CONTABILITATE — ◆

şi explicaţii suplimentare privind sumele raportate în situaţiile financiare anuale pentru acelaşi exerciţiu
situaţiile financiare anuale. financiar.
Scopul acestor prezentări este de a furniza infor- Situaţiile financiare au înscrise clar numele şi pre-
maţii care să ajute la perceperea mai bună a impac- numele persoanei care le-a întocmit, calitatea acesto-
tului instrumentelor financiare bilanţiere sau extra- ra (director economic, contabil-şef sau altă persoană
bilanţiere asupra situaţiei financiare a unei entităţi, împuternicită să îndeplinească această funcţie, expert
rezultatelor activităţii ei şi fluxurilor de trezorerie şi la contabil, contabil autorizat), precum şi numărul de în-
evaluarea sumelor, momentului apariţiei şi gradului registrare în organismul profesional, dacă este cazul.
de siguranţă a fluxurilor de trezorerie viitoare asocia- Situaţiile financiare anuale, însoţite de raportul
te cu acele instrumente. administratorilor pentru exerciţiul financiar în cauză,
Prezentările solicitate oferă informaţii pentru sunt supuse aprobării adunării generale a acţio-
a-i ajuta pe utilizatorii situaţiilor financiare în eva- narilor sau asociaţilor, potrivit legislaţiei în vigoare.
luarea gradului de risc aferent instrumentelor fi- Situaţiile financiare anuale, aprobate în mod cores-
nanciare, recunoscute sau nu în bilanţ. O entitate punzător, şi raportul administratorilor, împreună cu
trebuie să prezinte obiectivele şi politicile de ges- raportul de audit sau raportul de verificare, după caz,
tionare a riscului, inclusiv politicile de acoperire a se publică în conformitate cu legislaţia în vigoare.
acestuia. Împreună cu situaţiile financiare anuale trebuie
Raportul administratorilor se aprobă de consiliul publicată propunerea de distribuire a profitului sau
de administraţie şi se semnează în numele acestuia de acoperire a pierderii contabile. Distribuirea profi-
de preşedintele consiliului. tului sau acoperirea pierderii contabile se prezintă în
Situaţiile financiare anuale ale entităţilor se au- notele explicative.
ditează de către una sau mai multe persoane fizice Pentru asigurarea informaţiilor destinate siste-
sau juridice autorizate în condiţiile legii. Auditorii mului instituţional al statului, Ministerul Finanţelor
financiari îşi exprimă o opinie referitoare la gradul Publice poate solicita entităţilor depunerea unor se-
de conformitate a raportului administratorilor la turi de informaţii la unităţile sale teritoriale.
Bibliografie:
1. Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată în Monitorul Oficial nr. 48 din 14 ianuarie 2005.
2. O.M.F.P. nr. 1752/2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, pu-
blicat în Monitorul Oficial nr. 1080 şi 1080 bis din 30 noiembrie 2005, care a intrat în vigoare începând cu 1
ianuarie 2006.
3. Revista „Contabilitatea, expertiza şi auditul afacerilor”, editor: Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Au-
torizaţi din România (CECCAR), pe perioada 2005-2007.

Criterii de calcul aL indicelui deprecierii activelor

pe termen lung
Lect. sup. dr. Aliona BÎRCĂ, ASEM
Depreciation index is the indicator that reflects the degree of entering value decrease of an asset.
The way of its determination is calculated in terms of the asset destination:
- if the asset is for the purpose of selling-market value;
- if the asset is used in the economic activity-utility value.
Utility value is an estimate value and it must be actualized.

Una din caracteristicile negative ale activelor este
pierderea în timp şi treptată a valorii de utilitate şi,
totodată, a potenţialului economic. Acest fenomen
se numeşte depreciere. Deprecierea, potrivit Dicţio-
narului Explicativ al Limbii Române, este considerată
ca o minimalizare a valorii unui obiect. Din punct de
vedere contabil, deprecierea este recunoscută numai
în situaţiile în care valoarea existentă este mai mică
decât cea reală.
În IAS 36 „Deprecierea activelor” se preconizea-
ză ca întreprinderea trebuie să verifice de fiecare dată,
la întocmirea bilanţului contabil, dacă nu există vreun
indice potrivit căruia un activ poate fi depreciat şi
dacă acesta există, este necesară stabilirea valorii re-
cuperabile a activului. De asemenea, IAS 34 „Rapoar-
83
tele financiare interimare” cere ca întreprinderea să
verifice dacă nu există vreun indice de depreciere la
data oricărei situaţii financiare, îndeosebi deprecieri
semnificative.
Prin urmare, considerăm că identificarea
eventualelor indici ai deprecierii pentru anumite
categorii de active trebuie să se efectueze înainte

Academia de Studii Economice din Moldova ◆ Revista ECONOMICA nr.4 (60) 2007
 ◆— CONTABILITATE
de întocmirea rapoartelor financiare anuale. Apli-
carea mai frecventă a testelor de depreciere poate
duce la apariţia unor deprecieri subiective şi, toto-
dată, informaţia din rapoartele financiare riscă să
fie denaturată.
Provizioanele pentru depreciere se constituie în
scopul păstrării valorii de intrare a activului, iar, pe de
altă parte, măsoară diferenţa dintre valoarea de bilanţ
şi valoarea recuperabilă. Metodica stabilirii indicelui
de depreciere este prezentată în figura 1.
Din figura 1 se observă că investigarea indicelui de-
precierii presupune analiza atât a factorilor interni, cât şi
a celor externi, cu influenţă directă asupra valorii de in-
trare a activelor. Valoarea recuperabilă reprezintă noua
valoare a activelor depreciate şi se determină ca maxi-
mul dintre valoarea de utilitate şi valoarea venală.

Surse externe de informaĠie:

- diminuarea valorii de piaĠă
a activelor;
- schimbări cu efect negativ
asupra activelor(tehnologic,
juridic úi economic);
- modificarea ratei dobânzii úi
ratei de rentabilitate a
investiĠiilor;
- valoarea de bilanĠ mai mare Valoarea recuperabilă:
ca valoarea de piaĠă Max.
Principiul

INDICELE Surse interne de informaĠii: esenĠialităĠii valoarea valoarea

DEPRECIERII - creúterea uzurii morale; de utilitate venală
- scăderea rentabilităĠii
activelor;
- schimbări cu efect negativ în
utilizarea activelor

Alte surse de informaĠii:

- scăderea cererii pe piaĠă;
- interzicerea utilizării unor Provizioane pentru depreciere (pierderi
active ce poluează sau sunt
periculoase pentru societate
din depreciere)

Figura 1. Schema determinării indicelui de depreciere

Figura 1. Schema determinării indicelui de depreciere
Sursa:
Sursa: elaborată
elaborată de autordeîn autor în baza informaĠiei
baza informaţiei din „Standardele
din „Standardele InternaţionaleInternaĠionale de Contabilitate”,
de Contabilitate”, Bucureúti:
Bucureşti: Copyright, 2002
Copyright, 2002
Dificultăţile determinării valorii de recuperare Exemplul 1: Se admite că, la evaluarea unei clădiri,
ţine de situaţiile în care informaţia existentă nu per- valoarea de piaţă nu poate fi determinată cu certitudine.
DificultăĠile determinării valorii de recuperare Ġine de situaĠiile în care informaĠia existentă
mite determinarea valorii venale, adică la baza valorii Clădirea poate fi utilizată pentru închiriere sau deschide-
de nu permiteva
recuperare determinarea
sta valoarea valorii venale,
de utilitate. adică la rea
Metodele baza
uneivalorii de recuperare
baze angro va sta valoarea
de produse alimentare. de
Se presupune
de calcul ale valorii de utilitate se realizează în funcţie că suma venitului anual obţinut din închiriere va fi de 300
utilitate.
de datele Metodeleşide
disponibile decalcul ale valorii
tipul activului. de utilitate se
În literatura realizează
000 lei, în timpîn
cefuncĠie de va
magazinul datele
da undisponibile
venit de 350úi000
delei.
de tipul
specialitate sunt propuse două metode de acest
activului. În literatura de specialitate sunt propuse două metode de acest gen [4; 165,183 p.]. lei,
Cheltuielile presupuse sunt: pentru închiriere – 50 000
gen [4; 165,183 p.]. pentru magazin – 130 000 lei. Rata dobânzii constituie 9%.
a) metoda
a) metoda celeicelei mai bune
mai bune utilizări:
utilizări: Pe baza tabelului 1 vom calcula valoarea de utilitate.
Exemplul 1: Se admite că, la evaluarea unei clădiri, valoarea de piaĠă nu poate fi 1
Tabelul
Calculul valorii de utilitate a clădirii
determinată cu certitudine. Clădirea poate fi utilizată pentru închiriere sau deschiderea unei
(lei)
baze angro de produse alimentare. Se presupune că suma venitului
Profitanual
brut obĠinut din închiriere
Tipul Venituri Cheltuieli Actualizare
(col.2 - col. 3)
84 va fi de 300 000 lei, în timp ce magazinul va da un venit de 350 000 lei. Cheltuielile presupuse
1 2 3 4 5
sunt:
Spaţiu pentru
pentru închiriere – 50 300
închiriere 000000
lei, pentru magazin
50 000 – 130 000 lei.
250Rata
000 dobânzii constituie
227 500 9%.
Pecubaza
Bază tabelului
vânzare angro 1 vom calcula valoarea de utilitate.
350 000 130 000 220 000 200 200

Calculele de mai sus ne demonstrează că clădirea cuperabilă de 227 500 lei. Astfel, s-a ales cea Tabelul 1
mai mare
va fi utilizată mai eficient, dacă va fiCalculul
oferită cavalorii
spaţiude utilitate a clădirii
valoare, pornind de la prerogativele S.I.C. 36 „De-
pentru închirierea de birouri, obţinând o valoare re- precierea activelor”, unde se specifică că valoarea (lei)
Profit brut Actualizare
Tipul Academia de Studii
Venituri Cheltuieli◆ Revista ECONOMICA nr.4 (60) 2007
Economice din Moldova (col.2 - col. 3)
1 2 3 4 5

2

recuperabilă a unităţii generatoare de numerar este
maximul dintre valoarea de utilitate şi preţul net de
vânzare.
b) metoda costului net de înlocuire:
Exemplul 1.5: Se admite că valoarea de intrare
a unui război de ţesut APR 120 (URS) este de 3 000 lei.
Uzura a fost recuperată integral, însă acesta mai poate
fi utilizat în activitatea economică, având o depreciere
fizică de 60%. Astfel, din cauza uzurii morale, valoarea
sa de piaţă nu poate fi determinată, prin urmare, se
analizează valoarea altor produse similare existente pe
piaţă. Se ştie că valoarea de piaţă a unui nou război de
ţesut cu o capacitate de 400 bătăi/minut este de 35 000
lei, în timp ce capacitatea războiului de ţesut APR 120
(URS) este de 300 bătăi.
Valoarea de recuperare se va determina astfel:
- din suma de 35 000 lei se exclude diferenţa
de capacitate, adică 25% (300 x 100% / 400),
astfel obţinem suma de 26 250 lei;
CONTABILITATE — ◆
- din suma de 26 250 lei se exclude deprecierea
fizică, care se ştie că este de 60%. Efectuând
calculele de rigoare, obţinem suma de 15 750
lei (26 250 x 60/100), ce reprezintă suma cu
care războiul de ţesut va fi înregistrat în bi-
lanţul contabil.
Astfel, se observă că influenţa factorului subiectiv
la determinarea sumelor este destul de înalt. Aşadar,
este necesar ca Ministerul Finanţelor împreună cu
Agenţia de Stat Relaţii Funciare şi Cadastru să ela-
boreze regulamente de calcul al valorii de utilitate a
mijloacelor fixe.
Valoarea de recuperare este o mărime influen-
ţată de doi factori, însă ponderea acestor factori do-
mină în funcţie de destinaţia activului; activele des-
tinate pentru vânzare vor fi evaluate la preţul net de
vânzare, în timp ce activele utilizate în activitatea
economică proprie vor avea la bază valoarea de uti-
litate (figura 2).

Intrări
de numerar
Test
Valoarea
de
Vânzare recuperabilă Test de
depreciere
max. deprec
(V.U; V. P.)
PreĠ net de vânzare:
- contract de vânzare; Ieúiri
de numerar
- preĠul de piaĠă (licitaĠie)
a bunului minus costul
cedării;
- rezultatul tranzacĠiilor Unitatea generatoare de numerar
cu active similare

nu nu nu
Da destinaĠie

Intrările de Ieúirile de Flux de numerar la

numerar numerar scoaterea din
funcĠiune
Valoarea
recuperabilă

utilizarea continuă
a activului
Nu destinaĠie
Estimarea viitoarelor fluxuri de numerar

Utilizare:

valoarea de Rata de
utilizare Actualizarea actualizare
85

Figura 2. Modalitatea de determinare a mărimii deprecierii

Sursa: elaborată deFigura 2. Modalitatea
autor în baza de determinare
informaţiei din „Standardele a mărimii
Internaţionale deprecierii
de Contabilitate”, Bucureşti, Copyright, 2002
Sursa: elaborată de autor în baza informaĠiei din „Standardele InternaĠionale de Contabilitate”, Bucureúti,
Copyright, 2002

Academia de Studii Economice din Moldova ◆ Revista ECONOMICA nr.4 (60) 2007
Rezultatele calculului preĠului net de vânzare sunt determinate în totalitate de factorii externi
care nu pot fi controlaĠi de întreprindere, în timp ce estimarea valorii de utilitate este procedura
 ◆— CONTABILITATE
Rezultatele calculului preţului net de vânzare a – rata de actualizare; n – durata pentru care se face
sunt determinate în totalitate de factorii externi care estimarea.
nu pot fi controlaţi de întreprindere, în timp ce esti- Estimarea fluxurilor viitoare de numerar din uti-
marea valorii de utilitate este procedura ce presupu- lizarea continuă a activului depreciat se realizează în
ne parcurgerea următorilor paşi: funcţie de:
- estimarea viitoarelor intrări şi ieşiri de nume- • eventualele intrări de numerar (venituri);
rar (fluxul de numerar), rezultate din utiliza- • eventualele ieşiri de numerar (cheltuieli);
rea continuă a activului depreciat; • inclusiv fluxul de numerar la ieşire din func-
- actualizarea fluxurilor de numerar. ţiune sau vânzare (venituri sau cheltuieli).
Valoarea de utilitate a unui activ poate fi determi- Exemplul 2: Se admite că, la sfârşitul anului 200 N,
nată din următoarea formulă de calcul [5; p. 69]: întreprinderea „P&G” efectuează evaluarea unui tractor,
a cărui uzură a fost recuperată integral. Valoarea de recu-
F .N . V .P.R. , unde
V .u. ¦
t , n (1  a )
t

(1  a ) n
, unde perare se va determina pe baza valorii de utilitate, deoa-
rece valoarea de piaţă nu poate fi determinată. Întreprin-
derea a primit o ofertă din partea S.R.L. „R” de a-l închiria
F.N. F.N. – fluxul
– fluxul net denet de numerar
numerar estimat
estimat în perioada
în perioada t; t; V.P.R.
pe o –perioadă
valoareadeprobabilă rămasă;
3 ani, suma chiriei constituind 2 000 lei
V.P.R. – valoarea probabilă rămasă; t – perioada;
t – perioada; a – rata de actualizare; n – durata pentru care se face estimarea.
anual. Fluxul de numerar net se va calcula astfel (tab. 2).
Tabelul 2
Calculul fluxului net de numerar
Estimarea fluxurilor viitoare de numerar din utilizarea continuă a activului depreciat se (lei)
Încasări Plăţi Fluxul de numerar
realizeazăPerioada
în funcĠie de: (Venituri) (Cheltuieli) (rd. 3 – rd. 2)
x eventualele
1 intrări de numerar (venituri);
2 3 4
200 N 2 000 1 100 900
eventualele ieúiri de numerar (cheltuieli);
200 xN+1 2 000 800 1 200
200 N+2 2 000 700 1 300
x inclusiv fluxul de numerar la ieúire din funcĠiune sau vânzare (venituri sau cheltuieli).
Total 6 000 2 600 3 400
Exemplul 2: Se admite că, la sfârúitul anului 200 N, întreprinderea „P&G” efectuează
evaluarea unuiefectuate
Calculele tractor, a mai
căruisus
uzură
au ademonstrat
fost recuperată
că integral. Valoarea
Informaţiile de recuperare
din trecut, prezent şiseviitor
va sunt necesare
valoarea fluxului net de numerar este 3 400 lei, atât timp cât sunt utilizate la luarea deciziilor pentru
determina pe fibaza
dar nu poate valorii de
considerat utilitate,
şi ca valoaredeoarece valoarea
de utilitate, de Astfel,
viitor. piaĠă nu poate leului
valoarea fi determinată.
de ieri cu leul de azi şi cu
deoarece este ao primit
Întreprinderea mărime o estimată
ofertă dinşipartea
trebuie supusă
S.R.L. „R” decela-ldeînchiria
mâine nupe poate fi identică,
o perioadă de 3 iar
ani,pentru a le putea
actualizării. compara este necesară actualizarea sau capitalizarea
sumaActualizarea
chiriei constituind 2 000una
reprezintă lei anual.
dintreFluxul de cele
etapele numerarlor.
netFactorul
se va calcula astfelelementul
timp este (tab. 2). fundamental în ale-
mai importante utilizate la calculul valorii de utilitate. gerea uneia din acestea (figura 3).
Tabelul 2
Calculul fluxului net de numerar
TRECUT PREZENT VIITOR
(lei)
Încasări PlăĠi Fluxul de numerar
Perioada
(Venituri) Capitalizarea:
(Cheltuieli) (rd. 3 – rd. 2)
1 2 3 n
Y = X ( 1+i) 4
200 N 2 000 1 100 900
200 N+1 2 000 Actualizarea:
800 1 200
200 N+2 2 000 X = Y x 1700/ ( 1+I )n 1 300
n – numărul
Totaln – numărul de ani; de ani;
6 000 2 600 3 400
i – coeficientul ratei dobânzii.
i – coeficientul ratei dobânzii.
Calculele efectuate mai Figura
sus 3. Tehnicacă
au3.demonstrat actualizării (capitalizării)
valoarea fluxului valorilor
net de numerar este 3 400 lei,
Figura
Sursa: elaborată de autor
Tehnica actualizării (capitalizării) valorilor
dar nu poate
Sursa:fielaborată
considerat
de úi ca valoare de utilitate, deoarece este o mărime estimată úi trebuie
autor
86 Calcularea ratei de actualizare este de cele mai le particulare ale întreprinderii, limitele de variaţie ale
supusă actualizării.
multe ori subiectivă. Rata de actualizare (Ra) se deter- acestui coeficient fiind de 50% şi 200%. Riscul luat în
mină cuCalcularea
ajutorul ratei de bază
ratei de una (Rb) şi
actualizarea coeficientului
este de calcul
multepoate fi de următoarele detipuri: pentru (Ra)
mărimea
Actualizarea reprezintă dintre etapele celecele
maimai
importante ori subiectivă.
utilizate Ratavalorii
la calculul actualizare
de
de risc (Cr): întreprinderii, pentru sectorul de activitate, riscul afa-
se determină
utilitate. cu
R aajutorul
InformaĠiile =din ratei
R btrecut,
x (1 de bazăúi (Rb)
prezent
+ Cr) viitorúisunt
a coeficientului
necesare atâtde
cerii şi riscul derisc
timp (Cr):
cât
ţară. sunt utilizate la
Coeficientul de risc este latura subiectivă în ca- Astfel, ţinând cont de faptul că preţurile de pia-
luarea deciziilor pentru viitor. Astfel, de
valoareaR aleului
= R deb xieri
(1 cu
+ Cr) de azi úi cu cel de mâine nu
drul valorii de actualizare şi depinde caracteristici- ţă aleleul
activelor pe termen lung permanent oscilează,
poate fiCoeficientul de risc
identică, iar pentru a leeste latura
putea subiectivă
compara în cadrul
este necesară valorii sau
actualizarea de capitalizarea
actualizare lor.
úi depinde de
caracteristicile Academia de Studii
particulare Economice din Moldova
ale întreprinderii, ◆ Revista ECONOMICA nr.4 coeficient
(60) 2007 fiind de
Factorul timp este elementul fundamental în alegerea limitele
uneia dinde variaĠie
acestea ale3).
(figura acestui
50% úi 200%. Riscul luat în calcul poate fi de următoarele tipuri: pentru mărimea întreprinderii,
pentru sectorul de activitate, riscul afacerii úi riscul de Ġară.
 CONTABILITATE — ◆
este necesar ca şi valoarea de bilanţ a acestora să fie dicatorul care reflectă gradul de diminuare a valorii
ajustată la preţurile pieţei. Indicele deprecierii este in- de intrare a unui activ.

Bibliografie:
1. Acte normative cu privire la reforma contabilităţii. Standardele Naţionale de Contabilitate, vol. I, Moldpres,
Chişinău, 1998, 220p.
2. Standarde Internaţionale de Contabilitate 2002, Bucureşti, Copyright, 1240 p.
3. Standarde Internaţionale de Evaluare, ediţia a şasea – Bucureşti, Copyright, 2003, 500 p.
4. Işfănescu, A. Robu, V. Anghel, I. Stan, S. Ghid practic de evaluare a întreprinderii. Bucureşti: Editura Tribuna
economică, 2001. 234 p.
5. Ristea M. (coord.) Ghid pentru înţelegerea şi aplicarea Standardelor Internaţionale de Contabilitate – IAS 36
„Deprecierea activelor”. Bucureşti: Editura CECCAR, 2004, 567p.

87

Academia de Studii Economice din Moldova ◆ Revista ECONOMICA nr.4 (60) 2007