Capitolul 2

Analiza situaţiei generale a activităţii de producţie

şi comercializare (vanzarea productiei si prestarea serviciilor), pe
baza indicatorilor valorici

1. Sistemul indicatorilor valorici ai activităţii de

producţie şi comercializare

Indicatorii valorici aduc un important aport informaţional la analiza

activităţii de producţie şi comercializare a întreprinderilor. Stabilirea obiectivelor
strategice pentru evoluţia întreprinderilor are la bază rezultatele analizei activităţii
de producţie şi comercializare desfăşurată până în prezent.
Sistemul de indicatori valorici care asigură evaluarea şi analiza activităţii de
producţie şi comercializare a produc ției realizate de o întreprindere este alcătuit
din:
 producţia fabricată sau producţia marfă (Qf);
 cifra de afaceri (CA);
 producţia exerciţiului (Qe);
 valoarea adăugată (Qa).

Producţia fabricata ( productia marfă)

Producţia fabricată sau producţia marfă (Qf) - indicator determinat numai de
către întreprinderile cu activitate de producţie şi prestări servicii si reprezintă
valoarea tuturor produselor destinate vânzării către clienţi şi a serviciilor prestate,
intr-o o anumită perioadă de timp.
Formula de calcul:
Qf = Qfprodus finit + Qfservicii

Acest indicator cuprinde valoarea produselor finite destinate vânzării

şi valoarea serviciilor prestate către terţi, precum şi valoarea semifabricatelor
destinate vânzării pentru prelucrări ulterioare în vederea obţinerii de produse
finite.

Mod de calcul pornind de la Contul de profit si pierdere (balanţa sintetică

cumulata la 31 decembrie, pe baza careia s-a intocmit bilantul): suma dintre
rulajele debitoare ale conturilor 345, 341(produs finit si semifabricate destinate
vanzarii) şi rulajele creditoare ale conturilor 704, 705, 706 şi 708 (servicii).
 Prin semifabricat înţelegem un anumit produs care, în cadrul unei
întreprinderi a ajuns la un anumit nivel de prelucrare şi nu mai poate fi prelucrat
decât într-o altă întreprindere pentru realizarea unui produs finit.

Cifra de afaceri
Cifra de afaceri (CA) reprezintă valoarea totală a veniturilor unei
întreprinderi realizate din vânzarea produselor finite și a semifabricatelor – când
se vând în această stare, a mărfurilor şi respectiv a serviciilor prestate, pe o
anumită perioadă de timp.

În practică, se utilizează şi denumirea de producţie marfă vândută şi

încasată, care ia în considerare finalizarea actului de valorificare a produselor finite
şi serviciilor, prin încasarea de la clienţi a contravalorii acestora (rulajul creditor al
contului 411).

Mod de calcul pornind de la Contul de profit şi pierdere (grupa 7 din

balanta sintetica cumulata la 31 decembrie, pe baza careia s-a incheiat bilantul si
CC):
suma veniturilor dintre producţia vânduta (rulajul creditor al conturilor
701, 702, 703 (productie) 704, 705, 706, 708 (servicii)
si
vanzarea mărfurilor (rulajul creditor al contului 707)

701 – venituri din vanzarea produselor finite …..

702 – venituri din vanzarea semifabricatelor…..
703 – venituri din vanzarea produselor reziduale
704 – venituri din servicii prestate
705– venituri din vanzarea studii si cercetari
706– venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii
707– venituri din vanzarea marfurilor
708 – venituri din activitati diverse
TOTAL rulaje creditoare

Comparam Productia fabricata cu Productia vanduta (parte a CA)

 Produc in anul n: Qf (produs finit): 100 UM
La inceputul anului: stoc initial de produs finit (si): 10 UM
La sarsitul anului: stoc final de produs finit (sf): 20 UM

10 UM 100 UM 20 UM

_____ ________________________________ __________

Vanzare: 90 UM , Sf > Si, am vandut mai putin decat am produs

CA = 100 – (20-10)= 90 UM

Produc in anul n: Qf (produs finit): 100 UM

La inceputul anului: stoc initial de produs finit (si): 20 UM
La sarsitul anului: stoc final de produs finit (sf): 10 UM

20 UM 100 UM 10 UM

____________ ________________________________ _____

Vanzare: 110 UM , Sf < Si, am vandut mai mult decat am produs, prin
diminuarea stocului initial
CA = 100 – (10-20)= 110 UM

Formula:
Cifra de afaceri se poate calcula şi pornind de la Producţia fabricată, luând în
considerare stocurile de produs finit de la începutul, respectiv sfârşitul perioadei
analizate:
CA  Qf  s pf ,
s pf  s Fpf  s Ipf
în care:
 s pf reprezintă variaţia stocurilor de produse finite;
 s Fpf reprezintă stocul final de produse finite;
 Qf reprezintă producţia marfă;
 s Ipf reprezintă stocul iniţial de produse finite.
 Producţia exerciţiului
Producţia exerciţiului (Qe) este un indicator valoric care determină valoarea
întregii activităţi a unei societăţi comerciale, pe o perioadă determinată. Relaţia de
calcul a producţiei exerciţiului este:
Qe  (Qf  s pf )  s pn  Qi
în care:
 s pf reprezintă variaţia stocurilor de produse finite;
 s pn reprezintă variaţia stocurilor de producţie neterminată;
 Qi reprezintă valoarea imobilizărilor produse în regie proprie.
Mod de calcul pornind de la Contul de profit si pierdere şi balanţa sintetică:
suma producţiei vândute (rulajul creditor al conturilor 701, 702, 703, 704,
705, 706, 708), producţiei imobilizate (rulajul creditor al contului 72) ponderate cu
variaţia producţiei stocate (soldul contului 711).

Valoarea adăugată
Valoarea adăugată (Qa) exprimă nivelul valorii nou create de o întreprindere
în cursul desfăşurării procesului de producţie, adică diferenţa dintre valoarea totală
(globală) a producţiei (activităţii) şi consumurile intermediare (cheltuielile pentru
resurse materiale şi servicii furnizate de către terţi), pe o anumită perioadă de timp.

Relaţia de calcul este (Metoda sintetică):

Qa  Qe  M
în care:
 Qe reprezintă valoarea producţiei exerciţiului;
 M consumurile intermediare [cheltuielile pentru resurse materiale
(rulajul debitor al conturilor 601, 602, 603, 604, 606, 608) şi servicii
furnizate de către terţi (rulajul debitor al conturilor 605, 61, 62)].

O altă metodă de calcul a valorii adăugate este prin adunarea elementelor

componente (Metoda aditivă). Principalele elemente care compun valoarea
adăugată sunt (valorile se găsesc în Contul de profit şi pierdere):
 fondul de salarii şi contribuţia la asigurările sociale, fondul de şomaj,
fonduri speciale (remunerarea forţei de muncă, rulaj debitor al contului
64);
 amortizarea (valoarea mijloacelor fixe transmisă asupra producţiei
realizate, rulaj debitor al contului 681);
 profitul (capacitatea unei întreprinderi de a obţine un rezultat pozitiv
exprimat în unităţi monetare, soldul creditor al contului 121);
 impozite şi taxe (factor extern, pe care unităţile economice nu îl pot
controla, rulajul debitor al contului 63).
 2. Corela țiile statice dintre indicatorii valorici ai activită ții de produc ție și
comercializare
Activitatea de producţie şi comercializare a unităţilor economice poate fi
caracterizată prin analiza următoarelor rapoarte statice dintre indicatorii valorici:
CA Qf Qa
; ;
Qf Qe Qe
 raportul dintre cifra de afaceri (CA) şi producţia marfă (Qf) reflectă în
principal evoluţia stocurilor de produs finit;
Corelaţia optimă este:
CA Qf  1

 raportul dintre producţia fabricată (Qf) şi producţia exerciţiului (Qe)

reflectă în principal evoluţia stocurilor de producţie neterminată;
Corelaţia optimă este:
Qf Qe  1

 raportul dintre valoarea adăugată (Qa) şi producţia exerciţiului (Qe)

reflectă modificarea ponderii cheltuielilor cu materialele şi serviciile
prestate de către terţi;
Corelaţia optimă este:
Qa Qe  (0,1)

3. Corela țiile dinamice dintre indicatorii valorici ai activităţii de

producţie şi comercializare

Studiul dinamicii indicatorilor valorici permite efectuarea analizei calitative

a activităţilor de:
 fundamentare a modului cum a fost întocmit programul de producţie,
prin raportarea valorilor indicatorilor valorici aferente previziunilor la
cele aferente perioadei precedente(Ipr/I0);
 fundamentare a modului cum a evoluat activitatea întreprinderii faţă de
anul precedent, prin raportarea valorilor indicatorilor valorici din
perioada curentă la cele aferente perioadei precedente (I1/I0);
 fundamentare a modului cum au fost îndeplinite previziunile, prin
raportarea valorilor indicatorilor valorici din perioada curentă la cele
aferente previziunilor (I1/Ipr).

Nr.
crt.
Denumire indicator Ppr/P0 P1/P0 P1/Ppr

Corelaţiile optime stabilite între indicii de creştere ai indicatorilor valorici ai

activităţii de producţie şi comercializare sunt:
a) ICA >IQf
 Îndeplinirea acestei corelaţii reflectă faptul că întreprinderea a vândut
întreaga producţie marfă fabricată în decursul exerciţiului financiar analizat şi o
parte din stocurile de produs finit aflate în depozit la începutul anului (destocaj).

b) IQf >IQe
Îndeplinirea acestei corelaţii reflectă faptul că pe parcursul exerciţiului
financiar, întreprinderea a redus stocurile de producţie neterminată existente la
începutul anului (fără a influenţa normalitatea desfăşurării procesului de producţie)
şi a redus producţia de imobilizări în regie proprie.
c) IQa >IQe
Îndeplinirea acestei corelaţii reflectă faptul că pe parcursul exerciţiului
financiar întreprinderea şi-a îmbunătăţit structura valorii adăugate prin reducerea
ponderii consumurilor provenite de la terţi.