CUPRINS

INTRODUCERE....................................................................................................................................5
CAPITOLUL 1 ASPECTE TEORETICE PRIVIND CALCULAREA COSTURILOR DE PRODUCŢIE PRIN
METODA PE COMENZI........................................................................................................................6
1.1 CARACTERIZAREA COSTURILOR SI TIPURI DE COSTURI......................................................6
1.2STRUCTURA COSTURILOR..............................................................................................................9
1.3DEFINIREA CALCULAȚIEI COSTURILOR.........................................................................................12
1.4PRINCIPIILE CALCULAȚIEI COSTURILOR PRIN METODA PE COMENZI......................................13
1.5 OBIECTIVUL DE CALCULAȚIE AL COSTURILOR.........................................................................15
CAPITOLUL 2 . CONTABILITATE DE GESTIUNE ȘI CALCULAȚIA COSTURILOR – ELEMENTE
CONCEPTUALE..................................................................................................................................18
2.1 OBIECTUL CONTABILITĂȚII DE GESTIUNE...............................................................................18
2.1.2 ROLUL ȘI FUNCȚIILE CONTABILITATII DE GESTIUNE............................................................18
2.2 ORGANIZAREA CONTABILITAȚII DE GESTIUNE - FACTORII DE ORGANIZARE..........................19
2.2.1 CONTURI DE GESTIUNE – CLASA 9.......................................................................................20
2.2.2 CLASIFICAREA METODELOR.................................................................................................24
2.2.3 PREZENTAREA METODELOR DE CALCULAȚIE.......................................................................25
CAPITOLUL 3 CALCULAȚIA COSTURILOR LA S.C FILIP PROD CARN SRL.............................................27
3.1. PREZENTAREA GENERALA A S.C. FILIP PROD CARN S.R.L......................................................27
3.1.1 OBIECTUL DE ACTIVITATE ȘI STRUCTURA GAMEI DE PRODUSE...........................................27
3.1.2 CLIENȚII SI CONCURENȚA FIRMEI........................................................................................28
3.1.3.ANALIZA SWOT....................................................................................................................29
3.2 ORGANIZAREA CALCULAȚIEI COSTURILOR LA S.C. FILIP PROD CARN SRL...............................31
3.2.1 CALCULUL COSTULUI UNITAR LA PRODUSELE: SALAM USCAT, CARNAȚI OLTENEȘTI ȘI
KAISER..........................................................................................................................................33
3.2.2 CALCULUL COSTULUI UNITAR LA CÂRNAȚI OLTENEȘTI........................................................33
3.2.4 CALCULUL COSTULUI UNITAR LA KAISER.............................................................................37
3.2.3 CALCULUL COSTULUI EFECTIV LA SALAM USCAT.................................................................40
CONCLUZII ȘI PROPUNERI................................................................................................................44
BIBLIOGRAFIE...................................................................................................................................49
ANEXE..............................................................................................................................................51
 INTRODUCERE
Tema proiectului este intitulată „ Calcularea costurilor de producție la SC Filip
Prod Carn SRL prin metoda pe comenzi. Pentru a putea trata acest subiect, trebuie
cunoscuți termenii esențiali ai lucrării, cum ar fi: metodă, cost, calculația costurilor și
comandă.
Metodele de calculație a costurilor se referă la modul de organizare a repartizării
cheltuielilor de producție, cu scopul de a determina costul pe produs.
Costul reprezintă acea parte a cheltuielilor materiale, de personal și alte cheltuieli
care într-un fel sau altul, direct sau indirect concură la realizarea unui produs și se regăsesc
în structura produsului respectiv. În costul unui produs se cuprind direct sau indirect
cheltuieli generate de materii prime, salarii și contribuțiile aferente, energie, amortizări,
cheltuieli efectuate de terți.
Calculația costurilor presupune ansamblul lucrărilor efectuate într-o formă
organizată cu scopul de a obține informații privind costul bunurilor, lucrărilor, serviciilor,
activităților sau altor obiecte de calculație.
Cunoscând acești termeni esențiali, in capitolele ce vor fi dezvoltate se va vorbi
despre:
În capitolul 1 s-au prezentat metodele de calculație a costurilor, mai exact definiție,
clasificare și factorii care conduc la alegerea unei metode în contabilitate;
În capitolul 2 s-a precizat metoda de calculație a costurilor pe comenzi, domeniul de
aplicare a acestei metode; formarea comenzilor, precum și lansarea lor în fabricație.
În capitolul 3 s-a realizat un studiu de caz cu referire la metoda de calculație a
costurilor de producție prin metoda pe comenzi, la SC. Filip Prod Carn.SRL.
Facultatea de Stiințe Economice din cadrul Universitați Petrol și Gaze din Ploiești
ne-a învățat să ne dorim să fim primii, să credem în forțele noastre, să fim creatori de
valoare în sfera oricărui domeniu de activitate și mai ales să ne cunoaștem mai bine pentru
a ști ceea ce să ne dorim.
Mulțumiri admirabililor profesori care ne-au îndrumat pe căi inteligente și mai ales
părinților care ne-au susținut cu încredere la fiecare pas din drumul vieții.

5
 CAPITOLUL 1 ASPECTE TEORETICE PRIVIND CALCULAREA
COSTURILOR DE PRODUCŢIE PRIN METODA PE COMENZI
1.1 CARACTERIZAREA COSTURILOR SI TIPURI DE COSTURI

Costul este reprezentat ca însumarea cheltuielilor de producţie efectuate de o

inteprindere, într-un interval de timp, în vederea obținerii produselor finite, a lucrărilor sau
prestarii serviciilor, potrivit obiectului de activitate al inteprinderii. Analiza costurilor
reprezintă, in primul rând, calcularea costului global, a costului unitar şi a costului
marginal.
Costul global este alcătuit din cheltuieli totale ocazionate de un anumit volum al
producţiei. Prețul unitar se stabilește ca un raport între costul global şi volumul fizic,
aferent acestuia. Prețul marginal se poate reprezenta sub forma sporului de cheltuieli
totale(DCt), obținut ca urmare a urcarii consumului de factori de producţie( materiali şi
umani) pentru a suplimenta cu o unitate producția(DQ).
 Formula de calcul a costului marginal(Cm) este urmatoarea:
∆ Ct
Cm= , unde:
∆Q
∆Ct – Cheltuieli totale
∆Q – Producția
Producția se clasifică dupa anumite criterii. Dupa calcularea producției avem:
 Costuri prestabilite(antecalculate), cum sunt costurile fixe sau normale,
 Costuri efective, decide după executarea cheltuielilor respective (costuri
postcalculate)
 Cost total sau (full costing) care este reprezentat de toate cheltuielile
(directe și indirecte) ocazionate de obţinerea produsului
 Cost variabil sau (direct costing) alcatuit din toate cheltuielile variabile
 Cost rațional, stabilit prin micșorarea din costul integral a costului
subactivitații.
 În  contabilitatea colectarii cheltuielilor de producție incepe cu recunoașterea
cheltuielilor aferente producției şi continuă cu așezarea lor pe regiuni de cheltuieli sau
zone(sectoare) de cheltuieli(atelier, secţie, centre de producţie, sector administrativ, sector
comercial, etc).

6
 Pe obiecte de calculație( produs, lucrare, serviciu, operaţie tehnologică, etc), pe
articole de caculație( materii prime și materiale directe, salarii directe, cheltuieli specifice
de fabricaţie, cheltuieli cu întretinerea şi funcționarea utilajelor etc) precum și pe perioade
de gestiune.
 Obiectul de calculaţie se poate identifica cu un anumit produs, lucrare, serviciu,
comanda, loturi de produse, operație tehnologică, fază tehnologică, grup de mașini, etc. În
masura în care obiectul de calculație nu se identifică cu produsul, el constituie o treaptă
intermediara necesară gruparii costurilor în scopul delimitării pe feluri de purtători de
valoare.
„Purtătorul de cost este reprezentat de produsele fabricate, lucrarile executate şi
serviciile prestate în calitate de rezultat material, concret al procesului de producție.(Mitroi,
2011)
Articolul de calculaţie este un element sau mai multe elemente de cheltuieli cu
aceaşi funcție economica sau funcţie în gestiune interna a inteprinderii. Se remarcă , astfel,
articole de calculaţie privind funcțiile de producţie, comerciale, administrativă, financiară şi
de cercetare-dezvoltare a inteprinderii.
Potrivit acestui domeniu articolul de calculație face referință la :
 Costul producţiei în curs de execuţie( producţie neterminată);
 Cheltuieli intregistrate în avans( cheltuieli întregistrate în avans preluate la
începutul perioadei, respectiv cheltuielile întregistrate în avans transferate
perioadei);
 Cheltuieli directe de producţie:
 materii prime şi materiale.
 salarii directe
 cheltuieli specifice de fabricație
 Cheltuieli indirecte de producţie:
 cheltuieli cu menținerea şi funcționarea utilajelor
 cheltuieli totale ale secţiei
 Cheltuieli financiare:
 cheltuieli cu dobânzile
 cheltuieli complementare dobânzilor        
 Cheltuieli generale de administraţie;
 Cheltuieli de desfacere;
 Cheltuieli de cercetare şi dezvoltare.

7
 La articolele de calculaţie “materii prime şi materiale directe” sunt incluse
consumurile de materii prime şi materiale care intra în structura produselor, diverse
materiale folosite pentru fabricarea produselor sau cele destinate să asigure desfașurarea
procesului tehnologic.
 Articolul de calculaţie “salarii directe” cuprinde salariile muncitorilor direct
eficient, în acord sau regie, calculate pentru munca prestată în producţie, care pot fi
identificate pe repere, produse, lucrări, servicii. Sunt cosiderate salarii indirecte acele salarii
care nu se pot identifica pe repere, produse, lucrări si servicii( premii, sporuri de vechime,
etc). Salariile indirecte, inclusiv indemnizaţiile pentru concediu de odihnă se include în
articolul de calculaţie “cheltuieli generale ale secţiei”.
Articolul de calculaţie “ cheltuieli specifice de fabricaţie” cuprinde cheltuieli
specifice fiecarei ramuri de activitate, cum ar fi: cheltuieli cu reparaţiile capitale, amortizări
specifice şi cheltuieli cu decopertări si pregatiri miniere – în industria extractivă; cheltuieli
cu întreținerea şi funcționarea utilajelor, amortizarea şi chiriile aferente acestora – în
industria de construcții – montaj, etc. (proiecte, 2015)
  La articolul de calculaţie “ cheltuieli cu întretinerea şi funcționarea utilajului” se
cuprind: reparaţiile la utilajele şi mijloacele de transport ale secţiei; amortizarea şi chiria
utilajelor şi mijloacelor de transport ale secției; uzura şi reparaţia sculelor, dispozitivelor şi
verificatoarelor cu destinaţie specială; cheltuieli cu energia şi combustibilul; alte cheltuieli
de intreţinere şi funcționarea ale utilajelor.
  Articolul de calculaţie “ cheltuieli generale ale secţiei” se cuprinde din : salariile
secţiei plătite în regie, contribuţia la asigurarile sociale, la fondul de şomaj, la fondul pentru
accidente şi boli profesionale, comisionul Inspectoratului Teritorial de Muncă, pentru
personalul secţiei; amortizarea şi chiria mijloacelor fixe ale secţiei( altele decât utilajele şi
mijloacele de transport); energia, combustibil şi alte consumuri similare; cheltuieli
administrativ gospodareşti ale secţiei; alte cheltuieli generale ale secţiei. (proiecte, 2015)
 “Cheltuielile financiare cuprind: cheltuielile cu dobânzile şi cheltuielile complementare
dobânzilor( slabirea primelor de emisiune sau de rambursare a titlurilor de împrumut,
servicii şi comisioane bancare, diferenţele nefavorabile de curs valutar privind fondurile
împrumutate)”. (Tegledi, 2012)

8
 Din categoria cheltuielilor financiare se include în costul produsului numai
cheltuielile cu dobânzile aferente împrumuturilor, la firmele cu ciclu lung de fabricaţie care
pot fi repartizate asupra costurilor de producţie ale produselor respective. În cadrul
articolului de calculaţie “ cheltuieli generale de administraţie” sunt cuprinse: salariile
personalului de administraţie; amortizarea şi chiriile de interes general de administraţie;
reparații ale mijloacelor fixe de interes general de administraţie; energie, combustibil şi alte
consumuri similare; cheltuieli administrativ gospodareşti; alte cheltuieli generale de
administraţie.  
Articolul de calculație “ cheltuieli de desfacere” cuprinde: cheltuieli de desfacere la
intern( cheltuielile de transport şi manipulare, cheltuieli de ambalare, cheltuieli cu reclama
sau publicitatea, alte cheltuieli de desfacere) şi cheltuieli la export ( cheltuieli de transport,
manipulare, depozitare, sortare, vămuire şi alte cheltuieli de desfacere la export).
„Cheltuielile cu întreținerea şi funcționarea utilajelor precum şi cheltuielile de desfacere
sunt cheltuieli variabile, pe când cheltuielile generale ale secției şi cheltuielile generale de
administrație sunt cheltuieli fixe.” (Zefinescu, 2015)

1.2STRUCTURA COSTURILOR
Recunoașterea şi evaluarea inițială a bunurilor, lucrărilor, serviciilor în
contabilitatea financiară se efectuează la cost de achiziţie sau cost de producţie, după
caz.  În scopul determinării costurilor unitare, astfel încat bunurile, lucrările, serviciile să
poată fi stabilite şi verificate, precum şi pentru analiza costurilor şi a eficienței activităţii, în
contabilitate de gestiune cheltuielile se clasifică în:
 Costuri de achiziţie;
 Costuri de producţie;
 Costuri de prelucrare;
 Cheltuieli ale perioadei.;

 Costul stocurilor trebuie să cuprindă toate costurile aferente achiziție, producției,

prelucrării, precum și alte costuri suportate pentru a aduce bunurile, lucrările, serviciile în
forma și în locul în care se găsesc în prezent. (Avocatnet, 2016)
  Costul de achiziție al bunurilor cuprinde prețul de cumpărare, taxele de import și
alte taxe( cu excepția acelora pe care firma le poate recupera de la autoritațile fiscale),

9
cheltuielile de transport, manipulare și alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achiziției
bunurilor respective.Reducerile comerciale, rabaturile și alte elemente similare nu
se include în costul de achiziție.
  Costul de producție este reprezentat de cheltuielile directe :
 materiale directe;
 energie consumată în scopuri tehnologice;
 manopera directă;
 alte cheltuieli directe de producție;

 Costul de prelucrare cuprinde manopera și alte cheltuieli legate de personalul direct

angajat în furnizarea serviciilor, inclusiv personalul insarcinat cu supravegherea, precum și
cheltuielile indirecte corespunzătoare. (Hamorsoft, 2016)
Alte cheltuieli care pot fi incluse în anumite condiții specifice în costul bunurilor,
lucrărilor, serviciilor sunt:
Un activ cu durată de fabricație lung este un activ care are nevoie de o perioadă de
timp pentru a fi gata în vederea utilizării sale prestabilite sau pentru vânzare cheltuielile
generale de administrație pot fi incluse în costul bunurilor în măsura în care reprezintă
cheltuieli suportate pentru a aduce lucrurile în forma și în domeniul în care se găsesc în
prezent și se explică luarea lor in considerare, în anumite condiții deosebite de exploatare.
Cheltuielile cu depozitare, cu excepția cazurilor în care astfel de costuri sunt
necesare în procesul de producție, anterior trecerii într-o noua fază de fabricație; (Creeaza,
2016)
 Regiile generale de administrație care nu participă la aducerea stocurilor;
 Costurile de desfacere;
 Cheltuielile fixe(regie fixa) nealocate costului(costul subactivitații)

Pentru realizarea costurilor bunurilor, lucrărilor, serviciilor și al costurilor perioadei,

cheltuielile înregistrate în contabilitatea financiară, se grupeaza în contabilitatea de gestiune
astfel:
a)      cheltuieli directe;
b)      cheltuieli indirecte;
c)      cheltuieli de desfacere
d)      cheltuieli generale de administrație.
 Calculul costului unitar format din :
10
 a. cheltuieli directe:
 materii prime și materiale directe;
 salarii directe;
 contribuția privind asigurarea și protecția socială (aferente salariilor directe).

b. cheltuieli indirecte de producție (cheltuieli comune ale secției)

 cheltuieli cu întreținerea și funcționarea utilajelor(CIFU)
 cheltuieli generale ale secției(CGS)

c. cheltuieli de desfacere
d.cheltuieli generale de administrație
Cheltuielile directe sunt acele cheltuieli care se identifică pe un anumit obiect de
calculație( produs, serviciu, lucrare, comandă, fază, activitate, centru de profit, centru de
cheltuieli, etc) înca din momentul efectuarii lor și ca atare se include direct în costul
obiectelor de calculație respectivă.
Cheltuielile directe cuprind:
 costul de achiziție al materiilor prime și materialelor directe consumate;
 energia consumată în scopuri tehnologice;
 manopera directă ( salarii, asigurări și protecția socială);
 alte cheltuieli directe.

Cheltuielile indirecte sunt acele cheltuieli care nu se pot identifica și atribui direct
pe un anumit obiect de calculație, ci privesc întreaga producție a unei secții sau a firmei în
ansamblul ei. (Scrigroup, 2016)
Cheltuielile indirecte cuprind:
 regia fixa de producție, formată din cheltuieli indirecte de producție, care
rămân relativ constante indiferent de volumul producției, cum ar fi:
amortizarea utilajelor și echipamentelor, intreținerea secțiilor și utilajelor,
precum și cheltuielile cu conducerea și administrația secțiilor.
 regia variabilă de producție, care constă în cheltuieli indirecte de producție,
care variază în raport cu volumul producției, cum ar fi: cheltuieli indirecte cu
consumul de materiale și forța de muncă.
Alocarea sau repartizarea cheltuielilor fixe (regie fixa) asupra costurilor
se face pe baza capacitații normale de producție.

Capacitatea normală de producție reprezintă producția estimată a fi obținută, în

medie, de-a lungul unui anumit număr de perioade, în condiții normale, având în vedere și

11
pierderea de capacitate rezultată din intreținerea planificată a echipamentului.Nivelul real al
activitații este reprezentat de producția obtinută, iar nivelul normal al activitații este
reprezentat de capacitatea normala de producție. Cheltuielile fixe nealocate costului sunt
recunoscute drept cheltuieli în contul de profit și pierdere. (proiecte, 2016)
Atunci când costurile de producție, de prelucrare nu se pot identifica distinct pentru
fiecare produs în parte, acestea se alocă pe baza unor procedee raționale, aplicate cu
consecvența( procedeul diviziunii simple, procedeul cantitativ, procedeul indicilor de
echivalență, procedeul echivalării cantitative a produsului secundar cu produsul principal,
procedeul deducerii valorii produselor secundare, etc).
Calculația costurilor poate fi efectuată dupa una din metodele următoare:
 metoda costului standard
 metoda pe comenzi,
 metoda pe faze
 metoda globală
 metoda direct costing
 sau alte metode adoptate de către firma în funcție de modul de organizare a
producției, specific activitații, particularitațile procesului tehnologic și de
necesitațile proprii.

1.3DEFINIREA CALCULAȚIEI COSTURILOR

Așa cum s-a dovedit , orice cheltuială se transforma în cost în cazul în care este
asociată urmatoarele elemente :
 resursa consumată
 perioada de timp
 loc de consum
 In acest scop cheltuielile trebuie să fie supuse unui proces:
 de evaluare
 măsurare
 clasificare
 calculare în raport cu structurile de mai sus.

Acest proces de alegere și agregare este numit și calculația costurilor. Ea reprezintă

, deci , un procedeu de operații matematice , mai mult sau mai puțin complexe , prin care
se arată identificarea , evaluarea, gruparea , împarțirea elementelor și structurilor de

12
cheltuieli. În urma calculației se vede costul resursei utilizate costul locului de activitate ,
costul activității sau procesului , iar , în final costul produsului și costul perioadei.
Prin calculație , costul se delimitează ca o marime agregată și în unitați monetare a
tuturor consumurilor de resurse încorporate , printr-o succesiune de procedee tehnice , intr-
un bun material sau o prestație de servicii realizate în cadrul unei înteprinderi.
Semnificația calculației costurilor se arată în măsura în care se au în vedere următoarele :
obiectul , domeniile , sarciniile și poziția calculație costurilor în inteprindere. (Scritub,
2015)
“Obiectul calculației costurilor îl repezintă colectarea și ventilarea cheltuielilor și
veniturilor în vederea obținerii costurilor și rezultatelor analitice ale inteprinderii” . Sau
văzut dintr-o alta perspectivă , calculația costurilor reprezintă procesul de adunare și
sortare privind costurile istorice , în vederea evaluării stocurilor și masurării profitului.
(regie live, 2016)
Altfel spus , calculația costurilor se ocupă și de analiza costurilor și rezultatelor
viitoare pentru a sprijinii conducerea în privința planificării , luării deciziilor și controlului.
Calculația costurilor se delimitează simultan ca și instrument informațional dar și
ca instrument de gestiune asupra înbunatațirii performanței înteprinderii .
În mod concret , rolul calculației costurilor în înteprindere se traduce prin
urmatoarele obiective:
 Calcularea postfaptică și previzională a costurilor de produse , prestări de
servicii , activitați și funcții
 Determinarea rezultatelor analitice prin compararea costului delimitat pe una
dintre structurile de mai sus cu pretul de vânzare ;
 Previzionarea cheltuielilor și veniturilor prin înlucuirea rețelei interne de
bugete ;
 Controlul costurilor și bugetelor prin intermediul abaterilor “ (Oprea &
Cristea, Contabilitate de gestiune si calclatia costurilor, 2008)

1.4PRINCIPIILE CALCULAȚIEI COSTURILOR PRIN METODA PE

COMENZI
Calculația costurilor are ca punct de plecare anumite principii care asigură un
conținut real și exact costului producției.

13
 Principiile calculației costurilor sunt următoarele :
 Determinarea obiectului calculației ;
 Alegerea metodei de calculație;
 Delimitarea pe feluri de activitați a indicatorilor economico-financiari care
fac obiectul calculației costurilor;
 Delimitarea în timp a datelor și informațiilor pe baza cărora se calculează
costurile;
 Delimitarea în spatiu sau pe locuri (centre) de cheltuieli a datelor și
informațiilor care stau la baza calcularii costurilor.

“Determinarea obiectului calculației” - este locul de lansare în organizarea

calculației costurilor și este delimitat prin obiectul pentru care se efectuează calculația .
Determinarea se mai poate face în baza unui raport în care sunt justificate medodele
economice care au ajutat la calculația respectivă. Pe suprafața sectorului de aprovizionare
obiectul de calculație este reprezentat de materia primă , un material care se consumă în
timp de o anumită marfă sau o grupă de mărfuri. Pe sectorul producție obiectul de calculație
poate fii reprezentat de un produs sau de o grupare de produse , o lucrare , o comandă sau
un loc de cheltuieli.
“ Alegerea metodei de calaculație” – “ reprezintă o problemă cu implicații deosebite
în determinarea conținutului și exacitatii indicatorului care constiutuie acest obiect de
calculație” . (Lepădatu, 2010)
Datorită existarii unei game mari a indicatorilor economico-finaciari care se
calculează în contabilitate și modul de calculație prin care se determină indicatorii în
cauză sunt diferite .
“ Delimitarea pe feluri de activitați a indicatorilor economico-financiari care fac
obiectul calculației costurilor” – referitor la acest principiu datele și informațiile furnizate
de contabil să fie delimitate și localizate pe feluri de activitați , iar urmarirea și
determinarea indicatorilor economico-financiari să se facă pe același nivel . Dacă
indicadorii nu sunt pe aceeași nivel ei ar trebui să cuprindă doar o anume activitate . În
valoarea costului de producție trebuie cuprinse numai acele cheltuieli care contribuie la
obținerea produselor finite din cursul exercițiului financiar, celelalte cheltuieli fiind
considerate cheltuieli ale perioadei.

14
 Astfel, prima categorie de cheltuieli va fi capitalizată fară a influența rezultatul, iar a
doua categorie de cheltuieli va constitui cheltuieli curente ale perioadei și va influența
rezultatul curent al exercițiului. (Referat, 2016)
“Determinarea în timp a datelor și informațiilor pe baza cărora se calculează
costurile “-Acest principiu este unul comun cu cel utilizat pentru furnizarea informațiilor
din contabilitatea financiară, în sensul ca el stabilește valoarea cheltuielilor aferente
costurilor de producție prin delimitarea lor pe perioade de gestiune, fără a se considera
cheltuieli ale altor perioade, denaturând realitatea acestui indicator.
“Conform acestui principiu, în costul de producție trebuie incluse cheltuieli
curente care se referă la perioada de gestiune curentă, asigurând astfel calcularea cât mai
exactă a costului de producție și a rezultatelor aferente acestui segment al contabilițatii
generale. “(Lungu, 2009)
“ Delimitarea în timp și spatiu sau pe locuri ( centre) de cheltuieli a datelor și
informațiilor care stau la baza calculării costurilor “ - Acest principiu presupune delimitarea
informațiilor pentru principalele procese economice la care se referă, pe fiecare sector de
activitate al intreprinderii având la bază funcțiile acesteia: aprovizionare, producție,
desfacere și management.
Astfel, cheltuielile trebuie contabilizate în funcție de procesele economice separat
pentru fiecare dintre ele în vederea realizării eficienței și controlului acestei ramuri.
În funcție de aceste funcții, cheltuielile participante la costul de producție al
produselor fabricate pot fi clasificate astfel: cheltuieli de aprovizionare, cheltuieli de
desfacere,cheltuieli de management etc. (Scriroup, 2016)

1.5 OBIECTIVUL DE CALCULAȚIE AL COSTURILOR

“Intreprinderile, pentru a caror producție se calculează costuri, aparțin celor mai
diferite ramuri de activitate economică”: industrie, agricultură, silvicultură (inclusiv
exploatare forestieră), construcții-montaj, foraj-geologie, transporturi, telecomunicații,
circulația mărfurilor (prin comerț propriu-zis, aprovizionare tehnico-materială, contractari-
achiziții, inclusiv burse de mărfuri), cercetare stiințifică, proiectare, turism, prestații de
servicii sub cele mai diverse forme (inclusiv activitatea de postă), edituri și poligrafie,
bănci, societăți de asigurare, burse de valori și societăți de tranzacționare a titlurilor de

15
valoare etc. Mai putin utilizat până în prezent, dar deosebit de important pentru aprecierea
modului de gospodărire internă, costul poate fi calculat și în unitațile de învățământ,
educație fizică și sport etc., care pot funcționa ca instituții publice, fundații, ori ca
organizații cu scop lucrativ, urmărind profit, în spetă, ca intreprinderi (Oprea & Cristea,
Contabilitate de gestiune, 2008)
Costuri pot fi calculate și în  raport cu activitațile desfășurate într-o unitate
structurală sau alta și cu posibilitațile concrete de măsurare și exprimare cantitativă a
acestora. Se poate spune deci, că orice fel de activitate și rezultatele sale concrete exprimate
în unitați de măsura adecvate, au un cost al lor.
În forma lor clasică, dar și cea mai complexă, costurile și calculul lor se regăsesc
mai ales la intreprinderile producătoare de bunuri materiale, în primul rând în cele
industriale, care în economia țarilor dezvoltate constituie ramura preponderentă.
De aici, preferința majoritații lucrărilor de costuri, între care și cea de fața, în
tratarea problemelor pe exemplul intreprinderilor industriale. (Rentrop & Straton, 2015)
Pentru calculul costurilor este necesar studiul ambelor coordonate sau
termeni care definesc costul unitar și anume: cheltuielile de producție și de desfacere
exprimate în bani și producția care le ocazionează, determinată organizatoric și cantitativ.
Fiecare dintre coordonatele amintite constituie obiect de studiu pentru contabilitatea de
gestiune și calculația  costurilor în funcție de natura sa, de rolul ce-i revine în cadrul
raportului amintit și de scopul urmărit prin calcul. Astfel, în cazul cheltuielilor privind
obținerea și desfacerea producției contabilitatea de gestiune și calculația costurilor cuprinde
în sfera sa de cercetare următoarele aspecte principale:
 modul de formare a cheltuielilor care se cuprind în costuri și stabilirea de
criterii pentru delimitarea lor față de alte consumuri și plăți
bănesti, care intervin în intreprindere;
 comportamentul și gruparea cheltuielilor privind obținerea și desfacerea
producției în raport cu factorii care le generează și cu caracterul lor;
 diversi indicatori calculați în funcție de cheltuielile privind producția și
desfacerea cum ar fi: cheltuieli materiale la 1000 lei producție marfă, costuri
la 1000 lei producție marfă etc.

16
 În privința celei de a doua coordonate a raportului care definește costul
unitar, contabilitatea de gestiune și calculația costurilor studiază producția din doua puncte
de vedere și anume:
 in calitate de activitate sau proces care se desfasoara într-un anumit cadru
tehnico-organizatoric, și servind concomitent pentru delimitarea cheltuielilor
pe sectoare;
 în calitate de rezultat material concret al consumarii productive a
elementelor fundamentale ale procesului de producție sau cu alte cuvinte ca
produse, lucrări, servicii etc., considerate purtatori de costuri.

În legatură cu sectoarele de cheltuieli, calculația costurilor studiază în principal:

 principiile de constituire și de delimitare a sectoarelor de cheltuieli, în
calitate de categorii specifice calculației;
 dependenta sectoarelor de cheltuieli fața de structurile organizatorice interne
ale intreprinderii-corelația dintre ele;
 capacitatea de producție-sinteza a sectoarelor de activitate din intreprindere
și legatura sa cu costurile.

În cazul purtătorilor de costuri, contabilitatea de gestiune și calculația

costurilor abordează în special:
 modul de stabilire a purtătorilor de costuri-structura lor;
 exprimarea cantitativă a lor în scopul dimensionarii costului pe unitatea de produs.

Contabilitatea de gestiune și calculația costurilor mai are ca obiect unele probleme

de ansamblu cum ar fi:  
 studiul conceptelor fundamentale care guvernează gandirea și calculația
costurilor;
 studiul metodelor de calcul, de optimizare și de prognoza a costurilor și a
condițiilor de aplicare a acestora în intreprinderi etc.

17
 CAPITOLUL 2 . CONTABILITATE DE GESTIUNE ȘI
CALCULAȚIA COSTURILOR – ELEMENTE CONCEPTUALE
2.1 OBIECTUL CONTABILITĂȚII DE GESTIUNE
Disciplina contabitității de gestiune a stabilit realizarea unei relații între cheltuielile
efectuate și producția obtinută, concretizată în stabilirea prețului pe purtatorul de cost
( produs, lucrare, serviciu, etc).
Preturile se determină atat standard cat și efectiv. Concomitent, prin contabilitatea
de gestiune se obține o confruntare între prețurile prestabilite (antecalculate) și cele
efective, stabilind și interpretând abaterile rezultate.
Contabilitatea de gestiune mai da șansa primirii de rezultate analitice pe fiecare
purtător de cost.
Contabilitatea de gestiune defineste costurile și rezultatele analitice în faza de
obtinere ( fabricație) a producției. Totuși, rezultatele analitice pot fi corelate și în faza de
vânzare a produselor.
Contabilitatea de gestiune mai are și următoarele denumiri:
 “contabilitate analitică pentru că propune informașii analitice prin cost și
rezultat (C.Caraiani & M.Dumitrana, 2008)
 contabilitate internă pentru ca informațiile sunt destinate numai pentru
interiorul firmelor ( dar și organelor de control conform legii);
 contabilitate manageriale pentru că procură informații prin cost și rezultat
managementului societații. În fapt este partea cea mai consistentă a
contabilitatii manageriale.

2.1.2 ROLUL ȘI FUNCȚIILE CONTABILITATII DE GESTIUNE

 Rolul contabilitații de gestiune reiese din obiect și este:
 de a stabili organizarea de prețuri pe articole de calculație;
 de a da șansa formarii tarifului de vanzare;
 de a sta la baza tratației pretului de vânzare;
 de a da capacitatea unei comparabilitați în dinamica a prețurilor pentru
produse similare;
 de a defini prețul și rezultatul în mod analitic pentru orice purtător de cost.

18
 Funcțiile contabilitații de gestiune sunt :
1. Stabilirea și calcularea costurilor standard prestabilite, bugetate – aceste prețuri
trebuie stabilite înainte de intrarea în fabricație a unui produs.
2. Înregistrarea efectivă analitică și curentă a costurilor efectuate. Se face pe
structură de documente justificative și se dă posibilitatea achiziționarii informatiilor cu cele
din contabilitatea financiară. Arată inregistrari propriu-zise de prețuri pe elemente de
cheltuieli.
3. “Calitatea de analiză, comparare și determinare de rezultate analitice. Se
aseamăna prețurile prestabilite cu cele efective, obținand astfel rezultatele analitice.
Funcția poate fi realizată numai cu condiția existenței celorlalte doua.” (regie live, 2016)
Corelația dintre contabilitatea financiară și contabilitatea de gestiune:
 Constituie component ale dualismului contabil;
 contabilitatea financiară se concretizează pe legi clare în timp ce
contabilitatea de gestiune se înfaptuie pe legi dar în corelație cu
particularitațile firmei: obiectul de activitate, factori,soluții de calculație;
 ambele contabilitați sunt obligatorii;
 ambele îndrumă la dobandirea de informații despre activitatea evoluată de
firmă;

2.2 ORGANIZAREA CONTABILITAȚII DE GESTIUNE - FACTORII DE

ORGANIZARE
“Sistematizarea contabilitații de gestiune se face diferit în cadrul unei entitați
patrimoniale, în funcție de condițiile de executare a activitații, de particularitațile specifice
activitații, particularitați regasite în factorii de organizare.” (Vuță & Mitroi, 2011)
Acești factori sunt:
a. Marimea intreprinderii.
În calitate de marime se determină și alcătuirea organizatorică pe fabrici, secții,
ateliere, etc., dar se costituie și activitatea financiară – contabilă în sistem centralizat
(pentru firme mai mici), și/sau în sistem descentralizat pentru firme mai mari. În calitate de
acesta organizare are parte atât fluxul informational cat și o delimitare și o structurare a
costurilor.
b. Caracterul producției care poate fi permanent sau sezonier.
19
 În funcție de intervalul în care se desface activitatea și implicit se realizează
produse, se repartizează și cheltuielile. Cheltuielile variabile se reaflă numai în intervalul de
activitate, în timp ce cheltuielile fixe se regasesc pe tot parcursul anului (chiar daca avem
activitate sezonieră).
c. Tipul producției , producție care poate fi :
- fabricație de masa
- fabricare în serie
- productie unicat.
În funcție de aceasta se aplică metoda de calculație, respectiv metoda globala,
metoda pe faze și metoda pe comenzi. Totodata pentru a determina costul prestabilit se
aplica metoda standard-cost.
d. Tehnologia de fabricație și gradul de automatizare al producției
În funcție de acest criteriu sunt determinate etapele de parcurs de la ajungerea
materiei prime și până la realizarea produsului finit. “ În funcție de aceste etape se stabilesc
și etapele de calculație și implicit structurile pe posturi , procedeele de calculație și modul
de realizare a costului unitar”. (Tegledi, 2012)

2.2.1 CONTURI DE GESTIUNE – CLASA 9

Conturile din clasa 9 respecta principiile dublei înregistrari.
Grupele de conturi sunt:
grupa 90 – conturi de deconturi
grupa 92 – conturi de calculație
grupa 93 – conturi de producție ( costul producției )

GRUPA 90 CONTURI DE DECONTARI

Contul 901 – decontari înterne privind cheltuielile:
 este un cont este de activ dar și de pasiv adica este bifuncțional;
 distingem toate cheltueilile care fac obiectul contabilitații de gestiune;
 reprezinta conexiuni din punct de vedere al nivelului cheltuielilor
incorporabile între contabilitatea financiară și contabilitatea de gestiune;
 lucreaza în domeniul contabil ca un cont de pasiv;

20
  remarca ansamblul cheltuielilor, respectiv atât cele aferente fabricației finite
cat și aferente productiei neterminate;
 În credit vom avea strangerea cheltuielilor în perioada lunii și la începutul
lunii, atat pentru fabricația neterminată cât și pentru cea care poate devenii
producție finită în cursul lunii asemanatoare cu debitul conturilor de
cheltuieli, respectiv 921, 922, 923, 924, 925;
 la sfarsitul merioadei de lună acest cont se debitează prin: 931 cu costul
producției terminate, 933 cu costul efectiv al producției neterminate, 903 cu
diferentele dintre costul prestabilit și cel efectiv (pentru producția terminată);
 acest cont nu are sold initial

Contul 902 – decontari interne privind producția obtinută ( producția terminată):

 contul respectiv este bifunctional
 functia sa este reprezentată ca un cont de pasiv;
 relevă atat costul prestabilit cât și cel efectiv , și implict diferențele de preț
aferente producției terminate;
 se creditează cu costul prestabilit al producției terminate ( debitul contului
931) și cu diferentele dintre costul prestabilit și cel efectiv ( debit cont 903)’
 se debiteaza cu costul efectiv al producției terminate (creditul conturlui 921)

Contul 903 – decontari interne privind diferențele de preț :

 acest cont are funcția de activ
 conturează deosebirile dintre costul prestabilit și costul efectiv;
 În debit se inregistrează deosebirile producției terminate ( în culoarea negru
diferentele nefovorabile și in culoarea rosu diferențele favorabile ) prin
creditul contului 902;
 se creditează cu incheierea contului de diferențe la terminarea lunii prin
debitul contului 901;
 Nu prezintă sold initial pentru acest cont.

21
 GRUPA 92 – CONTURI DE CALCULAȚIE
Cu sprijinul acestor conturi se realizează calculul costurilor rezultand costul de
producție și costul complet comercial. Sunt amenajate în concordanța cu criteriul de
clasificare al cheltuielilor dupa destinație. (Țegledi, 2015)
Contul 921- cheltuielile activitații de bază:
 Contul are funcție de activ;
 evidentiază toate cheltuielile directe, identificabile de purtatorul de cost în
momentul efectuarii ( colectare de cheltuilei);
 la terminarea lunii primeste prin rezultarea cotele de cheltuieli indirecte
astfel incat cu sprijinul acestui cont se realizează costul produsului;
 În debitul contului se inregistrează :
 strangerea cheltuielilor directe prin creditul contului 901;
 Încasarea prin repartizare la terminarea lunii a cheltuielilor indirecte de
producție prin creditul contului 923 și a cheltuielilor generale și de
administrație prin creditul contului 924;
 Ridicare pe bază de decont a cheltuielilor auxiliare prin creditul contului
922;
 În creditul contului se inregistrează la finalizarea lunii costul efectiv al
producției terminate prin debitul contului 902 și costul efectiv al producției
neterminate prin debitul contului 933.
Contul 922 – cheltuielile activitații auxiliare:
 este un cont cu funcția de activ
 afirmă toate cheltuielile referitoare activitații auxiliare;
 În debitul contului se inventariază strangerea cheltuielilor prin creditul
contului 901;
 În creditul contului se inventariază decontarea cheltuielilor pe zone sau
produse beneficiare prin debitul contului 921, 923, 924, 925;
 acest cont nu prezintă sold inițial

Contul 923 – cheltuieli indirecte de producție:

 funcția sa contabilă este de activ

22
  afirmă toate cheltuielile indirecte de producție;
 În debit se notează colectarea cheltuielilor prin împrumutul contului 901 și
921;
 În credit se inscrie distribuirea cheltueililor indirecte la terminarea lunii prin
debitul contului 921;
 nu avem sold inițial pentru acest cont.

Contul 924 – cheltuieli generale și de administrație:

 Funcția sa este de activ;
 Remarca numai cheltuielile generale și de administrație;
 În debit se notează adunarea cheltuielilor prin creditul contului 901 si 922;
 În credit se imprimă la terminarea lunii trecerea cheltueililor indirecte prin
debitul contului 921;
 nu avem sold inițial.

Contul 925 – cheltueili de desfacere:

 funcția sa este de activ ;
 afirma ansamblul cheltuielilor de desfacere;
 În debit se inscrie strangerea cheltuielilor prin creditul contului 901 și 922;
 În credit se inregistrează la terminarea lunii vărsarea cheltuielilor indirecte
prin debitul contului 921;
 Acest cont nu are sold .

GRUPA 93 COSTUL PRODUCȚIEI

Contul 931 – costul producției fabricate:
 Funcție contabilă de activ;
 Remarca la cost prestabilit ( standard) producția obținută;
 În debit de se trece producția obtinută evidențiată la cost standard prin
creditul contului 902;
 se împrumuta la sfarșitul lunii prin interfata dintre costuri evidențiate pe
produse ( ct. 931) și cheltueilile ocazionate ( debitul contului 901 );
 nu avem sold pentru acest cont.

23
 Contul 933 – cotul producției neterminate :
 Funcția sa contbilă este de activ.
 remarca la acest cost efectiv producția netreminată;
 se debiteaza cu producția neterminată la terminarea lunii prin datoria
contului 921;
 Se imprumută la terminarea lunii prin inchiderea contului, prin debitul
contului 901;
 Acest cont nu prezintă sold inițial.

2.2.2 CLASIFICAREA METODELOR

1. După terminarea desfașurarii calculației raportat la momentul desfașurării

protocolului de fabricație , avem:
 sisteme folosite în antecalcul ( metoda standard-cost);
 procedee folosite în postcalcul ( metoda globala pe faxe, metoda globala pe
comenzi);
 procedee folosite atat ăn antecalcul cat și în postcalcul (metoda direct- costing,
metoda tarif ora/masina și metoda standard cost – dupa înregistrarea costurilor
efective da posibilitatea calculului analizei și urmaririi abaterilor de la costul
prestabilit.
2. După categoria cheltuielilor luate în considerare la determinarea costului:
 metodologie de tip absorbant sau integral – pentru calcularea costului se iau
în vedere toate cheltuielile imputabile în cadru rațional pe purtatorul de cost.
Acestea cuprind:
 metoda globală
 metoda pe faze, pe comenzi;
 metoda standatrd cost
 metoda tarif ora / masină
 procedee de tip partial - pentru aflarea costului se iau în vedere numai
anumite cheltuieli, respectiv acele cheltuieli care au un scop anume ori
dependență de purtătorul de cost.

24
 Acestea cuprind:
 metoda direct costind – Rezultă desparțirea cheltuielilor în variabile fixe pentru
aflarea costului unitar numai pe baza cheltuielilor variabile ;
 metoda costurilor directe – admite desparțirea cheltuielilor în directe și indirecte și
aflarea costului unitar pe baza cheltuielilor directe.
3. Dupa obiectivele urmarite:
 sisteme care au ca singur obiectiv calculul costurilor. Acestea cuprind:
 metoda globală pe faze, pe comenzi
 metode care pe langa calculul costurilor urmaresc și alte obiective, îndeosebi
de analiză. Acestea cuprind:
 metoda standard cost;
 metoda direct costing;
 metoda tarif ora – masină.

2.2.3 PREZENTAREA METODELOR DE CALCULAȚIE

a. Metode de tip absorbant :
 clasice : metoda globală, moetoda pe comenzi, metoda pe faze;
 evoluate: metoda standard cost

b. Metode de tip parțial:

 metoda direct costing

A . METODA PE COMENZI
Metoda pe comenzi este folosită în firmele cu produse de serie sau unicat,
purtatorul de cost fiind simbolizat de produs, comandă, lucrare sau serviciu. Se aplică
îndeosebi în industria construcțiilor de masini dar și în domeniul de confecții, textile,
incalțăminte. „”Costul se obtine prin adunarea cheltuielilor directe cu cheltuielile indirecte,
structurate pe articole de calculație”. (Oprea & Cristea, Contabilitate de gestiune si
calclatia costurilor, 2008)
K l
Ct= ∑ ChDd + ∑ ChIi
d=1 i =1 unde :

25
 d – este articolul de calculație pentru cheltuielile directe
i - este articolul de calculație pentru cheltuielile indirecte
Metoda se aplica în doua variante :
1. Varianta cu semifabricate
Prețul produselor sau semifabricatelor din mediu unui centru de responsabilitate
( secție, sector) se decide pe baza cheltuielilor directe și indirecte în cadrul centrului
respectiv, iar la acestea se adaugă costul semifabricatelor primite de la centrele precedente.
În acest caz, costul se definește potrivit relației urmatoare :
CtCR = ( Ct * cantitatea )CR-1 + ( ChD + ChI )CR
CR – 1 = CR anterior
“Atunci cand comanda este alcatuită din mai multe produse, costurile stabilite de
mai sus vor fi raportate la numarul de produse ( Q ) din cadrul comenzii
respective.”( Revista Contabilitate si Informatica de Gestiune , ED ASE 2008 ,
revistacig.ase.ro) (Oprea, Contabilitate si informatică de gestiune, 2008)
2. Varianta fară semifabricate
Prețul comenzii în cadrul unui centreu de responsabilitate va fi calculate prin
adunarea cheltuielilor directe și indirecte din centrul respectiv:
CtCR = ( ChD + ChI )CR
În acest caz, prețul produselor finite se realizează prin adunarea costurilor partiale
stabilite în cadrul fiecarui centru de responsabilitate. În cele mai multe cazuri , indiferent
de varianta folosită, dat fiind specificul unei activitati, exista atat producție finită cât și
producție neterminată. Pentru înregistrari corecte se impune corectarea și aprecierea
producției finite și a producției neterminate.

26
 CAPITOLUL 3 CALCULAȚIA COSTURILOR LA S.C FILIP PROD
CARN SRL
3.1. PREZENTAREA GENERALA A S.C. FILIP PROD CARN S.R.L

S.C. Filip Prod Carn SRL are sediul in Filipeștii de Pădure, strada Minei, nr 1,
judetul Prahova.
Numarul și data inregistrarii la Registrul Comertului: J29/921/1999 Cod fiscal :
12440528
Ca forma juridică, SC Filip Prod Carn Impex este o societate cu raspundere limitată,
cu capital integral privat.
Capitalul subscris: 400 RON
Cifra de afaceri la data 31/12/2015: 1617562 RON
Profit la data 31/12/2015: 28200 RON
Cod Caen: 1013-fabricarea produselor din carne (inclusiv din carne de pasăre)
Numar angajați la data 31/12/2015: 7
Tipul activitații principale este reprezentat de fabricarea produselor
din carne. Obiectivele societații pentru anul 2015 au fost:
 imbunatatirea calitații
 diversificarea produselor
 retehnologizare (achiziționarea de instalatii noi specifice pentru fluxurile
tehnologice).

3.1.1 OBIECTUL DE ACTIVITATE ȘI STRUCTURA GAMEI DE

PRODUSE          
Societatea Filip Prod Carn are ca obiect principal de activitate colectarea,
procesarea și comercializarea carnii și a produselor din carne.
Produsele sunt comercializate sub marca „Filip” și sunt recunoscute pe piața ca
avand un bun raport calitate - preț.
Structura gamei de produse:
 produse proaspete :
 carne din porc, vită, oaie și pui;

27
  preparate din carne: 
 Muschi file;
 Carnați cabanos, oltenesti;
 Carcase bovine;
 Carcase porc;
 Ceafa porc;
 Fleica, jambon, Kaiser;
 Parizer;
 Cremwusti;
 Organe de porc și de vită;
 Pastramă;
 Piept pui, piept porc;
 Specialitați preparate carne;
 Sunca piept pui Praga;
 Sunculita taranească;
 Tobă;
 Babic.

3.1.2 CLIENȚII SI CONCURENȚA FIRMEI

CLIENȚI
Întreprinderea dispune de un număr foarte mare de clienți întrucat aceasta se
observă la cererea pieței comparativ cu celelalte întreprinderi concurențiale. Firma
colaboareza și cu supermarket-ul METRO. Clientela este diversificată întrucat mezelurile
sunt cumparate de toate persoanele carora le place acest brand și sunt fideli marcii.
CONCURENȚA
Ca sa faca fata concurenței firma trebuie să cunoasca ce produse sunt solicitate, care
sunt și ce pondere trebuie să aibă serviciile componente, volumul și nivelul cererii
probabile, care sunt tendințele prețurilor și tarifelor practicate de firmele concurente pentru
preparatele din carne cu un conținut similar. Concurența existentă pe piața comercializarii
produselor impune ce necesită o analiza permanenta a ofertei concurenței sub multiple
aspecte (volum, structură, tarife practicate etc.)

28
 Principalii concurenti ai SC Filip Prod Carn SRL sunt: SC. Ana & Cornel SRL, SC.
Cristim Prodcom SRL, SC. Caroli SRL, SC. Carmangeria Godac SRL, SC. Campofrio SRL

3.1.3.ANALIZA SWOT
    Analiza SWOT este în esența o sinteză a auditului de marketing, care prezintă
punctele forte și cele slabe ale unui produs, oportunitațile și amenintarile mediului extern.
Concluziile auditului intern sunt prezente sub forma unor puncte forte, respectiv
puncte slabe ale produsului. Este realizată astfel o lista a caracteristicilor pozitive și
negative ale produsului analizat, care îl diferențiază de produsele concurente.
Fiecare firma trebuie sa-și evalueze periodic punctele tari și punctele slabe. Aceasta
evaluare se face pentru a afla daca firma trebuie să se limiteze la acele ocazii, pentru a caror
valorificare beneficiază de fortele necesare, sau daca trebuie să se concentreze asupra unor
ocazii mai bune, pentru a caror valorificare trebuie sa-și dezvolte anumite puncte tari.
Ca puncte forte pot fi mentionate:
 Sunt cunoscuți pe piața din România;
 Au ca atuuri: inovativitatea, dinamismul și creativitatea ;
 Sunt independenți: dețin un lanț de magazine proprii , 5 companii , 4 ferme
pentru cresterea animalelor și o ferma de culture vegetale;
 Ofera clientilor o gama largă de produse, pentru toate tipurile de gusturi și
persone;
 Au o strategie de marketing bine definite;
 Liniile de producţie sunt proiectate după cele mai noi standarde europene;
 SC Filip are cel mai modern laborator fizico-chimic din județ;
 Produsele se adresează unui target de cumparare cu venituri mici și medii;
 Dispune de un personal calificat și cu experiența în industria carnii;
 Posibilitatea unei distribuții rapide, eficiente.

Ca puncte slabe:
 Își utilizează liniile de producție în proporție de doar 60%;
 Valoarea exporturilor este una mică;
 Lipsa produselor light;

29
  Au redus din calitatea produselor;
 Disponibilizări a 10 % din angajaţi.

Oportunitați:
 Dat fiind ca au activitate de export,firma are posibilitatea de a se extinde și
de a deveni cunoscuta și pe plan internațional;
 Crearea de produse light care sunt cerute pe piaţă;
 Îmbunătăţiri privind calitatea produselor ;
 Folosirea în proporții mai mari a liniilor de producție;
 Marirea exporturilor;
 Realizarea de produse care să satisfacă gusturile oricarui client,indiferent de
varstă sau venit;
 Diversificarea continua a gamei de produse.
    Amenințari:
 Scaderea consumului de produse din carne;
 Cresterea importurilor de produse din carne;
 Lipsa unei politici coerente de distribuție din punct de vedere al canalelor de
plasare a marfii pe piață.
 Ambalajul este necompetitiv pe piața și diferă de la sortiment la sortiment.
Astfel se pierde din vedere faptul ca ambalajul unui produs a depasit funcția
de container al acestuia, el avand un rol important, pe langa acela de a
asigura conservarea, în a il  promova și a ajuta la valorificarea lui pe piata;
 Lipsa unei imagini de marca coerente, unitare, care sa satisfacă exigențele
consumatorului de piața premium (in special cumparatorii din mediul
urban).
 Pastrarea unui raport calitate/preț bun;
 Competiție foarte puternică mai ales pe segmentul de produse populare,
foarte mulți producatori, de multe ori cu o calitate foarte scazută și cu prețuri
extrem de mici;
 Intrarea pe piața a noi concurenți externi;
 Diminuarea puterii de cumparare a clienților;

30
  Posibilitatea reducerii numărului de clienţi deoarece o parte din ei doresc
produse light;
 Scăderea consumului de mezeluri pe plan național;
 Creştere a preţului la materia primă, o majorare a preţului combustibilului şi
o fluctuaţie a cursului leu-euro;
 Concurenții.

3.2 ORGANIZAREA CALCULAȚIEI COSTURILOR LA S.C. FILIP PROD

CARN SRL
Organizarea lucrarilor privind calculația costurilor la S.C.Filip Prod Carn   depinde
de o serie de factori, cum ar fi: marimea firmei, structura organizatorica a acesteia, tipul si
modul de organizare a producției, tehnologia de fabricație, gradul de integrare a producției.
S.C. Filip Prod Carn organizează calculația costurilor pe secții și pe purtatori de cost
finali, adica pe produsele din carne.
Tabel 3.1 Cârnați oltenești
Nr.crt Denumire Tarif Lei
1 Recepție cantitativă și cantitativă 423,3
Selectare și cântarirea materiei
2 34,3
prime și auxiliare
3 Trasare carne 43,3
4 Mărunțire carne 34,7
5 Preparare compoziție 15,2
6 Preparare bradt 18,9
7 Adaugare condimente 4,5
Întroducere carne în mașina de
8 80,19
tocat și umplere batoane
Asezare batoane pe rame și
9 78,8
intoducere la tratament chimic
Condiționarea la temperatura
10 45,8
de 20c
11 Depozitare produse 73,3
12 Etichetare și ambalare produse 87,4
13 Total 939,69
Sursă: prelucrare proprie dupa datele de la S.C. Filip Prod Carn SRL

31
 Tabel 3.2 Prosua Kaiser
Nr.crt Denumire Tarif Lei
1 Recepție calitativă și cantitativă 723,56
2 Selectarea materii prime 68,8
Cantarirea materii prime
3 40,6
și auxiliare
4 Pregatire brandt și scrot 22,5
5 Trasare bucați de carne 56,7
6 Mărunțire carne 42,7
7 Condimente 10,5
8 Malaxare 87,9
Intoducere bucați de carne
9 65,3
in tumbler
10 Răcire lentă 72,45
11 Depozitare la timp de refrigerare 59,08
12 Ambalare și etichetare produse 89,94
13 Total 1320,03
 Sursă: prelucrare proprie dupa datele de la S.C. Filip Prod Carn SRL
Tabel 3.3 Salam uscat
Nr.crt Denumire Tarif lei
1 Recepție cantitativă și calitativă 295,8
2 Selectare și cantărire materie primă și auxiliară 24,4
3 Trasare și dezosare 4,8
4 Sărarea carnii 3,4
5 Prepararea srotului și bradtului 7,2
6 Prepararea pastei 22,5
7 Adaugare condimente și aditivi de cuterizare 7,3
8 Adaugare slanină tocată și emulsie de șorici 1,05
9 Adăugare de amidon 3,12
10 Adăugare gheață și cuterizare 5,4
11 Cuterizare finală 10,2
12 Umplere pastă în membrane si clipsare 23,2
13 Zvântare produse 60,2
14 Ecuvare produse 78,4
15 Afumara si maturarea produselor 5,32
16 Se așează pe rama și se introduce rama la tratament chimic 7,56
17 Condimentare produse 20c 32,2
18 Etichetare și ambalare produse 87,8
19 Depozitare produse 53,4
20 Total 733,25
Sursă: prelucrare proprie dupa datele de la S.C. Filip Prod Carn SRL

32
 3.2.1 CALCULUL COSTULUI UNITAR LA PRODUSELE: SALAM
USCAT, CARNAȚI OLTENEȘTI ȘI KAISER
Costul unitar se determina ca raport între costul global și volumul fizic, aferent
acestuia.
Pentru calculul bunurilor, lucrărilor, serviciilor și al costurilor perioadei, cheltuielile
inregistrate în contabilitatea financiară, după natura lor, se grupeaza în contabilitatea de
gestiune astfel:
         a) cheltuieli directe;
         b) cheltuieli indirecte;
         c) cheltuieli de desfacere;        
         d) cheltuieli generale de administrație.
Calculul costului unitar se realizează cu ajutorul structurii cheltuielilor pe articole de
calculație, astfel:
         a) cheltuieli directe:
 materii prime și materiale directe;
 salarii directe;
 contribuția privind asigurarea și protecția socială (aferente
salariilor directe).

b) cheltuieli indirecte de producție (cheltuieli comune ale secției);         

 cheltuieli cu intreținerea și funcționarea utilajelor (CIFU);
 cheltuieli generale ale secției (CGS);

c) costul de producție (a+b);

 d) cheltuieli de desfacere;
  e) cheltuieli generale de administrație.
Costul complet (c+d+e)

3.2.2 CALCULUL COSTULUI UNITAR LA CÂRNAȚI OLTENEȘTI

Calculul costului unitar se face pentru o producție de 100 kg cârnați oltenești și se
poate evidenția cu ajutorul tabelului următor:

33
 Tabel 3.4 Calculul costului unitar efectiv Cârnați oltenești
Nr.crt Articole de calculație Valoare Lei       
1 a) Cheltuieli directe 901,77
2 - materii prime și materiale directe 790,87
3 - salarii directe 76,6
- contribuția privind asigurarea
4 34,3
și protecția socială
5 b) Cheltuieli indirecte 51,18
-cheltuieli cu intretinerea și
6 10,2
funcționarea utilajelor(CIFU)
7 - cheltuieli generale ale secției(CGS) 40,98
c) costul de producție(a+b)
8 952,95
+cheltuieli directe
9 d) cheltuieli de desfacere 16,2
10 e) cheltuieli generale de administrație 76,2
11 Costul complet (c+d+e) 1045,35
Sursă:
prelucrare proprie dupa datele de la S.C. Filip Prod Carn SRL
        Cu = costul global / volumul fizic
        Cu = 1045,35 / 100
        Cu = 10,45 lei
Costul unitar la produsul Carnati oltenesti este de 10,45 lei.
In contabilitatea de gestiune vom inregistra urmatoarele :
a) Înregistrarea și calculul cheltuielilor indirecte

% = 901 51,18
923CIFU 10,2
923 CGS 40,98
b) Repartizarea cheltuielilor indirecte pentru produsul salam uscat:

921 = 923 51,18

c) Înregistrarea cheltuielilor de desfacere si repartizarea pe produs :

925 = 901 16,2

921 = 925 16,2
d) Înregistrarea cheltuielilor generale de administrare si repartizarea pe produs:

924 = 901 76,2

34
921 = 925 76,2
e) Calculul costului complet :

Cost complet = 952,95 + 16,2+ 76,2 =1045,35

Cu = cost global / volumul producției
Cue = 1045,35/ 100kg
Cue = 10,45 Lei
Costul unitar efectiv la produsul salam uscat este de 10,45Lei.
BUGETUL COSTULUI UNITAR
 PRODUSUL : Carnați oltenești
Tabel 3.5 Bugetul la cârnați oltenești:
Nr.crt Articol de calculație Valoare Lei
1 Materii prime și materiale directe 792,87
2 Salarii directe 78,6
Contribuția la asigurarile sociale și
3 protecția sociala aferente salariilor 36,3
directe

Cheltuieli cu intreținerea și funcționarea

4 12,2
utilajelor

5 Cheltuieli generale ale secției 42,98

6 COSTUL DE PRODUCȚIE 1889,64
7 Cheltuieli generale de administrație 78,2
8 Cheltuieli de desfacere 18,2
9 COST COMPLET 1986,04
  Sursă: prelucrare proprie dupa datele de la S.C. Filip Prod Carn SRL
  Cu = cost global / volumul producției
Cus = 1986,04/ 100kg
Cus = 19,86 Lei
Costul unitar standard la produsul Carnați oltenești este de 19,86 Lei.
Cue < Cus => o economie de 9,41 Lei

În tabelul de mai sus este prezentat de catre firma S.C. Filip Prod Carn SRL bugetul
costului unitar la produsul Carnați oltenești, pe articole de calculație dupa forma costului de

35
producție. Bugetul costului unitar la acest produs a fost realizat pentru o productie de 100
kg.
                                                  FISA  TEHNICĂ
 PRODUS: Carnați oltenești
 Materii prime:
 Carne porc  – refrigerata ( +2 / +4 oC );
 Slanina – refrigerata ( +2 / +4 oC );
 Condimente și aditivi : Condimente (piper, usturoi, ienibahar, boia de ardei,
cimbru, coriandru, ardei iute macinat), polifosfati, antioxidanti, coloranți;
 Amestec de arome pe suport de dextroza;
 Izolat proteic de soia;
 Amidon;
 Amestec de sarare cu nitrit;
 Invelis:mate subțiri de porc.Diametrul matelor variază de la un produs la
altul.

SCHEMA TEHNOLOGICA DE FABRICARE LA CÂRNAȚI OLTENEȘTI

Receptia calitativă și cantitativă

↓
Selectare și cantarire materie prima și auxiliara
↓
Transare și maruntire carne de porc și slanină
↓
Preparare compoziție. Preparare brandt
↓
Adaugare condimente
↓
Îndroducere carne în masina de tocat și umplere batoane
↓
Asezare batoane pe rame și întroducere la tratament termic
↓
Conditionare
↓
Depozitare la temperaturi de refrigerare

36
 ↓
Etichetare si ambalare produse

3.2.4 CALCULUL COSTULUI UNITAR LA KAISER

       Calculul costului unitar se face pentru o producție de 100 kg Kaiser.
Tabel 3.6 Calculul costului unitar efectiv la Kaiser:
Nr.crt Articole de calculație Valoare Lei
1 a) Cheltuieli directe 1686,66
2 - materii prime și materiale directe 1443,7
3 - salarii directe 210,2
- contribuția privind asigurarea
4 32,65
și protecția socială
5 b) Cheltuieli indirecte 125,43
-cheltuieli cu intretinerea și
6 10,98
funcționarea utilajelor(CIFU)
7 - cheltuieli generale ale secției(CGS) 114,45
c) costul de producție(a+b)
8 1812,09
+cheltuieli directe
9 d) cheltuieli de desfacere 17,4
10 e) cheltuieli generale de administrație 89,4
11 Costul complet (c+d+e) 1918,89
Sursă: prelucrare proprie dupa datele de la S.C. Filip Prod Carn SRL
Cu = cost global / volum fizic
Cu = 1918,89/ 100
Cu = 19,18 Lei
Costul unitar la produsul Kaiser este de 19,18 Lei
În contabilitatea de gestiune vom înregistra urmatoarele :
a)Înregistrarea si calculul cheltuielilor indirecte
% = 901 125,43
923CIFU 10,98
923 CGS 114,45
b) Repartizarea cheltuielilor indirecte pentru produsul kaiser:
921 = 923 125,43

37
c) Înregistrarea cheltuielilor de desfacere si repartizarea pe produs :
925 = 901 17,4 921 = 925 17,4

d ) Înregistrarea cheltuielilor generale de administrare si repartizarea pe produs:

924 = 901 89,4 921 = 925 89,4
e) Calculul costului complet :
Cost complet = 1812,09+17,4+89,4=1918,89
Cu = cost global / volumul productiei
Cue = 1918,89/ 100kg
Cue = 19,18Lei
Costul unitar efectiv la produsul kaiser este de 19,18 Lei.
BUGETUL COSTULUI UNITAR
PRODUSUL:Kaiser                                                                                         
Tabel 3.7 Bugetul costului unitar la Kaiser
Nr.crt Articol de calculație Valoare Lei
1 Materii prime și materiale directe 1445,7
2 Salarii directe 212,2
Contribuția la asigurarile sociale și
3 protecția sociala aferente salariilor 34,65
directe

Cheltuieli cu intreținerea și funcționarea

4 12,98
utilajelor

5 Cheltuieli generale ale secției 116,45

6 COSTUL DE PRODUCȚIE 3132,12
7 Cheltuieli generale de administrație 91,4
8 Cheltuieli de desfacere 19,4
9 COST COMPLET 3242,92
Sursă: prelucrare proprie dupa datele de la S.C. Filip Prod Carn SRL
Cu = cost global / volumul producției
Cus = 3242,92/ 100kg
Cus = 32,42 Lei
Costul unitar standard la produsul kaiser este de 32,42 Lei.
Cue < Cus => o economie de 13.24 Lei

38
 În tabelul de mai sus este prezentat de S.C. Filip Prod Carn SRL bugetul costului
unitar la produsul Kaiser, pe articole de calculație după forma costului de producție.
Bugetul costului unitar la acest produs a fost realizat pentru o producție de 100 kg.
FISA  TEHNICĂ
 PRODUS: Kaiser
 Materii prime:
 Carne pulpa porc fasonata – refrigerata ( +2 / +4 oC );
 Condimente și aditivi : Condimente (piper, usturoi, ienibahar), polifosfati,
antioxidanti, coloranti;
 Amestec de arome pe suport de dextroza;
 Izolat proteic de soia;
 Amidon;
 Amestec de sarare cu nitrit.
Mod de preparare:
 Se selecteaza materiile prime conform specificatiilor de producție.
 Se cantaresc materiile prime și materialele auxiliare necesare.
 Se prepara compozitia, bradtul și srotul.
 Se transează și se marunteste bucatile de carne.
 Se condimentează și se introduce compozitia în malaxor.
 Se introduc bucatile de carne injectate în tumbler.
 Racire lenta la temperatura camerei.
 Depozitare la temperatura de refrigerare.
 Se ambaleaza și se etichetează produsele.

SCHEMA TEHNOLOGICĂ DE FABRICAREA PRODUSULUI KAISER

Recepția calitativă și cantitativă
↓
Selectare materii prime
↓
Cantarire materii prime și auxiliare
↓
Pregatire brandt și srot
↓
Transare și maruntire bucati de carne
↓

39
 Condimentare și malaxare
↓
Întroducere bucati de carne în tumbler
↓
Racire lenta la temperatura camerei
↓
Depozitare la temperatura de refrigerare
↓
Etichetare și ambalare produse

3.2.3 CALCULUL COSTULUI EFECTIV LA SALAM USCAT

Tabelul 3.8 Calculul costului efectiv la produsul salam uscat

Nr.crt Articole de calculație Valoare Lei

1 a) Cheltuieli directe 1152,63
2 - materii prime și materiale directe 1015,73
3 - salarii directe 89,7
- contribuția privind asigurarea
4 47,2
și protecția socială
5 b) Cheltuieli indirecte 79,9
-cheltuieli cu intretinerea și
6 10,12
funcționarea utilajelor(CIFU)
7 - cheltuieli generale ale secției(CGS) 69,78
c) costul de producție(a+b)
8 1965,8
+cheltuieli directe
9 d) cheltuieli de desfacere 11,56
10 e) cheltuieli generale de administrație 67,7
11 Costul complet (c+d+e) 2045,06
Sursa: prelucrare proprie dupa datele de la S.C. Filip Prod Carn SRL
Înregistrarea si calculul cheltuielilor indirecte
% = 901 79,9
923CIFU 10,12

40
923 CGS 69,78
Repartizarea cheltuielilor indirecte pentru produsul salam uscat:
921 = 923 79,9
Înregistrarea cheltuielilor de desfacere și repartizarea pe produs :
925 = 901 11,56 921 = 925 11,56
Înregistrarea cheltuielilor generale de administrare și repartizarea pe produs:
924 = 901 67,7 921 = 925 67,7
Calculul costului complet :
Cost complet = 1965,8 + 11,6+ 67,7 =2045,06
Cu  = cost global / volumul producției
Cue = 2045,06 / 100kg
Cue = 20,45 Lei
  Costul unitar efectiv la produsul salam uscat este de 20,45Lei.
BUGETUL COSTULUI UNITAR
PRODUSUL : Salam uscat
Bugetul costului unitar se intocmeste pe fiecare produs, lucrare sau serviciu. Acest buget se
realizeaza desfasurat pe articole de calculație, dupa structura costului de producție.
Tabel 3.9 Buget cost unitar la salam uscat
Nr.crt Articol de calculație Valoare Lei
1 Materii prime și materiale directe 1017,73
2 Salarii directe 91,7
Contribuția la asigurarile sociale și
3 protecția sociala aferente salariilor 49,2
directe
Cheltuieli cu intreținerea și funcționarea
4 12,12
utilajelor
5 Cheltuieli generale ale secției 71,78
6 COSTUL DE PRODUCȚIE 1975,78
7 Cheltuieli generale de administrație 69,7
8 Cheltuieli de desfacere 13,56
9 COST COMPLET 2059,04
Sursa: prelucrare proprie dupa datele de la S.C. Filip Prod Carn SRL
Cu  = cost global / volumul producției
Cus = 2059,04/ 100kg
 Cus = 20,59 Lei

41
 Costul unitar standard la produsul salam uscat este de 20,59Lei.
Cue < Cus => o economie de 0,12 Lei

FISA  TEHNICĂ
 PRODUS: Salam uscat
 Materii prime:
 Carne de port – refrigerată ( +2 / +4 oC );
 Slanină – refrigerata ( +2 / +4 oC );
 Emulsie soric – refrigerată ( +2 / +4 oC ) ;
 Condimente și aditivi: Condimente (usturoi, ienibahar, piper alb, zahar, sare,
azotat de potasiu), polifosfati, antioxidanti, coloranți;
 Substanţe pentru conservarea şi gust: sare comestibilă, zahăr, dextroză
monohidrat, azotit de sodiu, polifosfat de sodiu, azotat de sodiu, ascorbat de
sodiu;
 Amestec de arome pe suport de dextroza;
 Amidon;
 Adaosurile de origine vegetală şi animala;
 Materii auxiliare pentru formarea, legarea şi ambalarea produselor:
membrană sfoară, hârtie pergaminată, folii sau pungi de material plastic,
folii de staniol.

SCHEMA TEHNOLOGICĂ DE FABRICARE LA SALAMUL USCAT

Recepție calitativă și cantitativă
↓
Selectare și cantarire materie prima și auxiliare
↓
Trasare și dezosare
↓
Sărarea carnii
↓
Prepararea srotului și bradtului
42
 ↓
Prepararea pastei
↓
Adaugare condimente și aditivi de cuterizare
↓
Adaugare slanină tocată și emulsia de soric
↓
Adaugare sare și amidon
↓
Adaugare gheata și cuterizare
↓
Cuterizare finală
↓
Umplere pasta în membrane și clipsare
↓
Zvantarea produselor
↓
Etuvare produse
↓
Afumarea si maturarea produselor
↓
Se asează batoanele pe rama și se introduce rama la tratament termic
↓
Conditionare produse 20°C
↓
Etichetare și ambalare produse
↓
Depozitare produse

43
 CONCLUZII ȘI PROPUNERI

În Tabelul de mai jos este prezentata evidența situatiei financiara la S .C. Filip Prod
Carn SRL pe parcursul a 3 ani. Aici se observă o crestere a cifrei de afaceri în fiecare an
ceea ce denota un management aplicat corect în ciuda apariției unei concurente acerbe.
Se urmareste evoluția acestor costuri, abaterea costurilor și identificarea factorilor
de influența asupra costurilor de producție.
Tabel 3.10 Prezentarea costurilor de producție pe perioada 2013-2015 (lei)
Nr.crt Denumire indicatorului 2013 2014 2015
Cheltuieli cu materia prima și materiale
1 723.222 1.678.826 1.130.637
consumabile
2 Alte cheltuieli cu materialele 2.014 4.209 11.331
3 Cheltuieli cu energia și apa 11 503 3.514
4 Cheltuieli cu marfa 29.346 63.598 0
Cheltuieli cu personalul 73.999 161.580 113.464
5 a) salarii 7.892 127.745 92.385
b) chelt.cu asig.și protec.soc 16.107 33.835 21.078
6 Amortizare 6.103 21.218 27.175
7 Cheltuieli privind prestari extraorinare 59.777 105.653 102.078
8 Cheltuieli cu alte impozite și taxe 61.152 90.841 29.244
9 Cheltuieli cu desăagubiri 0 7.500 0
10 Total cheltuieli din exploatare 955.161 2.130.490 1.377.815
Sursă : prelucrare proprie dupa datele de la S.C. Filip Prod Carn SRL

În anul 2013 chestuielile cu materia primă și materialele consumabile a fost de 723,222 fata
de 2014 unde au fost de 1.678.826 ceea ce rezulta o creștere dubla a cheltuielilor intr-un
singur an .
În anul 2015 fata de 2013 Alte cheltuieli cu materialele a reprezentat o creștere de 9317 lei
În anul 2015 fața de 2014 cheltuielile cu personalul au avut o scadere de 48.116 lei
În anul 2015 fața de 2014 salariile au avut o scadere de 35.360 lei
În anul 2015 față de 2013 amortizarea a avut o creștere de 21.072 lei
44
În anul 2015 față de 2014 Totalul cheltuielilor din exploatare a avut o scădere de 752.675
lei.
Costul de producție este unul din cei mai importanți indicatori sintetici ce
caracterizează întreaga activitate economică a unitații, un element de baza al eficienței
economice la nivel de societate economică.
Calcularea costurilor de producție consta în utilizarea cat mai eficientă a fondurilor
de producție, a forței de muncă, analiză critică și sistematică a consumului de muncă.
Principalele obiective urmarite de S.C. Filip Prod Carn sunt:
 Să iși construiasca un viitor în care inovatia și tehnologia sa fie puse în
slujba sanatatii consumatorilor;
 Mentinerea și dezvoltarea resurselor financiare, umane;
 Obținerea unei calitați superioare a managementului firmei și a personalului;
 Imbunatațirea calitații produselor sale;
 Compania mizează pe evoluţia ascendentă a cererii de mezeluri la nivel
internaţional,ceea ce ar duce la dezvoltarea ei si i-ar putea aduce un prestigiu
pe pietele internaționale;
 Crearea de produse light care sunt cerute pe piaţă și care în momentul de faţă
lipseşte din portofoliul companiei;
 Producerea noilor sortimente necesită o linie de productie mai mare de 60%
cat este in momentul de față;
 Reducerea cheltuielilor materiale;
 Cresterea productivitații muncii;
 Perfecționarea procesului tehnologic.

Pentru deducerea cheltuielilor indirecte din costul preparatelor din carne s-au folosit
procedee de calculatie a costurilor, respectiv procedee de repartizare a cheltuielilor
indirecte.
Repartizarea cheltuielilor indirecte pe zone de cheltuieli și pe purtatori de cost s-a
realizat prin procedeul suplimentarii și anume forma coeficientului unic.
Forma coeficientului unic – presupune repartizarea tuturor cheltuielilor indirecte pe
purtatori cu ajutorul unui singur coeficient.

45
 Calculatia costurilor presupune ansamblul lucrarilor efectuate, intr-o formă
organizată, cu scopul de a obține informatii privind costul bunurilor, lucrărilor, serviciilor,
activitaților sau altor obiecte de calculație.
Activitatea principală a S.C. Filip Prod Carn este reprezentată de fabricarea
produselor din carne.
Produsele sunt comercializate sub marca Filip Prod Carn și sunt recunoscute pe
piața ca avand un bun raport calitate – pret.
Pe tot parcursul activitatii sale, firma a realizat diverse produse, cum ar fi: Carnați
Oltenești , salam uscat , kaiser, babic, pastrama.
De asemenea S.C. Filip Prod Carn SRL își propuse să reducă costurile prin
creşterea eficienţei consumurilor de resurse în procesele interne de creare a valorii. Aceasta
înseamnă reducerea consumurilor de resurse în condiţiile menţinerii valorii create, sau,
ideal, a creşterii acesteia.
Una dintre cele mai importante condiţii pe care trebuie să le îndeplinească măsurile
de reducere a costurilor este să nu afecteze în mod negativ calitatea produselor, sau, în
general, valoarea pe care o reprezintă acesea pentru clienţi. În acelaşi timp, soluţiile
cuvenite in reducerea costurilor de la SC. Filip Prod Carn SRL nu trebuie să aibă efecte
negative asupra indicatorilor de rezultate a întreprinderii de natura volumului de
activitate.Aceasta înseamnă că soluţiile de optimizare a nivelului costurilor trebuie să fie
durabile.
În mod normal, implementarea soluţiilor de reducere a costurilor necesită
eforturi,care,la rândul lor,se concretizează în consum de resurse. Prin urmare,un alt criteriu
pe care trebuie să-l îndeplinească soluţiile de reducere a costurilor este eficienţa, adică să
implice un efort a cărui cost să fie justificat de efectul obţinut în termeni de creştere a
raportului resurse consumate/valoare creată.

Elemente esenţiale în activitatea de reducere a costului:

Organizaţiile au în vedere următoarele:

46
  Îşi aleg procesul de producţie cel mai eficient, nu numai din punct de vedere
tehnic, ci şi economic şi ecologic;
 urmăresc să cumpere factori de producţie, pe cât posibil, la preţurile cele mai
mici, fără a neglija calitatea şi să reducă costurile de funcţionare a lor;
 micşorarea consumului de factori de producţie pe unitatea de rezultat prin
mărirea randamentului lor;
 asigurarea reducerii costurilor în toate fazele muncii, nu numai în producerea
nemijlocită de bunuri economice, ci şi în fazele de cercetare şi proiectare, în
domeniul gestiunii si conducerii;
 realizarea obiectivelor stabilite, ţinând seama de resursele disponibile, de
condiţiile de producţie existente, în contextul restricţiilor de ordin economic;
 identificarea produselor care generează consumuri energetice mari şi a
produselor care aduc pierderi, imprimarea unui caracter preventiv activităţii
de minimizare a costurilor, cu ajutorul metodelor moderne de calcul şi
evidenţă.

Micşorarea costurilor necesită ridicarea nivelului de calificare a lucrătorilor,

perfecţionarea echipamentelor tehnice de producţie, a tehnologiilor de fabricaţie, a
activităţii de administrare, de gestiune şi conducere, stimulare materială, creşterea
productivităţii etc. (cuttingcost, 2016)
Metode de reducere a costurilor
Costurile de productie sunt influenţate factori interni, dependenţi de activitatea
producătorului, şi de factori externi, independenţi de activitatea acestuia. Printre factorii
externi care inf1uentează costurile sunt: preţurile de cumpărare ale factorilor de producţie si
preţurile vânzare ale mărfurilor.
Activitatea producătorului trebuie să se concentreze asupra următoarelor căi de reducere a
costurilor:

Metode clasice sau hard:

47
  reducerea consumurilor specifice de materii prime, materiale, combustibil şi
apă
 creșterea productivițatii muncii
 folosirea deplină a capacităţilor de producţie şi a spaţiilor de producţie
 retehnologizare
 dimensionarea optimă a cheltuielilor de dezvoltare
 reducerea costurilor calităţii
 reducerea costului prin proiectare (design)
 renegocierea contractelor cu furnizorii si distribuitorii
 reducerea cheltuielilor administrativ-gospodăreşti
 micşorarea preţurilor de desfacere
 dimensionarea optimă a cheltuielilor cu reclama
 reducerea cheltuielilor salariale pe unitatea de produs.

În studiul de caz prezentat s-a constatat că societatea a reuşit să obţină cele

trei produse:Kaiser, Cârnați Oltenești, Salam uscat cu un cost total de producţie mai mic
decât costul antecalculat, datorat diferenţei favorabile aferentă celui de-al doilea produs.
În cadrul entităţilor economice din România, calculaţia costurilor păstrează în
majoritatea cazurilor un caracter conservator, întrucât metodele utilizate sunt aceleaşi ca în
urmă cu trei decenii, în ciuda faptului că , caracterul producţiei a cunoscut un trend
ascendent. Astfel, calculaţia costurilor are la bază exclusiv metoda pe comenzi ori
metoda pe faze, combinate uneori şi cu diferite procedee specifice condițiilor concrete din
fiecare entitate.
Sistemele de calculaţie clasice prezintă dezavantajul că oferă o capacitate de
informare redusă, neavând potenţialul de a asigura o informare operativă a
managementului întreprinderii pentru luarea în timp util a unor decizii optime.

48
 BIBLIOGRAFIE

1. C.Caraiani, & M.Dumitrana. (2008). Contabilitate și Informatică de

gestiune. București: Universitară.
2. Lepădatu, G. (2010). Contabilitate de gestiune . București: Pro Universitară.
3. Lungu, C. I. (2009). Costurile:Concepte, Structuri. Costul in procesul
decizional . București: Ase.
4. Mitroi, A. (2011). Contabilitate de Gestiune , suport de curs.
5. Oprea, C. (2008, iunie 25). Contabilitate si informatică de gestiune. Revista.
Bucuresti, Romania: ASE.
6. Oprea, C., & Cristea, G. (2008). Contabilitate de gestiune. București:
Genicod.
7. Oprea, C., & Cristea, G. (2008). Contabilitate de gestiune si calclatia
costurilor. Bucuresti: Genicod.
8. Rentrop, & Straton. (2015). Cartea Verde a contabilitați de gestiune.
Bucuresti.
9. Tegledi, A. M. (2012). Procedee si metode aplicate in calculatia costurilor.
Bucuresti: Pro Universitaria.
10. Țegledi, A. M. (2015). suport de curs. Ploiești: UPG.
11. Vuță, M., & Mitroi, A. (2011). Suport de curs. București.
12. Zefinescu, C. (2015). Procesul decizional bazat pe performanta,cost si
valoare . Bucuresti: Pro Universitaria.
13. Avocatnet. (2016, iunie 22). Preluat pe iunie 22, 2016, de pe Cheltuieli
directe și indirecte: http://www.avocatnet.ro/content/forum
%7CdisplayTopicPage/topicID_457465/Cheltuieli-directe-si-indirecte.html
14. cuttingcost. (2016, aprilie 20). Preluat pe aprilie 20, 2016, de pe wordpress:
https://cuttingcost.wordpress.com/
15. Creeaza. (2016, februarie 12). Preluat pe februarie 12, 2016, de pe proiect-
costuri-contabilitate:
http://www.creeaza.com/afaceri/economie/contabilitate/Proiect-
COSTURILE-CONTABILITAT696.php

49
16. Hamorsoft. (2016, iunie 19). Preluat pe iunie 19, 2016, de pe Contabilitate
de gestiune:
http://www.hamorsoft.ro/produse/sol_con/C_GEST/14_pr1826.htm
17. proiecte. (2016, martie 10). Preluat pe martie 10, 2016, de pe economie-
costuri: http://www.proiecte.ro/economie/costurile-50746
18. Referat. (2016, mai 17). Preluat pe mai 17, 2016, de pe Obiectul , funcțiile și
rolul contabilitații de gestiune :
http://www.referat.ro/referate/Obiectul_functiile_si_rolul_contabilitatii_de_
gestiune_09bd6.html
19. regie live. (2016, Mai 12). Preluat de pe www.regielive.ro: www.regielive.ro
20. Scrigroup. (2016, ianuarie 20). Preluat pe ianuarie 20, 2016, de pe Costul de
producție:http://www.scrigroup.com/afaceri/economie/COSTUL-DE-
PRODUCTIE94287.php
21. Scriroup. (2016, iunie 21). Preluat pe iunie 21, 2016, de pe Principiile-
calculatiei
costurilor:http://www.scrigroup.com/afaceri/contabilitate/Principiile-
calculatiei-costur65121.php
22. Scritub. (2015, decembrie 3). Preluat pe decembrie 3, 2015, de pe proiect-
costuri: http://www.scritub.com/economie/Proiect-COSTURILE31325.php.

50
ANEXE

51