Proiectul tehnologic al unei instalații de eliminare

a H2S prin absorbție în soluție

apoasă de DEA

1. Generalități privind absorbția H2S în soluție apoasă de DEA

1.1.Scopul eliminării H2S din gaze și valorificarea lui

Hidrogenul sulfurat se află în compoziția gazelor naturale, gazelor de rafinării și cocserii și alte
gaze folosite drept combustibil în rafinării sau în gospodării, în diverse procese chimice sau
metalurgice. Alături de H2S, în gaze se mai găsesc și CO2, CS2, COS, R-SH.
H2S se elimină în vederea transportului de gaze, chimizării gazelor, depoluării gazelor de
ardere, obținerii de sulf (Claus).
Gazele acide se pot elimina prin procese de :

 Absorbție fizică;
 Absorbție cu reacție chimică;
 Absorbție fizică combinată cu absorbție chimică;
 Adsorbție fizică;
 Adsorbție cu reacție chimică.

Cel mai utilizat proces de eliminare a H2S din gaze este cel de absorbție cu reacție chimică
reversibilă în soluții apoase de diferite amine.
Tipuri de amine:
 Monoetanolamina (MEA)- amina primară – C2H7NO;
 Dietanolamina (DEA)- amina secundară – C4H11NO2;
 Trietanolamina (TEA)- amina terțiară – C6H15NO3;
 Metildietanolamina (MDEA)- amina terțiară – C5H13NO2 ;
 Diaminoizopropanol (DAIP)- amina primară – C3H10N2O.

Alegerea tipului de amină pentru eliminarea H2S depinde de capacitatea de absorbție (încărcarea)
soluției de amine.
În funcție de tipul aminei, capacitatea de absorbție scade în ordinea : TEA¿ MDEA ¿DGA¿ DEA ¿
MEA.
 Recomandate în eliminarea H2S sunt soluții de MEA sau DEA de 15..20% masă și ocazional
concentrații mai mici sau mai mari.

1.2. Procedeul de eliminare a H2S

Principalul procedeu prin care se elimină H2S este Girbotol.
.

Schema Girbotol classic

1-coloană de absorbție;
2-răcitor suplimentar pentru absorbatul sărac;
3-schimbător de căldură absorbant sărac-absorbant bogat;
4-pompă de recirculare absorbant sărac;
5-coloană de desorbție;
6-refierbătorul coloanei 5;
7-condensatorul coloanei 5;
8-vas de reflux.
5,6,7,8 alcătuiesc coloanal de fracționare!
 Fluxul tehnologic :
o Coloanal 1 este alimentată sub ultimul taler din bază cu flux de gaz impurificat;
o Pe primul tale al coloanei 1 (în contracurent) se alimentează flux de absorbant sărac;
o În urma contactărilor succesive dintre AS-gaz impurificat va avea loc transferul prin absorbție
chimică a H2S din gazul impurificat în șichidul absorbant;
o Pe la vârful coloanei va rezulta un flux de gaz purificat, iar pe la bază un flux de lichid de
absorbant bogat(AB);
o AB după preîncălzire ,prin schimbătorul de căldură cu AS în 3 va alimenta coloana 5 ;
o La coloana 5 ,sub ultimul taler din bază intră vaporii de stripare. Ei sunt generați în 6 prin
vaporizareaunei părți din apa soluției apoase de AS;
o În urma contactării în contracurent a vaporilor de stripare cu lichid absorbant bogat va avea loc
transfer de masă a H2S din AB în vaporii de stripare;
o La vârful coloanei 5 va rezulta un flux de vapori de stripare și solutul desorbit. Ei se condenseză
parțial în 7, iar lichidul din 8 se va reîntoarce pe talerul 1 de la vârful coloanei 5;
o Lichidul din 8 este alcătuit din H2O care conține la limita de solubilitate H2S;
o H2S desorbit pleacă din 8 spre instalația de recuperare sulf;
o Lichidul ce curge din taler în taler spre baza coloanei 5 reprezinta soluția de AS;
o Fluxul lichid din 6, după răcire prin schimb de căldură cu AB în 3 este vehiculat cu ajutorul
pompei 4 spre 2 și apoi pe talerul 1 al coloanei 1.

 Proiectarea tehnologică a coloanei de absorbție

1.1. Calculul debitelor și concentrațiilor fluxurilor din coloana de absorbție
Din datele de intrare se calculează debitul molar de gaz impurificat:
290000 kmoli
 GT = =539.435
22.4∗24 h

Cunoscând concentrația H2S în gazul bogat, respective a gazului purtător (metanul), se

calculează debitul molar de H2S și de metan :

n+ 1 kmol
 G H S=GT ∗y H S=539,435∗0.13=70.126
2 2
h
kmol
 G0= GT ∗y metan =539.435∗ (1−0.13 )=469.31
h

y n +1 0.13 kmol
 Y n +1= ¿ =0.149
1− y n+1 1−0.13 h

120
 y 1= =0.00012 fr mol
10 6

y1 0.00012 kmol H 2 S
 Y 1= = =0.00012
1− y 1 1−0.00012 kmol gp

kmol H 2 S
Cunoaștem X 0=0.031 din datele de proiectare, iar concentrația Xn se alege astfel
kmol DEA
încât la determinarea numărului de talere teoretice prin metoda grafică să rezulte un număr rezonabil de
kmol H 2 S
talere . Se consideră X n=0.5 .
kmol DEA
Din bilanțul material în jurul coloanei de absorbție(conturul I) va rezulta debitul molar de
absorbant L0 :

BM : G0 Y n+1 + L0 X 0=G 0 Y 1 + L0 X n → L0 X 0−L0 X n =G0 Y 1 −G0 Y n+1∨¿(−1) →

G0 (Y n +1−Y 1)
L0 =
X n−X 0
469.31∗0.149−0.00012 kmol DEA kg DEA
 L 0= = 148.98 =148.98∗105=15642.73
0.5−0.031 h h
kmol
Unde MDEA=105
kg
1.2. Debite și concentrații în gazul bogat la intrarea în coloană

kmol kg
 G0=469.31 =469.31∗16=7508.96
h h

n+ 1 kmol kg
 G H =70.126 =70.126∗34=2384.28
2S
h h

n+1 kg gb
 GT =G0 +GH =7508.96 +2384.28=9893.24
2S
h

1.3. Debite și concentrații în gazul sărac șa ieșirea din coloană

kmol kg
 G0=469.31 =7508.96
h h

1 kmol
 G H =G0∗Y 1=469.31∗0.00012=0.0563
2S
h

1 kg H 2 S neabs
 G H =0.0563∗34=1.914
2S
h

kmol gs
 G1=G0 +G1H =469.31+0.0563=469.36
2S
h

kg gs
 G1=7508.96+1.914=7510.87
h

G1H 0.0563
 y 1= 2S
= =0.00012 fr mol H 2 S
G 1+ G
1
H2S
0.0563+ 469.36

1.4. Debite și concentrații în absorbantul sărac la intrarea în coloană

kg DEA
 L0=15642.73
h
 15642.73∗100 kg sol DEA
 L0 S = =78213.65
20 h

Soluția apoasă DEA conține :

kg DEA
o 15642.73
h
kg apă kmol apă
o 78213.65−15642.73=62570.92 =3476.16
h h
1 kmol kg H 2 S
 L H =L0∗X 0=148.98∗0.031=4.618 =4.618∗34=157.0249
2
h h
1 1 kmol
 L0 S =L0 + LH S =148.98+4.618=153.59
2
h
1 1 kg sol AS
 L0 S =L0 S + L H S=78213.65+157.0259=78370.6
2
h

L0 148.98
 x DEA = = =0.0411 fr mol DEA
L0 + L0 S apa 148.98+3476.16

 x apa =1−x DEA=1−0.0411=0.958 fr mol apă

1.5. Debite și concentrații în AB la ieșirea din coloană

kmol kg H 2 S
 LnH S=L0∗X n=148.98∗0.5=74.49 =74.49∗34=2532.66
2
h h
kmol
 Ln0 S =L0 + LnH S =148.98+74.49=223.47
2
h

n n kg sol AB
 LoS=L 0 S + LH S =78213.65+2532.66=80746.31
2
h

n
LH S 74.49
 x n= 2
= =0.333 fr mol H 2 S
L
n
H2S + L0 74.49+148.98

1.6. Bilanțul termic pe coloana de absorbție

Se estimează temperaturile T1 și Tn cu ajutorul următoarelor relații :
 T1=T0 + 5...10 ᴼC
 Tn=Tn+1 +10...30ᴼC
Unde T0=26ᴼC și Tn+1=30ᴼC.
 T1 = 30+6= 36 ᴼC
  Tn = 26+11 = 37ᴼC
Se verifică temperatura Tn efectuând bilnațul termic pe conturul I al coloanei:
n+ 1 T n+ 1 T T 1 T T R T T
BT: G0 H G +G H + L0 S h L =G0 H G +G1 H +G h + L0 S h L
n +1

0
n +1 0

0
1

0
1 n n

Considerând că gazul purtător și soluția de absorbant au aceeași compoziție la intrarea și ieșirea

din coloană, BT :

BT : G 0 ( H G −H G )=G0 c pG ¿ )
T1 T n+ 1
0 0 0

L0 S ( hL −h L )=L0 S c pL (T n −T 0 )
Tn T0
0 0 0

unde: Gn+ 1 0
0 , G 1−¿ debit de gaz purtător la intrare/ieșire din coloană

T n+1 T1
H G , H G −¿ entalpia în fază vapori a gazului purtător la temperaturea Tn+1 , respectiv T1
0 0

n+ 1 1
G , G −¿debitul de H2S la intrarea/ieșirea din coloană

H T , H T −¿ entalpia în fază vapori a H2S la temperatura Tn+1, respectiv T1

n+1 1

L0 S −¿debitul soluției de absorbant sărac

hTL ,h TL −¿ entalpia în fază lichidă a absorbantului la temperatura T0, respectiv Tn

0

0
n

G R−¿ debitul de H2S absorbit

Tn
h −¿ entalpia în fază lichidă a H2S absorbit la temperature Tn
c pG −¿căldura specifică medie izobară a gazului purtător
0

c pL −¿căldura specific medie a soluției de absorbant

0

Ținând seama de căldura de reacție și de faptul că debitul G1 este foarte mic :

G R ∆ H R =G0 c pG ( T 1−T n+1 ) + L0 S c pL ( T n−T 0 ) →

0 0

GR ∆ H R + LoS c pL T 0 −G 0 c pG (T 1−T n+1 )

T n=T b= 0 0

L0 S c pL 0

kmol kg
 G0=469.31 =7508.96
h h

kg sol DEA
 L0 S =78213.65
h

R kmoli
 G H S=G0 ( Y n+ 1−Y 1 )=469.31 ( 0.149−0.00012 )=69.87
2
h
 R kg H 2 nereactionat
 G H S=69.87∗34=2375.58
2
h

Se calculează căldura specifică medie izobară a gazului purtător (metan) la temperatura medie
aritmetică dintre T1 și Tn+1 :
T 1 +T n+1 36+26
 T mG = = =31 ᴼC =31+ 273.15=304.15 K
0
2 2
T 2 3
c p =A + BT +C T + DT

Din tabel, pentru metan :

o A=12.0286∗10 2

o B=3.25640

o C=0.74816∗10−3

o D=−7.07198∗10−7

J
c 304.15
p =12.0286∗102+ 3.25640∗304.15+0.74816∗10−3∗304.152−7.07198∗10−7∗304.153=2242.60 =2.2
kg∗K
Se citește din grafice căldura specifică medie izobară a soluției de absorbant, la temperatura
medie aritmetică dintre T0 și Tn :
T 0+T n 30+37
 T mL = = =33.5 ᴼC=33.5+ 273.15=306.65 K
2 0S
2
Din grafic :
kJ
o c 33.5
pL =3.76
0
kg∗℃

Din tabel :
kJ
o ∆ H R=1190
kg

2375.58∗1190+78213.65∗26∗3.76−7508.96∗2.262∗( 36−26 )
 T n= =35.04 ℃
78213.65∗3.76
T 1 +T n 37+ 36
 T mcol = = =36.5 ℃
2 2

1.7. Determinarea numărului de talere teoretice din coloana de absorbție

1.7.1. Calculul curbei de operare:

  A( X0,Y1) → A(0.031,1.2*10-4)
 B(Xn,Yn+1) →B(0.5,1.4942*10-1)
L0 Y n+1−Y 1 0.14942−0.00012 kmol DEA
Din bilanțul material pe conturul I al coloanei → = = =0.317
G0 X n −X 0 0.5−0.031 kmol gp

kmoli H 2 S kmoli H 2 S L0
X( ¿ Y( ¿=Y n+1 + ∗( X− X n)
kmoli DEA kmoli gp G0
X0= 0.031 1.2*10 -4

0.1 2.22*10-2
0.2 5.39*10-2
0.3 8.56*10-2
0.4 1.173*10-1
Xn=0.5 1.49*10-1

2.7.2. Calculul curbei de echilibru

( )
pH S¿ kmoli H 2 S yH S
Y =
2 2
kmoli H 2 S pH
X( ¿ y= 2 S kmoli gp 1− y H S
kmoli DEA
2
P
X0=0.031 5*10-4 0.000083 8.3*10-5
0.1 2*10-3 0.0003 3*10-4
0.2 3*10-2 0.005 5.03*10-3
0.3 6*10-2 0.01 1.01*10-2
0.4 8*10-2 0.013 1.3*10-2
Xn=0.5 2*10-1 0.033 3.4*10-2
Din grafic→ N tt =2.
1.8. Dimensionarea coloanei de absorbție
kg
 M v =M CH ∗y CH + M H S∗ y H S =16∗(1−0.13 ) +34∗0.13=18.34
4 4 2 2
kmol

P∗M v 6∗18.34 kg
 ρ v= = =4.52 3
R∗T n+1 0.083∗(26+273) m

G T∗M v 539.435∗18.34 m3
 V= = =0.607
ρ v∗3600 4.52∗3600 s

kg −6 m
3
Din grafice, în funcție de Tn=35.05℃ : ρl =1030 3 ; ϑ =1.6∗10
m s
 −6 kg
 μl= ρl∗ϑ =1.6∗10 ∗1030=1.648
m∗s

1.9. Calculul diametrului coloanei de absorbție

B +( B2 +3.14∗C)0.5
 Dc =
1.571
0.05575∗L
 B=
NP∗FÎ∗FS∗CAF
n kg sol AB
unde : L=L0 s=80746.31
h
NP=1 ; FÎ=0.7; FS=0.75; CAF= 0.3(grafic); s=0.5m
3 3
80746.31 m m
 L= =1.3 =0.0216
1030∗60 min s

0.05575∗1.3
 B= =0.4601
1∗0.7∗0.75∗0.3

3.28∗V C L
 C= +
FÎ ∗FS∗CAF 30∗v d

 V C =V
√ ρv
ρl−ρ v

kmoli
 V =GT =539.435
h

kg
 M gb=M H S∗ y n+1 + M CH ∗( 1− y n +1) =34∗0.13+16∗( 1−0.13 )=18.34
2 4
kmol

3
kg 9893.24 m
 GT =539.435∗18.34=9893.24 = =0.607 =V
h 4.52∗3600 s

√
3
4.52 m
 V C =0.607 =0.0403
1030−4.52 s
m
Din grafic, în funcție de s și ρ v: v d=0.0914 .
s
3.28∗0.0409 1.3
 C= + =1.32
0.7∗0.75∗0.3 30∗0.0914
2 0.5
0.4601+( 0.4601 +(3.14∗1.32))
 Dc = =1.62 m
1.571

 Î c =( N TR −1 )∗s+ Î vf + Î b

Unde : Î vf =1 m, Î b=1.5 m , s=0.609 m.

 N tt
 Em = =15 %
N TR
N 2
 N TR = tt = =13.3≈ 14
Em 0.15
 Î c =( 14−1 )∗0.609+1+1.5=10.42 m

1.10. Calculul pierderilor de absorbant

c
G 1∗∑ ( K i∗x i )
i=1
 L p= c
1−∑ (K i∗x i )
i=1

Din grafice, în funcție de temperatura si presiunea la vârful coloanei: K apa =9.9154∗10−3;

−7
K DEA=4.1211∗10 .
469.36∗( 9.9154∗10 ∗0.958 ) + ( 4.1211∗10 ∗0.0411 )
−3 −7
kmoli
 L p= =4.500748
1−( 9.9154∗10 ∗0.958+4.1211∗10 ∗0.0411 ) h
−3 −7

−3 −3
 y apa =K apa∗x apa =9.9154∗10 ∗0.958=9.498∗10 fr mol

−7 −8
 y DEA=K DEA∗x DEA=4.1211∗10 ∗0.0411=1.694∗10 fr mol

−3 kmoli kg kg
 L p apa =( L p +G1 )∗ y apa =( 4.500748+ 469.36 )∗9.498∗10 =4.501 =81.02 =3.375
h h zi


−8 −6 kmoli −4 kg −5 kg
L p DEA =( L p +G 1 )∗ y DEA =( 4.500748+ 469.36 )∗1.694∗10 =8.027∗10 =8.428∗10 =3.517∗10
h h zi
c

2. Proiectarea tehnologică a coloanei de desorbție

2.1. Bilanțul termic și regimuri de temperaturi

R kmoli kg
 LR =R∗GH S =3∗69.87=209.61 =209.61∗18=3772.98
2
h h

LR 209.61
 y abur = = =0.75 fr mol
LR +G R
H2S
209.61+ 69.87

Tv
 p H S=P vf∗ y abur =1.1∗0.75=0.825 ¯¿ 0.825∗750=618.75 mm Hg=Papa
2
 Calculul temperaturii la vârf :
B
 ln PTapa = A−
v

C +T v

3816.44 3816.44
ln 618.75=18.3036− ↔ =11.876↔ 11.876 T v −547.839=3816.44 ↔ 11.876 T v =4364.2
(−46.13+T v ) T v −46.13
Temperatura de intrare a AB în coloană este egală cu temepartura de ieșire după schimbul de
căldură cu AS de la baza coloanei de desorbție, T f =80 ℃ .
T v +T b 94.357+117
 T m= = =105.678 ℃
2 2
P + P 1.1+1.3
 P m= v b = =1.2 ¯¿
2 2

Qb= L0 s +c p L ( T b −T f ) +V 0 ( H V −h L )+G H S∗∆ H R =78213.65+2.262∗( 117−80 ) +3772.98 ( 2667.95−251.1 )+237
Tv TR R
0s 0 R 2


Tv 2 −4 3 −7
i ab =H v =6010.277−47.493∗367.487+0.2388416∗367.487 −5.704046∗10 ∗367.487 + 6.772865∗10 ∗367

TB Tb Tb
 l V =l apa∗y +l DEA ∗(1− y)

Tb
 l apa =i ab−i apa

 T b=117+273.15=390.15 K

i Tapa =3153.399+29.13765∗390.15−0.1224973∗390.152+ 2.98456∗10−4∗390.153−3.632168∗10−7∗390.15+ 1.7

b


Tb 2 −4 3 −7 4
i abur =6010.277−47.493∗390.15+0.2388416∗390.15 −5.704046∗10 ∗390.15 +6.772865∗10 ∗390.15 −3.2

Tb kJ
 l apa =r =2211.927
kg
 Căldura latentă de vaporizare a aminei și compoziția apei în fază vapori se citesc din grafice:
Tb kJ
l DEA =758 ; y=0.995 fr mol apă.
kg

Tb kJ
 l v =2211.927∗0.995+758 (1−0.995 )=2204.657
kg

12023964.26 kg kmol
 V B= =5453.893 =302.994
2204.657 h h

2.2. Determinarea numărului de talere teoretice din coloana de desorbție

G RH S 69.87 kmol H 2 S
 Yf= 2
= =0.333
L R 209.61 kmol abur

kmol H 2 S
Din grafic: Y b =0.0017
kmol abur
VB 302.994 kmol H 2 S
 X1= ∗Y b + X 0= ∗0.0017+ 0.031=0.0345
L0 148.98 kmol DEA

2.2.1. Calculul curbei de operare

 DO: A ( X n ; Y f ) → A(0.5; 0.333)
B ( X 1 ;Y b ) → B(0.0345 ;0.0017)
 ( )
kmoli H 2 S kmoli H 2 S L0 kmol
X( ) Y = ∗( X− X 1 ) +Y b V( )
kmol DEA kmol abur V h

X1=0.0345 Yb=0.0017=1.7*10-3 Vb=302.994

0.1 3.533*10-2 290
0.2 8.717*10-2 270
0.3 1.542*10-1 249
0.4 2.393*10-1 229
Xn=0.5 3.33*10-1 V0=209.61

2.2.2. Calculul curbei de echilibru

 Pm=1.2 ¯¿
 T m=105.678 ℃
 ( )
kmol H 2 S pH S¿ pH S kmol H 2 S yH S
X( ) 2
y H S ( fr mol )= 2
Y = 2

kmol DEA 2
P kmol abur 1− y H 2
S

X0=0.031 2*10 -3
1.667*10 -3
1.667*10 -3

0.1 9*10-2 0.075 8.108*10-2

0.2 2.5*10-1 0.208 2.627*10-1
0.3 6*10-1 0.5 1*100

Din grafic → N tt =4.

2.3. Calculul diametrului coloanei de desorbție

2.3.1. Calculul diametrului în zona superioară

 R kmol
 V max =V 0 +G H =209.61+ 69.87=279.48
2S
h

Yf 0.333
 yf = = =0.25 fr mol H 2 S
1+ Y f 1+0.333

kg
 M v =M H S∗y f + M abur ( 1− y f ) =34∗0.25+18 ( 1−0.25 )=22
2
kmol

kg
 V G =V max∗M v =279.48∗22=6148.56
h

Pv∗M v 22∗1.1 kg
 ρ v= = =0.793 3
R∗T n+1 0.083∗367.487 m

279.48∗22 m3
 V max = =2.154
0.793∗3600 s

3
kg 80℃
T f =80℃ −6 m
Din grafice : ρl ;ϑ=988=0.45∗10
m
3
s
−6 −3 kg
 μl= ρl∗ϑ =988∗0.45∗10 =0.445∗10
m∗s
2 0.5
B +( B +3.14∗C)
 Dc =
1.571
0.05575∗L
 B=
NP∗FÎ∗FS∗CAF
kg sol AB
unde : L=Ln0 s=80746.31
h
NP=1 ; FÎ=0.55; FS=0.75; CAF= 0.4(grafic); s=0.5m
3 3
80746.31 m m
 L= =1.36 =0.0216
988∗60 min s

0.05575∗1.36
 B= =0.459
1∗0.55∗0.75∗0.4

3.28∗V C L
 C= +
FÎ ∗FS∗CAF 30∗v d

 V C =V max

m3
√ ρv
ρl −ρv

 V max =2.154
s
  V C =2.154
√ 0.793
988−0.793
=0.061
m3
s

m
Din grafic, în funcție de s și ρ v: v d=0.05 .
s
3.28∗0.061 0.0216
 C= + =1.23
0.55∗0.75∗0.4 30∗0.05
2 0.5
0.459+(0.459 +(3.14∗1.23))
 Dc= =1.61m
1.571

2.3.2. Calculul diametrului în zona inferioară

kmol kg
3. V max =V b =302.994 =5453.946 V G
h h

kg
4. M v =M abur∗y + M DEA (1− y )=18∗0.995+105 ( 1−0.995 )=18.43
kmol

Pv∗M v 1.3∗18.43 kg
5. ρ v= = =0.73988 3
R∗T n+1 0.083∗(117+273) m

3
5453.946 m
6. V max = =2.048
0.73988∗3600 s

1 kg sol DEA
7. Lmax =L0 S =78370.6 =LG
h

3
117 ℃ kg 117 ℃ −6 m
Din grafice : ρ =975 3 ; ϑ
l =0.35∗10
m s
−6 −4 kg
8. μl= ρl∗ϑ =975∗0.35∗10 =3.413∗10
m∗s
2 0.5
B +(B +3.14∗C)
9. D c =
1.571
0.05575∗L
10. B=
NP∗FÎ∗FS∗CAF
kg sol AB
unde : L=Ln0 s=78370.6
h
NP=1 ; FÎ=0.55; FS=0.75; CAF= 0.35(grafic); s=0.5m
78370.6 m3 m3
11. L= =1.339 =0.0223
975∗60 min s

0.05575∗1.339
12. B= =0.517
1∗0.55∗0.75∗0.35
 3.28∗V C L
13. C= +
FÎ ∗FS∗CAF 30∗v d

14. V C =V max
√ ρv
ρl −ρv
3
m
15. V max =2.048
s

√
3
0.73998 m
16. V C =2.048 =0.0563
975−0.73998 s

m
Din grafic, în funcție de s și ρ v: v d=0.05 .
s
3.28∗0.0563 0.0223
17. C= + =1.29
0.55∗0.75∗0.35 30∗0.05
2 0.5
0.517+(0.517 +(3.14∗1.29))
18. D c = =1.762 m
1.571

Se consideră diametrul pe întreaga coloană D c =1.762 m.

19. Î c =( N TR −1 )∗s+ Î vf + Î b

Unde : Î vf =1 m, Î b=1.5 m , s=0.5 m.

N tt
20. Em = =15 %
N TR
N tt 4
21. N TR = = =26.66 ≈ 27
Em 0.15
22. Î c =( 27−1 )∗0.5+ 1+ 1.5=15.5 m

3.4. Calculul schimbului termic AS-AB

 Los∗c pL ( T f −T n )=L0 S∗c pL ( T b−T x ) ↔ L0 s ( h L −hL ) =L0 s (h L −h L )

n n Tf Tn Tb Tx
0 0 0s 0s 0s 0s

n kg sol AB
 L0 s =80746.31
h

kg
 L0 s =78313.65
h

 T f =80 ℃
  T n=37 ℃

 T b=117 ℃

 T 0=30 ℃

Presupun T x =113 ℃ .
Din grafice se citesc entalpiile în funcție de temperaturi:
T =80℃ kJ
 hL f
=263.34
0s
kg
T =37 ℃ kJ
 hL n
=102.12
0s
kg
T =117℃ kJ
 hL b
=2046.12
0s
kg
T =113℃ kJ
 hL x
=1880.014
0s
kg

Se verifică dacă eroarea este mai mică de 2%:


kJ kJ
80746.31 ( 263.34−102.34 )=78213.65 ( 2046.12−1880.014 ) ↔ 13017920.1 =12991756.55
h h
13017920.1−12991756.55
 ε= ∗100=0.2 % <2 %
12991657.55
ε < 2% →T x =113 ℃ .

3.5. Determinarea necesarului de apă de răcire la răcitorul suplimentar

L0 s∗c pL ( T x −T 0 )
 Gapa =
0

TE Ti
h −hapa
apa

 T i=28 ℃
 T E =40 ℃
T i +T E kJ
Se citește din grafic în funcție de T m= =34 ℃ : c pL =3.73 .
2 0
kg∗℃
kJ
 hTapa=167.5
E

kg
kJ
 hTapa=117.34
i

kg

78213.65∗3.73∗(113−30) kg
 Gapa = =482738.514
167.5−117.34 h
3.6. Determinarea necesarului de apă la condensatorul coloanei de stripare

 Qc =V 0∗c pV ∗( T V −T R ) −G ∗( H R −H R )
R T T v R

kmol kg
 V 0=209.61 =3772.98
h h
Se calculează c pV : 0

2 3
 c pV = A +BT +C T + D T
0

Unde : A=18.8370∗102
B=−0.16744
−3
C=0.84417∗10
D=−¿2.69764¿ 10−7
T v +T R 94.357 +60
T= = =77.179 ℃=350.329 K
2 2

2 −3 2 −7 3
c pV =18.8370∗10 + (−0.16744 )∗350.329+0.84417∗10 ∗350.329 + (−2.69764 )∗10 ∗350.329 =1917.047
0
kg

 T V =94.357℃

 T R =60 ℃

kg H 2 S nereact
 G R=2375.85
h

Tv kJ
 H R =582.129
kg

kJ
 H TR =546.6945
R

kg

kJ
 QC =3772.98∗1.917∗( 94.357−60 )−2375.85∗( 582.129−546.6945 ) =164310.344
h

QC 164310.344 kg
 GA= = =3275.725
h −hTE
apa
Ti
apa
167.5−117.34 h

3.7. Determinarea necesarului de abur saturat la refierbător

QB 12023964.26 kg
 GB = = =5783.25
h Ti
abur −h TE
apa
2753.3−674.2 h