Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SI CALCULATIA COSTURILOR
- NOTE DE CURS -
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
STRUCTURA CURSULUI
1. ELEMENTE CONCEPTUALE
a. Obiect
b. Structuri de conturi
c. Functii
d. Costuri medii, costuri marginale
2. ORGANIZAREA CONTABILITATII DE GESTIUNE
a. Factori si principii de organizare
b. Centre de responsabilitate
c. Conturile de gestiune si metodologia de lucru
3. PROCEDEE DE CALCULATIE A COSTURILOR
a. Procedee de detreminare a costului unitar
b. Procedee de repartizare a cheltuielilor indirecte
c. Procedee de delimitare a cheltuielilor pe purtator si de sectoare
d. Procedee de separare a cheltuielilor in cheltuieli variabile si cheltuieli
fixe
4. METODE DE CALCULATIE A COSTURILOR
a. Metoda globala
b. Metoda pe faze
c. Metoda pe comenzi
d. Metoda standard cost
e. Metoda direct costing
f. Metoda target costing
5. BUGETELE
a. Aspecte teoretice ale planificarii pe termen lung si ale bugetarii pe
termen scurt
b. Reteaua de bugete
c. Studie de caz in reteaua de bugete
BIBLIOGRAFIE
CURSUL „CONTABILITATE DE GESTIUNE SI CALCULATIA
COSTURILOR” – OPREA CALIN
CURSUL „ MANAGEMENTUL SI CALCULATIA COSTURILOR ” PROF.
LADISLAU POSTLER , MIHAI RISTEA
1
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
2
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
analitice. Functia poate fi realizata numai cu conditia existentei celorlalte
doua.
CLASIFICAREA CHELTUIELILOR
3
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
► cheltuieli indirecte generale si de admnistratie care se regasesc la
nivelul administratiei firmei.
CR - centru de responsabilitate
P – produs
Cheltuieli FIRMA
administrative
Cheltuieli P1 P2 P3 P1 P4 P2 P6
directe
2. Dupa destinatie ( structura specifica pentru conturile de calculatie si
implicit pentru contabilitatea de gestiune):
- cheltuielile activitatii de baza;
- cheltuieli indirecte de productie sau comune ale sectiei ( cheltuieli de
intretinere si functionare);
- cheltuielile activitatii auxiliare;
- cheltuieli generale si de administratie
- cheltuieli de desfacere
Ch1
* 100 100
Ch0
Iv
Q1
* 100 100
Q0
CHv = f (Q) – sunt in functie de productie
Ch Ch
Ch Ch
Ch Ch
Ch Ch
Se impart in:
- cheltuieli fixe propriu-zise
- cheltuieli relativ fixe
a. Cheltuieli fixe propriu- zise se impart in :
- cheltuieli cu amortizarea
- alte cheltuieli legate de pastrarea, conservarea capacitatii de productie;
b. Cheltuieli relativ fixe se impart in:
7
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
- cheltuieli de personal
- cheltuieli de functionare pentru personalul din administratia
intreprinderii.
Ch Ch
Costul produsuui se formeaza din toate cheltuielile care intr-un fel sau altul,
direct sau indirect contribuie la realizarea produsului respectiv.
Costul perioadei cuprinde toate cheltuielile nerecunoscute de costul
produsului dar recunoscute de contul de rezultate. Se cuprind:
- cheltuielile fixe afarente gradului de neutilizare de activitate (capacitatea
de activitate);
- cheltuieli generale si de administratie, atunci cand evidenta productiei se
tine la nivelul costului de productie.
COSTUL SUBACTIVITATII
∑ = ∑ = ∑ = ∑1 + ∑2
8
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
Ch
ch regos
ch degr.
ch fixe
0 Q
Ch
zona zona zona
degres. optima 3
0 1 2 80 100 Q
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
ch
ct.mediu
Q
Se condidera ca in medie pentru realizarea unui produs se efectueaza
aceleasi cheltuieli. Totodata costurile medii stau la baza determinarii pretului de
vanzare dar si la baza inregistrarilor din contabilitate.
Costurile marginale sunt costurile aferente ultimului lot de produse
adaugat. Mai sunt denumite si costuri diferentiale.
Se pleaca de la premisa ca pentru obtinerea aditionala a unui nou produs
sau unui lot de produse este nevoie doar de cheltuieli variabile (dependente de
volumul fizic al produsului) si nu de cheltuielile fixe care sunt cheltuieli de
capaciate, de structua si care oricum erau efectuate.
In corelarea dintre costurile medii si costurile marginale se disting aceleasi 3
zone de evolutie:
- zona 1 degresiva este zona in care atat costurile medii cat si cele
marginale scad;
- zona 2 de proportionalitate este zona in care costurile marginale se
aproprie cel mai mult de costurile medii, rezultand chiar o intersectare
grafica;
- zona 3 progresiva este zona in care atat costurile medii cat si cele
marginale cresc, dar costurile marginale au o crestere accentuata.
Ct1 Ct 0
Ct d ( m arg)
Q1 Q0
10
0 Q
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
- ch. de exploatare 50.000 Incorporabile Incorporabile 51.500 DIRECTE Variabile 46.000 46.000
1.500 40.000
- ch. financiare 2.000
Niv.real. activ 3.660
60%F
- ch. extraordinare 800 Neincorporabile INDIRECTE Fixe
1.300 12.100 6.100
Supletive 600 Niv.subactiv. S ubactivitate 40% Fixe = 2440
∑CF = 52.800 ∑CF = 52.100 = ∑ = 52.100 ∑ =52.100 = Cost produs +Cost perioada =52100
49.660 2.440
11
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
CAPITOLUL II
ORGANIZAREA CONTABILITATII DE GESTIUNE
1. FACTORII DE ORGANIZARE
2. PRINCIPII DE ORGANIZARE
3. PURTATORUL DE COST SI SECTOARELE DE ACTIVITATE
(CENTRELE DE RESPONSABILITATE)
4. CONTURI DE GESTIUNE SAU CLASA 9 DE CONTURI
12
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
Cheltuieli FIRMA
administrative
Cheltuieli P1 P2 P3 P1 P4 P2 P6
directe
FIRMA
d. Centrul de investitii este in fapt un centre de profit dar care are putere
decizionala si asupra investitiilor care urmeaza a fi efectuate.
15
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
- se crediteaza cu costul prestabilit al productiei terminate ( debitul
contului 931) si cu diferentele dintre costul prestabilit si cel efectiv ( debit
cont 903)’
- se debiteaza cu costul efectiv al productiei terminate (creditul conturlui
921).
Nota:
In cazul in care contul 933 ramane cu sold la sfarsitul linii, acesta va
fi repus pe cheltuieli la inceptul lunii urmatoare ( destocaj). In aceasta
situatie va ramane la sfarsitul lunii cu sold creditor 901.
17
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
921 = 901
921 = 933
% = 901
921
922
923
924
925
601 = 301
605 = 401
........................
641 = 421
18
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
In contabilitatea financiara nu avem operatie corespondenta.
% = 922
921 - prestatia se identifica pe produs
923 - prestatia se identifica pe sector
924 de activitate sau centru de
925 responsabilitate
921 = 923
921 = 924
921 = 925
931 = 902
Costul prestabiliat se determina prin metoda standard-cost.
Inregistrarea productiei terminate se face in momentul efectiv al obtinerii
acesteia.
In contabilitatea financiara se inregistreaza :
902 = 921
902
Diferente nefavorabila 20
20
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
933 = 921
331 = 711
Dupa aceasta operatiune contul 921 se inchide.
901 = %
931 cost prestabilit la productai terminata
903 + sau – diferente dintre costul efectiv si costul
costul prestabiliat efectiv
901 = 933
Dupa aceast operatiune cele doua conturi se inchid.
921
CR / Purtator.de. cos t / articol.de.calculatie
923
CR / articol.de.calculatie
21
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
CAPITOLUL III
PROCEDEE DE CALCULATIE A COSTURILOR
CATEGORII DE PROCEDEE:
- procedee de determinare si delimitare a costurilor pe purtator si pe
sectoare
- procedee de repartizare a cheltuielilor indirecte;
- procedee de separare a cheltuielilor variabile si fixe
- procedee de calcul al costului productiei de fabricatie interdependenta;
- procedee de calcul al costului unitar.
22
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
Ch = Baza de calcul * x%
cheltuieli.de.repartizat
Cota ch
N
N – numarul perioadelor de gestiune
ETAPE:
Cheltuieli.indirecte.de.repartizat
K
Baza.de.repartizare
23
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
Rj = bj * K
Unde:
Rj – cota de cheltuieli indirecte ce revine produsului j
bj – baza de repartizat a productiei j
K – coeficientul de repartizare
n
Cheltuieli.indirecte.de.repartizat
Ch Ii
K i 1
n
Baza.de.repartizare
b
j 1
j
unde:
i – articolul de calculatie
ChIi – cheltuieli indirecte pe calculatie
Exemplu:
100.000
K 0,25
400.000
24
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
diferentiati presupune utilizarea mau multor coeficienti, respectiv cate un
coeficient pentru fiecare fel sau categorie de cheltuieli. Se utilizeaza pentru a se
stabilii o legatura mai stransa intre cheltueilile de repartizat si baza de repartizare.
Se aplica indeosebi pentru cheltuielile indirecte de productie, dar poate fi
aplicat si pentru cheltuielile generale si de administratie.
Exemplu:
150.000
K am 600.um / m 2
180 70
in S1 Pint = 1000 Kw
in S2 Pint = 1500 Kw
50.000
K 20 um/Kw
1000 1500
25
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
a.3.). Procedeul suplimentarii in forma clasica in varianta
coeficientilor selectivi presupune ca pe langa alegerea de baza diferentiate pe fel
sau categorie de cheltuieli, sa se stabileasca si produsele asupra carora se face
repartizarea. Se aplica in exclusivitate pentru repartizarea cheltuielilor indirecte de
productie.
Cheltuielile indirecte de productie pot fi pe fel de cheltuieli – amortizare,
salarii, reparatii, energie, etc. sau pe cele doua categorii de cheltuieli, respectiv:
- cheltuieli cu intretinerea si functionarea utilijelor;
- cheltuieli generale ale sectiei sau ale centrului de responsabilitate.
Exemplu:
Cheltuieli indirecte de productie de repartizat si marimea bazelor repartizare
se prezinta astfel:
Intreprinderea are 3 centre de responsabilitate: CR 1, CR2, CR3 si fabrica 3
produse A, B, C.
- in CR1 se fabrica cele trei produse
- in CR2 se fabrica produsele a si c
- in CR3 se fabrica produsele a si b
26
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
CIFU CGS
152 105
K1 = 0,8 K1 = 0,5
190 210
98 120
K2 = 0,7 K2 = 0,4
140 300
84,6 75
K3 = 0,9 K3 = 0,6
94 125
A = 60*0,8 = 48
ETAPE:
bj
gj m
b
j
j
unde:
gj – ponderea bazei de repartizare a produsului j in totalul bazelor de repartizat
Rj = gj * ChI de repart.
Exemplu:
27
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
Cheltuieli indirecte de repartizat 100.000 um
Baza de repartizare 400.000 um
din care:
- b1 300.000 um
- b2 100.000 um
Sa se determine cheltuiala indirecta ce revine fiecariu produs.
300.000
g1 = 0,75
400.000
100.000
g2 = 0,25
400.000
ETAPE:
Qt unde:
Q t 1
n
Qt – productia din perioada de gestiune t
n – numarul perioadelor de gestiune
Q - productia medie
Ch t
unde:
Ch t 1
n
28
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
Cht – cheltuielile din perioada de gestiune t
x Qt Q
x – abaterea volumului fizic
y Cht Ch
V. Determinarea abaterii medii patratice de la volumul fizic al
productiei. X2
VI. Determinarea produsului dintre abaterea de la volumul fizic al
productiei (x) si abatarea de la cheltuiala medie (y).
x*y
Si in cazul etapelor V si VI abaterile se calculeaza pe fiecare perioada
de gestiune in parte.
( xy) t
Chvu t 1
n
x
t 1
2
t
ChVT ( t ) Chvu * Qt
IX. Determinarea cheltuielilor fixe totale pentru o anumita
perioada de gestiune
Nota:
1.Cheltuiala fixa , chiar daca este calculata pentru o anumita perioada
de gestiune se mentine aceasi pentru fiecare din perioadele de gestiune, intrucat
este o cheltuiala de structura sau de capacitate.
2. Pe baza acestui procedeu, separand cheltuielile in variabile si fixe
(avand date din trecut) pot fi determinate cheltuielile totale ale perioadei
viitoare de gestiune pentru un anumit volum fizic al productiei.
Exemplu:
date Calcule
Perioada Qt Cht x y x2 x*y
(luna)
1 10.200 908.000 200 8.000
2 9.800 892.000 -200 -8.000
3 9.500 880.000 -500 -20.000
4 9.300 872.000 -700 -28.000
5 10.400 916.000 400 16.000
6 10.800 932.000 800 32.000
7
Total 60.000 5.400.000 0 0 1.620.000 64.800.000
a.
n
1. Qt 60.000 tone
Q t 1
10.000
n 6
n
2. Ch t
5.400.000 um
Ch t 1
900.000
n 6
3. x Qt Q
x1 = 10.200 – 10.000 = 200
x2 = 9.800 – 10.000 = -200
x3 = 9.500 – 10.000 = -500
x4 = 9.300 – 10.000 = -700
x5 = 10.400 - 10.000 = 400
x6 = 10.800 – 10.000 = 800
4. y Cht Ch
( xy)t 64.800.000
7. Chvu t 1
n
40 um/tone
1.620.000
x
t 1
2
b.
Ch T ( t 1) Ch vu * Q t 1 Ch F ( t 1)
Qt+1= 12.000
Chvu = 40
ChF(t+1)= ChF(t) = 500.000
ETAPE:
Chmax Chmin
Chvu
Qmax Qmin
ChvT(t) = Chvu * Qt
Exemplu:
31
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
date
Perioada Qt Cht
(luna)
1 10.200 908.000
2 9.800 892.000
3 9.500 880.000
4 9.300 872.000
5 10.400 916.000
6 10.800 932.000
7
Total 60.000 5.400.000
Rezolvare :
Sectia
auxiliara 3
32
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
Decontarea prestatiilor reciproce se poate face la un cost prestabilit ( cost
standard) sau la un cost efectiv al perioadei precedente. Atunci cand se impune
cunoasterea exacta a costului la care se fac decontarile se utilizeaza urmatoarele
procedee:
- Procedeul reiterarii sau procedeul calculelor iterative;
- Procedeul algebric.
2. Procedeul algebric.
Procedeul algebric pleaca de la premisa ca o sectie pentru a realiza anumite
produse, genereaza anumite cheltuieli proprii, dar are nevoie si de anumite
cantitati de produse de la alte sectii. Pentru aceasta se stabileste un sistem de n
ecuatii ( dat de numarul de sectii ) cu n necunoscute ( necunoscutele fiind
costurile unitare ale produselor din cadrul fiecarui centru de responsabilitate).
x 863,12.um
y 775,67.um
z 92,78.um
Ch i
Ctu i 1
Q
Si in acest caz evidenta cheltuielilor se tine pe centre de responsabilitate, pe
produs si pe articol de calculatie.
34
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
Etape:
I. Determinarea unui cost unitar mediu (cost teoretic) potrivit relatiei:
n
Ch i
Ctumediu i 1
n
q
j 1
(f)j
Ch i
50.000.000
1. Ctumediu 11.905.um / uf
i 1
n
4.200
q
j 1
(f)j
q( f ) j
2. Ctu j Ctu( m ) *
q( u ) j
2.000
Ctu A 11.905* 15.873.um / uf
1.500
1.400
CtuB 11.905* 12.821.um / uf
1.300
800
CtuC 11.905* 15.873.um / uf
600
35
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
ETAPE:
Pj
Kj unde:
Pb
n
Qe (q j * k j ) unde:
j 1
Qe – productia echivalenta
qj - cantitatea fabricata din produsul j
Ch i
unde:
Ct ue / c i 1
Qe
Ct uj Ct ue / c * Kj unde:
Se alege drept baza produsul reprezentativ, dar oricare dintre produse poate
fi ales drept baza fara a influenta rezultatul.
Exemplu:
2. Calculul indicilor
Se alege drept baza produsul B ( nu conteaza care este ales)
37
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
1 4 2
KA KB KC
4 4 4
uc – unitate conventionala
1
q eA 1.400 * 350.uc
4
4
q eB 2.400 * 2.400.uc
4
2
q eC 3.000 * 1.500.uc
4
80.000.000
Ct ue / c 18.824.um / uc
4.250
1
CtuA 18.824 * 4.706.um / uf
4
4
Ct uB 18.824 * 18.824.um / uf
4
2
Ct uC 18.824 * 9.412.um / uf
4
P1 j * P2 j * ......... * Pnj
Kj
P1b * P2 b * ......... * Pnb
Exemplu:
Cheltuielile totale de productie sunt de 80.000.000 um. Se obtin trei
produse A, B, C care difera prin 3 parametrii, toti de ordin cantitativ, respectiv
38
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
lungine, latime, inaltime. Cantitatile fabricate si marimile parametrilor se
prezinta astfel:
Produsul gj(uf) L l I
( lungime) (latime) (inaltime)
A 1.000 2 1 0.4
B 1.500 1 1 0.2
C 2.200 6 0.5 0.1
2. Calculul indicilor
2 * 1 * 0.4
KA 4
1 * 1 * 0.2
1 * 1 * 0.2
KB 1
1 * 1 * 0.2
6 * 0.5 * 0.1
KC 1.5
1 * 1 * 0.2
q eB 1500 * 1 1.500 uc
qe = 4.000+1.500+3.300 = 8.800
80.000.000
Ctuc / e 9.091 um/uc
8.800
39
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
Pb
Kj
Pj
Chmat
Ct umat
Q
Ct uj Ct umat Ct uprelucrat e
Exemplu:
1.
Produsul qi P - finetea
A 1.400 1
B 2.400 4
C 3.000 2
Chmat = 40.000.000 um
1.400+2.400+3.000 = 6.800
40.000.000
Ct umat 5.882 um/uf (kg)
6.800
2. Calculul coeficientilor
Produsul ales drept baza este obligatoriu produsul A deoarece are calitatea
superioara 1.
1 1 1
KA KB KC
1 4 2
q eA 1.400 * 1 1.400.uc
1
q eB 2.400 * 600.uc
4
1
q eC 3.000 * 1.500.uc
2
Qe = 1.400+600+1.500=3.500 uc
80.000.000
Ct ue / c 22.857.um / uc
3.500
1
22.857 * 5.714
CtupB 4 um/uc
1
22.857 * 11 .428,50
CtupC 2 um/uc
41
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
ETAPE:
Qs
qs / p unde
E
Ch
i 1
i
Ctu t / p
Qt / p
Ctup = Ctut/p
5. Determinarea costului unitar al produsului secundar
Ctu t / p
Ctu s
E
42
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
Exemplu:
Rezolvare:
Qs 100.000
qs / p 100.ut
E 1.000
Ch
i 1
i
200.000.000
Ctu t / p 333.333.um / ut
Qt / p 600
Ctu t / p 333.333
Ctu s 333,33
E 1000
43
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
Qp
Exemplu :
200.000.000 3.000.000
Ctu p 1.970.000 um/tona
100
NOTA :
Din procesul de productie se pot obtine produse secundare, reziduale si
principale.
Aplicarea procedeelor se va face astfel:
- se aplica procedeul valorii ramase obtinand astfel cheltuielile efective cu
produsele principale si secundare ( dupa diminuarea cheltuieilor totale cu sumele
obtinute din valorificarea produselor reziduale);
- se aplica procedeul echivalarii cantitative pentru a delimita cheltuielile
aferente produsului principal de cheltuielile aferente produsului secundar;
- dupa cunoasterea cheltuielilor aferente produsului principal si secundar,
se aplica pentru produsul principal procedeul indicilor de echivalenta sau
procedeul cantitativ pentru a determina costul pe unitatea de produs principal.
44
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
CAPITOLUL IV
METODE DE CALCULATIE A COSTURILOR
Clasificarea metodelor:
Trasaturi comune:
- fiecare metoda de calcul este caracterizata prin etape succesive de
efectuare a lucrarilor de calculatie;
- in cadrul fiecarei etape se folosesc o serie ori categorie de procedee de
calculatie si modalitati concrete de lucru.
Etape de calcul
Asemanari si deosebiri
46
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
47
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
1. Metoda globala se utilizeaza in intreprinderile cu productie de masa,
atunci cand din procesul de fabricatie se obtine intr-un centru de responsabilitate
un singur produs. Productia este considerata omogena (fabrici de ciment, var,
energie electrica, energie termica).
Determinarea costului unitar se face prin procedeul diviziunii simple:
Ch i
Ctu i 1
Q
unde :
i – articole de calculatie specifice
Exemplu:
Structura unei fabrici de ciment se prezinta astfel:
- o sectie de baza in care se obtine produsul ciment ;
- un sector auxiliar care efectueaza reparatii pentru sectia de baza ;
- un sector administrativ .
Cheltuielile ocazionate de procesul de fabricatie sunt:
- materiale si materii prime 10.000.000 um
- salarii directe 10.000.000 um
- materiale indirecte (pentru intretineree,
reparare sectia de baza 2.000.000 um
- materiale sector administrativ 1.000.000 um
- personal indirect productiv sectia de baza 3.000.000 um
- materiale sector auxiliar 1.000.000 um
- salarii sector auxiliar 2.000.000 um
- salarii sector administrativ 3.000.000 um
- productia fabricata 20 tone de ciment
- cost prestabilit 2.000.000 um/tona
Sectorul auxiliar a efectuat repartizarea numai pentru activitatea de baza.
Se cere sa se efectueze inregistrarile contabile si implicit sa se determine
efectiv si abaterile dintre costul final si costul prestabilit.
48
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
Rezolvare:
% = 901 32.000.000
921 – Ch.activ.de baza/sectia de baza/ 20.000.000
produsul ciment/articol de calculatie:
- materiale directe 10.000.000
- salarii directe 10.000.000
49
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
6. Determinarea si inregistrarea costului efectiv ( nu exista productie
neterminata )
20 * 400.000 = - 8.000.000
901 = % 32.000.000
931/sec.baza/prod.ciment 40.000.000
903/sec.baza/prod.ciment/art.calc. -8.000.000
50
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
2. METODA PE COMENZI
K l
Ct ChDd ChIi unde:
d 1 i 1
CR – 1 = CR anterior
Atunci cand comanda se formeaza din mai multe produse, costurile
determinate mai sus vor fi raportate la numarul de produse ( Q ) din cadrul
comenzii respective.
De cele mai multe ori, indiferent de varianta folosita, dat fiind specificul unei
activitati, exista atat productie terminata cat si productie neterminata. Pentru
inregistrari corecte se impune determinarea si evaluarea productiei terminate si a
productiei neterminate.
51
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
52
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
Exemplu:
Structura organizatorica a unei intreprinderi se prezinta astfel:
- 2 centre de responsabilitate cu activitate de baza, respectiv CR 1 si CR2 in
care se fabrica produsele:
* in CR1 – produsele A, B, C
* in CR2 – produsele B, C ( este o continuare a activitatii din CR1 )
- 2 centre auxiliare CA1 si CA2
Cheltuielile centrlor auxiliare sunt efectuate atat in cadrul prestatiilor
reciproce (activitatea dintre cele doua centre auxiliare) dar si pentru cele doua
centre cu activitate de bza si implicit pentru sectorul administrativ (administratie
intreprinderi).
- 1 centru administrativ .
Productia neterminata la inceputul lunii este:
- CR1 produsul A 2.000.000 ( CR1/A )
- CR2 produsul B 1.000.000 ( CR2/B )
Costul prestabilit al productiei fabricate (terminate), determinat prin metoda
standard, de prezinta astfel:
A = 100.000 um
B = 120.000 um
C = 110.000 um
Productia neterminata la sfarsitul lunii este :
CR1/A = 5.000
CR2/C = 4.000
Repartizarea cheltuielilor indirecte de productie se face luand drept baza
cheltuielile directe totale. Repartizarea cheltuielilor generale si de administratie se
face avand drept baza costul de productie.
Se aplica varianta fara semifabricate.
53
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
Rezolvare:
% = 901 3.000
921/CR1/A 2.000
921/CR2/B 1.000
% = 901 337.000
921/CR1/A 73.000
921/CR1/B 39.000
921/CR1/C 28.000
921/CR2/B 29.000
921/CR2/C 40.000
923/CR1 40.000
923/CR2 26.200
922/CA1 19.400
922/CA2 22.400
54
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
924/C admin 20.000
925
- pentru CA1
% = 922/CA1 17.400
923/CR1 10.000
923/CR2 5.000
923/C admin 2.400
- pentru CA2
% = 922/CA2 24.400
923/CR1 15.000
923/CR2 7.000
923/C admin 2.400
923/CR1
55
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
- pentru CR1
40.000 + 10.000 +15.000 = 65.000 ( din tabel )
Rj = bj * K
% = 923/CR1 65.000
921/CR1/A 34.000
921/CR1/B 18.000
921/CR1/C 13.000
923/CR2
ChI CR 2 38.200.(ct.923)
K 923 / CR 2 0,55
Baza.de.repartizare( B C ) CR 2 29.000( B) 4.000(C )
- pentru CR2
40.000 + 10.000 +15.000 = 65.000 ( din tabel )
Rj = bj * K
56
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
% = 923/CR2 38.200
921/CR2/B 16.000
921/CR2/C 22.200
921/CR1/A 107.000
921/CR1/B 57.000=39.000+18.000
921/CR1/C 41.000=28.000+13.000
921/CR2/B 45.000
921/CR2/C 62.200
total 312.200
Calculul coeficientului :
Chgenerale 24.800
K 924Cad min 0,08
Baza.de.repartizare(cos tul. prod .) 312.200
2.400 ( CA1 a primit) + 2.400 ( CA2 a primit) +20.000( din tabel ) = 24.800 Admin
- pentru CR1
- pentru CR2
921 = 924
% = 902 330.000
931/A 100.000
931/B 120.000
931/C 110.000
In contabilitatea financiara:
902 = % 331.000
921/CR1/A 112.500
921/CR1/B 61.500
921/CR1/C 44.300
921/CR2/B 49.500
921/CR1/C 63.200
% = 902 1.000
903/CR1/A 12.500
903/CR1/B 1.500
903/CR1/C -5.700
903/CR2/B -10.500
903/CR1/C 3.200
901 = % 330.000
931/A 100.000
931/B 120.000
931/C 110.000
901 = % 1.000
903/CR1/A 12.500
903/CR1/B 1.500
903/CR1/C -5.700
903/CR2/B -10.500
903/CR1/C 3.200
901 = % 9.000
933/CR1/A 5.000
933/CR2/C 4.000
METODA PE FAZE
2. Varianta cu semifabricate
Presupune determinarea costului semifabricatelor intr-o anumita faza de
calculatie, atat prin insumarea cheltuililor directe si indirecte din cadrul fazei
respective, cat si pe baza costului semifabricatelor primit din faza precedenta.
In acesta varianta costurile nu mai sunt in totalitate controlabile.
In ultima faza se obtine costul produsului finit sau al semifabricatului destinat
vanzarii.
In faza 1 - CR1
Ch i
50.000.000 20.000.000
Ctu i 1
2,33.milioane.um / tona
Q 30.tone
62
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
In faza 2 – CR2
Cantitatile fabricate :
P1 = 15 tone = parametru = 2
P2 = 18 tone = parametru = 1
Produs Qf P
P1 15 2
P2 18 1
Pj 2 2
Kj K P1 2 KP2 1
Pb 1 2
qej Q j * K j
63
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
Chtotal 82.000.000.ue
Costue / c 1, 71.mil.um / ue
Qe 48.ue
Ctu(j) = Ctue/c * Kj
931/P1 P2 = 902
Inregistrarea abaterilor
903/P1 P2 = 902
64
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
1. Prezentarea metodei
2. Calculatiile standard pe produs
3. Abaterile de la costurile standard
1. Prezentarea metodei
Metoda standard –cost este o metoda de tip integral sau absorbant de
determinare a costurilor prestabilite.
65
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
a. Calculul costurilor standard pentru materiale (directe)
Chst .mat Cs * Ps
PROCEDEUL GLOBAL
Aplicarea acestuia are la baza fie cheltuielile de regie din anul precedent, fie o
medie a cheltuielilor de regie pe mai multi ani.
Presupunem tratarea in bloc a cheltuielilor de regie indiferent de comportamentul
acestora ( variabil, fix sau mixt).
67
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
Cheltuielile de regie standard se determina pe baza cheltuielilor de regie din
anii precedenti, cheltuieli care sunt corectate ( corijate ) cu cresterea sau micsorarea
volumului de activitate standard fata de volumul de activitate din perioada
precedenta.
Vhs
Chreg .st Chreg . per . prec *
Vh
Vhs – volumul de activitate standard pentru anul la care se refera caculul
cheltuielilor de regie
Vh - volumul mediu de activitate din perioada precedenta
Din relatia de mai sus reiese ca cheltuielile de regie sunt dependente de volumul
de activitate, dar in realitae numai cheltuielile variabile sunt dependenta de volumul
de activitate.
Procedeul este simplu dar inexact, poate fi totusi utilizat atunci cand in cadrul
cheltuielilor de regie, cea mai mare pondere o au cheltuielile variabile.
Exemplu:
Cheltuielile de regie ale perioadei precedente = 500.000 um
Vhs = 40.000 h
Vh = 600.000 h
Cheltuielile medii de regie au urmatoarea structura :
- 30% - cheltuieli variabile
- 70% cheltuieli fixe.
40.000
Chreg .st 500.000* 333,333.um
60.000
Daca se tine seama de comportamentul cheltuielilor, vom avea aplicarea formulei
de mai sus numai pentru cheltuielile variabile intru-cat cele fixe fiind cheltuieli de
structura sau de capacitate raman nemodificate
40.000
Chreg .st 150.000* 100.000.um
60.000
Chreg .st ( fixe ) = 350.000 um
Chreg .st 100.000 350.000 450.000.um
PROCEDEUL ANALITIC
68
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
In cadrul cheltuielilor d eregie la nivelul unui centru de responsabilitate
(cheltuieli indirecte de productie) intalnim cheltuieli care au comportament
variabil, fix sau mixt.
In cadrul cheltuielilor de le nivel de administratie – cheltuieli generale, toate
cheltuielile au caracter fix .
Prezentarea procedeului se va face prin exemplificare pentru prima categorie
de cheltuieli de regie.
Exemplu:
Situatia cheltuielilor efective de regie pentru un centru de responsabilitate
pe ultimii 5 ani se prezinta astfel:
69
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
Se cere sa se determine cheltuielile de regie standard pentru ecercitiul N
(bugetul cheltuielilor de regie).
I. Cheltuielile fixe:
Cheltuielile fixe sunt cheltuieli de structura, nefiind influentate de volumul
de activitate. In consecinta, cheltuielile fixe medii ale perioaei precedente devin
cheltuieli standard.
Etape:
1. Calculul cheltuielilor variabile medii potrivit relatiei:
Chvt
Chvar .u
Vh
Chvt 6.720.000
1. Chvar .u 140
Vh 48.000
Chvt 48.000.000
1. Chvar .u 1.000
Vh 48.000
70
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
Pentru cheltuielile mixte nu poate fi luata in considerare media acestora. Se
impune separarea partii variabile de partea fixa utilizand procedeul punctelor
de maxim si de minim.
Dupa separarea partii variabile si fixe, cele doua categorii de cheltuieli vor fi
tratate dupa regula de mai sus.
Chmax Chmin
Chvu Vhmax - Vhmin
Qmax Qmin
ChFst ChF( t )
415.000 400.000
Chvu 5.um
50000 47000
2. Determinarea cheltuielilor variabile totale pentru o anumita perioada t(t=N-1)
71
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
ChF( N 1) 415.000 250.000 165.000.um
ChFst ChF( n 1) 165.000.um
ChVst ChVu *Vhs 5*51.0000 255.000.um
Chmixta.st 255.000 165.000 420.000.um
a) norma de consum
b) preţul de aprovizionare
Relaţii de calcul :
* pe produs
Acm p Ce Cs * Ps
Ce- consum efectiv
Cs- consum standard
Ps- preţ standard
Acm tp / Q Ce Cs * Ps * Q
tp- total producţie
Q- producţia efectiv realizată
* pe produs
A pm p Ce * Pe Ps
* pe total producţie
73
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
A pm tp Ce * Pe Ps * Q
# pe produs
A.ch.st.mat prod Ce * Pe Cs * Ps
sau
A.ch.st.mat prod . Acm p A pm p
* total producţie
A.ch.st.mat. tp Ce * Pe Cs * Ps * Q
sau
A.ch.st .mat . tp Acm tp A pm , tp
tp – total productie
produs
de consum
(Abaterea de la consumul
standard )
total produse
A.ch.st.mat.
produs
de aprovizionare
(Abaterea de la pretul
standard
total produse
APLICAŢIE
Acm p Ce Cs * Ps
x= (9-10)*1.000=-1.000
y=(6-5)*20.000= 20.000
z=(2-2)*80.000= 0
Acm tp Ce Cs * Ps * Q
x=(9-10)*01.000*5.000=-5.000.000
y=(6-5)*20.000*5000=100.000.000
z= (2-2)*80.000*5.000=0
A pm p Ce * Pe Ps
x=9*(1.200-1.000)=1.800
y =6*(20.000-20.000)=0
z=2*(75.000-80.000)=-10.000
A pm tp Ce * Pe Ps * Q
x=9*(1.200-1.000)*5.000 =9.000.000
y=6*(20.000-20.000)*5.000=0
z=2*(75.000-80.000)*5.000=-50.000.000
A.ch.st.man.
produs
Abaterea de la tariful de
salarizare standard
75
intreaga
productie
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
Relaţii de calcul :
* pe produs
Ats.man p t e t s * Tss
t e - timpul efectiv
t s - timpul standard
Tss- tariful de salarizare standard
* pe întreaga producţie
* pe inteaga productie
76
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
A te * Tse ts * Tss * Q
ch. st .man t tp
Q
sau
A A A
ch. st .man tp Tss .man tp ts .man tp
Q Q Q
de la bugetul nerecalculat
Pe structura bugetului cheltuieli, se compară cheltuielile efective cu cheltuielile
din bugetul iniţial (nerecalculat). Datele (abaterile) sunt mai puţin relevante
întrucât volumul de activitate standard nu este comparabil întotdeauna cu cu
volumul de ac tivitate efectiv.
Desigur că pentru cheltuielile fixe, nivelul acestora rămâne constant, dar
cheltuielile variabile sunt influienţate de volumul de ac tivitate.
de la bugetul recalculat
Presupun recalcularea bugetului (construcţia unui nou buget) în funcţie de
volumul efectiv de activitate.În acest fel datele sunt comparabile iar abaterile sunt
relevante.
Abaterile de la bugetul recalculat sau nerecalculat mai sunt denumite şi abateri
de volum.
METODA DIRECT-COSTING
1. Prezentarea generală
2. Analiza relaţiei preţ-cost-volum
3. Calcule de optimizări
1. Prezentarea generală
Ch. V F
dependente de produs dependente de capacitate
se urmăresc pe produs se urmăresc pe total
Un produs generează:
- un preţ de vânzare unitar Pvu
- un cost unitar ctu – determinat în funcţie de cheltuielile variabile unitare
- o contribuţie brută unitară Cbu
Ctu = Chvu
Cbu=Pvu-ctu
- pe total întreprindere
78
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
P Cbt ChFT
Cbt CA ChVT
P CA ChVT ChFT
79
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
dependente de acestea, iar pe de altă parte necesitatea existenţei unei anumite
capacităţi de producţie.
1. Punctul de echilibru Pe
2. Factorul de acoperire Ta
3. Coeficientul de siguranţă dinamic Ks
4. Intervalul de siguranţă Is
Relaţii de calcul:
- când unitatea fabrică şi vinde un produs
Cheltuieli. fixe.totale
Pe
Cbu
Cheltuieli.totale. fixe
Pe
Cbu
Cbt
Cbu
Qvi
Cheltuieli. fixe.totale
Pe - cantitativ
Cbu
CA Q Pe * Pvu - valoric
Pe
80
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
Q Pe
0
0 Pe *100
Q vi
Cheltuieli. fixe.totale
Q fvi / Pr ofit.dorit
Cbu
Exemplu:
Cbu=Pvu-ctu= 10-7=3
ChFT 120.000
Pe 40.000buc
Cbu 3
40.000
0
0 Pe *100 40 0 0
100.000
Exemplu:
Cbt 180.000
Cbu 3 lei
Q A Q B QC 30.000 20.000 10.000
ChFT 120.000
Pe 40.000 buc
Cbu 3
Relaţia de calcul:
a) Pe baza contribuţiei brute şi a cA
- calculul pe produs
Cbu
Fa *100
Pvu
- pe total produse
Cbt
Fa *100
CA
Pe
82
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
ChFT
Fa *100
CA
Pe
CA ChFT
Pe Fa
Exemplu:
- pe produs
Cbu=Pvu-ctu=10-7=3 lei
Cbu 3
Fa *100 *100 30 0 0
Pvu 10
- pe total produse
CA=Pvu*Q=10*100.000=1.000.000 lei
300.000
Fa *100 30 0 0
1.000.000
Cb t =100.000*3=300.000 lei
ChFT 120.000
Pe 40.000 Q
Cbu 3 Pe
120.000
Fa *100 30 0 0
400.000
chvu 7 7
Pvu 10
1 Fa 1 0,3 0,7
CA CA
1. Ks Pe *100
CA
2. Ks G g
P
3. Ks *100
Cbt
Exemplu:
1.000.000 400.000
Ks *100 60 0 0
100.000
Ks=100-40=60%
180.000
Ks *100 60%
300.000
40.000
%P *100 40%
100.000
CA=1.000.000=Pvu*Q
Cu cat factorul de acoperire este mai mare cu atat contributia la profit este
mai mare .
ChFt
1. Pe
Cbu
Cbu
Fa *100
Pvu
Cbt
2. Fa *100
CA
ChFt
Fa *100
CA / PE
CA CA / PE
Ks *100
CA
3. Ks G g
P
Ks *100
Cbt
4. Is = CA – CA/PE
85
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
Situatia initiala
Nr. Indicatori Situatia pe produse
Crt de calcul Produsul A Produsul B Produsul C TOTAL
Sume % Sume % Sume % Sume %
1. Cifra de afaceri 150.000 100 90.000 100 60.000 100 300.000 100
2. Cheltuieli variabile 69.000 46 45.000 50 66.000 110 180.000 60
3. Contributia bruta 81.000 54 45.000 50 -6.000 -10 120.000 40
la profit (3=1-2)
4. Cheltuieli fixe - - - - - - 90.000 30
5. Profit ( 5=3-4) 30.000 10%
Cbt = CA – ChVt
Cbt 81.000
Fa A *100 *100 54%
CA 150.000
Cbt 45.000
FaB *100 *100 50%
CA 90.000
Nr. Indicatori
Crt de calcul Produsul A Produsul B Total
Sume % Sume % Sume %
1. Cifra de afaceri 180.000 100 120.00 100 300.000 100
0
2. Cheltuieli variabile 82.800 46 60.000 50 142.800 47,6
3. Contributia bruta 97.200 54 60.000 50 157.200 52,4
la profit (3=1-2)
4. Cheltuieli fixe - - - - 90.000 30
86
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
5. Profit ( 5=3-4) 67.200 22,4
Concluzii :
Prin scoatarea din fabricatie a produsului C si realizarea aceleiasi cifre de
afaceri, dar cu produsele A si B car au o contributie bruta mai mare, s-a ajuns la
cresterea contributiei brute totale de la 40% la 52,4%, crestere care se regaseste
in profit ( profitul a crescut cu 12,4%)
Fa Pe Ks = G-g
Daca Pe Ks
Cbu
Fa *100
Pvu
Factorul de acoperire ramane nemodificat pentru ca Cbu si Pvu nu s-au modificat
Fa nu se modifica Pe nu se modifica Ks
Pe se deplaseaza in jos
Ks Is
Fa ramane nemodificat Pe Ks
88
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
qa - cresterea cantitatii de produse si implicit ponderea la produsul cu
factorul de acoperire ridicat ( produsul „a” in cazul nostru)
Crestere
Crestere
volum fizic Reducere Reducere Modificare
Situatie pret de
Indicatori al Cvu (cu 1 CFt (cu a structurii
initiala vanzare
productiei leu/kg) 60000 lei) productiei:
(2 lei/kg)
(cu 10%)
1. Cifra de afaceri
- pt. pr. A 600.000 720.000= 660.000= 600.000 600.000 1.000.000=
60000 Kg X 10 (60000 X 6000+ 100.000*
12 lei/kg) 60000 10 lei
lei/kg
400.000 500.000= 440.000= 400.000 400.000 80.000=
- pt. pr. B (50000 X 55.000*8 10.000*8lei
50000 Kg X 8 10 lei/kg)
lei/kg 1.000.000 1.220.000 1.100.000 1.000.000 1.000.000 1.080.000
Total CA
2. Cheltuieli
variabile 360.000 360.000 396.000 300.000 360.000 600.000
- pt. A
300.000 300.000 330.000 250.000 300.000 60.000
60000 X 6 lei/kg
- pt. B 660.000 660.000 726.000 550.000 660.000 660.000
50000 X 6 lei/kg
Total CV
3. Contributia
bruta la profit = 1-
2 240.000 360.000 264.000 300.000 240.000 400.000
40% 50% 40% 50% 40% 40%
A = 60000 kg X 4
lei
100.000 200.000 110.000 150.000 100.000 20.000
89
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
4 25% 40% 25% 37,5% 25% 25%
FaA = *100
10 340.000 560.000 374.000 450.000 340.000 420.000
B = 50000 kg X 2
lei
2
FaB = *100
8
Total Cb
4. Fa mediu pe 34% 45,9% 34% 45% 34% 38,88%
intreprindere Cbt _ _
340.000 =
Fa = X100 560.000
1.000.000 * 100
1.220.000
5. Chelt. fixe totale 200.000 200.000 200.000 200.000 140.000 200.000
6. Profit (6=3-5) 140.000 360.000= 174.000 250.000 200.000 220.000
560.000-
200.000
7. Punctul de 58,84% 35,72% 58,84% 44,45% 41,18% 47,63%
echilibru (exprimat =
200.000
procentual) 560.000
* 100
ChFt
Pe
Cbu
Cbt 340.000
Cbu 3,09.lei /kg
Cantitatea.de. produse 60.000(A ) 50.000(B )
200.000
Pe 64.724.kg exprimare cantitativa
3,09
QPe 64.724
Pe *100 *100 58,84% exprimare procentuala
Q 50.000 60.000
Pretul pietei este impus de piata, deci nu poate fi modificat pentru ca este
dat de concurenta.
Marja de profit este de regula o marja medie a sectirului respectiv de
activitate.
Marja poate fi diminuata dar are implicatii in strategia si dezvoltarea
ulterioara a firmei.
91
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
Costul estimat = CD + CI de productie + Ch generale si de adm. + Ch de desfacere
(in ipoteza Costului complet comercial)
La stabilirea rezultatului estimat vor concura doua elemente din cele de mai
sus:
- pretul pietei;
- costul estimat.
RETEAUA DE BUGETE
1. Stabilirea obiectivelor.
Obiectivele pot fi un anumit rezultat sau o anumita cifra de afaceri pe o
anumita perioada de timp.
Practic, stabilirea obiectivelor este o etapa obligatorie in procesul de
planificare pentru ca acestea reprexzinta conditia infiintarii si existentei unei
firme.
Strategiile, respectiv dupa alegerea uneia din strategiile de mai sus, sunt
punctele de plecare in stabilirea directiilor alternative. Directiile alternative se
refera la produse si la piete de desfacere.
FUNCTIILE BUGETELOR
94
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor
96