Sunteți pe pagina 1din 105

Planul temei:

1. Calculaţia costului şi principiile de


organizare a acesteia
2. Esenţa metodelor de calculaţie a
costurilor
3. Esenţa metodelor clasice de
calculaţie a costurilor
4. Esenţa metodelor evoluate de
calculaţie a costurilor.
Calculaţia costului şi
principiile de organizare a
acesteia
Calculaţia costului reprezintă
procesul de colectare, prelucrare,
grupare, alocare și repartizarea a
costurilor și de analiză a
rezultatelor finale pe purtători și
centre de cost, în baza unor
metode și tehnici prestabilite.
Întrebarea 1.

Pentru ce este
nevoie alegerea
obiectului de
evidenţă şi
obiectului de
calculaţie?
Necesitatea:

Pentru calcularea
corectă a
costurilor efective
de producţie.
Întrebarea 2.

Ce reprezintă
obiectul de evidenţă şi
obiectul de calculaţie?
Obiectul de evidenţă a costurilor
reprezintă:
Orice sector sau domeniu de
activitate al entităţii la nivelul
căruia se acumulează totalul
costurilor efectuate în cursul
unei perioade de gestiune.
Exemple: entitatea, secţie de
bază, secţie auxiliară, o comandă,
o fază tehnologică etc.
Determinarea obiectelor de evidenţă
ne oferă posibilitatea de a aprecia
costurile care pot fi incluse direct sau
indirect în costul producţiei.
Obiectul de calculaţie a costurilor
reprezintă:

un produs, o partidă de
produse, o lucrare, un
serviciu la nivelul cărora se
acumulează costurile, în
vederea determinării
costului lor efectiv.
Exemple de obiecte de calculaţie:

 Un tip de produs fabricat – în


cazul producţiei individuale;
 O partidă de produse
similare – în cazul producţiei
în serie;
 O comandă;
 O fază tehnologică etc.
Unităţile de calculaţie pot fi:

unităţi naturale;

unităţi de muncă;

unităţi convenţionale.
Exemple de unităţi naturale:

 m;
 kg;
 buc;
 l;
 Kw etc.
Exemple de unităţi de muncă:

 ore;

 zile;

 maşini-ore;

 om-ore.
Exemple de unităţi convenţionale:

 cai-puterea la motoare;
 concentraţia la substanţe chimice;
 borcane convenţionale;
 100 perechi de încălţăminte etc.
Exemplu.
În hala de producţie nr.1
din cadrul fabricii “Bucuria”
se fabrică două tipuri de
bomboane:
•Lapte de pasăre;
•Duet.
Care va fi obiectul de
evidenţă a costurilor ?
Răspuns:

HALA DE
PRODUCŢIE
NR.1 !
Răspuns:

Tipurile de
bomboane
fabricate!
Răspuns:
Întrebarea 1.

Ce
reprezintă
calcularea
costului ?
Calcularea costurilor reprezintă:
un ansamblu de operaţii
matematice folosite în conformitate
cu prevederile metodologice în
vigoare pentru determinarea
costului unui produs, al unei lucrări
sau al unui serviciu prestat de
entitate.
După momentul elaborării
calculaţiei faţă de perioada în
care are loc procesul de
producţie la care se referă, se
cunosc:
 antecalculaţiile;

 postcalculaţiile.
Antecalculaţia
se elaborează înainte de a începe
procesul de producţie la care se referă.

Ea are drept scop previzionarea unor


indicatori care vor sta la baza
fundamentării deciziilor privind
desfăşurarea procesului de producţie.
Postcalculaţia
se întocmeşte după finisarea
procesului de fabricare a produselor,
prestare a serviciilor.

Ea are drept scop determinarea


unor indicatori efectivi privind costurile
de producţie pentru a controla modul şi
măsura în care s-au realizat previziunile
din antecalculaţie.
De reţinut !

Costul efectiv al
produselor
fabricate se
calculează,
conform
relaţiei:
Cost efectiv de producţie =
= SI215 + Total costuri de
producţie – Deşeuri
recuperabile – Rebuturi
definitive – SF215
Etapele calculării costului de
producţie:

1) documentarea şi gruparea
costurilor pe obiecte de evidenţă şi
obiecte de calculaţie;
Etapele calculării costului de
producţie:

2) preluarea producţiei în curs de


execuţie a diferitor obiecte de
calculaţie la începutul perioadei de
gestiune (contul 215 „Producţia în
curs de execuţie”);
Etapele calculării costului de
producţie:

3) Înregistrarea costurilor directe pe


feluri de activităţi – producţia de bază
(811 „Activităţi de bază”) şi auxiliară
(812 „Activităţi auxiliare”), precum şi a
costurilor indirecte de producţie (821
„Costuri indirecte de producţie”) pe
feluri de activităţi;
De reţinut !
Dacă la o entitate se
fabrică atât produse
auxiliare sau se
prestează servicii
auxiliare, cât şi
produse de bază,
atunci:
În primul rând,

se calculează:
Costul produselor
auxiliare
(serviciilor auxiliare)
Costul produselor
de bază
Etapele calculării costului de
producţie:
4) Repartizarea costurilor
indirecte de producţie ale
secţiilor auxiliare pe obiecte de
calculaţie;
5) Repartizarea costurilor
activităţii auxiliare asupra
activităţii de bază şi asupra
altor activităţi beneficiare;
Etapele calculării costului de
producţie:

6) Repartizarea costurilor
indirecte de producţie ale
secţiilor de bază pe obiecte de
calculaţie;
Etapele calculării costului de
producţie:

7) Evaluarea deşeurilor
recuperabile şi scăderea lor
din suma costurilor de
materiale;
Etapele calculării costului de
producţie:

8) Calcularea costului
rebuturilor definitive şi
scăderea lui din totalul
costurilor acumulate;
Etapele calculării costului de
producţie:

9) Determinarea valorii
producţiei în curs de execuţie la
sfârşitul perioadei de gestiune
şi scăderea acesteia din totalul
costurilor acumulate;
Etapele calculării costului de
producţie:

10) Calcularea costului


efectiv total şi unitar de
producţie;
Etapele calculării costului de
producţie:
11) compararea costului efectiv
cu costul bugetat de producţie
şi stabilirea abaterilor dintre
costul efectiv şi costul bugetat
de producţie.
Exemplu:
La o entitate de producţie este
organizată:
o secţie de bază, în care se
fabrică două produse: A şi B;
o secţie auxiliară (Cazangeria),
care 80% din aburul produs îl
livrează secţiei de bază (pentru
încălzire), iar 20% - oficiului.
Întrebarea 1 !

Dacă Dv-stră aţi fi contabilul


şef al entităţii, atunci câte
conturi de costuri aţi
deschide ?
Care sunt ele?
Soluţia.

5 conturi de costuri.
Soluţia:

Pentru secţia de bază: 811/A,


811/B şi
821/S.bază
Pentru secţia auxiliară: 812 şi
821/S.aux
Întrebarea 2 !

Care este ordinea de închidere


a conturilor la sfârşitul
perioadei de gestiune ?
1. 821/S.aux;
2. 812 ;
3. 821/S.bază;
4. 811/A;
5. 811/B.
Calculaţia costului de
producţie şi legătura lui
cu Situația de profit şi
pierdere
Întrebarea 1.
Cărui indicator
din Situația de
profit şi
pierdere i se
acordă cea mai
mare atenţie la
determinarea
sumei lui?
Costul
vânzărilor
(costul
produselor
vândute)
De reţinut !
Pentru determinarea
costului produselor
vândute este necesar sa
se stabilească în primul
rând costul produselor
fabricate.
Costul
produselor
fabricate
Costul
produselor
vândute
Calculaţia costului
produselor fabricate
în perioada de
gestiune are
următoarea formă:
1) SI211
2) Aprovizionări cu materii prime şi materiale de
bază____
3) Total materii prime şi materiale destinate
consumului (1+2)
4) Sf 211__________________________
5) CDM (3-4)
6) CDS
7) CIP____________________________
8) Total costuri de producţie (5+6+7)
9) Si 215
10) Sf 215__________________________________
11) COSTUL PRODUSELOR FABRICATE (8+9-10)
Situația de profit şi pierdere
1) Venituri din vânzări
2) Costul vânzărilor (costul produselor
vândute) (a+b-c)

a)SI 216
b)Costul produselor fabricate
c)SF 216

3) Profitul brut (1-2)


Reflectarea costului efectiv a
producției finite:

Debit 216 „Produse”


Credit 811 „Activităţi de bază”
La unele entităţi dacă produsele
(serviciile, lucrările) se transmit în depozit în
perioada de gestiune și nu sunt realizate (se
prestează, se execută), acestea se
evaluează la costul bugetat, urmând ca
după acesta să fie corectat cu abaterea
dintre costul efectiv şi cel bugetat.
Exemplu: Entitatea produce cărți pentru
copii. În perioada de gestiune în depozit au
fost eliberate 30 000 unit. Costul bugetat al
unei cărţi este de:
 11 lei;
 12 lei.
În baza informației din Calculația costului
producției fabricate în perioada de gestiune,
costul produselor fabricate efectiv este de
357 000 lei (tabelul 4.1), respectiv costul
unitar efectiv este de 11,90 lei.
Jurnalul de înregistrare a operaţiilor economice
Nr. Conţinutul operaţiilor Suma Conturi Temei
crt economice corespon- pentru
dente înre-
Dt Ct gistrare
1. Reflectarea costului Notă de
bugetat al producției contabi-
fabricate transmisă la litate
depozit în perioada de
gestiune:
a) 30000*11 330000
b) 30000*12 360000
Jurnalul de înregistrare a operaţiilor economice
Nr. Conţinutul operaţiilor Suma Conturi Temei
crt economice corespon- pentru
dente înre-
Dt Ct gistrare
1. Reflectarea costului Notă de
bugetat al producției contabi-
fabricate transmisă la litate
depozit în perioada de
gestiune:
a) 30000*11 330000 216
b) 30000*12 360000
Jurnalul de înregistrare a operaţiilor economice
Nr. Conţinutul operaţiilor Suma Conturi Temei
crt economice corespon- pentru
dente înre-
Dt Ct gistrare
1. Reflectarea costului Notă de
contabi-
bugetat al producției litate
fabricate transmisă la
depozit în perioada de
gestiune:
a) 30000*11 330000 216 811
b) 30000*12 360000
Jurnalul de înregistrare a operaţiilor economice
Nr. Conţinutul operaţiilor Suma Conturi Temei
crt economice corespon- pentru
dente înre-
Dt Ct gistrare
1. Reflectarea costului Notă de
contabi-
bugetat al producției litate
fabricate transmisă la
depozit în perioada de
gestiune:
a) 30000*11 330000 216 811
b) 30000*12 360000 216 811
Nr. Conţinutul operaţiilor economice Suma Conturi Temei
crt corespon-dente pentru
Dt Ct înregistrare
2. Reflectarea abaterii dintre Notă de
costul efectiv şi cel contabi-
bugetat aferentă producției litate
rămase în stoc la sfârșitul
perioadei de gestiune în
cazul când:
a) costul efectiv este mai
mare decât costul bugetat
30000 *(11,9-11)
b) costul efectiv este mai
mic decât costul bugetat
Nr. Conţinutul operaţiilor economice Suma Conturi Temei
crt corespon-dente pentru
Dt Ct înregistrare
2. Reflectarea abaterii dintre Notă de
costul efectiv şi cel contabi-
bugetat aferentă producției litate
rămase în stoc la sfârșitul
perioadei de gestiune în
cazul când:
a) costul efectiv este mai
mare decât costul bugetat
30000 *(11,9-11) 27000
b) costul efectiv este mai
mic decât costul bugetat
Nr. Conţinutul operaţiilor economice Suma Conturi Temei
crt corespon-dente pentru
Dt Ct înregistrare
2. Reflectarea abaterii dintre Notă de
costul efectiv şi cel contabi-
bugetat aferentă producției litate
rămase în stoc la sfârșitul
perioadei de gestiune în
cazul când:
a) costul efectiv este mai
mare decât costul bugetat
30000 *(11,9-11) 27000 216
b) costul efectiv este mai
mic decât costul bugetat
Nr. Conţinutul operaţiilor economice Suma Conturi Temei
crt corespondente pentru
Dt Ct înregistrare
2. Reflectarea abaterii dintre Notă de
costul efectiv şi cel contabi-
bugetat aferentă producției litate
rămase în stoc la sfârșitul
perioadei de gestiune în
cazul când:
a) costul efectiv este mai
mare decât costul bugetat
30000 *(11,9-11) 27000 216 811
b) costul efectiv este mai
mic decât costul bugetat
Nr. Conţinutul operaţiilor economice Suma Conturi Temei
crt corespondente pentru
Dt Ct înregistrare
2. Reflectarea abaterii Notă de
dintre costul efectiv şi contabi-
cel bugetat aferentă litate
producției rămase în stoc
la sfârșitul perioadei de
gestiune în cazul când:
a) costul efectiv este mai
mare decât costul bugetat
30000 *(11,9-11) 27000 216 811
b) costul efectiv este mai
mic decât costul bugetat (3000)
30000* (12-11,9)
Nr. Conţinutul operaţiilor economice Suma Conturi Temei
crt corespondente pentru
Dt Ct înregistrare
2. Reflectarea abaterii dintre Notă de
costul efectiv şi cel contabi-
bugetat aferentă litate
producției rămase în stoc
la sfârșitul perioadei de
gestiune în cazul când:
a) costul efectiv este mai
mare decât costul bugetat
30000 *(11,9-11) 27000 216 811
b) costul efectiv este mai
mic decât costul bugetat
30000* (12-11,9) (3000) 2
1
Nr Conţinutul operaţiilor economice Suma Conturi Temei
crt corespondente pentru
Dt Ct înregistrare
2. Reflectarea abaterii dintre Notă de
costul efectiv şi cel buge- contabi-
tat aferentă producției ră- litate
mase în stoc la sfârșitul
perioadei de gestiune în
cazul când:
a) costul efectiv este mai
mare decât costul bugetat
27000 216 811
30000 *(11,9-11)
b) costul efectiv este mai
mic decât costul bugetat
30000* (12-11,9) (3000) 2 811
1
Dacă produsele (serviciile, lucrările) se
vând (se prestează, se execută) clientului
înainte de a fi calculat costul efectiv (în
timpul perioadei de gestiune), costul
producției vândute se evaluează la costul
bugetat, urmând ca după acesta să fie
corectat cu abaterea dintre costul efectiv
şi cel bugetat.
Utilizând informația din exemplu
anterior, admitem că în perioada de
gestiune din cantitatea totală fabricată și
transmisă în depozit au fost vândute 20 000
unit.
Nr. Conţinutul operaţiilor economice Suma Conturi Temei
crt. corespon- pentru
dente înregis-
Dt Ct trare
1. Reflectarea costului bugetat Notă de
al producției fabricate contabil
transmisă la depozit în itate
perioada de gestiune:
a)
b)
2. Reflectarea costului bugetat Notă de
al produselor vândute în contabil
perioada de gestiune: itate
a)
b)
Nr. Conţinutul operaţiilor Suma Conturi Temei
crt. economice corespon- pentru
dente înregist
Dt Ct rare
1. Reflectarea costului bugetat Notă de
al producției fabricate contabil
transmisă la depozit în itate
perioada de gestiune:
a) 30000*11
b) 30000*12
2. Reflectarea costului bugetat Notă de
al produselor vândute în contabil
perioada de gestiune: itate
a)
b)
Nr. Conţinutul operaţiilor Suma Conturi Temei
crt. economice corespon- pentru
dente înregistr
Dt Ct are
1. Reflectarea costului Notă de
bugetat al producției contabil
fabricate transmisă la itate
depozit în perioada de
gestiune:
330000
a) 30000*11
b) 30000*12 360000
2. Reflectarea costului bugetat Notă de
al produselor vândute în contabil
perioada de gestiune: itate
a)
b)
Nr. Conţinutul operaţiilor Suma Conturi Temei
crt economice corespon- pentru
dente înregist
Dt Ct rare
1. Reflectarea costului Notă de
contabili
bugetat al producției tate
fabricate transmisă la
depozit în perioada de
gestiune:
330000 216 811
a) 30000*11
b) 30000*12 360000 216 811
2. Reflectarea costului bugetat al Notă de
produselor vândute în perioada contabili
tate
de gestiune:
a)
b)
Nr Conţinutul operaţiilor Suma Conturi Temei
crt economice corespon- pentru
dente înregistr
Dt Ct are

1. Reflectarea costului bugetat al Notă de


producției fabricate transmisă contabili
tate
la depozit în perioada de
gestiune:
a) 30000*11 330000 216 811
b) 30000*12 360000 216 811
2. Reflectarea costului bugetat Notă de
contabili
al produselor vândute în tate
perioada de gestiune:
a) 20000*11
b) 20000*12
Nr. Conţinutul operaţiilor Suma Conturi Temei
crt. economice corespon- pentru
dente înregistr
Dt Ct are
1. Reflectarea costului bugetat Notă de
contabili
al producției fabricate
tate
transmisă la depozit în
perioada de gestiune:
a) 30 000*11 330000 216 811
b) 30 000*12 360000 216 811
2. Reflectarea costului bu- Notă de
contabili
getat al produselor vân- tate
dute în perioada de ges-
tiune: 220000
a) 20 000*11
b) 20 000*12 240000
Nr. Conţinutul operaţiilor Suma Conturi Temei
crt economice corespon- pentru
dente înregi-
Dt Ct strare
1. Reflectarea costului bugetat Notă de
contabili
al producției fabricate
tate
transmisă la depozit în
perioada de gestiune:
a) 30000*11 330000 216 811
b) 30000*12 360000 216 811
2. Reflectarea costului bugetat Notă de
contabili
al produselor vândute în tate
perioada de gestiune:
a) 20000*11 220000 711 216
b) 20000*12 240000
Nr. Conţinutul operaţiilor Suma Conturi Temei
crt. economice corespon- pentru
dente înregist
Dt Ct rare

1. Reflectarea costului bugetat Notă de


contabil
al producției fabricate
itate
transmisă la depozit în
perioada de gestiune:
a) 30000*11 330000 216 811
b) 30000*12 360000 216 811
2. Reflectarea costului Notă de
contabil
bugetat al produselor itate
vândute în perioada de
gestiune:
a) 20000*11 220000 711 216
b) 20000*12 240000 711 216
3. Reflectarea abaterii dintre costul Notă
efectiv şi cel bugetat aferentă producției de
rămase în stoc la sfârșitul perioadei de contab
gestiune în cazul când: ilitate
a) costul efectiv este mai mare decât
costul bugetat
b) costul efectiv este mai mic decât
costul bugetat
4. Reflectarea la sfârșitul perioadei de Notă
gestiune a abaterii dintre costul efectiv de
şi cel bugetat aferentă producției contab
vândute în cazul când: ilitate
a) costul efectiv este mai mare decât
costul bugetat
b) costul efectiv este mai mic decât
costul bugetat
3. Reflectarea abaterii dintre costul Notă
efectiv şi cel bugetat în cazul când: de
a) costul efectiv este mai mare decât contab
costul bugetat (30000-20000) ilitate
*(11,9-11)
b) costul efectiv este mai mic decât
costul bugetat (30000-20000)
*(11,9-12)
4. Reflectarea la sfârșitul perioadei de Notă
gestiune a abaterii dintre costul efectiv de
şi cel bugetat aferentă producției contab
vândute în cazul când: ilitate
a) costul efectiv este mai mare decât
costul bugetat
b) costul efectiv este mai mic decât
costul bugetat
3. Reflectarea abaterii dintre costul Notă
efectiv şi cel bugetat în cazul când: de
a) costul efectiv este mai mare contab
decât costul bugetat (30000- ilitate
20000) *(11,9-11) 9000
b) costul efectiv este mai mic decât
costul bugetat (30000-20000) (1000)
*(11,9-12)
4. Reflectarea la sfârșitul perioadei de Notă
gestiune a abaterii dintre costul de
efectiv şi cel bugetat aferentă contab
producției vândute în cazul când: ilitate
a) costul efectiv este mai mare
decât costul bugetat
b) costul efectiv este mai mic
decât costul bugetat
3. Reflectarea abaterii dintre Notă
de
costul efectiv şi cel bugetat în contab
cazul când: ilitate
a) costul efectiv este mai mare
decât costul bugetat 9000 216 811
b) costul efectiv este mai mic
decât costul bugetat
(1000)
4. Reflectarea la sfârșitul perioadei Notă
de
de gestiune a abaterii dintre costul contab
efectiv şi cel bugetat aferentă ilitate
producției vândute în cazul când:
a) costul efectiv este mai mare
decât costul bugetat
b) costul efectiv este mai mic
decât costul bugetat
3. Reflectarea abaterii dintre Notă
de
costul efectiv şi cel bugetat în contab
cazul când: ilitate
a) costul efectiv este mai mare
decât costul bugetat 9000 216 811
b) costul efectiv este mai mic
decât costul bugetat
(1000) 216 811
4. Reflectarea la sfârșitul perioadei Notă
de
de gestiune a abaterii dintre costul contab
efectiv şi cel bugetat aferentă ilitate
producției vândute în cazul când:
a) costul efectiv este mai mare
decât costul bugetat
b) costul efectiv este mai mic
decât costul bugetat
3. Reflectarea abaterii dintre costul Notă
efectiv şi cel bugetat în cazul când: de
contab
a) costul efectiv este mai mare decât
ilitate
costul bugetat 9000 216 811
b) costul efectiv este mai mic decât (1000) 216 811
costul bugetat
4. Reflectarea la sfârșitul perioadei Notă
de
de gestiune a abaterii dintre costul contab
efectiv şi cel bugetat aferentă ilitate
producției vândute în cazul când:
a)costul efectiv este mai mare
decât costul bugetat
20000 * (11,9-11)
b) costul efectiv este mai mic
decât costul bugetat
20000 * (11,9-12)
3. Reflectarea abaterii dintre costul Notă
efectiv şi cel bugetat în cazul când: de
contab
a) costul efectiv este mai mare decât
ilitate
costul bugetat 9000 216 811
b) costul efectiv este mai mic decât (1000) 216 811
costul bugetat
4. Reflectarea la sfârșitul perioadei Notă
de
de gestiune a abaterii dintre costul contab
efectiv şi cel bugetat aferentă ilitate
producției vândute în cazul când:
a)costul efectiv este mai mare
decât costul bugetat
20000 * (11,9-11) 1800
0
b) costul efectiv este mai mic
decât costul bugetat (2000)
20000 * (11,9-12)
3. Reflectarea abaterii dintre costul Notă
efectiv şi cel bugetat în cazul când: de
contab
a) costul efectiv este mai mare decât
ilitate
costul bugetat 9000 216 811
b) costul efectiv este mai mic decât (1000) 216 811
costul bugetat
4. Reflectarea la sfârșitul perioadei Notă
de
de gestiune a abaterii dintre costul contab
efectiv şi cel bugetat aferentă ilitate
producției vândute în cazul când:
a)costul efectiv este mai mare
decât costul bugetat
20000 * (11,9-11) 1800 711 811
0
b) costul efectiv este mai mic
decât costul bugetat
(2000) 711 811
20000 * (11,9-12)
• Este important de menţionat că costul
produselor vândute se reflectă prin formula
contabilă:
Debit 711 „Costul vânzărilor”
Credit 216 „Produse”
• Iar costul serviciilor prestate, lucrărilor
executate de către secţia producţiei de bază se
reflectă prin formula contabilă:
Debit 711 „Costul vînzărilor”
Credit 811 „Activităţi de bază”
După evoluţia în timp,
metodele de calculare a
costurilor se grupează în:
 metode clasice de calculare
a costurilor;
 metode moderne de calculare
a costurilor.
Metodele clasice de calculare
a costurilor
urmăresc calcularea cât mai
exactă a costurilor efective de
producţie.

Exemple: metoda globală,


metoda pe comenzi, metoda pe
faze etc.
Metodele moderne de calculare
a costurilor
se caracterizează prin faptul, că
accentul nu se pune cu prioritate pe
exactitatea costurilor calculate, ci pe
operativitatea obţinerii informaţiilor
pentru luarea deciziilor manageriale.

Exemple: metoda “Standard-cost”,


metoda “Direct-cost”, metoda ABC, etc.
În funcţie de componenţa
costurilor incluse în costul de
producţie, metodele de calculare se
împart în:
 metode de calculare a costului absor-
bant sau total (absorbtion costing);
 metode de calculare a costului parţial.
Metode de calculare a costului total
(absorbtion costing)
prevăd includerea în costul de
producţie a tuturor costurilor
suportate pe parcursul unei
perioade de gestiune.
Exemple: metoda pe comenzi, pe
faze, Standard-cost, ABC etc.
Metode de calculare a costului
parţial
prevăd includerea în costul de
producţie doar a unei părţi din
totalul costurilor colectate pe
parcursul unei perioade de
gestiune.

Exemple: metoda “Direct-cost”.

S-ar putea să vă placă și