UNIVERSITATEA “PETROL – GAZE” PLOIEŞTI

FACULTATEA INGINERIA PETROLULUI SI GAZELOR

DEPARTAMENTUL FORAJUL SONDELOR, EXTRACŢIA ŞI
TRANSPORTUL HIDROCARBURILOR

Extracția, Tratarea și Înmagazinarea Gazelor

Naturale

Coordonator: Sef. Lucr. Dr. ing. Ghetiu Iuliana

Student: Meia Gigel

Specializare: MEXPZ
Grupa: 21210
Anul: I

1
 Compoziția gazelor naturale – Buletin de analiză Cromatografică

Criteriu C1 C2 C3 n−C 4 N2 CO 2 H2 S
y 0.65 0.08 0.1 0.04 0.04 0.05 0.04
m 16.042 30.086 44.094 58.120 28.016 44.011 34.08
Tc , K 190.666 305.86 370.0 425.17 126.16 304.2 373.56
Pc , bar 45.7 49.0 42.0 34.5 33.49 73.0 89.0

Date inițiale:
N = 12
H s 1=2250+n ∙10 0
H s 1=2250+12∙ 10 0=3450 m
H ancoraj =350 m
5
D ancoraj =9 ∈¿ 0.244 m
8
H exploatare =3450 m
1
Dexploatare =5 ∈¿ 0.1397 m
2
7
D tevi=2 ∈¿ 0.073025 m
8
Dduza =0.006 m

Qq 1=31000+ n ∙1400
3
Qq 1=31000+ 12∙ 1400=47800 m N / zi
3
Qq 2=Q q 1 ∙ 1.4=66920 m N / zi
3
Qq 3=Qq 1 ∙ 0.8=38240 m N / zi

Pstatic perf =119 ¯¿

Pstatic supraf =106 ¯¿
Pdinamic tubing =74 ¯¿
Pdinamic coloana=84 ¯¿

P g=21 ¿¯
PCE =22 ¯¿
PCE 11=Pte =74 ¯¿
PCE 21=P te +20=94 ¯¿
PCE 31=P te +25=99 ¯¿

Psiu 1=Pz =119 ¯¿

Psiu 2=Pz + 20=139 ¯¿
Psiu 3=P z+ 25=144 ¯¿

2
 t z =9.6+0.03 ∙ H s 1
t z =9.6+0.03 ∙ 3450=113.1° C
t z 1=t z=113.1° C
t z 2=t z +20=133.1 ° C
t z 3=t z +25=138.1 ° C

Lte=H s 1−n ∙ 10
Lte=3450−12 ∙10=3330 m
Lcc =10+ n∙ 0.5=16 km
l ca 1=900+n ∙10
l ca 1=900+12∙ 10=1020 m
l ca 2=l ca 1+300=1320 m
l ca 3=l ca1+ 400=1420 m

Constante:
3
Nm
V M =22.414
k mol

T 0=273.17 K

P0=1.01325 ¯¿

T s=288.7 K

3
ρaer =1.293 kg /m N

R=8314.35 J /kmol ∙ K

3
 Capitolul 1
Calculul proprietatilor fizice ale amestecului gazos

 Calculul masei molare a amestecului gazos.

7
M =∑ (mi ∙ y i )
i=0

M =( 0.65 ∙ 16.042 ) + ( 0.08 ∙30.086 ) + ( 0.1 ∙ 44.094 ) + ( 0.04 ∙58.12 ) + ( 0.04 ∙ 28.016 )+ ( 0.05∙ 44.011) + ( 0.04 ∙ 3
M =24.252 kg /kmol

 Densitatea specifica a amestecului gazos in conditii normale de presiune si

temperatura.

M 24.252 3
ρ g 0= = =1.082 kg /m N
V M 22.414

 Densitatea relativa a amestecului gazos fata de aer.

ρ g 0 1.082
δ rg = = =0.836
ρ aer 1.293

 Parametri pseudocritici necorectati.

7
T pc=∑ ( y i ∙T c ) i
i =0
T pc= ( 0.65∙ 190.67 )+ ( 0.08∙ 305.86 ) + ( 0.1∙ 370 ) + ( 0.04 ∙ 425.17 ) + ( 0.04 ∙ 126.16 ) + ( 0.05 ∙ 304.2 )+(0.04 ∙ 37

T pc=237.060 k

7
P pc =∑ ( y i ∙ Pc ) i
i=0

P pc =( 0.65 ∙ 45.7 ) + ( 0.08 ∙ 49 )+ ( 0.1∙ 42 ) + ( 0.04 ∙34.5 )+ ( 0.04 ∙33.49 )+ ( 0.05 ∙73 )+(0.04 ∙ 89)

P pc =47.75 ¯¿

t pc=T pc −T 0=237.060−273.15=−35.542 °C

4
 Parametrii pseudoredusi corectati.

t z+ 273.15 113.1 +273.15

T prc = = =1.625
T pc 237.060

Pz 119
P prc = = =2.491
P pc 47.75

 Corectarea parametrilor pseudocritici.

Metoda Wickert-Aziz

A= y CO + y H S=0.05+0.04=0.09
2 2

B= y H S=0.04 2

c=120 ∙ ( A −A 1.6 ) +15 ∙(B0.5 −B 4 )

0.9

c=120 ∙ ( 0.090.9 −0.091.6 ) +15 ∙ ( 0.04 0.5−0.044 )=14.193

T pcc =T pc −c= ( 1.8∙ (−35.542 ) + 491.67 ) −14.193=413.499

P pc ∙ T pcc
P pcc =
T pc +B ∙(1−B)∙ c

47.75 ∙14.696 ∙ 413.499

P pcc = =677.647
( 1.8 ∙ (−35.542 )+ 491.67 ) + 0.04 ∙(1−0.04 )∙ 14.193

 Corectarea parametrilor pseudoredusi.

δ rg −0.9672 ∙ y N −1.5195∙ y CO −1.1765 ∙ y H S

δ c= 2 2 s

1− y N − y CO − y H
2 2 s S

0.836−0.9672∙ 0.04−1.5195 ∙0.05−1.1765 ∙ 0.04

δ c= =0.775
1−0.04−0.05−0.04
2
P pce =677+15 ∙ δ c −37.5 ∙ δ c
2
P pce =677+15 ∙ 0.775−37.5∙ 0.775 =666.0585

P pc =( 1− y N − y CO − y H
2 2 s S ) ∙ P pce + 493∙ y N +1.071 ∙ y CO + 1.06 ∙ y H S
2 2 s

P pc =( 1−0.04−0.05−0.04 ) ∙ 666.0585+ 493 ∙0.04 +1.071∙ 0.05+1.06 ∙ 0.04

P pc =599.286

2
T pce =168+325 ∙ δ c −12.5 ∙ δ c
2
T pce =168+325 ∙0.775−12.5 ∙ 0.775 =412.67 2

5
 T pc=( 1− y N − y CO − y H
2 2 s S ) ∙T pce +227.5 ∙ y N + 547.6 ∙ y CO −672.4 ∙ y H S
2 2 s

T pc= (1−0.04−0.05−0.04 ) ∙ 412.672+227.5 ∙ 0.04+547.6 ∙ 0.05−672.4 ∙ 0.04

T pc=368.609

T pc −491.67 368.609−491.67
T pcc = = =−68.367 ° C
1.8 1.8

T pcc =−68.367+273.15=204.78 K
P Pc 599.286
P ppcc = = =40.778 ¯¿
14.696 14.696

 Parametrii pseudoredusi corectati.

t z+ 273.15 113.1+273.15
T prc = = =1.886
T pc 204.78

Pz 119
P prc = = =2.918
P pc 40.778

 Calculul factorului de neidealitate:

 Metoda A. Z. Istomin

P 119
P pr = = =2.491
P pc 47.754
T 113.1+ 273 ,15
T pr= = =1.6225
T pc 237.60

Z=1−102 ∙ ( 0.76 ∙T 3pr −9.39 ∙T pr +13 ) ∙(8− p pr )∙ p pr

Z=1−102 ∙ ( 0.76 ∙1.62253 −9.39 ∙1.6225+ 13 ) ∙(8−2.491)∙2.491
Z=0.855
 Metoda Berthelot

Z=1+
(
9∙ P prc ∙ 1−
6
T prc )
128 ∙ T prc

Z=1+
(
9∙ 2.918 ∙ 1−
6
1.886 )
128 ∙1.886
Z=0.762

 Metoda Dranchuc – Purvis – Robinson

6
 Z=1
P pr 2.491
ρr =0.27 ∙ =0.27 ∙ =0.4138
Z ∙ T pr 1∙ 1.6225

A1=0.31506237
A2=−1.0467099
A3 =−0.57832729
A 4=0.53530771
A5 =−0.61232032
A6 =−0.1488813
A7 =0.68157001
A8 =0.68116519

( ) ( ) ( )
2
A2 A3 A5 A6 ρr
∙ ρr + A7 ∙ ( 1+ A8 ∙ ρr ) ∙ 3 ∙exp ⁡(− A 8 ∙ ρr )
2 5 2 2
Z1 =1+ A 1+ + 3 ∙ ρr + A 4 + ∙ ρr + A 5 ∙
T pr T pr T rp T pr T pr

(
Z1 =1+ 0.31506237 +
−1.0467099 −0.57832729
1.6225
+
1.6225
2 )
∙ 0.4138+ 0.53530771+ (
−0.61232032
1.6225
2
∙ 0.4138 + )
Z1 =0.828

P pr 2.491
ρr =0.27 ∙ =0.27 ∙ =0.4997
Z ∙ T pr 0.828 ∙1.6225

(
Z 2=1+ 0.31506237 +
−1.0467099 −0.57832729
1.6225
+
1.6225
2 )
∙ 0.4997+ 0.53530771+ (
−0.61232032
1.6225
2
∙0.4997 + )
Z1 =0.8067

Z 1+ Z 2 0.828+0.8067
Z= = =0.8171
2 2

 Calculul vâscozității dinamice a amestecului gazos.

t z =113.1℃

μ1=μ1 H + ∆ μ N +∆ μCO + ∆ μ H
2 2 2 S

μ1 H =( 1.709 ∙10−5−2.062 ∙10−6 ∙ δ rg ) ∙ ( 1.8 ∙t z +32 ) +8.188 ∙10−3−6.15 ∙ 10−3 ∙ log δ rg

μ1 H =( 1.709 ∙10−5−2.062 ∙10−6 ∙ 0.8368 ) ∙ ( 1.8∙ 113.1+32 )+ 8.188∙ 10−3 −6.15 ∙10−3 ∙ log 0.8368=0.012283 c

∆ μ N = y N ∙(8.48 ∙ 10−3 ∙ log δ rg + 9.59 ∙10−3)

2 2

∆ μ N =0.04 ∙ ( 8.48 ∙10−3 ∙ log 0.8368+ 9.59∙ 10−3 ) =3.573 ∙10−4

2

7
 ∆ μCO = y CO ∙ (9.08 ∙10−3 ∙ log δ rg +6.24 ∙ 10−3 )
2 2

∆ μCO =0.05 ∙ ( 9.08 ∙ 10−3 ∙ log 0.8368 +6.24 ∙ 10−3 )=3.076∙ 10−4
2

∆ μCO = y H S ∙(8.49 ∙10−3 ∙ log δ rg +3.73 ∙ 10−3 )

2 2

∆ μCO =0.04 ∙ ( 8.49∙ 10−3 ∙ log 0.8368+3.73 ∙10−3 )=1.229 ∙ 10−4

2

−6 −6 −6
μ1=0.012283+ 3.573∙ 10 + 3.076 ∙10 + 1.229∙ 10 =0.01307 cP

 Corelația lui J.R. Dempsey

−1
a 0=−2.46211820 a 1=2.97054714
a 2=2.86264054 ∙ 10
−3
a 3=8.05420522 ∙10 a4=2.80860949 a 5=−3.49803305
−1 −2
a 6=3.60373020 ∙10 a 7=−1.044324 ∙ 10 a 8=−7.93385684
a 9=1.39643306 a 10=1.491044925 a 11=4.41015512
a 12=8.39387178 a 13=−1.86408848 a 14=2.03367881
−4
a 15=−6.09579263 ∙10

[ ( )]
ln T pr ∙
μ
μ1
=a0 +a1 ∙ p pr + a2 ∙ p pr +a 3 ∙ p pr +T pr ∙ ( a4 +a 5 ∙ p pr +a 6 ∙ p pr +a7 ∙ p pr ) +T pr ∙ ( a8 +a 9 ∙ p pr +a10 ∙ p pr + a11 ∙ p p
2 3 2 3 2 2 3

B=a0 +a1 ∙ p pr + a2 ∙ p2pr + a3 ∙ p3pr +T pr ∙ ( a4 + a5 ∙ p pr +a 6 ∙ p 2pr +a7 ∙ p 3pr ) +T 2pr ∙ ( a8 +a 9 ∙ p pr +a10 ∙ p2pr + a11 ∙ p3pr ) +T 3pr ∙(a12

B
e ∙ μ1
x=
T pr

0.7576403
e ∙ 0.01307
x= =0.017185 cP
1.6225

8
Fig.1 Fluxul tehnologic al gazelor Sonde-Instalatii de suprafata-Statie uscare gaze-Conducta magistrala de
transport.

Capitolul 2
9
 Dimensionarea țevilor de extracție

Sonda 1
 Calculul hidraulic al tevilor de extractie.
 Calculul diametrului țevilor de extracție.

d=0.078 ∙
√ Qg1∙ T z1
Pz

d=0.078 ∙
√ 47800 ∙ ( 131.1+273.15 )
119
=0.03072 m

Se alege din STAS 824/80 tevile de extractive cu urmatoarele caracteristici:

Otel tip C-75
d i=51.8 mm
d e =60.3 mm
t=4.24 mm
q=5.98 kg /m

 Calculul vitezei gazelor la siul tevilor de extractie.

4 ∙ Q g1 ∙ Z ∙ (t z 1+ T 0 )∙ P0
v gsiu=
10−6 ∙ π ∙ 86400 ∙ d 2i ∙ T 0 ∙ P siu1
4 ∙ 47800 ∙0.8171 ∙(113.1+273.15)∙1.01325
v gsiu= =2.58 m/s
10−6 ∙ π ∙86400 ∙ 51.82 ∙ 273.15 ∙ 119

 Calculul vitezei gazelor in capul de eruptie.

Criteriu C1 C2 C3 n−C 4 N2 CO 2 H2 S
y 0.65 0.08 0.1 0.04 0.04 0.05 0.04
m 16.042 30.086 44.094 58.120 28.016 44.011 34.08
Tc , K 190.666 305.86 370.0 425.17 126.16 304.2 373.56
cP 2.117 1.67 1.55 1.633 1.043 1.221 1.105

∑ ( y i ∙ cpi ∙ √mi ∙T c ) i
1
c p= i=0 7 ∙ =0.448
4.181
∑ ( y i ∙ √ mi ∙T c )
i
i=0
k= 7.84

 Densitatea gazelor in conditii de zacamant:

−3 −3
24 ∙ π ∙d i ∙10 24 ∙ π ∙ 51.8∙ 10 3
ρ= = =110 kg /m
Qg∙ ρg0∙ c p 47800 ∙1.082 ∙ 0.448

10
 Coeficientul complex de schimb de caldura:
−3
24 ∙ π ∙ d i ∙ 10 ∙ k 24 ∙ π ∙51.8 ∙ 10−3 ∙7.84
m 1= = =0.001318
Qg ∙ ρg0∙ c p 47800 ∙ 1.082∙ 0.448

 Temperatura in capul de eruptie a sondei:

m )(
( 0.03 ) ) ∙(1− e )=32.10 ℃
=9.6+ (
1 0.03 1
t g=9.6+ ∙ 1−
1 e 0.001318
m1 ∙ H s 1 0.001318 ∙3450

 Calculul factorului de neidealitate: Metoda A. Z. Istomin

PCE 74
P pr= = =1.549
P pc 47.754
T CE 31.20+ 273.15
T pr= = =1.284
T pc 237.60

Z=1−102 ∙ ( 0.76 ∙T 3pr −9.39 ∙T pr +13 ) ∙(8− p pr )∙ p pr

Z=1−102 ∙ ( 0.76 ∙1.284 3−9.39 ∙ 1.284+13 ) ∙( 8−1.549)∙ 1.549
Z=0.741

 Factorul de volum al gazelor pentru presiunea si temperatura din capul de eruptie:

b gCE =Z ∙
( T0 )
t g+ T 0 1.01325
∙
P CE
=0.741∙ (
32.10+273.15 1.01325
273.15
∙
74 )
=0.0113

3
Q gCE=b CE ∙ Qg 1=0.0113 ∙ 47800=542.33 N m / zi

 Viteza gazelor in capul de eruptie:


QgCE 542.33
v gCE = = =2.97 m/s
π 2 π −3 2
86400 ∙ ∙ ( d i ∙ 10 ) 86400 ∙ ∙ ( 51.8 ∙10 )
−3
4 4

 Calculul mecanic al tevilor de extractie.

Tabel.1 Caracteristicile mecanice ale otelurilor din care se confectioneaza tevile de extractie.

Tip otel ales pentru tevile de extractie: C – 75.

11
 2
σ c =5270 daN /cm
2
σ r=6680 daN /cm
2
σ t=5980 daN /cm
2
σ a=0.8 ∙ σ c =0.8 ∙ 5270=4216 daN /cm

Se calculeaza raportul:
d e 60.3
= =14.22
t 4.24

 Presiunea de turtire a tevilor de extractie.

de 60.3
−1 −1
t 4.24
Pt =0.75 ∙ σ t ∙ =0.75∙ 5980 ∙ =327.5 ¯¿
( ) ( )
2 2
de 60.3
t 4.24

 Presiunea minima la turtire in domeniul elastic a tevilor de extractie.

6 6
4.038∙ 10 4.038 ∙ 10
Ptmin =0.75 ∙ = =1219 ¯¿
( )( ) ( )( )
2 2
de de 60.3 60.3
∙ −1 ∙ −1
t t 4.24 4.24

 Calculul de rezistenta la presiune interioara.

t 4.24
Pi=0.875 ∙ ∙ 2 ∙ σ c =0.875 ∙ ∙ 2 ∙5270=648 ¯¿
de 60.3

 Calculul de rezistenta la tractiune.

Se aleg tevile de extractie cu capete ingrosate.

[
F i=0.785 ∙ σ a ∙10 ( d e ∙ 10
5 −3 2
) −( di ∙10−3 ) ]
2

F i=0.785 ∙ 4216 ∙10 5 [ ( 60.3∙ 10−3 ) −( 51.8 ∙10−3 ) ]=315352

2 2

 Lungimea maxima a tevilor de extractie realizate din otel C-75.

( π4 ) ∙( g ∙ q )∙ [( d ∙ 10
σa −3 2
) −( di ∙10−3 ) ] ∙10 5
2
Lmax = e

Lmax =( )(
π
∙
4216
4 9.81∙ 5.98 )
∙ [ ( 60.3 ∙ 10−3 ) −( 51.8 ∙ 10−3 ) ] ∙ 105=5379 m
2 2

Sonda 2
 Calculul hidraulic al tevilor de extractie.

12
  Calculul diametrului țevilor de extracție.

d=0.078 ∙
√ Qg1∙ T z1
Pz

d=0.078 ∙
√ 66920∙ ( 133.1+273.15 )
119
=0.03728 m

Se alege din STAS 824/80 tevile de extractive cu urmatoarele caracteristici:

Otel tip C-75
d i=51.8 mm
d e =60.3 mm
t=4.24 mm
q=5.98 kg /m

 Calculul vitezei gazelor la siul tevilor de extractie.

4 ∙ Qg 2 ∙ Z ∙ (t z 2 +T 0 )∙ P0
v gsiu=
10−6 ∙ π ∙ 86400 ∙ d 2i ∙ T 0 ∙ P siu2

4 ∙66920 ∙ 0.8171 ∙(133.1+ 273.15)∙ 1.01325

v gsiu= =3.25 m/s
10−6 ∙ π ∙ 86400 ∙ 51.82 ∙ 273.15 ∙139

 Calculul vitezei gazelor in capul de eruptie.

Criteriu C1 C2 C3 n−C 4 N2 CO 2 H2 S
y 0.65 0.08 0.1 0.04 0.04 0.05 0.04
m 16.042 30.086 44.094 58.120 28.016 44.011 34.08
Tc , K 190.666 305.86 370.0 425.17 126.16 304.2 373.56
cP 2.117 1.67 1.55 1.633 1.043 1.221 1.105

∑ ( y i ∙ cpi ∙ √mi ∙T c ) i
1
c p= i=0 7 ∙ =0.448
4.181
∑ ( y i ∙ √ mi ∙T c )
i
i=0
k= 7.84

 Densitatea gazelor in conditii de zacamant:

−3 −3
24 ∙ π ∙d i ∙10 24 ∙ π ∙51.8 ∙ 10 3
ρ= = =104.6 kg/m
Q g 2 ∙ ρg 0 ∙ c p 66920 ∙ 1.082∙ 0.448

 Coeficientul complex de schimb de caldura:

13
 −3
24 ∙ π ∙ d i ∙ 10 ∙ k 24 ∙ π ∙51.8 ∙ 10−3 ∙7.84
m 2= = =0.000942
Qg 2 ∙ ρ g 0 ∙ c p 66920 ∙ 1.082∙ 0.448

 Temperatura in capul de eruptie a sondei:

t g=9.6+
( )(
0.03
m2
1
∙ 1− m ∙ H =9.6+
e 2
0.03
0.000942
s1 ) (1
)(
∙ 1− 0.000942 ∙3450 =40.21 ℃
e )
 Calculul factorului de neidealitate: Metoda A. Z. Istomin

PCE 94
P pr= = =1.96
P pc 47.754
T CE 40.21+273.15
T pr= = =1.31
T pc 237.60

Z=1−102 ∙ ( 0.76 ∙T 3pr −9.39 ∙T pr +13 ) ∙(8− p pr )∙ p pr

Z=1−102 ∙ ( 0.76 ∙1.313−9.39 ∙1.31+13 ) ∙(8−1.96)∙ 1.96
Z=0.715

 Factorul de volum al gazelor pentru presiunea si temperatura din capul de eruptie:

b gCE =Z ∙
( T0 )
t g+ T 0 1.01325
∙
P CE
=0.715∙
273.15 (
40.21+273.15 1.01325
∙
94 )
=0.0088

3
Q gCE=b CE ∙ Qg 1=0.0088 ∙ 66920=591.82 N m / zi

 Viteza gazelor in capul de eruptie:

QgCE 591.82
v gCE = = =3.25 m/s
π −3 2 π −3 2
86400 ∙ ∙ ( d i ∙ 10 ) 86400 ∙ ∙ ( 51.8 ∙10 )
4 4

 Calculul mecanic al tevilor de extractie.

Tabel.1 Caracteristicile mecanice ale otelurilor din care se confectioneaza tevile de extractie.

Tip otel ales pentru tevile de extractie: C – 75.

2
σ c =5270 daN /cm
14
 2
σ r=6680 daN /cm
2
σ t=5980 daN /cm
2
σ a=0.8 ∙ σ c =0.8 ∙ 5270=4216 daN /cm

Se calculeaza raportul:
d e 60.3
= =14.22
t 4.24

 Presiunea de turtire a tevilor de extractie.

de 60.3
−1 −1
t 4.24
Pt =0.75 ∙ σ t ∙ =0.75∙ 5980 ∙ =327.5 ¯¿
( ) ( )
2 2
de 60.3
t 4.24

 Presiunea minima la turtire in domeniul elastic a tevilor de extractie.

6 6
4.038∙ 10 4.038 ∙ 10
Ptmin =0.75 ∙ = =1219 ¯¿
( )( ) ( )( )
2 2
de de 60.3 60.3
∙ −1 ∙ −1
t t 4.24 4.24

 Calculul de rezistenta la presiune interioara.

t 4.24
Pi=0.875 ∙ ∙ 2 ∙ σ c =0.875 ∙ ∙ 2 ∙5270=648 ¯¿
de 60.3

 Calculul de rezistenta la tractiune.

Se aleg tevile de extractie cu capete ingrosate.

[
F i=0.785 ∙ σ a ∙10 ( d e ∙ 10
5
) −( di ∙10−3 ) ]
−3 2 2

F i=0.785 ∙ 4216 ∙10 5 [ ( 60.3∙ 10−3 ) −( 51.8 ∙10−3 ) ]=315352

2 2

 Lungimea maxima a tevilor de extractie realizate din otel C-75.

( )( )[
σa
Lmax =
π
∙
4 g∙q
−3 2 −3 2
∙ ( d e ∙ 10 ) −( di ∙10 ) ∙10
5
]

Lmax =( π4 ) ∙( 9.81∙42165.98 ) ∙ [(60.3 ∙ 10 ) −( 51.8 ∙ 10−3 ) ] ∙ 105=5379 m

−3 2 2

Sonda 3
15
  Calculul hidraulic al tevilor de extractie.

 Calculul diametrului țevilor de extracție.

d=0.078 ∙
√ Qg3∙ T z3
Pz

d=0.078 ∙
√ 38240 ∙ ( 138.1+273.15 )
119
=0.02835 m

Se alege din STAS 824/80 tevile de extractive cu urmatoarele caracteristici:

Otel tip C- 75
d i=40.9 mm
d e =48.3 mm
t=3.18 mm
q=4.2kg /m

 Calculul vitezei gazelor la siul tevilor de extractie.

4 ∙ Qg 3 ∙ Z ∙(t z 3 +T 0)∙ P0
v gsiu=
10−6 ∙ π ∙ 86400 ∙ d 2i ∙ T 0 ∙ P siu3

4 ∙38240 ∙ 0.8171∙ (138.1+ 273.15)∙ 1.01325

v gsiu= =2.91 m/s
10−6 ∙ π ∙ 86400 ∙ 40.92 ∙ 273.15 ∙144

 Calculul vitezei gazelor in capul de eruptie.

Criteriu C1 C2 C3 n−C 4 N2 CO 2 H2 S
y 0.65 0.08 0.1 0.04 0.04 0.05 0.04
m 16.042 30.086 44.094 58.120 28.016 44.011 34.08
Tc , K 190.666 305.86 370.0 425.17 126.16 304.2 373.56
cP 2.117 1.67 1.55 1.633 1.043 1.221 1.105

∑ ( y i ∙ cpi ∙ √mi ∙T c ) i
1
c p= i=0 7 ∙ =0.448
4.181
∑ ( y i ∙ √ mi ∙T c )
i
i=0
k= 7.84

 Densitatea gazelor in conditii de zacamant:

−3 −3
24 ∙ π ∙d i ∙10 24 ∙ π ∙ 40.9∙ 10 3
ρ= = =125 kg /m
Qg3∙ ρg0∙ c p 38240 ∙ 1.082∙ 0.448

16
 Coeficientul complex de schimb de caldura:
−3
24 ∙ π ∙ d i ∙ 10 ∙ k 24 ∙ π ∙ 40.9 ∙10−3 ∙ 7.84
m 3= = =0.00130
Qg 3 ∙ ρ g 0 ∙c p 38240∙ 1.082 ∙0.448

 Temperatura in capul de eruptie a sondei:

t g=9.6+
( )(
0.03
m3
1
∙ 1− m ∙ H =9.6+
e 3 )
0.03
0.00130
s1 ( 1
)(
∙ 1− 0.00130∙ 3450 =32.39 ℃
e )
 Calculul factorului de neidealitate: Metoda A. Z. Istomin

PCE 99
P pr= = =2.07
P pc 47.754
T CE 31.87 +273.15
T pr= = =1.284
T pc 237.60

Z=1−102 ∙ ( 0.76 ∙T 3pr −9.39 ∙T pr +13 ) ∙(8− p pr )∙ p pr

Z=1−102 ∙ ( 0.76 ∙1.284 3−9.39 ∙ 1.284+13 ) ∙( 8−2.07)∙2.07
Z=0.683

 Factorul de volum al gazelor pentru presiunea si temperatura din capul de eruptie:

b gCE =Z ∙
( T0 )
t g+ T 0 1.01325
∙
P CE
=0.741∙
273.15 (
31.87+273.15 1.01325
∙
99 )
=0.0078

3
Q gCE=b CE ∙ Qg 1=0.0078 ∙ 38240=299 N m / zi

 Viteza gazelor in capul de eruptie:

QgCE 299
v gCE = = =2.63 m/s
π −3 2 π −3 2
86400 ∙ ∙ ( d i ∙ 10 ) 86400 ∙ ∙ ( 40.9 ∙ 10 )
4 4

 Calculul mecanic al tevilor de extractie.

Tabel.1 Caracteristicile mecanice ale otelurilor din care se confectioneaza tevile de extractie.

17
 Tip otel ales pentru tevile de extractie: C - 75.
2
σ c =5270 daN /cm
2
σ r=6680 daN /cm
2
σ t=5980 daN /cm
2
σ a=0.8 ∙ σ c =0.8 ∙ 5270=4216 daN /cm

Se calculeaza raportul:
d e 48.3
= =13.12
t 3.68

 Presiunea de turtire a tevilor de extractie.

de 48.3
−1 −1
t 3.68
Pt =0.75 ∙ σ t ∙ =0.75∙ 5980 ∙ =352 ¯¿
( ) ( )
2 2
de 48.2
t 3.68

 Presiunea minima la turtire in domeniul elastic a tevilor de extractie.

4.038∙ 106 4.038 ∙10 6

Ptmin =0.75 ∙ = =1569 ¯
¿
( )( ) ( )( )
2 2
de de 48.3 48.3
∙ −1 ∙ −1
t t 3.68 3.68

 Calculul de rezistenta la presiune interioara.

t 3.68
Pi=0.875 ∙ ∙ 2 ∙ σ c =0.875 ∙ ∙ 2∙ 5270=702 ¯¿
de 48.2

 Calculul de rezistenta la tractiune.

Se aleg tevile de extractie cu capete ingrosate.

[ −3 2
F i=0.785 ∙ σ a ∙10 ( d e ∙ 10
5
) −( di ∙10−3 ) ]
2

F i=0.785 ∙ 4216 ∙10 5 [ ( 48.3 ∙10−3 ) −( 40.9 ∙10−3 ) ]=218458

2 2

 Lungimea maxima a tevilor de extractie realizate din otel C-75.

( )( )[
σa
Lmax =
π
∙
4 g∙q
−3 2 −3 2
∙ ( d e ∙ 10 ) −( di ∙10 ) ∙10
5
]

18
 ( )(
Lmax =
π
∙
4216
4 9.81∙ 4.2 )
∙ [ ( 48.3 ∙10−3 ) −( 40.9∙ 10−3 ) ] ∙ 105=5304 m
2 2

Capitolul 3
Dimensionarea duzelor fixe ale capetelor de eruptie

Sonda 1

Q g 1 ∙ √ δ rg ∙ T z 1
c calc 1 =
13.152 ∙ P ce 11

47800∙ √ 1.1949 ∙113.1

c calc 1 = =570.96
13.152∙ 74

Din STAS se alege:

c STAS 1=614.5
d 0 STAS 1=6.5 mm

Debitul de gaze recalculat corespunzator sondei 1 cu duza aleasa din STAS.

13.152 ∙ c STAS 1 ∙ P ce11

Q g1 r =
√δ rg ∙ T z 1
13.152 ∙ 614.5 ∙74 3
Q g1 r = =51444 S m /zi
√ 1.1949∙ 113.1
Sonda 2

Q g 2 ∙ √ δ rg ∙ T z 2
c calc 1 =
13.152 ∙ P ce21

66920 ∙ √ 1.1949∙ 133.1

c calc 2= =682.65
13.152∙ 94

Din STAS se alege:

c STAS 2=715.6

19
 d 0 STAS 2=7 mm

Debitul de gaze recalculat corespunzator sondei 2 cu duza aleasa din STAS.

13.152∙ c STAS 2 ∙ P ce21

Q g 2r =
√ δrg ∙ T z 2
13.152 ∙ 715.6 ∙94 3
Q g1 r = =70150 S m /zi
√1.1949 ∙ 133.1

Sonda 3

Q g 3 ∙ √ δ rg ∙ T z 3
c calc 3 =
13.152 ∙ P ce 31

38240 ∙ √ 1.1949 ∙ 138.1

c calc 1 = =377.22
13.152∙ 99

Din STAS se alege:

c STAS 3=422.7
d 0 STAS 3=5.5 mm

Debitul de gaze recalculat corespunzator sondei 3 cu duza aleasa din STAS.

13.152∙ c STAS 3 ∙ P ce31

Q g3 r =
√ δrg ∙ T z 3
13.152 ∙ 422.7 ∙ 99 3
Q g1 r = =42844 S m /zi
√1.1949 ∙ 138.1

Capitolul 4
Laminarea gazelor in duza fixa a capului de eruptie

Pce 11=74 ¯¿ μ1=¿ 0.3

Pce 21=94 ¯¿ μ2=0.27
Pce 31=99 ¯¿ μ3=0.25

T g 1=t g 1 +T 0
T g 1=32.1+273.15=305.25 K
T g 2=t g 2 +T 0

20
 T g 2=40.21+273.15=313.36 K
T g 3=t g 3 +T 0
T g 3=32.4 +273.15=305.55 K

Sonda 1

t ce 11=t g 1=32.1 ° C
t ce 12=t ce 11−μ 1 ∙(Pce 11 −Pce 12)
t ce 12=32.1−0.3 ∙ (74−22 )=16.5 ° C
∆ t 1=t ce 11−t ce 12
∆ t 1=32.1−16.5=15.6 ° C

Sonda 2

t ce 21=t g 2=40.21 ° C
Pce 22=Pce 12=22 ¯¿
t ce 22=t ce 21−μ2 ∙(Pce 21−P ce 22)
t ce 22=40.21−0.27∙ ( 94−22 ) =22° C
∆ t 2=t ce 21−t ce22
∆ t 2=40.21−22=19.44 ° C

Sonda 3

t ce 31=t g3 =32.4 ° C
Pce 32=Pce 12=22 ¯¿
t ce 32=t ce 31−μ3 ∙(Pce 31−P ce32 )
t ce 32=32.4−0.25∙ ( 99−22 )=13.15 ° C
∆ t 3=t ce 11−t ce 32
∆ t 3=32.4−13.15=19.25 °C

Calculul temperaturii de formare a criohidratilor in duzele capetelor de

eruptie

Sonda 1

Corelatia Hammerschmidt 1 (amonte):

t H 11 =20∙ log ( Pce 11 ) −23

t H 11 =20∙ log ( 74 )−23=14.38° C
T H 11 =1.8∙ t H 11 +32
T H 11 =1.8∙ 14.38+32=57.89 ° F

21
Corelatia Hammerschmidt 1 (aval) :

t H 11 =20∙ log ( Pce 12 )−23

t H 11 =20∙ log ( 22 )−23=3.84 ° C
T H 11 =1.8∙ t H 11 +32
T H 11 =1.8∙ 3.84+ 32=38.92 ° F

Corelatia Hammerschmidt 2 (amonte):

0.285
T H 11 =10.6∙ ( Pce 11 ∙ 14.5 ) −17.8
0.285
T H 11 =10.6∙ ( 74 ∙ 14.5 ) −17.8=59.65 ° F
T H 11 −32
t H 11 =
1.8
59.65−32
t H 11 = =15.36 ° C
1.8

Corelatia Hammerschmidt 2 (aval):

0.285
T H 11 =10.6∙ ( Pce 12 ∙ 14.5 ) −17.8
0.285
T H 11 =10.6∙ ( 22 ∙14.5 ) −17.8=37.71 ° F
T H 11 −32
t H 11 =
1.8
37.71−32
t H 11 = =3.17 °C
1.8

Temperaturile de inceput de formare a criohidratilor sunt aceleasi si pentru Sonda 2 si

Sonda 3, datorita valorilor egale ale presiunilor de iesire ale gazelor din duze.
Pce 12=Pce 22=Pce 32=22 ¯¿

Calculul de alegere al caloriferului sau incalzitorului in vederea prevenirii

formarii criohidratilor

22
 Fig. 1 Diagrama de alegere a caracteristicilor functionale ale incalzitorului .

Dimensionarea incalzitoarelor tip gaz metan.

Sonda 1

∆ t=50 ° C
t 12 grafic=t ce 12+ ∆ t
t 12 grafic=16.5+50=66.5 °C
T 12 grafic=t 12 grafic +T 0
T 12 grafic=66.5+ 273.15=339.65 K

Se alege calorifer marimea II.

3
Q g1 r =51444 m N / zi
T ce 12cal=323 K
t ce 12cal=T ce 12 cal−T 0
t ce 12cal=323−273.15=49.85 ° C

23
Sonda 2

∆ t=50 ° C
t 22 grafic=t ce 22+ ∆ t
t 22 grafic=20.77+ 50=70.77 ° C
T 22 grafic=t 22 grafic +T 0
T 22 grafic=70.77+ 273.15=343.92 K

Se alege calorifer marimea II.

3
Q g 2r =70149 m N / zi
T ce 22cal =318 K
t ce 22cal =T ce 22 cal−T 0
t ce 12cal=318−273.15=44.85 ° C

Sonda 3

∆ t=50 ° C
t 32 grafic=t ce 32+ ∆ t
t 32 grafic=13.5+50=63.5 °C
T 32 grafic=t 32 grafic +T 0
T 32 grafic=63.5+ 273.15=320 K

Se alege calorifer marimea I.

3
Q g3 r =42843 m N / zi
T ce 32cal=320 K
t ce 32cal=T ce 32 cal−T 0
t ce 32cal=320−273.15=46.85 ° C

Calculul temperaturii finale la finalul conductei de aductiune

Sonda 1

t s=5 ° C
2
k g=1.8 k cal /h ∙m ∙ K
ρ g 0=1.082
c p=0.44892
−3
24 ∙ π ∙ d i 1 stas ∙10 ∙ k g
m1 ca=
Q g 1r ∙ ρg 0 ∙ c p
−3
24 ∙ π ∙51.8 ∙ 10 ∙1.8
m 1 ca= =0.000281
51444 ∙ 1.082∙ 0.44982

24
 t ce12 cal−t s
t f 1 cal=t s + m1 ca ∙ l cal
e
49.85−5
t f 1 cal=5+ 0.000281 ∙ 4.32 =49.79 ° C
e

Sonda 2

t s=5 ° C
2
k g=1.8 k cal /h ∙m ∙ K
ρ g 0=1.082
c p=0.44892

−3
24 ∙ π ∙ d i 2 stas ∙10 ∙ k g
m1 ca=
Q g 2r ∙ ρ g 0 ∙ c p
−3
24 ∙ π ∙51.8 ∙ 10 ∙1.8
m1 ca= =0.000206
70149 ∙1.082 ∙ 0.44982

t ce12 cal−t s
t f 1 cal=t s + m2 ca ∙ l cal
e
44.85−5
t f 1 cal=5+ 0.000206 ∙ 4.32 =44.81 ° C
e

Sonda 2

t s=5 ° C
2
k g=1.8 k cal /h ∙m ∙ K
ρ g 0=1.082
c p=0.44892

−3
24 ∙ π ∙ d i 3 stas ∙10 ∙ k g
m1 ca=
Q g 3r ∙ ρ g 0 ∙ c p
−3
24 ∙ π ∙ 40.9 ∙10 ∙ 1.8
m1 ca= =0.000266
42843 ∙ 1.082∙ 0.44982

t ce12 cal−t s
t f 1 cal=t s + m3 ca ∙ l cal
e
49.85−5
t f 1 cal=5+ 0.000266 ∙ 4.32 =46.8 ° C
e

Capitolul 5
Calculul conductei colectoare

25
Lungimea conductei : Lcc =12 km
Debitul total de gaze: QT =Qg 3 r +Q g 2 r +Q g1 r
3
QT =51444+70149+ 42843=164437 m /zi
Temperatura solului: Ƭ =5 ° C
Presiunea la separator: Psp=16 ¯¿
Temperatura la separator: T sp=308 K
Temperatura gazelor in grup :
t f 1 +t f 2 +t f 3
t g= =39.81 ° C
3
T g=t g+ T 0 =312.96 K

Calculul parametrilor medii presiune si temperatura:

p sp+ p g
pm = =18.5
2

T sp +T g
T m= =310.48
2

Calculul hidraulic al conductei clectoare:

T m 310.48
T mpr = = =1.30
T pc 2 237.6

P m 18.58
Pmpr = = =0.387
P pc 2 47.75

Se va utiliza metoda Dranchuk-Purvis-Robinson pentru calculul factorului de

neidealitate:

Z m=1+
(
9∙ Pmpr ∙ 1−
6
T mpr )
128∙ T mpr

Z=1+
(
9∙ 0.387 ∙ 1−
6
1.30 )
128 ∙ 1.30

Z=0.947

ρ g 0 ∙ pm ∙T 0
ρam =
Zm ∙ p0∙ T m

1.082 ∙ 18.58∙ 273.15 3

ρam = =18.34 kg /m
0.947 ∙ 1.01325 ∙310.48

26
 QT 164437 3
Q Th = = =6851.5 m /ora
24 24

[ ]
3
ρam ∙ Z m ∙ Lcc ∙ p 20 ∙ QTh 16
d cc 0= ∙ 10=196.6 mm
( P2g −p 2sp )
Se alege conducta conform SR EN ISO 10208/1999:

d ccSTASi =242.83 mm
d ccSTASe =273 mm
d ccSTASe−d ccSTASi
t= =15 mm
2

Calculul mecanic al conductei colectoare:

 Solicitarea la turtire:
5
σ c =6330 ∙10
d ccSTASe 273
x= = =18.1
t 15
 Presiunea la turtire:
x−1
−5
pc =2 ∙ 0.75∙ 10 ∙ σ c ∙ 2
=495.6 ¯¿
x
6
0.75 ∙ 4.4038∙ 10
pc 1 = 2
=624.32 ¯¿
x ∙(x−1)

 Solicitare la presiunea interioara:

5
σ cm=σ c ∙ 0.8=5064 ∙10

(
pi 1= 0.875 ∙
2 ∙σ cm
x ) −5
∙10 =489.6 ¯
¿

Capitolul 6
Dimensionarea si alegerea separatorului

Calculul vascozitatii dinamice a amestecului gazos in conditiile de temperatura si

presiune din separator

kg
ρl =1050 3
m

27
 t z =T sp−T 0=34.85 ° C
p z= p sp=16 ¯¿

 Calculul parametrilor pseudoredusi corectati pentru conditiile din separator:

pz
p prcsp = =0.392
p pcc

t z +T 0
T prcsp= =1.67
T pcc

 Calculul vascozitatii dinamice pentru conditiile din separator:

Metoda Standing.

μ1 nec =( 1.709 ∙ 10−5−2.062∙ 10−6 ∙ δ rg ) ∙ ( 1.8 ∙ t z +32 ) +8.188 ∙ 10−3 −6.15∙ 10−3 ∙ log δ rg
μ1 nec =( 1.709 ∙ 10−5−2.062 ∙ 10−6 ∙0.8368 ) ∙ ( 1.8 ∙34.85+ 32 )+ 8.188 ∙10−3−6.15 ∙10−3 ∙ log 0.8368=0.010119

∆ μ N = y N ∙(8.48 ∙ 10−3 ∙ log δ rg + 9.59 ∙10−3)

2 2

∆ μ N =0.04 ∙ ( 8.48 ∙10−3 ∙ log 0.8368+ 9.59∙ 10−3 ) =3.573 ∙10−4

2

∆ μCO = y CO ∙ (9.08 ∙10−3 ∙ log δ rg +6.24 ∙ 10−3 )

2 2

∆ μCO =0.05 ∙ ( 9.08 ∙ 10 ∙ log 0.8368 +6.24 ∙ 10 )=3.076∙ 10

−3 −3 −4
2

∆ μCO = y H S ∙(8.49 ∙10−3 ∙ log δ rg +3.73 ∙ 10−3 )

2 2

∆ μCO =0.04 ∙ ( 8.49∙ 10−3 ∙ log 0.8368+3.73 ∙10−3 )=1.229 ∙ 10−4

2

−6 −6 −6
μ1=0.010119+3.573 ∙10 +3.076 ∙10 +1.229 ∙10 =0.010907 cP

Metoda Dempsey:
−1
a 0=−2.46211820 a 1=2.97054714
a 2=2.86264054 ∙ 10
−3
a 3=8.05420522 ∙10 a4=2.80860949 a 5=−3.49803305
−1 −2
a 6=3.60373020 ∙10 a 7=−1.044324 ∙ 10 a 8=−7.93385684
a 9=1.39643306 a 10=1.491044925 a 11=4.41015512
a 12=8.39387178 a 13=−1.86408848 a 14=2.03367881
−4
a 15=−6.09579263 ∙10

[ ( )]
ln T pr ∙
μ
μ1
=a0 +a1 ∙ p pr + a2 ∙ p pr +a 3 ∙ p pr +T pr ∙ ( a4 +a 5 ∙ p pr +a 6 ∙ p pr +a7 ∙ p pr ) +T pr ∙ ( a8 +a 9 ∙ p pr +a10 ∙ p pr + a11 ∙ p p
2 3 2 3 2 2 3

B=a0 +a1 ∙ p pr + a2 ∙ p2pr + a3 ∙ p3pr +T pr ∙ ( a4 + a5 ∙ p pr +a 6 ∙ p 2pr +a7 ∙ p 3pr ) +T 2pr ∙ ( a8 +a 9 ∙ p pr +a10 ∙ p2pr + a11 ∙ p3pr ) +T 3pr ∙(a12

28
 B
e ∙ μ1
x=
T pr

0.469
e ∙0.010907
x=μ sp = =0.010419 cP
1.674

 Calculul factorului de neidealitate pentru conditiile de presiune si temperatura din

separator:

Metoda Berthelot

Z sp=1+
(
9∙ P prcsp ∙ 1−
6
T prcsp )
128∙ T prcsp

Z=1+
9∙ 0.392 ∙ 1−
6
1.674 ( )
128 ∙1.674

Z=0.981

ρ g 0 ∙ p sp ∙ T 0
ρamsp = =15.44
Z sp ∙ p0 ∙T sp

Diametrul particulei de lichid:

d p=1.224 ∙¿ ¿

φ=1.4 coeficientul de coretie datorita rezistentelor hidraulice si formei particulei de

lichid
2
g ∙ d p ∙(ρl− ρamsp )
ω 0= =0.02 m/s
18 ∙ φ ∙ μ sp

ω a=ω 0 ∙ 0.75=0.015 m/s

k =0.7 factorul de corectie a suprafetei de separare din separator

Diametrul calculat al separatorului:

Dsp=8.45∙ 10−5 ∙ ( ωa ∙ p sp ∙ k)
QT ∙ T sp ∙ Z sp 12
=1.42 m

Se aleg doua separatoare verticale bifazice tip SOB 8 – 1200 x 3

29
 Capitolul 7
Masurarea gazelor naturale

Calculul diametrului diafragmei debitmetrului diferential

d 0 =8.2 cm
d ccSTASi =242.3 mm
10 ∙ d 0
β= =0.337
d ccSTASi
E=0.6088
t gC =T sp−T 0=34.85
P gC =p sp=16 ¯¿
h=1600 mmcol H 2 O
P1 C =P gC ∙ 1.20=20 ¯¿

Cazul 1

Se alege debitmetru cu urmatoarele caracteristici constructive:

PstD =25 ¯¿
h d=2500 mmcol H 2 O

Recalculam diametrul orificiului diafragmei cuponului de masurare:

√
QT
d ¿= =10.94 cm
24.17 ∙ 9 ∙ E
√ h ∙ ( PgC +1 )
Z sp ∙ δ rg ∙ ( t gC +273.15 )

Cazul 2

d 0 =6.75 cm
d ccSTASi =242.3 mm
10 ∙ d 0
β= =0.277
d ccSTASi
E=0.6053

Se alege debitmetru cu urmatoarele caracteristici constructive:

30
 PstD =25 ¯¿
h d=2500 mmcol H 2 O

Recalculam diametrul orificiului diafragmei cuponului de masurare:

√
QT
d ¿= =8.82 cm
24.17 ∙ 9 ∙ E
√ h ∙ ( PgC +1 )
Z sp ∙ δ rg ∙ ( t gC +273.15 )

Capitolul 8
Proiectarea statiei de uscare a gazelor naturale pe principiul adsorbtiei

Date de intrare:
3
QT =164437 N m /zi
pa=12 ¯¿
pr =12.4 ¯¿
t a=6 ° C
t r=−15 ° C
3
Qreg =0.08 ∙ QT =13155 N m / zi
preg =12.8 ¯¿
pads =10.8 ¯¿
prac =10.8 ¯¿
t cpt =200° C
t aads=190 ° C
t rads=110 ° C
i c 1=400 l apa/ciclu
i c 2=10 lapa /ciclu
h a=3.4 m
Da =2.8
Gads =800 kg silicagel /adsorber
h¿ =0.7 m
hinf =0.8 m
t sp=25 ° C

Calculul umiditatii gazelor

1. Calculul umiditatii la intrarea in Statia de Uscare a Gazelor, respective adsorber,

Y0

31
 M g =16.046 kg /kmol
Mg
ρ g 0= =0.716 kg/kmol
22.414
pc = p a=12 ¯¿
p0=1.01325 ¯¿
t R =t a=6 °C
T 0=273.15 K
T R =t R +273.15=279.15 K

X =exp ⁡¿

X 3
U aN =e =0.6938 g apa/m N

−3.
U aN ∙10
U akg = =0.00096 kg apa/kg gaz
ρg 0

Y 0=U akg ∙ M g=0.0155 kgapa /kmol gaz

2. Calculul umiditatii la iesirea din Statia de Uscare a Gazelor la temperatura de roua

Standard
t R =t r =−15 ° C
T 0=273.15 K
T R =t R +273.15=258.15 K

X =exp ⁡¿
X 3
U aN =e =0.161 g apa /m N

−3.
U aN ∙10
U akg = =0.000225 kg apa /kg gaz
ρg 0

Y 1=U akg ∙ M g =0.0036 kgapa /kmol gaz

8.1 Uscarea Gazelor pe principiul Adsorbtiei pe silicagel

1. Materia prima si adsorbantul,

QT 3
V T= =6851 N m /ora
24

32
 kg
ρads =2100 3
m
2. Conditii de operare.

pa=12 ¯¿
t a=6 ° C
v ax=0.18 m/s
v a=v ax ∙3600=648 m/h
T ads =12h
T reg =12 h
X 0=0.17
H ZN =0.5 m

3. Calculul de dimensionare:

 Cantitatea de metan prelucrat pe ciclu:

3
V r =V T ∙T ads =82218 N m /ciclu

 Cantitatea de apa retinuta:

Gapa =V r ∙ ρg 0 ∙ ( Y 0 ∙ Y 1 ) =702.64 kg apa /ciclu

 Cantitatea de adsorbant utilizata:

Gads
G zu= =4705 kg silicagel /ciclu
X0

 Sectiunea adsorberului

V T ∙(t a +T 0)∙ p0
V ads = 5
=591.23 m3 /h
T 0 ∙ p a ∙ 10

V ads 2
Sads = =0.91 m
Va
 Diametrul aadsorberului:

 Inaltimea zonei utilizate:

D ads =
√ 4 ∙ S ads
π
=1.077 m

G zu
H zu= =2.45 m
S ads ∙ ρads
 Inaltimea stratului de adsorbant:

H ads =H zu+ H z n=2.95 m

 Cantitatea de adsorbant neutilizata:

33
 Gnu=H z n ∙ Sads ∙ ρ ads=958 kg /ciclu

 Cantitatea de adsorbant instalata intr-un adsorber:

GadsI =G zu+Gn u=5664 kg

 Numarul de adsorbere instalate:

T reg
N ads = + 1=2 adsorbere
T ads

 Cantitatea de adsorbant instalata:

GadsT =N ads ∙G adsI=11328 kg

 Inaltimea totala a adsorberului:

I adsT =H ads + hinf +h¿ =4.45 m

8.1Uscarea Gazelor prin adsorbtiei pe site moleculare

1. Materia prima si adsorbantul,

QT 3
V T= =6851 N m /ora
24

kg
ρads =0.716 3
m
2. Conditii de operare.

pa=3.5 ¯¿
t a=25 ° C
v ax=0.6 m/ s
v a=v ax ∙3600=2160 m/h

3. Calculul umiditatii la intrarea in Statia de Uscare a Gazelor, respective adsorber,

Y0

M g =16.046 kg /kmol
Mg
ρ g 0= =0.716 kg/kmol
22.414
pc = p a=3.5 ¯¿
p0=1.01325 ¯¿
t R =t a=25 ° C

34
 T 0=273.15 K
T R =t R +273.15=2 98.15 K

X =exp ⁡¿

X 3
U aN =e =6.55 g apa/m N

−3.
U aN ∙10
U akg = =0.00 916 kg apa/kg gaz
ρg 0

Y 0=U akg ∙ M g=0. 147 kgapa/ kmol gaz

Adsorbantul este sita moleculara care are urmatoarele caracteristici:

3
ρads =650 kg/m
d ps=2 mm
X 0=0.24
T ads =12h
T reg =12 h
H ZN =0. 4 m

3. Calculul de dimensionare:

 Cantitatea de metan prelucrat pe ciclu:

3
V r =V T ∙T ads =82218 N m /ciclu

 Cantitatea de apa retinuta:

Gapa =V r ∙ ρg 0 ∙ ( Y 0 ∙ Y 1 ) =8440 kg apa /ciclu

 Cantitatea de adsorbant utilizata:

Gads
G zu= =3333.3 kg sita molec /ciclu
X0

 Sectiunea adsorberului:

V T ∙(t a +T 0) ∙ p0 3
V ads = 5
=2165 m /h
T 0 ∙ p a ∙ 10

V ads 2
Sads = =1.002m
Va

 Diametrul adsorberului:

35
 Inaltimea zonei utilizate:
D ads =
√ 4 ∙ S ads
π
=1.13 m

G zu
H zu= =5.11m
S ads ∙ ρads
 Inaltimea zonei neutilizate:
H zu
H z n= =2.56 m
2

 Inaltimea stratului de adsorbant:

H ads =H zu+ H zn=7.67 m

 Cantitatea de adsorbant neutilizata:

Gnu=H zn ∙ S ads ∙ ρads =1666.7 kg /ciclu

 Cantitatea de adsorbant instalata intr-un adsorber:

GadsI =G zu+Gnu=5 000 kg

 Numarul de adsorbere instalate:

T reg
N ads = + 1=2 adsorbere
T ads

 Cantitatea de adsorbant instalata:

GadsT =N ads ∙G adsI=1 0000 kg

 Inaltimea totala a adsorberului:

I adsT =H ads + hinf +h¿ =9.17 m

36
Fig. 2 Umiditatea gazelor in functie de presiunea si temperatura:
Corectia continutului de apa cu salinitate apei.

37
Fig. 3 Cantitatea de vapori de apa retinuta de un gaz sarac la diferite conditii de presiune si
temperatura.

38
Fig. 4 Cantitatea de vapori de apa retinuta de gazele naturale bogate in diferite conditii de presiune si
temperatura.

39