Analiza Activitatii Firmei

CAPITOLUL I
ANALIZA ACTIVITĂŢII DE PRODUCŢIE ŞI

COMERCIALIZARE
Tema 1.1. Analiza situaţiei generale pe baza indicatorilor valorici

1.1.1.Analiza dinamicii activităţii de producţie şi comercializare pe baza
indicatorilor valorici
1.1.2.Analiza raportului static şi dinamic a indicatorilor valorici
Tema 1.2. Analiza diagnostic a cifrei de afaceri
1.2.1. Analiza dinamicii şi structurii cifrei de afaceri
1.2.1. Analiza factorială a cifrei de afaceri
1.2.2.1. Analiza factorială a cifrei de afaceri în funcţie de numărul de salariaţi

(N), productivitatea muncii (Qf/N) şi gradul de valorificare a producţiei fabricate
(Qf/Ca)
1.2.2.2. Analiza factorială a cifrei de afaceri în funcţie de variaţia cantităţii
vândute şi a preţului
1.2.3. Analiza cifrei de afaceri din activitatea de bază în corelaţie cu capacitatea
de producţie şi cererea pieţei
Tema 1.3. Analiza factorială a valorii adăugate
Tema 1.4. Analiza realizării programului de fabricaţie pe total şi pe sortiment
Tema 1.5. Analiza structurii producţiei
Tema 1.6. Analiza calităţii produselor
APLICAŢII PROPUSE
Tema 1.1. Analiza situaţiei generale pe baza indicatorilor
valorici
1.1.1. Analiza dinamicii activităţii de producţie şi comercializare pe baza

indicatorilor valorici
REZOLVARE:
Tabelul 1.1
- mil. lei -
Nr. crt Indicatori Perioada Perioada curenta Indici [%]
precedenta prevazut realizat Prevazut/ Realizat / Realizat /
precedent precedent prevazut
1 Cifra de 15.200 15.325 15.350 100,8 100,98 100,16
afaceri (Ca)
2 Productia 15.960 16.075 16180 100,72 101,38 100,65
marfa
fabricata
(Qf)
3 Productia 16.279 16.375 16520 100,59 101,5 100,9
exercitiului
(Qe)
4 Valoarea 6.512 6.575 6600 100,96 101,35 100,38
adaugata
(Qa)
CONCLUZII:
Prognozarea activităţii în perioada actuală faţă de perioada precedentă a vizat
creşterea valorii tuturor indicilor, ceea ce s-a şi realizat. Dar. din punct de. vedere
calitativ, se pot face următoarele precizări:
• în program s-a prevăzut reducerea stocurilor de produse finite, dar în realitate
acestea au crescut, deoarece producţia dc marfă fabricată a crescut mai mult decât Ca.,
de unde se poate deduce că desfacerea nu a fost asigurată pentru tot surplusul de
produse. ICa < IQf - pentru realizat/preced şi pentru realizat/prevăzut în loc ca ICa >
IQf ;
• aceeaşi situaţie se constată şi în cazul celorlalte două corelaţii IQf < IQe în loc ca
IQf > IQe şi chiar se constată că
ICa < IQe ;
se poate deci aprecia din IQf < IQe că au crescut stocurile de producţie
neterminată şi consumul intermediar şi a crescut ponderea cheltuielilor materiale la
nivel de firmă.
1.1.2Analiza raportului static şi dinamic a indicatorilor valorici
a. Raportul static:
1. Ca / Qf (cifra de afaceri / producţia marfa fabricată).

•Qf / Qe (producţia marfa fabricată/ producţia globală (producţia exerciţiului)).
•Qa / Qe - valoarea adăugată / producţia globală (producţia exerciţiului)
REZOLVARE:
Conform datelor din tabelul precedent (nr. 1.1.). obţinem:
Nr. crt Specificatie Perioada Perioada curenta (n)

precedenta (n-1) Prevazut Realizat
1 Ca / Qf 0,9523 0,9533 0,9487
2 Qf / Qe 0,9804 0,9817 0,9794
3 Qa / Qe 0,4000 0,4015 0,3995
CONCLUZII:
Pentru perioada de previziune s-a urmărit creşterea valorii celor trei raporturi. Ca
urmare, s-a avut în vedere realizarea următoarelor obiective:
• scăderea stocurilor de producţie neterminată;

• scăderea ponderii cheltuielilor materiale.
Dar, valorile realizate sunt sub nivelul prestabilit, faţă de valorile prevăzute (vezi
ultima coloană) - evoluţie necorespunzătoare a activităţii - • situaţie nefavorabilă. Mai
mult, valorile realizate sunt situate sub nivelul valorilor înregistrate în perioada precedentă
pentru aceeaşi categorie de indicatori.
b. Raportul dinamic:
• ICA/IQf
• IQf / Iqe
• IQa /IQe
Acest raport arată evoluţia comparativă a indicatorilor.
REZOLVARE:
Tabelul 1.3.
Nr. Indicatori Perioada precedenta Periaoada curenta

crt [%] (Pn - 1) (Pn) [%]
Prevazut / Realizat /
precedent precedent
1 Indicele cifrei de afaceri (Ica) 100 100,8 100,98
2 Indicele productiei marfa fabricate 100 100,72 101,38
(Iqf)
3 Indicele productiei exercitiului (Iqe) 100 100,59 101,5
4 Indicele valorii adugate (Iqa) 100 100,96 101,35
5 ICA/IQf 1,0 1,0008 0,9961
6 IQf / Iqe 1,0 1,0013 0,9988
7 IQa /IQe 1,0 1,0037 0,9985
CONCLUZII:
Şi din situaţia raportărilor curente se poate constata că evoluţia indicatorilor nu a fost cea
dorită. S-a prevăzut o situaţie favorabilă şi s-a realizat o situaţie nefavorabilă în evoluţia
firmei.
Tema 1.2. Analiza diagnostic a cifrei de afaceri
1.2.1. Analiza dinamicii şi structurii cifrei de afaceri Intr-un mediu economic

instabil, fiecare finfiă doreşte să supravieţuiască şi să se dezvolte. Pentru ca acest lucru
să fie posibil şi pentru ca firma să poată acţiona în această direcţie, există soluţia
diversificării gamei de produse şi/sau servicii oferite, realizându-se astfel şi o
diversificare a structurii veniturilor.
Pentru a stabili care sunt deciziile optime privind creşterea veniturilor se pleacă de
la situaţia existentă în cadrul firmei privind veniturile realizate, evoluţia lor şi sursele de
provenienţă.
Aceasta modalitate de a analiza cifra de afaceri permite evidentierea modului de

evoluţie a fiecrei categorii de venituri, contribuţia lor la formarea cifrei de afaceri,
precum si modificările care apar în privinta structurii cifrei de afaceri.
REZOLVARE:
Tabelul 1.4. - mil. lei -

Nr. crt
Periaoada precedenta (n-1)

Perioada curenta Indici (%) Structura (%)
Realizat
Realizat / precedent
Realizat / prevazut
Realizat
Prevazut
Prevazut
Specificatie
1 Venituri din 8500 8250 8100 95,3 98,2 56,12 56,46

activitatea de baza
2 Venituri din alte 5950 6450 6250 105,04 96,9 43,88 43,54
activitati, din care:
3 Venituri din 3200 3450 3600 112,5 104,3 23,47 25,09
activitati
industriale si
comerciale
4 Venituri din 2750 3000 2650 96,4 88,3 20,41 18,45
prestari servicii
5 Total venituri 14450 14700 14350 99,3 97,6 100,00 100,00
CONCLUZII:
Din datele prezentate se poate constata următoarea situaţie:
• Faţă de perioada precedentă, veniturile realizate din activitatea de bază. ca şi cele
din prestările de servicii au scăzut. în timp ce veniturile din activităţi industriale şi
comerciale au crescut;
• Veniturile totale au scăzut cu 0,7% faţă de perioada precedentă, respectiv cu 2,4%
faţă de nivelul prevăzut, ceea ce arată o evoluţie negativă a cifrei de afaceri;
• Situaţia înregistrată se poate datora următoarelor cauze:
-supraevaluarea cererii;
-creşterea concurenţei;
-nerealizarea producţiei prevăzute;
-organizarea deficitară a activităţii;
-reducerea productivităţii muncii etc.
1.2.2 Analiza factorială a cifrei de afaceri
Indicator Simbol U.M. Precedent Realizat
Nr.
crt.
sau
prevăzut
1. Cifra de afaceri Ca Mii. lei 31.500 31.650
2. Număr mediu de salariaţi N Pers. 160 163
3. Producţia marfa fabricată Qf Mii. lei 30.240 33.116
4. Valoarea.medie a activelor Mf Mii. lei 2.880 2.964
fixe
5. Valoarea medie a activelor Mf' Mii. lei 2.160 2.371,2
fixe productive
6. Ponderea activelor fixe Mf '/Mf % 75 80
productive
-
7. Gradul de valorificare a Ca/Qf 1,0417 0,9957
producţiei marfa fabricate
8. Productivitatea muncii W=Q17 Mii. 189 203,166

N lei/pers
9. Gradul de înzestrare Mf/N Mii. 18 18,18

tehnică lei/pers
10. Randamentul activelor fixe Qf/Mf' Lei/1 leu 14 13,97

Mf
productive
∆Ca=Ca 1 −Ca 0=31.650−31.500=150 mil. lei
1.2.2.1. Analiza în funcţie de numărul de salariaţi (N), productivitatea

muncii (Qf/N) şi gradul de valorificare a producţiei fabricate (Ca/Qf):
Qf Ca
Ca= N⋅ ⋅
N Qf
REZOLVARE:
a) influenta numarului de salariati:
Qf Ca Qf Ca Qf Ca
∆ Ca N =N 1⋅ 0⋅ 0 −N 0⋅ 0⋅ 0 = N 1−N 0 ⋅ 0⋅ 0 =163−160⋅189⋅1,0417=.
N 0 Qf 0 N 0 Qf 0 N 0 Qf 0
.=591mil.lei
b) influenţa productivităţii muncii (W): W = Qf/N şi depinde de următorii factori:
•gradul de înzestrare tehnică (Mf/N);
•ponderea mijloacelor fixe productive (Mf/Mf);
•randamentul mijloacelor fixe productive (Qf/Mf).
Qf Ca Qf Ca Qf Qf Ca
∆ CAW =N !⋅ 1⋅ 0 − N 1⋅ 0⋅ 0 =N 1⋅ 1 − 0 ⋅ 0 =.
N 1 Qf 0 N 0 Qf 0 N 1 N 0 Qf 0
.=163⋅203,166−189⋅1,0417=2.406mil.lei
Din care:
– influenţa datorată gradului de înzestrare tehnică (Mf/N):
Modelul complex:
Mf MF ' Qf Ca
Ca= N⋅ ⋅ ⋅ ⋅
N Mf Mf ' Qf
Mf 1 Mf '0 Qf 0 Ca 0 Mf 0 Mf '0 Qf 0 Ca 0
∆Ca Mf = N 1⋅ ⋅ ⋅ ⋅ −N 1⋅ ⋅ ⋅ ⋅ =¿
N
N 1 Mf 0 Mf 0 Qf 0 N 0 Mf 0 Mf 0 Qf 0
Mf 1 Mf 0 Mf '0 Qf 0 Ca 0
.= N 1⋅ − ⋅ ⋅ ⋅
N1 N 0 Mf 0 Mf 0 Qf 0
∆C Mf =163⋅18,18−18⋅0,75⋅14⋅1,0417=320mil.lei
N
– influenţa datorată ponderii mijloacelor fixe productive (Mf '/Mf):
Mf 1 Mf '1 Mf '0 Qf 0 Ca0

∆ Ca Mf = N 1⋅
' ⋅ − ⋅ ⋅ =163⋅18,18⋅0,80−0,75⋅14⋅1,0417=.
Mf
N 1 Mf 1 Mf 0 Mf 0 Qf 0
.=2.160mil.lei
– influenta datorata randamentului miljloacelor fixe productive (Qf/Mf):
Mf Mf ' Qf 1 Qf 0 Ca 0
∆ Ca Qf =N 1⋅ 1⋅  − ⋅ =163⋅18,18⋅13,97−14⋅1,0417=−74mil.lei
Mf N 1 Mf Mf '1 Mf '0 Qf 0
c) influenţa datorată gradului de valorificare a producţiei marfa fabricate (Ca/Qf):
Qf Ca Ca
∆ Ca Ca =N 1⋅ 1⋅ 1 − 0 =163⋅203,166⋅0,9957−1,0417=−2.847mil.lei
Qf N 1 Qf 1 Qf 0
CONCLUZII:
Din analiza realizată se poate constata că cifra de afaceri din activitatea de bază a crescut
cu 150 mii. lei. Acesată creştere are la bază următoarele cauze:
•creşterea producţiei marfa fabricate (Qf) ca urmare a creşterii numărului de salariaţi de la
160 la 163 (fapt care a generat creşterea Ca cu 591 mil. lei), precum şi a creşterii
productivităţii muncii de la 189 mil. lei/pers la 203,166 mil. lei/ pers (ceea ce a determinat
creşterea Ca cu 2.406 mil. lei);
•creşterea nivelului productivităţii muncii s-a realizat ca urmare a producerii următoarelor
aspecte:
•Creşterea gradului de înzestrare tehnică (Mf/N) de la 18 mil. lei /pers la 18,18 mil. lei,
ceea ce a condus la creşterea cifrei de afaceri cu 320 mil. Lei.
•Creşterea ponderii mijloacelor fixe productive (MF/Mf) de la 75% (0,75 din 1) la 80%
(0,8 din 1), ceea ce a condus la creşterea cifrei de afaceri cu 2.160 mil. Lei.
•Reducerea randamentului mijloacelor fixe productive (Qf/Mf) de la 14 lei Qf/1 leu Mf la
13,97 lei Qf/l leu Mf, datorită creşterii gradului de uzură a Mf şi ponderii mici a
investiţiilor, ceea ce a determinat scăderea cifrei de afaceri cu 74 mil. lei.
•gradul de valorificare a producţiei marfa fabricate a influenţat negativ evoluţia cifrei de
afaceri din activitatea de bază. deoarece aceasta a scăzut de la 1.0417 la 0.9557 lei Ca/ 1
leu Qf. Ca urmare a influenţei acestui factor, cifra de afaceri s-a diminuat cu 2847 mil lei.
Acest aspect negativ se datorează reducerii cotei de piaţă ca urmare a unei slabe activităţi
de marketing sau ca urmare a scăderii cererii pentru produsele fabricate sau datorită
intrării pe piaţă a noi concurenţi cu produse mai ieftine şi / sau cu o calitate mai ridicată.
TABLOUL SINOPTIC AL INFLUENŢELOR
∆Ca = 150 mil. lei
a)∆CaN= +591 mil. lei;
b)∆Caw = +2406 mil. lei, din care:
•înzestrarea tehnică +320 mil. lei;
•ponderea mijloacelor fixe productive +2160 mil. lei;
•randamentul mijloacelor fixe productive - 74 mil. lei;
c)∆Cacu/Qf = - 2847 mil. lei.
1.2.2.2. Analiza factorială a cifrei de afaceri în funcţie de variaţia cantităţii
vândute şi a preţului
n
Ca=∑i =1 qi p i ∆Ca = Ca1-Ca0
• influenţa modificării cantităţii vândute (q) :

n n
∆Ca q=∑i =1 qi1 pi0 −∑i=1 qi0 pi0
Factorul q conţine şi influenţa structurii fizice a producţiei vândute, astfel că în cazul

produselor omogene (exprimate în aceleaşi unităţi de măsură), avem următoarele relaţii:
– influenţa modificării cantităţii vândute:
n n
∆ Caq=∑i =1 qi1 pm0−∑i=1 q i0 pi0 , unde pm0 = pretul mediu de vanzare, care se
calculeaza ca medie aritmetica ponderata.
– influenţa modificării structurii (g):
n n
∆Ca g=∑i=1 qi1 pi0 −∑i=1 qi1 pm0
– influenţa modificării preţurilor (p):
n n
∆Ca p =∑ i=1 qi1 pi1 −∑i=1 q i1 p i0
REZOLVARE:
n n
∑ q io pi0 ∑ q i1 p i1
pm 0= i=1n pm1= i=1n
∑i=1 qi0 ∑i=1 q i1
12.000⋅100.0008.500⋅75.0008.750⋅80.000
pm 0= =86.752,136 lei
12.0008.5008.750
10.000⋅12.5009.750⋅90.00010.250⋅70.000
pm1= =94.833,333 lei
10.0009.75010.250
Analiza se face pe grupe de produse, după cum urmează:
∆Ca total=Ca 1−Ca 0 =3890−3600=290mil.lei , din care :
produsului
Nr. crt Denumirea U.M. q0 q1 po(lei/U.M.) P1 (lei/U.M.) qopo q1p1 q1p
1 Produsul A tone 12000 10000 100000 125000 1200 1250 1000
2 Produsul B tone 8500 9750 75000 90000 637,5 877,5 731,25
3 Produsul C tone 8750 10250 80000 70000 700 717,5 820
4 Total grupa I tone 29250 30000 86752,136 (pm0) 94833,33 (pm1) 2537,5 2845 2602,564(qipmo)2551,25(q1p0)
5 Total grupa II m.c. 2750 3200 250000 225000 687,5 720 800
6 Total grupa III Buc. 7500 5000 50000 65000 375 325 250
7 TOTAL - - - - 3600 3890 3652,564 3601,250
• Grupa 1 = +307,5 mil. lei;
• Grupa II =+32,5 mil. Lei;
• Grupa III = -50 mil. lei.
Grupa I
n n
∆ Caq=∑i =1 qi1 pm0−∑i=1 q i0 pi0 =2.551,25−2.537,5=13,75 mil.lei
– influenţa modificării structurii producţiei vândute:
n n
∆ Ca g=∑i =1 qi1 pi0 −∑i =1 qi1 pm0=2.602,564−2.551,25=51,314 mil.lei
– influenţa modificării preţului de vânzare:
n n
∆ Ca p =∑ i=1 q i1 p i1−∑i =1 qi1 pi0 =2.845−2.551,25=242,436 mil.lei
Grupa II
- influenţa modificării cantităţii vândute:

n n
∆ Ca p =∑ i=1 q i1 p i0 −∑ i=1 q i0 pi0 q 1 P 0−qo p0=q1−q 0 p 0=800−687,5=112,5 mil.lei

n n
∆ Ca p =∑ i=1 q i1 p i1−∑i =1 qi1 pi0 q 1 P 1−q1 p 0= p1− p0  p0 =720−800=32,5 mil.lei
Grupa III

∆Ca q=250−375=−125mil.lei
∆ Caq=325−250=75mil.lei
−12575=−50 mil.lei
Tabloul sinoptic al rezultatelor analizei

Nr. Grupa de Modificare Din care, datorită influenţei:
crt. produse a Ca
Cantitătii Structurii Preţului
1. Grupa I +307,5 +65.064 -51,314 +293,75
-
2. Grupa II +32,5 +112,5 -80
-
3. Grupa III -50 -125 +75
4. TOTAL +290 +52,564 -51,314 +288,75
CONCLUZII:
•comparativ cu perioada precedentă se observă că cifra de afaceri a crescut cu 290 mil lei;
•la această creştere, cea mai mare contribuţie au avut-o produsele din prima grupă, al căror
preţ a crescut faţă de perioada precedentă;
•pentru grapa I. evoluţiile cantităţii vândute şi a preţurilor au avut o influenţă favorabilă,
determinând creşterea cifrei de afaceri cu 65,064 mil lei. respectiv cu 293,75 mil lei;
•modificarea structurii producţiei vândute din grupa I a avut o influenţă
negativă, determinând scăderea cifrei de afaceri cu 51,314 mil lei, deci alegerea
strategiei de piaţă nu a fost corelată cu evoluţia cererii. Ca urmare, pe viitor se vor lua
măsuri de adaptare a structurii producţiei la cererile consumatorilor;
•grupa a Il-a a generat o creştere a cifrei de afaceri cu 112,5 mil lei, datorită creşterii
cantităţii vândute, valoare superioară reducerii cifrei de afaceri cu 80 milioane lei, datorită
evoluţiei preţului;
•grupa a III-a a influenţat negativ cifra de afaceri prin evoluţia cantităţii, aceasta scăzând
cu 125 mii lei. chiar dacă evoluţia preţului a determinat creşterea cifrei de afaceri cu 75
milioane lei;
•- valoarea totală a influenţei grupei a III-a a fost negativă, chiar dacă preţurile de vânzare
au crescut. In concluzie, se impune pentru perioada următoare o creştere a volumului
vânzărilor din această grupă de produse.
•1.2.3. Analiza cifrei de afaceri din activitatea de bază în corelaţie cu capacitatea de
producţie şi cererea pieţei
•Cifra de afaceri este influenţată de următorii factori:
•capacitatea de producţie;
•resurse - materiale, umane şi financiare;
•cererea de produse (piaţa) - existenţa acesteia va determina producătorul să caute să
crească nivelul capacităţii de producţie, care trebuie să fie în concordanţă cu cererea
solvabilă.
I. DIN PUNCTUL DE VEDERE AL FACTORILOR INTERNI

Tabelul 1.8.
- mil. lei -
Nr. Indicatori Perioadele precedente Perioada curenta
crt Anul 1 Anul 2 Anul 3 Media anuala Prevazut Realizat
1 Capacitatea de 160 156 164 160 166 166,08
productie Qp
2 Productia 128 132,6 142 134,2 152,72 149,4
fabricata Qf
3 Cifra de 134,4 127,96 139,88 134,08 152,72 147,16
afaceri Ca
4 Cererea 177,3 175,28 156,3 169,6 155,04 154,1
estimata la
inceputul
intervalului Ce
5 Gradul de 80 85 86,58 83,87 92 90
utilizare a Qp
(%)
6 Gradul de 75,8 73 89,5 79,1 98,5 95,5
satisfacere a
cererii (%)
7 Gradul de 105 96,5 98,5 99,1 100 98,5
valorificare a
productiei (%)
REZOLVARE:
•gradul de satisfacere a cererii < 100 există surplus de cerere solvabilă;
•gradul de satisfacere a cererii a crescut în perioada curentă faţă de perioadele precedente,
dar şi nivelul estimat al cererii pentru produsele firme! a scăzut;
•cauze potenţiale ale scăderii cererii: scăderea calităţii producţiei; creşterea concurenţei;
scăderea capacităţii populaţiei de a cumpăra produsele;
•se mai observă că gradul de utilizare a capacităţii producţiei crescut, dar încă mai există
resurse de creştere fără a se apela la investiţii (aspect pozitiv);
un alt aspect este acela că gradul de valorificare a Qf s-a menţinut la un nivel ridicat =>
stocuri reduse => imobilizări de lichidităţi reduse.
II. DIN PUNCTUL DE VEDERE AL PIEŢEI ŞI AL CONCURENŢEI
Vp
– cota globală de piaţă C p =
V
Vp = vânzări proprii
V = total vânzări pe piaţă (pe toate pieţele)
•deci, petru fiecare piaţă de desfacere (fiecare segment) firma are o cotă de piaţă
Vp
Cp j= j⋅100 , j=1 , 2 , ...
Vj
Vpj = vânzări proprii pe piaţa j

Vj = total vânzări pe piaţa j :
Vj
gj= —> structura pieţei
V
Vj = total vânzări piaţa j
V = total vânzări pe toate segmentele
Din prima relaţie =>Vp = V • Cp , unde:
Cp=
∑ g i Cp ⇒ Vp=V⋅∑ g i Cp
100 100
Factorii de influenţă ai vânzărilor proprii (cifrei de afaceri) sunt următorii:
•vânzările totale (pe toate segmentele) ∆Vpv = (V1 - V0 )• Cp0
structura pieţelor de desfacere (segmentelor) - cât deţine fiecare segment din totalul pieţei
∆ Vpgi =V 1⋅
∑ g i1 Cp j0 − ∑ g i0 Cp j0 =V ⋅Cp' −Cp 
1 0
100 100
3. cotele de piaţă ale fiecărui segment:
∆ VpCp=V 1⋅
∑ g i1 Cp j1 − ∑ g i1 Cp j0 =V ⋅Cp −Cp ' 
1 1
100 100
REZOLVARE:
Cp, = cota de piaţă, care arată cât reprezintă totalul pentru fiecare firmă pe fiecare segment
(zonă) în totalul vânzărilor pe zona / segmentul respectiv.
gj = structura vânzărilor pe piaţă, care arată cât reprezintă totalul vânzărilor de pe flecare
segment în totalul vânzărilor de pe piaţă.
Tabelul 1.9.
Nr Segmente Vânzări Vânzări totale Cota de Structura Cota de
crt de piaţă proprii Vj [mild, lei] piaţă vânzărilor piaţă
Vpj [mild, CPj pe modificată
lei] piaţă [%]
n-1 n n-1 n n-1 n n-1 n
1, ZONA1 150 175 12500 14250 .1,20 1,23 12,24 12,67 0,150
2. ZONA 2 400 550 32000 42050 1,25 1,30 31,35 37,38 0,470
3. ZONA 3 100 125 11000 8500 0,90 1,47 10,77 7,55 0,068
4. ZONA 4 800 750 45000 45750 1,77 1,64 44,07 40,67 0J20
5. ZONA 5 500 675 1600 1950 31,25 34,61 1,57 1,73 0,540
6. TOTAL 1950 2275 102100 112500 1,906 2,02 100,0 100,0 1,948
∆Vp = Vp1 - Vp0 = 2.275 -1.950 = +325 mild, lei, din care pe factori de influenţă:
•influenţa modificării vânzărilor totale de pe piaţă:
1,906
∆ Vpv =V1−V0⋅Cp0=112.500−102.100⋅ =198.224mild. lei
100
•influenţa modificării structurii:
A
= +79.3125 mild, lei
'
∆ Vpgj =V 1⋅Cp −Cp0 =112.500⋅1,948−1,906=47.35mild.lei
•influenţa modificării cotei de piaţă:
' 2,0185−1,948
∆ Vpcpj =V 1⋅Cp1−Cp =112.500⋅ =79.3125mild.lei
100
∑ .≡325 mild.lei
CONCLUZII:
Toţi factorii au avut o influenţă pozitivă asupra modificării vânzărilor proprii (Vp), respectiv cifrei de
afaceri. Cea mai mare influenţă a avut-o creşterea vânzărilor totale (V) datorate sporirii cererii
solvabile a consumatorilor respectivului produs => firma a putut să-şi crească vânzările proprii (Vp).
Din analiză mai rezultă că firma şi-a întărit poziţia pe piaţă prin creşterea cotei proprii, excepţie făcând
zona 4, dar pe acest segment au scăzut vânzărilor totale, deci era de aşteptat să scadă şi vânzările
proprii (Vp).
Tema 1.3. Analiza valorii adăugate
Tabelul 1.10.
Nr crt Indicatori U.M. Prevăzut Realizat %
(n-1) (n)
Producţia exerciţiului Qe mii. lei 7.000 7.250 103,57
Consumuri cu materialele M mii. lei 4725 4.800 101,59
Numărul mediu de salariaţi Persoane 625 610 97,60

Ns
Fondul total de timp de Ore-om 1.370.000 1.350.800 98,58

muncă T
Nr mediu de ore de muncă Ore 2.192,32 2.214,43 101,01

pe un salariat
*(4:3)
Productivitatea medie orară lei/oră 5.109,48 5.367,19 105,06
w; ,
Valoare medie adăugată la 1 lei/l leu 0,325 0,338 104,00

leu producţie y (8:1) Qe
Valoarea adăugată Qa (1-2) mii. lei 2.275 2.450 107,69
- -
Valoarea medie adăugată la lei/l leu 0,35
1 leu producţia exerciţiului Qe
recalculată y'
REZOLVARE:
Formula de calcul care stă la baza analizei este următoarea:
Qa = Qe- y
AQa = Qa1 - Qa0 = 2450 - 2.275 = + 175 mii, lei
Creşterea Qa cu 175 mii lei se datorează influenţei următorilor factori:
1. influenţa evoluţiei producţiei exerciţiului:
Qa Qf =Qe 1−Qe0 ⋅γo=7.250−7.000−0,325=81 mil ,lei.
din care:
influenţa fondului total de timp de muncă:
∆ Qa T =T 1−T 0⋅W h0⋅Y 0=l.350.800−1.370 .000⋅5.109,48⋅0,325=−32 mii.lei
, din care:
1.1.1 influenţa evoluţiei numărului mediu de salariaţi:
∆ QaNs= Ns 1−Ns0 ⋅t 0⋅W h0⋅Y 0=610−625⋅2.192,32⋅5.109,48⋅0,325=−54 mil. lei
1.1.2 influenţa evoluţiei timpului mediu de muncă pe un salariat:
∆ Qa t= Nsl⋅t 1−t 0⋅W h0⋅Y 0=610⋅ 2.214,43−2.192,32⋅5.109,48⋅0,325=22 mil. lei
influenţa evoluţiei productivităţii medii orare:
∆ Qa Wh=T 1⋅W h1−W h0⋅Y 1=1350.0005.367,19−5.109,48⋅0,325=113 mil.lei
2. influenţa evoluţiei valorii medii adăugate la 1 leu producţie:
∆ Qa y =Qe1⋅Y 1−Y o=7.2500,35−0,325=94 mii.lei , din care:
2.1 influenţa structurii producţiei exerciţiului:
∆ Qa g = y−Y 0 ⋅Qe1=7.250⋅0,35−0,325=181.25 mil.lei
2.2 influenţa valorii medii adăugate la 1 leu producţia recalculată exerciţiului
∆ Qa Y =Qe 1⋅0,338−0,35=−87 mil ,iei
Tabloul sinoptic al influenţelor
∆Qa = +175 mil lei, din care:
∆Qe = 81 mil. lei. din care:
∆T = -32 mil. lei, din care:
∆NS = 54 mil. lei;
∆t = +22 mil. lei;
∆wh = +113 mil. lei;
∆γ = +94 mil. lei, din care:
∆g = +181 mil. Lei;
∆γ= -87 mil. lei.
CONCLUZII :
In intervalul de analiză, valoarea adăugată a avut o evoluţie pozitivă (a crescut cu 7,69%. respectiv
cu 175 mii. lei), datorită, printre altele, creşterii mai rapide a producţiei exerciţiului (cu 3,57%) faţă de
ritmul de creştere al cheltuielilor cu materialele (1,59%).
Producţia exerciţiului este un factor extensiv care a determinat creşterea valorii adăugate cu 81 mil.
lei datorită influenţei următorilor factori:
•creşterea productivităţii medii orare, ca urmare a îmbunătăţirii modului de utilizare a factorului muncă
din cadrul firmei, a generat creşterea valorii adăugate cu 113 mil. lei;
•fondul total de timp de muncă a determinat reducerea valorii adăugate cu 32 mil. lei, acest efect
datorându-se pe de o parte reducerii numărului de salariaţi (Ns) cu 2,4%, ceea ce nu reprezintă neapărat
un aspect negativ, iar pe de altă parte existenţei unor rezerve de timp de lucra neutilizate (reducerea Ns
este mai mare decât ritmul reducerii T cu 1,42%. din cauza unor disfiincţionalităţi în organizarea
activităţii productive) care constituie un avantaj pentru firmă deoarece în viitor se poate creşte valoarea
adăugată, prin efortul propriu, fără a se apela la eforturi financiare suplimentare.
Datorită creşterii ponderii produselor care asigură realizarea unei valori adăugate la 1 leu producţia
exerciţiului mai mare decât media, se constată că valoarea adăugată a crescut cu 181 mil. lei. Astfel,
valoarea medie adăugată la 1 leu Qc a determinat creşterea Qa cu 94 mil. lei, chiar dacă valoarea medie
adăugată recalculată a influenţat negativ evoluţia Qa, determinând reducerea acesteia cu 87 mil. lei.
Pentru activitatea de perspectivă, se recomandă ca în cadrul firmei să se ia următoarele măsuri, care să
aibă ca efect creşterea valorii adăugate (Qa):
a. realizarea unor investiţii în vederea modernizării şi introducerii tehnologiilor performante în procesul
de producţie, precum şi creşterea nivelului de pregătire şi specializare a angajaţilor, în vederea creşterii
productivităţii medii;
b.creşterea disciplinei în cadrul organizaţiei în vederea reducerii perioadelor în care nu se lucrează,
astfel încât să se îmbunătăţească modul de utilizare a timpului de muncă;
c.perfecţionarea modului de organizare şi desfăşurare a procesului de producţie;
d.dezvoltarea departamentului de cercetare şi desfăşurarea unor activităţi specifice cu scopul creşterii
calităţii produselor;
e.îmbunătăţirea activităţii de marketing;
f.reducerea consumurilor specifice;
g.creşterea calităţii materiilor prime şi a materialelor;
h..creşterea gradului de utilizare a factorilor de producţie;
i.creşterea gradului de exploatare a capacităţilor de producţie etc.
Tema 1.4. Analiza realizării programului de fabricaţie pe total şi pe sortimente
Tabelul 1.11
Nr. Sortimen Valoarea producţiei Iq Abateri Producţia Structura producţiei

crt. tul (mii. lei) (%) negative recalculată în (%)
realizat Aqp limita
(mil. lei) prevederilor
(mil. lei)
Prevăzut Realizat Prevăzut Realizat
1. Produsul 2.400 2.200 91,66 -200 2.200 33,70 31,00

A
2. Produsul 1.750 1.575 90,00 -175 1.575 24,60 22,20
B
3. Produsul 1.475 1.600 108,47 - 1.475 20,70 22,50
C
4. Produsul 1.500 1.725 115,00 - 1.500 21,00 24,30
D
5. TOTAL 7.125 7.100 99,65 -375 6.750 100,00 100,00
REZOLVARE:
Coeficientul de sortiment (Ks):
1. K s=
∑ q min p0 = 6.750 =0,947
∑ q 0 p0 7.125
2. K s=
∑ q 0 i 0  ∑ q0 = 33,7⋅91,6624,6⋅90  20,721 =0,530,417=0,94
1002 100 10.000 100
3. K s=1−
∑∣Δqp∣=1−∣−375∣=1−0,053=0,947
∑ q0 p0 7.125
K s=0,947 sau 94,7 %

Coeficientul de nomenclatura (Ka):
n 2
K n=1− =1− =1−0,5=0,5
N 4
K n=0,5 sau 50 %
CONCLUZII:
După cum se poate constata, programul prevăzut a fost realizat doar în proporţie de 99,65%.
De asemenea, Ks = 94,7%, deci mai mic decât 100, fapt care arată incapacitatea societăţii comerciale
de a-şi onora comenzile, cel puţin la două sortimente (K„ = 0,5), respectiv la produsele A şi B. Deci,
societatea comercială poate pierde cote importante de piaţă dacă nu-şi reorganizează activitatea în
scopul creşterii eficienţei şi a volumului de produse realizate
Pentru perioada următoare se recomandă luarea unor măsuri privind constituirea unor stocuri de
produse prin care societatea să poată face faţă fluctuaţiilor cererii.
Nr. Sortiment Valoarea Iq Abateri Producţia Structura
crt. ul producţiei (%) negative recalculată producţiei
realizat (mil. lei) Aqp în (%)
(mil. limita
lei) prevederilor
(mil. lei)
1. Produsul 1.800 1.925 106,9 - 1.800 25,7 26,8

A
2. Produsul 1.200 1.450 120,8 - 1.200 17,1 20,2
B
3. ProdusulC 2.500 2.245 89,8 -255 2.245 35,7 31,2
4. ProdusulD 1.500 1.575 105,0 - 1.500 21,5 21,8
5. TOTAL 7.000 7.195 102,8 -255 6.745 100,0 100,0
REZOLVARE:
Coeficientul de sortiment (Ks):
6.745
1. K s= =0,964
7.000
35,7⋅89,8 25,717,121,5
2. K s=  =0,3210,643=0,964
100
2
100
255
3. K s=1− =1−0,036=0,964
7000
Coeficientul de nomenclator (Ka):

1
K n=1− =1−0,25=0,75 sau 75 %
4
Pe baza datelor din tabelul 1.13 urmează să se determine coeficientul mediu de structură (Kst):
K st =100−∑ ∣Δg∣=100−4,5=95,5 % (0,955) , sau
K st =1−
∑∣Δg∣=1− 4,5 =0,955 (95,5%), sau
100 100
qg i0 6.871
K st = = =0,955 (95,5%), unde:
q r 7.195
qgio = producţia executată în contul structurii prevăzute;
qr = producţia recalculată.
Observaţii:
1. Valoarea producţiei recalculate:
25,7
-produsul A: 7.195× =1.849
100
17,1
– produsul B: 7.195× =1.230
100
35,7
– produsul C: 7.195× =2.569
100
Nr. Sortimentul Valoarea Structura Abateri Valoarea Producţia
crt. realizat producţiei producţiei Δgi recalculată executată în
(mil. lei) a contul
gi(%) producţiei structurii
(mil. lei) prevăzute
(mil. lei)
1. Produsul A 1.800 1.925 25,7 26,8 - 1.894 1.849

2. ProdusulB L200 1.450 17,1 • 20,2 - 1.230 1.230
3. Produsul C 2.500 2.245 35,7 31,2 -4,5 2.569 2.245
4. Produsul D 1.500 1.575 21,5 21,8 - 1.547 . 1.547
' 5. TOTAL 7.000 7.195 100.0 100,0 -4,5 7.195 6.871
21.5
– produsul D: 7.195× =1.547
100
2. Valoarea productiei executatc in contul structurii prevazute pentru

fiecare produs se determina ca minimum dintre valoarea productiei recalculate sj
valoarea productiei realizate.
Conform calculelor efectuate. in cadrul societatii comerciale se
inregistreaza urmatoarea situatie:
Ks = 0,964 (96,4%), deci Ks < 1
Kst = 0,955 (95,5%), deci Kst < 1
Kn=0,75(75%), deciKn< 1
CONCLUZII:
Programul de productie nu a fost realizat pentru 25% dintre sortimente. dar a fost depart atat pe
total cat si pentru restul de 75% dintre sortimentele realizate.
La produsul C, volumul realizat de produse este mai mic decat eel prevazut ceea ce arata ca exista
posibilitatea ca pentru acest produs. comenzile sa nu poata fi onorate.
Pentru perioada umiatoare. se recomanda imbunatatirea modului de organizare a activitatii,
precum si cresterea eficientei programului de fabricatie a produsului C, in special daca exista tendinta
de mentinere. sau de crestere a cererii pentru acest produs.
Tema 1.6. Analiza calitatii produselor
Nr Clasa Cantitatea q Structura g Preţ
Coeficient Cantităţi Structura
crt de (bucăţi) (%) unitar
de echivalente producţiei
calitate (iei/buc
echivalenţ (mil. lei) echivalente
ă) faţă de totalul
(ke) producţiei (%)
Prevă Realiz Prevă Realiz Prevăz Realiz Prevăzu Realiz
zut at zut at ut at t at
1 Calitatea 16.00 19.100 30.2 33,8 20.000 1.0 16.000 19.100 30.2 33.8
I 0
2. Calitatea 19.00 17.250 35;8 30.6 15.000 bo 15.200 13.800 28.7 24.4
a II-a 0 .
3. Calitatea 18.00 20.125 34,0 35,6 8.000 0,6 10.800 12.075 20,4 21.4
a ITI-a 0
4. TOTAL 53.00 56.475 100,0 100,0 - - 42.000 44.975 - -
0
Cantitateaq
Structura productiei = ×100 (%)
Totalq
Cantitatea echivalenta = cantitatea (q) X coeficientul de echivalenta (ke)
Cantitatea⋅echivalenta
Structura productiei echivalente = ×100 (%)
Total⋅cantitate⋅productie⋅fizica
Observatie:
Structure productiei echivalente nu se calculeaza in raport cu totalul cantitatii echivalente. ci in raport
cu totalul cantitatii prevazute (53.000 buc.), respectiv realizate (56.475 buc).
REZOLVARE:
A. Coeficientul mediu de calitate ( k ):
1.a) k =
∑ qi k i
∑ qi
16.000×119.000×218.000×3 108.000
k 0= = =2,038
53.000 53.000
19.000×117.250×220.125×3 113.975
k 1= = =2,018
56.475 56.475
k0 2,038
I k= ×100= ×100=100,99 % sau 1,0099
k1 2,018
k 1k 0 ,deci indicele coetlcientului mediu de calitate se apropie de 1 (1,0099), ceea ce indica
o situatie favorabila pentru firma, semnificand imbunatatirea calitatii produselor realizate.
1.b) k =
∑ qi k i
100
30,2×135,8×234,0×3 203,8
k 0= = =2,038
100 100
33,8×130,6×235,6×3 201,8
k 1= = =2,018
100 100
k0 2,038
I k= ×100= ×100=100,99 %
k1 2,018
2.a) k=
∑ qi k ei
∑ qi
16.000×119.000×0,818.000×0,6 42.000
k 0= = =0,792
53.000 53.000
19.100×117.250×0,820.125×0,6 44.975
k 1= = =0,796
56.475 56.475
k1 0,796
I k= ×100= ×100=100,5 % sau 1,005
k0 0,792
Deci, k 1k 0 , ceea ce indica o situatie favorabtia pentru firma semnificand imbunatatirea
calitatii produselor realizate.
2.b) modul de lucru este identic cu eel de la punctul l.b). doar ca in loc de ki se
lucreaza. cu Kei.
A. Prin intermediul pretului de vanzare
p=
∑ q i pi
∑ qi
16.000×20.00019.000×15.00018.000×8.000 749.000 .000
p 0= = =14.132 lei
16.00019.00018.000 53.000
19.100×20.00017.250×15.00020.125×8.000 801.750 .000

p 1= = =14.195,5 lei
19.10017.25020.125 56.475
p1 14.196,5
p 1= ×100= ×100=100,4 % , sau 1,004
p0 14.132
2. p=
∑ g i pi
100
16.000×20.00019.000×15.00018.000×8.000 749.000 .000

p 0= = =14.132 lei
16.00019.00018.000 53.000
19.100×20.00017.250×15.00020.125×8.000 801.750 .000

p 1= = =14.195,5 lei
19.10017.25020.125 56.475
p1 14.198
Ip= ×100= ×100=100,4 % , sau 1,004
1
p0 14.130
I p100 sau decât 1, ceea ce indică creşterea preţului mediu de vânzare a

bunurilor, deci creşterea rezultatelor şi, implicit, a profitului.
B. Caracterizarea calităţii produselor
1. Ponderea produselor de calitate superioară (V') în totalul produselor
fabricate (V):
V '1 19.100×20.000
= =0,4765 (sau 47,65%)
V1 801.750 .000
V '0 16.000×20.000
= =0,4272 (sau 42,72%)
V0 749.000 .000
' '
V0 V1
 ceea ce înseamnă că în intervalul analizat a crescut ponderea
V0 V1
produselor de calitate superioară, cu efecte benefice asupra rezultatelor şi a profitabilităţii firmei.
2. Coeficientul mediu generalizat al calităţii:
K g=
∑ gi k i
100
Pentru calcularea acestui coeficient se ţine cont de faptul că în cadrul firmei se realizează trei
produse (A. B şi C), iar pentru fiecare dintre acestea se realizează produse de calitatea I, a II - a şi a III
- a. Pentru cele trei produse se calculează coeficientul mediu de calitate k i =

∑ qi k i si ponderea
∑ qi
în totalul producţiei.
Nr. Denumirea Structura Coeficientul Determinarea coeficientului
crt. produselor producţiei mediu generalizat de calitate
gi (%) de calitate pe Kg
produs
ki
Prevăzut Realizat Prevăzut Realizat Prevăzut Realizat Recalculat
1. Produsul A 28 34 2,038 2,018 0,571 0;686 0,693

2. ProdusulB 30 32 1,920 1,890 0,576 0,605 0,614
3 ProdusulC 42 34 1,862 1,886 0,782 0,641 0,633
4. TOTAL 100 100 - - 1,929 1,932 1,940-
Tabelul 1.15
Presupunem că pentru produsul A s-a calculat anterior coeficientul mediu de calitate, respectiv
Ka0=2,038 şi Ka1 =2,018, iar pentru produsele B şi C aceste valori sunt următoarele:
∆Kg = 1,932 -1,929 = +0,003
Din care:
a) influenţa modificării structurii producţiei:
∆ Kg g =
∑ g i1 k i0 − ∑ g i0 k i0 =1,94−1,929=0,011
100 100
b) influenţa modificării coeficientului mediu de calitate pe produs:
∆ Kg k =
∑ g i1 k i1 − ∑ g i1 k i0 =1,932−1,94=−0,008
100 100
0,011 – 0,008 = +0,003
CONCLUZII:
Din evoluţia Kg rezultă că valoarea coeficientului generalizat a crescut cu 0,003, ceea ce indică o
situaţie nefavorabilă, ca urmare a reducerii calităţii produselor.
Structura producţiei a influenţat negativ evoluţia coeficientului generalizat, generând creşterea
acestuia cu 0,011, aspect negativ.
Coeficientul mediu de calitate a determinat reducerea coeficientului generalizat cu 0,008, aspect
pozitiv datorat creşterii ponderii produselor de calitate superioară (ponderea produsului A a crescut de
la 28% la 34%. iar a produsului B de la 30% la 32%).
1.7. APLICAŢII PROPUSE
1. Să se efectueze analiza situaţiei generale a activităţii de producţie şi

comercializare, pe baza indicatorilor valorici, utilizând datele din tabelul următor:
- mil. lei-
Nr. Perioada Perioada curentă
Indicatori
crt. precedentă
Prevăzut Realizat
1. Cifra de afaceri (Ca) 4.600 4.660 4.667

2. Producţia marfa 4.720 4.776 4.800
fabricată (Qf)
3. Producţia 4.800 4.851 4.892
exerciţiului
(Qe)
4. Valoarea adăugată 2.016 2.107 2.149
(Qa)
Se vor realiza analiza dinamicii pe baza indicatorilor valorici şi analiza

raportului static şi dinamic între indicatorii valorici.
2. Să se realizeze analiza dinamicii şi a structurii cifrei de afaceri, pe baza
următoarelor date:
Nr. Specificaţie Perioada Perioada curentă (n)

crt. precedentă
(n-1)
Prevăzut Realizat
1. Venituri din activitatea 1,550 1.700 1.600

de bază
2. Venituri din alte 400 500 800
activităţi, din care:
m Venituri din activităţi 250 300 650
industriale şi
comerciale
4. Venituri din prestări 150 200 150
servicii
5, TOTAL VENITURI 1.950 2,200 2.400
3. Pe baza datelor din tabelul urmator, sa se efectueze analiza factoriala a cifrei de afaceri:
Nr. Indicator U.M. Precedent sau Realizat
crt. prevăzut
1. . Cifra de afaceri (Ca) Mil. 7.875 7.912,5
lei
2. Număr mediu de Pers. 800 815
salariaţi (N)
3. Producţia marfa Mil. 7.560 8.279
fabricată (Qf) lei
4. Valoarea medie a Mil. 720 741
activelor fixe (Mf) lei
5. Valoarea medie a Mil. 504 534
activelor fixe lei
productive (Mf)
4. Sa se efectueze analiza evolutiei cifrei de afaceri datorita modificarii cantitatii vandute si a

pretului , cunoscand datele din tabelul urmator:
Nr. Denumirea U.M. Cantitatea Preţul unitar (iei)

crt. produsului
qo qi Po Pi
1. Produsul A buc. 5.000 5.500 30.000 40.000

2. ProdusulB buc. 2.000 1,750 8.000 10.000
3. Produsul C buc. 1.125 925 12.000 11.000
4. Total grupa I buc. 8.125 8.175 22.092 30.297
5. Grupa a II - a tone 10.000 9.000 25.000 26.500
6. Grupa a III - a litri 1.250 1.500 320.000 300.000
5. Pe baza datelor din tabelul urmator, sa se realizeze analiza factoriala a valorii adaugate:
Nr. crt. Indicatori U.M. Prevăzut (n-1) Realizat (n)

1. Producţia mil. lei 1.300 1.400
exerciţiului
(Qe)
2. Consumuri cu mil. lei 600 620
materialele (M)
3. Numărul mediu de Persoane 510 500
salariaţi (Ns)
4. Fondul total de Ore-om 617.100 590.000
timp
de muncă (T)
6. Sa se efectueze analiza realizarii programului de fabricatie pe total si pe sortimente, precum
si analiza structurii productiei, utilizand datele din tabelul urmator:
Nr. Sortimentul Valoarea prod uctiei (mil. lei) iQ(%)
crt. realizat
Prevăzut Realizat
1. Produsul A 380 400 105,3

to Produsul B 270 250 92,6
3. Produsul C 330 280 84,9
4. ProdusulD 330 450 136.4
5. TOTAL 1.310 1.380 105,3
7. Sa se realizeze analiza calitatii produselor pe baza datelor din tabelul de mai jos:
Nr. Clasa de Cantitatea q Preţ Coeficient

crt. calitate (bucăţi) unitar de
(lei/buc.) echivalenţă
(ke)
Prevăzut Realizat
1. Calitatea I 25.000 33.000 6.000 1,0

2. Calitatea a II-a 20.000 24.000 5.000 0,8
3. Calitatea a III-a 20.000 20.000 4.000 0,6
4. TOTAL 65.000 77.000 - -
8. Utilizand datele din tabelul urmator, sa se realizeze analiza cifrei de afaceri din activitatea de
baza in corelatie cu capacitatea de productie si cererea pietei, din punctul de vedere al factorilor interni:
Nr. Indicatori Perioadele precedente Perioada curentă

crt. (mild. Iei)
Anul 1 Anul 2 Anul 3 Media Prevăzut Realizat
anuală
1. Capacitatea 160 156 164 160 466 166,08
de producţie
Qp
2. Producţia 128 132,6 142 134,2 152,72 149,4
fabricată Qf
3. Cifra de 134,4 127,96 139,88 134,08 152,72 147,16
afaceri Ca
4. Cererea 177.3 175.28 156,3 169,6 155,04 154,1
estimată la
începutul
intervalului
Ce
9. Pe baza dateor din tabelul urmator sa se analizeze cifra de afaceri in corelatie cu cota
globala de piata :
Nr Segmente de Vânzări proprii Vpj Vânzări totale Vj
crt piaţă
n-1 n n-1 n
1. ZONA 1 5.000 3.850 27.000 28.000

2. ZONA 2 8.500 8.900 50.000 55.000
3. ZONA 3 3.500 3.550 15.000 13.000
4. ZONA 4 12.000 11.500 47.000 46.000
5. ZONA 5 10.000 12.200 28.000 27.000
6. TOTAL 39.000 40.000 167.000 169.000
CAPITOLUL II
ANALIZA CHELTUIELILOR
Tema 2.1. Analiza cheltuielilor aferente veniturilor
Tema 2.2.Analiza cheltuielilor de exploatare
2.2.1. Analiza ratei de eficienţă a cheltuielilor de exploatare
2.2.2. Analiza factorială a cheltuielilor la 1000 de lei cifră de afaceri
Tema 2.3. Analiza eficienţei cheltuielilor variabile şi a cheltuielilor fixe
2.3.1 Analiza dinamicii şi a structurii cheltuielilor variabile
2.3.2 Analiza diagnostic de tip factorial a cheltuielilor variabile la 1000 de lei venituri
2.3.3 Analiza eficienţei cheltuielilor fixe - analiza dinamică, structurală şi factorială a cheltuielilor
fixe la 1000 de lei cifră de afaceri
Tema 2.4. Analiza cheltuielilor materiale
2.4.1 Analiza dinanicii cheltuielilor materiale la 1000 de lei venituri din exploatare
2.4.2 Analiza factorială a cheltuielilor materiale la 1000 de lei cifră de afaceri
Tema 2.5. Analiza cheltuielilor cu salariile
2.5.1 Analiza eficienţei cheltuielilor salariale
2.5.2 Analiza corelaţiei dintre dinamica productivităţii muncii şi dinamica salariului mediu
Tema 2.6. Analiza costurilor pe produse
2.6.1 Analiza dinamicii, nivelului şi a structurii costului produselor
2.6.2 Analiza principalelor categorii de cheltuieli
2.6.3 Analiza costului produselor comparabile
2.6.4 Analiza costului marginal
Tema 2.7. Analiza cheltuielilor cudobânzile
APLICAŢII PROPUSE
Tema 2.1. Analiza cheltuielilor aferente veniturilor
Nr. Indicatori pe tipuri de Perioada Perioada curentă

crt. activităţi preceden (n)
tă
(n-1)
Prevăzu Realizat
t
1. Cheltuieli de 2.500 2.850 2.925
exploatare
2 Cheltuieli financiare 220 235 230
3. Cheltuieli 110 125 120
excepţionale
4. TOTAL CHELTUIELI 2.830 3.210 3.275
5. Venituri din 2.850 3.285 3.310
exploatare
6. Venituri financiare 185 250 245
7. Venituri excepţionale 132 140 138
CO TOTAL VENITURI 3.167 3.675 3.693
9. Venituri din 90,0 89,4 89,6
exploatare (%)
10. Venituri financiare 5,8 6,8 6,6
(%)
11. Venituri excepţionale 4,2 3,8 3,8
(%)
12. TOTAL VENITURI 100,0 100,0 100,0
(%)
13. Rata de eficienţă a 877,19 867,58 883,69
cheltuielilor
de exploatare (lei)
14. Rata de eficienţă a 1.189,19 940,0 938,78
cheltuielilor
financiare (lei)
cheltuielilor
excepţionale (lei)
cheltuielilor totale
(lei)
REZOLVARE:
Modificarea ratei de eficienţă a cheltuielilor totale (cheltuieli totale la
1.000 de lei venituri):
∑ g i c 1000
i
Rct = i (se lucreza cu datele din perioada curenta)
100
∆ Rct =886,81−873,47=13,34 lei
Valoarea cheltuielilor totale la 1.000 de lei venituri totale a crescut cu

13.34 lei din cauza următoarelor influenţe:
– influenţa modificării structurii veniturilor:
∑ g i1 c 1000
i0 ∑ g i0 c 1000
i0
89,6⋅867,586,6⋅9403,8⋅892,86
i i
∆ Rct  g = − = −873,47=873,32−873,47
100 100 100
.=−0,15 lei
– influenţa modificării cheltuielilor la 1.000 de lei venituri, pe tipuri de

activităţi:
∑ g i1 ci11000 ∑ g i1 c1000
i0
∆ Rct c 1000= i
− i
=886,81−873,32=13,49 lei−0,1513,49=13,34 lei
100 100
CONCLUZII:
Conform rezultatelor obţinute, se constată că creşterea cheltuielilor totale la
1.000 de lei venituri se datorează în exclusivitate modificării cheltuielilor la 1.000
de lei venituri, pe tipuri de activităţi (care a generat o creştere cu 13,49 lei).
Evoluţia structurii veniturilor a influenţat pozitiv modificarea ratei de eficienţă a
cheltuielilor, deoarece a determinat reducerea acestora cu 0,15 lei.
Dacă se analizează evoluţia cheltuielilor la 1.000 de lei venituri, pe tipuri
de activităţi, se constată următoarele aspecte:
• cea mai mare influenţă asupra evoluţiei negative a ratei de eficienţă a
cheltuielilor au avut-o cheltuielile de exploatare, care deţin cea mai mare
pondere în totalul cheltuielilor şi care au crescut de la 877,19 lei în perioada
precedentă, la 883.69 lei în perioada curentă;
• o evoluţie pozitivă s-a înregistrat în cazul cheltuielilor de exploatare la
1.000 de lei venituri din exploatare, care au scăzut de la 1.189,19 lei în
perioada precedentă la 938,78 Iei în perioada curentă;
• cheltuielile excepţionale au avut o influenţă negativă, astfel că eficienţa acestora s-a redus,
iar valoarea cheltuielilor excepţionale la 1.000 de lei venituri din exploatare a crescut de la
833,33 lei la 869,57 lei în prezent.
Efectul modificării ratei de eficienţă a cheltuielilor totale:
V 3.693.000 .000
− 1  Rct1−R ct0 =− ⋅13,34=−49,26 mil. lei
1.000 1.000
Creşterea cu 13,34 lei a cheltuielilor totale la 1.000 de lei venituri, a determinat reducerea
rezultatului exerciţiului înainte de impozitare cu circa 49,26 mii lei, ceea ce reprezintă un aspect
negativ.
Pentru perioada următoare se recomandă reducerea cheltuielilor pe baza respectării criteriului
eficienţei economice, realizând produsele cu consumuri mai mici de materii prime, materiale, forţă de
muncă, etc. De asemenea, se impune îmbunătăţirea modului de organizare şi desfăşurare a activităţii,
creşterea disciplinei privind respectarea clauzelor contractuale, a termenelor de plată, şi a prevederilor
legale, în vederea reducerii penalizărilor.
Tema 2.2. Analiza cheltuielilor de exploatare
2.2.1.Analiza ratei de eficienţă a cheltuielilor de exploatare
Nr. Indicatori Perioada Perioada curentă (n)

crt. precedentă
(n-1)
Prevăzut Realizat
1. Venituri totale din activitatea 2.875 3.420 3.625

de exploatare
2. Venituri din exploatare 2.587,5 3.146,4 3.407,5
aferente producţiei vândute
3. Venituri din exploatare 158,125 51,3 90,625
aferente producţiei stocate
4, Venituri din exploatare 129,375 222,3 126,875
aferente producţiei
imobilizate
5. Cheltuieli totale de 2.337,5 2.732,51 2.911,13
exploatare
6. Cheltuieli de exploatare 2050 2.470,71 2.693,63
7. Cheltuieli de exploatare 158,125 51,3 90,625
aferente producţiei stocate
8 Cheltuieli de exploatare 129,375 210,5 126,875
imobilizate
9. Cheltuieli totale de 813,04 798,98 803,07
exploatare la 1.000 de lei
venituri (lei)
10. Cheltuieli de exploatare 792,27 785,25 790,5
la 1.000 de lei venituri (lei)
11. Cheltuieli de exploatare 1.000,0 1.000,0 1.000,0
aferente producţiei stocate la
1.000 de lei venituri (lei)
12. Cheltuieli de exploatare 1.000,0 946,92 1.000,0
imobilizate la 1.000 de lei
venituri (lei)
13 Venituri totale din activitatea de 100,0 100,0 100,0
exploatare (%)
14 Venituri din exploatare aferente 90,0 92,0 94,0
productiei vandute (%)
productiei stocate (%)
productiei imobilizate (%)
REZOLVARE:
Modificarea ratei de eficienţă a cheltuielilor de exploatare (cheltuieli de
exploatare la 1.000 de lei venituri din exploatare):
∑ g j r 1.000
cej  1.000 ch j
Rce = j unde r cej = ⋅1.000
1000 vj
∆ Rce =803,07−798,98=4,09 lei
Valoarea cheltuielilor de exploatare la 1.000 de lei venituri din exploatare a

crescut cu 4,09 lei din cauza următoarelor influenţe:
– influenţa modificării structurii veniturilor din exploatare:
∑ g j1 r cej0
1.000
∑ g j0 r 1.000
cej0

94⋅785,252,5⋅1.0003,5⋅946,92
j j
∆ Rcegj = − = −798,98=.
100 100 100
796,28−798,98=−2,7lei
– influenţa modificării ratei de eficienţă a cheltuielilor de exploatare, pe tipuri de venituri
∑ g j1 r 1.000
cej1 ∑ g j1 r 1.000
cej0

j j
∆ Rcercej = − =803,07−796,28=6,79
100 100
−2,76,79=4,09 lei
CONCLUZII:
Evoluţia negativă a cheltuielilor de exploatare la 1.000 de lei venituri din
activitatea de exploatare (creşterea acestora cu 4,09 lei) s-a datorat în exclusivitate
creşterii cheltuielilor de exploatare aferente producţiei vândute şi imobilizate la
1.000 de lei venituri din producţie vândută şi imobilizată. Structura veniturilor a
avut o influenţă pozitivă, generând reducerea cheltuielilor de exploatare la 1.000 de
lei venituri din exploatare cu 2,7 lei.
2.2.2. Analiza factorială a cheltuielilor la 1.000 de lei cifră de afaceri
Tabelul 2.3. - mii. lei -

Nr. Indicatori Perioada curentă
crt.
Prevăzut Realizat
1. Cifra de afaceri exprimată în 2.650 2.875

preţuri
de vânzare, exclusiv TVA (qv p)
2. Cheltuieli totale aferente cifrei de 2.175 2.240
afaceri (qv c)
3. Volumul efectiv al producţiei - 2.215
vândute, exprimată în: . 2.725
• costuri prevăzute (qvi c0)
preţuri prevăzute (qvi po)
4. Cheltuieli la 1.000 de lei cifră de 820,75. 779,13
afaceri (C(1000)) (lei)
REZOLVARE: .
 1.000
∆C =C 1.000
1 −C 01.000=779,13−820,75=−41,26 lei
Reducerea cheltuielilor la 1.000 de lei cifră de afaceri cu 41.62 lei se datorează influenţei
următorilor factori:
– influenţa modificării structurii cifrei de afaceri:
∆ Cg1.000=
∑ qv 1 c 0 ⋅1.000− ∑ qv 0 c 0 ⋅1.000= 2.215⋅1.000− 2.175⋅1000=812,84−820,75=−7,91 lei
∑ qv 1 p 0 ∑ qv 0 p 0 2.725 2.650
– influenţa modificării preţurilor de vânzare, exclusiv TVA:

 1.000
∆C p =
∑ qv 1 c o ⋅1.000− ∑ qv 1 c o ⋅1.000= 2.215⋅1.000− 2.215⋅1.000=770,43−812,84=−42,41 lei
∑ qv 1 p1 ∑ qv 1 p 0 2.875 2.725
– influenta modificarii costurilor unitare:
∆ Cc1.000=
∑ qv 1 c 1 ⋅1.000− ∑ qv 1 c o ⋅1.000= 2.240⋅1.000− 2.215⋅1.000=779,13−8770,43=8,7 lei
∑ qv 1 p 1 ∑ qv 1 p1 2.875 2.875
-7,91 – 42,41 + 8,7 = -41,62lei

CONCLUZII:
Conform calculelor efectuate, se înregistrează reducerea cheltuielilor la 1.000 de lei cifră de
afaceri cu 41,62 lei, ceea ce reprezintă un aspect pozitiv deoarece a determinat creşterea profitului
aferent cifrei de afaceri , a rezultatului.
exploatării şi a celorlalţi indicatori de eficienţă care se calculează pe baza acestora.
Această evoluţie favorabilă se datorează influenţei modificării structurii cifrei de afaceri şi a
preţurilor de vânzare, care au generat reducerea cheltuielilor la 1.000 de lei cifră de afaceri cu 7,91
lei şi respectiv cu 42.41 lei.
Costurile unitare au determinat creşterea cheltuielilor la 1.000 de lei cifră de afaceri cu 8,7 lei,
exercitând astfel o influenţă negativă.
Pentru activitatea din perioada următoare, se recomandă creşterea în continuare a ponderii
produselor pentru care nivelul programat al cheltuielilor la 1.000 de lei cifră de afaceri este mai mic
decât media. De asemenea, se recomandă analiza în detaliu a costurilor unitare, în vederea detectării
cauzelor care au generat creşterea acestora şi a stabilirii unui program de măsuri prin care să se
atenueze efectele negative ale creşterii costurilor asupra profitabilităţii firmei.
Nr. Indicatori Periaoada precedenta Perioada curenta (n)
crt (n-1) Prevazut Realizat
1 Venituri totale din 2.625 3.100 3.325
activitatea de exploatare,din 2.365 2.940 2.995
care:
-aferente cifrei de afaceri
2 Cheltuieli totale de 2.275 2.655 2.840
exploatare, din care: 1.365 1.690 1.850
-cheltuieli variabile 910 965 990
-cheltuieli fixe
3 Cheltuieli aferente 2.015 2.490 2.565
productiei efectiv vandute 1.310 1.645 1.680
(cifrei de afaceri),din care: 705 845 885
-cheltuieli variabile
-cheltuieli fixe
4 Productia perioadei curente 2670
efectiv vanduta (cifra de
afaceri) in costuri
previzionate
5 Productia perioadei curente 3110
efectiv vanduta (cifra de
afaceri) in costuri
previzionate,exclusiv TVA
6 Cheltuieli variabile 1610
recalculate (costuri
variabile previzionate
aferente productiei efectiv
vandute)
7 Timpul de munca (ore) 1.275.000 1.350.000 1.300.000
8 Venituri din exploatare pe 2.058,8 2.296,3 2.557,7
unitate de timp (lei/ora)
9 Productia efectiva vanduta 1.854,9 2.177,8 2.303,8
(cifra de afaceri) pe unitate
de timp (lei/ora)
variabile la 1.000 de lei
venituri din exploatare (lei)
11 Cheltuieli fixe la 1000 de 346,7 311,3 297,7
lei venituri din exploatare
variabile la 1000 de lei
productie efectiv vanduta
(lei)
13 Cheltuieli fixe la 1000 de lei 298,1 287,4 295,5
productie efectiv vanduta
(lei)
2.3.1. Analiza dinamicii şi structurii cheltuielilor variabile

REZOLVARE:
Dinamica nivelului cheltuielilor variabile:
a) pentru cheltuieli variabile la 1.000 de lei venituri din exploatare:
Realizat 556,4 Realizat 556,4

= =1,07 si = =1,02
Precedent 520,0 Prevazut 545,2
b)pentru cheltuieli variabile la 1.000 de lei producţie vândută (cifră de

afaceri):
Realizat 560,9 Realizat 560,9

= =1,01 si = =1,002
Precedent 553,9 Prevazut 559,5
CONCLUZII:
Se observă că în ambele situaţii s-a înregistrat creşterea cheltuielilor
variabile la 1.000 de lei venituri, ceea ce reprezintă un aspect negativ deoarece
indică scăderea eficienţei utilizării resurselor variabile utilizate în cadrul firmei.
2.3.2. A n a l i z a diagnostic de tip factorial a cheltuielilor variabile la 1.000 de lei venituri (cifră de
afaceri)
REZOLVARE:
∑ qv i cv i
Cv = i
1000
⋅1000
∑ qv i pi
i
 1000 1000  1000 

∆ Cv =C v1 −C v0 =560,9−559,5=1,4 lei
Creşterea cheltuielilor variabile la 1.000 de lei venituri cu 1,4 lei se datorează influenţei
următorilor factori:
– influenţa structurii producţiei vândute:
∆ CvR1000=[
∑ qv 1 cv0 − ∑ qv 0 cv 0 ]⋅1000= 1610 − 1645 ⋅1000=517,68−559,5=−41,82 lei
∑ qv 1 p 0 ∑ qv 0 p 0 3110 2940
– influenţa preţurilor de vânzare (ca preţuri medii):
∆ CvR1000 =[
∑ qv 1 cv 0 − ∑ qv 0 cv 0 ]⋅1000= 1610 − 1645 ⋅1000=517,68−559,5=−41,82 lei
∑ qv 1 p 0 ∑ qv 0 p 0 3110 2940
– influenţa costurilor variabile pe produse:

1000
∆ Cvcv =[
∑ qv 1 cv1 − ∑ qv 1 cv 0 ]⋅1000= 1680 − 1610 ⋅1000=560,7−537,56=23,34 lei \
∑ qv 1 p 1 ∑ qv 1 p1 2995 2995
- 41,82 + 19,88 + 23,34 = 1,4 lei
CONCLUZII:
Evoluţia structurii producţiei vândute a influenţat pozitiv evoluţia
cheltuielilor variabile la 1.000 de lei cifră de afaceri, deoarece a determinat
reducerea acestora cu 41,82 lei. Preţurile de vânzare şi costurile variabile pe
produse au avut o influenţă negativă, generând creşterea cheltuielilor variabile la
1.000 de lei cifră de afaceri cu 19,88 lei şi respectiv cu 23,34 lei.
2.3.3. Analiza eficienţei cheltuielilor fixe - analiza dinamică,

structurală şi factorială a cheltuielilor fixe Ia 1.000 de lei cifră de
afaceri
A. Analiza dinamică
REZOLVARE:
în exemplul luat în considerare, nivelul cheltuielilor fixe la 1.000 de lei
cifră de afaceri se prezintă după cum urmează:
– nivelul cheltuielilor fixe la 1.000 de lei cifră de afaceri, în perioada
precedentă:
 1000  705
cf n−1 = ⋅1000=298,1lei
2365
– nivelul prevăzut alcheltuielilor fixe la 1.000 de lei cifră de afaceri, în

perioada curentă:
 1000  705
cf n−1 = ⋅1000 =298,1 lei
2365
– nivelul realizat al cheltuielilor fixe la 1.000 de lei cifră de afaceri, în perioada curentă:
 1000 885
cf nerealizat = ⋅1000=295,5 lei
2995
CONCLUZII:
Conform datelor calculate, rezultă că:

Cf n prevăzut < Cfn realizat < Cfn-1
Faţă de perioada precedentă (n-1), nivelul realizat al cheltuielilor fixe la 1.000 de lei cifră de
afaceri este mai mic cu 2,6 lei, respectiv cu 0,87%, în condiţiile în care cifra de afaceri a crescut cu
26,6%, iar cheltuielile fixe aferente cifrei de afaceri au crescut cu 25,5% în acelaşi interval de timp
(realizat faţă de precedent).
Deci. se poate aprecia că evoluţia cheltuielilor fixe la 1.000 de lei cifră de afaceri este pozitivă,
deoarece ritmul de creştere al cifrei de afaceri a fost mai mare decât ritmul de creştere al cheltuielilor
fixe aferente cifrei de afaceri (producţiei
vândute).
B. Analiza factorială a abaterii cheltuielilor fixe la 1.000 de iei cifră de afaceri, faţă de nivelul
prevăzut
REZOLVARE:
Cf i
Cf 1000= ⋅1000
∑ qv i p i
i
 1000  1000   1000 
∆ Cf =Cf 1 −Cf 0 =295,5−287,4=8,1 lei
Cheltuielile fixe la 1.000 de lei cifră de afaceri au fost mai mari faţă de nivelul prevăzut al acestora
cu 8,1 lei, sub influenţa următorilor factori:
a) influenţa cifrei de afaceri:
Cf 0 Cf 0 845 845
∆ Cf Ca1000 = − ⋅1000= − ⋅1000=282,14−287,4=−5,26 lei
∑ qv 1 p 1 ∑ qv 0 p0 2995 2940
din care :
– influenţa volumului producţiei vândut:
Cf 0 Cf 0 845 845
∆ Cf qv1000 = − ⋅1000= − ⋅1000=271,7−287,4=−15,7 lei
∑ qv 1 p 0 ∑ qv 0 p0 3110 2940
– influenţa preţurilor de vânzare:
Cf 0 Cf 0 845 845
∆ Cf p1000 = − ⋅1000= − ⋅1000=282,14−271,7=10,44 lei
∑ qv 1 p 1 ∑ qv 1 p 0 2995 3110
b) influenţa sumei cheltuielilor fixe aferente cifrei de afaceri:
Cf 1 Cf 0 845 845
∆ Cf cf1000 = − ⋅1000= − ⋅1000=295,5−282,14=13,36 lei
∑ qv 1 p 1 ∑ qv 1 p 1 2995 2995
−15,710,4413,36=−5,2613,36=8,1lei
CONCLUZII:
Creşterea nivelului cheltuielilor fixe la 1.000 de lei cifră de afaceri cu 8,1 lei fală de nivelul prevăzut
este un aspect negativ, datorat influenţei cheltuielilor fixe aferente cifrei de afaceri (care a generat o
creştere cu 13,36 lei), precum şi influenţei preţurilor de vânzare (care au generat o creştere cu 10.44
lei). Un efect pozitiv asupra evoluţiei cheltuielilor fixe la 1.000 de lei cifră de afaceri 1-a avut
volumul producţiei vândute, care a determinat reducerea acestora cu 15,7 lei.
Tabelul 2.5. - mil lei -
art. precedentă
(n-1)
Prevăzut Realizat
1. Venituri totale din 2.076 2.382 .2.481

exploatare,din care: 1.914 2.262 2.343
- aferente producţiei vândute
2. Cheltuieli materiale plus 1.400 1.504
amortizarea, din care: 1.185 1.356 1,569
aferente producţiei 829,5 922
vândute (cifrei de afaceri, din 355,5 434 .1.416
care: 25 35 977
a) cheltuieli materiale directe
b) cheltuieli materiale 439
indirecte, din care: 39
- amortizări mijloace fixe
3. Producţia efectiv vândută 2.335
(cifra de afaceri) în preţuri
prevăzute
4. Cheltuieli materiale recalculate 1.575
în funcţie de volumul efectiv al
producţiei vândute şi cheltuieli
materiale pe produse bugetare,
programate sau previzionate
(inclusiv indirecte realizate)
5. Cheltuieli materiale directe 1.027
recalculate în funcţie de
volumul efectiv al producţiei
vândute şi cheltuieli pe
produse bugetare, programate
sau previzionate
6. Cheltuieli materiale directe 952
recalculate în funcţie de
volumul efectiv al producţiei
vândute, consumabile fizice
efective şi preţurile de
includere în costuri bugetate
programate sau previzionate
7. Valoarea medie a activelor 410 465 482
corporale (mijloacelor fixe)
8. Timpul mediu de lucru al 275.198 286.288 265.130
echipamentelor sau al
utilajelor (ore)
9. Randamentul mediu orar, pe 6.955 7.901,13 8.837,17
baza cifrei de afaceri (lei/oră)
10. Nivelul (rata) cheltuielilor 674,37 631,4 632,41
materiale totale la 1.000 de lei
venituri (lei)
11.: Nivelul (rata) cheltuielilor 619,12 599,47 604,35
materiale la 1.000 de lei cifră 433,39 407,6 416,99
de afaceri, din care: 185,73 191,87 187,36
directe, 13,06 15,47 16,66
indirecte, din care:
- amortizarea mijloacelor fixe
2.4.1. Analiza dinamicii cheltuielilor materiale la 1.000 de lei venituri din

exploatare
REZOLVARE :
1000  1000
∆ CmePrevazut =C 1000
me1Prevazut −C me0Precedent =631,4−674,37=−42,97 lei
 1000  1000  1000

∆ C meRealizat =C me1Realizat −C me0Precedent=632,41−674,37=−41,96 lei
CONCLUZII:
Din calculele realizate se poate constata că nivelul cheltuielilor materiale la 1.000 de lei venituri din exploatare are o tendinţă
descrescătoare. Astfel, nivelul prevăzut al acestora este mai mic decât cel precedent cu 42,97 lei, iar nivelul realizat este mai mic cu
41,96 lei. Deci, valoarea realizată este mai mică decât cea
precedentă, dar mai mare decât cea prevăzută cu 1,01 lei, dar abaterea nu este substanţială.
2.4.2. Analiza factorială a cheltuielilor materiale la 1.000 de lei
cifră de afaceri
REZOLVARE:
Cheltuielile materiale aferente cifrei de afaceri la 1.000, de lei cifră de afaceri au avut o evoluţie ascendentă faţă de nivelul
prevăzut, deoarece:
1000  1000  1000 
Cm =C m1 −C m0 =604,35−599,47=4,88 lei
Această evoluţie se datorează influenţei următorilor factori:

a) influenţa structurii producţiei vândute:
C 1000−C 1000
∑ qv 1 cm0 − ∑ qv 0 c m0 ⋅1000= 1575 − 1356 ⋅1000=674,52−599,47=75,05 lei
mr m0 =
∑ qv 1 p0 ∑ qv 0 p 0 2335 2262
b) influenţa cheltuielilor materiale la 1.000 de lei, pe produse:
C 1000 1000 ∑ qv 1 cm1 − ∑ qv 1 c m0 ⋅1000= 1416 − 1575 ⋅1000=604,35−574,52=−70,17 lei

m1 −C mr =
∑ qv 1 p1 ∑ qv1 p 0 2343 2335
din care:
b1) influenţa cheltuielilor materiale directe la 1.000 de lei, pe produse:
C 1000 1000 ∑ qv 1 cmd1 − ∑ qv 1 c md0 ⋅1000= 977 − 1027 ⋅1000=416,99−439,83=−22,84 lei

md1 −C mdr =
∑ qv 1 p 1 ∑ qv 1 p0 2343 2335
Din care:
– influenta consumurilor fizice:
C 1000−C 1000 =
∑ qv 1 c s1 p 0 − ∑ qv 1 c s0 p0 ⋅1000= 952 − 1027 ⋅1000=406,32−438,33=−32,01 lei
dr dr
∑ qv 1 p 1 ∑ qv 1 p 0 2343 2343
– influenţa preţurilor de includere în costuri:

C 1000 1000 ∑ qv 1 c s1 p 1 − ∑ qv 1 c s1 p 0 ⋅1000= 977 − 952 ⋅1000=416,99−406,32=10,67lei
md −C dr =
∑ qv 1 p1 ∑ qv 1 p1 2343 2343
b2) influenţa cheltuielilor materiale indirecte la 1.000 de lei. pe produse:
C 1000−C 1000 =
∑ qv 1 ci1 − ∑ qv 1 c m0−∑ qv 1 c md0 ⋅1000= 439 − 1575−1027 ⋅1000=.
i1 ir
∑ qv 1 p1 ∑ qv1 p 0 2343 2335
.=187,36−234,69=−47,33 lei
Tabloul sinoptic al influenţelor:
Tabelul 2.6.
 1000
∆ Cm Influenţa Influenţa cheltuielilor la 1.000, pe produse
structurii
producţiei
vândute
-70,17
Influenţa Influenţa cheltuielilor
+4,88 +75,05 cheltuielilor materiale indirecte la
materiale directe la 1.000 de lei pe produse
1.000
de lei pe produse
-22,84 -47,33
CONCLUZII:
Cheltuielile materiale la 1.000 de lei cifră de afaceri au crescut cu 4,88 lei. Evoluţia negativă a
acestui indicator este cauzată de structura producţiei vândute (care a generat o creştere cu 75.05 lei),
deoarece a crescut ponderea produselor pentru care cheltuielile materiale la 1.000 de lei sunt mai mari
decât nivelul mediu prevăzut. Cheltuielile materiale la 1.000 de lei pe produse au influenţat pozitiv
evoluţia cheltuielilor materiale la 1.000 de lei cifră de afaceri, determinând reducerea acestora cu 70.17
lei. Această situaţie favorabilă s-a datorat atât influenţei cheltuielilor materiale directe (îndeosebi a
reducerii consumurilor fizice, care au determinat scăderea cheltuielilor materiale la 1.000 de lei cifră
de afaceri cu 22,84 lei), cât şi influenţei cheltuielile materiale indirecte (datorită cărora reducerea
cheltuielilor materiale la 1.000 de lei cifră de afaceri a fost de 47,33 lei).
Tema 2.5. Analiza cheltuielilor cu salariile
2.5.1. Analiza eficienţei cheltuielilor salariale
Nr. Indicatori Perioada Perioada

crt. precedentă curentă
(N-l) (N)
1. Venituri din exploatare (Ve), din 10.384 12.021
care: 9.553 11.299
- aferente producţiei vândute (Ca)
2. Cheltuieli salariale, din care: 2.596 2.885
- fondul de salarii (Fs) 2.025 2.350
3. Valoarea adăugată (Qa) 4.012 5.198
4. Numărul mediu de salariaţi (Ns) 45 50
5. Fondul total de timp de muncă (T) 131.400 140.000
6. Cheltuieli anuale cu personalul pe 57.688.889 57.700.000
un salariat (lei)
7. Salariul mediu anual 45.000.000 47.000.000
8. Cheltuieli salariale la 1.000 de lei 250 240
venituri (lei), din care: 195,01 195,49
- salarii personal
9. Cheltuieli salariale la 1.000 de lei 271,75 255,33
cifră de afaceri (lei), din care: 211,98 207,98
- salarii personal
10. Cheltuieli salariale la 1.000 de lei 647,06 555,02
valoare adăugată (lei), din care: 504,74 452,1
- salarii personal
REZOLVARE:
a) modificarea cheltuielilor cu salariile la 1.000 de lei venituri din
exploatare:
Fs Fs Fs 2350 2025
∆ ⋅1000= 1 − 0 = − ⋅1000=19549−19501=0,48lei
Ve Ve 1 Ve 0 12021 10384
Creşterea cheltuielilor cu salariile la 1.000 de lei venituri din exploatare cu0.48 lei se datorează
influentei următorilor factori:
I Influenta modificării numărului mediu de salariaţi:
Fs Ns Ns Fs 50 45 2025
∆ ⋅1000 Ns = 1 − 0 ⋅ 0⋅1000= − ⋅ ⋅1000=−7,84 lei
Ve Ve1 Ve0 Ns0 12021 10384 45
II Influenţa salariului mediu (brut) anual pe o persoană:
Fs Ns Fs Fs 50 2350 2025
∆ ⋅1000 Fs = 1  1 − 0 ⋅1000=  − ⋅1000=8,32 lei
Ve Ns V e1 Ns1 Ns0 12021 50 45
CONCLUZII:
Din calculele realizate la punctele a şi b, se poate observa că ritmurile mai rapide de creştere a cifrei de
afaceri şi a veniturilor, faţă de ritmul de creştere a fondului de salarii, a determinat reducerea
cheltuielilor cu salariile la 1.000 de lei
cifră de afaceri cu 4 lei şi a cheltuielilor cu salariile la 1.000 de lei venituri dinexploatare cu 0,48 lei.
Din analiza efectuată la punctul c a rezultat creşterea eficienţei utilizării fondului de salarii,
deoarece nivelul cheltuielilor salariale la 1.000 de lei valoare adăugată s-a redus cu 53 de lei., fapt care
a generat creşterea profitului, pe de-o parte, şi creşterea celorlalte componente ale valorii adăugate, pe
de altă parte.
Deci, creşterea salariului mediu anual pe o persoană s-a încadrat în limitele normale, deoarece
I Qa I Fs (respectiv 1,166 > 1,044).
Ns Ns
2.5.2. Analiza corelaţiei dintre dinamica productivităţii muncii şi
dinamica
salariului mediu

Nr. Indicator Perioada Perioada PN Ic
crt precedentă curentă P N −1
(N-l) (N)
1. Venituri din 10.384 12,021 1,158 -
exploatare (Ve)
2. Cifra de afaceri (Ca) 9.553 11299 1,183 -
3, Valoarea adăugată 4.012 5.198 1,296
(Qa)
4. Numărul mediu de 45 50 1111 -
salariaţi (Ns)
5. Producţia obţinută pe 230,755 240,42 1,042 -
un salariat (1:4)
6. Cifra de afaceri pe un 212,29 225,98 1,064
salariat (2:4)
7. Valoarea adăugată pe 89,155 103,96 1,166 -
un salariat (3:4)
8. Fond de salarii (Fs) 2.025 2.350 1,160 -
9. Salariul mediu anual 45 47 1,044 -
(8:4)
CONCLUZII:
După cum se poate observa în Tabelul 2.7., indicele corelaţiei, pe cele trei
modalităţi de exprimare, are o evoluţie descrescătoare ca urmare a creşterii
indicelui corespunzător al productivităţii muncii. Singurul aspect negativ care poate
fi sesizat îl reprezintă faptul că ritmul de creştere al productivităţii, calculat pe baza
producţiei obţinute (valoarea producţiei obţinute = venituri din exploatare), este
inferior ritmului de creştere al salariului mediu anual şi al numărului mediu de salariaţi. Acest aspect
negativ se poate datora fie ineficientei modului de utilizare a timpului de muncă, fie organizării
ineficiente a activităţii de exploatare, fie altor cauze.
Dacă se operează cu indici programaţi, presupunând că valoarea prevăzută PNprev. se cunoaşte şi este
prezentată în Tabelul 2.8., se poate realiza următoarea
analiză:
Tabelul 2.8.
Nr. Indicator Perioada Perioada Pnprev. Icprcv.

crt. precedentă curentă /
(N-l) (Nprev.) P N-1
1. Valoarea medie 89,155 99,854 1,12
adăugată pe un
salariat
2. Salariul mediu anual 45 49,05 1,09
3 Icprev. : - - - 0,973
0,750
a) ICprev. = Is/Iw
b) Icprev = Is - 1/Iw-1
Salariul mediu anual posibil ( s a p ) , în limitele pragului de eficientă prevăzut, se determină după
cum urmează:
I S =[ I W −1⋅I Cprev ]1=[1,12−1⋅0,973]=1,1168

ap 1
Indicele salariului mediu faţă de prevederi trebuie să aibă valoarea:
1,1168
45⋅ =45⋅1,024=46,106 mil.lei
1,09
în loc de 47 mii. lei, care este valoarea salariului mediu anual realizată în cadrul societăţii comerciale.
Dacă salariul mediu anual realizat ar fi fost mai mic sau egal cu 46.106 mii. Lei, atunci aspectul negativ
sesizat anterior nu s-ar fi produs.
Tema 2.6. Analiza costurilor pe produse
2.6.1. Analiza dinamicii, nivelului şi a structurii costului produselor

A. Situaţia dinamicii şi a nivelului costului unitar al produselor
principale (I, II, III):
Tabelul 2.9.
Nr. Produsul U.M. Costul unitar (mii lei/produs)

crt. realizat
Realizat în Realizat în Normat
cadrul perioadele
firmelor precedente
concurente
' N-l N-2 Prevăzut Realizat
1. PRODUSUL buc. 1.100 1.200 1.250 1.300 1.350

I
2, PRODUSUL buc. 2.300 2.350 2.320 2.200 2.150
II
3. PRODUSUL buc. 2.250 2.150 2,100 2.100 2.020
III
REZOLVARE:
Costurile unitare ale principalelor produse realizate au înregistrat
următoarea evoluţie:
- în cazul produsului I , costul unitar are o tendinţă de creştere, fiind mai
mare decât cel al firmelor concurente;
•în cazul produsului II, costul unitar are o evoluţie descrescătoare, fiind
situat sub costul produselor similare ale concurenţei;
•în cazul produsului III, costul unitar are o evoluţie descrescătoare şi
este situat sub costul concurenţei.
CONCLUZII:
Evoluţia costului unitar al produsului I este defavorabilă. Ca urmare, se impune renunţarea la
realizarea sa. fie în favoarea creşterii cantităţii fabricate din produsele II şi III. fie în favoarea unui nou
produs, pentru care cererea este în creştere.
In acest moment, firma îşi poate creşte cota de piaţă pentru produsele II şi III, sau poate chiar să
intre pe pieţe noi, îmbunătăţindu-şi imaginea şi poziţia. In concluzie, datorită realizării unui cost unitar
mai mic, atât faţă de valoarea prevăzută şi faţă de perioadele precedente, cât şi faţă de costurile unitare
realizate de concurenţi, profitabilitatea firmei este mai ridicată.
A. Analiza structurii costului unitar al produselor:

Pentru exemplificare, se prezintă situaţia elementelor care formează costul unitar în cazul produsului II:
Tabelul 2.10.
Nr. Categorii Costul unitar (mii Structura (%)

crt. de lei/produs)
cheltuieli
Concu- Prevă- Realizat Concurenta Prevăzut Realizat
renta zut
1. Materii 1.650 1.500 1.450 71,74 68,18 67,44
prime
2, Salarii 200 150 140 8,70 6,82 6,51
directe
3. C.A.S. 60 45 42 2,60 2,05 1,95
4. Cheltuieli 1.910 1.695 1.632 83,04 77,05 75,90
directe
5. Regie şi 390 505 518 16,96 22,95 24,10
alte
cheltuieli
indirecte
6. Cost 2.300 2.200 2.150 100 100 100
unitar
total
REZOLVARE:
In structura costului unitar, ponderea cea mai mare o deţin cheltuielile cu materiile prime. Faţă de
concurenţă, produsul se realizează cu un consum specific mai mic cu 9.1% în cazul consumului
prevăzut şi cu 12.12% în cazul consumului efectiv realizat. Cheltuielile cu salariile directe sunt mai
mici decât ale concurenţei cu 50 mii lei în cazul nivelului prevăzut şi cu 60 mii lei în cazul nivelului
realizat. Deci. evoluţia cheltuielilor directe este pozitivă, deoarece valoarea efectiv realizată este mai
mică. atât faţă de nivelul prevăzut, cât şi faţă de cel realizat de concurenţă.
In cazul cheltuielilor de regie şi al altor cheltuieli indirecte, evoluţia a fost defavorabilă, deoarece
ponderea realizată este mai mare atât faţă de nivelul prevăzut (24,1% faţă de 22,95%), cât şi faţă de
concurenţă (24,1% faţă de 16,96%»).
CONCLUZII:
In perioada următoare este necesar să se acţioneze în vederea reducerii cheltuielilor indirecte, care în
prezent nu au un efect pozitiv în privinţa producţiei realizate. Spre exemplu, se pot aplica următoarele
măsuri:
•optimizarea procesului de aprovizionare - desfacere;
•informatizarea activităţii financiar contabile şi de personal;
• realizarea de economii privind consumul de energie electrică, apă, energie termică etc., ce nu
sunt legate direct de procesul de producţie;
• reducerea cheltuielilor de depozitare;
• reducerea cheltuielilor de transport etc.
2.6.2. Analiza principalelor categorii de cheltuieli

Pentru această aplicaţie se vor utiliza, pe lângă alte informaţii, datele din tabelul 2.10 :
A. Cheltuielile cu materii prime (Chm):
Clun- C s ' p unde:
Ci = consumul specific (consum de materii prime pe produs);
A. Cheltuielile cu materii prime (Chm):
p' = pretul unitar al materiilor prime.
Clun- C s ' p unde:
Ci = consumul specific (consum de materii prime pe produs);
p' = pretul unitar al materiilor prime.
Tabelul 2.11.
Nr crt Indicator U.M. Prevazut Realizat
1 Consum specific kg. 5 4915
(Cs)
2 Pret unitar (p') lei/kg 300000 295000
3 Cheltuieli cu Mii lei 1500 1450
materii prime
(Chm)
REZOLVARE:
∆ Chm=Chm 1−Chm0=1450−1500=−50 mii lei

din care :
– influenta consumului specific:
'
∆ Chmc c =C s1−C s0⋅p0 = 4915−5⋅300000=−25,5 mii lei
s
– influenta pretului unitar al materii prime :

∆ Chmc'p=C s1⋅ p' 1− p '0 =4915⋅295000−300000=−24,5 mii lei−25,5 mii lei−24,5 mii lei=.
.=−50 mii lei
B. Cheltuielile cu salariile (Chs):

Chs=t⋅sh unde :
t = timpul necesar realizarii unui produs (consum de manopera pe produs);
sh = salariul mediu orar.
Tabelul 2.12.
Nr. crt Indicator U.M. Prevazut Realizat
1 Timpul necesar ore 6 4915
realizarii unui
produs (t)
2 Salariul mediu orar lei/ora 25000 25500
(sh)
3 Cheltuieli cu Mii lei 150 140
salariile directe
(Chs)
REZOLVARE:
∆Chs = Chsi - Chso = 140 - 150 = - 10 mii lei
din care:
- influenţa consumului de timp de muncă:
∆Chs, = ( t l - t 0 ) - sh0 = (5,49-6) • 25.000 = - 12,75 mii lei
- influenţa salariului mediu orar:
∆Ch'sth = 5,49 • (25.500-25.000) = + 2,75 mii lei
-12,75 mii lei + 2,75 mii lei = + 10 mii lei
C. Cheltuieli de regie şi alte cheltuieli indirecte (Chi):

Tabelul 2.13.
Nr. Indicator U.M. Prevăzut Realizat

crt.
1. Volumul producţiei buc. 250 275
realizate
(q)
2. Cheltuieli de regie şi mii 505 518
alte lei/buc
cheltuieli indirecte
(chi)
3. Indicele evoluţiei - - 1,1
producţiei Iq
iqi-qo)
REZOLVARE:
∆chi = chi1 - chio = 518 - 505 = + 13 mii lei
din care:
– influenţa volumului producţiei realizat
chi0 505
∆ chiq = −chi 0= −505=459,09=58,91 mii lei−45,91 mii lei58,91 mii lei=13 mii lei
Iq 1,1
CONCLUZII:
A.Cheltuielile cu materiile prime au scăzut cu 50 mii lei/produs, ceea ce
reprezintă un aspect pozitiv. Evoluţia s-a datorat atât reducerii consumului specific,
care a generat reducerea cheltuielilor cu materiile prime cu 25,5 mii lei/produs, cât
şi activităţii de aprovizionare, datorită căreia s-au obţinut materii prime la preţuri
avantajoase, motiv pentru care cheltuielile materiale s-au redus cu 24,5 mii
lei/produs.
B.Cheltuielile cu salariile s-au redus cu 10 mii lei/produs. Această evoluţie
favorabilă s-a datorat reducerii consumului de manoperă (ca urmare a creşterii
randamentului utilajelor, spre exemplu), ceea ce a determinat reducerea cheltuielilor
cu salariile cu 12,75 mii lei /produs. Salariul mediu orar a exercitat o
influenţă negativă, determinând creşterea cheltuielilor cu salariile cu 2,75 mii
lei/produs. Din punctul de vedere al salariaţilor creşterea salariului mediu orar
reprezintă un aspect pozitiv. Din punctul de vedere al firmei, creşterea salariului
mediu orar s-a acordat ca urmare a creşterii productivităţii muncii cu un ritm mai
mare decât al salariilor, ceea ce reprezintă o situaţie favorabilă.
C.Cheltuielile de regie au influenţat negativ costul unui produs, acesta crescând
cu 13 mii lei/produs. Influenţa negativă s-a datorat creşterii sumei absolute a
cheltuielilor de regie, ceea ce a generat creşterea cheltuielilor de regie unitare cu
58,91 mii lei pe produs. Volumul producţiei a influenţat pozitiv evoluţia
cheltuielilor de regie, care au scăzut cu 45,91 mii lei pe produs, fără ca această
scădere să compenseze influenţa negativă a celuilalt factor.
2.6.3. Analiza costului produselor comparabile

în analiza evoluţiei costurilor aferente produselor comparabile, se vor folosi următoarele formule:
- modificarea absolută a costului (M):
M p =c p -c 0
M{ = q - c 0 ,
unde:
c p = costul prevăzut;
Co = costul precedent;
a = costul realizat.
– modificarea procentuală:
C −C 0 C
M p= p ⋅100 sau  p −1⋅100
C0 C0
C 1−C 0 C
M 1= ⋅100 sau  1 −1⋅100
C0 C0
Tabelul 2.14.
Nr. Produse Costul unitar (mii lei) Modificarea Modificarea
crt. i absolută (mii lei) procentuală (%)
realizat
Prece- Prevă- Reali- Prevă- Reali- Prevă- Reali-
dent zut zat (Cj) zut zat zut zat
(co) (cP) (cp-Co) (Cl-Co) [(cP-co)/ 1(cj-Co)
/c0]100
î. Produsu 305 280 270 -25 -35 -8,20 -11,48
l
A
2. Produsu 710 785 760 +75 +50 + 10,56 +7,04
l
B
3. Produsu 265 260 275 -5 + 10 -1,89 +3,77
l
C
REZOLVARE:
PRODUSUL A:
Pentru acest produs s-a prevăzut o reducere a costului cu 25.000 lei
(-8.2%) şi s-a realizat o reducere cu 35.000 lei (-11,48%). Această evoluţie favorabilă s-a datorat
diferenţei dintre valoarea efectiv realizată şi cea prevăzută, astfel:
– modificarea absolută: c1 -c p = 270 - 280 = -10 mii lei;
C 1−C p 270−280
– modificarea relativă : ⋅100= ⋅100=−3,28 %
C0 305
PRODUSUL B:
In acest caz s-a prevăzut creşterea costului cu 75.000 lei (+10,56%) şi s-a realizat o creştere cu doar
50.000 lei (+7.04%), ceea ce reprezintă un aspect pozitiv. Această evoluţie s-a datorat următoarei
situaţii:
– modificarea absolută: c1 - c p = 760 - 785 = -25 mii lei;
C 1−C p 760−785
– modificarea relativă: ⋅100= ⋅100=−3,52 %
C0 710
PRODUSUL C:
Pentru produsul C s-a prevăzut o scădere a costului cu 5.000 lei (-1,89%) şi s-a realizat o creştere
cu 10.000 lei (+3,77%). Evoluţia nefavorabilă s-a datorat următoarelor aspecte:
– modificarea absolută: C1-Cp = 275 - 260 = +15 mii lei;
C 1−C p 275−280
– modificarea relativă: ⋅100= ⋅100=5,66 %
C0 265
2.6.4. Analiza costului marginal
Formula de calcul a costului marginal este următoarea:

∆ cht
cmg= , unde
∆q
- cmg = costul marginal, sau al unei unităţi suplimentare de producţie;
- Acht = chtx - chtQ şi reprezintă sporul de cheltuieli totale dacă producţia creşte cu
o unitate, iar chtj şi chto reprezintă cheltuielile totale în perioada curentă, respectiv
precedentă;
– Aq = q x - q Q şi reprezintă sporul de producţie realizat în perioada curentă (qi) faţă
de perioada precedentă (qo).
Tabelul 2.15.
– – Indicator – U.M. – Perioada – Perioada
N precedentă curentă
(Po) (P1)
– – Cantitate – buc. – 1.200 – 1.400

1. fabricată (q)
– – Cheltuieli totale – mii lei – 180.000 – 215.880
2. (chî) [3 + 4]
– – Cheltuieli fixe – mii lei – 54.000 – 54.000
3. (cf)
– – Cheltuieli – mii lei – 126.000 – 161.880
4. variabile (cv)
– – Preţ unitar (p) – lei/buc. – 180.000 – 180.000
5.
– – Cost mediu (c) – lei/buc. – 150.000 – 154.200
6. [2:1]
– – Cost mediu fix – lei/buc. – 45.000 – 38.571
7. (cmf) [ 3 : 1 ]
– – Cost mediu – lei/buc. – 105.000 – 115.629
8. variabil (cmv)
[4:1]
– – Cost marginal – lei/buc. – - – 179.400
9 (cmg)
[∆ch:∆q]
– – Beneficiu (profit) – lei/buc. – 30.000 – 25.800
1 unitar (b)
[5-6]
– Beneficiu (profit) – mii lei – 36.000
1 total (B)
[10 x 1]
In perioada analizată costul mediu a crescut cu 4.200 lei/buc. (+2.8%). în aceeaşi

perioadă, beneficiul unitar a scăzut de la 30.000 lei/buc. la 25.800 lei/buc. reducerea
absolută fiind de 4.200 lei/buc, iar cea relativă de 14%.
Conform informaţiilor din tabelul precedent, se observă că valoarea
costului marginal este mai mare decât cea a costului mediu (179.400 lei/buc. Faţă de
150.000 lei/buc. în P 0 şi respectiv 154.200 lei/buc. în Pi), ceea ce înseamnă că orice
creştere a producţiei duce la creşterea costului mediu, deci la diminuarea în aceeaşi
măsură a beneficiului unitar, în condiţiile în care preţul produsului rămâne
constant. Totuşi, valoarea totală a beneficiului a crescut cu 120.000 lei, performanţă
realizată exclusiv pe seama creşterii cantităţii fabricate cu 16,67%. Costul marginal
maxim, pentru care s-ar putea atinge pragul de rentabilitate (Bi = 0) în perioada
curentă, sau care asigură realizarea aceluiaşi beneficiu din perioada precedentă, are
următoarea valoare:
q p −q c 1400⋅180000−1200⋅154200
cmg max = 1 0 0 1 = =334800 lei /buc
q 1−q 0 1400−1200
Deci, producţia poate creşte până la nivelul la care cmg = 334.800 lei/buc,
obţinându-se un beneficiu total din ce în ce mai mic, care afectează capacitatea firmei
de a realiza investiţii şi de a-şi desfăşura activitatea în mod eficient.
Dacă obiectivul perioadei curente ar fi fost realizarea beneficiului total din
perioada precedentă, valoarea costului marginal ar fi trebuit să fie următoarea:
q 1 p 0−q 0 c1 B0  1400⋅180000−1200⋅15420036000000 

cmg max = = =154800 lei /buc
q 1−q 0 1400−1200
Tema 2.7. Analiza cheltuielilor cu dobânzile la 1.000 de lei

cifră de afaceri
Tabelul 2.16. mii. lei
Nr, Indicator Perioada Perioada curentă

crt. precedentă (Pi)
(Pi)
1. Cifra de afaceri, exclusiv 1.250 1.520
T.V.A
(Ca).
2. Suma dobânzilor plătite (Sd) 140 160
3. împrumuturi, credite şi 680 720
datorii
asimilate (D)
4. Activele de exploatare (Ae) 420 440
REZOLVARE:
Pentru analiza eficienţei cheltuielilor cu dobânzile, se pot utiliza mai multe modele, după cum urmează:
Sd D Sd
A⋅ ⋅1000= ⋅ ⋅1000
Ca Ca D
unde:
Sd
⋅1000 = cheltuieli cu dobânzile la 1.000 lei cifră de afaceri;
Ca
D
= ponderea participării surselor atrase la formarea cifrei de afaceri;
Ca
Sd
= procentul mediu al dobânzilor.
D
Sd Sd Sd 160 140
∆ ⋅1000= 1 − 0 ⋅1000= − ⋅1000=−7lei
Ca Ca1 Ca0 1520 1250
din care:
– influenţa ponderii participării surselor atrase la formarea (realizarea) cifrei de afaceri:
Sd D D Sd 720 680 140
∆ ⋅1000 D = 1 − 0 ⋅ 0⋅1000= − ⋅ ⋅1000=−14,5 lei
Ca Ca
Ca1 Ca 0 D0 1520 1250 680
– influenţa procentului mediu al dobânzilor:
Sd D Sd Sd 720 160 140
∆ ⋅1000 Sd = 1  1 − 0 ⋅1000= ⋅ − ⋅1000=7,5 lei
Ca D
Ca 1 D 1 D 0 1520 720 680
- 14,5 lei + 7,5 lei = - 7 lei
CONCLUZII:
In perioada analizată, cheltuielile cu dobânzile la 1.000 de lei cifră de afaceri au scăzut cu 7 lei.
Această evoluţie pozitivă se datorează reducerii ponderii participării surselor atrase (împrumuturi şi
datorii) la realizarea cifrei de afaceri, chiar dacă valoarea acestora a crescut de la 680 mii. lei la 720
mii. lei. Procentul mediu al dobânzilor (rata medie a dobânzilor) a influenţat negativ cheltuielile cu
dobânzile la 1.000 de lei cifră de afaceri, determinând creşterea acestora cu 7,5 lei.
Sd Ae D Sd
B⋅ ⋅1000= ⋅ ⋅ ⋅1000
Ca Ca Ae D
unde:
Sd
⋅1000 = cheltuieli cu dobânzile la 1.000 lei cifră de afaceri;
Ca
Ae
= eficienta utilizării activelor de exploatare;
Ca
D
= ponderea participării împrumuturilor şi datoriilor la finanţarea Ae;
Ae
Sd
= procentul mediu al dobanzilor;
D
Sd Sd Sd 160 140
∆ ⋅1000= 1 − 0 ⋅1000= − ⋅1000=−7lei
Ca Ca1 Ca0 1520 1250
din care:
– influenta eficienţei utilizării activelor de exploatare:

Sd Ae Ae D Sd 440 420 680 140
∆ ⋅1000 Ae = 1 − 0 ⋅ 0 ⋅ 0⋅1000= − ⋅ ⋅ ⋅1000=−16lei
Ca Ca
Ca1 Ca 0 Ae 0 D0 1520 1250 420 680
– influenţa ponderii participării surselor atrase la finanţarea Ae:

Sd Ae D D Sd 440 720 680 140
∆ ⋅1000 D = 1  1 − 0 ⋅ 0⋅1000= ⋅ − ⋅ ⋅1000=1leu
Ca Ae
Ca 1 Ae 1 Ae 0 D 0 1520 440 420 680
– influenţa procentului mediu al dobânzilor:
Sd Ae D Sd Sd 440 720 160 140
∆ ⋅1000 Sd = 1⋅ 1  1 − 0 ⋅1000= ⋅  − ⋅1000=8lei
Ca D
Ca1 Ae1 D1 D 0 1520 440 720 680
16 lei + 1 leu + 8 lei = - 7 lei
CONCLUZII:
Cheltuielile cu dobânzile la 1.000 de lei cifră de afaceri au evoluat pozitiv, scăzând în perioada
analizată cu 7 lei. Această evoluţie favorabilă se datorează exclusiv creşterii eficienţei utilizării
activelor de exploatare ale firmei, care au generat reducerea cheltuielilor cu dobânzile la 1.000 de lei
cifră de afaceri cu 16 lei.
Ceilalţi factori de influenţă au avut un impact negativ, deoarece ponderea participării împrumuturilor
şi datoriilor la finanţarea activelor de exploatare a determinat creşterea cheltuielilor cu dobânzile la
1.000 de lei cifră de afaceri cu 1 leu, iar procentul mediu al dobânzilor a determinat cheltuielilor cu
dobânzile la 1.000 de lei cifră de afaceri cu 8 lei.
Pentru perioada urmatoare se recomandă o selecţie mai riguroasă a surselor de finanţare a activelor de
exploatare, creşterea aportului surselor interne la realizarea cifrei de afaceri, precum şi creşterea eficienţei utilizării
activelor de exploatare.
APLICAŢII PROPUSE
1. Pe baza datelor din tabelul următor, să se realizeze analiza cheltuielilor aferente veniturilor:
Nr. Indicatori pe tipuri Perioada Perioada curentă (n)
cri. de precedentă
activităţi (n-1)
Prevăzut Realizat
1. Cheltuieli de 3.100 3.400 3.700

exploatare
financiare
excepţionale
4. TOTAL 3.510 3.880 4.150
CHELTUIELI
5. Venituri din 3.450 3.900 4.100
exploatare
6. Venituri financiare 230 310 300
7. Venituri 150 220 180
excepţionale
oo TOTAL VENITURI 3.830 4.430 4.580

2. Să se efectueze analiza cheltuielilor de exploatare, utilizând
datele din tabelul următor:
- mil. lei -
cri precedentă
(n-1)
Prevăzut Realizat
1. Venituri totale din 2.875 3.420 3.625

activitatea de
exploatare
2. Venituri din 2.587,5 3.146.4 3.407,5
exploatare
vândute
3. Venituri din 158,125 51,3 90,625
exploatare
stocate
4. Venituri din 129.375 222,3 126,875
exploatare
imobilizate
5. Cheltuieli totale de 2.337,5 2.732,51 2.911.13
exploatare
3. Să se realizeze analiza factorială a cheltuielilor la 1.000 de lei cifră deafaceri, pe baza datelor din
tabelul următor:
- mil. lei -
Nr. Indicatori Perioada curentă
crt.
Prevăzut Realizat
1. Cifra de afaceri exprimată în 150.000 160.000

preţuri
de vânzare, exclusiv TVA (qv
p)
2. Cheltuieli totale aferente 135.000 142.000
cifrei de
afaceri (qv c)
3. Volumul efectiv al producţiei 155.000
vândute, exprimată în: 139.000
• costuri prevăzute (qvi -
c0)
• preţuri prevăzute (qvi
po)
4. Utilizând datele din tabelul următor, să se efectueze analiza eficienţei

cheltuielilor variabile şi fixe:

crt. precedentă
(n-1)
Prevăzut Realizat

activitatea de 3.155 3.870 3.985
exploatare,
din care:
- aferente cifrei de
afaceri
2. Cheltuieli totale de 2.945 3.470 3.510
exploatare, din care: 2.061 2.498 2.492
cheltuieli variabile 884 972 1.018
cheltuieli fixe
3. Cheltuieli aferente 2.805 3.220 3.280
producţiei efectiv 2.085 2.270 2.305
vândute (cifrei de 720 950 975
afaceri), din care:
cheltuieli variabile
cheltuieli fixe
4. Producţia perioadei - - 3.680
curente efectiv
vândută
(cifra de afaceri) în
costuri previzionate
5. Producţia perioadei - - 3.998
curente efectiv
vândută
preţuri
previzionate, exclusiv
TVA
6. Cheltuieli variabile - - 2.285
recalculate (costuri
variabile previzionate
efectiv
vândute)
5. Să se realizeze analiza cheltuielilor materiale, utilizând următoarele date:
- mii. lei -
crt. precedentă
(n-1)
Prevăzut Realizat

exploatare.din care: 3.155 3.870 3.985
- aferente producţiei
vândute
2. Cheltuieli materiale 2.400 2.575
plus 2.270 2.560 2.380
amortizarea, din care: 1.875 2.315 2.025
aferente producţiei 395 1.965 355
vândute (cifrei de 50 350 65
afaceri, 62
din care:
a) cheltuieli
materiale
directe
b) cheltuieli
materiale
indirecte, din care:
- amortizări mijloace
fixe
3. Producţia efectiv 3.998
vândută
preţuri
prevăzute
4. Cheltuieli materiale 2.610
recalculate în funcţie
de
volumul efectiv al
producţiei vândute şi
cheltuieli materiale pe
produse bugetare,
programate sau
previzionate
(inclusiv indirecte
realizate)
5. Cheltuieli materiale ■
directe 2.040
de
volumul efectiv al
producţiei vândute şi
cheltuieli pe produse
bugetare, programate
sau
previzionate
6. Cheltuieli materiale 1.995
directe
de
volumul efectiv al
producţiei vândute,
consumabile fizice
efective
şi preţurile de includere
în
costuri bugetate
programate
sau previzionate
6. Pe baza datelor din tabelul următor, să se realizeze analiza cheltuielilor
cu salariile:
Nr crt Indicatori Perioada precedenta (N-1) Perioada curenta (N)

1 Venituri din exploatare (Ve), din care: 3460 4135
- aferente productiei vandute 3190 3905
2 Cheltuieli salariale, din care: 855 965
- fondul de salarii (Fs) 670 760
3 Valoare adaugata (Qa) 1353 1785
4 Numarul mediu de salariati (Ns) 800 795
5 Fondul total de timp de munca (T) 1472400 1485208
7. Să se analizeze dinamica şi nivelul costului unitar al produselor principale

realizate în cadrul unei societăţi comerciale, dacă se cunosc unnătoarele date:
Nr. Produsul Costul unitar (mii lei/produs)

crt. realizat
Realizat în Realizat în Normat
cadrul perioadele
firmelor precedente
concurente
N - l N ~ 2 Prevăzut Realizat
1. PRODUSUL tone 800 950 1.000 975 1.050

I
2. PRODUSUL tone 1.200 1.150 1.120 1.200 1.250
II
3. PRODUSUL tone 1.250 1.350 1.400 1.175 1.200
III
8. Pe baza datelor de mai jos, să se realizeze analiza structurii costului

unitar al produsului:
Nr. Categorii de Costul unitar (lei/produs)

crt. cheltuieli
Concurenta Prevăzut Realizat
1. Materii prime 850.150 800.000 825.000

2. Salarii directe 200.000 178.500 174.225
3. C.A.S. 60.000 53.550 52.267,5
4. Cheltuieli directe 1.110.150 1.032.050 1.051.492,5
5. Regie şi alte 285.000 280.000 290.000
cheltuieli indirecte
6. Cost unitar total 1.395.150 1.312.050 1.341.492,5
CAPITOLUL III
ANALIZA RENTABILITĂŢII FIRMEI

Tema 3.1. Analiza rezultatului activităţii de exploatare
Tema 3.2. Analiza profitului aferent cifrei de afaceri
Tema 3.3. Analiza rentabilităţii pe baza ratelor
3.3.1Analiza ratei rentabilităţii economice
3.3.2Analiza ratei rentabilităţii comerciale
3.3.3Analiza ratei rentabilităţii financiare
3.3.4. Analiza ratei rentabilităţii resurselor consumate
Tema 3.4. Analiza rentabilităţii pe produs
3.4.1Analiza profitului pe produs
3.4.2Analiza ratei comerciale pe produs
3.4.3. Analiza ratei rentabilităţii resurselor consumate pe produs
Tema 3.5. Analiza rentabilităţii pe baza punctului critic
3.5.1La nivelul firmei
3.5.2La nivel de produs
APLICAŢII PROPUSE
Tema 3.1. Analiza rezultatului exploatării
Formula de calcul:
Pe = Ve - Che
Modelul de analiza:
Pe
Pe=Ve⋅
Ve
în care:
Pe - profitul din exploatare
Ve - venituri din exploatare
Che - cheltuieli de exploatare
Pe
profitul mediu la 1 leu venituri din exploatare (pre)
Ve
Tabelul 3.1.
-mil lei-
Indicatori Prevăzut Realizat
Venituri din exploatare 3.225 3.388
Venituri financiare 175 187
Venituri excepţionale 100 125
Venituri totale 3.500 3.700
Cheltuieli de 2.775 2.925
exploatare
Cheltuieli financiare 162 200
Cheltuieli excepţionale 100 100
Cheltuieli totale 3.062 3.225
Rezultatul exploatării 450 463
Rezultatul financiar 13 -13
Rezultatul excepţional 0 25
Rezultatul brut al 438 475
exerciţiului
REZOLVARE :
Cuantificarea influenţei factorilor se fiice utilizând metoda substituirilor în
lanţ.
Dinamica totală a profitului din exploatare faţă de perioada precedentă este
dată de relaţia:
APe = Pe1 - Pe0 = 463 - 450 = +13 mil. lei
Din care datorită:
1. influenţei modificării veniturilor totale:
450
∆Vt =Vt 1−Vt 0 pre 0=3388−3225 =23mil.lei
3225
2. influenţei modificării profitului mediu la 1 leu venituri din exploatare:
450 463
∆ pre=Vt 1  pre 1− pre 0 =3225 − =−10mil.lei
3225 3388
CONCLUZII:
Modificarea profitului din exploatare s-a datorat creşterii veniturilor din
exploatare faţă de perioada precedentă. Indicele de creştere a veniturilor din
exploatare a fost mai mare decât indicele de creştere a cheltuielilor de exploatare,
ceea ce a determinat un plus de profit egal cu 13 mii. lei.
Profitul mediu la 1 leu venituri din exploatare înregistrează o uşoară
reducere care se soldează cu o micşorare a profitului aferent activităţii de
exploatare de 10 mii. lei. ca urmare a modificării structurii veniturilor la care
nivelul precedent al profitului la 1 leu venituri din exploatare este mai mic decât
valoarea medie pe total firmă.
Se recomandă o creştere a producţiei vândute şi a reducerii costurilor
unitare.
Tema 3.2. Analiza profitului aferent cifrei de afaceri
Formula de calcul:
Pr = CA - Cheltuieli aferent CA
Modelul de analiză factorială:
Pr = ∑qp - ∑qc. în care:
q-producţia vândută
c-costul complet unitar
p-preţul de vânzare fără TVA
Tabelul 3.2. -mii lei-
Indicatori Perioada Perioada

precedentă curentă
Cifra de afaceri 425.000 478.000
Cheltuieli aferente 243.000 282.000
cifrei de
afaceri
Cifra de afaceri 252.100
curantă
exprimată în preţuri
precedente
Cifra de afaceri 263.400
curantă
exprimată în costuri
precedente
Profitul aferent cifrei 182.000 196.000
de
afaceri
REZOLVARE:
Cuantificarea influenţei factorilor se face utilizând metoda substituirilor în lanţ.
Dinamica totală a profitului aferent cifrei de afaceri:
∆Pr = Pr, - Pr0= 196.000 - 182.000 = +14.000 mii. lei, din care datorită:
a ) influenţei modificării volumului producţiei:
∆q = Pr0x Iq - Pr0= Pr0 X (Iq - 1) = 182.000 X (59,4 - 1) = - 73.892 mil.lei,
Iq - indicele producţiei vândute
Iq=
∑ q1 p0 ×100= 252100 ×100=59,4 %
q0 p0 425000
a) influenţei structurii producţiei vândute:

∆ g=∑ q 1 p 0−∑ q1 c 0×Pr 0 ×Iq=252100−263400−182000×59,4 %
.=−119408 mil.lei
a) influenţei costului unitar;

∆ c= ∑ q1 p 0−∑ q 1 c 1 − ∑ q1 p0 −∑ q 1 c 0 =−18600mil.lei
a) influenţei preţului de vânzare:

∆ p= ∑ q1 p1−∑ q1 c 1−∑ q 1 p0−∑ q1 c 1=∑ q1 p 1−∑ q 1 p1 =478000−252100=.
.=225900 mil.lei
CONCLUZII:
Se constată că sursa de creştere a profitului aferent cifrei de afaceri o reprezintă creşterea preţului de
vânzare la produsele care deţin ponderea majoritară, şeea ce se apreciază ca fiind o situaţie
corespunzătoare datorită acţiunii pozitive a factorului calitativ.
Firma a făcut eforturi în sensul creşterii calităţii produselor destinate vânzării, aceste eforturi
reflectându-se într-o creştere a costurilor complete unitare. Creşterea costurilor a fost însă justificată de
o creştere într-un ritm mult mai rapid a preţurilor de vânzare, odată cu creşterea calităţii produselor.
Nejustificată este însă modificarea structurii producţiei vândute, în sensul reducerii ponderii produselor
cu un nivel mai scăzut al profitului pe produs decât cel precedent, determinând în final o reducere
importantă a profitului aferent cifrei de afaceri, egală cu 119.408 mil.lei.
Se recomandă menţinerea la un nivel scăzut a costurilor de producţie fără a afecta însă calitatea
produselor, creşterea volumului vânzărilor printr-o dimensionare corectă a producţiei atât din punctul
de vedere al cantităţii vândute cât şi a structurii acesteia, care să asigure firmei atingerea rentabilităţii
prevăzute.

Analiza Activitatii Firmei

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Analiza Activitatii Firmei

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CAPITOLUL I

ANALIZA ACTIVITĂŢII DE PRODUCŢIE ŞI

Tema 1.1. Analiza situaţiei generale pe baza indicatorilor valorici

1.2.2.1. Analiza factorială a cifrei de afaceri în funcţie de numărul de salariaţi

Tema 1.5. Analiza structurii producţiei

Tema 1.6. Analiza calităţii produselor

1.1.1. Analiza dinamicii activităţii de producţie şi comercializare pe baza

1.1.2Analiza raportului static şi dinamic a indicatorilor valorici

1. Ca / Qf (cifra de afaceri / producţia marfa fabricată).

Conform datelor din tabelul precedent (nr. 1.1.). obţinem:

Nr. crt Specificatie Perioada Perioada curenta (n)

• scăderea stocurilor de producţie neterminată;

Nr. Indicatori Perioada precedenta Periaoada curenta

1.2.1. Analiza dinamicii şi structurii cifrei de afaceri Intr-un mediu economic

Aceasta modalitate de a analiza cifra de afaceri permite evidentierea modului de

Tabelul 1.4. - mil. lei -

Periaoada precedenta (n-1)

1 Venituri din 8500 8250 8100 95,3 98,2 56,12 56,46

1. Cifra de afaceri Ca Mii. lei 31.500 31.650

2. Număr mediu de salariaţi N Pers. 160 163

3. Producţia marfa fabricată Qf Mii. lei 30.240 33.116

4. Valoarea.medie a activelor Mf Mii. lei 2.880 2.964

5. Valoarea medie a activelor Mf' Mii. lei 2.160 2.371,2

6. Ponderea activelor fixe Mf '/Mf % 75 80

producţiei marfa fabricate

8. Productivitatea muncii W=Q17 Mii. 189 203,166

9. Gradul de înzestrare Mf/N Mii. 18 18,18

10. Randamentul activelor fixe Qf/Mf' Lei/1 leu 14 13,97

1.2.2.1. Analiza în funcţie de numărul de salariaţi (N), productivitatea

Mf 1 Mf '1 Mf '0 Qf 0 Ca0

c) influenţa datorată gradului de valorificare a producţiei marfa fabricate (Ca/Qf):

• influenţa modificării cantităţii vândute (q) :

Factorul q conţine şi influenţa structurii fizice a producţiei vândute, astfel că în cazul

- influenţa modificării cantităţii vândute:

– influenţa modificării preţului de vânzare:

– influenţa modificării cantităţii vândute:

Tabloul sinoptic al rezultatelor analizei

I. DIN PUNCTUL DE VEDERE AL FACTORILOR INTERNI

II. DIN PUNCTUL DE VEDERE AL PIEŢEI ŞI AL CONCURENŢEI

Vpj = vânzări proprii pe piaţa j

Producţia exerciţiului Qe mii. lei 7.000 7.250 103,57

Consumuri cu materialele M mii. lei 4725 4.800 101,59

Numărul mediu de salariaţi Persoane 625 610 97,60

Fondul total de timp de Ore-om 1.370.000 1.350.800 98,58

Nr mediu de ore de muncă Ore 2.192,32 2.214,43 101,01

Productivitatea medie orară lei/oră 5.109,48 5.367,19 105,06

Valoare medie adăugată la 1 lei/l leu 0,325 0,338 104,00

Valoarea adăugată Qa (1-2) mii. lei 2.275 2.450 107,69

Nr. Sortimen Valoarea producţiei Iq Abateri Producţia Structura producţiei

1. Produsul 2.400 2.200 91,66 -200 2.200 33,70 31,00

K s=0,947 sau 94,7 %

1. Produsul 1.800 1.925 106,9 - 1.800 25,7 26,8

Coeficientul de nomenclator (Ka):

1. Produsul A 1.800 1.925 25,7 26,8 - 1.894 1.849

2. Valoarea productiei executatc in contul structurii prevazute pentru

Cantitatea echivalenta = cantitatea (q) X coeficientul de echivalenta (ke)

A. Prin intermediul pretului de vanzare

19.100×20.00017.250×15.00020.125×8.000 801.750 .000

16.000×20.00019.000×15.00018.000×8.000 749.000 .000

19.100×20.00017.250×15.00020.125×8.000 801.750 .000

I p100 sau decât 1, ceea ce indică creşterea preţului mediu de vânzare a

- a. Pentru cele trei produse se calculează coeficientul mediu de calitate k i =

1. Produsul A 28 34 2,038 2,018 0,571 0;686 0,693