PROCEDEELE SPECIFICE METODEI CONTABILITATII

BILANTUL CONTABIL

CONTUL

BALANTA DE VERIFICARE

BILANTUL CONTABIL

Reglementarile din Romania definesc bilantul contabil astfel : documentul contabil

de sinteza prin care se prezinta elementele de activ, datorii si capital propriu
ale entitatii la incheierea exercitiului, precum si in celelalte situatii prevazute de
cadrul legislativ.

In Romania s-au instrumentat doua modele de bilant contabil :

- sistem de baza
- sistem simplificat.
Modelul de baza se intocmeste de catre intreprinderile mari, iar cel simplificat se intocmeste
de catre intreprinderile mici si mijlocii.

Potrivit Legii contabilitatii, bilantul contabil este docmentul oficial al unitatii patrimoniale,
care trebuie sa dea o imagine fidela, clara si completa a patrimoniului, a situatiei financiare
si a rezultatelor obtinute.

In cadrul bilantului contabil, patrimoniul este reprezentat prin prisma activului si

pasivului.
 Formatul Bilantului
Conform reglementarilor contabile romanesti, bilantul contabil este prezentat
sub forma de lista (vertical)

Directiva a IV-a a Uniunii Europene adopta prezentarea in bilant a unui maxim de informatii
pentru reprezentarea pozitiei financiare si recomanda:

§       Formatul orizontal, care se prezinta sub forma unui tabel cu doua coloane, (denumit si
bilant cont sau cu sectiuni separate) unde cea din stanga prezinta activele, iar cea din
dreapta capitalurile proprii si datoriile, potrivit conceptiei economice a contabilitatii, fiind
fundamentat pe relatia:

ACTIV  = CAPITAL
sau:

ACTIVE  = CAPITALURI PROPRII + DATORII  

sau: A   =  C  +  D

 Prezentandu-se astfel:

Gruparea si ordonarea elementelor prezentate in aceasta forma de bilant, se face dupa natura si in
ordinea crescatoare a lichiditatii, pentru active, iar pentru capitalurile proprii si datorii tot dupa natura,
dar in ordinea crescatoare a exigibilitatii.

            Ca urmare a dublei reprezentari cele doua parti ale bilantului sunt egale.

§       Formatul vertical , sau sub forma de lista, permite calculul unor indicatori economico-
financiari necesari gestiunii intreprinderii si faciliteaza analizele de tip solvabilitate-lichiditate,
fundamentandu-se pe baza relatiei :                             

ACTIVE – DATORII = CAPITAL PROPRIU

sau:  A – D = C                       

            Modelul unui astfel de format cuprinde urmatoarele rubrici:

 Transpunerea elementelor patrimoniale in bilant se face prin preluarea datelor din conturi si balanta
de verificare.

Prezentarea si ordonarea elementelor de activ si de pasiv se face dupa criteriile :

 In activ dupa natura, destinatie si lichiditate ;
 In pasiv dupa natura, provenienta si exigibilitate

Lichiditatea arata posibilitatea de a transforma elementele patrimoniale in bani (cu cat termenul
de tranformare in bani este mai mic, cu atat lichiditatea este mai mare)

Exigibilitatea arata termenul (intervalul de timp) la care o datorie va trebuisa fie achitata
(scadenta) sau termenul cand elementul de pasiv iese din patrimoniu.
 FISA DE LUCRU

APLICATE

Se dau urmatoarele date:

DENUMIRE ELEMENT SUMA STRUCTURA

PATRIMONIALA
Cheltuieli de constituire 3000
Datorii pe termen scurt 33000
Rezerve statutare 5000
Disponibil in numerar 5000
Datorii salariale 17000
Constructii 30000
Prime de capital 2000
Disponibil la banca 14000
Marfuri 15000
Capital social 10000

Se cer urmatoarele:

 Identificati structurile patrimoniale de Activ, Capitaluri proprii si Datorii

 Verificati ecuatia generala a patrimoniului
 Calculati valoarea capitalurilor proprii.

ACTIV = PASIV

ACTIV = CAPITAL PROPRIU + DATORII

 FUNCTIILE BILANTULUI

FUNCTIA DE GENERALIZARE A DATELOR OFERITE DE CONTABILITATE – se

realizeaza cu scopul de a grupa si de a ordona dupa anumite criterii datele din contabilitate.

FUNCTIE DE INFORMARE ASUPRA MERSULUI ACTIVITATII ECONOMICE SI

FINANCIARE – managerii, actionarii, investitorii etc, folosesc datele oferite de bilantul contabil in
vederea calcularii unor indicatori economico-financiari specifici fiecaruia.

FUNCTIA PREVIZIONALA – se refera la posibilitatea pe care bilantul contabil o oferta celor

interesati de a orienta in viitor activitatea avand la baza rezultatele obtinute in perioada curenta.

Fişa de documentare

FUNCŢIA PREVIZIONALĂ
FUNCŢIA DE INFORMARE Se bazează pe posibilitatea
areFUNCŢARE
la bază rolulLAfundamental oferită de bilanţ de a orienta
FUNCŢIILE
al bilanţului în sistemul activitatea economică viitoare
BILANŢULUI
informaţional economic. a unităţii.

Informaţiile din bilanţ servesc Managerii, administratorii,

atât factorilor de decizie cât acţionarii, investitorii, etc.
şi altor persoane fizice şi folosesc datele şi informaţiile
juridice: acţionari, clienţi, furnizate de bilanţ din
salariaţi, organe fiscale, perioada curentă pentru a
furnizori, creditori, instituţii prognoza activitatea viitoare a
bancare, etc. unităţii.

FUNCŢIA DE ANALIZĂ A
ACTIVIĂŢII ECONOMICO-
FINACIARE
se bazează pe corelaţiile obligatorii
dintre posturile bilanţului sau dintre
bilanţ şi celelalte componente ale
situaţiilor financiare anuale, stabilind
un diagnostic al situaţiei financiare şi
al rentabilităţii unităţii.

Pe baza bilanţului contabil se

calculează şi se analizează periodic
activitatea economico-financiară a
unităţii calculându-se indicatorii
esenţiali evidenţiindu-se factorii de
influenţă a fenomenelor şi proceselor
economice.
 VARIATIA POSTURILOR BILANTIERE

Caracterul continu al activitatii economice determina o permanenta miscare si transformare in

structura si volumul elementelor patrimoniale.
Aceste modificari sunt descrise de catre contabilitate prin prisma operatiilor economico-financiare ,
numite si tranzactii.

Multitudinea operatiilor economico-financiarei in masa elementelor patrimoniale

exercita asupra bilantului doua mari categorii de modificari :
a) modificari de structura care se produc in structura elementelor de activ si de pasiv.

b) modificari de volum care se refera la cresterea sau scaderea marimii valorice a

structurilor de activ sau de pasiv.

ECUATIA GENERALA A PATRIMONIULUI

ACTIV=PASIV

ACTIV = CAPITAL PROPRIU + DATORII

Raportate la ecuatia fundamentala a bilantului

ACTIV = PASIV

operaiile ec-fin determina urmatoarele tipuri de modificari :

1. In ambele parti ale bilantului, prin crestere concomitenta si cu aceeasi suma a unui element de
activ si a unui element de pasiv : A+X=P+X

2. In ambele parti ale bilantului, prin scaderea concomitenta si cu aceeasi suma a unui element de
activ si a unui element de pasiv : A-X=P-X

3. Numai in activul bilantului, prin cresterea unui element de activ, concomitent cu scaderea altui
element de activ : A+X-X = P

4. Numai in pasivul bilantului, prin cresterea unui element de pasiv, concomitent cu scaderea altui
element de pasiv : A=P+X-X
APLICATIE VARIATIA POSTURILOR BILANTIERE

Se cunoaste bilantul initial:

ACTIVE SUME CAPITALURI PROPRII SI SUME
DATORII
Materii prime 1000 Capital social 750
Casa in lei 500 Furnizori 750
TOTAL ACTIVE 1500 TOTAL CAPITALURI PROPRII SI 1500
DATORII
A=P
A= CAPITALURI PROPRII+ DATORII

Se achizitioneaza de la furnizori, materii prime in valoare de 500 lei.

Aratati variatia posturilor bilantiere si efectuati bilantul dupa aceste modificari.

REZOLVARE
- Stocul de materii prime creste cu 500 lei (A+ 500)
- Datoria firmei fata de furnizori creste cu 500 lei (P+ 500)

A+x = P+x

A+500 =P+ 500

Bilantul dupa operatia patrimoniala efectuata , va arata in felul urmator:

ACTIVE CAPITALURI PROPRII SI DATORII

Denumire Suma Modificari Suma Denumire Suma Modificari Suma

initial +/- finala initiala +/- finala
a
Materii prime 1000 +500 1500 Capital social 750 0 750
Casa in lei 500 0 500 Furnizori 750 +500 1250

TOTAL
TOTAL ACTIVE 1500 +500 2000 CAPITALURI 1500 +500 2000
PROPRII SI
DATORII

A=P
1500+500=1500+500
APLICATIE VARIATIA POSTURILOR BILANTIERE

Se cunoaste bilantul initial:

ACTIVE SUME CAPITALURI PROPRII SI SUME
DATORII
Materii prime 1000 Capital social 750
Casa in lei 500 Furnizori 750
TOTAL ACTIVE 1500 TOTAL CAPITALURI PROPRII SI 1500
DATORII

Se plateste in numerar o datorie fata de furnizori in valoare de 250 lei.

Aratati variatia posturilor bilantiere si efectuati bilantul dupa aceste modificari.

REZOLVARE
- Datoria firmei fata de furnizori scade cu 250 lei (P – 250)
- Casieria unitatii scade cu 250 lei (A – 250)

A-x = P-x

A - 250 =P - 250

Bilantul dupa operatia patrimoniala efectuata , va arata in felul urmator:

ACTIVE CAPITALURI PROPRII SI DATORII

Denumire Suma Modificari Suma Denumire Suma Modificari Suma

initial +/- finala initiala +/- finala
a
Materii prime 1000 0 1000 Capital social 750 0 750
Casa in lei 500 -250 250 Furnizori 750 -250 500

TOTAL
TOTAL ACTIVE 1500 -250 1250 CAPITALURI 1500 -250 1250
PROPRII SI
DATORII

Active = Capitaluri proprii+ Datorii

1250=1250
 APLICATII

 Se cumpara un teren in valoare de 10 000 lei.

- Teren, creste imobilizarea corporala (A+ 10 000)
- Furnizori de imobilizari, creste datoria catre furnizor (P + 10 000)
A=P
A+10000 = P+10000

 Se ridica de la banca suma de 3000 lei pentru efectuarea unor plati din casieria unitatii.
- Conturi la banci in lei, scade disponibilul din banca (A – 3000)
- Casa in lei, creste disponibilul din casa (A+3000)

A=P
A-3000+3000=P

 Se achita cu chitanta nr 2, suma de 2000 lei reprezentand marfuri achizitionate.

- Casa in lei, scade disponibilul din casa (A- 2000)
- Furnizor, scade datoria catre furnizor (P- 2000)
A= P
A-2000= P-2000

 Se platesc salariile personalului in valoare de 88000 lei, din contul bancar.

o Personal salarii datorate, scade datoria fata de salariati (P- 88 000)
o Conturi la banci in lei, scade disponibilul din banca (A – 88000)
A=P
A - 88000=P - 88000

 Se transfera 150 lei de la rezerve la capitalul social.

- Rezerve, scade valoarea rezervelor (P – 150)
- Capital social, creste valoarea capitalului social ( P + 150)
A=P
A=P -150+150
 Se incaseaza de la clienti suma de 4000 lei in contul bancar.
- Conturi la banci in lei, creste valoarea diponibilului in banca (A + 4000)
- Clienti, scade creanta de incasat de la client (A – 4000)

A= P

A+4000-4000=P

 Se vand clientilor produse finite in valoare de 300 lei.

o Clienti, creste valoarea creantelor de incasat (A + 300)
o Venituri din vanzarea produselor finite, creste valoarea veniturilor (P +300)
A= P
A +300 = P+ 300
Profit = venituri- cheltuieli

 Se dau in consum(cheltuiala) materii prime de 600 lei.

- Materii prime, scade valoarea materiilor prime (A – 600 lei)
- Cheltuieli cu materiile prime, creste cheltuiala cu materiile prime (A- 600)
A= P
A-600+600= P
 Se achizitioneaza marfa in valoare de 800 lei.
- Marfa, creste valoarea stocului de marfuri (A + 800)
- Furnizor, creste datoria fata de furnizor (P + 800)
A=P
A+800= P+800
 Se vand marfuri clientilor in valoare de 500 lei.
-Clienti, creste creanta de incasat de la client (A+500)
-Venituri din vanzarea marfurilor, creste venitul (P+500)
A=P
A+500=P+500
 APLICATIE

REZULTAUL EXERCITIULUI = VENITURI- CHELTUIELI

VENITURI > CHELTUIELI = PROFIT
VENITURI < CHELTUIELI = PIERDERE

Principiul contabilitatii de angajament impune inregistrarea veniturilor

si a cheltuielilor nu in momentul incasarii, respectiv platilor, ci la facturarea veniturilor si la
angajarea cheltuielilor.

 Se achizitioneaza marfa in valoare de 1000 lei.

- Marfa, creste valoarea stocului de marfuri (A + 1000)
- Furnizor, creste datoria fata de furnizor (P + 1000)
A=P
A+1000= P+1000

 Se vand marfuri clientilor in valoare de 600 lei.

-Clienti, creste creanta de incasat de la client (A+600)
-Venituri din vanzarea marfurilor, creste venitul (P+600)
A=P
A+600=P+600

 Se scad din gestiune marfurile vandute la costul de achizitie de 500 lei.

-Marfuri, scade valoare marfurilor (A – 500)
-Cheltuieli cu marfurile, creste cheltuiala cu marfurile vandute (A +500)
A=P
A-500+500=P
 SITUATIA PERFORMANTEI FINANCIARE
CHELTUIELI, VENITURI, REZULTATE
Contul de rezultate evidentiaza fluxurile de de venituri si cheltuieli pe durata exercitiului
financiar.
Contul de profit si pierdere reflecta veniturile, cheltuielile si profitul obtinut de o firma intr-o
anumita perioada de timp.
Performanta derularii activitatii intreprinderii, adica rezultatul activitatii ei, este determinat ca
diferenta intre venituri si cheltuieli.
Prin compararea veniturilor cu cheltuielile se obtine rezultatul exercitiului (profit sau
pierdere).
VENITURI > CHELTUIELI PROFIT

VENITURI < CHELTUIELI PIERDERE

Elementele patrimoniale sunt prezentate in bilant sub forma unei liste cu expunerea veniturilor
si cheltuielilor dupa natura activitatii desfasurate (exploatare, financiara, extraordinara)

Pentru comparabilitate cheltuielile si veniturile sunt prezentate atat pentru exercitiu financiar
curent cat si pentru cel precedent.
In functie de natura rezultatului se determina indicatorii :
 Rezultatul din exploatare
 Rezultatul financiar
 Rezultatul curent
 Rezultatul brut
 Rezultatul net al exercitiului.

Metodologia de determinare a indicatorilor din contul de profit si pierdere se structureaza astfel:

REZULTATUL DIN EXPLOATARE (+-)= VENITURI EXPLOATARE - CHELTUIELI EXPLOATARE

REZULTATUL FINANCIAR(+-)= VENITURI FINANCIARE-CHELTUIELI FINANCIARE

REZULTATUL CURENT(+-)= REZULTAT EXPLOATARE + REZULTAT FINANCIAR

REZULTATUL BRUT(+-)= VENITURI TOTALE-CHELTUIELI TOTALE

REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI.= REZULTATUL BRUT- IMPOZITUL PE PROFIT

IMPOZIT PE PROFIT = PROFIT IMPOZABIL × cota de IMPOZIT PE PROFIT

Aceste rezultat (profit sau pierdere) caracterizeaza performanta generala a a activitatii

intreprinderii in cursul exercitiului.
 APLICATIE- SITUATIA PERFORMANTEI FINANCIARE

Agentul ec « IARNA SRL« inregistraza la sfarsitul exercitiului urmatoarele cheltuieli si venituri :

Cheltuieli de exploatare 500 lei
Cheltuieli financiare 200 lei
Cheltuieli extraordinare 100 lei
Venituri din exploatare 900 lei
Venituri financiare 100 lei
Sa se calculeze rezultatele pe tipuri de activitati ale exercitiului, rezultatul brut al exercitiului
si rezultatul net al exercitiului, cunoscand ca impozitul pe profit reprezinta 16% din profitul brut
impozabil .