Sunteți pe pagina 1din 13

1.1.

OBIECTUL CONTABILITATII DE GESTIUNE

Obiectul contabilitatii de gestiune il constituie realizarea unei legaturi intre cheltuielile efectuate si productia obtinuta, legatura concretizata in determinarea costului pe purtatorul de cost ( produs, lucrare, serviciu, etc). Costurile se determina atat standard cat si efectiv. Totodata, prin contabilitatea de gestiune se realizeaza o comparatie intre costurile prestabilite (antecalculate) si cele efective, determinand si interpretand abaterile rezultate. Contabilitatea de gestiune mai da posibilitatea obtinerii de rezultate analitice pe fiecare purtator de cost. Contabilitatea de gestiune determina costurile si rezultatele analitice in faza de obtinere ( fabricatie) a productiei. Totusi, rezultatele analitice pot fi corelate si in faza de vanzare a produselor. Contabilitatea de gestiune mai are si urmatoarele denumiri: - contabilitate analitica pentru ca ofera informatii analitice prin cost si rezultat; - contabilitate interna pentru ca informatiile sunt destinate numai pentru interiorul firmeo ( dar si organelor de control conform legii); - contabilitate manageriale pentru ca furnizeaza informatii prin cost si rezultat managementului societatii. n fapt este partea cea mai importanta a contabilitatii manageriale. Organizarea contabilitatii de gestiune este obligatorie si cade in sarcina conducatorului, administratorului unitatii patrimoniale. 1.2. ROLUL CONTABILITATII DE GESTIUNE

!olul contabilitatii de gestiune reiese din obiect si este: - de a determina structurile de costuri pe articole de calculatie; - de a da posibilitatea formarii pretului de vanzare; - de a sta la baza negocierii pretului de vanzare; - de a sa posibilitatea unei comparabilitati in dinamica a costurilor pentru produse similare; - de a determina costul si rezultatul in mod analitic pe fiecare purtator de cost. 1.3. FUNCTIILE CONTABILITATII DE GESTIUNE ". #eterminarea, calculul costurilor standard prestabilite, bugetate $ aceste costuri trebuie stabilite inainte de lansarea in fabricatie a unui produs. %. nregistrarea efectiva analitica ci curenta a costurilor efectuate. &e face pe baza de documente 'ustificative si se da posibilitatea compararii informatiilor cu cele din contabilitatea financiara. !eprezinta inregistrari propriu-zise de costuri pe elemente de cheltuieli. (. )unctia de analiza, comparare si determinare de rezultate analitice. &e compara costurile prestabilite cu cele efective, obtinand astfel rezultatele analitice. )unctia poate fi realizata numai cu conditia e*istentei celorlalte doua. gestiune: - sunt elemente ale dualismului contabil; - contabilitatea financiara se realizeaza pe legi precise in timp ce contabilitatea de gestiune se realizeaza pe legi dar in corelatie cu particularitatile firmei: obiectul de activitate, factori, procedee de calculatie; - ambele contabilitati sunt obligatorii;

1.4.

ambele conduc la obtinerea de informatii despre activitatea desfasurata de firma; contabilitatea financiara ofera informatii istorice, de cele mai multe ori, in timp ce contabilitatea de gestiune ofera informatii curente, operative dar si istorice; contabilitatea financiara ofera informatii despre cheltuieli totale si rezultate totale, in timp ce contabilitatea de gestiune ofera informatii despre costuri pe produs si rezultate analitice ( pe produs); ambele contabilitati vin in spri'inul managementului firmei. CHELTUIELILOR CARE INTRA IN

COSTUL SI CLASIFICAREA STRUCTURA COSTULUI

Costul reprezinta acea parte a cheltuielilor materiale, de personal si alte cheltuieli care intr-un fel sau altul, direct sau indirect concura la realizarea unui produs si se regasesc in structura produsului respectiv. n costul unui produs se cuprind direct sau indirect cheltuieli generate de materii prime, salarii si contributiile aferente, energie, amortizari, cheltuieli efectuate de terti. CLASIFICAREA CHELTUIELILOR ". Dupa posibilitatea identificarii pe purtatorul de cost in momentul efectuarii cheltuielilor, de impart in: a. Cheltuieli directe b. Cheltuieli indirecte a. Cheltuielile directe se identifica pe purtatorul de cost in momentul efectuarii. &e cuprind aici cheltuielile generate de materii prime si alte materiale directe, salariile personalului direct productiv si contributiile aferente si alte cheltuieli directe; b. Cheltuielile indirecte care in momentu; efectuarii se regasesc pe sectorul de activitate (locul de activitate). +le a'ung insa pe purtatorul de cost la sfarsitul lunii, dar indirect prin repartizare. &e impart in : , cheltuieli indirecte de productie care se regasesc la nivelul centului de responsabilitate si de impart in: cheltuieli comune ale centrului de responsabilitate sau sectorului de activitate cheltuieli generale ale centrului de responsabilitate , cheltuieli indirecte generale si de admnistratie care se regasesc la nivelul administratiei firmei. C! - centru de responsabilitate - $ produs Cheltuieli administrative ) !./

Cheltuieli industriale

C!"

C!%

C!(

Cheltuieli directe

-" -% -(

-"

-0

-% -1

%. Dupa destinatie ( structura specifica pentru conturile de calculatie si implicit pentru contabilitatea de gestiune): - cheltuielile activitatii de baza; - cheltuieli indirecte de productie sau comune ale sectiei ( cheltuieli de intretinere si functionare); - cheltuielile activitatii au*iliare; - cheltuieli generale si de administratie - cheltuieli de desfacere (. Dupa legatura dintre contabilitatea financiara si contabilitatea de gestiune si dpdv al regasirii cheltuielilor in cost: - cheltuieli incorporabile ( regasite) in cost ce fac obiectul contabilitatii financiare si contabilitatii de gestiune. &e impart in : o cheltuieli din activitatea de e*ploatare, cu unele e*ceptii: pierderile din creante; unele provizionane o cheltuieli cu dobanzile aferente creditelor luate pentru realizarea sau obtinerea produselor cu ciclu lung de fabricatie - cheltuieli neincorporabile in costuri ce fac obiectul contabilitatii financiare dar nu sunt recunoscute de contabilitatea de gestiune. &e impart in : o cheltuieli e*traordinare; o celelalte cheltuieli financiare; - cheltuieli supletive sau adaugate care fac obiectul contabilitatii de gestiune dar nu sunt recunoscute de contabilitatea financiara si implicit de legislatie. 0. Dupa natura sau felul de cheltuiala (structura specifica in contabilitatea financiara): - cheltuieli cu materiile prime si materialele; - cheltuieli cu conbustibil, energie; - cheltuieli cu tertii; - cheltuieli cu personalul; - cheltuieli cu contributiile eferente; - cheltuieli cu amortizarile, etc. 5. Ganaliza si constructie, structuri de cost : ". Cheltuieli cu materii prime si materiale directe %. Cheltuieli cu manopera directa si protectia sociala eferenta (. /lte cheltuieli directe I. = ( 1+2+3) Total c !lt"#!l# $#%!ct! 0. Cheltuieli cu intretinerea si functionarea masinilor, utila'elor; 2. Cheltuieli generale ale centrului de responsabilitate (sectie, sector); II. = ( 4+&) C !lt"#!l# #'$#%!ct! $! (%o$"ct#! III. = ( I+II) Co)t"l $! (%o$"ct#! 1.Cheltuieli generale si de administratie - au caracter indirect I*. = ( III + +) COSTUL CO,-LET

3.Cheltuieli de desfacere - au caracter indirect *. = ( I* +. ) COSTUL CO,-LET CO,ERCIAL .inisterul finantelor recomanda efectuarea inregistrarilor la cost de productie. 6. Dpdv al controlabilitatii si a deciziei asupra unor costuri, intalnim: - cheltuieli controlabile - cheltuieli necontrolabile Cheltuielile controlabile sunt cele care se formeaza in cadrul unui centru de responsabilitate si pentru care e*ista responsabilitate. Cheltuielile necontrolabile sunt cele decise de ierarhia firmei si pentru care nu se poate decide in cadrul centrului de responsabilitate. -entru conducerea de varf a firmei toate cheltuielile decin sau sunt controlabile. 7. Dupa raportul dintre evolutia nivelului cheltuielilor si nivelul productiei (dupa dependenta dintre cheltuieli si produs) : - cheltuieli variabile; - cheltuieli fi*e. A. Cheltuielile variabile sunt acele cheltuieli dependente si in corelatie cu volumul productiei. 4ariabilitatea cheltuielilor fata de volumul fizic al productiei se calculeaza cu a'utorul indicelui de variabilitate.

Ch" 6"55 "55 Ch5 Iv = Q" 6"55 "55 Q5 C7v 8 f (9) $ sunt in functie de productie
C !lt"#!l#l! /a%#a0#l! )! #1(a%t #'2 cheltuieli varibile proportionale cheltuieli varibile degresive cheltuieli varibile regresive cheltuieli varibile progresive cheltuieli varibile fle*ibile a. Cheltuieli variabile proportionale se modifica in acelasi sens si ritm b. ORGANI3AREA CONTABILITATII DE GESTIUNE 1. FACTORII DE ORGANI3ARE 2. -RINCI-II DE ORGANI3ARE 3. -URTATORUL DE COST SI SECTOARELE DE (CENTRELE DE RES-ONSABILITATE) 4. CONTURI DE GESTIUNE SAU CLASA 4 DE CONTURI

ACTI*ITATE

2.1.

FACTORII DE ORGANI3ARE A CONTABILITATII DE GESTIUNE

Organizarea contabilitatii de gestiune se face diferentiat in cadrul unei entitati patrimoniale, in functie de conditiile de desfasurare a activitatii, de particularitatile specifice activitatii, particularitati regasite in factorii de organizare. /cesti factori sunt: a. Marimea intreprinderii. n functie de marime se stabileste si structura organizatorica pe fabrici, sectii, ateliere, etc., dar se organizeaza si activitatea financiara $ contabila in sistem centralizat ( pentru firme mai mici), si:sau in sistem descentralizat pentru intreprinderi mai mari. n functie de acesta organizare are loc atat flu*ul informational cat si o delimitare si o structurare a costurilor. b. Caracterul productiei care poate fi permanent sau sezonier. n functie de perioada in care se desfasoara activitatea si implicit se obtin produse, se repartizeaza si cheltuielile. Cheltuielile variabile se regasesc numai in perioada de activitate, in timp ce cheltuielile fi*e se regasesc in tot timpul anului (chiar daca avem activitate sezoniera). a. ipul productiei , productie care poate fi : - productie de masa - productie de serie - productie unicat. n functie de aceasta se aplica metoda de calculatie, respectiv metoda globala, metoda pe faze si metoda pe comenzi. Totodata pentru a determina costul prestabilit se aplica metoda standard-cost. b. ehnologia de fabricatie si gradul de automatizare al productiei. n functie de acestea sunt stabilite tehnic etapele parcurse de la intrarea materiei prime si pana la obtinerea produsului finit. n functie de aceste etape se stabilesc si etapele de calculatie si implicit structurile pe posturi, procedeele de calculatie si modul de determinare a costului unitar.

2.2.

-RINCI-IILE GESTIUNE

DE

ORGANI3ARE

CONTABILITATII

DE

a. !rincipiul separarii cheltuielilor care privesc productia de cele care nu privesc productia. /cest principiu spune ca se impune o sepaare a evidentei cheltuielilor care privesc productia ( se refera la obiectul de activitate ) de cele care nu privesc productia (se refera al cheltuielile cu caracter cultural, social, sportiv). b. !rincipiul separarii cheltuielilor cu caracter productiv de cele cu caracter neproductiv. Obiectul contabilitatii de gestiune il reprezinta cheltuielile care privesc productia. /cestea, la randul lor, vor fi separate in cheltuieli cu caracter productiv si cheltuieli cu caracter neproductiv (nrebuturi, pierderi, depasiri de costuri). Cheltuielile cu caracter

productiv se includ in codtul produsului, in timp ce cheltuielile cu caracter neproductiv vor fi incluse in costul perioadei. c. !ricipiul separarii cheltueililor in spatiu. -otrivit acestui principiu, orice cheltuiala este atasabila unui anumit centru de responsabilitate ( loc de desfasurare a activitatii). n functei de locul care a generat cheltuiala se stabileste si responsabilitatea. d. !rincipiul separarii cheltuielilor in timp. /cst principiu presupune stabilirea unei legaturi intre momentul efectuarii cheltuielilor si momentul realizarii productiei. /stfel cheltuielile se impart in: - cheltuieli anticipate care se efectueaza inainte de desfasurarea activitatii si se includ esalonat in costul produsului; - cheltuieli curente care se efectueaza in momentul desfasurarii activitatii; - cheltuieli previzionate sau cheltuieli cu provizioanele care au loc dupa efectuarea activitatii. e. !rincipiul documentarii conform caruia ori*e cheltuiala inregistrata in contabilitatea financiara trebuie sa fie consemnata intr-un document 'ustificativ. 2.3. CENTRE DE RES-ONSABILITATE ( )!ctoa%! $! act#/#tat!). -URTATORI DE COST

!urtatorul de cost este reprezentat de obiectul de calculatie si consta in produs, comanda, lucrare sau serviciu. -urtatorul de cost este individualizat in functie de specificul activitatii. C!'t%!l! $! %!)(o')a0#l#tat! ( )!ctoa%!l! $! c !lt"#!l# ) Centrul de responsabilitate reprezinta o subdiviziune din structura organizatorica a unei intreprinderi fara personalitate 'uridica si in care se desfasoara anumite activitati, se genereaza costuri, se obtin produse pentru care se stabilesc responsabilitati precise. Centrele de responsabilitate se regasesc in diferite denumiri, respectiv: fabrici, sectii, sectoare, ateliere, etc. Centrele de responsabilitate se impart in: - centre de profit; - centre de costuri; - centre de cifra de afaceri; - centre de investitii; - centre de cheltuieli. a. Centrul de profit este acel centru de responsabilitate care dispune de resurse materiale, financiare si umane pentru desfasurarea activitatii, obtine produse, le vinde si inregistreaza cheltuieli, venituri, rezultate, incasari si plati. /re conturi la banca, relatii cu furnizorii, creditorii, bugete ( cu e*ceptia T4/ si impozit pe profit ) si organizeaza contabilitate proprie. Obiectivul principal este obtinerea de profit. ;u dispune de capitaluri proprii si nu ia decizii investitionale si de repartizare a profitului.

Cheltuieli administrative

) !./

Cheltuieli industriale

C!"

C!%

C!(

Cheltuieli directe

-" -% -(

-"

-0

-% -1

b. Centrele de costuri au ca obiect primordial desfasurarea unei activitati ori realizarea unor produse cu incadrarea intr-o anumita limita de costuri. -rodusele di subansablele obtinute nu sunt destinate vanzarii ci trec spre un alt centru de responsabilitate pentru a fi vandute sau finalizate. Centrul prin care se realizeaza vanzarea este denumit centru de cifra de afaceri. <n centru de cost dispune de resurse financiare, materiale si umane pentru desfasurarea activitatii, are contabilitate proprie sau poate avea, nu are relatii cu statul, tertii si nu are conturi bancare. ) !./

.aterie prima

C!"

C!% Cheltuieli

C!(

CC/ 4enituri

!ezultate: profit sau pierdere

c. Centrul de cifra de afaceri are obiectiv principal ma*imizarea cifrei de u ruparea cheltuielilor pe articole de calculatie, pentru nevoi de afaceri. =enereaza doar cheltuieli specifice vanzarilor, desfacerii. CA-ITOLUL I* ,ETODE DE CALCULATIE A COSTURILOR 1.1. AS-ECTE GENERALE

Cheltuielile de calculatie constituie un ansablu de procedee, instrumente structurate pe etape in functie de specificul activitatii astfel incat sa dea posibilitatea determinarii costului pe unitatea de produs. Clasificarea metodelor: ". Dupa momentul efectuarii calculatiei raportat la momentul desfasurarii procesului de fabricatie , avem: - metode utilizate in antecalcul ( metoda standard-cost); - metode utilizate un postcalcul ( metoda globala pe fa*e, metoda globala pe comenzi); - metode utilizate atat in antecalcul cat si in postcalcul (metoda direct- costing, metoda tarif ora:masina si metoda standard cost $ dupa inregistrarea costurilor efective da posibilitatea calculului analizei si urmaririi abaterilor de la costul prestabilit. ". Dupa categoria cheltuielilor luate in considerare la determinarea costului: - metode de tip absorbant sau integral $ pentru determinarea costului se iau in considerare toate cheltuielile imputabile in mod rational pe purtatorul de cost. /cestea cuprind: 6 metoda globala 6 metoda pe faze, pe comenzi; 6 metoda standatrd cost 6 metoda tarif ora : masina - metode de tip partial - pentru determinarea costului se iau in considerare numai anumite cheltuieli, respectiv acele cheltuieli care au o anumita legatura ori dependenta de purtotarul de cost. /cestea cuprind: 6 metoda direct costind - presupune separarea cheltuielilor in variabile si fi*e si determinarea costului unitar numai pe baza cheltuielilor variabile ; 6 metoda costurilor directe $ presupune separarea cheltuielilor in directe si indirecte si determinarea costului unitar pe baza cheltuielilor directe. #. Dupa obiectivele urmarite: - metode care au ca singur obiectiv calculul costurilor. /cestea cuprind: 6 metoda globala pe faze, pe comenzi - metode care pe langa calculul costurilor urmaresc si alte obiective, indeosebi de analiza. /cestea cuprind: 6 metoda standard cost; 6 metoda direct costing; 6 metoda tarif ora $ masina. rasaturi si etape privind metodele de calcul T%a)at"%# co1"'!2 - fiecare metoda de calcul este caracterizata prin etape succesive de efectuare a lucrarilor de calculatie; - in cadrul fiecarei etape se folosesc o serie ori categorie de procedee de calculatie si modalitati concrete de lucru. $tape de calcul

-ornind de la structurarea metodelor in metode de tip abserbant si metode de tip partial, se vor determina si etapele , si implicit, metodele de calcul pe cele doua categorii de metode. %. $tape specifice metodelor de tip absorbant: . . . 4. #eterminarea si delimitarea cheltuielilor pe purtator si pe sectoare (colectarea cheltuielilor) !epartizarea cheltuielilor indirecte - folosind procedeul suplimentarii &epararea cheltuielilor productiei terminate de cele aferente productiei neterminate $ separarea se face in functie de gradul de finisare a produselor. #eterminarea costului unitar si a abaterilor dintre costul efectiv si costul prestabilit.

". $tape specifice metodelor de tip partial: . . . 4. 4. #eterminarea si delimitarea cheltuielilor pe purtator si pe sectoare $ colectarea cheltuielilor pe articole de calculatie . &epararea cheltuielilor in raport cu gradul de finisare $ separarea cheltuielilor aferente productiei terminate de cele aferente productiei neterminate. #eterminarea costului unitar pe baza cheltuielilor imputabile $ se iau in considerare numai acele cheltuieli care au o anumita dependenta ori legatura cu volumul productiei. Trecerea cheltuielilor de structura $ cheltuieli fi*e direct pe contul de rezultate. Calculul indicatorilor specifici metodei. A)!1a'a%# )# $!o)!0#%# ,!to$! $! t#( ABSORBANT C !lt"#!l# 2 5 $#%!ct! 5 #'$#%!ct! ETA-E ". Colectarea cheltuielilor Ch directe > Ch indirecte (purtator de cost) (sector de activ.) %. !epartizarea cheltuielilor indirecte Ch indirecte (procedeul suplimentarii ) ( sector ) ? -rodus (costul produsului ) ? Ch directe > Ch indirecte (. &epararea cheltuielilor dupa gradul de finisare $ productia terminata:neterminata pentru cheltuieli totale ( Ch directe > Ch indirecte) 0. #eterminarea costului unitar $ se aplica procedeele specifice, iar costul unitar are la baza cheltuielile totale ( Ch directe si ch indirecte) ". Colectarea cheltuielilor Ch variabile > Ch fi*e (produs) (structura:sector) ,!to$! $! t#( -ARTIAL C !lt"#!l# 2 5 /a%#a0#l! 5 6#7!

%. &epararea cheltuielilor dupa gradul de finisare al produselor $ separarea se face dupa cheltuielile partiale (Ch variabile) (. &epararea cheltuielilor prin procedeul specific de determinare a costului unitar. Costul unitar este de tip partial (are la baza numai cheltuieli variabile).

0. Trecerea cheltuielilor de structura (cheltuielilor fi*e) in costul perioadei si implicit in contul de rezultate. Cheltuieli fi*e ? Cost perioada ? Cont rezultate Cost perioada 8 Cheltuieli fi*e %. Calcul de indicatori specifici #irect costing: - punct de echilibru - factor de acoperire - coeficient de siguranta dinamic - intervalul de siguranta

". !rezentarea metodelor de calculatie a. ,!to$! $! t#( a0)o%0a't 2 - clasice : metoda globala, moetoda pe comenzi, metoda pe faze; - evoluate: metoda standard cost 0. ,!to$! $! t#( (a%t#al2 - metoda direct costing

-otrivit -recizarilor privind unele masuri referitoare la organizarea si conducerea contabiliatii de gestiune, aprobate prin O.)-"@%1:%55( co'ta0#l#tat!a $! 8!)t#"'! )! o%8a'#9!a9a de administratorul persoanei 'uridice fie utilizand conturi specifice, fie prin dezvoltarea conturilor din contabilitatea financiara, fie cu ajutorul evidentei tehnico-operative proprii. Folo)#%!a co't"%#lo% $#' cla)a a 45a a -lanului de conturi general cuprins in !eglementarile contabile conforme cu #irectiva a 4-a a Comunitatilor +conomice +uropene, aprobate prin O.)- "32%:%552, !)t! o(t#o'ala. &tructura costului serviciilor "'"# (%!)tato% $! )!%/#c## cuprinde manopera si alte cheltuieli legate de personalul direct anga'at in furnizarea serviciilor, inclusiv cele legate de personalul insarcinat cu supravegherea, precum si regiile corespunzatoare. /lte cheltuieli se includ in costul lucrarilor, serviciilor numai in masura in care reprezinta costuri suportate pentru a presta serviciile in forma si in locul in care s-a stabilit de comun acord. &tructura costului serviciilor "'"# (%!)tato% $! )!%/#c## cuprinde manopera si alte cheltuieli legate de personalul direct anga'at in furnizarea serviciilor, inclusiv cele legate de personalul insarcinat cu supravegherea, precum si regiile corespunzatoare. /lte cheltuieli se includ in costul lucrarilor, serviciilor numai in masura in care reprezinta costuri suportate pentru a presta serviciile in forma si in locul in care s-a stabilit de comun acord. -entru calculul costurilor lucrarilor, serviciilor si al costurilor perioadei, cheltuielile inregistrate in contabilitatea financiara dupa natura lor se grupeaza in contabilitatea de gestiune astfel: a) c !lt"#!l# $#%!ct!:

0) c !lt"#!l# #'$#%!ct!: c) c !lt"#!l# $! $!)6ac!%!: $) c !lt"#!l# 8!'!%al! $! a$1#'#)t%at#!. C !lt"#!l#l! $#%!ct! )"'t ac!l! c !lt"#!l# ca%! )! #$!'t#6#ca (! "' a'"1#t o0#!ct $! calc"lat#! ()!%/#c#"; l"c%a%!; co1a'$a; 6a9a; act#/#tat!; 6"'ct#!; c!'t%" !tc.) #'ca $#' 1o1!'t"l !6!ct"a%## lo% )# ca ata%! )! #'cl"$ $#%!ct #' co)t"l o0#!ct!lo% %!)(!ct#/!. C !lt"#!l#l! $#%!ct! c"(%#'$2 co)t"l $! ac #9#t#! al 1at!%#al!lo% $#%!ct! co')"1at!; !'!%8#a co')"1ata #' )co("%# t! 'olo8#c!; 1a'o(!%a $#%!cta ()ala%##; a)#8"%a%# )# (%ot!ct#a )oc#ala !tc.); alt! c !lt"#!l# $#%!ct!. C !lt"#!l#l! $#%!ct! c"(%#'$2 co)t"l $! ac #9#t#! al 1at!%#al!lo% $#%!ct! co')"1at!; !'!%8#a co')"1ata #' )co("%# t! 'olo8#c!; 1a'o(!%a $#%!cta ()ala%##; a)#8"%a%# )# (%ot!ct#a )oc#ala !tc.); alt! c !lt"#!l# $#%!ct!. Cheltuielile indirecte sunt acele cheltuieli care nu se pot identifica si atribui direct pe un anumit obiect de calculatie. +le privesc intreaga productie a unei sectii sau a unei persoane 'uridice in ansamblul ei. Cheltuielile indirecte sunt acele cheltuieli care nu se pot identifica si atribui direct pe un anumit obiect de calculatie. +le privesc intreaga productie a unei sectii sau a unei persoane 'uridice in ansamblul ei.

C !lt"#!l#l! $#%!ct! c"(%#'$2 co)t"l $! ac #9#t#! al 1at!%#al!lo% $#%!ct! co')"1at!; !'!%8#a co')"1ata #' )co("%# t! 'olo8#c!; 1a'o(!%a $#%!cta ()ala%##; a)#8"%a%# )# (%ot!ct#a )oc#ala !tc.); alt! c !lt"#!l# $#%!ct!. C !lt"#!l#l! $#%!ct! c"(%#'$2 co)t"l $! ac #9#t#! al 1at!%#al!lo% $#%!ct! co')"1at!; !'!%8#a co')"1ata #' )co("%# t! 'olo8#c!; 1a'o(!%a $#%!cta ()ala%##; a)#8"%a%# )# (%ot!ct#a )oc#ala !tc.); alt! c !lt"#!l# $#%!ct!. Cheltuielile indirecte sunt acele cheltuieli care nu se pot identifica si atribui direct pe un anumit obiect de calculatie. +le privesc intreaga productie a unei sectii sau a unei persoane 'uridice in ansamblul ei. Cheltuielile indirecte sunt acele cheltuieli care nu se pot identifica si atribui direct pe un anumit obiect de calculatie. +le privesc intreaga productie a unei sectii sau a unei persoane 'uridice in ansamblul ei.

Cheltuielile directe sunt acele cheltuieli care se identifica pe un anumit obiect de calculatie (serviciu, lucrare, comanda, faza, activitate, functie, centru etc.) inca din momentul efectuarii lor si ca atare se includ direct in costul obiectelor respective. C !lt"#!l#l! $#%!ct! c"(%#'$2 co)t"l $! ac #9#t#! al 1at!%#al!lo% $#%!ct! co')"1at!; !'!%8#a co')"1ata #' )co("%# t! 'olo8#c!; 1a'o(!%a $#%!cta ()ala%##; a)#8"%a%# )# (%ot!ct#a )oc#ala !tc.); alt! c !lt"#!l# $#%!ct!. C !lt"#!l#l! $#%!ct! c"(%#'$2 co)t"l $! ac #9#t#! al 1at!%#al!lo% $#%!ct! co')"1at!; !'!%8#a co')"1ata #' )co("%# t! 'olo8#c!; 1a'o(!%a $#%!cta ()ala%##; a)#8"%a%# )# (%ot!ct#a )oc#ala !tc.); alt! c !lt"#!l# $#%!ct!. Cheltuielile indirecte sunt acele cheltuieli care nu se pot identifica si atribui direct pe un anumit obiect de calculatie. +le privesc intreaga productie a unei sectii sau a unei persoane 'uridice in ansamblul ei. Cheltuielile indirecte sunt acele cheltuieli care nu se pot identifica si atribui direct pe un anumit obiect de calculatie. +le privesc intreaga productie a unei sectii sau a unei persoane 'uridice in ansamblul ei.

Cheltuielile directe cuprind: costul de achizitie al materialelor directe consumate, energia consumata in scopuri tehnologice, manopera directa (salarii, asigurari si protectia sociala etc.), alte cheltuieli directe. Cheltuielile indirecte sunt acele cheltuieli care nu se pot identifica si atribui direct pe un anumit obiect de calculatie. +le privesc intreaga productie a unei sectii sau a unei persoane 'uridice in ansamblul ei. -entru determinarea costurilor de productie si pentru inregistrarea acestora in contabilitate la firma dumneavoastra, este necesara parcurgerea mai multor !ta(!:

stabilirea obiectelor de calculatie (tipuri de servicii, lucrari, proiecte etc) care ar trebui codificate intr-un anumit mod (pentru e*emplificare &" si &%) si cartografierea unitatii in centre de activitate cum ar fi: ateliere de e*ecutie servicii, laboratoare, departament comercial, departament administrativ etc; decontarea cheltuielilor in cursul lunii& care consta in inregistrarea cheltuielilor dupa natura, in contabilitatea financiara si colectarea acestora pe destinatii, in contabilitatea de gestiune; decontarea cheltuielilor in cursul lunii& care consta in inregistrarea cheltuielilor dupa natura, in contabilitatea financiara si colectarea acestora pe destinatii, in contabilitatea de gestiune; decontarea cheltuielilor in cursul lunii& care consta in inregistrarea cheltuielilor dupa natura, in contabilitatea financiara si colectarea acestora pe destinatii, in contabilitatea de gestiune;

' decontarea cheltuielilor in cursul lunii& care consta in inregistrarea cheltuielilor dupa natura, in contabilitatea financiara si colectarea acestora pe destinatii, in contabilitatea de gestiune;

S-ar putea să vă placă și