional prin adăugarea între nivelul departamental şi cel comunal a unor
nivele inferioare, tradiționale, de deconcentrare administrativă.
- InStanțele de judecată reprezintă autoritatea judecătorească la

diferite nivele ale organizării administrativ-teritoriale dintr-un stat. În
general, această categorie de instituții se bucură de independenţă şi nu are
relații administrative cu alte instituții sau autorități ale statului, cu ex
cepția
celor prevăzute în mod expres de legislaţia specifică
a unui stat. În Europă,
instituţiile autorităţii judecătoreşti au
moduri diferit e de organizare ŞI
principii specifice de funcționonare, care trebuie cunoscute pentru a descoperi
factorii de succes sau s| ăbiciunile lor.
4 2.
retinuti ZI
. » ,
publică
+
nistrația
.
cxtrem de diversificată. Ș ă oferă o bază instituțional

SAC Carte

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SAC Carte

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

te P R E I R E S a n i v e l u l u i Op ti m

prin compararea eficienţei determinate la nivelul diferitelor

În multe state. bazele de date nu oferă sursele pentru astfel de analize, nu

Asttel de surse de date pentru calcule de eficiență administrativă,

costurilor de realizare şi furnizare de servicii (de exemplu

Statele au nevoie de aparate administrative eficiente, adaptate şi

Problemele pe care administraţiile statelor trebuie să le rezolve sunt

Menţinerea pândirii tradiţionaliste incurajează toleranța excesivă şi

Scanne d with CamScanner

raport cu resursele alocate sau consumate.

Eficienta presupune existența unor efecte, în raport cauzal cu

O expresie matematică a eficienţei economice este dată de relația

E. = Er/ E. maxim, adică maximiza

aturii sale concret aplicativ

zarea efectelor obținute pe unit

inregistrareă Brevetelor de Invenţii, în timp ce altele Sunt i aționa) Pentru

Guvern pentru SE AN. -l poate să aibă inițiative normative pe care le

Există, de asemenea, şapte corporații care prestează servicii

- Celsius, pentru construireă

Credit pent PR comerciale:

- Corporaţia Suedeză de arține bănci

25! Scanne d with CamScanner

Cabinetul fundamentează decizii referitoare la politica guvema-

Un astfel de exemplu este Divizia sarat Po iun pe erau

Determinarea eficienței administrative globale sau a eficienţei

Procesul de determinare a eficienţei administrative este îngreunat şi de

RĂ Scanne d with CamScanner

sate Și Pentru câ procesul de evaluare sistemică în sine este unul

Eficienţa administrativă este influențată de o multitudine de factori

Costurile cu care funcţionează un sistem administrativ ȘI Cu Care Sunt

Pe aceste considerente a fost formulată TABOR-A şi tot de la aceste

Analiza de tip cost-beneficiu are avantajul rezultat din furnizarea unor

Analiza multicriterială are la

| Postevaluarea eJicienţei oferă, după realizarea unui

administrativă specifică domenii! or

Deşi în literatura de specialitate sunt menţionate rrej (eorii, respectiv.

Specialiştii în domeniul administraţiei publice s-au ocupat destul de

Noua teorie se numeşte: „Teoria Administrativă Bazată pe Obiective

in continuare sunt prezentate câteva dintre cele mai importante

Argumentul 1: orice schimbare în modul de organizare şi funcţionare a

Argumentul 2: obiectivele sistemului administrativ arată unde va ajunge

Scanne d with CamScanner

efort (resurse > UManc,e, mate

Argumentul 5: obiectivele sistemului administrativ asigură premisele pentru

Argumentul 6: obiectivele sistemului administrativ facilitează coordonarea

Argumentul 7: obiectivele sistemului administrativ fac posibilă determinare

Argumentul 8: obiectivele sistemului administrativ fac posibilă comp

Argumentul 12: obie

Scanned with CamScanner

Indicatorii de rezultate arată gradul de realizare a obiectivelor

Această nouă teorie determină sistemele administrative ȘI

De asemenea, noua teorie propune luarea în considerare a costurilor

Prin urmare, se va proiecta un sistem integrat de obiective, format din:

Obiective generale ale sistemului administrativ:

Aplicarea TABOR-A poate implica şi elaborarea unui audi al

In instituţiile publice sunt frecvent utilizate două tipuri clasice de audit

Auditul performanţei constă într-o examinare independentă a

Aşa cum se poate observa ŞI în figura 9, elementul comun implicat

Trebuie să subliniem că în esență, responsabilitatea implică un grad

"Ghidul de implementare pentru auditul performanţei, INTOSAI, 2004, pg.90.

Scanned with CamScanner

. caracterizate printr-un număr variabil de indicatori. , în funcție d C

0 analiză adecvată a unui domeniu reprezentat în sistemul