1.

Aplicatia
Se cunosc datele:
Indicatori An baza An curent
Fondul de salarii 2000 3000
Numarul mediu de salariati 50 60
Venituri din exploatare 5000 9600
Timpul total lucrat T 87500 108000
Să se determine influenta productivitatii anuale a muncii asupra Fondului de
salarii la 1000 lei venituri din exploatare si asupra profitului din explotare.

Rezolvare:
a) Influența productivitatii anuale a muncii asupra fondului de salarii la 1000 lei venituri
de exploatare:
 
S0 S0
 Fs/ 1000 
W
 1000   1000 ;
W1 W0
b) Influența productivitatii anuale a muncii asupra profitului din exploatare:
Ve 1  S0 S 
WPe     1000  0  1000 
1000  W1 W0 

Pentru rezolvarea acestor influențe avem nenoie de nivelul productivității anuale a

muncii în cele două perioade analizate (anul de baza si anul curent) și de nivelul
salariului mediu anual. În acest scop se vor folosi relatiile de calcul ale celor doi
indicatori:
Fs 0 2000
S0 = = = 40 lei
Ns 0 50
Fs 3000
S1 = 1 = = 50 lei
Ns1 60

Ve 0 5000
W0 = = = 100 lei
Ns 0 50

Ve 1 9600
W1 = = = 160 lei
Ns1 60

Inlocuind in relatiile initiale, obtinem:

a) Influența productivitatii anuale a muncii asupra fondului de salarii la 1000 lei venituri
de exploatare:
 S0 S0 40 40
ΔWFs/1000 = × 1000 × 1000 = × 1000 × 1000 = 250 400 = 150
W1 W0 160 100

b) Influența productivitatii anuale a muncii asupra profitului din exploatare:

1. influenţa productivităţii muncii:
Ve 1 S0 S0 9600
ΔWPe = 1000 1000 = × ( 150) = 1440
1000 W1 W0 1000

Aplicatia 492

Se cunosc datele:
Indicatori An baza An curent
Fondul de salarii 2000 3000
Numarul mediu de salariati 50 60
Venituri din exploatare 5000 9600
Timpul total lucrat T 87500 108000
Să se determine influenta salariului mediu asupra Fondului de salarii la 1000 lei
venituri din exploatare si asupra profitului din explotare.

Rezolvare:
a) Influența salariului mediu pe o persoană asupra fondului de salarii la 1000 lei venituri
de exploatare:
 

S1 S0
 Fs/ 1000 
S
 1000   1000 ;
W1 W1
b) Influența influenţa salariului mediu asupra profitului din exploatare:
Ve 1  S1 S 
SPe     1000  0  1000 
1000  W1 W1 

Pentru rezolvarea acestor influențe avem nenoie de nivelul productivității anuale a

muncii în cele două perioade analizate (anul de baza si anul curent) și de nivelul
salariului mediu anual. În acest scop se vor folosi relatiile de calcul ale celor doi
indicatori:
Fs 0 2000
S0 = = = 40 lei
Ns 0 50
Fs 3000
S1 = 1 = = 50 lei
Ns1 60

Ve 0 5000
W0 = = = 100 lei
Ns 0 50
 Ve 1 9600
W1 = = = 160 lei
Ns1 60

Inlocuind in relatiile initiale, obtinem:

a) Influența salariului mediu pe o persoană asupra fondului de salarii la 1000 lei venituri
de exploatare:
S1 S0 50 40
ΔSFs/ 1000 = × 1000 × 1000 = × 1000 × 1000 = 312,5 250 = 62,5 ;
W1 W1 160 160
b) Influența influenţa salariului mediu asupra profitului din exploatare:
Ve 1 S1 S0 9600
ΔSPe = 1000 1000 = × (62,5) = 600
1000 W1 W1 1000
 2. Se cunosc următoarele1:
Indicatori An baza An curent
Cifra de afaceri 4.000 7.000
Cheltuieli aferente CA 3.000 4.200
Productia vanduta in perioada curenta
exprimata in: - 5.000
- pretul perioadei de baza
- costurile perioadei de baza - 3.500

Să se efectueze analiza factorială a:

- Profitului aferent cifrei de afaceri;
- Ratei rentabilităţii cheltuielilor aferente cifrei de afaceri;
- Ratei rentabilităţii comerciale;
- Cheltuielilor la 1000 lei CA (ind. studiat anterior).

Teorie2 şi rezolvare:

Schema factorilor
Indicator Model de analiză factorială
de influenţă
Profit aferent Pr   qp   qc   q(s)p   q(s)c q
cifrei de afaceri  Pr s
(Pr) c
p

Ratei
rentabilităţii Rc 
Pr 
100
q(s)pq(s)c 100 ∆Rc
∆s
∆c
cheltuielilor  qc q(s)c ∆p
aferente cifrei de
afaceri (Rc)
Ratei
rentabilităţii Rcom
Pr
100 
q(s)p  q(s)c 100 ∆Rcom
∆s
∆c
comerciale
CA q(s)p ∆p
(Rcom )
Cheltuielilor la
C / 1000 
 q(s)c  1000 ∆s
∆C/1000 ∆p
 q(s)p
1000 lei CA
(C/1000) ∆c

1
La examen, cerinţa pentru acest tip de date iniţiale, va viza determinarea influenţelor diferiţilor factori
asupra a 2 dintre indicatorii mai jos enumeraţi.; (vezi aplicaţiile nr. 493, 497)
2
A se vedea toată teoria aferentă celor 4 indicatori
 1. Analiza Profitului aferent cifrei de afaceri (Pr):

Profitul aferent cifrei de afaceri în cele două perioade analizate este:

Pr0   q0 p0   q0 c0  4000  3000  1000 mii lei
Pr1   q1 p1   q1c1  7000  4200  2800 mii lei
Modificarea absolută a profitului aferent cifrei de afaceri:
 Pr  Pr1  Pr0  2800  1000  1800 mii lei.
Această creştere cu 1800 mii lei a profitului afferent cifrei de afaceri se datorează
influenţelor factorilor, astfel:
1. qPr  ( q1 s0 p0   q1 s0 c0 )  ( q0 s0 p0   q0 s0 c0 ) 
  q0 p0  I q   q0 c0  I q    q0 p0   q0 c0  
 ( q0 p0   q0 c0 )  I q    q0 p0   q0 c0  
 Pr0  I q  Pr0  1000  1,25  1000  250
unde Iq este indicele volumului producţiei vândute, care se calculează astfel:


q p
1 0

5000
 1,25
I q
q p
0 0
4000
Creşterea volumului fizic al producţiei vândute a determinat sporirea profitului
aferent cifrei de afaceri cu 250 mii lei.
2.sPr  ( q1 s1 p0   q1 s1c0 )  ( q1 s0 p0   q1 s0 c0 ) 
  q1 p0   q1c0    q0 p0   q0 c0  I q 
 ( q1 p0  q c0)  Pr0  I q  (5000  3500)  1000  1,25  250 mii lei
1
Modificarea structurii producţiei vândute a condus la creşterea profitului cu 250
mii lei, ca urmare a creşterii ponderii sortimentelor cu un profit pe unitatea de produs mai
mare decât media pe întreprindere şi a scăderii ponderii sortimentelor cu un profit pe
unitatea de produs mai mic decât media pe întreprindere.

3.cPr  ( q1 s1 p0   q1 s1c1 )  ( q1 s1 p0   q1 s1c0 ) 

  q1 p0   q1c1    q1 p0   q1c0  
 ( q1c1   q c0)  (4200  3500)  700
1

4.pPr  ( q1 s1 p1   q1 s1c1 )  ( q1 s1 p0   q1 s1c1 ) 

  q1 p1   q1c1    q1 p0   q1c1  
  q1 p1   q p  7000  5000  2000 mii lei
1 0

Sporirea, în medie, a costurilor pe unitatea de produs a contribuit la reducerea

profitului aferent cifrei de afaceri cu 700 mii lei. Pentru a putea aprecia eficienţa acestor
cheltuieli, trebuie să se compare influenţa costului unitar (în mărime absolută) cu cea a
preţului de vânzare. În cazul de faţă, se constată o influenţă mai mare a preţurilor (2000
mii faţă de 700 mii), ceea ce înseamnă o creştere superioară a acestora în comparaţie cu
creşterea costurilor. Putem, astfel, concluziona că se justifică majorarea costurilor unitare,
întrucât acestea se recuperează printr-o creştere mai mare a preţurilor.

2. Analiza Ratei rentabilităţii cheltuielilor aferente cifrei de afaceri (Rc):

Influenţele celor trei factori cu acţiune directă se determină astfel:

a) influenţa modificării structurii producţiei vândute:

 q s p   q s c 100   q s p  q s c 100 
sRc 
1 1 0 1 1 0 1 0 0 1 0 0

q s c q s c
1 1 0 1 0 0


 q p   q c 100  ( q p   q c )  I 100 
1 0 1 0 0 0 0 0 q

q c 1 0q c  I 0 0 q


 q p   q c 100   q p   q c 100 
1 0 1 0 0 0 0 0

q c q c
1 0 0 0

5000  3500 4000  3000

 100   100 
3500 3000
 42,85%  33,33%  9,52%
b) influenţa modificării costurilor unitare:

cRc 
 q1s1 p0   q1s1c1 100   q1s1 p 0  q1s1c0 100 
 q1s1c1  q1s1c0

q p  q c
1 0 1 1
 100 
q p  q c
1 0 1 0
 100 
q c 1 1 q c 1 0

5000  4200 5000  3500

  100   100 
4200 3500
 19,04%  42,85%  23,81%

c) influenţa modificării preţurilor de vânzare:

 q s p   q s c  100   q s p  q s c
 pRc 
1 1 1 1 1 1 1 1 0 1 1 1
 100 
q s c q s c
1 1 1 1 1 1


 q p   q c  100   q p   q c  100 
1 1 1 1 1 0 1 1

q c 1 1 q c 1 1

7000  4200 5000  4200

  100   100 
4200 4200
 66,66%  19,04%  47.62%
3. Analiza Ratei rentabilităţii comerciale (Rcom):

Influenţele celor trei factori cu acţiune directă se determină astfel:

b) influenţa modificării structurii producţiei vândute:

 q s p   q s c 100   q s p  q s c 100 
sRc 
1 1 0 1 1 0 1 0 0 1 0 0

q s p 1 1q s p
0 1 0 0


 q p   q c 100  ( q p   q c )  I 100 
1 0 1 0 0 0 0 0 q

q p 1 0 q p  I 0 0 q


 q p   q c 100   q p   q c 100 
1 0 1 0 0 0 0 0

q p 1 0 q p 0 0

5000  3500 4000  3000

 100   100 
5000 4000
 30%  25%  5%
b) influenţa modificării costurilor unitare:
∑q 1s1 p 0 - ∑q 1s1c1 ∑q 1s1 p 0 -∑q 1s1c 0
ΔcRc = × 100 - × 100 =
∑q 1s1 p 0 ∑q 1s1 p 0
∑q 1 p 0 - ∑q 1c1 ∑q 1 p 0 - ∑q 1c 0
= × 100 - × 100 =
∑q 1 p 0 ∑q 1 p 0
5000 - 4200 5000 - 3500
= × 100 - × 100 =
5000 5000
= 16% 30% = 14%

c) influenţa modificării preţurilor de vânzare:

∑q 1s1 p1 - ∑q 1s1c1 ∑q 1s1 p 0 -∑q 1s1c1

ΔpRc = × 100 - × 100 =
∑q 1s1 p1 ∑q 1s1 p 0
∑q 1 p1 - ∑q 1c1 ∑q 1 p 0 - ∑q 1c1
= × 100 - × 100 =
∑q 1 p1 ∑q 1 p 0
7000 - 4200 5000 - 4200
= × 100 - × 100 =
7000 5000
= 40% 16% = 24%