Cap 2 Bilant Si Cont de Rezultate PDF

Cap 2 Raportarea contabilă şi comunicarea informaţieie contabile
Poziţia şi situaţia financiară a întreprinderii – bilanţul

Delimitări privind principalele posturi de activ, datorii și capitaluri
Tipuri de modificări bilanţiere

Situaţia performanţei financiare – contul de rezultate
Principiile contabiltăţii
2.1. Poziţia şi situaţia financiară a întreprinderii - bilanţul

Obiectivul situaţiilor financiare îl constituie „furnizarea de informaţii despre poziţia
financiară, performanţele şi modificările poziţiei financiare a întreprinderii, care sunt utile unei
sfere largi de utilizatori, în luarea de decizii economice”.
În funcţie de criteriile de mărime, entităţile prevăzute de prezentele reglementări se grupează în
trei categorii, astfel: microentităţi; entităţi mici; entităţi mijlocii şi mari.
Microentităţile sunt entităţile care, la data bilanţului, nu depăşesc limitele a cel puţin
două dintre următoarele trei criterii:
a)totalul activelor: 350 000 EUR;
b)cifra de afaceri netă: 700 000 EUR;
c)numărul mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar: 10.
Entităţile mici sunt entităţile care, la data bilanţului, nu se încadrează în categoria

microentităţilor şi care nu depăşesc limitele a cel puţin două dintre următoarele trei criterii:
a)totalul activelor: 4 000 000 EUR;
b)cifra de afaceri netă: 8 000 000 EUR;
Entităţile mijlocii şi mari sunt entităţile care, la data bilanţului, depăşesc limitele a cel
puţin două dintre următoarele trei criterii:
a)totalul activelor: 4 000 000 EUR;
b)cifra de afaceri netă: 8 000 000 EUR;
Microentităţile întocmesc situaţii financiare anuale care cuprind:

- bilanţ prescurtat,
- cont de profit şi pierdere,
- notele explicative la situaţiile financiare anuale.
Celelalte entităţile , precum şi entităţile de interes public întocmesc situaţii financiare anuale care
cuprind:
 bilanţul (poziţia financiară);
1
 contul de profit şi pierderi (situaţia financiară);
 situaţia modificărilor capitalurilor proprii reflectă modificarea poziţiei financiare cu ajutorul
detaliilor privind :
- profitul/pierderea netă a perioadei
- unele venituri/cheltuieli/câştiguri/pierderi recunoscute direct in capitalurile proprii cum
este cazul : diferenţelor din reevaluare şi a anumitor diferenţe de curs valutar
- efectul modificării politicilor contabile si a corectiei erorilor fundamentale
 situaţia fluxurilor de numerar - reflectă modificarea pozitiei financiare cu ajutorul fluxurilor
de numerar (încasări şi plăţi) ale activităţii de exploatare, de finanţare şi investiţională
 politici contabile şi notele explicative. Ca şi formă de prezentare, notele explicative sunt

redate narativ, precum şi sub forma unor situaţii sau tabele.Situaţiile financiare anuale
constituie un tot unitar.
Poziţia financiară a unei întreprinderi (capacitatea de a se adapta schimbărilor mediului) este

reflectată prin bilanţ, cu ajutorul resurselor economice controlate (activele), structurii de
finanţare (datorii şi capitaluri proprii), precum şi cu ajutorul unor indicatori economico-financiari
importanţi precum lichiditate şi solvabilitate. Bilanţul oferă informaţii esenţiale despre
capacitatea întreprinderii de a degaja fluxuri viitoare de numerar şi echivalente de numerar,
despre necesităţile de creditare viitoare şi capacitatea de onorare a acestora, despre repartizările
viitoare către creditori, acţionari şi alte categorii.
Performanţele întreprinderilor (capacitatea de a genera profit) reprezintă o altă dimensiune a
interesului utilizatorilor de informaţii financiare, reflectată în de profit şi pierdere.
Performanţa sau neperformanţa întreprinderii reflectă capacitatea de a genera fluxuri viitoare de
numerar (venituri realizate), prin utilizarea resurselor existente (cheltuieli ale perioadei), precum
şi prin gradul de eficienţă în utilizarea de noi resurse (profit sau pierdere). Indiferent de mărimea
întreprinderii şi de sistemul contabil aplicat, situaţiile financiare au drept obiectiv asistarea
proceselor decizionale referitoare la acea entitate patrimonială, în principal asistarea luării
deciziilor de investiţie. De aceea, informaţia contabilă trebuie să fie credibilă şi relevantă, dar în
acelaşi timp inteligibilă şi comparabilă.
Bilanţul contabil
Bilanţul este definit ca un tablou al situaţiei patrimoniului care prezintă în unităţi monetare
mărimea valorică a bunurilor economice, în corelaţie cu sursele lor de finanţare , precum şi cu
rezultatul obţinut. Bilanţul – reflectă poziţia financiară a întreprinderii (capacitatea de a se adapta
2
schimbărilor mediului) cu ajutorul resurselor economice controlate (active) şi a structurii de
finanţare (capitaluri proprii, datorii).
Activul bilanţier, cuprinde mijloacele economice ca forme funcţionale de investire a capitalului,
precum şi rezultatul negativ obţinut sub forma pierderilor, iar pasivul bilanţier, reflectă sursele de
provenienţă ale mijloacelor economice în cadrul procesului de reproducţie a patrimoniului şi
rezultatul pozitiv obţinut sub forma profitului. Pierderile, ca element de activ bilanţier, exprimă
mărimea capitalului consumat în activitatea economică care nu poate fi acoperit din veniturile
proprii. Profitul, ca element de pasiv bilanţier, reprezintă sursa de finanţare proprie a activelor
create ca excedent al veniturilor proprii faţă de cheltuieli.
Rezultatul (profit sau pierdere) poate fi reprezentat şi în pasivul bilanţului ca o componentă a
capitalurilor proprii: profitul cu semnul (+), iar pierderea cu semnul (-).
Mărimea fiecărui element patrimonial se determină pe baza relaţiei de sold, astfel:
Soldul la sfârşitul perioadei de raportare a elementului bilanţier = Soldul la începutul perioadei
de raportare a elementului bilanţier + Creşterea în timpul perioadei de raportare a elementului
bilanţier - Micşorarea în timpul perioadei de raportare a elementului bilanţier
În practică se întocmesc mai multe feluri de bilanţuri, fapt pentru care se pot clasifica după mai
multe criterii, fiecare dintre ele având un conţinut adecvat scopului pentru care se întocmesc şi
surselor din care se procură informaţiile pentru elaborarea lui.
a. După statutul juridic al unităţii patrimoniale pentru care se întocmeşte, bilanţul poate fi:
- bilanţ iniţial – se întocmeşte la înfiinţarea unei unităţi patrimoniale;
- bilanţ curent – este bilanţul întocmit în cursul activităţii patrimoniale;
- bilanţ final – se întocmeşte atunci când o unitate patrimonială îşi încetează activitatea.
b. Din punct de vedere al perioadei legale când unităţile patrimoniale sunt obligate să
întocmească bilanţul curent, acesta poate fi:
- bilanţ anual – presupune în mod obligatoriu verificarea prealabilă a realităţii datelor
înregistrate în conturi prin inventariere;
- bilanţ intermediar.
c. În funcţie de mărimea unităţii patrimoniale, bilanţurile contabile curente pot fi:
- bilanţ contabil în sistem de bază, întocmit de unităţile patrimoniale mari;
- bilanţ contabil simplificat întocmit de unităţile mici şi mijlocii.
d. Din punct de vedere al sferei de cuprindere, a nivelului organizatoric la care se referă
informaţiile pe care le conţin, bilanţurile se clasifică în:
3
- bilanţuri primare - pot fi considerate bilanţurile unităţilor patrimoniale şi sunt întocmite
exclusiv pe baza datelor din conturi;
- bilanţurile centralizatoare pot fi considerate bilanţurile întocmite la nivelul organelor centrale,
pe ramuri şi pe economie naţională, prin preluarea succesivă şi centralizatoare a datelor şi
informaţiilor din bilanţurile primare.
În teoria contabilă sunt prezentate mai multe tipuri de bilanţ, cele mai importante sunt:
1. Bilanţ Tabelar
2. Bilanţ Listă
Ordonarea posturilor se face, de regulă, în funcţie de criteriul lichidităţii activului şi
exigibilităţii pasivului :
Lichiditatea presupune capacitatea fiecărui mijloc economic de a parcurge calea normală a

ciclului de exploatare până la transformarea lui în bani. Timpul necesar sau gradul de lichiditate
este termenul în care un bun economic sau un drept poate fi transformat în bani lichizi în cursul
circuitului lor.
Un activ patrimonial, reprezintă o sursă controlată de întreprindere ca rezultat al unor evenimente

trecute şi de la care se aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare.
Exigibilitatea surselor de finanţare se referă la termenul lor de decontare (de plată, de restituire),
funcţie de natura lor.
În funcţie de gradul de exigibilitate, sursele de finanţare se împart în:

- surse permanente sunt formate din sursele proprii şi sursele străine pe termen lung
(datorii pe termen lung);
- surse curente sunt corespunzătoare datoriilor pe termen scurt (cu scadenţa până la un
an).
4
Forma tabelară a bilanţului este:
BILANŢ
Întocmit la data de …..
Elemnte de ACTIV Sume la Sume la Elemente de Sume la Sume la
începutul sfârşitul PASIV începutul sfârşitul
perioadei perioadei perioadei perioadei
1.ACTIVE 1.CAPITALURI
IMOBILIZATE PROPRII
2.ACTIVE 2.PROVIZIOANE
CIRCULANTE PENTRU
RISCURI ŞI
CHELTUIELI
3.ACTIVE DE 3.DATORII
REGULARIZAT
4.PASIVE DE
REGULARIZAT
TOTAL ACTIV TOTAL PASIV
Formatul bilanţului listă întocmit de entităţile economice, precum şi de entităţile de interes public
( conform Ordinului 1802/2015), este următorul:
A. Active imobilizate
I. Imobilizări necorporale
1. Cheltuieli de constituire
2. Cheltuieli de dezvoltare
3. Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale, drepturi şi active similare, dacă acestea au fost
achiziţionate cu titlu oneros
4. Active necorporale de explorare şi evaluare a resurselor minerale
5. Fondul comercial, în măsura în care acesta a fost achiziţionat cu titlu oneros
6. Avansuri
II. Imobilizări corporale
1. Terenuri şi construcţii
2. Instalaţii tehnice şi maşini
3. Alte instalaţii, utilaje şi mobilier
4. Investiţii imobiliare
5. Active corporale de explorare şi evaluare a resurselor minerale
6. Active biologice productive
5
7. Avansuri şi imobilizări corporale în curs de execuţie
III. Imobilizări financiare
1. Acţiuni deţinute la entităţile afiliate
2. Împrumuturi acordate entităţilor afiliate
3. Interese de participare
4. Împrumuturi acordate entităţilor de care entitatea este legată în virtutea intereselor de participare
5. Investiţii deţinute ca imobilizări
6. Alte împrumuturi
B. Active circulante
I. Stocuri
1. Materii prime şi materiale consumabile
2. Producţia în curs de execuţie
3. Produse finite şi mărfuri
4. Avansuri
II. Creanţe
(Sumele care urmează să fie încasate după o perioadă mai mare de un an trebuie prezentate separat
pentru fiecare element.)
1. Creanţe comerciale
2. Sume de încasat de la entităţile afiliate
3. Sume de încasat de la entităţile de care entitatea este legată în virtutea intereselor de participare
4. Alte creanţe
5. Capital subscris şi nevărsat
III. Investiţii pe termen scurt
1. Acţiuni deţinute la entităţile afiliate
2. Alte investiţii pe termen scurt
IV. Casa şi conturi la bănci
C. Cheltuieli în avans
D. Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă de până la un an
1. Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni, prezentându-se separat împrumuturile din emisiunea de
obligaţiuni convertibile
2. Sume datorate instituţiilor de credit
3. Avansuri încasate în contul comenzilor
4. Datorii comerciale - furnizori
5. Efecte de comerţ de plătit
6. Sume datorate entităţilor afiliate
7. Sume datorate entităţilor de care entitatea este legată în virtutea intereselor de participare
8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale şi datoriile privind asigurările sociale
E. Active circulante nete/datorii curente nete
F. Total active minus datorii curente
G. Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an
1. Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni, prezentându-se separat împrumuturile din emisiunea de
obligaţiuni convertibile
2. Sume datorate instituţiilor de credit
3. Avansuri încasate în contul comenzilor
4. Datorii comerciale - furnizori
6
5. Efecte de comerţ de plătit
6. Sume datorate entităţilor afiliate
7. Sume datorate entităţilor de care entitatea este legată în virtutea intereselor de participare
8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale şi datoriile privind asigurările sociale
H. Provizioane
I. Provizioane pentru litigii
2. Provizioane pentru garanţii acordate clienţilor
3. Provizioane pentru pensii şi obligaţii similare
4. Provizioane pentru impozite
5. Alte provizioane
I. Venituri în avans
J. Capitaluri proprii
I. Capital subscris
1. Capital subscris vărsat
2. Capital subscris nevărsat
II. Prime de capital
III. Rezerve din reevaluare
IV. Rezerve
1. Rezerve legale
2. Rezerve statutare sau contractuale
3. Alte rezerve
V. Profitul sau pierderea reportat(ă)
VI. Profitul sau pierderea exerciţiului financiar
2.2. Delimitări privind principalele posturi de activ, datorii și capitaluri

Elementele direct legate de evaluarea poziţiei financiare, reflectate prin bilanţ, sunt activele,
datoriile şi capitalurile proprii, ce se pot definii astfel1:
- un activ reprezintă o resursă controlată de către entitate ca rezultat al unor evenimente trecute,
de la care se aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru entitate. Un activ este recunoscut
în contabilitate şi prezentat în bilanţ atunci când este probabilă realizarea unui beneficiu economic
viitor de către entitate şi activul are un cost sau o valoare care poate fi evaluat/evaluată în mod credibil;
- o datorie reprezintă o obligaţie actuală a entităţii ce decurge din evenimente trecute şi prin
decontarea căreia se aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care încorporează beneficii economice. O
datorie este recunoscută în contabilitate şi prezentată în bilanţ atunci când este probabil că o ieşire de
resurse încorporând beneficii economice va rezulta din decontarea unei obligaţii prezente şi când
valoarea la care se va realiza această decontare poate fi evaluată în mod credibil;
- capitalurile proprii reprezintă interesul rezidual al acţionarilor sau asociaţilor în activele unei
entităţi după deducerea tuturor datoriilor sale.
1
Ordinul 1802/2014
7
Gruparea elementelor bilanțiere se realizează sub formă de posture bilanțiere care sun
definite ca și subdiviziuni ale strcutrilor globale, având un grad de semnificație convenabil
pentru utilzatorii de situații financiare. Posturile bilațiere trebuie să îndeplinească anumite
condiții, prinre care:
- Pertinență : descrierea și definirea adecvată cu caracteristicile esențiale ale fiecărei
subdiviziuni ale utilităților și resurselor,
- Fidelitatea: concordanță deplină cu realitatea obiectivă,
- Concizia : denumirea posturilor bilanțiere să fie exprimată ântr-un cuvânt sau grup de
cuvinte.
Structura activului bilanțier este prezentată conform criteriului lichidității, în următoarele posturi
bilanțiere: Active imobilizate, Active circulante și Cheltuieli înregistrate în avans
Activele imobilizate sunt acele bunuri ce au o durată de folosință mai mare de un un și nu se

consumă la o singură utilizare. Activele imobilizate cuprin trei grupe : imobilizări necorporale,
imobilizări corporale și imobilizări financiare.
Imobilizările necorporale ( denumite și intangibile sau nemateriale) sunt formate din :
Cheltuieli de constituire, Cheltuieli de dezvoltare, Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale,
drepturi şi active similare, dacă acestea au fost achiziţionate cu titlu oneros, Active necorporale
de explorare şi evaluare a resurselor minerale, Fondul comercial, în măsura în care acesta a fost
achiziţionat cu titlu oneros, Avansuri.
Cheltuielile de constituire reprezintă costurile inițiale aferente inființării unei entități sau aferente
modificărilor produse în structura acționariatului. Amortizarea acestora se realizează în mod
constant pe o perioadă de maxim 5 ani.
Cheltuieli de dezvoltare reprezintă costurile capitalizate aferente dezvolatării unor activități bine
definite, nu pot influența costul current. Amortizarea cheltuieli de dezvoltare se realizează în
perioada de exploatare aferentă bunului ce a făcut obiectul capiatlizării costurilor.
Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale, drepturi şi active similare, dacă acestea au fost
achiziţionate cu titlu oneros cuprind acele elemnete capitalizate ce pot fi identificate distinct, și
se referă la anumite drepturi de utilizare și exploatare a unor bunuri (fără a fi proprietar al
bunului respectiv). Spre exemplu dreptul de concesiune a unui teren, permite concesionarului să
folosească terenul respective, fără a fi proprietarul lui, plătind un cost. În această structură se
regăsesc și coturile aferente dreptului de utilzare a mărcilor, licențelor, brevetelor și a altor
drepturi similare.
Fondul commercial. Fondul comercial recunoscut într-o combinare de întreprinderi, este un activ
care reprezintă beneficiile economice viitoare care rezultă din alte active dobândite într-o
combinare de întreprinderi care nu sunt identificate individual şi recunoscute separat. Beneficiile
economice viitoare pot rezulta din sinergia între activele identificabile dobândite sau din active
care nu îndeplinesc condiţiile pentru recunoaşterea, în mod individual, în situaţiile financiare2.
Avansuri, reprezintă sumele achitate pentru achiziția unor imobilizări necorporale, imobilizări ce
nu ua fost recepționate până la sfârșitul exercițiului financiar.
2
Ordinul 1802/2014
8
Imobilizări corporale, pot fi definite ca fiind acele bunuri materiale ce îndeplinesc simultan
două condiții: au o valoare de intrare mai mare decât limita prevîzută de lege și o perioadă de
funcționare mai mare de un an. Acestea participă la mai multe cicluri de fabricație și își transmit
valaore în mod treptat, în perioada normată de funcționare, asupra noilor produse sub forma
amortizării. Structura imobilizărilor corporale este următoarea: Terenuri şi construcţii, Instalaţii
tehnice şi maşini, Alte instalaţii, utilaje şi mobilier, Investiţii imobiliare, Active corporale de
explorare şi evaluare a resurselor minerale, Active biologice productive, Avansuri şi imobilizări
corporale în curs de execuţie.
Terenuri şi construcţii. Terenurile sunt separate în două component: terenuri și amenajări asupra
terenurilor. Terenurile sunt inregistrate ca și imobilizare corporală la data procurarării și au o
durată de funcționare nelimitată, nu se amortizează. Amenajările asupra terenurilor reprezintă
acele imunătățiri aduse terenuri pentru a fi exploatate în scop economic (ex. Activitatea de
descare sau desțelenire pentru terenurile agricole). Amenajările asupra terenurilor se supun
amortizării. Construțiile se vor clasifica conform destinațiilor acetora și se vor amortize pe o
perioadă destul de mare, de obicei 50 de ani.
Instalaţii tehnice şi maşini, reprezintă acele mijloace de producție ce participă la realizarea
produselor finite. Ele se regăsesc sub forma de echipamente tehnologice, aparate și instalații de
măsură și control, mijloacele de transport etc. aAestea se amortizează pe o periaodă de viață
utilă, definite de legislație, în funcție de utilizarea și destinația lor.
Alte instalaţii, utilaje şi mobilier,sunt reprezantate de acele mijloace de producție ce nu au se
regăsesc în posturile de mai sus, inclusive elemente de mobilier, aparatură de birotică,
echipamente de protecție.
Investiţii imobiliar. Investiţia imobiliară este proprietatea (un teren sau o clădire - ori o parte a
unei clădiri - sau ambele) deţinută (de proprietar sau de locatar în baza unui contract de leasing
financiar) mai degrabă pentru a obţine venituri din chirii sau pentru creşterea valorii capitalului,
ori ambele, decât pentru:
- a fi utilizată în producerea sau furnizarea de bunuri sau servicii ori în scopuri
administrative; sau
- a fi vândută pe parcursul desfăşurării normale a activităţii.
Această structură a fost introdusă ca un element distinct incepând cu anul 2015 și se dorește să
evidențieze acele clădiri sau părți de clădiri ce au fost achiziționate de la început în scopul
imobiliar sau au devenit în perioada de funcționare a entității bun imobiliar. Se dorește o
diferențiere între clădirile destinate activității curente (produție, administrație etc.) și clădirile
destinate activității imobiliare.
Active corporale de explorare şi evaluare a resurselor minerale, sunt reprezentate de acele
costuri capitalizate aferente exploatării resurselor minerale. Cheltuielile de explorare şi evaluare a
resurselor minerale sunt cheltuieli generate de entitate în legătură cu explorarea şi evaluarea resurselor
minerale, înainte ca fezabilitatea tehnică şi viabilitatea comercială ale extracţiei resurselor minerale să fie
demonstrate. Pentru a determina dacă aceste cheltuieli se recunosc ca imobilizări, o entitate ia în
considerare gradul în care cheltuiala poate fi asociată cu descoperirea resurselor minerale.
Active biologice productive, sunt reprezentate de un animal viu sau de o plamtă vie. Ele pot
îmbrăca diverse forme: animale de lapte, vița de vie, pomi fructiferi, copacii din care se iobțin
lemn de foc, dar care nu sun tăiați. Această structură se regăsește mai ales la entitățile ce au ca
obiect de activitate agricultura sau silvicultura.
9
Avansuri şi imobilizări corporale în curs de execuţie , reprezintă acele costuri avansate pentru a
realiza anumite active corporale, dar care nu au ajuns la final, nu au fost recepționate. Se
regăsesc la acele imobilizări realizate în regie proprie sau procurate cu titlu oneros, au un ciclu
de producție mai mare de un exercițiu finaciar. La finele execișiului finacir se revăsesc sub
această formă de imobilizări în cus, dar vor devenii imobilizării propriuzise, după recepția și
punerea în funcțiune.
Imobilizări financiare sunt reprezentate de investițiile financiare realizate de entitate, sub formă
de imprumuturi acordate, acțiuni cumpărate la alte entități, în scopul obținerii unor rezultate sub
formă de dobânzi și dividende. Componentele imobilizărilor financiare sunt : Acţiuni deţinute la
entităţile affiliate, Împrumuturi acordate entităţilor afiliate, Interese de participare, Împrumuturi
acordate entităţilor de care entitatea este legată în virtutea intereselor de participare, Investiţii
deţinute ca imobilizări, Alte împrumuturi. Trebuie făcută o distinție între investițiile financiare
realizate în părțile affiliate și investițiile financiare realizate la alte entități în scopul întocmirii
unor situații financiare consolidate corecte. Investițiile realizate în părțile affiliate vor fi
consolidate și tratate conform legislației de grup.
Titlurile de participare și interesele de participare reprizintă acele titluri de valoare sub formă a
acțiuni și obligațiuni cumpărate de la alte entități. Scopul acestor investiții îl reprezintă dividend,
respective dobânda obținută. Trebuie făcută diferențiere de acele titluri de valoare cumpărate în
scopuri speculative, ce se vor regăsii la active circulante.
Creanțele imobilzate reprezintă imprumuturile acordate terților, cu menționare separate a
imprumuturilor acordate părților affiliate.
Alte creanțe imobilizate se cuprind garanţiile, depozitele şi cauţiunile depuse de entitate la terţi.
Deprecierea imobilizărilor financiare se regăsește în provizioanele costituite.
Activele circulante reprezintă bunurile utilizate de entitate în activitatea curentă, au o durată

de funcţionare scurtă. Aceste bunuri şi valori participă, de regulă la un singur ciclu de producţie.
În structura activelor circulante găsim: Stocuri, Creanţe, Investiţii pe termen scurt şi
Disponibilităţi.
Stocurile reprezintă acele bunuri deţinute de entitate pentru a fi prelucrate sau a fi
revândute în formă iniţială. Acestea participă, de regulă, la un singur ciclu de fabricaţie de
aprovizionare, producţie, desfacere. În strcutura stocurilor regăsim: Mărfurile, Materiile prime,
Materialele consumabile, Materialele de natura obiectelor de inventor, Produsele (
semifabricatele, produsele finite, rebuturile, materialele recuperabile şi deşeurile, produsele
agricole ), Activele biologice de natura stocurilor, Ambalajele, Producţia în curs de execuţie.
Mărfurile, şi anume bunurile pe care entitatea le cumpără în vederea revânzării sau produsele
predate spre vânzare magazinelor proprii. Mărfurile, de regulă sunt vândute în forma în care au
fost cumpărate sau cu mici prelucri (ambalare, recâtărire etc).
Materiile prime, care participă direct la fabricarea produselor şi se regăsesc în produsul finit
integral sau parţial, fie în starea lor iniţială, fie transformată;
10
Materialele consumabile (materiale auxiliare, combustibili, materiale pentru ambalat, piese de
schimb, seminţe şi materiale de plantat, furaje şi alte materiale consumabile), care participă sau
ajută la procesul de fabricaţie sau de exploatare fără a se regăsi, de regulă, în produsul finit;
Materialele de natura obiectelor de inventar, reprezintă acele bunuri care nu îndeplinesc
condiţiile de a fi mijloc fix. Astfel, fie au perioada de funcţionare mai mică de un an sau au
valaorea de intrare mai mică decât limita prevăzută de lege.
Produsele. În cardul ciclului de producţie, materiile prime şi materialele consumabile parcurg
fazele de produţie şi devin : producţie în curs de execuţie, semifabricate, produse finite, produse
reziduale. Tot în structura stocurlior regăsim şi produsele agricole. Semifabricatele, prin care se
înţelege produsele al căror proces tehnologic a fost terminat într-o secţie (fază de fabricaţie) şi
care trec în continuare în procesul tehnologic al altei secţii (faze de fabricaţie) sau se livrează
terţilor; produsele finite, adică produsele care au parcurs în întregime fazele procesului de
fabricaţie şi nu mai au nevoie de prelucrări ulterioare în cadrul entităţii, putând fi depozitate în
vederea livrării sau expediate direct clienţilor; rebuturile, materialele recuperabile şi deşeurile,
sunt acele bunuri rezultate din procesul de fabricaţie ca uramare a unor defecte de fabricaţie sau
rezultate implicit; produsele agricole - sunt cele rezultate la momentul recoltării de la activele
biologice ale entităţii, de exemplu, lână, copaci tăiaţi, bumbac, lapte, struguri, fruct;
Activele biologice de natura stocurilor - sunt acelea care urmează a fi recoltate ca produse
agricole sau vândute ca active biologice (exemple: animalele destinate producţiei de carne,
animalele deţinute în vederea vânzării, peştii din fermele piscicole, culturile, cum ar fi cele de
porumb şi grâu, şi copacii crescuţi pentru cherestea);
Ambalajele, care includ ambalajele refolosibile, achiziţionate sau fabricate, destinate produselor
vândute şi care în mod temporar pot fi păstrate de terţi, cu obligaţia restituirii în condiţiile
prevăzute în contracte;
Producţia în curs de execuţie, reprezentând producţia care nu a trecut prin toate fazele (stadiile)
de prelucrare, prevăzute în procesul tehnologic, precum şi produsele nesupuse probelor şi
recepţiei tehnice sau necompletate în întregime. În cadrul producţiei în curs de execuţie se
cuprind, de asemenea, serviciile şi studiile în curs de execuţie sau neterminate.
Avansuri pentru cunpărări de stocuri arată sume plătite în avans pentru stocurile ce urmeayă a
fi livrarte ulterior.
Creanţe reprezintă drepurile comerciale rezultate din livrările de bunuri şi servicii. Arată
drepturile entitaăţii faţă de terţe persoane apărute în momentul transferului dreptului de
proprietate asupra bunuriloe şi serviciilor până în momentul încasării acestora. În structura, în
funcţie de natura acestora, creanţelor regăsim: Creanţe comerciale, Sume de încasat de la
entităţile affiliate, Sume de încasat de la entităţile de care entitatea este legată în virtutea,
intereselor de participare, Alte creanţe, Capital subscris şi nevărsat
Creanţe comerciale : sunt drepturlie rezultate din livrările de servicii, produse finite şi mărfuri
către clienţi. Reprezintă principala creanţă a societăţii. În structura creanţelor comerciale regasim
clienţii şi efectele comerciale de încasat. Efectele conerciale reprezintă titluri de valoare sub
forma de CEC, bilet la ordin, cambie etc.
Alte creanţe comerciale reprezintă drepturile de încasare rezultate din activitatea entităţii ce nu
priveşte activitatea curentă. Principala componentaă o reprezintă deitorii deverşi
Capital subscris şi nevărsat, nu trebuie confindată cu structura de capitaluri proprii. Reprezintă
creanţa entitatăţii existent între data de emitere a acţiunilor şi data de depinere a capitaului
sudscris ( se mai numeşte şi decontări cu asociaţii/acţionarii).
11
Investiţii pe termen scurt, reprezintă investiţiile financiare (actţiuni, obligaţiuni ) realizate de
entitate în scopuri speculative (obţinerea unui rezultat ca diferenţă între preţul de cumpărarea şi
preţul de vănzare). Se va face distincţie între investiţiile financiare deţinute la entităţile affiliate
şi alte investiţii financiare.
Casa şi conturi la bănci, reprezintă sumele deţinute de entitate în conturile de la bănci sau în
casă. Evidenţa se realizează în lei sau în valută. În acesată strutură regăsim: conturile la bănci,
disponibilul în casă, acreditive, avansuri de trezoreri. Conturile la bănci cuprind: valorile de
încasat, cum sunt cecurile şi efectele comerciale depuse la bănci, disponibilităţile în lei şi valută,
cecurile entității, precum și dobânzile aferente disponibilităților și creditelor acordate de bănci în
conturile curente.
Cheltuieli în avans, evidenţiază sumele avansate în perioada curentă dar care se referă la
perioada următoare. Acest element este consecinţa aplicării principiului independenţei
exerciţiilor. Astfel cheltuielile se regăsesc asupra costurilor la data la care se referă şi nu la data
la care au loc (ex: cheltuielile cu abonamentele la diverse publicaţii, cheltuielile cu prime de
asigurare, cheltuielile cu chiriile etc).
Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an,
reprezintă sumele datorate către terţi ce au un termen de plată mai mic de un an. Există diverse
criterii da clasificare a datoriilor. Pot fi datorii comerciale, salariale, bancare, la bugetul de stat
etc. În bilanţul contabil datoriile sunt clasificate astfel : Împrumuturi din emisiunea de
obligaţiuni, Sume datorate instituţiilor de credit, Avansuri încasate în contul comenzilor, Datorii
comerciale – furnizori, Efecte de comerţ de plătit, Sume datorate entităţilor affiliate, Sume
datorate entităţilor de care entitatea este legată în virtutea intereselor de participare, Alte datorii,
inclusiv datoriile fiscale şi datoriile privind asigurările sociale.
Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni, reprezintă sumele datorate diverşilor creditori ca
urmare a imprumuturilor încasate pentru care sau emis titluri de valoare sub formă de
obligaţiuni. În acest post vom evidenţia numai scadenţele mai mici de un an. Diferenţa se va
regăsii la datoriile pe termen mediu şi lung.
Sume datorate instituţiilor de credit, reprezintă creditele încasate de la diverse insituţii de
credit ce au scadenţa mai mica de un an. De obicei, în acestă structură, regăsim creditele
destinate activităţii de exploatare. Pe lângă suma datorată ca şi credit, se vor înregistra şi
dobânzile şi alte costuri aferente.
Avansuri încasate în contul comenzilor, reprezintă avansurile încasate pentru care urmează să
fie livrate mărfuri sau produse sau urmează a fi prestate servicii.
Datorii comerciale – furnizori, reprezintă suma datorată diveselor entităţi pentru
produsele/servicii cumpărate. În mod normal, aceatsa reprezintă o importantă componentă a
dotoriilor curente, fiind destinată funcţionării normale a entităţii. Este direct legaltă de activitatea
de exploatare.
Efecte de comerţ de plătit, reprezintă instrumentele de plată (CEC, bilet la ordin, cambie) emise
în favoarea furnizorilor ce au o sumă şi scadenţă stabilită.
Sume datorate entităţilor affiliate şi Sume datorate entităţilor de care entitatea este legată
în virtutea intereselor de participare, reprezintă relaţia de datorii a entităţii cu celelalte entităţi
din grup. Acestea pot fi sub diverse forme: datorii furnizori, imprumuturi pe termen scurt
acordate, efecte comerciale emise în favoarea entităţilor din grup.
12
Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale şi datoriile privind asigurările sociale, reprezintă toate
datoriile ce privesc activitatea curentă, dar nu s-au regăsit în structurile prezentate mai sus. Aici
se regăsesc datoriile faţă de salariaţi, daotriile faţă de bugetul de stat şi bugetul asigurărilor şi
protecţiei sociale, datoriile faţă de diverşi creditori etc.
Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an. Ca şi
structură sunt similar cu datoriile pe termen scurt, şi cuprind:Împrumuturi din emisiunea de
obligaţiuni, Sume datorate instituţiilor de credit, Avansuri încasate în contul comenzilor, Datorii
comerciale – furnizori, Efecte de comerţ de plătit, Sume datorate entităţilor affiliate, Sume
datorate entităţilor de care entitatea este legată în virtutea intereselor de participare, Alte datorii,
inclusiv datoriile fiscale şi datoriile privind asigurările sociale. Scadeţa acestor datorii are un
termen mediu sau lung, respective au o scadenţă mai mare de un an. Este important ca în bilanţ
să prezentăm distinct aceste datorii doarece ele ajută la calculare anumitor indicatori ce permit
utilizatorile de informaţie contabilă să ia anumite decizii.
Provizioanele pot fi definite ca fiind acele elemente de cheltuieli pentru care nu se cunoaşte
cu certitudine dimensiunea lor şi momentul în care produc efecte. Calculul provizioanele este
impus de principiul prudenţei şi depinde de experienţa profesionistului contabil. Provizioanele se
constituie pentru elemente cum sunt: litigii, amenzi şi penalităţi, despăgubiri, daune şi alte datorii
incerte; cheltuielile legate de activitatea de service în perioada de garanţie şi alte cheltuieli
privind garanţia acordată clienţilor; dezafectare imobilizări corporale şi alte acţiuni similare
legate de acestea; acţiunile de restructurare; pensii şi obligaţii similare; impozite; terminarea
contractului de muncă; prime ce urmează a se acorda personalului în funcţie de profitul realizat,
potrivit prevederilor legale sau contractuale; provizioane în legătură cu acorduri de concesiune;
provizioane pentru contracte cu titlu oneros; alte provizioane.
Principalele componente ale provizionelor sunt: Provizioane pentru litigii, Provizioane pentru
garanţii acordate clienţilor, Provizioane pentru pensii şi obligaţii similar, Provizioane pentru
impozite, Alte provizioane
Contabilitatea provizioanelor se ţine pe feluri, în funcţie de natura, scopul sau obiectul pentru
care au fost constituite.
Provizioanele pentru restructurare se pot constitui în următoarele situaţii: vânzarea sau
încetarea activităţii unei părţi a afacerii; închiderea unor sedii ale entităţii; modificări în structura
conducerii, de exemplu, eliminarea unui nivel de conducere; reorganizări fundamentale care au
un efect semnificativ în natura şi scopul activităţilor entităţii.
În cazul în care restructurarea este la nivelul grupului, provizionul pentru restructurare se
recunoaşte atât în situaţiile financiare anuale individuale ale entităţii din grup afectate de
restructurare, cât şi în cele consolidate.
Provizioanele de restructurare, în cazul unei obligaţii legale, se constituie cu respectarea
condiţiilor generale de recunoaştere a provizioanelor şi a prevederilor legale.
Provizioane pentru pensii se referă la sumele ce vor fi plătite de entitate după ce angajaţii au
părăsit entitatea. Acestea se constituie atunci când entitatea are prevăzută prin actul constitutiv
sau contractul de muncă obligaţia achitării unor sume cu titlu de pensie, după ce angajaţii au
părăsit entitatea. La constituirea acestor provizioane se vor avea în vedere şi prevederile
legislaţiei în vigoare. Valoarea provizioanelor pentru pensii se stabileşte, de regulă, de către
specialişti în domeniu. La determinarea lor se ţine seama de vârsta, vechimea în muncă şi rotaţia
13
personalului în cadrul entităţii. Provizioanele pentru pensii se recunosc pe parcursul perioadei de
muncă rămase până la pensie.
Provizioane pentru impozite se constituie pentru sumele viitoare de plată datorate bugetului de
stat, în condiţiile în care sumele respective nu sunt reflectate ca datorie în relaţia cu statul.
Aceste provizioane se constituie, de exemplu pentru: diferenţe de impozite rezultate din
operaţiuni de control nefinalizate; impozite pentru care entitatea are deschise procese în instanţă;
rezerve din facilităţi fiscale sau alte rezerve pentru care în legislaţia fiscală există prevederi
referitoare la impozitarea acestora, precum şi în alte situaţii care pot genera datorii sub forma
impozitului pe profit.
Alte provizioane. În categoria altor provizioane se includ provizioane constituite pentru: alte
beneficii pe care entitatea urmează să le plătească angajaţilor sau persoanelor dependente de
aceştia, care nu sunt legate de restructurare, pensii, impozite sau terminarea contractului de
muncă; cheltuielile legate de protecţia mediului înconjurător pentru: protejarea aerului; gestiunea
apelor uzate; gestiunea deşeurilor, protejarea solului, a apelor subterane şi a apelor de suprafaţă;
protejarea biodiversităţii şi a peisajului; alte activităţi de protejare a mediului înconjurător;
obligaţii asumate în comun cu o terţă parte etc.
Venituri în avans sunt reprezentatea de sumele contabilizate în exerciţiul curent ca şi venituri

dar sun aferente execişiilor viitoare. În structura veniturilor înregistrate în avans se cuprind:
veniturile din chirii, venniturile din primele de asigurare, venituri din abonamete la diverse
publicaţii aferente exerciţiului următor etc.
Capitaluri proprii reprezimtă drepturlie cuvenite acţionarilor după deducerea tuturor

datoriilor. Capitalurile proprii sunt constiuite din depunerile iniţiale a le acţionarilor la
constituirea societăţii, din depunerile ulterioare ale acţionarilor, dar şi din rezultatele capitalizate.
Astfel, capitalurile proprii sunt rezultatul acţiunilor externe ale acţionarilor şi rezultatele interne,
profituri, lăsate de acţionari la dispoziţia societăţii pentru finanţare. Capitalurile mai pot fi
definize şi ca activele nete ale societăţii, calculate ca difernţă între total active şi datorii.
Principalele elemnete de capitaluri sunt: Capital subscris, Prime de capital, Rezerve din
reevaluare, Rezerve, Rezultatul reportat şi Rezultatul current.
Capital subscris reprezintă aporturile acţionarilor aduse în societate pentru o bună funcţionare a
aceteia. Aporturile se pot depune la costituirea societăţii sau pe perioada de funcţionare.
Capitalul social poate fi capital social vărsat şi capital social nevărsat. În momentul constiturii
sau creşterii capitalului social, acesta este capital subscris nevărsăt (arată promisiunea
acţionarilor de a depune bunurile subscrise ca aport la capitalul social). Odată cu depunerea
capitalului, acesta devine capital social subscris vărsat. Micşorarea capitalului socialse realizează
odată cu retragenerea unor acţionari sau cu reducerea valorilor nominale ale acţiunilor. De
menţionat că în capitalul social acţiunile au aceiaşi valoare nominală. Capialul social este ultimul
elment ce rămâne la dispoziţia societăţii în situaţia în care aceasta se lichidează. După
dostribuirea tuturor surselor, ca o ultimă operaţiune, are loc şi distribuirea capitalului social.
Prime de capital reprezintă surse de finanţare permanente şi se revăsesc sub forma primelor de
emisiune, de aport, de fuziune şi de conversie. În capitalul social acţiunile se înregistrează la
nivelul valorii nominale. Diferenţa dintre preţul de emisiune şi valoarea nominală o reprezintă
14
primele de capital. Acestea se pot utiliza pentru acoperirae unor pierderi, constituire de rezerve şi
creştere de capital social.
Rezerve din reevaluare reprezintă diferenţa favorabilă dintre valoarea istorică a imobilizărilor
şi valoarea lor actuală. Normele legale permit sau obligă societăţile ca, periodic, să reevalueze
imobilizările. Evidenţa rezervelor din reevaluare se realizează nominal, pentru fiecare
imobilizare. Diminuarea rezervelor din reevaluare se poate realiza numai în limita constituirii lor.
Dacă valoarea reevaluată este mai mica decât rezerva din reevaluare constituită anterior,
diferenţa respective va influenţa un element de cheltuieli.
Rezerve sunt reprezentate de: Rezerve legale, Rezerve statutare sau contractuale, Alte rezerve.
Rezervele legale se constue conform normelor legale şi au un anumit regim fiscal.
Rezerve statutare sau contractuale, sunt constituite conform deciziilor acţionarilor. Aceste decizii
se regăsesc în actele constitutive.
Alte rezerve, sunt acele reserve ce nu sunt prevăzute în normele legale special sau în actele
constitutive. Sunt rezultatul hotărârilor acţionarilor şi sunt destinate să acopere peirederile din
anii anteriori sau sunt lăsate la dispoziţia societăţii pentru a finanţa anumite activităţi.
Profitul sau pierderea reportat(ă) reprezintă rezultatele din exerciţiile anterioare pentru care
acţionarii nu au decis repartizarea. Rezultatul reportat poate fi profit sau pierdere. La închiderea
bilanţului, acţionarii nu au stabilit o destinaţie precisă a rezultatului. Pierderea reporată se
acoperă în perioadele următoare, din rezultatele următoare, conform normelor legale. Profitul
reportat poate fi repartizat, conform deciziilor acţionarilor, pentru acoperirae unor pierderi,
pentru constituirea unor reserve sau ca dividend de plată.
Profitul sau pierderea exerciţiului financiar reprezintă rezultatul anului current, caculat ca
diferenţă între venituri şi cheltuieli. Calculul rezultatului exerciţiului este impus de principiul
independenţei exerciţiilor. Durata de viaţă a unei societăţi este, de regulă, nedeterminată. Pentru
a realiza o analiză pertinentă, periodic, se compară veniturile şi costurile aferente realizării lor.
Din comparaţia celor două elemente, venituri şi cheltuieli, se calculează rezulatul exerciţiului,
care poate fi profit (venituri mai mari decât cheltuieli) sau pierdere (venituri mai mici decât
cheltuieli). După stabilrea rezultatului brut ( ca diferenţă între venituri şi cheltuieli), se va impzita
pentru a staliblii rezultatul net. Dacă rezltatul net este profit, acesta se va repatiza, iar dacă este
pierdere, aceasta se va reporta în perioadele următoare pentru a fi recuperate, conform normelor
legale şi a dispoziţiilor legale.
2.3. Tipuri de modificări bilanţiere

Operaţiile economice şi financiare care au loc în legătură cu elementele patrimoniale modifică
echilibrul static dintre mijloacele economice şi sursele lor de finanţare reflectate cu ajutorul
bilanţului.
Indiferent cum se numesc elementele patrimoniale modificate, ele se prezintă sub formă de
creşteri sau micşorări, dar cu menţinerea egalităţii bilanţiere.
TOTAL ACTIV = TOTAL PASIV
15
Există operaţii economice şi financiare care produc modificări numai în structura elementelor de
activ, adică în structura mijloacelor economice, în sensul creşterii unui element şi concomitent şi
cu aceeaşi sumă se micşorează un alt element, totalul activului rămânând nemodificat. Alte
operaţii economice şi financiare produc modificări numai în structura elementelor de pasiv, adică
în structura surselor de finanţare, în sensul creşterii unui element şi concomitent şi cu aceeaşi
sumă se micşorează un alt element, totalul pasivului rămânând nemodificat.
Unele operaţii economice şi financiare produc modificări concomitente şi cu aceeaşi sumă,
atât în structura, cât şi în volumul elementelor patrimoniale din activul şi pasivul bilanţului, în
sensul creşterii unui element de activ şi a unui element de pasiv, totalul bilanţului modificându-
se şi el în acelaşi sens, dar menţinându-se egalitatea bilanţieră.
Deci, bilanţul contabil sub formă de tabel, cunoaşte patru tipuri de modificări şi anume:
- modificări de volum, de tipul:

în sensul creşterii: Creşterea unui element de active concomitent şi cu aceiaşi
sumă cu creşterea unui element de pasiv
A+X=P+X
în sensul micşorării: Micşorarea unui element de active concomitent şi cu aceiaşi
sumă cu micşorarea unui element de pasiv
A–X=P–X
- modificări de structură, de tipul:

în structura activelor: Creşterea unui element de active concomitent şi cu aceiaşi
sumă cu reducerea unui alt element de
A+X–X=P
în structura pasivelor: Creşterea unui element de pasiv concomitent şi cu aceiaşi
sumă cu micşorarea unui alt element de pasiv
A=P+X–X
Pentru exemplificare presupunem următorul bilanţ simplificat:
BILANŢ
Elemnte de ACTIV Sume Elemente de PASIV Sume

Terenuri 15.600 Capital social 15.000
Mijloace de transport 7.500 Prime de capital 700
Marfuri 2.200 Rezultat curent (profit) 3.500
Materiale consumabile 1.100 Credite termen scurt 8.000
Semifabricate 1.600 Creditori diversi 800
Clienti 900 Furnizori 2.600
Disponibil Casa 2.600 Impozit salarii 900
TOTAL ACTIV 31.500 TOTAL PASIV 31.500
16
Operaţiunea nr.1 Cumpărarea conform facturii nr.. de mărfuri de la furnizori în suma de 3.500
lei.
Analiza operaţiunii 1: Se modifică activul bilanţier prin cerşterea elementului “Marfuri” cu suma
de 3.500 lei. Concomitent se modifică pasivul bilanţier prin creşterea elementului “Furnizori” cu
suma de 3.500 lei.
Tipul de midificare bilanţieră:
A+X=P+X
BILANŢ
Elemnte de Sume Sume Sume Sume

Modificari Elemente de PASIV Modificari
ACTIV initiale finale initiale finale
Terenuri 15.600 15.600 Capital social 15.000 15.000
Mijloace de
7.500 7.500 700 700
transport
Prime de capital
Marfuri 2.200 3.500 5.700 Rezultat curent (profit) 3.500 3.500
Materiale
1.100 1.100 Credite termen scurt 8.000 8.000
consumabile
Semifabricate 1.600 1.600 Creditori diversi 800 800
Clienti 900 900 Furnizori 2.600 3500 6.100

Disponibil
2.600 2.600 Impozit salarii 900 900
Casa
TOTAL
31.500 3.500 35.000 TOTAL PASIV 31.500 3.500 35.000
ACTIV
Operaţiunea nr.2: Plata din caserie conform Dispoziţiei de paltă din caserie a datoriei către
creditroi în suma de 700 lei
Analiza operaţiunii 2: Se modifică activul bilanţier prin micşorarea elementului “Disponibil
casă” cu suma de 700 lei. Concomitent se modifică pasivul bilanţier prin micşorarea elementului
“Creditori diverşi” cu suma de 700 lei.
17
A–X=P–X
BILANŢ

Mijloace de
7.500 7.500 700 700
transport Prime de capital
Rezultat curent
Marfuri 5.700 5.700 3.500 3.500
(profit)
Materiale
consumabile
Semifabricate 1.600 1.600 Creditori diversi 800 -700 100
Clienti 900 900 Furnizori 6.100 6.100
Disponibil
2.600 -700 1.900 Impozit salarii 900 900
Casa
TOTAL
35.000 -700 34.300 TOTAL PASIV 35.000 -700 34.300
ACTIV
Operaţiunea nr.3: Încasarea de la clienţi a sumei de 500 lei, în caseria unităţii, conform
dispoziţiei de încasare
Analiza operaţiunii 3: Se modifică activul bilanţier prin creşterea elementului “Disponibil casă”
cu suma de 500 lei. Concomitent se modifică tot activul bilanţier prin micşorarea elementului
“Clienţi” cu suma de 500 lei.
A+X–X=P

Mijloace de
7.500 7.500 700 700
transport Prime de capital
Rezultat curent
Marfuri 5.700 5.700 3.500 3.500
(profit)
Materiale
consumabile
Clienti 900 -500 400 Furnizori 6.100 6.100
18
Disponibil
1.900 500 2.400 Impozit salarii 900 900
Casa
TOTAL
34.300 0 34.300 TOTAL PASIV 34.300 0 34.300
ACTIV
Operaţiunea nr.4: Creşterea capitalului social prin încorporarea din primele de capital a sumei
de 600 lei, conform Hptărârii AGA
Analiza operaţiunii 4 : Se modifică pasivul bilanţier prin creşterea elementului “Capital social”
cu suma de 600 lei. Concomitent se modifică tot pasivul bilanţier prin micşorarea elementului
“Prime de capital” cu suma de 600 lei.
A=P+X–X
BILANŢ

Terenuri 15.600 15.600 Capital social 15.000 600 15.600
Mijloace de
7.500 7.500 700 100
transport Prime de capital -600
Rezultat curent
Marfuri 5.700 5.700 3.500 3.500
(profit)
Materiale
consumabile
Clienti 400 400 Furnizori 6.100 6.100
Disponibil
2.400 2.400 Impozit salarii 900 900
Casa
TOTAL
34.300 0 34.300 TOTAL PASIV 34.300 0 34.300
ACTIV
Prezentarea bilanţului sub formă listă, determină umatoarea egalitate bilanţieră:

ACTIV = CAPITALURI PROPRII + DATORII
Această egalitate bilanţieră prezintă următorele tipuri de modificari bilanţiere:
1. Modificări numai în activul bilanţier: creşterea unui elemnt de activ concomitent şi cu
aceiaşi sumă cu reducerea altui element de activ
A+X-X=C+D
19
2. Modificări în activ şi în catitaluri proprii, în sensul creşterii : creştera unui element de
activ, concomitent şi cu acceiaşi sumă cu creşterea unui elemnt de capitaluri
A+X=(C+X)+D
3. Modificări în activ şi în datorii, în sensul creşterii : creştera unui element de activ,
concomitent şi cu acceiaşi sumă cu creşterea unui elemnt de datorii
A+X=C+(D+X)
4. Modificări în activ şi în catitaluri proprii, în sensul micşorării : micşorarea unui
element de activ, concomitent şi cu acceiaşi sumă cu micşorarea unui elemnt de
capitaluri
A-X=(C-X)+D
5. Modificări în activ şi în datorii, în sensul micşorării : micşorarea unui element de
activ, concomitent şi cu acceiaşi sumă cu micşorarea unui elemnt de datorii
A-X=C+(D-X)
6. Modificări numai în capitaluri : creşterea unui elemnt de capital concomitent şi cu
aceiaşi sumă cu reducerea altui element de capital
A=(C+X-X)+D
7. Modificări numai în datorii : creşterea unui elemnt de datorii concomitent şi cu
aceiaşi sumă cu reducerea altui element de datorii
A=C+(D+X-X)
8. Modificări în capitaluri şi în datorii : creştera unui element de capitaluri, concomitent
şi cu acceiaşi sumă cu micşorarea unui elemnt de datorii
A=(C+X)+(D-X)
9. Modificări în capitaluri şi în datorii : micşorarea unui element de capitaluri,
concomitent şi cu acceiaşi sumă cu creşterea unui elemnt de datorii
A=(C-X)+(D+X)
Pentru exemplificare presupunem următorul bilanţ simplificat:

BILANŢ
Elemnte bilant Sume initiale
A. ACTIVE IMOBILIZATE 22.500

20
Terenuri 15.000
Mijloace de transport 7.500
B.ACTIVE CIRCULANTE 17.400
Marfuri 2.700
Materiale consumabile 1.100
Semifabricate 1.600
Clienti 6.500
Disponibil banca 5.500
C.ACTIVE DE REGULARIZAT
15.700
D. Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă de până la un an
Credite termen scurt 8.000
Creditori diversi 800
Furnizori 6.000
Impozit salarii 900
E. Active circulante nete/datorii curente nete 1.700
F. Total active minus datorii curente 24.200
G. Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un
an
H. Provizioane
J. Capitaluri proprii 24.200
Capital social 20.000
Prime de capital 700
Rezultat curent (profit) 3.500
Operaţiune nr. 1: Încasarea de la clienţi a sumei de 2.500 lei, în disponibilul bancar, conform
extrasului de cont
Analiza operaţiunii 1: Se modifică activul bilanţier prin creşterea elementului “Disponibil bancă”
cu suma de 2.500 lei. Concomitent se modifică tot activul bilanţier prin micşorarea elementului
“Clienţi” cu suma de 2.500 lei.
A+X–X=P
BILANŢ

Modificari Sume finale
21
A. ACTIVE IMOBILIZATE 22.500 0 22.500
Terenuri 15.000 15.000
Mijloace de transport 7.500 7.500
B.ACTIVE CIRCULANTE 17.400 0 17.400
Marfuri 2.700 2.700
Materiale consumabile 1.100 1.100
Semifabricate 1.600 1.600
Clienti 6.500 -2500 4.000
Disponibil banca 5.500 2500 8.000
C.ACTIVE DE REGULARIZAT
0
D. Datorii: sumele care trebuie plătite într-o 15.700 0 15.700

perioadă de până la un an
Credite termen scurt 8.000 8.000
Creditori diversi 800 800
Furnizori 6.000 6.000
Impozit salarii 900 900
E. Active circulante nete/datorii curente nete

1.700 0 1.700
24.200 0 24.200
G. Datorii: sumele care trebuie plătite într-o

perioadă mai mare de un an
H. Provizioane
J. Capitaluri proprii 24.200 0 24.200
Capital social 20.000 20.000
Prime de capital 700 700
Rezultat curent (profit) 3.500 3.500
Operaţiune nr. 2: Conform Hotărârii AGA se emit 100 de acţiuni la o valoare nominală de 10
lei/acţiune.
Analiza operaţiunii 2: Se modifică activul bilanţier prin creşterea elementului de creanţă
“Decontări cu asociaţii” cu suma de 1.000 lei. Concomitent se modifică prin creştere în
capitaluri elementutot “Capital social” cu suma de 1.000 lei.
A+X=(C+X)+D
22
BILANŢ

Terenuri 15.000 15.000
B.ACTIVE CIRCULANTE 17.400 1.000 18.400
Marfuri 2.700 2.700
Clienti 4.000 4.000
Decotari cu asociatii 1000 1.000
Disponibil banca 8.000 8.000
C.ACTIVE DE REGULARIZAT 0
D. Datorii: sumele care trebuie plătite într- 15.700 0 15.700

o perioadă de până la un an
E. Active circulante nete/datorii curente
nete 1.700 1.000 2.700
24.200 1.000 25.200
G. Datorii: sumele care trebuie plătite într-

o perioadă mai mare de un an
H. Provizioane
J. Capitaluri proprii 24.200 1.000 25.200
Capital social 20.000 1000 21.000
Operaţiune nr. 3: Conform Facturii se înregistrează cumpărarea de mărfuri în sumă de 3.000 lei
de la funizori
Analiza operaţiunii 3: Se modifică activul bilanţier prin creşterea elementului de stocuri
“Mărfuri” cu suma de 3.000 lei. Concomitent se modifică prin creştere în datorii elementul
“Furnizori” cu suma de 3.000 lei.
23
A+X=C+(D+X)
BILANŢ

Terenuri 7.500 7.500
B.ACTIVE CIRCULANTE 15.700 3.000 18.700
Marfuri 1.100 3000 4.100
Clienti 1.000 1.000
Decotari cu asociatii 0
D. Datorii: sumele care trebuie plătite 15.700 3.000 18.700

într-o perioadă de până la un an
Furnizori 6.000 3000 9.000
nete 0 0 0
25.900 0 25.900
G. Datorii: sumele care trebuie plătite

într-o perioadă mai mare de un an
H. Provizioane
24
Operaţiune nr. 4: Conform Hotărârii AGA se reduce capitalul social cu suma de 2.500 lei si plata
din disponibilul bancar a sumei respective catre asociati.
Analiza operaţiunii 4: Se modifică activul bilanţier prin micşorarea elementului de disponibil
“Disponibil banca” cu suma de 2.500 lei. Concomitent se modifică prin micşorare în capitaluri
elementul “Capital social” cu suma de 2.500 lei.
A-X=(C-X)+D
BILANŢ
Elemnte bilant Sume initiale Modificari Sume finale

Terenuri 15.000 15.000
B.ACTIVE CIRCULANTE 21.400 -2.500 18.900
Marfuri 5.700 5.700
Clienti 4.000 4.000
Decotari cu asociatii 1.000 1.000
Disponibil banca 8.000 -2500 5.500
D. Datorii: sumele care trebuie plătite 18.700 0 18.700

nete 2.700 -2.500 200
F. Total active minus datorii curente 25.200 -2.500 22.700

H. Provizioane
J. Capitaluri proprii 25.200 -2.500 22.700
Capital social 21.000 -2500 18.500
25
Operaţiune nr. 5: Conform Ordinului de plata, se înregistrează plata din diponibilul bancar a unei
datorii către bancă reprezentând credite pe termen scurt, în sumă de 1.300 lei
Analiza operaţiunii 5: Se modifică activul bilanţier prin micşorarea elementului de disponibil
“Disponibil Bancar” cu suma de 1.300 lei. Concomitent se modifică prin micşorare în datorii
elementul “Credite pe termen scurt” cu suma de 1.300 lei.
A-X=C+(D-X)
BILANŢ

Terenuri 15.000 15.000
B.ACTIVE CIRCULANTE 18.900 -1.300 17.600
Marfuri 5.700 5.700
Clienti 4.000 4.000
Disponibil banca 5.500 -1300 4.200
D. Datorii: sumele care trebuie plătite într-o 18.700 -1.300 17.400

Credite termen scurt 8.000 -1300 6.700
nete 200 0 200
22.700 0 22.700

H. Provizioane
26
Operaţiune nr. 6 : Conform Hotărârii AGA se înregistrează creşterea capitalului social cu suma
de 500 lei din primele de capital.
Analiza operaţiunii 6: Se modifică strctura capitalurilor proprii prin creşterea elementului de
“Capital social” cu suma de 500 lei şi micşorarea primelor de capital cu aceeiaşi suma de 500 lei.
A=(C+X-X)+D
BILANŢ

Terenuri 15.000 15.000
Marfuri 5.700 5.700
Clienti 4.000 4.000
D. Datorii: sumele care trebuie plătite 17.400 0 17.400

nete 200 0 200
22.700 0 22.700

27
H. Provizioane
Capital social 18.500 500 19.000
Prime de capital 700 -500 200
Operaţiune nr. 7: Conform Contractului de împrumut, se înregistrează plata dintr-un credit

bancar pe termen scurt a unei datorii către furnizori, în sumă de 2.000 lei
Analiza operaţiunii 7: Se modifică dptoriile bilanţiere prin micşorarea elementului de datorii
“Furnizori” cu suma de 2.000 lei. Concomitent se modifică prin creştere în datorii elementul
“Credite pe termen scurt” cu suma de 2.000 lei.
A=C+(D+X-X)
BILANŢ

Terenuri 15.000 15.000
Marfuri 5.700 5.700
Clienti 4.000 4.000
D. Datorii: sumele care trebuie plătite într-o 17.400 0 17.400
Credite termen scurt 6.700 2000 8.700
Furnizori 9.000 -2000 7.000
nete 200 0 200
F. Total active minus datorii curente 22.700 0 22.700
28
H. Provizioane
Operaţiune nr. 8 : Conform Hotărârii AGA şi a creditorilor se înregistrează creşterea capitalului
social cu suma de 5.000 lei prin transformarea unui credit pe termen scurt în caital scial.
Analiza operaţiunii 8: Se modifică strctura capitalurilor proprii prin creşterea elementului de
“Capital social” cu suma de 5.000 lei şi structura datoriilor prin micşorarea elementului
“Împrumuturi pe termen scurt” cu aceeiaşi suma de 5.000 lei.
A=(C+X)+(D-X)
BILANŢ

Terenuri 15.000 15.000
Marfuri 5.700 5.700
Clienti 4.000 4.000
D. Datorii: sumele care trebuie plătite într- 17.400 -5.000 12.400
o perioadă de până la un an
Credite termen scurt 8.700 -5.000 3.700
nete 200 5.000 5.200
29
F. Total active minus datorii curente 22.700 5.000 27.700
G. Datorii: sumele care trebuie plătite într-
o perioadă mai mare de un an
H. Provizioane
J. Capitaluri proprii 22.700 5.000 27.700
Capital social 19.000 5.000 24.000
Operaţiune nr. 9 : Conform Hotărârii AGA se înregistrează repartizarea din rezultatul current
(profit) a sumei de 2.000 lei sub formă de dividend cuvenite acţionarilor.
Analiza operaţiunii 8: Se modifică strctura capitalurilor proprii prin micşorarea elementului de
“Rezultat curent” cu suma de 2.000 lei şi structura datoriilor prin creşterea elementului
“Dividende de plată” cu aceeiaşi suma de 2.000 lei.
A=(C-X)+(D+X)
BILANŢ

Terenuri 15.000 15.000
Marfuri 5.700 5.700
Clienti 4.000 4.000
D. Datorii: sumele care trebuie plătite într-o 12.400 2.000 14.400

30
Dividende de plata 2.000 2.000
nete 5.200 -2.000 3.200
27.700 -2.000 25.700

H. Provizioane
J. Capitaluri proprii 27.700 -2.000 25.700
Rezultat curent (profit) 3.500 -2000 1.500
2.4. Situaţia performanţei financiare – contul de rezultate

Contul de profit şi pierdere reflectă performanţa întreprinderii cu ajutorul veniturilor (capacitatea
de a genera numerar), cheltuielilor (consumul resurselor perioadei) şi a profitului/pierderii
(eficienţa sau noneficienţa în utilizarea resurselor perioadei – existente la inceputul perioadei şi
obţinute, încasate pe parcursul perioadei)
Elementele direct legate de evaluarea performanţei financiare, prin intermediul contului de
profit şi pierdere, sunt veniturile şi cheltuielile.
Veniturile constituie creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei
contabile, sub formă de intrări sau creşteri ale activelor ori reduceri ale datoriilor, care se
concretizează în creşteri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din contribuţii ale
acţionarilor. Veniturile sunt recunoscute în contul de profit şi pierdere atunci când se poate
evalua în mod credibil o creştere a beneficiilor economice viitoare legate de creşterea valorii
unui activ sau de scăderea valorii unei datorii. Recunoaşterea veniturilor se realizează simultan
cu recunoaşterea creşterii de active sau reducerii datoriilor (de exemplu, creşterea netă a
activelor, rezultată din vânzarea produselor sau serviciilor, ori descreşterea datoriilor ca rezultat
al anulării unei datorii).
Cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei

contabile sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor ori creşteri ale datoriilor, care se
concretizează în reduceri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din distribuirea
acestora către acţionari. Cheltuielile sunt recunoscute în contul de profit şi pierdere atunci când
se poate evalua în mod credibil o diminuare a beneficiilor economice viitoare legate de o
diminuare a valorii unui activ sau de o creştere a valorii unei datorii. Recunoaşterea cheltuielilor
are loc simultan cu recunoaşterea creşterii valorii datoriilor sau reducerii valorii activelor (de
exemplu, drepturile salariale angajate sau amortizarea echipamentelor).
31
Din punct de vedere economic şi financiar CHELTUIELILE desemnează raporturi cu privire la
alocarea şi utilizarea valorilor economice în cadrul proceselor interne transformatoare. Ele
reflectă în expresie valorică operaţiunile patrimoniale referitoare la cumpărarea şi utilizarea
bunurilor economic, sau altfel spus “sumele sau valorile plătite ori de plătit”
Definite astfel, cheltuielile acoperă angajarea, consumul şi plăţile privind factorii de producţie –
natura, munca şi capitalul.
Angajarea factorilor de producţie are loc în momentul în care se contractează o obligaţie
bănească generatoare de plăţi sau consumatoare de resurse.
Consumul este specific utilizării factorilor de producţie în scopul satisfacerii unor nevoi
productive sau neproductive.
Plăţile constau în achitarea ca echivalent a unei sume de bani în cadrul relaţiilor de decontare cu
alte persoane.
Modelul listă al contului de rezultate privind natura cheltuielilor şi veniturilor, se prezintă astfel:
CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE
întocmit la……………….
INDICATORI Exerciţiul N-1 Exerciţiul N
Venituri din exploatare (I)
-Cheltuieli de exploatare (II)
Rezultatul exploatării (I-II)
Venituri financiare (III)
-Cheltuieli Financiare (IV)
Rezultatul Finanaciar (III-IV)
Venituri extraordinare (V)
-Cheltuieli extraordinare (VI)
Rezultatul extraordinar (V-VI)
A. Venituri totale
B. Cheltuieli totale
Rezultatul exerciţiului (A-B)
32
-Impozitul pe profit
Rezultatul net al exerciţiului
Contul de profit şi pierdere este un alt document ce trebuie întocmit şi prezentat de agenţii
economici, forma lui fiind :
1. Cifra de afaceri netă
2. Variaţia stocurilor de produse finite şi a producţiei în curs de execuţie
3. Producţia realizată de entitate pentru scopurile sale proprii şi capitalizată
4. Alte venituri din exploatare
5. a) Cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile
b) Alte cheltuieli externe
6. Cheltuieli cu personalul:
a) Salarii şi indemnizaţii
b) Cheltuieli cu asigurările sociale, cu indicarea distinctă a celor referitoare la pensii
7. a) Ajustări de valoare privind imobilizările corporale şi imobilizările necorporale
b) Ajustări de valoare privind activele circulante, în cazul care acestea depăşesc suma ajustărilor de
valoare care sunt normale în entitatea în cauză
8. Alte cheltuieli de exploatare
9. Venituri din interese de participare, cu indicarea distinctă a celor obţinute de la entităţile afiliate
10. Venituri din alte investiţii şi împrumuturi care fac parte din activele imobilizate, cu indicarea
distinctă a celor obţinute de la entităţile afiliate
11. Alte dobânzi de încasat şi venituri similare, cu indicarea distinctă a celor obţinute de la entităţile
afiliate
12. Ajustări de valoare privind imobilizările financiare şi investiţiile deţinute ca active circulante
13. Dobânzi de plătit şi cheltuieli similare, cu indicarea distinctă a celor de plătit entităţilor afiliate
14. Impozitul pe profit
15. Profitul sau pierderea după impozitare
16. Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus
17. Profitul sau pierderea exerciţiului financiar
Veniturilor din exploatare cuprind:

- venituri din vânzarea de produse şi mărfuri, precum şi prestări de servicii. În această
categorie se includ şi veniturile realizate din vânzarea de locuinţe de către entităţile ce au ca
activitate principală obţinerea şi vânzarea de locuinţe;
- venituri aferente costului producţiei, reprezentând variaţia în plus (creştere) sau în
minus (reducere) dintre valoarea la cost de producţie efectiv a stocurilor de produse şi servicii în
curs de execuţie de la sfârşitul perioadei şi valoarea stocurilor iniţiale ale produselor şi serviciilor
în curs de execuţie, neluând în calcul ajustările pentru depreciere reflectate;
- venituri din producţia de imobilizări, reprezentând costul lucrărilor efectuate de entitate
pentru ea însăşi, care se înregistrează ca imobilizări corporale şi necorporale;
33
- venituri din subvenţii de exploatare, reprezentând subvenţiile pentru acoperirea
diferenţelor de preţ şi pentru acoperirea pierderilor, precum şi alte subvenţii de care beneficiază
entitatea;
- alte venituri din exploatarea curentă, cuprinzând veniturile din creanţe recuperate,
penalităţi contractuale, datorii prescrise, scutite sau anulate potrivit legii, precum şi alte venituri
din exploatare.
Pentru recunoaşterea veniturilor se aplică principiu independenţei exerciţiilor şi principiu
contabilităţii de angajamente. Astfel, veniturile sunt recunoscute în exerciţiul la care se referă şi
când s-au produs, indiferent de momentul încasării.
Veniturile din vânzarea bunurilor se recunosc în momentul în care sunt îndeplinite
următoarele condiţii:
a) entitatea a transferat cumpărătorului riscurile şi avantajele semnificative care decurg din
proprietatea asupra bunurilor;
b) entitatea nu mai gestionează bunurile vândute la nivelul la care ar fi făcut-o, în mod normal, în
cazul deţinerii în proprietate a acestora şi nici nu mai deţine controlul efectiv asupra lor;
c) mărimea veniturilor poate fi evaluată în mod credibil;
d) este probabil ca beneficiile economice asociate tranzacţiei să fie generate către entitate;
e) costurile tranzacţiei pot fi evaluate în mod credibil.
Veniturile din prestări de servicii se înregistrează în contabilitate pe măsura efectuării
acestora. Prestarea de servicii cuprinde inclusiv executarea de lucrări și orice alte operațiuni care
nu pot fi considerate livrări de bunuri.
Veniturile din redevenţe, chirii, dobânzi şi dividende se recunosc astfel: redevenţele şi chiriile
se recunosc pe baza contabilităţii de angajamente, conform contractului; dobânzile se recunosc
periodic, în mod proporţional, pe măsura generării venitului respectiv, pe baza contabilităţii de
angajamente; dividendele se recunosc atunci când este stabilit dreptul acţionarului de a le încasa.
Veniturilor financiare se cuprind:

Venituri din imobilizări financiare, respectiv veniturile din acţiunile şi obligaţiunile
cumpărate pe termen lung. În aceste venituri sunt înregistrate preţurile de vânzare a
imobilizărilor financiare,
Venituri din investiţii pe termen scurt, cuprind preţurile de vânzare a acţiunilor,
obligaţiunile şi a altor investiţii financiare cumpărate pe termen scurt (în vederea obţinerii unui
rezultat ca difernţă între preţul de vânzare şi preţul de cumpărare,
Venituri din investiţii financiare cedate, cuprind preţul de vânzare aferent investiţiilor
financiare cedate,
Venituri din diferenţe de curs valutar, cuprind venituri calculate periodic pentru
disponibilităţile sau elementele de creanţă în valută deţinute,
Venituri din dobânzi, reprezintă sumele încasate sau de încasat aferente disponibilităţilor
şi depozitelor bancare sau imprumuturilor acordate,
34
Venituri din sconturi primite în urma unor reduceri financiare, reprezintă veniturile
financiare primite de la furnizori pentru plăţile realizate înnainte de termenle contractuale,
Alte venituri financiare, reprezintă aceele venituri financiare ce nu se regăsesc în
elementele de veituri prezentate anterior.
Cheltuielile de exploatare cuprind:

Cheltuielile privind stocurile, reprezintă costurile aferente consumului de stocuri.
Stocurile pot provenii din cumpărarea de la terţi sau din producţia proprie. Conform principiului
contabilităţii de angajament, costul privind stocurile se în registrează în momentul consumului,
indifferent de data aprovizionării sau data plăţii,
Cheltuilile privind serviciile executate de terţi, cuprind costurile realizate pentru buna
funcţionare a societăţii. În structura acestora se pot regăsii: costurile cu întreţinerea şi reparaţiile,
costurile cu redevenţe, prime de asigurare, studii, cercetări, cheltuielile cu colaboratorii,
comisioane, onorarii, reclamăă şi publicitate etc.
Cheltuielile cu personalul şi asigurările şi protecţia socială, cuprind costurile cu
personalul, inclusive sporurile şi alte drepturi de personal, costurile asigurări sociale suportate de
societate, costurile cu protecţia social. În costurile salariale se regăsesc toate drepturile cuvenite
personalului salariat, din care se reţine stopajul la sursă reprezentând asigurările şi protecţia
socială suportată de salariaţi,
Cheltuielile cu amortizările şi provizioanele, cuprind costurile cu deprecierea activelor.
Deprecierea activelor imobilizate poate fi ireversibilă şi amortizarea sau depreciere ce nu poate fi
cuantificată cu exectitate şi poate influenţa valoarea activelor corporale sau a ctivelor circulante
sub forma de provizioane.
Alte cheltuieli de exploatare, cuprind acele elemente de cheltuieli ce nu se regaăsesc
prezentate anterior. Se pot include: cheltuielile cu protecţia mediului, pierderi din creanţe,
despăgubiri, amenzi etc.
Cheltuielile financiare cuprind:
Pierderile din activele cedate, cuprind costurile realizate din activele imobilizate cedate,
respectiv valoarea de achiziţie a imobilizărilor financiare cedate,
Cheltielile din investiţiile financiare cedate, se regăsesc coturile calculate ca diferenţă
între costul de cumpărarea şi valoarea de vânzare a investiţiilor cumpărate pe termen scurt, în
scop speculative,
Chletuielile cu diferenţe de curs valutar, cuprind diferenţele nefavorabile caluculate
pentru elementele valutare deţinute de societate,
Cheltuielile cu dobânzile, cuprind costul de finanţare de la diverse instituţii de credit,
indifferent dacă finanţare este pe termen scurt, mediu sau lung,
35
Cheltuielile privind sconturile acordate, reprezintă costul suportat de societate pentru
încassările realizate inninte de termenul contractual,
Alte cheltuieli financiare, reprezintă acele costuri aferente activităţii financiare ce nu se
regăsesc în elemntele prezentate mai sus.
2.5. Principiile contabiltăţii

Elementele prezentate în situaţiile financiare anuale se evaluează în conformitate cu principiile
contabile generale ce sunt prezentate în continuare.
2.5.1. Principiul continuităţii activităţii

Acest principiu presupune că entitatea îşi continuă în mod normal funcţionarea, fără a intra în
stare de lichidare sau reducere semnificativă a activităţii. O entitate nu va întocmi situaţiile financiare
anuale pe baza continuităţii activităţii dacă organele de conducere stabilesc după data bilanţului fie că
intenţionează să lichideze entitatea sau să înceteze activitatea acesteia, fie că nu există nici o altă
variantă realistă în afara acestora.
2.5.2. Principiul permanenţei metodelor

Metodele de evaluare şi politicile contabile, în general, trebuie aplicate în mod consecvent de la un
exerciţiu financiar la altul.
Totuşi, pot exista modificări de politici contabile ce pot fi determinate de:
a) iniţiativa entităţii, caz în care modificarea trebuie justificată în notele explicative la situaţiile
financiare anuale;
Modificarea de politică contabilă la iniţiativa entităţii poate fi determinată de:
- o modificare excepţională intervenită în situaţia entităţii sau în contextul economico-financiar în care

aceasta îşi desfăşoară activitatea;
- obţinerea unor informaţii credibile şi mai relevante.
36
b) o decizie a unei autorităţi competente şi care se impune entităţii (modificare de
reglementare), caz în care modificarea nu trebuie justificată în notele explicative, ci doar menţionată în
acestea.
Exemple de situaţii care justifică modificarea de politici contabile pot fi:
- admiterea la tranzacţionare pe o piaţă reglementată a valorilor mobiliare pe termen scurt ale entităţii
sau retragerea lor de la tranzacţionare;
- schimbarea acţionariatului, datorată intrării într-un grup, dacă noile metode asigură furnizarea unor
informaţii mai fidele;
- fuziuni şi operaţiuni asimilate efectuate la valori contabile, caz în care se impune armonizarea
politicilor contabile ale societăţii absorbite cu cele ale societăţii absorbante etc.
2.5.3. Principiul prudenţei

La întocmirea situaţiilor financiare anuale, evaluarea trebuie făcută pe o bază prudentă:
a) în contul de profit şi pierdere poate fi inclus numai profitul realizat la data bilanţului;
b) trebuie să se ţină cont de toate datoriile apărute în cursul exerciţiului financiar curent sau al unui
exerciţiu precedent, chiar dacă acestea devin evidente numai între data bilanţului şi data întocmirii
acestuia;
c) trebuie să se ţină cont de toate datoriile previzibile şi pierderile potenţiale apărute în cursul
exerciţiului financiar curent sau al unui exerciţiu financiar precedent, chiar dacă acestea devin evidente
numai între data bilanţului şi data întocmirii acestuia. În acest scop sunt avute în vedere şi eventualele
provizioane, precum şi datoriile rezultate din clauze contractuale;
d) trebuie să se ţină cont de toate deprecierile, indiferent dacă rezultatul exerciţiului financiar este
pierdere sau profit. Înregistrarea ajustărilor pentru depreciere sau pierdere de valoare se efectuează pe
seama conturilor de cheltuieli, indiferent de impactul acestora asupra contului de profit şi pierdere.
Activele şi veniturile nu trebuie să fie supraevaluate, iar datoriile şi cheltuielile, subevaluate.
Exercitarea prudenţei nu permite, de exemplu, constituirea de provizioane excesive,

subevaluarea deliberată a activelor sau veniturilor, dar nici supraevaluarea deliberată a datoriilor sau
cheltuielilor, deoarece situaţiile financiare nu ar mai fi neutre şi nu ar mai avea calitatea de a fi credibile.
37
2.5.4. Principiul independenţei exerciţiului
Potrivit acestui principiu trebuie să se ţină cont de veniturile şi cheltuielile aferente exerciţiului financiar,
indiferent de data încasării veniturilor sau data plăţii cheltuielilor.
Se vor evidenţia în conturile de venituri şi creanţele pentru care nu a fost întocmită încă factura
(contul 418 "Clienţi - facturi de întocmit"), respectiv în conturile de cheltuieli sau bunuri, datoriile pentru
care nu s-a primit încă factura (contul 408 "Furnizori - facturi nesosite"). În toate cazurile, înregistrarea
în aceste conturi se efectuează pe baza documentelor care atestă livrarea bunurilor, respectiv prestarea
serviciilor (de exemplu, avize de însoţire a mărfii, situaţii de lucrări etc.)
2.5.5. Principiul evaluării separate a elementelor de active şi de datorii
Conform acestui principiu, componentele elementelor de active şi de datorii trebuie evaluate

separat.
2.5.6. Principiul intangibilităţii

Bilanţul de deschidere pentru fiecare exerciţiu financiar trebuie să corespundă cu bilanţul de
închidere al exerciţiului financiar precedent.
2.5.7. Principiul necompensării
Orice compensare între elementele de active şi datorii sau între elementele de venituri şi
cheltuieli este interzisă.
2.5.8. Principiul prevalenţei economicului asupra juridicului
Prezentarea valorilor din cadrul elementelor din bilanţ şi contul de profit şi pierdere se face ţinând
seama de fondul economic al tranzacţiei sau al operaţiunii raportate şi nu numai de forma juridică a
acestora.
Respectarea acestui principiu are drept scop:
- înregistrarea în contabilitate şi prezentarea fidelă a operaţiunilor economico-financiare

(conform cu realitatea economică) punând în evidenţă drepturile şi obligaţiile dar şi riscurile asociate
acestor operaţiuni.
Exemple de situaţii când se aplică principiul prevalenţei economicului asupra juridicului pot fi
considerate:
38
 încadrarea, de către utilizatori, a contractelor de leasing în leasing operaţional sau
financiar;
 încadrarea operaţiunilor la vânzare în nume propriu sau comision, respectiv
consignaţie;
 recunoaşterea veniturilor, respectiv a cheltuielilor în contul de profit şi pierdere sau ca
venituri în avans, respectiv cheltuieli în avans;
 încadrarea participaţiilor ca fiind deţinute pe termen lung sau pe termen scurt;
 recunoaşterea participaţiilor deţinute ca fiind de natura acţiunilor deţinute la entităţi
afiliate, a intereselor de participare sau sub forma altor imobilizări financiare;
 încadrarea reducerilor acordate, respectiv primite, la reduceri comerciale sau
financiare.
2.5.9. Principiul pragului de semnificaţie
Valoarea elementelor de bilanţ şi de cont de profit şi pierdere care sunt precedate de cifre arabe
poate fi combinată dacă:
a) reprezintă o sumă nesemnificativă,
b) o astfel de combinare oferă un nivel mai mare de claritate, cu condiţia ca elementele astfel combinate
să fie prezentate separat în notele explicative.
În cazuri excepţionale pot fi efectuate abateri de la principiile contabile generale prezentate cu condiţiile
ca:
- să fie prezentate în notele explicative,

- prezentarea motivelor care le-au determinat, împreună cu o evaluare a efectului acestora
asupra activelor, datoriilor, poziţiei financiare şi a profitului sau pierderii.
39

Cap 2 Bilant Si Cont de Rezultate PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cap 2 Bilant Si Cont de Rezultate PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cap 2 Raportarea contabilă şi comunicarea informaţieie contabile

Poziţia şi situaţia financiară a întreprinderii – bilanţul

Tipuri de modificări bilanţiere

2.1. Poziţia şi situaţia financiară a întreprinderii - bilanţul

Entităţile mici sunt entităţile care, la data bilanţului, nu se încadrează în categoria

Microentităţile întocmesc situaţii financiare anuale care cuprind:

 politici contabile şi notele explicative. Ca şi formă de prezentare, notele explicative sunt

Poziţia financiară a unei întreprinderi (capacitatea de a se adapta schimbărilor mediului) este

Lichiditatea presupune capacitatea fiecărui mijloc economic de a parcurge calea normală a

Un activ patrimonial, reprezintă o sursă controlată de întreprindere ca rezultat al unor evenimente

În funcţie de gradul de exigibilitate, sursele de finanţare se împart în:

2.2. Delimitări privind principalele posturi de activ, datorii și capitaluri

Activele imobilizate sunt acele bunuri ce au o durată de folosință mai mare de un un și nu se

Activele circulante reprezintă bunurile utilizate de entitate în activitatea curentă, au o durată

Venituri în avans sunt reprezentatea de sumele contabilizate în exerciţiul curent ca şi venituri

Capitaluri proprii reprezimtă drepturlie cuvenite acţionarilor după deducerea tuturor

2.3. Tipuri de modificări bilanţiere

- modificări de volum, de tipul:

- modificări de structură, de tipul:

Elemnte de ACTIV Sume Elemente de PASIV Sume

Elemnte de Sume Sume Sume Sume

Terenuri 15.600 15.600 Capital social 15.000 15.000

Marfuri 2.200 3.500 5.700 Rezultat curent (profit) 3.500 3.500

Semifabricate 1.600 1.600 Creditori diversi 800 800

Clienti 900 900 Furnizori 2.600 3500 6.100

Elemnte de Sume Sume Sume Sume

Elemnte de Sume Sume Sume Sume

Elemnte de Sume Sume Sume Sume

Prezentarea bilanţului sub formă listă, determină umatoarea egalitate bilanţieră:

Pentru exemplificare presupunem următorul bilanţ simplificat:

Elemnte bilant Sume initiale

A. ACTIVE IMOBILIZATE 22.500

Elemnte bilant Sume initiale

D. Datorii: sumele care trebuie plătite într-o 15.700 0 15.700

E. Active circulante nete/datorii curente nete

G. Datorii: sumele care trebuie plătite într-o

Elemnte bilant Sume initiale

D. Datorii: sumele care trebuie plătite într- 15.700 0 15.700

G. Datorii: sumele care trebuie plătite într-

Elemnte bilant Sume initiale

D. Datorii: sumele care trebuie plătite 15.700 3.000 18.700

G. Datorii: sumele care trebuie plătite

Elemnte bilant Sume initiale Modificari Sume finale

D. Datorii: sumele care trebuie plătite 18.700 0 18.700

G. Datorii: sumele care trebuie plătite

Elemnte bilant Sume initiale

D. Datorii: sumele care trebuie plătite într-o 18.700 -1.300 17.400

G. Datorii: sumele care trebuie plătite într-o

Elemnte bilant Sume initiale

D. Datorii: sumele care trebuie plătite 17.400 0 17.400

G. Datorii: sumele care trebuie plătite

Operaţiune nr. 7: Conform Contractului de împrumut, se înregistrează plata dintr-un credit

Elemnte bilant Sume initiale Modificari Sume finale

Elemnte bilant Sume initiale Modificari Sume finale

Elemnte bilant Sume initiale Modificari Sume finale

D. Datorii: sumele care trebuie plătite într-o 12.400 2.000 14.400

G. Datorii: sumele care trebuie plătite într-o

2.4. Situaţia performanţei financiare – contul de rezultate

Cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei

Venituri din exploatare (I)

-Cheltuieli de exploatare (II)

Rezultatul exploatării (I-II)

Venituri financiare (III)