Capitolul 2

Analiza activităţii de producţie şi comercializare

Cuprinsul capitolului

 2.1. Analiza situaţiei generale a activităţii de producţie şi comercializare pe baza

indicatorilor valorici
 2.2. Analiza cifrei de afaceri
 2.3. Analiza valorii adăugate
 2.1 Analiza situaţiei generale a activităţii de producţie şi comercializare pe baza
indicatorilor valorici

Sistemul de indicatori valorici utilizați pentru a dimensiona activitatea de producţie şi comercializare:

a) Cifra de afaceri (CA)

Cifra de afaceri este indicatorul fundamental pe baza căruia se apreciază capacitatea unei întreprinderi de
a obţine venituri din operaţiunile comerciale curente.
Cifra de afaceri face parte din categoria indicatorilor de rezultate economico-financiare, contribuind la
diagnosticarea şi evaluarea economică a întreprinderii, la estimarea eficienţei managementului practicat.

b) Producţia obţinută destinată livrării (Producţia marfă fabricată) (Qf)

Producţia obţinută destinată livrării reprezintă rezultatul activităţii productive, exprimând valoarea
produselor fabricate, a lucrărilor executate şi serviciilor prestate în cursul unei perioade de timp şi care
urmează a fi vândute.
Producţia obţinută destinată livrării este un indicator util pentru estimarea rezultatului potenţial al
exploatării (profit sau pierdere), deoarece oferă o mai bună corelare cu indicatorii de efort în vederea
calculării eficienţei activităţii întreprinderii.
 2.1 Analiza situaţiei generale a activităţii de producţie şi comercializare pe baza
indicatorilor valorici

c) Producţia exerciţiului (Qe) reflectă volumul total al activităţii de producţie desfăşurate de către firmă pe
perioada unui exerciţiu financiar.
Qe = Qv + Qs + Qi
unde:
Qv – producţia vândută;
Qs – variaţia producţiei stocate;
Qi – producţia imobilizată.

d) Valoarea adăugată (VA) reprezintă bogăţia creată prin valorificarea resurselor tehnice, umane şi financiare ale
întreprinderii.
Valoarea adăugată se determină prin deducerea din producţia exerciţiului a consumurilor intermediare (totalul
consu­murilor de bunuri şi servicii furnizate de terţi).
VA = Qe - Ci

e) Valoarea adăugată netă (Van) exprimă valoarea nou-creată într-o perioadă de timp şi se determină deducând
din valoarea adăugată cheltuielile cu amortizarea.
VAn = VA – Ch amortizare
 2.1 Analiza situaţiei generale a activităţii de producţie şi comercializare pe baza
indicatorilor valorici

Corelații între indicii indicatorilor valorici

Sub aspectul normalităţii, pot fi întâlnite următoarele situaţii:

a) I Qv  I Qf

 Egalitatea dintre indicele producţiei vândute şi indicele producţiei marfă fabricate

semnifică menţinerea ponderii stocurilor de produse finite. Inegalitatea este consecinţa
tendinţei care se manifestă pregnant în sensul reducerii ponderii acestor stocuri, fiind
sinonimă cu creşterea gradului de valorificare a producţiei obţinute.
 Notă: În aplicațiile ce vor fi rezolvate, Qv este asimilată CA.
 2.1 Analiza situaţiei generale a activităţii de producţie şi comercializare pe baza
indicatorilor valorici

Corelații între indicii indicatorilor valorici

b) I Qf  I Qe

 Creşterea mai rapidă a producţiei marfă fabricate faţă de creşterea producţiei

exerciţiului reflectă o situaţie pozitivă, respectiv reducerea stocurilor de producţie
neterminată şi a consumului intern, dar până la un anumit nivel care să nu afecteze
desfăşurarea normală a activităţii de producţie.
 2.1 Analiza situaţiei generale a activităţii de producţie şi comercializare pe baza
indicatorilor valorici

Corelații între indicii indicatorilor valorici

c) I VA  I Qe

 Inegalitatea dintre indicele valorii adăugate şi indicele producţiei exerciţiului reflectă

reducerea ponderii consumurilor provenite de la terţi în volumul total al activităţii
realizate de întreprindere.
 2.1 Analiza situaţiei generale a activităţii de producţie şi comercializare pe baza
indicatorilor valorici

Corelații între indicii indicatorilor valorici

d) I VAn  I VA ,

 reflectă variaţia cheltuielilor cu amortizarea

 2.1 Analiza cifrei de afaceri

 Cifra de afaceri exprimă totalitatea veniturilor obţinute din activităţi comerciale curente,
fiind unul dintre cei mai importanţi indicatori de măsurare a performanţelor economice
ale unei întreprinderi.

 Cifra de afaceri permite determinarea poziţiei pe piaţă a unei societăţi, oferă informaţii
despre dinamica activităţii, şansele de extindere a afacerii sau importanţa întreprinderii
în cadrul sectorului.
2.2.1 Analiza dinamicii cifrei de afaceri

Analiza dinamicii cifrei de afaceri se realizează pe baza:

a) modificărilor absolute
- cu bază fixă (BF) CA BF  CA N  CA 0
- bază în lanţ (BL) CA BL  CA N  CA N -1 ;

b) indicilor cu bază fixă sau în lanţ:

CAN CAN
I CA   100 sau I CA   100
CA0 CAN 1
c) ritmurilor de creştere
RCA  I CA  100
d) ritmului mediu anual de creştere:
 CA 
R   n 1 n  1  100
 CA0 
2.2.2 Analiza structurii cifrei de afaceri

Metodologia de diagnosticare a activităţii întreprinderii în funcţie de structura cifrei de

afaceri constă în:

 a) determinarea ponderii deţinute de diferite elemente (produse, mărfuri, servicii,

activităţi, secţii etc) în totalul cifrei de afaceri:

unde:
gi – ponderea deţinută de categoria „i“ în totalul cifrei de afaceri;
CAi – cifra de afaceri realizată de categoria „i“;
CA – cifra de afaceri totală.
2.2.2 Analiza structurii cifrei de afaceri

 b) coeficientul de structură Gini-Struck:

unde:
n – numărul de termeni ai seriei;
gi – structura vânzărilor pe categorii de activităţi, grupe de produse ş.a.

Coeficientul de concentrare Gini-Struck poate lua valori în intervalul [0;1).

 dacă G→1, atunci în structura activităţii întreprinderii un număr redus de elemente
componente deţine o pondere foarte importantă în cifra de afaceri, altfel spus, gradul de
concentrare a activităţii este ridicat;
 dacă G→0, vânzările sunt repartizate relativ uniform între categoriile de structurare a
activităţii.
2.2.2 Analiza structurii cifrei de afaceri

 c) coeficientul de concentrare Herfindhal:

Coeficientul de concentrare Herfindhal poate lua valori în intervalul [1/n;1].

 dacă H→1 un număr redus de elemente componente participă cu o pondere
importantă la cifra de afaceri, gradul de concentrare a activităţii fiind foarte mare,
 dacă H→1/n vânzările sunt repartizate în proporţii aproape egale între activităţile,
produsele sau unităţile participante la formarea cifrei de afaceri.
 2.2.3 Analiza cotei de piață

Cota de piaţă oferă informații referitoare la poziţia concurenţială a întreprinderii la un

moment dat.
Cota de piaţă permite poziţionarea societăţii în cadrul sectorului de activitate sau în
raport cu concurenţii săi.

Principalii indicatori utilizaţi în analiza cotei de piaţă sunt:

 a) Cota de piaţă absolută (Cabs) - exprimă poziţia întreprinderii pe piaţa (sectorul) pe
care acţionează:

unde:
CAi – cifra de afaceri a întreprinderii analizate;
CAt– cifra de afaceri totală a sectorului.
 2.2.3 Analiza cotei de piață

 b) Cota de piaţă relativă (Crel) - exprimă poziţia întreprinderii în raport cu liderii de

piaţă:

unde:
CAL – cifra de afaceri a celui mai important concurent de pe piaţă.

 Evoluţia cotei de piaţă trebuie apreciată în funcție de dinamismul sectorului de

activitate şi de satisfacţia clienţilor.
 2.2.4 Analiza factorială a cifrei de afaceri

Scopul analizei factoriale:

 determinarea aportului diferiţilor factori de influenţă asupra modificării cifrei de afaceri,

 identificarea cauzelor care au generat modificarea acestora,
 stabilirea planului de acţiune pentru îmbunătățirea performanţelor viitoare.
 2.2.4 Analiza factorială a cifrei de afaceri

Modelul de analiză: Qf CA
CA  N s  
N s Of
Qf M f M f ' Qf
  
Ns Ns Mf Mf'

unde:
CA –cifra de afaceri;
Ns – numărul mediu al personalului;
Qf – producţia obţinută destinată livrării (producţia marfă fabricată);
Mf – valoarea medie a mijloacelor fixe;
Mf ' – valoarea medie anuală a mijloacelor fixe direct productive (active);
Qf
– productivitatea medie anuală;
Ns
CA
– gradul de valorificare a producţiei marfă fabricată;
Qf
Mf
– gradul de înzestrare tehnică a muncii;
Ns
Mf'
– ponderea mijloacelor fixe direct productive în totalul mijloacelor fixe
Mf
(compoziţia tehnologică a mijloacelor fixe);
Of
– randamentul mijloacelor fixe direct productive (eficiența utilizării mijloacelor
Mf'
fixe direct productive).
 2.2.4 Analiza factorială a cifrei de afaceri

Schema de analiză:

Ns Mf
Ns
Qf
CA Mf'
Ns
Mf
CA
Qf Qf
Mf'
 2.2.4 Analiza factorială a cifrei de afaceri

Metodologia de analiză a cifrei de afaceri după modelul prezentat:

Modificarea cifrei de afaceri este:

CA  CA1  CA0
din care, datorită:

1) Influenţei modificării numărului de salariaţi asupra modificării cifrei de afaceri:


 N s  N s1  N s o   Qf 0

CA0
Qf 0
N s0
2) Influenţei productivităţii medii anuale asupra modificării cifrei de afaceri:
Qf  Qf1 Qf 0  CA0
  Ns1    
 
Ns  Ns1 Ns0  Qf 0
2.2.4 Analiza factorială a cifrei de afaceri

2.1) Influenţei modificării gradului de înzestrare tehnică a muncii asupra modificării

cifrei de afaceri:

Mf  M f1 M f 0  M f 0 ' Qf 0 CA0
  N s1      
Ns  Mf M f ' 0 Qf 0
 N s1 N s0  0

2.2) Influenţei modificării ponderii mijloacelor fixe direct productive în totalul

mijloacelor fixe asupra modificării cifrei de afaceri:

Mf'  M f '1 M f ' 0

M f1  Qf 0 CA0
  Ns      
Mf N s1  M f 1 M f0  Mf' Qf 0
 0
 2.2.4 Analiza factorială a cifrei de afaceri

2.3) Influenţei modificării eficienţei mijloacelor fixe active asupra modificării cifrei de
afaceri:

Qf M f1 M f '1  Qf1 Of 0  CA0

  N s1     
Mf' N s1 M f 1  M f '1 M f ' 0  Qf
 0

3) Influenţei modificării gradului de valorificare a producţiei fabricate asupra

modificării cifrei de afaceri:

CA Qf  CA CA0 
  N s1  1   1  
Qf N s1  Qf1 Qf 0 

Relații de verificare:
 Adunând influențele 1) + 2) + 3) obținem modificarea absolută a cifrei de afaceri;

 Adunând influențele 2.1) + 2.2) + 2.3) obținem influența modificării productivității muncii
(factorul 2 din modelul de analiză).