olul 6

Goodwill-ul - compone t~ a valoriiCaafpitac erii

na
Pretu/ este
. ceea ce pliite$fi. Va/oare a este ceea ce primqti.
Warren Buffet

;;;a.

f ·· ~ (E ;=
~J -lr~ -- -
t

.J

ca pitole le pre ce dente ca ev alu are a int rep rinderii se poate realiza
S-a aratat in n ven it (metode de
pri n co st (m eto de pa trir no nia le ), pri
pe baza a trei abordari:
ta (m eto de co mp ara tiv e). Da ca se uti lizeaza ultimele doua
randament), prin pia
po ate ob tin e dir ec t va loa rea glo ba la a intreprinderii ~i se poate
abordari, se esc . Ac easta pentru ca
nt de toa te ele 1n en tel e car e o de fin
considera ca s-a tinut co rec unoa~terea de catre
cu an tif ica t pri n me tod e spe cif ice sau
~damentul afac,erii,
an um ite va lor i a afa ce rii ev alu ate , sun t consecinta tuturor aspectelor
prara a unei ura finantarii, de
teh no log ie de fab ric ati e ad ap tat a, de nat
leg~te de clientela, de o 93 ).
cie nta mu nc ii pe rso na lul ui (B rilm an , 19
calificarea ~i efi
1E-0

- - h. b daca se apeleaza la abordarea prin cost (metode de evaluare bazat

1n ~c 1m ,
---
Diagnosticul ~i evaluarea intreprinderii

., 1 -d - - f; .
patrimoniale ), evaluarea nu este comp eta atonta aptulu1 ca nu s-a
e
peactne sau I lbl-
•derare In atare s1tuat1e, va oarea - o fla a a afacerii se
g
A • -

, c,oochvill-ul.
1uat m cons1 .:, . •
detennina prin insumarea unei _valori pat~mon_1ale care_ sa re ecte capitalurile
investite in respectiva afacere ~• a goodwzll-u\u1. Aceasta tratare va fi repusa in
discutje 'i n cadrul subcapitolului privind metodele de evaluare a goodwill-u\ui.

Tn cadrul standardelor de evaluare ~i in literatura de evaluare anglo-saxona, tratamentul

distinct al goodwi//-ului ca fiind O componenta a valorii afacerii este quasi absenta. Aceasta se
datoreaza marginalizarii, la ora actuala, a abordarii prin active sau a metodelor patrimoniale
pentru a evalua O i ntreprindere. Cea din urma ar fi cu adevarat utila atunci cand sunt evaluate
,ntreprinderi care detin un volum insemnat de active tangibile sau in cazul intreprinderilor mici ~i
mijlocii {IMM-urilor) {Thauvron , 2013). Totu~i, daca procesul preliminar al evaluarii determina 0
valoare a goodwil/-ului mai mare sau egala cu cea a activelor tangibile, se recomanda apelul la
abordarea prin venit, spune acela~i autor .

6.1. Prezentarea conceptului

6.1.1 . Definirea conceptului

Una dintre prezent:arile regasite mai frecvent in literatura de specialitate
privind defini~a goodwill-ului este unnatoarea (Muth ~i Lloyd, 1997): un activ
necorporal care reprezinta valoarea foqei specifice a intreprinderii, de exemplu,
legaturile comerciale ~i renumele. in aceea~i lucrare se mai precizeaza ca
goodwill-ul apare inregistrat in contabilitate (bilant) cand o intreprindere cumpara
o aha intreprindere la un pret mai mare decat valoarea contabila a celei din unna.
Un alt punct de vedere cu privire la originea goodwi/1-ului, considerat un
superprofit (supervaloare) este urmatorul (White et al., 1998): intreprinderea are o
valoare de baza care ii permite obtinerea unei rentabilitati de baza ~i ea poate uneori
beneficia de o renta economica care este calculata prin intermediul goodwill-ului.
Standardele de evaluare definesc goodwi/1-ul drept acel activ necorporal care
apare ca rezultat al numelui comercial, reputatiei, clientelei, localizarii, produs~lor
~i al altar factori similari care nu au fost identificati ~i/sau evaluati in mod di stmc~
dar care contribuie la obtinerea de profit (1VSC, 2017). in acela~i standard se ~at
arata ca este vorba de o valoare necorporala a afacerii reprezentata de acttv~
neidentificabile. in acest context, valoarea goodwil/-ului este aceea~i cu ~ cel~t
definit din punct de vedere contabil, amandoua reprezentand o valoare rezid~ala.
Desemnarea sa ca valoare reziduala se datoreaza modului de calcul, in<lirec~,
1
efectuat atunci cand goodwi//-ul se imegistreaza in contabilitatea cumparatorul~ :
Aces ta se obtine ca di ferent,a intre pretul de achizitie al afacerii ~i valoarea contabt a
a activelor tangibile ~i intangibile identificabile. '
 Goodw1ll-ul - componenta a valoril afacerii
~ t uI 6
· _ ___ 16 1
---~

f11 st:rnd arddcde evaluarc se mai arata ca v 1 . . .

. . I . l'"' d. ·1 masm1
. . . . a oarea une, .afacen . .
include
c a 1n or,
•bull~ tcr cnu u1. lor. echipame t 1
Cl,n1n . a·b·I(IVSC 2017) D neor.go odw1/l-ulu1 s1a altor
c:krncnt~ rntant,1 I e , " . e_ asemenea este tratata evaluarea pe baza
. rrnantelor de exploatar e ale mtreprmderii sau ale propnetar1 . .
• . .1or cu dest1nat1e
~r1o .· . _ • ,. _
de afacen. S~ ?re~1zeaza_ ca m a~e:te _cazun trebuie luata in considerar~ valoar~a
odwi/l-ulu1 , msa numa1 a acele1 ·pat11 considera te transferabile , atasat e dea,cacen:~.:
gO - d f; · (d .
sau de unitatea _ea acen enumn godwlll-ul afacerii). Consideram ca este vorba
de o evalua_ re dm p_unctul de v~dere al cumparatorului, pentru care nu prezinta
\'aloare dec~t ac~st ttp de goodwzll: eventual majorat cu profitul potenrial aditional
ce ar revern unut operator de efic1enta medie, posibil sau nu de realizat de catr~
operatorul a~tual al afacerii~ C~lalalt tip de goodwill, si anume goodivill-ul personal
(al persoane1), netransfe:a?il, mtereseaza atunci cand se face evaluarea din punctul
de vedere al vanzatorulm. In aceasta situafie else detennina sub fonna oricarei cifre
de afaceri ~i profit aferent, rezultat exclusiv din calitatile personale, reputa 1ia.
competenta ~i/sau din numele legat de managementul sau de utilizatorul actual.

Concordant cu standardele romane~ti de evaluare (SEV, 2018), fondul comercial este o

valoare reziduala, dupa ce au fost luate in considerare toate activele corporale ~i activele
necorporale identificabile. Evaluarea activelor necorporale este prezentata in SEV 210 Active
necorpora le.
.
Pentru ca s-a racut referire la cele doua componente ale goodwi/1-ului:
goodwill al afacerii ~i goodwill personal, se impune o prezentare mai detaliata a
acestei clasificari.
a) goodwi/1-ul afacerii include active intangibile cu o durata de via~a
nedetenninabila (nu pot fi deci amortizate), care se evalueaza, de regul a,
ca sistem (I~ranescu et al., 1999). Cateva exemple de astfel de active
intangibile ar fi: personal calificat, sisteme de control care au fost
dezvoltate ca parti ale unor operatii, clientela, investitiile 1n promovare
(reclama), avantajul amplasarnentului.
b) goodwi/1-u! personal (al persoanei) include acti?e care sunt elemente
unice in asociere cu persoanele din cadrul afacerii. In cele mai multe cazuri
se considera ca au O durata de viata nedetenninabila (l~fanescu et al..
1999). A~a cum s-a prezentat, o parte dintre aceste active fac parte din
valoarea netransferabila a 'intreprinderii. Cateva exemple de a~tfel _de
active intangibile ar fi: reputatia personala a angajatilor sau a ~ropnetar~lor
intreprinderii; indemanarea specifica a angajatilor (cu~o~tmte _tehn~cc.
abilitatca de vanzatori); abilitatea generala a managenlor, actton~nlor
, (rclatii cu clientii, spirit managerial). _ . . . .
1
t . Concluzionand, suntem de parerc ca goodwi/1-ul n~pr~zmtn un ac~iv "~ ~mgibtl
4rc Poatc rnajora scmnificativ vnloarca ~clorlaltc activ~ nk intr~rnndt~n,. neat
162 Diagnosticul ~i evaluarea intreprinderii

prin abilitatea acesteia de a-~i gestiona. ~ijloacele d~e prod~ct~e (p~oducerea ~i

comercializarea produselor). Aceasta ab1litate confe~a ~upenontate m raport cu
sectorul de activitate al intreprinderii ~i in acela~I hmp este recunoscuta de
respectiva piata. ,. ,. . . . .
in opozitie cu aceasta plusvaloare se poate mtalm si~atia obtmerii unui
badwill, care semnifica o lipsa de ca~tiguri generata de intreprmdere.

6.1.2. Terminologie specifica

in te1minologia franceza goodwill-ul este denumitfond comercial. Legat de
cele doua denmniri se impun doua precizari (Deaconu, 2000):
a) Aceea~i denumire corespunde unei imobilizari necorporale inregistrate in
contabilitate ~i anmne fondul comercial, prezentat drept o parte a fondului
de comert care nu face obiectul unei evaluari ~i contabilizari separate in
bilant.
'
Reglementarile contabile romane~ti definesc fondul comercial ca fiind partea
din fondul de come11 care nu figureaza in cadrul celorlalte elemente de patrimoniu
~i contribuie la mentinerea sau dezvoltarea potentialul intreprinderii.
Fondul comercial se inregistreaza in contabilitate doar in momentul
cumpararii intreprinderii ca intreg sau al aducerii ca aport. in acest caz, fondul
comercial reprezinta valoarea sa de aport (de utilitate) sau costul de achizitie,
diminuat cu valoarea elementelor de activ inregistrate in conturile corespunzatoare.
Este de remarcat faptul ca fondul comercial nu se inregistreaza in contabilitate
in urma crearii sale datorita faptului ca nu pot fi identificate cheltuieli propriu-zise
ci se na~te din activitatea globala a intreprinderii. in consecinta, costul ~i valoarea
sa sunt nule.
Fondul comercial inregistrat in contabilitate difera de fondul comercial care
face obiectul evaluarii economice (goodwill) astfel:
• din pun ct de vedere contabil, valoarea fondului comercial se determina
doar in cazul cumpararii intreprinderii, printr-o metoda indirecta ~i dupa
incheierea operatiei;
• din punct de vedere economic, valoarea fondului comercial (goodwill-ului) 5.~
determina anticipat unor operatii de vanzare-cumparare sau altor operatu
care cer evaluarea intreprinderii, de regula prin metode directe; ~ .
b) Fondul comercial nu trebuie sa se con fun de cu fondul de comert, a carut
componenta este in cazul intreprinderilor de comert cu amanuntul. .
Pentru o astfel de intreprindere, fondul de comert reprezinta o universahtate
· · " vederea
care r~~peaz~ ans~~bl~l elementelor corporale ~i necorporal~ reumte m ot fi
exerc1tarn une1 act1v1tat1 comerciale. Componentele fondulm de comert P a
enumerate astfel (Brilman, 1993): clientela, numele comercial, mare~,. re~ur~e
umana, insemnul, desenele, modelele, instalatiile, utilajele ~1 mobilteru
exploatare de valoare neglijabila care se inlocuie~te foarte des.
 Goodwill-u l - componenta a valorii afacerii 163
--•~ ul 6·
~
.. a
ntreprinderi.lor productive si· al intreprinderi·l or de comert cu nd1cat
I.n cazul
• -1
. iul cornercial este ech1v alent cu fondul de comert. Dintre elemente· le J:'.10n duIm~
10nc · w " ,

- te1a, marca,
sus se pastreaza m aceste cazuri doar c11en
w

ert. enume rate ma1

.
Jr corn . w •

'l comerc1al, resursa un1ana (Bnlman, 1993).

nunt~
active intangibile
6.1.3. Goodwill ~i alte
A~ cum reiese din cele expuse pana in acest punct, goodwill-ul este un activ
. rJilibil , inregistrat (total sau partial) ori neinregistrat in contabilitatea intre-
:md~rii. coexisr~d ala~ de alte acti:e intangibile ale acesteia. De~i prezentarea
~~ tor alte active mtangib1le nu face ob1ectul acestui capitol (cu atat mai mult cu cat
;:t.'t"Sieasunt de cele mai multe ori cuprinse in valorile patrimoniale-activ net contabil
l\1re('tat): estc necesar sa prezentam diferentele dintre acestea ~i goodwill.
in general, activele intangibile reprezinta elemente nemateriale (investitii) care:
■ nu pot fi percepute prin atingere;
■ pot sau nu sa fie inregistrate in contabilitatea intreprinderii;
■ contribuie Ia men~nerea ~i dezvoltarea activitatii intreprinderii.
Diferenrele dintre goodwill ~i activele intangibile identificabile constau in
urmaroarde (Deaconu, 2000):
a) goodw i/1-ul este un rezultat global al unor cheltuieli trecute care nu pot fi
identificate in prezent ~i care aduc profit in timp, odata cu efectuarea unor
operarii cu scop patrimonial: vanzari, fuziuni, lichidari; din acest motiv
goodw;/1-ul nu este inregistrat in patrimoniul intreprinderii decat in
momentul achizipei (donatiei) ~i nu al crearii, a~a cum s-a mai aratat;
b) acti\'ele intangibile identificabile sunt investitii individualizate care vor
aduce profit in viitorul apropiat; de regula , pot fi evaluate distinct in
mornentul efectuarii investitiei.
'
Evaluarea distincta a unui activ intangibil este legata de posibilitatea estimarii
efeerului economic pe care ii genereaza ~i a duratei sale de viafa. Prin efect
~onomic se infelege profitul economic masurabil fie prin cre~terea veniturilor
~~ rinderii , fie prin diminuarea cheltuielilor. Durata de viata se estimeaza in
fimctie de natura activelor intamiibile: durata de protec~e legala, durata
~~tractuala, durata de viata normatA contabil, durata de viata economica (in care
C\.lf\111 '
genereaza profit).

S.2. Metode de evaluare a goodwill-ului

s.2.1. Determinarea superprofrtului

~ : ; aluarea goodwill-ului porne~te de la cua_ntific~a superpr°.fitului pe care ii
nr ~ ~ nera o afacere. Acesta reprezinta capac1tatea mtrepnndern de a genera un
' 011t su . . .
penor sectorului de activitate caruia i1 aparpne.
 Diagnosticul ~i evaluarea intreprinderii
164

Se presupunc ca nu ex1sta supe1-nrofit _ si deci goodwill - decat daca renta-

w • .-

. . • stt·t ,111
J-' , • d ,.
. "ntreprind ere este mat mare ecat cea care s-ar
bilitatea cap1talunlor mve e _ . 1
.
ob!ine plasand pe piata acelea~, cap1talun.
s/l = Rc, -Co
unde
Sp - superprofit; . .
Rei - rentabilitatea capitalurilor mvest1te;
Cc, - costul capitalurilor investite.

Problema care trebuie rezolvata mai departe este definirea continutului sau
modului de calcul a celor doi termeni ai formulei.
Rentabilitatea capitalurilor investite in intreprindere, Re1, imbraca forrna
beneficiului previzionat, a~teptat a ft generat de afacerea evaluata. Aici poate fi
vorba de rezultatul curent, de rezultatul net contabil injluenfat cu amortizarea
economica, de profitul (rezultatul) operafional (de exploatare) dupa impozitare, de
rezultatul net contabil.
Dintre aceste fom1e ale beneficiului previzionat dorim sa ne oprim asupra
profitului operational dupa impozitare ~i asupra rezultatului curent.
Profitul operational dupa impozitare este inclus intr-o formula de determinare
a superprofitului ~i de aici a valorii afacerii. Modelul de evaluare, denumit VEA
(valoare economica adaugata), este prezentat in lucrarea economistului american
G.B. Stewart.

Stern Stewart & Co. au inregistrat marca EVA (EVA™). EVA (VEA) este un metric al
performantei utilizat de catre companiile americane si consultantii acestora.
Tn forma sa originala, profitul operational inclus i~ formula EVA nu este eel contabil. Acesta
din urma sufera o serie de corectii (retratari). Tn cartea sa (Stewart, 1991; vezi ~i Deaconu ~i
Gro~anu, 2007) vorbesc de 120 de retratari ale situatiilor financiare intocmite pe baza
standardelor cantabile americane (US GAAP). Astfel de exemple sunt: calculul amortizarii,
impozite amanate sau capitalizarea unor cheltuieli.

0 a doua fonna a rezultatului utilizat pe care vrem sa o subliniem ~ste

~ezul~atul curent. Acesta are capacitatea de a reflecta rentabilitatea capitalunl~~
mv~st1te _in intreprindere, ca urmare a faptului ca sugereaza eficienta utilizar 11
capttalunle in cadrul activitatii de baza a acesteia (rezultatul exploatarii), tine se_am~
de co stul re surs~lor ~duse de creditori (cheltuieli financiare ), pre~_um ~•- d~
remun~rarea capttalunlor excedentare investite in afara intreprindent (venttUI
financ1are). Se exclud din acest calcul rezultatele exceptionale. accidentale.
cnp lt ohil o (i,1otlwlll 111 c111npo11c,n1~11 vnl1Jrll nfnr.nrll
I

165
in l'l'l'II Vl' privl·~I~ co:-it11l <..:u pit11lurilor invcslilc
(' . , , ·t - .
,. . · , ,c 1, aces
a sc roatc dctcrmina
1
, 1111111 1111lll' 111od1111 l;fll'C 11llluc11\eu1.n m~rimc·, HU!)Crnrc)fit • • d . .
11 . , ·' ,, 1 u1u1 ~1 aROO wt 11-ulu1.
() lw1111 o 1,ccc p\11111 L: 11 cu1lHnlurl lor lnvcsfltc O rcnrc·,· int"' ., · 1 tuent
._, ;r'1cah'/
, , .. , ,, ,. a ac 1ve.e
,.,.0 / 11 011 • lu I 0/om·<·~, rt,· J)/uf n(Cri v, 1 ~1 Vascu, 1999).
1 9 ,e
() 11lt n 11ce0p\111nc 0slc 11cel.!H a actlvu/u/ net contahil <lctc · t
• , , • • , .' . , ·rmina ca d'f· l',
I erenta
1111 n1101111111 11ct1v~ <!' ~1 t_otnlul datonil_or, la valon c.:ontahilc (White et al., 1998).
1

;\sc111fini'tl(H' t~CcSl~t ~arrnnl_c cslc ulili1.arca altor vc1lori patrimoniale care sa

sl 1nnilicl, cuptlulunlc invcsltlc. Aslfcl, sc pot folosi pcntru inlocuirca activului net
1

r1rnt11hil. m·tivul l1C'I ton/a/Ji/ c:orec/al, valoarea substan/ialiJ bruta sau capitalurile
/)('/'111<111 ('1/I, · 17('( '(',w,re exploallirii . Accstc valori patrimonialc au fost prezentate 1n
(npitolul l
l\:ntru culculul Vl '. A, costul capitalurilor investite cste sugcrat de activele
1

i111ohili:al<' ~i de nevoio de.fond de rulment, evaluate la valori nete (dupa deducerea

11 mort it~ri lor ~i nj ustnri lor pcntru dcprccicre) sau la valori brute.
Odum ulcasn forma pc cares~ o imhrace capitalurile investite, va trebui sa se
npt1:1.c pt·ntru o anumitn form~ a ratei rentabilitatii care sa se aplice capitalurilor
inv~stik. sugcrand ast fcl costul lor pentru intreprinderea evaluata. Rata de
r~nlnbililatc poatc fi rcprczcntarn de: rala medie a dobanzii bancare, rqta dobimzii
/a creditele pe lermen mediu, rat a dobanzii la plasamentele fora rise. In toate cele
trci ~a1.uri rata dob[mzi i cstc dcflatata prin aplicarea unor formule prezentate in
cnpilolul 4. . .
In formula VEA se utili zeaza costul mediu ponderat al cap1t~lulu1 (C~C)
(al capitalurilor proprii , respectiv al creditelor) deter~in~t ca O medte po~derata.
In ceca cc ne privesle 1
consideram ca este la latttudmea evaluatorulw ale~erea
.' I . d . t bTtate
lorme1 md1catonlor ~• a rate 01 e ten a 11 cuprinse in.. formula
. . . . . ·
. .
de determmare
. ti
tam ideea corelan1 une1 anum1te orme a
fl superprofitului. De asemenea acce~ . d anumita forma a capita-
O
rentabil ita\i i capitaluri lor investit.e i~ dmt~~prm tere acuse degaJ· a superprofitul (de
· l " t ·epnn en1 pen ru
lurilor plasate in exter_1oru m t . bil· ca acitate beneficiara-valoare substan{iala
exemplu profit net - acttv net conta ' P
bruta ). _ .fi t' ve urmatoarele variante:
Totu~i apreciem ca sunt se_m111 tea t.. zultatul curent previzionat.
·· ·talunlor propni - re
■ Rentabt l itatea capt . I d de aciionari ~i/sau ere d.iton.· .
■ Capitaluri invest1te - re~ws_e ea usbe·t·tatea pietei financiare (rat~_rned,e a
■ Rata de rentab1 ita e a
·1· t p1ete1 - renta t t .d
,. . . I de activitate al intrepnn ern. .
.. edie dm sect01 u . erprofitulu1
dobanzii) sau rentab1lttatea 111 . t am pentru determmarea P s0
Formula genera I~l pe ' x :> care not o con ur

este: S == RC_ ix Res

fl

unde
Sp _ superprofit;
 Diagnosticul ~i evaluarea intreprinderii
166

RC - rezultat curcnt:
,n
Res_ r~surse adus~ intreprinderc.
• .
In ceea ce pnve~t t
, \ !EA ca
• '
rom1';,-1 spcciala a superprofitului, formula de
detem1inar~ a sa cste unnf1toarcn:
VEA = POik'/ _ C1\1/PC x Cl = Cl X ( ROIC - CAt/PC)
unde
VEA - valoare economica adaugata;
POnc1 - profit opera~ional dupa impozi!are~ .
CMPC- costul mediu ponderat al cup1talulu1~
CI - capitaluri investite sub forma activelor imobilizate ~i a nevoii de fond de
rulment;
ROIC - rata de rentabilitate a capitalurllor investite.

6.2.2. Prezentarea metodelor de evaluare semnificative

Independent de modul de detenninare a superprofitului, metodele de evaluare
a goodwi/1-u\ui bazate pe aceasta marime , pe care le consideram mai importante
sunt (Deaconu, 2002):
a) metoda capitalizarii superprofitului
Se considera ca superprofitul va fi constant ~i se va obtine pe un orizont de
prognoza infinit
Goodwi/1-ul reprezinta suma superprofitului actual izat la in fin it, care devine,
conform formulei noastre generalizatoare anterioare:
G~V =S p = (RC- ix Res)
r ,.
unde
r - rata de actualizare.

b) metoda rentei goodwi/1-ului

Se presupune ca orizontul de prognoza este finit.
G~odlvi/1-ul se detem1ina prin actualizarea unei rente (superprofitul constant)
pe un onzont de prognoza fin it de n ani:

Grr,v = ~ Sp 11
_~(R C-ix Res) ( . )1-(1 +rf
~ I - ~----__:_ = RC - IX Res _.....: ..---
1=1 (l+r) r=I (1+r)1 r

Mentionam ~a 1n l_itera~a de specialitate ~i in practica e_valua:ii

prezentate, r~specuv folostte , ~1 alte metode de detenninare a goodw1//-ulu1~baza
su~;
pe Superprotit sau care presupun alte abordari. Dintre acestea din umia va ft
prezentata cea expusa in lucrarea Brilman ( 1993 ).
 . lul 6. Goodwill-ul - componenta a valorii afacerii
~ --- - .
167
Este vorba despre evaluare.. a goodwill- . .
· u1UI Pnn d1fe renta.. , acesta fiind definit
Se proce deaza Ia calculul val ..
Supervaloare. . r-o metoda globala
,ao sunt meto de e de randatnent respecti or1J. afaceri·1 prmt
I
cumecta c,oodw1·11-u I) cum sunt meto , dele pv tprm tr-o. metod"'a pa111. ala (care nu
. • cost).
fl
re·r.eren
O
d a nmontale (abo. rd a~ea prm
ta dmtre vad1oare
.
a e randament yt va 1oarea patnm
c;;:.
1--
Dw , . .. oma a reprezinta
uoodwil/-ul intrepnn en 1.
{) Astfel:
GW = Vrandament - Vpatrimoniala = VcapB -ANCC
unde
· •
valoare de randa1nent obti, nuta prin cap·1t a1·1zarea bene fi1cml
VcapB - rn (spre
exemplu rezultatul curent);
ANCC - valoarea patrimoniala activ net contabil corectat.
utilizeaza
Aceasta n1etoda si1npl~ ~i rapida de determinare a goodwill-ului se
ca include 0
atw1ci cand s-a calculat deJa o valoare de randament care se stie
valoarea de
anumita valoare a goodwill-ului. Goodwill-ul se poate extrage' din
operatia care a
randament daca o cer modalitatile de negociere ale participantilor la ·
cerut efectuarea evaluarii afacerii.
*****
de valoarea
Odata determinat goodwill-ul, valoarea intreprinderii este data
care se adauga
patrimoniala (sa presupunem activul net contabil - ANC) la
goodwill-ul:
V=ANC+GW
investite de
Semnificatia fonnulei este unnatoarea: valoarea capitalurilor
suplimentara ca
proprietarii afacerii (sugerate prin ANC) este majorata cu o valoare
unnare a eficiente i utilizarii lor' eficient'a ale carei rezultate sunt recunoscute de
,
piata.
'
inut cu c~le
.. In cazul modelului VEA, capitalurile investite au acela~i~icont anume active
~tihzate pentru detenninarea valorii economice adaugate,
calcul a valorii
~mobilizate, alaturi de nevoia de fond de rulment. Fonnula de
Intreprinderii, potrivit modelului VEA, este:
V= CI +GW
est Mesajul modelului valorii econmnice adaugate este ca ~alo
ar~a •~trepr!~d..erii
st abihta la
cu suma capitalurilor investite la care se adauga pnma
O
· e egala
0 2002 ).
ivelul valorii actualizate a profitului econmnic viitor (Deaconu,