Sistemul de Alimentare Cu Gaze - Structura - Scheme - Elemente Componete - Condiții Tehnice - Elemente de Calcul - 1

Sisteme de alimentare cu gaze
II.Structura sistemului de alimentare cu gaze naturale. Schema

generalã. Elemente componente.
În mod generic, prin sistemul de alimentare cu gaze se înţelege totalitatea

instalatiilor, echipamentelor si dotarilor aferente acestora, funcţional şi tehnologic
interconectate, destinate captã rii, tratã rii, distributiei si utilizã rii gazelor naturale
(fig.1), unde:
Fig. 1 -
Schema sistemului de alimentare cu gaz: 1. Sonda pentru extractie; 2. Încãlzitor; 3. Ventil

de reglare a presiunii gazului; 4. Separator de apã; 5. Compensator; 6. Separator de ulei; 7.
Conductã de transport;
Schema prezentată mai sus este o schemî generală şi un astfel de sistem poate
să se întindă pe un areal foarte extis, depă şind în foarte multe cazuri graniţele
naţionale.
În acest context, se disting, din punct de vedere administrativ urmă toarele sisteme:
 Sistemul National de Transport al Gazelor Naturale, S.N.T. este sistemul de

transport al gazelor naturale in regim de inalta presiune, de peste 6 bari, constituit
din conducte magistrale, precum si din toate instalatiile, echipamentele si dotarile
aferente acestora, prin care se asigura preluarea gazelor naturale extrase din
perimetrele de exploatare sau a celor provenite din import si transportul acestora
in vederea livrarii catre distribuitori, consumatorii directi, la export si/sau la
inmagazinare.
 Sistem de Transport si/sau de Distributie, ansamblul retelelor de transport
si/sau de distributie a gazelor naturale conectate intre ele, inclusiv instalatiile si
echipamentele aferente.
1. Captarea gazelor
U. T. ”Gheorghe Asachi”, Iași-Facultatea de Construcții și Instalații | Victoria COTOROBAI

Zăcăminte naturale de gaze.
Gazele naturale libere și cele de sondă provin din depuneri organice și anorganice care, în
decursul timpului și în condiții favorabile, au fost transformate în hidrocarburi și s-au acumulat în
cantități mari.
Zăcămintele în care se găsesc gazele naturale sunt alcătuite din alternanțe de straturi colectoare
permeabile (nisipuri, calcare, dolomite) despărțite prin orizonturi impermeabile din argile și
marne compacte.
În straturile colectoare gazele suntv închise la presiuni determinate de condițiile geometrice, de

ordinul a 20-30 MPa.
Gazele se colectează la partea superioară a straturilor permeabile, în cupole (numite boltiri) sau
anticlinale, la baza cărora se află apă, în cazul gazelor libere, sau țiței, în cazul gazelor de
condensare. Anticlinale au flancuri cu înclinări și întinderi variabile, și sunt despărțite între ele prin
sinclinale. Straturile productive pot avea grosimi de ordinul zecilor sau chiar sutelor de metri și
întinderi variabile. Gazele naturale pot fi cantonate în orizonturi singulare sau suprapuse, separate
de prezența unor straturi impermeabile.
Totalitatea straturilor care pot fi exploatate în condiții eficiente constituie orizonturile gazeifere.
Cantitatea de gaze acumulate depinde de volumul stratului colector și de presiunea din strat.
Extragerea gazelor se realizează cu ajutorul sondelor forate până la stratul impermeabil. Acestea
ies la suprafață subinfluența presiunii geologice, cu viteze și respectiv debite mari (milioane
m3/zi).
Presiunea inițială a gazului în strat depinde de adâncimea acestuia și se află în echilibru cu

presiunea hidrostatică a apei sau a țițeiului existent în zăcământ (aceasta crește cu 0.0981 MPa, la
fiecare 10 m adâncime.)
Exploatarea gazelor se poate face în două regimuri distincte:
 Gaz-gaz, când gazele sunt libere, cantonate în orizonturi uscate. Presiunea de strat este
determinată de gazele de substituție din zonele învecinate, care expandează și ocupă
volum gazelor extrase. Acest regim se numește-regimul de expansiune a gazelor.
 Gaz-apă, volumul gazelor extrase este substituit de apa extrasă.
În situațiile ideale, substituția gazelor se realizează concomitent cu extracția, determinând

menținerea presiunii de strat, la valori constante. În realitate însă, datorită diferențelor de
vâscozitate a fluidelor și de permeabilitate a stratului pentru apă și gaz, evoluția gazului este mai
rapidă decât a apei, iar presiunea în zăcământ se reduce în timp.
Majoritatea zăcămintelor de gaze au coeficient de substituție redus.
Coeficientul de substituție este raportul dintre volumul aferent V a și volumul de gaz extras Ve, în
intervalul de timp considerat și în condițiile presiunii de strat..âpe măsura exploatării, valoarea
acestui coeficient crește (se reduce presiunea gazului în timp).

Cunoașterea regimului real de presiuni în zîcământ are o importanță majoră pentru exploatarea
eficientă a caestuia.
Captarea gazelor.
Se face prin intermediul sondelor de extractie, la

temperatura si presiunea existentã.
Gazele pã trund în coloana de exploatare, perforatã în
zona orizontului productiv, de unde, prin intermediul coloanei
de captare, sunt preluate în instalatia de colectare. Presiunea în
coloanã si în capul de eruptie este controlatã si corectatã prin
intermediul dispozitivelor de reglaj, (fig.2).
2. Tratarea gazelor
Comportă în principiu urmãtoarele operatiuni:

 încã lzirea la presiune constantã ;
 separarea vaporilor de apã ;
 ridicarea presiunii, în vederea mã ririi capacitã tii de
transport;
 odorizarea.
Separarea vaporilor se realizeazã dupã condensare, în

separatoare gravimetrice sau centrifugale, (fig.3). Condensarea Fig. 2 - Sonda
are loc ca urmare a reducerii presiunii si temperaturii gazelor pentru captarea
prin laminare adiabaticã , la trecerea printr-un ventil de gezelor
laminare. 1.Coloanã de foraj;
2.Coloanã de
Separatoarele gravimetrice sunt alcã tuie dintr-un tronson exploatare; 3.Orificii;
de conductã cu sectiunea mai mare decâ t cea a conductei de 4.Coloana de extractie;
transport, racordat la partea inferioarã la un colector, din care 5.Dispozitiv pentru
condensul este evacuat periodic. suspendarea tevilor de
extractie;
În separatoarele centrifugale, gazele sunt introduse 6. Dispozitiv de
tangential si evacuate central. Condensul se colecteaza la baza reglare a debitului;
7. Robinet de retinere;
aparatului, de unde este purjat. Ridicarea presiunii se face prin
8 - 9. Manometru;
intermediul compresoarelor, dupã purificarea gazelor în 10. Tevi;
separatoare de impuritã ti. Gazele cu presiune ridicatã sunt 11. Robinet cu sertar;
trecute prin saparatoarele de ulei si injectate în conducta de 12. Racord superior.
transport.

a. b.
Fig.3 - a. Separator gravimetric; b. separator centrifugal: 1a. Conductã de gaze; 2a.

Sicane; 3a. Colector; 4a. Tevi de legatura; 1b. Coloana metalica cilindrica; 2b. Stut lateral; 3b.
Partea tronconica; 4b. Conducta de evacuare a apei; 5.b. Conducta de evacuare a gazului.
Întrucât gazele naturale sunt inodore, pentru semnalarea scãpãrilor accidentale din
retelele de distributie si instalatiile de utilizare, se practicã odorizarea gazelor, astfel încât
sã poatã fi recunoscutã prezenta lor la o concentratie minimã de 1% din volumul aerului
ambiant.
Ca odorizant se foloseste etilmercaptanul, un produs petrolier secundar, în

doze de 1,2  1,6 Kg/100.000m3 gaze, în conditii normale de presiune si temperaturã .
Odorizarea se face prin vaporizare sau prin injectie, fig.4, de obicei la

consumatori, în statiile principale de reglare a presiunii.
Instalatia de odorizare prin vaporizare se monteazã pe o conductã de ocolire a

conductei principale de transport, prin care este trecut o parte din debitul vehiculat.
In rezervor se produce evaporarea intensã a odorizantului si antrenarea acestuia în
curentul de gaze, ca urmare a diferentei de presiune din conducta principalã .
Instalatiile prin ejectie preiau din conducta de transport o cantitate de gaze
care este amestecatã cu odorizantul si reinjectatã în conductã cu ajutorul unui
compresor.
1. Conductã de transport.
2. Rezervor odorizant;
a. b.
Fig.4 Instalatie de odorizare : a - prin vaporizare; b - prin injectie.

4. Transportul si distributia gazelor.

In functie de destinaţia reţelei în cadrul sistemului de transport si distribuţie,
precum şi funcţie de materialul utilizat la realizarea reţelelor de conducte, în sistemele de
alimentare cu gaze naturale se folosesc diferite regimuri de presiuni, dupã cum urmeazã:
 presiune medie - intre 6 si 2 bar pentru conducte din otel si PE 100 si intre 4 si 2
bar pentru conducte din PE 80;
 presiune redusã - intre 2 si 0,05 bar;
 presiune joasã - sub 0,05 bari.
Transportul gazelor de la sursã la consumatori, localitãti sau mari industrii, se
realizeazã prin conducte magistrale, la presiune înaltã sau medie, în functie de presiunea
zãcãmântului si de distanta de transport.
De la conductele magistrale, prin intermediul statiilor de predare, care realizeazã
reducerea si reglarea presiunii, mãsurarea debitelor si odorizarea gazelor, sunt transmise
în sistemele de distributie, sau direct la comsumatori.
Prin sistem de distributie a gazelor naturale într-o localitate, se întelege, după cum
s-a precizat anterior, ansamblul de conducte si accesorii prin care se asigurã alimentarea
utilizatorilor la debitele si presiunile necesare.
Principalele componente ale sistemului de distributie sunt, (fig.5):
 sursa de alimentare - reprezentatã prin statiile de reglare-măsurare de predare (S.R.M.P.)
- 2;
 retelele de repartitie - (R.R.) - 5, care asigurã alimentarea marilor consumatori industriali
si a statiilor de reglare-mãsurare de zonã sau sector;
 instalatiile de reglare a presiunii - reprezentate prin statiile de reglare-mãsurare de zonã,
de sector - 8, sau la mari consumatori industriali (S.R.M.) - 6;
 retelele de distributie (R.D.) - 10, care asigurã distributia gazelor de la instalatiile de
reglare - mãsurare de consumatori;
 bransamente (B) - 11, care alimenteazã consumatorii de la reteaua de distributie pânã la
posturile de reglare individuale (P.R.) - 12, sau direct, la instalatiile de utilizare 4.
Pentru asigurarea exploatãrii si întretinerii în conditii de sigurantã si securitate, în
sistemele de distributie se integreazã dispozitivele si aparatura auxiliarã pentru mãsurã si
control, de protectie contra coroziunii, pentru preluarea deformatiilor din variatii de
temperaturã, pentru localizarea avariilor si scoaterea din functiune a diferitilor
consumatori etc.
Cerintele principale pe care trebuie sã le îndeplineascã sistemele de distributie sunt
urmãtoarele:
 Sã asigure alimentarea neântreruptã a consumatorilor deserviti, la debitele şi presiunile
solicitate
 Sã aibã o alcãtuire cât mai simplã şi robustã, pentru a permite exploatarea şi întretinerea
în conditii de securitate;
 Sã permitã sectionarea elementelor componente în vederea efectuãrii operatiunilor de
exploatare şi întretinere.
Alegerea treptelor de presiune se face in functie de marimea localitatii, de
repartizarea numarului consumatorilor si cerintele de presiune ale acestora, in una din
urmatoarele variante:
 retea de repartitie cu presiune medie si retea de distributie cu presiune redusa;

 retea de distributie de presiune redusa.

 retea de repartitie cu presiune medie si retea de distributie cu presiune redusa;
 retea de distributie de presiune redusa.
Figura. Schema de principiu a unui sistem de alimentare cu gaze naturale
In instalatiile de utilizare industriale (fig. 6), se admit toate treptele de presiune

mentionate anterior
Stabilirea presiunii pentru instalatiile de utilizare industriale, se face in functie

de presiunea de regim a aparatelor de utilizare.
In instalatiile de utilizare neindustriale din cladiri civile (fig. 7), se admit

urmatoarele trepte de presiune:
 in instalatiile exterioare: presiune redusa si/sau joasa;
 in instalatiile interioare: presiune joasa.
Conform normelor tehnice de propiectare-execuţie gaze în instalatiile de utilizare
pentru cladiri de locuit se admite numai presiunea joasa, atat in instalatiile
exterioare cat si in cele interioare. Fac excepţie de la aceste prevederi centralele
termice montate in cladiri separate sau in cladiri civile (inclusiv de locuit) dotate
cu instalatii de ardere pentru presiune redusa, pentru care se admite utilizarea
presiunii de maxim 0,5 bar, cu conditia intrarii conductei din exterior direct in
centrala.

5.Instalații de reducere și reglare a presiunii gazelor. Stații de predare.
Stații şi posturi de reglare şi măsurare.
Sunt destinate reducerii și reglării presiunii gazelor în corelație cu regimul de

presiune admise în sistemul de distribuție, rețelele de distribuție și consumatori.
Cerințele funcționale impun în general debitul de gaze și una dintre presiunile din
aval sau amonte. Corespunzător acestor cerințe se poate acționa de maniera în care cealaltă
presiune să fie menținută în limite constante. În general se cere menținerea constantă a
presiunii din aval.
Aparatul prin care se realizează procesul de reglare se numește regulator de
presiune.
Cea mai simplă instalație de reglare se numește panou de reglare și este alcătuită
dintr-un regulator, montat între două robinete și racordat la colectoarele de presiune
ridicată și respectiv reglată. Pentru monitorizarea presiunilor amonte/aval, cele două
colectoare sunt prevăzute cu manometre.
Consumul de gaz variază în timp, dar prezintă o variație relativ mare de la sezonul
rece (când gazul este utilizat și pentru încălzire) la sezonul cald.
Întrucât, prevederea unei instalații de reglare/măsurare care să funcționeze corect în
tot domeniul de variație al debitului nu este posibil (regulatoarele de debit au capacități
limitate de debit) se impune prevederea a două regulatoare, unul pentru vară și unul pentru
iarnă. Ansamblul alcătuit din două panouri de reglare, echipate cu regulatoare de vară și de
iarnă, și prevăzut cu o conductă care să permită by-pasarea unuia dintre panouri, conductă
prevăzută cu un robinet de închidere este cunoscut sub denumirea de treaptă de reglare.
În plus, pe treptele de reglare se mai prevăd: termometre cu supape de siguranță și
filtre pentru reținerea impurităților, amplasate înaintea regulatoarelor.
O treaptă reglare asigură un regim constant de presiune pe durata întregului an.
Ansamblul de aparate, accesorii, armaturi, amplasate in construcții proprii, în care se
realizează reducerea și reglarea presiunii și măsurarea debitelor se numește stație de regare
_măsurare .
Stațiile de reglare pot fi echipate cu 1,2 sau mai multe trepte de reglare, în raport cu
caracteristicile rețelelor de alimentare.
Se deosebesc stații de reglare-măsurare:
 De sector, unde se realizează reducerea presiunii/trecerea gazului de la rețeaua de
repartiție la cea de distribuție;
 De consumator, care se amplasează în incinta unor consumatori importanți, unde se
reduce presiunea de la sistemul de distribuție la cel cerut de consumatori.
La obiectivele individuale sunt prevăzute posturi de reglare-măsurare care
îndeplinesc aceleși funcțiuni dar într-o treaptă de reglare.
Amplasarea instalațiilor pentru reglarea presiunii se face în corelație cu dimensiunile
lor în firide, nișe sau construcții proprii.
Instalații de reglare măsurare.
1.regulator _regleaza si reduce presiunea 2.conducta

3.robinet 4.distribuitor 5.colector
6 ,7 . manometre
Panoul de reglare

 Stații de reglare-măsurare.
Au în principiu aceeași alcătuire, indiferent de tip și domeniul de măsură.
Robinetul de izolare 1 se montează în exterior, la 5 m de peretele stației de reglare,
fiind destinat opririi integrale a distribuției, în condiții de siguranță pentru operator, în
cazul în care nu este posibil accesul în stație. Ventilul de siguranță 8 are rolul de a opri
trecerea gazelor în condițiile în care presiunea la intrare scade sub valoarea minimă de
siguranță, iar supapa de siguranță 12 este destinată protejării instalațiilor din aval de stație,
evacuând gazele în atmosferă atunci când presiunea în aval a crescut peste limita
admisibilă.
În orice stație de reglare-măsurare este obligatoriu să se prevadă, pe lângă
regulatoare și instalațiile pentru filtrarea gazelor, cele pentru măsurarea debitelor,
conductele de ocolire de treaptă și cele de ocolire a stației.
Oportunitatea celorlalte echipamente prevăzute în schemă se studiază de la caz la
caz, în raport cu prevederile normative și următoarele condiții specifice:
 Dispozitivul pentru încălzirea gazelor se montează în funcție de raportul de detentă și
gradul de saturație cu vapori de apă, atunci când după destindere gazul ar putea
ajunge sub punctul de rouă.
 Refulatorul nu se prevede la stațiile de reglare amplasate în centrele aglomerate.

 Dispozitivul de siguranță 12 nu se prevede atunci cțnd întreruperea gazului poate

provoca pagube tehnologice.
1.conducta de alimentare ; 2. robinet de izolare ; 3.imbinare electroizolanta ;
4. Distribuitor ; 5. filtru grosier ; 6. filtru fin ; 7. Colector ; 8.termometru ;
9.manometru ; 10.robinet de intrare in statie ; 11. Distribuitor ; 12. manometru
13. ventil de siguranta ; 14.schimbator de caldura ; 15.regulator de presiune ;
16.colector ; 17.regulator de presiune ; 18.robinete de inchidere ( la intrare
panou si iesire din panou) ; 19.conducta de ocolire (in cazul defectiunilor care
apar la panouri ) ; 20. robinet de laminare _reduce presiunea , asigurand
alimentare continua ; 21 .manometru ; 22. ventil de siguranta ; 23.distribuitor
instalatia de masurare ; 24.termometru ; 25.diafragme , ajutaje _pentru
masurare debit gaze ; 26.colector 27. conducta de distributie ; 28.conducta de
ocolire ; 29. robinet de laminare ; 30. Manometru ; 31. refulator _ tronson de
conducta cu 2 robinete _montat la capatul conductei de ocolire pentru
evacuarea excesului de gaz in atmosfera ; 32.supapa de siguranta ;
33. caseta de protectie
Statiei de rglare –masurare cu o treapta. Schema de functionare
Statie de reglare –masurare cu doua trepte montate in serie Statie de reglare –masurare cu doua trepte montate in paralel
1.regulator de presiune pentru debite mici

2.conducta
3. 4 .robinete de manevra si siguranta
5. robinet _ gaze cu presiunea reglata
Stațiile de reglare se amplasează în clădiri supraterane, executate din materiale

incombustibile şi fără pod.
Amplasarea construcţiilor pentru staţii şi posturi de reglare-măsurare, independente
sau alipite altor construcţii, se face:
- suprateran;
- cu respectarea distanţelor prevăzute în normele tehnice;
- la limita de proprietate a consumatorului sau când nu este posibil, cât mai aproape
de limita de proprietate a consumatorului;
- asigurându-se accesul direct şi permanent al personalului operatorului SD;
Amplasarea construcţiilor pentru staţiile şi posturile de reglare-măsurare aferente
reţelei de distribuţie se face pe domeniul public, cu asigurarea obligatorie a accesului
operatorului SD. Pentru cazuri excepţionale, cu avizul operatorului SD se pot construi staţii
de sector subterane, prevăzute cu ventilare corespunzătoare şi măsuri de evitare a
pericolului de incendiu şi explozie.
La realizarea construcţiilor pentru staţiile şi posturile de reglare măsurare se pot lua
în considerare cerinţele minime prevăzute în STAS 4326 -87 şi STAS 4327-87.
Pardoseala staţiilor de reglare-măsurare se realizează:
a) din materiale de construcţii care nu produc scântei la lovirea cu obiecte din oţel sau
fontă.

b) cu suporturi pentru rezemarea echipamentului.
Evacuarea eventualelor scăpări de gaze naturale se asigură prin goluri, dispuse în

mod egal la partea superioară şi inferioară, însumând:
a) 8% din suprafaţa încăperii, la construcţiile independente ale staţiilor;
b) 4% din suprafaţa uşilor la cabine şi firide.
Iluminatul interior al staţiilor de reglare-măsurare se realizează:
a) natural, prin ferestre;
b) artificial, din exteriorul construcţiei.
Protecţia împotriva descărcărilor electrice, pentru staţiile de reglare-măsurare şi
instalaţiile montate în exterior, se realizează conform prevederilor din normele în vigoare.
Protecţia construcţiilor staţiilor de reglare-măsurare şi a instalaţiilor exterioare,
împotriva accesului persoanelor străine, se realizează prin împrejmuire.
Pot fi:
 Statii reglare-masurare-predare SRMP
 Statii reglare-masurare SRM
 Statii reglare-masurare-predare SRMP

Descriere
Statiile de reglare-masurare-predare (SRMP) se folosesc la racordarea localitatilor sau a
marilor consumatori industriali la magistralele de transport a gazelor naturale si asigura
reducerea de presiune in conditii optime de la presiunile inalte specifice retelei de transport
la valori utilizate in reletele de distriburie.
SRMP-urile sunt un ansamblu de aparate, armaturi si accesorii montate intr-o cladire sau
cofret metalic si au rolul de separare, filtrare, incalzire, reglare, masurare a gazelor naturale.
 Presiuni nominale: 25, 40, 64 bar
 Debite: pana la 300.000 Nmc/h
Configuratie de baza
 Instalatia de separare (din separatoare cu evacuare manuala)
 Instalatie de filtrare (filtre cu finetea de 10, 50, 160, 300, 800 µm)
 Instalatie de reglare:
- regulatoare cu actionare directa sau indirecta
- elemente de siguranta: supape de blocare la sub si suprapresiune incorporate in regulator
sau separate; supape de descarcare
- sisteme locale de incalzire a elementelor sensibile
 Instalatie de masura (contor cu turbina, pistoane rotative, diafragma si corector PTZ)
 Aparate indicatoare (manometre si termometre)
 Cladire sau cofret metalic
Echipamente optionale
 Dispozitiv de evacuare automata a lichidului separat
 Alte aparate de masura omologate
 Odorizare (odorizator prin evaporare sau injectie)
 Elemente de automatizare si teletransmisie



 Statii reglare-masurare SRM

Descriere
Statiile de reglare-masurare (SRM) si panourile de reglare-masurare (PRM) sunt un
ansamblu de aparate, armaturi si accesorii care au rolul de a filtra - regla - masura gazele
naturale in aplicatii industriale si civile.
Pot fi realizate pentru debite de pana la 300.000 Nmc/h (in functie de cerintele clientului).
Configuratie de baza
 Instalatia de filtrare (filtre cu finetea de10, 50, 160, 300, 800 µm)
 Instalatie de reglare (regulatoare cu actionare directa sau indirecta)
 Elemente de siguranta (supape de blocare la sub si suprapresiune)
 Instalatie de masura (contor cu turbina, pistoane rotative, diafragma si corector PTZ)
 Aparate indicatoare (manometre si termometre)
Echipamente optionale
 Manomentre diferentiale
 Separatoare
 Filtre separatoare
 Baterii de filtrare
 Cofret metalic, cladire sau firida
 Elemente de automatizare si teletransmisie

Toate stațiile moderne se prevăd cu sistem supraveghere, control si achizitie de date, în

general de tipul SCADA.

SCADA Sisteme de supraveghere, control si achizitie de date

Descriere
Sistemul este conceput si dezvoltat pentru a facilita comanda de la distanta a retelelor de
distributie a gazului natural si a echipamentelor componente, garantand un nivel inalt de
siguranta in functionare si in acelasi timp reducerea costurilor de intretinere.
Obiective
 Oferirea tuturor informatiilor necesare administrarii sistemului.
 Furnizarea de date in timp real referitoare la orice eveniment regulat sau neregulat ce
poate aparea in sistem.
 Emiterea de alarme si atentionari asupra posibilelor erori de functionare sau a avariilor ce
pot avea efecte asupra mediului: scurgeri de gaz din retea.
 Managementul eficient al resurselor.
 Solutii pentru simplificarea intretinerii sistemului.
 Interventii prompte pentru corectia erorilor.
 Fiabilitatea si securitatea sistemelor.
Prezentare tehnica
Sistemul este impartit pe doua nivele ierarhice permitand managementul tuturor
elementelor functionale ale retelolor de gaz.
Nivelul de jos este constituit din unitati electronice inteligente, periferice conectate la
senzorii amplasati in sistem si sunt capabile sa actioneze functiile de achizitie de date si
management al alarmelor precum si cele de executie a comenzilor/setarilor de la distanta si
al controlului PID local.
Nivelul inalt este reprezentat de calculatorul de proces amplasat in centrul operational de

monitorizare care se ocupa cu managementul intreguilui sistem, colectand, procesand si
afasand datele ce provin de la echipamentele electronice periferice amplasate in sistem.
Retele de comunicatie: retea locala, GSM (CSD/GPRS/3G), radio.


 Posturile de reglare măsurare.

Posturile de reglare/ reglare-măsurare sunt constituite din ansamblu de aparate,
armături și accesorii, amplasate într-un cofret, cabină sau firidă, în scopul reducerii/reglării
presiunii gazelor naturale în mod centralizat. Soluțiile moderne prezintă gabarite mult mai
mici și sunt caracterizate prin posibilitatea de modulare și tipizare/prefabricare, putând fi
pozate în condiții relativ diverse.


1.conducta de alimentare ; 2. robinet de izolare ; 3.imbinare electroizolanta ;
4. Distribuitor ; 5. filtru grosier ; 6. filtru fin ; 7. Colector ; 8.termometru ;
9.manometru ; 10.robinet de intrare in statie ; 11. Distribuitor ; 12. manometru
13. ventil de siguranta ; 14.schimbator de caldura ; 15.regulator de presiune ;
16.colector ; 17.regulator de presiune ; 18.robinete de inchidere ( la intrare
panou si iesire din panou) ; 19.conducta de ocolire (in cazul defectiunilor care
apar la panouri ) ; 20. robinet de laminare _reduce presiunea , asigurand
alimentare continua ; 21 .manometru ; 22. ventil de siguranta ; 23.distribuitor
instalatia de masurare ; 24.termometru ; 25.diafragme , ajutaje _pentru
masurare debit gaze ; 26.colector 27. conducta de distributie ; 28.conducta de
ocolire ; 29. robinet de laminare ; 30. Manometru ; 31. refulator _ tronson de
conducta cu 2 robinete _montat la capatul conductei de ocolire pentru
evacuarea excesului de gaz in atmosfera ; 32.supapa de siguranta ;
33. caseta de protectie
Statiei de rglare –masurare cu o treapta. Schema de functionare
Statie de reglare –masurare cu doua trepte montate in serie Statie de reglare –masurare cu doua trepte montate in paralel
1.regulator de presiune pentru debite mici

2.conducta
3. 4 .robinete de manevra si siguranta
5. robinet _ gaze cu presiunea reglata
Post de reglare cu un regulator. Schema
Posturi de reglare cu regulatoarele montate in parallel și Posturi de reglare cu regulatoarele montate in parallel și
distribuitorul si colectorul in pozitie orizontala distribuitorul si colectorul in pozitie verticala
1.regulator de presiune _ treapta I

2.regulator de presiune pentru debit mic_treapta I I
3,4. conducte pentru distributie catre instalatiile de utilizare
5. distribuitor
6,7 . colectoare
8. manometru
Post cu doua trepte de reducere si reglare a presiunii gazelor

Posturile de reglare, utilizate pentru alimentarea consumatorilor mici sunt echipate cu unul
sau mai multe regulatoare pentru debite mici, conform schemelor de principiu indicate.
Panourile de reglare pot fi montate în plan orizontal sau vertical (soluție mai puțin agreată).
Posturile de reglare, de reglare-măsurare şi de măsurare se montează în firide, cabine sau
direct pe instalaţia de utilizare.
Posturile de reglare-măsurare pentru presiunea maximă de intrare între 2-6 bar, se pot
monta şi în cabine aerisite, alipite pereţilor clădirilor, în locuri uşor accesibile, cu condiţia
ca pereţii respectivi să nu prezinte goluri (uşi, ferestre etc.):
- pe o înălţime de cel puţin 8 m;
- pe o lăţime care să depăşească cabina cu minim 5 m, în ambele sensuri.
Posturile de reglare-măsurare de la presiune redusă la presiune joasă se montează în:
- firidă îngropată în peretele exterior al clădirii, în ziduri sau garduri;
- cabină independentă sau alipita de un perete exterior al clădirii .
Posturile de reglare-măsurare nu se amplasează:
a) pe căile de evacuare din clădiri cu aglomerări de persoane;
b) sub ferestrele clădirilor şi în locuri neventilate.
În cazul excepţional în care nu sunt condiţii tehnice şi pentru postul de reglare există
spaţiu de amplasare numai sub fereastră, se vor realiza următoarele măsuri de protecție:

a) ţeava de evacuare a regulatoarelor de presiune se prelungeşte astfel încât să

evite pătrunderea gazelor în interiorul clădirii;
b) axul de manevră al robinetelor postului se etanşează.
Firidele practicate în pereţii unei clădiri se tencuiesc şi se sclivisesc la interior, în
condiţii care să nu permită infiltrarea gazelor în clădire.
 Regulatoare de presiune
Reducerea și reglarea presiunii gazelor se realizează cu ajutorul aparatelor numite

regulatoare.
Orice regulator se caracterizează printr-o diferență de presiune amonte-aval, asupra
căreia se poate acționa prin modificarea valorilor inițiale simultan sau succesiv.
Reducerea presiunii are loc la trecerea gazului prin secțiunea îngusta a unui
orificiu , fenomenul care se produce este numit proces sau efect de laminare.
În funcție de principiul funcțional care stă la baza procesului de reglare regulatoarele
pentru presiune gazelor naturale pot fi:
- acţionare directă: la acestea se comandă variațiile secțiunii orificiului de laminare
a gazului, în mod direct, pe cale mecanică, în funcție de diferența de presiune
amonte-aval, cu ajutorul unui sistem de pârghii, membrane elastice, și un arc de
reglaj. Diferența de presiune amonte-aval la aceste regulatoare trebuie să fie
suficient de mare pentru a permite funcționarea acestuia.
- cu acţionare indirectă: la acestea, forța necesară acționării dispozitivului de
modificare a secțiunii orificiului de laminare este amplificată de un dispozitiv
auxiliar, numit pilot.
Regulatorul poate menține diferența de presiune amonte-aval constantă sau o poate
varia între anumite limite și după anumite reguli.
Regulatoarele de presiune moderne pot funcționa cu una sau două trepte de presiune.
Alegerea regulatoarelor, funcţie de debitul nominal al regulatoarelor Q n, se face
conform specificaţiilor tehnice date de producător.
La alegerea mărimii regulatoarelor se pot utiliza următoarele relaţii de calcul:
 Qn = (1,1...1,2) × Qt, pentru regulatoarele cu acţionare indirectă;
 Qn = 1,45 × Qt, pentru regulatoarele cu acţionare directă,
unde Qt reprezintă debitul nominal total al aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi
deservite.
Abaterea maximă a presiunii reglate a regulatoarelor de presiune este de 5% ;
În cazul în care în instalaţia de utilizare industrială sunt necesare diferite trepte de
presiune se prevăd panouri de reglare pentru fiecare treaptă de presiune.
Regulatoarele cu acţionare directă: variațiile secțiunii orificiului de laminare a gazului

este realizată în mod direct, pe cale mecanică, în funcție de diferența de presiune amonte-
aval; sunt acționate cu resort și contragreutate; sunt utilizate pentru: debite mici, cuprinse
între 10 și 100 m3N/H și presiuni la intrare 0,2-2 bari și la ieșire, 0,015-0,03 bar.
Gazul intra cu presiune redusă P1 prin racordul amonte, prevăzut cu sita acționează
ventilul 1 cu o forța de presiune F1, tinzând sa închidă orificiul 2. Ventilul este pus in
legătura cu o tija si o membrana 4, pe a cărei suprafața acționează arcul 5 , cu forta elastica
F2, in sens invers fortei F1. Gazul este laminat când trece prin secțiunea îngustă a
ventilului și reglat de arcul. Cele 2 forte tind sa se echilibreze mentinand orificiul deschis
intr-o anumita pozitie , astfel incat gazul care trece prin orificiu este laminat , si presiunea
scade la valoarea P2 <P1..

Reglarea presiunii se face in functie de presiunea P2 , din aval de regulator , de

aceea spatiul de sub membrana este pus in legatura cu racordul de iesire a gazelor , prin
conducta 6.
Regulator de presiune cu acționare directă.
1.ventil
2. orificiu de laminare;
3. tija ;
4. membrana elastic;
5. arc (resort) ;
6.conducta
Regulator de presiune pentru gaze naturale. Schema de principiu.

In cazul cand P2 scade la o valoare mai mica P ′ 2 ,( datorita cresterii debitului de
gaze) , echilibrul dintre F1 si F2 este perturbat , F2>F1, ventilul coboara , marind sectiunea
orificiului 2, creste debitul gazelor care trec prin orificiul 2, creste P2 , care se transmite si
sub membrana, prin conducta 6 , restabilind echilibrul intre F1 si F2.
Soluții îmbunătățite sunt realizate la regulatoarele RTG. Ventilul de reglare este
menținut în poziția normal deschis, fiind în echilibru dinamic cu acțiunea rezultantei forței
exercitate pe suprafețele inferioară și respectiv superioară ale membranei de comandă.
Dacă debitul de gaz crește, presiunea reglată tinde să scadă, și se modifică
echilibrul dinamic în favoarea forțelor ce acționează de sus în jos, ventilul coboară și crește
secțiunea orificiului de laminare. În consecință, presiunea reglată tinde să crească, ceea ce
conduce la creșterea forței de presiune pe suprafața inferioară a membranei de comandă,
restabilindu-se treptat echilibrul dinamic inițial și respectiv presiunea reglată.
Regulatoarele de tip RTD au debite ridicate. În tabelele de mai jos sunt prezentate
caracteristicile regulatoarelor RTD, produse de total gaz.


În tabelul de mai jos sunt prezentate și modele cu supapă de blocare încorporată.




Regulatoare cu acționare indirectă: sunt la acestea, forța necesară acționării

dispozitivului de modificare a secțiunii orificiului de laminare este amplificată de un
dispozitiv auxiliar, numit pilot.
Gazul pătrunde în regulator la presiunea din amonte, este laminat la trecerea prin
secțiunile orificiilor ventilului, care este acționat prin tijă și membrană elastică, după care
iese din regulator la presiunea P2.
Reglarea presiunii de ieșire a gazelor se face de către servoregulatorul compus din arcul
și membrana care comunică cu conducta de gaze din aval de regulator. O parte din gazul
pătruns prin racordul de intrare, la presiunea P 11 trece prin filtru și prin reductorul de
presiune, unde i se scade presiunea la valoarea p 2 și intră în conductă pentru comanda
servoregulatorului. Excesul de gaz se evacuează printr-o conductă. Funcție de valoarea
presiunii la ieșire aceste regulatoare pot fi destinate pentru joasă, redusă, medie, înaltă
presiune. Sortotipodimensiunile existente pe piață în prezent au gabarite reduse, sunt
fiabile și au un domeniu de lucru extins.
1
•Presiuneanominală Pn este presiunea maximă pentru care a fost proiectat să funcţioneze regulatorul.
•Presiunea de intrare P1 este valoarea presiunii măsurată pe partea de intrare înregulator.
•Presiunea de ieşire P2 este valoarea presiunii măsurată pe partea de ieşire din regulator.
•Presiunea de ieşire reglată P2r este valoarea efectivă a presiunii de ieşire obţinută la reglarea regulatorului pe ştand.
•Presiuneadeînchidere Pi este valoarea presiunii măsurată pe partea de ieşire din regulator când debitul este nul
•Grupa de reglare GR este valoarea carei ndică,înprocente,abaterea maximă a presiunii deieşire P2 faţă de presiunea
reglată P2r.
•Grupa de presiuni i deînchidere GI este dată de valoarea maximă,exprimată în procente,a abaterii presiuniide ieşire P2
faţă de presiunea reglată P2r
•Debitul de gaz Q este volumul de gaz ce trece prin regulator în unitatea de timp.
•KG–coeficient de debit (depinde de forma şi secţiunea ventilului)


In concluzie regulatorul de presiune realizeaza si reducere si reglare de presiune.
Amplasarea regulatoarelor pe instalaţia de utilizare se face cu îndeplinirea cel puţin a

următoarelor condiţii:
a) încăperile în care se montează să fie ventilate;
b) regulatoarele să fie în construcţie etanşă;
c) elementele de etanşeitate faţă de mediul exterior, precum şi componentele
regulatoarelor care comunică cu exteriorul să prezinte stabilitate la temperaturi
înalte (minim 650°C).
Dimensionarea şi echiparea staţiilor şi a posturilor de reglare - măsurare se face

ţinând seama de parametrii hidraulici (debit, presiune, temperatură), domeniul de variaţie a
acestora şi de calitatea gazelor naturale
(2) Sistemele de măsurare se aleg şi se poziţionează în conformitate cu cerinţele
normelor în vigoare.
(3) Staţiile şi posturile de reglare-măsurare se echipează cu dispozitive de
securitate corespunzătoare cerinţelor legislaţiei în vigoare.
Proiectarea staţiilor şi posturilor de reglare – măsurare se face astfel încât să rezulte o
grupare cât mai compactă, avându-se in vedere şi accesul la echipamentele şi dispozitivele
componente.
Pe conductele de intrare şi de ieşire din staţiile de reglare-măsurare se montează
flanşe electroizolante în locuri uşor accesibile.
Staţiile de reglare-măsurare pot fi prevăzute cu ocolitor, când alimentarea aparatelor
de utilizare nu poate fi întreruptă.
În funcţie de natura şi conţinutul de impurităţi a gazelor naturale, la intrarea în
staţiile de reglare-măsurare, se pot monta echipamente de filtrare şi / sau separare.

Pentru echipamentele care prevăd în mod expres filtre de protecţie, acestea se

montează obligatoriu conform instrucţiunilor producătorului.
Staţiile de reglare – măsurare se prevăd cu priză şi centură de împământare
(impedanţa sub 4 Ώ), la care se racordează părţile metalice ale fiecărui element din staţie
cuprins între două flanşe. Racordurile prin flanşe nu se consideră electroconductoare decât
dacă sunt conectate între ele cu platbandă zincată cu secţiunea de minim 40 mm2.
Instalaţii şi dispozitive auxiliare.
(1) Staţiile şi posturile de reglare a presiunii se dotează cu echipament de securitate

care să prevină:
a) creşterea presiunii la ieşirea din regulator, peste nivelul maxim al treptei de
presiune;
b) creşterea presiunii peste nivelul admis la consumator;
c) scăderea presiunii sub nivelul minim de funcţionare al aparatelor consumatoare
de combustibili gazoşi ale consumatorului.
(2) Pe dispozitivele de securitate se înscrie, vizibil, presiunea de declanşare.
Echipamentul de securitate se prevede:

a) fără armături de închidere pe derivaţia pe care este montată supapa, atât înainte
cât şi după aceasta;
b) cu conducte de evacuare la exterior, în atmosferă, care pot fi legate la un
colector comun.
(2) Evacuarea gazelor de la echipamentul de securitate şi de la regulatoarele montate
în posturi de reglare sau pe utilaje, se face în aer liber la 0,5 m peste cel mai înalt punct al
acoperişului:
a) staţiilor sau posturilor independente;
b) clădirilor la care sunt alipite posturile sau în care se află utilajele.
(3) Capătul liber al conductei de evacuare se prevede cu o curbă îndreptată în jos, sau
cu o căciulă de protecţie.
Pe colectoarele şi distribuitoarele staţiilor şi posturilor de reglare măsurare se
montează:
a) manometre prevăzute cu robinet de închidere;
b) - armături pentru termometre.
(2) Pe colectoarele filtrelor se prevăd manometre.
3. Cerinte generale
Masurarea gazelor naturale se realizeaza prin intermediul mijloacelor de
masurare care sunt montate în statii de masurare (SM) sau statii de reglare masurare
(SRM), sau posturile de reglare-mă surare.
Masurarea comerciala a gazelor naturale pe piata angro se realizeaza prin
intermediul mijloacelor de masurare care sunt montate în statii de masurare (SM) sau
statii de reglare masurare (SRM).
SM-urile sau SRM-urile trebuie sa fie proiectate, construite, exploatate si
întretinute în conformitate cu legislatia în vigoare, normele si reglementarile tehnice
europene si internationale aplicabile, cu instructiunile producatorilor de contoare /
sisteme si echipamente de masurare si vor îndeplini conditiile minime de
performanta stipulate în contractul dintre parti.

Conditiile concrete si precizarea particularitatilor de exploatare a SM-urilor si

SRM-urilor sunt precizate în Acordul Tehnic de exploatare a punctelor de predare /
preluare comerciala a gazelor naturale.
Pentru gazele naturale masurate pe piata angro este obligatorie conversia
volumelor masurate în conditii de lucru la conditii de baza.
Conditiile de baza sunt
 p=1,01325 bar si T=288,15 K,
 p=1,01325 bar si T=273,15 K, dupa data aderarii Româ niei la Uniunea
Europeana, acestea vor fi
Temperatura de combustie pentru determinarea compozitiei chimice a gazelor
naturale este de 150C, iar dupa data aderarii Româ niei la Uniunea Europeana, aceasta
va fi 250C .
Clasa de exactitate a mijloacelor de masurare trebuie sa fie mai buna sau cel putin
egala cu cea precizata în reglementarile emise de ANRGN.
Caracteristicile fiecarei componente a sistemului de masurare trebuie sa
corespunda caracteristicilor masurandului caruia i se adreseaza, astfel încît sa fie
asigurata incertitudinea necesara.
Mijloacele de masurare utilizate la masurarea cantitatilor de gaze naturale pe
piata angro trebuie sa corespunda legislatiei metrologice în vigoare.
Caracteristici metrologice ale sistemelor de masurare utilizate pe piata angro.
 Sisteme de masurare cu element deprimogen.

Sistemul este alcatuit din urmatoarele componente:
 Tronsoane de conducte amonte si aval;
 Element primar
 element deprimogen de tipul :
1. diafragma cu prize de presiune în unghi;
2. diafragma cu prize de presiune la flanse;
3. diafragma cu prize de presiune la D si D/2;
Diafragmele se pot monta în dispozitive port-diafragma.
 prize de presiune
 Elemente secundare (traductoare), care pot fi:
 traductoare de presiune statica;
 traductoare de presiune diferentiala;
 traductoare de temperatura;
 traductor multivariabil ;
 termorezistenta;
 traductor de densitate;
 cromatograf de linie;
 Element tertiar (calculator de debit);
 Elemente auxiliare, care sunt tevi de impuls pentru preluarea parametrilor
gazelor naturale;
Incertitudinea de masurare cu aceste sisteme a volumelor de gaze naturale, este
de maxim ±1,5%.
Elementele secundare din sistemul de masurare, respectiv traductoarele de

presiune statica, diferentiala, temperatura, multivariabile sau densitate, nu trebuie

sa depaseasca o eroare maxima de ±0,1%.
Elementul tertiar al sistemului de masurare, respectiv calculatorul de debit
(incluzâ nd convertoare le de intrare) va avea eroarea maxima admisa de calcul a
volumului corectat de ±0,2% .
Sisteme de masurare cu contoare cu pistoane rotative sau cu turbina .

Aceste sisteme pot fi alcatuite în doua configuratii:
1. a. contor cu pistoane rotative sau contor cu turbina;
b. convertor electronic de volum de gaz, care poate fi de două tipuri:
- complet (cu traductoare integrate);
- cu traductoare externe;
2. a. contor cu pistoane rotative sau contor cu turbina;
b. traductoare:
- de presiune statica si de temperatura;
- de densitate;
c. calculator de debit;
Incertitudine de masurare a cantitatilor de gaze naturale (în volume) trebuie să fie de
±1%, în cazul mă sură rii gazelor naturale tranzacționate engros.
Convertoarele electronice de volum trebuie sa fie în conformitate cu normativele
europene si / sau internationale în vigoare.
Erorile maxime admise la verificarea metrologica initiala pentru contoarele cu
pistoane rotative sau cu turbina sunt:
 pentru QminQ <Qt, eroarea maxima este de ± 2% ;
 pentru Qt Q Qmax, eroarea maxima este de ±1% ;
unde:
─ Qmax – debitul maxim la care echipamentul furnizeaza indicatii care satisfac
cerintele cu privire la erorile maxime admise;
─ Qmin – debitul minim la care echipamentul furnizeaza indicatii care satisfac
cerintele cu privire la erorile maxime admise;
─ Qt – debitul de tranzit; este debitul care desparte domeniul de debit în doua
zone distincte, care au erori maxime admise diferite.
Valoarea debitului de tranzit este functie de raportul Qmax/Qmin.
Verificarea metrologica initiala se face la presiuni mai mari de 4 bar iar erorile
maxime admise sunt urmatoarele:
- pentru Qmin Q<Qt, eroarea maxima este de ±1%
- pentru Qt  Q Qmax, eroarea maxima este de ±0,5%

Erorile maxime admise la verificarea metrologica initiala pentru convertoarele

electronice sunt:
- ±0,5%, pentru conditii de referinta(t= 20±50C si presiune atmosferica )
- ±1% , pentru conditii de lucru
Sisteme de masurare cu contoare cu ultrasunete.

Acest sistem este alcatuit din:
1. contor cu ultrasunete;
2. traductoare, care pot fi
- de presiune statica si de temperatura;
- de densitate;
3. calculator de debit.
Erorile maxime admise la verificarea metrologica a contoarelor cu ultrasunete sunt
prezentate în tabelul de mai jos (unde Dn reprezinta diametrul contorului):
Debit Eroare maximă admisă

QminQQt Dn12 Dn=12
QminQQt 1,4% 1,4%
QtQQmax 1% 0,7%
Pe piata angro a gazelor naturale se pot folosi si alte tipuri de mijloace de

masurare. Acestea trebuie sa detina marcaj CE sau dupa caz, aprobare de model
eliberata de BRML, dar numai cu acordul partilor participante la tranzactie.
Cerinte tehnice
Toate mijloacele de masurare trebuie sa fie realizate de catre producatori care
detin un sistem al calitatii certificat.
Mijloacele de masurare utilizate trebuie sa corespunda parametrilor de curgere
(debit, presiune, temperatura), de calitate a gazelor naturale masurate si de mediu în
care acestea sunt montate.
Contoarele cu pistoane rotative, cu turbina sau cu ultrasunete trebuie sa
functioneze corespunzator si în cazul masurarii unui debit de 1,2 Qmax timp de
minim de o ora.
Convertoare electronice de volum .
Se recomanda ca factorul de compresibilitate Z, sa se calculeze în conformitate cu SR
ISO 12213-1, SR ISO 12213-2, SR ISO 12213-3.
Convertorul trebuie sa afiseze toate datele relevante ale masurarii fara utilizarea unor
echipamente aditionale. Afisarea volumului corectat trebuie sa se faca de regula la
nivel de unitate de volum. Prin acordul partilor implicate în masurarea gazelor
naturale, pentru indicarea volumului corectat se pot utiliza afisaje de tipul 10n unitati
de volum.
Convertorul nu trebuie sa influenteze functionarea corecta a contorului.
Convertorul trebuie sa sesizeze functionarea în afara domeniului de masurare a
diversi parametrii (temperatura, presiune, debit). In acest caz, echipamentul va opri
contorizarea volumului corectat si va contoriza în alt registru de memorie volumul
necorectat înregistrat de contor sau corectat cu valori de presiune si temperatura de
substitutie presetate. Valorile de presiune si temperatura de substitutie vor fi

precizate de catre operatorul care preda gazele naturale si vor fi aprobate de catre
beneficiar.
Bateria de alimentare a convertorului trebuie sa aiba o durata de viata de minim 5
ani. La consumarea a 90 % din durata de viata a acesteia, convertorul trebuie sa
afiseze un semnal de avertizare vizibil pe ecran.
Convertoarele electronice de volum si mecanismele indicatoare ale contoarelor cu
pistoane rotative sau cu turbina trebuie sa aiba un grad de protectie de cel putin IP
64.
In cazul montarii într-o incinta, este permisa si utilizarea contoarelor / sistemelor si
echipamentelor de masurare care au un grad de protectie IP 54.
Convertoarele electronice de volum si accesoriile lor vor fi în constructie antiex daca
locul de montaj o impune.
Traductoare si calculatoare de debit.
Traductoarele de presiune statica, de presiune diferentiala, de temperatura,
multivariabile si de densitate vor fi construite din materiale rezistente la solicitarile la
care sunt supuse în timpul functionarii.
Elementele componente care alcatuiesc traductorul, aflate în zona de contact cu
mediul ambiant si cu fluidul d e lucru, trebuie sa aiba acoperiri de protectie sau sa fie
executate din materiale care sa reziste la actiunea coroziva a acestora.
Pentru a evita erorile introduse de variatia presiunii atmosferice, pentru masurarea
presiunii statice se vor utiliza traductoare de presiune absoluta.
Pentru presiuni absolute ale gazelor naturale de peste 21 de bar se pot utiliza si
traductoare de presiune relativa.
Elementul sensibil al termorezistentei trebuie sa fie alcatuit din metale pure.
Termorezistenta va fi, cel putin, de tip cu trei fire.
Toate traductoarele utilizate vor fi în constructie antiex corespunzatoare cerintelor
impuse de locul de montaj.
Calculatoarele de debit vor fi echipate cu imprimanta în vederea tiparirii declaratiei
de configurare, a consumurilor sau a parametrilor de livrare ai gazelor naturale, sau
sa dispuna de o interfata la care, prin conectarea unui calculator, sa poata fi cititi
indicatorii mentionati.
Calculatoarele de debit vor afisa separat consumul înregistrat în timpul alarmelor.
Pentru a asigura continuitatea alimentarii cu energie electrica a sistemelor de
masurare electronice, acestea vor fi prevazute cu surse neîntreruptibile de tensiune
cu autonomie de cel putin 8 ore. În cazul în care sistemul de masurare este echipat cu
grup electrogen automat, autonomia sursei neîntreruptibila de tensiune trebuie sa fie
de cel putin 2 ore.
Proiectarea SM si SRM
SM-urile sau SRM-urile vor fi proiectate în conformitate cu reglementarile în vigoare
astfel încâ t:
 sa fie asigurata functionarea lor corecta pentru întregul domeniu de debite,
presiuni si temperaturi specificate în tema de proiectare, si în limitele de variatie a
compozitiei chimice a gazelor. Pentru cazul în care sunt prezente impuritati solide
si lichide în gazele naturale, se vor prevedea din proiectare separatoare si filtre
adecvate.
 sa asigure continuitatea în furnizare în conditii de siguranta si în timpul efectuarii

operatiunilor de întretinere. In cazuri extreme, trebuie sa fie posibila separarea
statiei de conducta amonte si aval prin robineti de sectionare cu închidere rapida,
în conditii de siguranta.
Mijloacele de masurare se monteaza de regula într-o încapere. Este permisa si
montarea în aer liber, cu conditia ca o astfel de instalare sa nu inflenteze
exactitatea acestor aparate.
Pentru cazurile în care este posibila o curgere bidirectionala a gazelor naturale
prin sistemul de masurare si acest lucru este de natura sa afecteze masurarea corecta,
este obligatorie montarea unei clapete de curgere unisens.
La proiectarea SM-urilor si SRM-urilor, diametrul interior al conductelor situate
amonte de organul de reglare a presiunii se va calcula astfel încâ t viteza de curgere a
gazelor sa fie de maxim 30 m/s; pentru determinarea diametrului interior al
conductelor situate în aval de organul de reglare, se va lua în calcul o viteza de maxim
20 m/s.
Exceptie de la aceasta regula vor face conductele situate amonte/aval de
elementul deprimogen sau de contor, prin care indiferent daca se afla înainte sau
dupa elementul de reglare a presiunii, se limiteaza viteza maxima la 20 m/s.
Se accepta viteze de curgere mai mari în cazul liniilor de masurare cu debitmetre
cu ultrasunete, în conformitate cu recomandarile producatorului.
Robinetele amonte si aval de sistemul de masurare vor fi cu deschidere completa
la dimensiunea diametrului interior al conductelor (aceasta conditie nu este
obligatorie în cazul utilizarii contoarelor cu pistoane rotative).
Proiectele de SM sau SRM vor fi realizate pe baza temei de proiectare data de
titularul de licenta care urmeaza sa predea gazele naturale în punctul respectiv si care
va cuprinde cel putin urmatoarele precizari :
- destinatia;
- locatia de amplasare;
- date climaterice;
- studii de teren, pentru amplasamente noi;
- compozitia gazelor, tipul si nivelul impuritatilor;
- fisa tehnica care sa cuprinda parametrii de intrare si iesire ai gazului livrat si anume:
a. debitul de gaze naturale maxim si minim;
b. presiunea maxima/minima, temperatura la intrare în statie, presiunile reglate si temperatura
la iesirea din statie;
c. caderea maxima de presiune admisa pe statie si pe fiecare echipament;
d. cerinte functionale ale statiei (grad de automatizare, cu/fara personal operativ, monitorizare
parametrii, teletransmisie de date);
Tabelul de mai jos prezinta unele cerinte recomandate la proiectarea SMurilor

sau SRM-urilor, în functie de marimea debitului vehiculat.

In cazul proiectarii mai multor linii de masurare a gazelor naturale, numarul

acestora trebuie sa fie ales astfel încâ t debitul maxim pe statie sa poata fi masurat cu
o linie închisa si cu celelalte linii functionâ nd în conditiile specificate .
Odorizarea gazelor nu trebuie sa influenteze performantele mijloacelor de
masurare. Amplasarea instalatiei de odorizare se va face în aval de sistemul de
masurare.
Orice echipament periferic care se conecteaza la mijloacele de masurare nu
trebuie sa influenteze exactitatea masurarii.
Echiparea statiilor de reglare masurare / masurare.
In functie de necesitati, SM-urile sau SRM-urile pot fi echipate cu urmatoarele
componente principale:
─ mijloace de masurare pentru determinarea cantitatilor de gaze naturale;
─ echipament pentru determinarea compozitiei gazului;
─ robinete de izolare;
─ sisteme de monitorizare;
─ filtre si separatoare;
─ încalzitoare de gaze naturale;
─ echipamente pentru reducerea zgomotului;
─ echipament de reglare a debitului ;
─ echipamente de reducere a pulsatiilor si vibratiilor;
─ flanse electroizolante ;
─ aparate indicatoare.
Montarea mijloacelor de masurare s realizează în raport cu respectarea unui
ansamblu de conditii de montaj a mijloacelor de masurare normate, care să garanteze
funcționarea în clasa de precizie adoptată /normată . Acestea se diferențiază în raport
cu principiul de mă sură avut la bază , astfel:
a) La sistemele de masurare cu element deprimogen, se recomanda respectarea
conditiilor de montaj prevazute în SR EN ISO 5167-1:2004, SR EN ISO 5167- 2:2004,
SR EN ISO 5167-3:2004 si SR EN ISO 5167-4:2004. Elementele secundare se vor
monta astfel încît sa poata fi izolate de proces, pentru a putea fi verificate pe teren.

b) La sistemele de masurare cu contoare cu pistoane rotative, cu turbina si

ultrasonice, pentru a asigura un profil uniform al curgerii, se prevad portiuni de
conducta rectilinii, fara obstacole, deviatii, prize de presiune în amonte si aval de
contor. Daca producatorul de contoare nu recomanda altfel, lungimile tronsoanelor
amonte si aval de contor recomandate de SR EN 1776:2002 sunt date în tabe lul
urmator. Pentru mijloacele de masurare aflate în functiune la data intrarii în vigoare a
prezentului regulament, distantele amonte/aval pot ramâ ne neschimbate.
Lungimile rectilinii pot fi reduse prin montarea de dispozitive de uniformizare a

curgerii, conform standardelor aplicabile fiecarei metode de masurare în parte.
Contoarele cu ultrasunete utilizate pe piata angro vor fi montate în conformitate cu

indicatiile producatorului.
Montarea traductoarelor de temperatura, de presiune statica, de presiune

diferentiala, multivariabile si de densitate
Traductoarele electronice de presiune statica, de presiune diferentiala, de

temperatura, multivariabile si de densitate se pot monta în cofrete termostatate,
pentru a asigura o temperatura de lucru corespunzatoare exactitatii indicatiilor, daca
prin aprobarea de model nu se specifica altfel.
Pentru sisteme de masu rare, altele decâ t cele cu contoare cu pistoane rotative sau cu
element deprimogen, sondele de temperatura se monteaza în aval de contor pentru a
evita deformarea profilului curgerii.
Pentru asigurarea masurarii corecte a temperaturii, teaca pentru sonda termometrica

trebuie sa patrunda în interiorul conductei aproximativ o treime din diametrul
conductei. La conducte cu diametrul mai mare de 300 mm este permisa reducerea
lungimii de insertie la minimum 75 mm.
Teaca de temperatura se va monta numai în amonte de elementul deprimogen.
La panourile existente, unde lungimea tronsoanelor nu permite montarea tecii în

amonte, se admite montarea acesteia în aval, cu conditia ca sistemul de masurare sa
detina aprobare de model cu precizarea expresa a posibilitatii de masurare a
temperaturii gazelor naturale în aval de elementul deprimogen.

Cu ocazia modernizarii acestor panouri, teaca pentru masurarea temperaturii se va

monta în amonte de elementul deprimogen.
Pentru a asigura masurarea corecta a temperaturii gazelor naturale poate fi necesara

izolarea partii exterioare a traductorului de temperatura si a unor portiuni de
conducta amonte si aval de contor / element deprimogen, în functie de precizia dorita
a masurarii.
Traductoarele de presiune statica, de presiune diferentiala, de temperatura, si

multivariabile se monteaza astfel încâ t sa poata fi izolate de proces, pentru a putea fi
verificate si calibrate. Robinetii de izolare trebuie sa aiba posibilitatea de sigilare
pentru a preîntâ mpina închideri accidentale care afecteaza calitatea masurarii.
În cazul utilizarii traductoarelor de densitate, trebuie îndeplinite prevederile

normativelor europene si/sau internationale în vigoare.
In cazul în care se utilizeaza un alt sistem de masurare decît cel cu element

deprimogen, proba de gaz pentru traductorul de densitate trebuie prelevata de la
priza de presiune a contorului marcata pm.
Conducta de legatura între punctul de prelevare pm si traductorul de densitate

trebuie sa fie izolata te rmic pentru a minimiza efectul temperaturii exterioare.
In cazul în care se utilizeaza traductoare de densitate care se monteaza în conducta,

acestea se vor monta numai în aval de contor/sistem sau echipament de masurare,
pentru a evita deformarea profilului curgerii.
Aceasta regula nu este obligatorie în cazul contoarelor cu pistoane rotative.
4.3. Stabilirea numãrului staţiilor de predare.
Siguranţa alimentãrii cu gaze a consumatorilor este determinatã, printre altele şi de numãrul staţiilor de predare,
care reprezintã sursa pentru sistemele de distribuţie.
În cazul prevederii unei singure staţii de predare, se recomandã ca alimentarea sistemului de distribuţie sã fie
realizatã prin conducte duble, pentru mãrirea gradului de siguranţã.
În cazul prevederii a douã sau mai multe staţii de predare, amplasarea acestora se recomandã a fi fãcutã, pe cât
posibil, diametral opus, din considerente economice şi de siguranţã.
4. CONCEPŢIA SISTEMELOR DE ALIMENTARE CU

GAZE COMBUSTIBILE.
4.1.Alegerea formei şi structurii sistemului.

Forma si structura sistemului de alimentare cu gaz pentru o localitate depind de

mai multi factori printre care cei mai importanti sunt:
 configuratia si mãrimea localitãtii;
 structura, mãrimea si perspectivele consumului;
 repartizarea diverselor tipuri de consumatori (concentrarea consumatorilor
industriali sau a altor consumatori importanti).
Pentru o localitate de întindere redusã este suficientã o singurã retea de
distributie (fig.8). Dimpotrivã, pentru localitãti mari sau foarte mari, în raport cu factorii
mentionati, este necesar sã se utilizeze una sau douã retele de distributie si una sau douã
retele de repartitie (fig.9 - 12).
Fig.8 Schema de principiu a unui sistem de alimentare cu gaze combustibile

constituit exclusiv dintr-o retea de distributie (buclata şi ramificata)
Independent de regimul de presiune utilizat, retelele pentru distributia gazelor

pot fi realizate în urmãtoarele configuratii:
 ramificat sau arborescent;
 inelar sau buclat;
 mixt.
Schema se adoptã de la caz la caz, în fucnţie de situaţia localã, având în vedere
necesitãţile funcţionale şi considerente de ordin tehnico-economic.
4.1.1. Reţele ramificate (fig.9, 12).
Alimenteazã consumatorii succesiv, fiind alcãtuie din tronsoane de conducte

dispuse ramificat, în serie.
Extremitãţile ramificaţiilor nu sunt legate între ele. Datoritã acestei particularitãţi
curgerea gazelor se face în sens unic, presiunea reducându-se continuu de la punctul de
injecţie spre extremitãţile reţelei.
Ca avantaj, necesitã un consum mai mic de ţevi în comparaţie cu schema inelarã.
Are dezavantajul unei siguranţe reduse în exploatare, ca urmare a scoaterii din
funcţiune a tuturor consumatorilor situaţi dupã secţiunea întreruptã în caz de avarii.
Aceastã schemã se aplicã pentru:
 distribuţia gazelor în incinte şi în interiorul cvartalelor de locuinţe;
 alimetarea localitãţilor mici.

Fig.9 Schema de principiu a unui sistem de alimentare cu gaze combustibile

constituit dintr-o reţea de repartiţie ramificată (în coloană vertebrală)
şi reţea de distribuţie buclată şi ramificată
Fig.10 Schema de principiu a unui sistem de alimentare cu gaze combustibile constituit dintr-o
reţea de repartiţie în coloană vertebrală, alimentată în două puncte deservind mai multe
localităţi, fiecare cu reţea de distribuţie buclată şi ramificată: 1. Conductă de transport; 2. Staţie
de predare; 3. Reţea de repartiţie; 4. Staţie de reglare de sector; 5. Staţie de reglare la
consumatori importanţI; 6. Reţea de distribuţie; 7. Traseu de interconectare; 8. Zonă industrială;
9. Limita zonei alimentate.
4.1.2. Reţele inelare (fig.11, 12)

Sunt alcãtuie din tronsoane de conducte legate între ele în sisteme închise, în
formã de inele.
Comparativ cu schema ramificatã, schema inelarã prezintã urmãtoarele avantaje:
 mãreşte gradul de siguranţã în exploatare, ca urmare a posibilitãţilor de alimentare a
consumatorilor din mai multe direcţii;
 uniformizeazã regimul de presiuni la consumatori;
 uşureazã operaţiunile de intervenţie pentru exploatare şi întreţinere.
 Ca dezavantaje se menţioneazã:

 cantitatea mai mare de ţevi necesare şi volumul sporit de lucrãri de construcţii - montaj;
Schema se utilizeazã cu precãdere pentru alimentarea consumatorilor mari, cu
cerinţe de funcţionare neântreruptã.
În sistemele de distribuţie schema se recomandã pentru:
o reţelele de repartiţie şi distribuţie în regim de medie presiune;
o reţelele principale în regim de joasã presiune;
 reţelele de incintã şi instalaţiile interioare industriale, pentru alimentarea consumatorilor vitali.
Fig.11. Schema de principiu a

unui sistem de alimentare
cu gaze combustibile
constituit dintr-o reţea de
repartiţie inelară,
alimentată în două
puncte, o reţea de
distribuţie deservită de un
inel central, alimentat în
trei puncte şi o reţea de
Fig.12. Schema de principiu a

unui sistem de
alimentare cu gaze
combustibile
constituit din două
reţele de repartiţie
inelare (de presiuni şi
diametre diferite) si
mai multe reţele de
unde: 12. Staţie de reglare intre inelul exterior şi a

1. Conductă de transport; doua reţea de repartiţie;
2. Staţie de predare;
3. Reţea de repartiţie;
4. Staţie de reglare de sector;
5. Staţie de reglare la consumatori
importanţI;
6. Reţea de distribuţie;
7. Traseu de interconectare;
8. Zonă industrială;
9. Limita zonei alimentate.
10. Localitate satelit;
11. Inel exterior;

4.1.3. Reţele mixte.

Reprezintã combinãri de reţele inelare cu reţele ramificate.
Schema este caracteristicã pentru reţelele de repartiţie şi de distribuţie de înaltã,
medie şi joasã presiune, din localitãţi mari.
4.1.4. Criterii ce trebuiesc respectate la alegerea schemelor de alimentare cu gaze.
Adoptarea schemei pentru alimentarea cu gaze naturale a unei localitãţi se face pe

baza comparaţiei tehnico-economice a variantelor posibile de rezolvare.
La stabilirea soluţiilor se iau în considerare urmãtorii factori:
 configuaraţia şi mãrimea localitãţii;
 programul de dezvoltare social economic şi planul de sistematizare al localitãţii,
în perspectivã;
 densitatea populaţiei pe zone, tipul, mãrimea şi amplasamentul diferiţilor
consumatori industriali;
 particularitãţile de mediu natural-configuaraţia terenului, cursuri naturale de apã,
condiţii climatice, caracteristici geotehnice;
 elemente de sistematizare de suprafaţã sau subteranã - trama stradalã, schema
cãilor de comunicaţie rutiere şi feroviare, tipul şi densitatea echipamentelor tehnice
subterane etc.
4.2. Modul de structurare a schemelor de distribuţie.
4.2.1. Modul de alimentare a consumatorilor.
În mod obişnuit, alimentarea cu gaze a localitãţilor se face prin intermediul unor

sisteme unitare care deservesc în comun atât consumatorii urbani, cât şi pe cei industriali.
În cazul existenţei unor zone sau platforme industriale cu mari consumatori de
gaze naturale, amplasate în vecinãtatea localitãţilor, acestea pot fi alimentate şi
independent, având în vedere regimul specific de consum (debite şi presiuni) şi gradul de
siguranţã în exploatare cerut.
De asemenea, centralele electrice de termoficare (CET) se racordeazã
independent, cu alimentare dublã sau din douã magistrale de transport, distincte.
Adoptarea soluţiei de alimentare unitarã se justificã prin efortul de investiţie mai
mic, comparativ cu sistemele paralele, datoritã ponderii reduse a consumului urban faţã
de cel industrial.
Pentru preluarea variaţiilor zilnice şi sezoniere ale consumului de gaze este
necesarã prevederea unor mãsuri de compensare corespunzãtoare:
-asigurarea capacitãţii de acumulare în depozite subterane sau rezervoare
supraterane;
- amenajarea unor staţii de alimentare de vârf, pentru injecţie de amestec gaz-aer;
- stabilirea unor consumatori-regulatori a cãror alimentare se poate face şi cu alte
tipuri de combustibili.
4.3. Stabilirea numãrului staţiilor de predare. (S.R.M.P.)

Siguranţa alimentãrii cu gaze a consumatorilor este determinatã, printre altele şi
de numãrul staţiilor de predare, care reprezintã sursa pentru sistemele de distribuţie.

În cazul prevederii unei singure staţii de predare, se recomandã ca alimentarea

sistemului de distribuţie sã fie realizatã prin conducte duble, pentru mãrirea gradului de
siguranţã.
În cazul prevederii a douã sau mai multe staţii de predare, amplasarea acestora se
recomandã a fi fãcutã, pe cât posibil, diametral opus, din considerente economice şi de
siguranţã.
3.2.4. Alcãtuirea şi amplasarea reţelelor de repartiţie şi de distribuţie.
La stabilirea schemei de distribuţie se au în vedere urmãtoarele principii de ordin

general:
Din considerente de siguranţã în exploatare se preferã sistemele inelare, în special
în regimurile de presiune înaltã şi medie.
În regim de joasã presiune se recomandã schema de distribuţie ramificatã;
sistemul inelar se adoptã pentru conductele principale.
Reţelele de acelaşi nivel de presiune alimentate din mai multe staţii de reglare-
mãsurare se interconecteazã prin intermediul unor conducte de legãturã prevãzute cu
vane de secţionare.
Pentru sectorizarea reţelelor şi izolarea consumatorilor în caz de avarii, se prevãd
dispozitive de închidere în numãr corespunzãtor pentru realizarea intervenţiei, operativ şi
eficient.
Pentru asigurarea condiţiilor de exploatare şi întreţinere în condiţii de siguranţã şi
securitate, reţelele de distribuţie se echipeazã cu dispozitivele auxiliare necesare:
 organe de compensare;
 armãturi de închidere, reţinere şi reglare;
 separatoare de lichide şi impuritãţi;
 descãrcãtoare de presiune şi facle de aerisire;
 guri pentru verificare, tuburi de control şi rãsuflãtori;
 instalaţii de protecţie pasivã şi activã contra coroziunii.
În cazul ansamblurilor urbane izolate, distribuţia se realizeazã prin sisteme
independente.
Lungimea branşamentelor la reţelele de distribuţie va fi limitatã la 50 - 100 m.
În funcţie de planul general de sistematizare a localitãţii, conductele de gaze vor fi
amplasate de-a lungul strãzilor sau în interiorul cvartalelor de locuit, în urmãtoarea ordine
de preferinţã:
 în spaţii verzi;
 pe trotuare sau alei pietonale;
 pe strãzi sau alei carosabile, evitând zonele cu gospodãrie subteranã aglomeratã.
Poziţionarea conductelor se face în raport cu condiţiile geotehnice şi de
sistematizare urbanisticã, subteran, suprateran sau aerian, pe suporţi independenţi sau
pe faţadele construcţiilor.
Reţelele de înaltã presiune vor fi amplasate pe cât posibil în zone periferice, cu
micã densitate de construcţii.
Pentru traversarea vãilor, cursurilor de apã, cãilor de comunicaţii etc., se
recomandã utilizarea, pe cât posibil, a regimului de înaltã presiune.
Concomitent cu soluţionarea schemei de distribuţie a gazelor naturale se prevãd şi
sistemele complexe pentru dispecerizarea, telemecanizarea şi automatizarea proceselor
tehnologice de alimentare cu gaze.

Traseele reţelelor se adoptã pe cât posibil rectilinii - în cadrul localitãţilor - numai

pe teritoriu public.
Conductele de gaze naturale se pozeazã subteran, la adâncimi variind între 0,5 şi
1,0 m., traseele fiind marcate prin plãcuţe indicatoare aplicate pe construcţiile învecinate.
Deasupra sudurilor de poziţie şi a ramificaţiilor de branşament, se prevãd
rãsuflãtori sau tuburi de control, pentru identificarea eventualelor scãpãri accidentale de
gaze.
Distanţele faţã de celelalte categorii de conducte şi construcţii sunt precizate prin
Normele tehnice de proiectare si executie a gazelor, variind între 0,6 şi 5,5 m - distanţa
minimã referindu-se la conductele de apã şi cablurile telefonice, iar distanţa maximã faţã
de axul liniilor ferate este de 5,5m.
Este interzisã montarea conductelor de gaze:
- sub liniile de tramvai sau cale feratã, în lungul acestora;
- sub orice fel de construcţie;
- în canale de orice tip, care au legãturã directã cu construcţiile;
- pe terenuri rezervate prin planuri de sistematizare dezvoltãrilor urbane viitoare.
Pentru trasee situate la distanţe mai mici de 2,0 m faţã de clãdiri, se interzice
pozarea conductelor la cote inferioare tãlpii fundaţiilor.
Conductele de gaze se monteazã în pãmânt numai dupã protejarea împotriva
coroziunii, prin aplicarea unor straturi izolante exterioare pe întreaga suprafaţã. Structura
izolaţiei anticorozive se stabileşte de la caz la caz, în funcţie de agresivitatea solului.
Traversãrile subterane ale şoselelor, cãilor ferate sau liniilor de tramvai se executã
prin montarea conductei de transport într- ţeavã de protecţie, cu robineţi de separare la
cele douã extremitãţi.
Traversarea conductelor de apã, canalizare, sau a reţelelor termice, se face, de
regulã, pe deasupra acestora, fãrã a lua alte mãsuri de siguranţã.
Dacã acest lucru nu este posibil, aceste reţele se subtraverseazã, montând
conducta de gaze într-un singur tub protector.
Traversarea cablelor electrice se face cu respectarea mãsurilor specifice de
protecţie.
3.2.4.1. Alegerea traseelor, conditii pentru amplasarea si echiparea conductelor.
Instalaţiile de distribuţie se execută la presiune medie sau redusă. Ele se execută din
conducte de oţel sau polietilenă de înaltă densitate (PEHD). Conductele din oţel se montează
aparent sau îngropat, iar cele din PEHD doar îngropat.
Atunci când se stabileşte traseul conductelor de gaz, regulile de siguranţă sunt cele
care trebuie respectate mai presus de orice.
Traseele retelelor si instalatiilor de gaze se aleg astfel încât sã fie cât mai rectilinii,
la alegerea lor prioritate are siguranta înaintea esteticii. Traseele vor fi marcate prin
inscriptii sau prin aplicare de plãcute indicatoare, pe constructii si stâlpi din vecinãtate.
Conductele retelelor de distributie si instalatiilor exterioare din obiectivele
neindustriale se monteazã de regulã, subterane. În instalatiile exterioare ale
consumatorilor industriali se preferã montajul arerian, pe peretii exteriori ai clãdirilor, pe
estacade etc.
Montarea conductelor subterane se realizeazã numai în teritoriul public, tinându-
se seama de urmãtoarea ordine de preferintã: zone verzi, trotuare, alei pietonale, în
portiunea carosabilã, folosind trasee mai putin aglomerate cu alte instaltii subterane.
În cazul în care se prevãd galerii pentru retelele edilitare, conductele de distributie a
gazelor fãrã bransamente, se monteazã în cadrul acestora cu respectarea urmãtoarelor
conditii:
- prevederea unui sistem de ventilare care sã asigure evacuarea în esterior a
scãpãrilor de gaze, în cazul unei avarii pe conducta de gaze;
- prevederea unui sistem automat de avertizare, la depãsirea concentratiei de
0,5% gaz în aer;
- pozarea conductelor de gaze la partea superiaorã a galeriei (deasupra celorlalte
conducte);
- controlul nedistructiv al tuturor sudurilor;
- evitarea legãturii directe a galeriilor cu subsolurile clãdirilor;
- amplasarea vanelor în cãmine adiacente galeriei.
În zonele construite, aglomerate cu diverse instalatii subterane (orase,
intreprinderi etc.), când nu este asigurat controlul scãpãrilor de gaze cu detectoare pe
retelele de distributie, respectiv instalatiile exterioare, se monteazã rãsuflãtori deasupra
fiecãrui teu de bransament si deasupra sudurilor de pozitie. Pentru retelele de distributie
la care se prevede controlul pierderilor de gaze cu detectoarele, se recomandã ca în locul
rãsuflãtorilor sã se monteze tuburi de control. De mentinut cã diametrul interior al unei
rãsuflãtori este de 4 - 5 cm, iar al unui tub de control de 2,5 cm.
În cazul retelelor montate sub carosabil modernizat (artere de circulatie pe
fundatie de beton) se monteazã rãsuflãtori, respectiv tuburi de control deasupra
sudurilor, dar nu la distante mai mici de
8 m. Se mai prevãd rãsuflãtori sau tuburi de control:
- deasupra fiecãrei ramificatii subterane;
- în locul în care conductele ies din pãmânt, lângã un perete;
- la capetele tuburilor de protectie.
Pe traseele fãrã constructii, pe câmp, precum si în zone cu agresivitate redusã, se
monteazã la fiecare schimbare de directie, si suduri de pozitie, rãsuflãtori cu înaltimea de
0,6 m deasupra solului, la distante ce nu vor depãsi 50m.
Mai jos sunt prezentate tipurile de rãsuflãtori sau tuburi de control folosite în
diverse împrejurãri (fig.14) si distantele minime între conductele subterane de gaze si alte
instalatii, constructii sau obstacole (Tabelul 3).
Fig. 14 Tipuri de rasuflatori: a) pentru carosabil b) de perete şi pentru spaţii verzi c) pentru
spaţii verzi 1 – conductă; 2 – calotă; 3 – tijă; 4 - cutie din fontă; 5 - capac din Fontă; 6 – opritori; 7
– capac; 8 – orificii; 9 – pietriş; 10 - nisip
Tabel 3
Distanta minima in m,
Nr. Instalatia, constructia sau obstacolul de la conducta
crt de gaze de:
p.j.+p.i. p.r. p.m.
1 Cladiri cu subsoluri sau aliniamente de terenuri, susceptibile de a fi 2 2 3
construite
2 Cladiri fara subsoluri 1,5 1,5 2
3 Canale pentru retele termice, canale pentru instalatii telefonice 1,5 1,5 2
4 Conducte de canalizare 1 1 1,5
5 Conducte de apa, cabluri de forta, cabluri telefonice montate direct in
sol, sau caminele acestor instalatii 0,6
6 Camine pentru retele termice, telefonice si de canalizare, statii sau
camine subterane in constructii independente 1
7 Linii de tramvaie (pâna la sina cea mai apropiata) 1,2
8 Copaci 1,5
9 Stâlpi 0,5
10 Linii de cale ferata exclusiv cele din - in rambleu 2*
statii, triaje si incinte industriale - in debleu, la nivelul 5,5*
terenului
Distantele între conducte de gaze si linii de cale feratã, triaje si incinte industriale
sunt stabilite pe baza acordului organelor CFR.
Când respectarea distantelor indicate în tabelul 3 nu este posibilã, acestea pot fi

reduse pentru pozitiile 1-6, cu 20% cu conditia ca pe portiunea subdistantatã sã se
prevadã tevi trase, suduri întãrite, verificarea cu peria electricã a continuitãtii izolatiei
anticorozive, controlul nedistructiv al tuturor sudurilor, rãsuflãtori sau cãmine pentru
drenarea în atmosferã a eventualelor scãpãri de gaze, sau montarea în tub de protectie.
Se evitã instalarea a douã conducte de gaze pe traseu paralel. Când o astfel de

solutie nu poate fi evitatã, distanta între cele douã conducte de gaze va fi de cel putin 0,4
m. De preferintã, conducta de presiune mai micã va fi pozatã spre imobil.
Se evită montarea conductelor din PEHD în vecinătatea unor conducte care au pe

suprafaţă temperaturi mai mari de 30oC sau care transportă uleiuri minerale, benzine sau alte
materiale inflamabile. Dacă nu se pot elimina aceste vecinătăţi, distanţa minimă admisă pe
orizontală între pereţii exteriori ai celor două conducte este de 0,8 m.
Adâncimea de pozare a conductei de distributie mãsuratã de de la fata terenului,

pânã la generatoarea superioarã a conductei este de 1,0 m în carosabil cu fundatia de
beton, de cel putin 0,7 m în spatii pavate si de cel putin 0,5 m în spatii verzi. În instalatiile
exterioare de utilizare adâncimea de îngropare este de cel putin 0,4 m.
Se interzice montarea conductelor de gaze la un nivel inferior celui bazei

fundatiilor clãdirilor, pe trasee paralele cu clãdirile, pânã la distanta de 2 m de la clãdire.
De asemenea, se interzice montarea conductelor de gaze:

- sub linii de tramvai sau de cale feratã, în lungul acestora;
- sub orice fel de constructie;
- în canale de orice fel care au comunicare directã cu clãdirea;
- pe terenuri destinate constructiilor.
La ramificatiile importante ale retelelor de repartitie si distributie precum si în

instalatiile exterioare industriale se prevãd robinete de sectionare. În functie de
continutul de impuritãti al gazelor, si de considerentele de exploatare, în puncte
convenabil alese, ale retelelor de distributie si instalaþtilor exterioare se monteazã
regulatoare prevãzute cu câte douã robinete. Când se distribuie gaze care pot contine
fractiuni condensabile sau apã, se monteazã separatoare de lichide.
Armãturile, îmbinãrile cu flanse, separatoarele de lichide, îmbinãrile

electroizolante si dispozitivele de dilatare se introduc în cãmine de vizitare (fig.15) sau,
dupã caz, în cutii înglobate în masã de bitum sau de material plastic (fig.16).
Lângã armãturile din fintã montate în subteran si pe conductele aeriene rectilinii

se
prevãd dispozitive de dilatare conform 3. Orificii pentru ventilare;

prevederilor proiectului. 4. Radierul (fundul) caminului;
5. Orificiu pentru scurgerea apei
6. Drenaj din pietris;
7. Conducta de gaz;
8. Tub de protectie;
9. Vana;
10. Flanse;
11. Prize de presiune;
12. Robinete de control.
Fig. 15 Vana montata in camin
unde:
1. Perete din beton;
2. Capac din fonta;

unde:
1. Vana;
2. Cutie de vizitare;
3. Conducta;
4. Prizele de presiune;
5. Tija de manevra;
Fig.16 Vana montata ingropat
6. Tub de protectie a tijei din material
plastic.
3.2.4.2.Traversãri

Intersectarea conductelor de gaze cu alte instalatii subterane sau lucrãri la

suprafata solului, se face, în general, perpendicular pe axul instalatiei sau lucrãrii
tranversate: în cazuri exceptionale, se admit traversãri sub un unghi mai mic, însã cel
puþin 60o. La intersectãri cu alte instalatii subterane, conductele de gaze se monteazã
deasupra conductei, canalului sau cablului traversat, la o distantã de cel putin 100 mm. În
cazul în care aceste conditii nu pot fi îndeplinite, conducta de gaze va fi introdusã în tub
de protectie.
De asemenea, la subtraversarea liniilor de tramvai si de cale feratã, conductele de

gaz se introduc în tuburi de protectie. În cazul intersectiei cu conductele de gaz existente,
executia se face sub controlul delegatului intreprinderii de distributie a gazelor.
Liniile de cale feratã vor fi traversate la adâncime de cel putin 0,8 m, de la talpa sinei la
generatoarea superioarã a tubului de protectie. Tuburile de protectie vor depãsi ce cel putin 0,8 m,
în ambele pãrti, limitele instalatiei sau constructiei traversate, si se prevãd rãsuflãtori.
Traversarea cursurilor de apã, a podurilor, pasajelor de nivel, intersectiilor de autostrãzi etc.,

se va executa subteran sau aerian, în functie de conditiile locale. La traversarea cãilor ferate,
pasajelor de nivel, autostrãzilor etc., se prevãd vane de sectionare care sã permitã scoaterea din
functiune a conductei de gaze fie în ambele pãrti ale traversãrii, fie numai înainte de traversare, în
cazul conductelor alimentate dintr-o singurã directie.
Traversãrile aeriene ale cãilor de circulatie de pe teritoriul unitãtilor industriale se

fac la înãltimi convenabile, nu mai mici de 5 m.
3.2.4.3. Bransamente, racorduri
Fiecare imobil, grup de imobile, corp de clãdire de pe aceeasi proprietate (incintã)

va fi alimentat printr-un singur bransament chiar dacã imobilul, respectiv terenul, se
mãrgineste cu mai multe strãzi (fig.17), exceptie fac marii consumatori industriali,
imobilele foarte mari si obiectivele situate pe suprafete întinse, pentru care se admite
alimentarea diferitelor clãdiri, tronsoane sau sectii prin bransamente separate, cu
conditia ca instalatiile respective sã nu fie interconectabile (fig.18)



Sistemul de Alimentare Cu Gaze - Structura - Scheme - Elemente Componete - Condiții Tehnice - Elemente de Calcul - 1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sistemul de Alimentare Cu Gaze - Structura - Scheme - Elemente Componete - Condiții Tehnice - Elemente de Calcul - 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sisteme de alimentare cu gaze

II.Structura sistemului de alimentare cu gaze naturale. Schema

În mod generic, prin sistemul de alimentare cu gaze se înţelege totalitatea

Schema sistemului de alimentare cu gaz: 1. Sonda pentru extractie; 2. Încãlzitor; 3. Ventil

 Sistemul National de Transport al Gazelor Naturale, S.N.T. este sistemul de

U. T. ”Gheorghe Asachi”, Iași-Facultatea de Construcții și Instalații | Victoria COTOROBAI

Zăcăminte naturale de gaze.

În straturile colectoare gazele suntv închise la presiuni determinate de condițiile geometrice, de

Presiunea inițială a gazului în strat depinde de adâncimea acestuia și se află în echilibru cu

Exploatarea gazelor se poate face în două regimuri distincte:

În situațiile ideale, substituția gazelor se realizează concomitent cu extracția, determinând

Majoritatea zăcămintelor de gaze au coeficient de substituție redus.

U. T. ”Gheorghe Asachi”, Iași-Facultatea de Construcții și Instalații | Victoria COTOROBAI

Se face prin intermediul sondelor de extractie, la

Comportă în principiu urmãtoarele operatiuni:

Separarea vaporilor se realizeazã dupã condensare, în

U. T. ”Gheorghe Asachi”, Iași-Facultatea de Construcții și Instalații | Victoria COTOROBAI

Fig.3 - a. Separator gravimetric; b. separator centrifugal: 1a. Conductã de gaze; 2a.

Ca odorizant se foloseste etilmercaptanul, un produs petrolier secundar, în

Odorizarea se face prin vaporizare sau prin injectie, fig.4, de obicei la

Instalatia de odorizare prin vaporizare se monteazã pe o conductã de ocolire a

Fig.4 Instalatie de odorizare : a - prin vaporizare; b - prin injectie.

U. T. ”Gheorghe Asachi”, Iași-Facultatea de Construcții și Instalații | Victoria COTOROBAI

4. Transportul si distributia gazelor.

U. T. ”Gheorghe Asachi”, Iași-Facultatea de Construcții și Instalații | Victoria COTOROBAI

 retea de distributie de presiune redusa.

Figura. Schema de principiu a unui sistem de alimentare cu gaze naturale

In instalatiile de utilizare industriale (fig. 6), se admit toate treptele de presiune

Stabilirea presiunii pentru instalatiile de utilizare industriale, se face in functie

In instalatiile de utilizare neindustriale din cladiri civile (fig. 7), se admit

U. T. ”Gheorghe Asachi”, Iași-Facultatea de Construcții și Instalații | Victoria COTOROBAI

5.Instalații de reducere și reglare a presiunii gazelor. Stații de predare.

Stații şi posturi de reglare şi măsurare.

Sunt destinate reducerii și reglării presiunii gazelor în corelație cu regimul de

Instalații de reglare măsurare.

1.regulator _regleaza si reduce presiunea 2.conducta

U. T. ”Gheorghe Asachi”, Iași-Facultatea de Construcții și Instalații | Victoria COTOROBAI

U. T. ”Gheorghe Asachi”, Iași-Facultatea de Construcții și Instalații | Victoria COTOROBAI

 Dispozitivul de siguranță 12 nu se prevede atunci cțnd întreruperea gazului poate

1.regulator de presiune pentru debite mici

Stațiile de reglare se amplasează în clădiri supraterane, executate din materiale

U. T. ”Gheorghe Asachi”, Iași-Facultatea de Construcții și Instalații | Victoria COTOROBAI

b) cu suporturi pentru rezemarea echipamentului.

Evacuarea eventualelor scăpări de gaze naturale se asigură prin goluri, dispuse în

 Statii reglare-masurare-predare SRMP

U. T. ”Gheorghe Asachi”, Iași-Facultatea de Construcții și Instalații | Victoria COTOROBAI

U. T. ”Gheorghe Asachi”, Iași-Facultatea de Construcții și Instalații | Victoria COTOROBAI

 Statii reglare-masurare SRM

Toate stațiile moderne se prevăd cu sistem supraveghere, control si achizitie de date, în

U. T. ”Gheorghe Asachi”, Iași-Facultatea de Construcții și Instalații | Victoria COTOROBAI

SCADA Sisteme de supraveghere, control si achizitie de date

Nivelul inalt este reprezentat de calculatorul de proces amplasat in centrul operational de

Retele de comunicatie: retea locala, GSM (CSD/GPRS/3G), radio.

U. T. ”Gheorghe Asachi”, Iași-Facultatea de Construcții și Instalații | Victoria COTOROBAI

 Posturile de reglare măsurare.

U. T. ”Gheorghe Asachi”, Iași-Facultatea de Construcții și Instalații | Victoria COTOROBAI

Instalații de reglare măsurare.

1.regulator de presiune pentru debite mici

Post de reglare cu un regulator. Schema

1.regulator de presiune _ treapta I

Post cu doua trepte de reducere si reglare a presiunii gazelor

U. T. ”Gheorghe Asachi”, Iași-Facultatea de Construcții și Instalații | Victoria COTOROBAI

U. T. ”Gheorghe Asachi”, Iași-Facultatea de Construcții și Instalații | Victoria COTOROBAI