Colegiul Tehnic ,,Mihai Bravu”

Proiect pentru certificarea

componentelor profesionale nivel -2-

Calificarea: Instalator,Instalatii Tehnico-

sanitare si de gaze

Elev: Profesor Indrumator:

Negurici Andrei Gheorghita Inginer: Dumitrescu Gheorghe

1
Montarea Pompelor in
paralel si in serie

CUPRINS
Pag:

2
Argument 4-7

Amplasarea pompelor 4-
6

Alegerea pompelor 7

Montarea pompelor in paralel si in serie 8-9

Schemele si modul de functionare a statiilor de pompare 9-10

Statia de pompare pentru alimentarea directa cu apa a consumatorilor 11-12

Montarea pompelor 13-14

Cuplarea pompei cu motorul electric 14

Racordarea pompei la reteaua de conducte a instalatiei de pompare 14-16

Punerea in functiune a pompelor 17

Masuri specifice de protective a muncii la montarea statiilor de pompare 18

Partea Desenata
Schema de amplasare a pompelor 6

Montarea a doua pompe in paralel 10

Montarea a doua pompe in serie 10

Schema statiei de pompare pentru alimentarea directa cu apa a consumatorilor 10

Racordarea pompei la conductele de aspiratie si de refulare a apei 12

Argument

3
 Amplasarea Pompelor

Amplasarea pompelor si a conducetelor intr-o statie de pompare trebuie sa

satisfaca urmatoarele conditii : siguranta functionarii, simplitatea si securitatea
exploatarii, conducte cat mai scurte si noduri cat mai simple, posibilitatea de
extindere.

Pentru a simplifica lucrarile de reparatii precum si exploatarea este de obicei

avantajos sa se prevada pompe de acelasi tip.

Schemele principale de amplasare a agregatelor sunt:

- pe un singur rand, cu axele paralele intre ele si perpendiculare fata de axa cladirii;

- pe un singur rand cu axele colineare paralele cu axa cladirii ;

- pe doua randuri cu axele paralele intre ele si perpendiculare pe axa cladirii ;

- pe doua randuri decalalate, cu axele paralele cu axa cladirii ;

- pe un rand cu axele paralele si inclinate fata de axa cladirii ( in diagonala) ;

- pe doua randuri cu axele paralele si inclinate fata de axa cladirii.

Avantajul schemei ( a ) , consta in asezarea compacata a agregatelor si deschiderea

redusa a cladirii.

Avantajele schemei ( c ) sunt : asezarea compacta a agregatelor, deschiderea si mai

redusa a cladirii decat in schema ( a ).Aceasta schema permite realizarea unor
legaturi avantajoase din punct de vedere hidraulic.

Dezavantajele acestor scheme constau in lungimea mare a cladirii, motiv pentru

care schema este aplicabila numai la agregate mari in numar mic.

Schema ( b ) este aplicabila si in cazul cand sunt multe agregate cu destinatii

diferite si cu dimensiuni diferite.

4
La amplasarea agregatelor trebuie sa se aiba in vedere posibilitatea de montare-
demontare a masinilor si securitatea personalului de exploatare.

In acest scop se recomanda urmatoarele spatii libere in jurul agregatelor :

a) Spatiul liber intre fundatiile agregatelor sa fie cel putin egal cu latimea
postamentului pompei si minimum 1 m la pompele antrenate de
electromotoare de joasa tensiune si minimum 1,5 m la pompele antrenate
de electromotoare de inalta tensiune.
La statiile mici de pompare se admite gruparea a cate doua pompe cu
fundatiile alaturate sau pe aceeasi fundatie.
b) Spatiul liber pana la pereti se ia de minimum 0,80 m, iar in cazul pompelor
care se domonteaza axial, lungimea arborelui plus 0,50 m.Acelasi lucru
este valabil si pentru demontarea motoarelor de antrenare.
c) Spatiul liber intre agregate si tablourile electrice se ia de cel putin 1,50
m.
Spatiile libere din jurul rezervoarelor de vacuum si ale hidrofoarelor se
iau de minimum 0,60 m.
In statiile de pompare mari este necesar sa se lase si un loc liber pentru
demontarea unui agregat.
Pompele auxiliare ( de vacuum, de epuisment ) se aseaza de obicei in
locurile libere din statia de pompare.

5
6
 Alegerea pompelor

Alegerea pompelor se face dupa caracteristicile acestora tinand seama si de

caracteristica conducetelor de refulare.

Este necesar sa se tina seama de :

- graficul variatiei consumului ;

- capacitatea rezervoarelor de compensare si influenta functionarii pompelor

asupra acesteia ;

- numarul si marimea agregatelor de rezerva ;

- dimensiunile statiei in diferite variante de echipament.

La alegerea tipului de pompa se recomanda sa se tina seama de :

- randament ;

- forma curbei H - Q ;

- turatia admisa.

Numarul agregatelor de rezerva si marimea acestora se alege in functie de

exigentele privind continuitatea alimentarii cu apa.

La alimentarea cu apa a localitatilor se prevede de obicei un agregat de rezerva la

statii de pompare cu pana la 3 agregate in functiune si 2 agregate de rezerva la mai
mult de 3 agregate in functiune.

7
 Montarea pompelor in paralel si in serie

In unele instalatii de alimentare cu apa, deibtul necesar consumatorilor nu poate fi

obtinut cu o singura pompa chiar daca se alege din catalog pompa cu debitul cel mai
mare corespunzator inaltimii de pompare necesare.

In alte instalatii, inaltimea de pompare necesara nu poate fi realizata de catre o

singura pompa, chiar daca se alege din catalog pompa cu inaltimea de pompare cea
mai mare corespunzatoare debitului necesar.

Atunci cand este necesara o marire a debitelor, se monteaza doua sau mai multe
pompe in paralel, iar cand este necesara o marire a inaltimii de pompare, se
monteaza doua sau mai multe pompe din serie.

Montarea pompelor in paralel. In cazul montarii in paralel a doua pompe identice

(Desen 2) avand curbele caracteristice identice C₁ ≡ C₂ ( Desen 2 ,b ), functionarea
lor decurge dupa caracteristica C p care se obtine adunan debitele ( abscisele ) la
aceleasi presiuni (ordonate ). Intersesctia curbei caracteristice a retelei cu curba
caracteristica suma Cp da punctul A de functionare a instalatiei ale carui
coordonate sunt: debitul GA si inaltimea de pompare HA.

Daca din cele doua pompe identice montate in paralel ar functiona numai una singura
atunci punctul de functionare a instalatiei de pompare ar fi A 1 ( Desen 2, b ) aflat la
intersectia curbei caracteristice a retelei cu curba caracteristica a uneia din
pompe si avand coordonatele: debitul G A1 si inaltimea de pompare HA1 . Din desenul
2 , b se vede ca : G A < 2 G A1 ,adica: la functionarea a doua pompe identice montate
in paralel debitul total refulat de cele doua pompe este mai mic decat suma
debitelor fiecarei pompe.

Montarea pompelor in serie. In cazul montarii in serie a doua pompe identice (figura
2.40 desen…) avand curbele caracteristice identice C₁ ≡ C₂ (Desen 3) , functionarea
lor va decurge dupa caracteristica C s obtinuta prin adunarea inaltimilor de pompare
(ordonatelor) in dreptul aceluiasi debit (aceleiasi abscise). Punctul de functionare A

8
se afla la intersectia caracteristicii C s cu caracteristica retelei si are
coordonatele : debitul GA si inaltimea de pompare HA.

In cazul functionarii unei singurea pompe din cele doua montate in serie, punctul de
functionare este A1 ( Desen 3 ,b ) avand debitul GA1 si inaltimea de pompare HA1. Din
desenul ( 3 , b ) se observa ca : in cazul functionarii a doua pompe montate in serie,
inaltimea totala de pompare este mai mica decat suma inaltimilor de pompare ale
fiecarei pompe.

Schemele si modul de functionare a statiilor de pompare. Statia de pompare este

un ansamblu de constructii, instalatii si utilaje, cuprinzand :

-echipamentul electromecanic – pompe, motoare electrice pentru antrenarea

pompelor si instalatiile electrice de forta ;

- instalatiile hidraulice – conducte, armaturi ( vane ), aparate de masurat si control ;

- instalatii auxiliare pentru manevrarea utilajelor si echipamentului hidraulic ;

- cladirea (constructia) in interiorul careia se monteaza echipamentrul

electromecanic si instalatiile, numita si camera pompelor.

Dupa pozitia utilajului (pompelor) fata de nivelul terenului, statiile de pompare pot
fi : supraterane, semiingropate sau subterane.

In instalatiile interioare de alimentare cu apa , statiile de pompare se folosesc

atunci cand presiunea de serviciu disponibila H disp din conducta publica in punctul
de racord este permanent sau in anumite perioade mai mica decat presiunea
(sarcina hidrodinamica ) necesara in instalatia interioara, iar consumul de apa este
uniform in timp. Acesta este cazul frecvent al instalatiilor industriale, in care
consumul de apa pentru nevoi tehnologice este practic constant in timp. Statiile de
pompare pot alimenta cu apa direct consumatorii industriali, sau indirect, prin
intermediul rezervoarelor de inaltime.

9
10
11
Statia de pompare pentru alimentarea directa cu apa a consumatorilor.

Instalatia de pompare (Desen 4) se compune dintr-un rezervor tampon ( 3 )

care poate fi deschis ( adica pus in legatura cu atmosfera prin conducta de aerisire
( 6 ), sau inchis (aflat sub presiunea unei perne de aer comprimat), care este
alimentat cu apa din conducta publica ( 1 ) prin condcuta de bransament ( 2 ) si din
care se aspira pompa ( 7 ) ce ridica presiunea apei si o refuleaza in instalatia ( 11 )
spre punctele de consum. In orele cand presiunea disponibila este suficienta, apa
se distribuie direct din conduct publica ( 1 ) prin conducta de ocolire ( 9 ),
robinetele de pe aceasta conducta fiind deschise.

In perioadele de presiune scazuta intra in functiune pompa ( 7 ), care aspira apa din
rezervorul-tampon (3 ) si o refuleaza in instalatie. O clapeta de retinere ( 10 )
montata pe conducta de ocolire ( 9 ) impiedica trecerea apei din reteaua interioara
in cea exterioara in timpul functionarii pompei. Pe conducta de refulare a pompei se
monteaza de asemenea o clapeta de retinere ( 8 ) care impiedica trecerea apei din
instalatia interioara prin pompa spre rezervorul-tampon, cand nu functioneaza
pompa.

Rezervorul-tampon are rolul de a atenua undele de presiunea (loviturile de berbec )

ce apar la pornirea sau oprirea pompei, precum si rolul de rezervor de acumulare a
apei, conribuind la compensarea variatiilor dintre varful maxim de consum si
consumul mediu zilnic. In rezervorul tampon, deschis, apa trece de la presiunea din
conducta publica la presiunea atmosferica, rezultand astfel pentru pompe inaltimi
de pompare mai mari; in plus, apar dezavantaje de ordin igienic ; pericolul
patrunderii in rezervor si in conducte a microbilor, impuritatilor etc. Rezervorul-
tampon deschis este alimentat cu apa prin intermediul unor robinete cu ventil
actionate cu plutitor ( 5 ) montate pe un distribuitor ( 4 ) care inchid admisia apei
can rezervorul s-a umplut pana la nivelul stabilit si deschid admisia apei in masura in
care nivelul apei din rezervor scade si plutitorul coboara in rezervor. In rezervorul-
tampon inchis se mentine, practic, presiunea din conducta de serviciu,astfel ca
pompele vor trebui sa realizeze numai diferenta de presiune intre presiunea
necesara in instalatia interioara si presiunea disponibila in punctul de racord,
realizandu-se astfel o economie de energie electrica de pompare.

12
In plus, se obtin si avantaje de ordin igienic, intrucat se evita patrunderea in apa a
impuritatilor din mediul inconjurator.

Montarea pompelor

Inainte de montarea pompelor pe fundatii, instalatorul trebuie sa efectueze

urmatoarele lucrari pregatitoare :

- verificarea corespondentei dintre datele inscrise pe placuta pompei aprovizionate

si caracteristicile pompei din proiect. Uneori, aceste caracteristici sunt neclar
redate pe placuta respectiva. Cifrele care exprima debitul G p al pompei ( in m³/h ),
presiunea Hp (in m H2O ) si puterea N ( in kW ) sunt imprimate cu un poanson
metalic si pot fi citite in ordinea de mai sus chiar daca nu sunt vizibile celelalte
litere ;

- verificarea tuturor elementelor componente si in special a cuplajelor si a axului

motorului. Pompa trebuie sa corespunda in aceasta faza de montare urmatoarelor
conditii principale : arborele trebuie sa se roteasca cu usurinta la o actionare
manuala; in timpul miscarii de rotatie paletele nu trebuie sa atinga corpul pompei ;

- verificarea fundatiei pe care se va monta pompa. Se controleaza corespondenta

dintre gaurile de prindere ale cadrului de sustinere al pompei si orificiile practicate
in fundatia din beton pentru amplasarea suruburilor de fixare a agregatului.

La operatia propriu zisa de montaj a pompelor se procedeaza astfel:

- se unge filetul suruburilor de ancorare cu vaselina si se infasoara cu capete de

bumbac sau de carpa, pentru protectie ;

- se introduc suruburile de ancorare in locasurile fundatiei, utilizandu-se un sablon

avand dimensiunile fundatiei pompei, dupa care golurile se uda si se umplu cu mortar
de ciment ;

13
- la 48 h dupa umplerea locasurilor cu mortar de ciment, se desurubeaza piulitele si
se scoate sablonul ;

- se monteaza pompa pe fundatie, controlandu-se, cu nivela, orizontalitatea cadrului

; in cazul in care este necesar sa introduc pene din tabla de plumb, pentru a asigura
nivelul dorit.

Cuplarea pompei cu motorul electric

Cuplarea trebuie sa se faca astfel incat axul pompei sa se afle exact in prelungirea
axului motorului,spre a nu se produce eforturi care pot deteriora cei doi arbori.
Cuplarea trebuie sa fie elastica, pentru a se amortiza socul ce se produce la
pornirea motorului.

Inainte de a se introduce suruburile de strangere a cuplajului, se va porni numai

motorul electric, spre a se verifica daca sensul de rotatie al acestuia corespunde cu
sensul de rotatie al pompei, indicat prin sageata pe corul ei.

In caz contrar trebuie inversate legaturile electrice la doua borne ale motorului.
Axele cuplate ale pompei si motorului trebuie sa se roteasca usor cu mana.

Racordarea pompei la reteaua de conducte a instalatiei de

pompare

Dupa montarea pompei pe fundatie se efectueaza montarea armaturilor si

racordarea pompei la conductele de aspiratie si respectiv de refulare.

- Pe racordul de aspiratie al pompei se monteaza o reductie ( 5 ) ,(confuzor)

executata din teava de otel si asamblata prin flanse prevazute cu garnituri
de etansare si suruburi ( Desen 5) . Reductia ( 5 ) se executa astfel incat

14
sa se evite formarea unui sac de aer, care ar putea provoca micsorarea
debitului pompei sau chiar intreruperea aspiratiei apei ( dezamorsarea
pompei ). Intre reductie si conducta de aspiratie se monteaza o vana de
inchidere ( 6 ), care este prevazuta cu flanse, garnitura de etansare si
suruburi de prindere.

15
 - O conditie esentiala pe care trebuie sa o indeplineasca conducta de
aspiratie este etanseitatea perfecta a tuturor imbinarilor. Cea mai mica
neetanseitate care ar exista pe aceasta conducta determina o micsorare a
debitului pompei sau chiar o intrerupere a debitului (ruperea coloanei de
aspiratie), prin patrunderea aerului in conducta.

Daca la punerea in functiune pompa nu aspira, aceasta denota ca nu exista

neetanseitati prin care patrunde aer fie pe conducta de aspiratie, fie la presetupa
pompei. Se zice in acest caz ca pompa aspira aer fals. Pentru etansarea presetupei
pompei nu se va folosi niciodata canepa fuior, deoarece aceasta se gripeaza, ci
azbest grafitat.

- Unele pompe, mono sau multietajate, sunt prevazute la partea de deasupra

cu robinete, spre a se observa daca pompa aspira si refuleaza. Si prin
aceste robinete de control poate patrunde aer.
- Pe racordul de refulare al pompei se monteaza un stut din teava de forma
unui difuzor ( 8 ), asamblat de asemenea prin flanse cu garnituri si
suruburi. In continuare se monteaza clapeta de retinere ( 9 ) si vana de
inchidere ( 10 ) care se asambleaza la conducta de refulare prin flanse
prevazute cu garnituri si suruburi.
- Atat conducta de aspiratie, cat si cea de refulare se vor monta astfel incat
pompa sa poata fi demontata de pe placa de baza fara a fi necesara
demontarea conductelor. Pentru colectarea apei scurse de la presetupele
pompei se monteaza in dreptul acestora o conducta de colectare ( 13 )
racordata printr-ol conducta de canalizare la un recipient executat in
pardoseala salii pompelor.
Din recipientul de pardoseala apa este evacuata apoi la reteaua de
canalizare.
In jurul pompelor se lasa liber spatiul necesar deservirii pompelor si
asigurarii conditiilor cerute de protectia muncii.

16
 Punerea in functiune a pompelor

Inainte de pornire trebuie sa se umple cu apa atat pompa, cat si

conducta de aspiratie, operatie numita amorsarea pompei. Umplerea
se face prin robinetul de amorsare montat la partea superioara a
pompei. Pentru ca la umplerea cu apa sa se evacueze tot aerul din
interior, este recomandabil ca in timpul umplerii sa se invarteasca
arboreal pompei de mai multe ori. Este strict interzisa pornirea
pompei daca nu este umpluta complet cu apa. Se verifica apoi
etanseitatea presetupelor, care se strang usor, astfel ca din ele sa
picure lichid care unge garniture.
Se verifica de asemenea daca palierele (lagarele) motorului si pompei
sunt unse suficient.
Pompele legate la o conducta de refulare sub presiune se pornesc cu
vana de la refulare inchisa, pentru a reduce puterea absorbita de
motor in primele secunde de functionare. Apoi vana se deschide
treptat pana la pozitia necesara. Incalzirea normala a palierelor in
timpul functionarii pompei este de circa 60°C, temperature care nu
trebuie sa fie depasita. In timpul iernii pompele montate in incaperi
neincalzite se golesc in cazul intreruperii functionarii lor pet imp mai
indelungat, pentru a se evita spargerea lor prin inghet sau blocarea
lor cu gheata la punerea in functiune.

17
 Masuri specifice de protective a muncii la montarea statiilor
de pompare

Personalul muncitor este supus instructajului de protective a muncii (asa cum s-a
aratat la subcapitolul B, pct. 5), dupa care este repartizat la punctele de lucru.

Echipamentul de protectie pentru instalatorii care executa montarea instalatiilor

de pompare este compus din: casca si cizme de protective si in plus, pentru sudori,
ochelari, sort si manusi de protective. Echipamentul de lucru se compune din
salopeta din doc (vara) si vesta sau costum vatuite (iarna).

Principalele masuri specifice de tehnica a securitatii si protectie a muncii la

montarea statiilor de pompare sunt:

- manevrarea utilajului electromecanic (pompe, motoare electrice etc.) se va

face cu ajutorul macaralelor, troliilor etc. si in nici un caz manual, pentru a
se evita accidentele prin lovire;
- lucrarile de sudare a tevilor din otel, folosind flacara oxiacetilenica,se vor
executa respectand regulile de manipulare a robinetelor si a tubului de
oxigen (fara urme de grasime sau uleiuri pe maini) si a generatorului de
acetilena, a carui umplere cu carbid, golire si curatare nu trebuie facute in
prezenta flacarii sau tigarilor aprinse;
- pentru lucrarile effectuate in mediu umed, la care se foloseste curent
electric la o tesiune mai mare de 12 V, se vor lua masuri de izolare,
folosind, manusi si incaltaminte electroizolanta pentru a evita pericolul de
accidentare prin electrocutare;
- la pornirea si oprirea pompelor este interzisa atingerea cu mana a
cuplajului elastic;

18
- punctele periculoase de lucru vor fi semnalizate prin afise care sa
avertizeze asupra pericolelor si sa atentioneze asupra respectarii normelor
de tehnica a securitatii si de protective a muncii.

19