Locuinta bifamiliala P+1

Localitatea TUNARI, judet ILFOV

PROIECT INSTALATII SANITARE

Proiectat : Ing Dima Mihaela Catalina

Coordonator proiect: Arh. Ruxandra Crutescu
BORDEROU DE CONTINUT

A. PIESE SCRISE

 Foaie de garda
 Borderou de continut
 Memoriu tehnic
 Breviar de calcul
 Caiet de sarcini
 Necesar de materiale

B. PIESE DESENATE

- Instalatii sanitare – Plan parter

- Instalatii sanitare – Plan etaj

 MEMORIU TEHNIC
Prezenta documentatie trateaza la nivel de proiect tehnic instalatiile
sanitare ( alimentare cu apa rece si calda, canalizare menajera, canalizare
pluviala ) aferente unei locuinte bifamiliale situata in localitatea Tunari,
judetul Ilfov.
Cladirea are regimul de inaltime P+1 si are doua bai la etaj, o baie si
un grup sanitar la parter si doua bucatarii.
Instalatia interioara de alimentare cu apa rece va fi executata din
PVC – 60, iar instalatia interioara de alimentare cu apa calda din PP
( polipropilena).
Obiectele sanitare prezente, vor fi prevazute cu baterii de amestec.
Prepararea apei calde de consum menajer se va face intr-o centrala
murala si o instalatie solara.
Sarcina termica necesara pentru prepararea apei calde de consum
menajer, a fost calculata in situatia in care ar functiona simultan toate
armaturile. Sarcina rezultata este de 48kw, dar avand in vedere faptul ca nu
vor functiona simultan toate armaturile, se va alege o centrala termica cu
puterea utila de 28kW si o instalatie solara cu patru panouri solare si un
boiler bivalent de 400l.
Alimentarea cu apa rece a consumatorilor din cladire se va face dintr-
un put forat, prin intermediul unui recipient de hidrofor cuplat cu o pompa
de circulatie.
Montare instalatiilor interioare se va face functie de dorinta
beneficiarului, ingropat sau aparent.
Instalatia interioara de canalizare se va realiza din PVC, colectarea
apelor uzate menajere facandu-se intr-un bazin vidanjabil cu doua
compartimente, cate unul pentru fiecare familie.
 BREVIAR DE CALCUL
1.Instalatii interioare de alimentare cu apa rece si calda pentru consum
menajer

1.1.Dotarea tehnica cu obiecte sanitare

Pentru locuinta bifamiliala, se prevad urmatoarele obiecte sanitare:

 in baia de la parter se vor prevedea:
- un vas de closet cvu rezervorul de spalare montatt la semiinaltime;
- un lavoar.
- o cada de baie
- o masina de spalat rufe
 in grupul sanitar situat la parter se vor prevedea:
- un vas de closet cvu rezervorul de spalare montatt la semiinaltime;
- un lavoar;
 in baile situate la etaj se vor prevedea:
- un vas de closet cvu rezervorul de spalare montatt la semiinaltime;
- un lavoar;
- o cada de baie.
- o masina de spalat
 in bucatariile situata la parter se va prevedea:
- un spalator dublu.
 1.2.Necesarurile specifice de apa rece si calda pentru consum menajer
functie de destinatia cladirii.

Necesarurile specifice de apa rece si calda pentru consum menajer,

(exprimate in l/om,zi) pentru ladirile de locuit, sunt normate in STAS 1478-
90 si redate in tabelul 1.

Tabelul 1
Necesarurile specifice de apa rece si calda in functie de destinatia cladirii
(STAS 1478-90)

Necesar specific in litri

Din care apa calda
Destinatia cladirii Total apa
- l/zi, persoana l/zi, persoana
Cladiri de locuit 170 60
Preparare locala a apei
calde

1.3.Debite specifice, presiuni normale de utilizare, echivalenti de debit.

Debitul specific de calcul al unei armaturi (punct de consum) care se

mai numeste si consum specific este un debit conventional exprimat in l/s si
considerat normal pentru o anumita intrebuintare a apei.

Presiunea normala de utilizare este presiunea disponibila la

armatura (punct de consum) care asigura iesirea apei cu o viteza
corespunzatoare debitului specific.

Echivalentul de debit al unei armaturi pentru un obiect sanitar se

defineste ca raportul intre debitul specific al armaturii respective si un debit
specific:
q SU  0,20(l / s )
Ales conventional ca unitate de masura:
qS q
e  S
q SU 0,20
 In tabelul 2 sunt date: debitele specifice de apa rece si calda,
echivalentii de debit si presiunile normale de utilizare pentru robinetele si
bateriile de amestec de apa cu apa calda pentru consum menajer.

Tabelul 2
Debitele specifice de apa rece si calda in scopuri menajere si igienice,
diametrele conductelor de legatura, echivalentii de debit si presiunile
normale de utilizare la punctele de consum (STAS 1478-90)

Denumirea punctului de consum Debit specific Presiunea normala de

echivalenti Debit specific utilizare Hu, mH2O
l/s
1 2 3 4
a) baterii pentru:
-spalator 15 1,00 0,20 2
-cada de baie Dn15 1 0.20 2
-cada de dus Dn15 1 0.2 2
-lavoar Dn15 0,35 0,07 2
b)robinet pentru:
-rezervor pentru spalarea closetului sub 0.5 0.1 2
presiune Dn10

Presiunile normale de utilizare exprimate in scara manometrica in

mH2O reprezinta presiunile apei in sectiunile de iesire ale armaturilor
respective, pentru realizarea debitelor specifice.

1.4.Debite de calcul pentru dimensionarea conductelor

Debitele de calcul pentru conductele de distributie a apei reci si calde

pentru scopuri menajere se determina cu relatiile din tabelul 3, in care :

qc -debitul de calcul in l/s;

E -suma echivalentilor punctelor de consum alimentate de conducta
respectiva;
a -coeficient determinat in functie de regimul de furnizare a apei in
reteaua de distributie, ale carui valori sunt date in tabelul 4;
b -coeficient determinat in functie de felul apei (rece sau calda) ale
carui valori sunt date in tabelul 5;
c -coeficient determinat in functie de destinatia cladirii ale carui
valori sunt date in tabelul 3;
 Componenta termenului e si valoarea coeficientului b sunt cele din
tabelul 5, in care:

E1 -suma echivalentilor bateriilor amestecatoare de apa rece cu apa

calda;
E2 -suma echivalentilor robinetelor de apa rece stabilite cu relatiiile:
n

E1=  ebj nbj ;

j 1
n

E2=  erj nrj ,

j 1

in care:
ebj -echivalentul unei baterii de tip j;
erj -echivalentul unui robinet de tip j;
nbj -numarul bateriilor de acelasi fel j;
nrj -numarul robinetelor de acelasi fel j;

Tabelul 3
Relatii pentru debitele de calcul de apa rece si calda pentru consum menajer
(STAS 1478-90)

Destinatia cladirii Relatia de calcul a debitului Coeficientul c Domeniul de aplicare

Cladire de locuit qc 1 E  9.0
 b( ac E  0.004 E )

Tabelul 4
Valorile coeficientului a din formulele redate in tabelul 3
(STAS 1478-90)

Regimul de furnizare a apei, in h/zi 24 17 14 10 6

a 0.15 0.17 0.20 0.23 0.25
 Tabelul 5
Valorile coeficientului b si sumei de echivalenti E
(STAS 1478-90)
Tipul conductelor E b
Conducte de distributie a apei reci la punctele de consum in cazul in
care distributia apei calde se face:
-la temperatura de 60ºC; E=0.7E1+E2 1.0

Pentru determinarea debitului de calcul pentru un tronson de conducta

se efectueaza urmatoarele operatii:
-se stabilesc toate puctele de consum alimentate cu apa din tronsonul
respectiv;
-se determina echivalentii de debit ai fiecarui punct de consum al apei
folosind tabelul 2;
-se calculeaza suma echivalentilor E ai punctelor de consum, in
functie de tipul conductelor(conform tabel 5);
-se determina debitul de calcul cu relatia corespunzatoare din tabelul 3.

1.5.Viteze economice(optime) necesare pentru dimensionarea conductelor

La instalatiile de alimentare cu apa rece si calda de consum proiectate,

sarcina hidrodinamica necesara (presiunea necesara) rezulta ca urmare a
dimensionarii conductelor si au in vedere vitezele economice si vitezele
maxime admise ale apei in conducte.
Vitezele economice pentru dimensionarea conductelor de alimentare
cu apa pentru consum menajer, in functie de diametrele conductelor si de
inaltimile geodezice Hq, in m, ale punctelor de consum ale apei, sunt redate
in tabelul 6 (conform STAS 1478-90).
 Tabelul 6
Valorile vitezelor economice de circulatie a apei prin conducte de diferite
diametre in functie de regimul de inaltime Hg al cladirilor(STAS 1478-90)

Diametrul nominal al conductelor Cladiri cu puncte de consum la:

Dn mm Hg<15 m Hg>15 m
Viteza economica, m/s
10 0.10...0.75 0.10...0.50
15 0.45...0.80 0.30...0.55
20 0.55...0.90 0.35...0.60
25 0.60...1.00 0.40...0.65
32 0.60...1.10 0.40...0.70
40 0.60...1.20 0.45...0.70
50 0.70...1.20 0.45...0.75
63 0.80...1.30 0.55...0.80
80 0.85...1.40 0.55...0.85
100 0.90...1.40 0.60...0.90
125 0.95...1.45 0.70...0.95
150 1.00...1.50 0.75...1.00
200 1.10...1.60 0.80...1.20
250 1.10...1.60 0.80...1.20
300 1.10...1.60 0.80...1.20

Vitezele maxime admise ale apei in conducte (conform STAS 147-90)

sunt in instalatiile de alimentare cu apa pentru consum menajer: 1.5 m/s;

1.6.Calculul hidraulic al conductelor de distributie a apei reci si calde

pentru consum menajer.

1.6.1.Relatii generale pentru calculul hidraulic al conductelor de

distributie a apei reci si calde de consum.

La calculul hidraulic al conductelor de distributie a apei reci si calde

pentru consum menajer se aplica relatii generale ale miscarii permanente sub
presiune a fluidelor incompresibile.
Relatiile de calcul folosite sunt:
-relatia de continuitate pentru un troson de conducta cu debit constant:
Q  Av  const.

in care :
Q este debitul de calcul al tronsonului de conducta ;
v viteza economica(optima) ;
 A aria sectiunii transversale a tronsonului de conducta ;

Pentru conducte de sectiune circulara de diametru d, se deduce :

4q c
d
v

-relatia energiilor, considerand sectiunile de intrare (1) si de iesire (2)

in care miscarea apei este paralela:

p   1v1 p   2 v2
2 2
 
 z      z     hr1 2
 g  1 2 g  g  2 2g

in care:
z1, z2 -sunt cotele geodezice ale sectiunii (1) respectiv (2), fata de
un plan de referinta unic admis, respectiv energiile specifice de pozitie;
 p   p 
  ,   -inaltimile piezometrice, respectiv energiile specifice de
 g 1  g  2
presiune;
 1v1 2  2 v 2 2
; -inaltimile cinetice, respectiv energiile specifice cinetice;
2g 2g
hr 1-2 -pierderile totale de sarcina pe tronsonul respectiv, intre
sectiunile (1) si (2);
v1; v2 -vitezele medii in sectiunile (1) si (2);
a1; a2 -coeficientii Coriolis de neuniformitate a vitezelor;
r1; r2 -densitatile apei in sectiunile (1) si (2);
g -acceleratia gravitationala.

Intrucat diferenta termenilor cinetici este foarte mica, in practica se

adopta relatia simplificata:

 p   p 
 z     z    hr1 2
 g  1  g  2
in care:
p
z  Hp
g
este cota piezometrica a sectiunii;

-relatii pentru calculul pierderilor de sarcina:

 hr1 2   hri  hri1 2   MQ 2

l v 2 l
hri  il  *  M i Q 2  0,0826 5 Q 2
d 2 d

k
v 2  i
hrl    i  M l Q  0,0826 4 Q 2
2 i 1

i 1 2 d

 k


 l  i 

M  M i  M l  0,0826 5  i 1
d d4 
 
 

in care:
hri
-pierderea de sarcina liniara;
hrl -pierderea de sarcina locala;
 v 2
i * -pierderea de sarcina liniara specifica;
d 2
M -modul de rezistenta al tronsonului de conducta;
l
M i  0,0826 -modul de rezistenta liniar;
d5
k

 l i
-modul de rezistenta locala;
M l  0,0826 i 1
4
d
l -lungimea tronsonului de conducta;
k


i 1
i -suma coeficientilor de rezistenta locala;
   ( Re ,  ) -coeficientul de rezistenta hidraulica;
vd
Re  -criteriul Reynolds;

 -coeficientul cinematic de vascozitate;
k
 -rugozitatea relativa a conductei;
d
k -rugozitatea absoluta a conductei;

d -diametrul conductei.
 Pentru dimensionarea conductelor de apa rece si calda s-au folosit
nomograme de dimensionare.
Pentru instalatia interioara de alimentare cu apa rece se vor folosii
conducte din policlorura de vinil ( PVC – 60 ), iar pentru alimentarea cu apa
calda a consumatorilor se vor folosi conducte din polipropilena ( PP ).
Stabilirea pierderilor locale de sarcina s-a facut pe baza unei
nomograme de dimensionare.

1.6.2.Stabilirea sarcinii hidrodinamice necesare pentru alimentarea cu

apa a instalatiilor

Considerand ca planul de referinta unic admis trece prin axa conductei

de racord a instalatiei interioare la reteaua exterioara si scriind relatia
energiilor intre punctul (1) de alimentare cu apa a instalatiei si punctul de
consum (2) cel mai dezavantajat din punct de vedere hidraulic din intreaga
instalatie, rezulta sarcina hidrodinamica necesara pentru alimentarea cu apa
a instalatiei din interiorul cladirii, sub forma:

H nec  max( H q  H u  hr ) [mH2O]

unde:

p
H nec  -sarcina hidrodinamica necesara;
g
H q  z 2  z1 -inaltimea geodezica a punctului de consum (2);
 p 
H u    -inaltimea de presiune nomala de utilizare a apei la
 g  2
punctul de consum (2);
hr -suma pierderilor totale de sarcina pe traseul cuprins
intre punctele (1) si (2).

1.6.3.Metodologia si rezultatele calculului hidraulic al conductelor de

distributie a apei reci si calde pentru consum menajer.
 Calculul hidraulic de dimensionare a conductelor de distributie a apei
reci si calde pentru consum menajer si de determinare a pierderilor totale de
sarcina se efectueaza in urmatoarea succesiune:
-se intocmeste schema izometrica de calcul hidraulic a retelei, pe baza
reprezentarilor din planurile de arhitectura si din schemele de montaj ale
instalatiei respective;
-se identifica punctul de consum al apei cel mai dezavantajat hidraulic
din intreaga instalatie;
-se numeroteaza tronsoanele de conducte montate in serie care
alcatuiesc traseul de alimentare cu apa al punctului de consum cel mai
dezavantajat hidraulic din intreaga instalatie, numit traseu principal, si in
mod analog se numeroteaza tronsoanele traseelor secundare(care pornesc din
nodurile traseului principal), numerotarea tronsoanelor facandu-se de la
punctul de consum spre punctul de alimentare cu apa al instalatiei.
Pentru instalatia de distributie a apei reci, schema izometrica de calcul
este redata in figura 1:
-se determina debitul de calcul al fiecarui tronson. Pentru reteaua de
distributie a apei reci rezultatele calcului hidraulic sunt redate in tabelul 7;
-se calculeaza pierderile de sarcina liniare hri=il si totale hr=hri+hrl pe
fiecare tronson si prin insumare pe intregul traseu principal.
Pentru instalatia de distributie a apei reci, schema izometrica de calcul
este redata in figura 2:
-se determina debitul de calcul al fiecarui tronson. Pentru reteaua de
distributie a apei reci rezultatele calcului hidraulic sunt redate in tabelul 8;
-se calculeaza pierderile de sarcina liniare hri=il si totale hr=hri+hrl pe
fiecare tronson si prin insumare pe intregul traseu principal.
Calculul sumei coeficientilor de pierderi de sarcina locale ξ :pentru
instalatia interioara de alimentare cu apa rece

tronson 1 2 cot 2 x 2.0= 4.0

1 teu trecere 1 x 0.5= 0.5
1 robinet 1 x 13= 13
17.5
tronson 2 1 teu trecere 1 x 0.5= 0.5
1 reductie 1 x 0.3= 0.3
0.8

tronson 3 1 cot 1 x 1.5= 1.5

1 teu trecere 1 x 0.5= 0.5
1 robinet 1 x 10= 10
 12
tronson 4 1 teu 1 x 0.5= 0.5
1 cot 1 x 1.5= 1.5
2.0
tronson 5 1 teu 1 x 0.5= 0.5
1 reductie 1 x 0.3 = 0.3
0.8
tronson 6 1 teu trecere 1 x 0.5= 0.5
0.5
tronson 7 1 robinet 1 x 10= 10
1 cot 1 x 1.5 =1.5
11.5

Figura 1.
 Schema izometrica de calcul -
instalatie de alimentare cu apa rece

8 9 10 3 2 1
L CB R R CB L
14
4
MS
MS
13
L
L
11

20 16 15
17
12 S
19 7 5 CB
S 6
R R

18 L
L
MS
 Tabel 7.
Calculul hidraulic al instalatiei de apa rece

h local
Nr. h liniar = Σh = Σh H H
Tronson Armaturi e1 e2 E qc l d v i i•l liniar Σξ Σξv²/2g local h total utilizare Hg necesar
- - - - - [l/s] [m] [mm] [m/s] [mmH2O/m] [mmH2O] [mmH2O] - [mmH2O] [mmH2O] [mmH2O] [mmH2O] [mmH2O] [mmH2O]

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18

1 L 0.35   0.245 0.08 1.5 20 0.35 10 15 15 17.5 0.11 0.11 15.11    

2 L+CB 1.35   0.945 0.15 1.5 20 0.55 25 37.5 52.5 0.8 0.01 0.12 52.62    
3 R+L+CB 1.35 0.5 1.445 0.19 0.5 25 0.45 20 10 62.5 12 0.12 0.24 62.74    
4 R+2L+CB+MS 2.55 0.5 2.285 0.24 3.5 25 0.6 20 70 132.5 2 0.04 0.28 132.78    
5 R+2L+2CB+MS+S 4.55 0.5 3.685 0.30 0.7 25 0.8 45 31.5 164 0.8 0.03 0.30 164.30    
6 2R+3L+2CB+2MS+S 5.55 1 4.885 0.35 1.2 32 0.55 18 21.6 185.6 0.5 0.01 0.31 185.91    
7 4R+6L+3CB+3MS+2S 9.65 2 8.755 0.48 1.1 32 0.56 20 22 207.6 11.5 0.18032 0.49 208.09 2000 5450 7658.09
8 L 0.35   0.245 0.08   20 0.35 10                  
9 L+CB 1.35   0.945 0.15   20 0.35 10  
10 L+CB+R 1.35   0.945 0.15   20 0.55 25  
11 2L+CB+R+MS 2.55   1.785 0.21   25 0.6 20  
12 3L+CB+2R+MS+S 4.55   3.185 0.28   25 0.7 25  
13 L 0.35   0.245 0.08   20 0.35 10  
14 MS 0.85   0.595 0.12   20 0.4 15  
15 S 1   0.7 0.13   20 0.4 15  
16 S+CB 2   1.4 0.18   20 0.7 30  
17 S 1   0.7 0.13   20 0.4 15  
18 L 0.35   0.245 0.08   20 0.35 10  
19 R   0.5 0.5 0.11   20 0.5 20  
20 S+L+R 1.35 0.5 1.445 0.19   25 0.45 20                  
Calculul sumei coeficientilor de pierderi de sarcina locale ξ :pentru
instalatia interioara de alimentare cu apa calda

tronson 1 2 cot 2 x 2.0= 4.0

1 teu trecere 1 x 0.5= 0.5
1 robinet 1 x 16= 16
1 reductie 1 x 0.3 =0.3
20.5
tronson 2 1 teu trecere 1 x 0.5= 0.5
1 cot 1 x 2.0=2.0
2.5

tronson 3 1 cot 1 x 1.5= 1.5

1 teu trecere 1 x 0.5= 0.5
1 reductie 1 x 0.3= 0.3
2.3
tronson 4 1 teu 1 x 0.5= 0.5
0.5
tronson 5 1 teu 1 x 0.5= 0.5
0.5
tronson 6 1 robinet 1 x 10= 10
1 cot 1 x 1.5 =1.5
11.5
 Figura 2.

Schema izometrica de calcul - instalatie

de alimentare cu apa calda

7 8 2 1
L CB CB L
9 13
3
MS
MS
12
L
L
10

18 15 14
16
11 S
6 4 CB
S 5

17 L
L
MS
 Tabel 8.
Calculul hidraulic al instalatiei interioare de apa calda
h local
Nr. h liniar = Σh = Σh H H
Tronson Armaturi e1 E=0,7e1 qc l d v i i•l liniar Σξ Σξv²/2g local h total utilizare Hg necesar
- - - - [l/s] [m] [mm] [m/s] [mmH2O/m] [mmH2O] [mmH2O] - [mmH2O] [mmH2O] [mmH2O] [mmH2O] [mmH2O] [mmH2O]

0 1 2 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18

1 L 0.35 0.245 0.053 1.5 16 0.55 60 90 90 20.8 0.31 0.31 90.31    

2 L+CB 1.35 0.945 0.105 2 20 0.5 20 40 130 2.5 0.03 0.35 130.35    
3 2L+CB+MS 2.55 1.785 0.145 3.5 20 0.6 25 87.5 217.5 2.8 0.05 0.40 217.90    
4 2L+2CB+MS+S 4.55 3.185 0.196 0.7 25 0.7 25 17.5 235 0.5 0.01 0.41 235.41    
5 3L+2CB+MS+S 4.9 3.43 0.204 1.2 25 0.7 25 30 265 0.5 0.01 0.42 265.42    
6 6L+3CB+3MS+2S 9.65 6.755 0.292 11 32 0.6 20 220 485 11.5 0.21 0.63 485.63 2000 5350 7835.63
7 L 0.35 0.245 0.053   16 0.55 60  
8 L+CB 1.35 0.945 0.105   20 0.5 20  
9 MS+L 1.2 0.84 0.099   20 0.5 20  
10 2L+CB+MS 2.55 1.785 0.145   20 0.6 25  
11 3L+CB+MS+S 3.9 2.73 0.181   25 0.6 20  
12 L 0.35 0.245 0.053   16 0.55 60  
13 L+MS 1.2 0.84 0.099   20 0.5 20  
14 S 1 0.7 0.090   16 0.55 60  
15 S+CB 2 1.4 0.128   25 0.6 20  
16 S 1 0.7 0.090   16 0.55 20  
17 L 0.35 0.245 0.053   16 0.55 20  
18 S+L 1.35 0.945 0.105   20 0.5 20                  
 3. Instalatia interioara de canalizare a apelor uzate menajere.

3.1. Debite specifice, echivalenti de debit si debite de calcul pentru

dimensionarea conductelor de canalizare a apelor uzate menajere.

Debitele specifice de ape uzate menajere, respectiv cantitatile de ape

evacuate de la anumite puncte de utilizare in unitatea de timp variaza in
functie de tipul obiectului sanitar si sunt date in tabelul 9.

Tabelul 9
Debitele specifice de scurgere pentru ape uzate menajere de la diferite
obiecte sanitare sau puncte de consum, qS, echivalentul lor de debit, ES,
diametrele nominale si pantele de montaj ale conductelor de legatura de la
obiectele sanitare la coloane (STAS 1795-86)

Debit Echivalent Diametrul Panta conductei de

specific de de debit nominal al legatura
Denumire punctului de consum curgere pentru conductei de
scurgere legatura
qs , l/s Es Dn , mm normala minima
Chiuveta 0.33 1.00 50 0.0035 0.0025
Lavoar 0.17 0.50 30 0.0035 0.0025
Closet cu rezervor montat pe vas
si la semiinaltime 2.00 6.00 100 0.0020 0.0012
Cada de baie 0.66 2.00 40 0.0035 0.0025
Spalator simplu de vase 0.33 1.00 50 0.0035 0.0025
Spalator dublu de vase 0.50 1.50 50 0.0035 0.0025
Sifon de pardoseala la dus sau la
cada de dus 0.33 1.00 50 0.0035 0.0025

Echivalentul de debit pentru scurgere, Es se defineste ca raportul intre

debitul specific de scurgere qs si un debit specific qsu=0,33 l/s ales
conventional ca unitate de masura.

qs q
Es   s
q su 0,33
 Debitul de calcul pentru conductele de legatura ale obiectelor sanitare
sau punctelor de consum la coloane este egal cu debitul specific indicat in
tabelul 9.
Pentru celelalte conducte de canalizare a apelor uzate menajere,
debitul de calcul qc se calculeaza cu relatia generala:
q c  q s  q s max
in care:
qs -debitul corespunzator valorii sumei echivalentilor Es ai
obiectelor sanitare si ai puctelor de consum, debit ce se scurge
in reteaua de canalizare considerata, l/s;
qs max -debitul specific de scurgere cu valoarea cea mai mare care se
scurge in reteaua de canalizare considerata, l/s;

Pentru cladiri de locuinte:

q s  ac E s  0,001E s
in care:
a -coeficientul determinat infunctie de regimul de furnizare a apei
in reteaua de distributie ale carui valori sunt date in tabelul 10;
c -coeficientul determinat in functie de destinatia cladirii ale carui
valori sunt conform tabelului 11 in care sunt redate si relatiile de
calcul pentru debitul qs;
Tabelul 10
Valorile coeficientului, a, determinat in functie de regimul de furnizare a
apei in reteaua de distributie (STAS 1795-86)

Regimul de
furnizare a apei, 24 17 14 10
h/zi
a 0.33 0.35 0.38 0.44

Tabelul 11
 Valorile coeficientului, c, si relatiile de calcul q, pentru cladiri cu diferite
destinatii (STAS 1795-86)

Destinatia cladirii Relatia de calcul Domeniul de aplicare a relatiei

de calcul
q s  a 0,40 E s  0,001E s
Cladiri de locuit Es≥0,15

3.2.Calculul hidraulic al conductelor de canalizare a apelor uzate

menajere

Conductele de legatura de la obiectele sanitare la conducta.

Diametrele conductelor de legatura a obiectelor sanitare la coloane rezulta
din conditii functionale si constructive si se dau in tabelul 9.
Coloane. Diametrele coloanelor se determina din conditii constructive
si hidraulice.
Conditia constructiva permite alegerea preliminara a diametrului
coloanei care trebuie sa fie cel putin egal cu cel mai mare dintre diametrele
conductelor de legatura la obiectele sanitare sau grupuri de obiecte sanitare.
Conditia hidraulica este ca debitul de calcul al coloanei sa fie mai mic,
cel mult egal cu debitul maxim indicat in tabelul 12. Daca aceasta conditie
nu este indeplinita, diametrul preliminar al coloanei se alege cu o
dimensiune mai mare astfel incat conditia hidraulica sa fie indeplinita.

Tabelul 12
Debitele maxime de ape uzate menajere si tehnologice cu suspensii
care pot fi evacuate prin coloane (STAS 1795-86)

Diametrul interior, mm 60 70 100 125 150 200

Debitul maxim, l/s 1.12 2.5 4.55 6.5 9.75 12.5

Conducte orizontale colectoare. Diametrele conductelor orizontale

colectoare de canalizare se dimensioneaza din conditii constructive si
hidraulice.
 Conditiile constructive permit alegerea preliminara a diametrelor
conductelor orizontale colectoare si anume aceste diametre sa fie cel putin
egale cu cel mai mare dintre diametrele conductelor de legatura la obiectele
sanitare (tabelul 9) si cu diametrul coloanei care se leaga in conducta
orizontala respectiva de canalizare.
Conditia hidraulica consta in verificarea vitezei reale v r in m/s de
scurgere a apei cu nivel liber prin conducta orizontala de diametru
preliminar ales care trebuie sa fie mai mare sau cel putin egala cu viteza
minima vmin de autocuratire a conductei si mai mica sau ce putin egala cu
viteza maxima admisa.
vmin ≤ vr ≤ vmax

Viteza minima admisa a apei. In conducte orizontale de canalizare

este de 0,7 m/s pentru conducte inchise.
Viteza maxima a apei. In conducte orizontale de canalizare este de 4,0
m/s pentru conducte din PVC.
Calculul hidraulic de verificare a vitezei reale vr se efectueaza
cunoscand debitul de calcul qc, gradul de umplere u si panta de montaj a
conductei.
Gradul de umplere u reprezinta raportul dintre inaltimea stratului de
apa h din conducta si diametrul d al sectiunii acesteia (figura 3):
Figura 3.
Gradul de umplere a conductelor circulare de canalizare

Pantele de montaj ale conductelor sunt necesare pentru asigurarea

regimului de scurgere cu nivel liber.
Pentru realizarea vitezelor minime de autocuratire este necesara
montarea conductelor de canalizare cu o panta minima, iar din motive de
siguranta in functionare se recomanda prevederea, ori de cate ori este
posibil, a unor pante mai mari decat pantele minime, numite pante normale
la care se realizeaza viteze de curgere mai mari decat vitezele minime de
autocuratire si mai mici decat vitezele maxime admise. Pantele normale si
minime de montaj in functie de natura apei uzate si de diametrul conductei
sunt indicate in tabelul 13.

Tabelul 13
Pantele normale si minime de montaj functie de natura apei uzate si
diametrul conductei (STAS 1795-86)

Diametrul nominal Apa uzata menajera Apa meteorica

al conductei pante pante
Dn(mm) normale minime normale minime
50 0.0350 0.0250 - -
70 0.0250 0.0150 0.0250 0.0200
100 0.0200 0.0120 0.0200 0.0150
125 0.0150 0.0100 0.0100 0.0080
150 0.0100 0.0080 0.0070 0.0060
200 0.0080 0.0070 0.0060 0.0050
250 0.0070 0.0065 0.0055 0.0045
300 0.0065 0.0060 0.0050 0.0040
350 0.0060 0.0055 0.0045 0.0035
400 0.0055 0.0050 0.0040 0.0030

Dimensionarea unei conducte orizontale de canalizare este corect

facuta atunci cand prevazand o panta de montaj indicata in tabelul 13 se
asigura un grad de umplere mai mic decat gradul de umplere maxim admis
(tabelul 12) si se realizeaza o viteza reala de curgere in limitele admise.
Pentru calculul hidraulic al conductelor orizontale de canalizare se
aplica relatiile:
q  Av
v  C Ri
in care:
q  qc -debitul de ape uzate menajere egal cu debitul de calcul;
A -aria sectiunii transversale a curentului de apa;
v -viteza medie de curgere a apei;
A
R -raza hidraulica egala cu raportul intre aria sectiunii
p
curentului de apa, A, si perimetrul udat, p; Pentru conducte
cu sectiune circulara de diametru d la curgerea cu sectiune
plina a conductei:
 d 2
d
R 4 
d 4
iar la curgerea cu sectiune partial umpluta:
d (  sin  )
R
4
unde:
a -unghiul la centru (figura 7);
i -panta hidraulica, numeric egala cu panta geometrica de montaj a
conductei;
70 R 1 1/ 6
C sauC  R -coeficientul de rezistenta hidraulica (Chezy);
m R m
m -coeficientul de rugozitate: pentru tuburi din fonta, PVC tip U,
azbociment m=0.10, iar pentru tuburi din beton m=0.12.

Pentru cazul curgerii cu sectiune partial umpluta s-au introdus

rapoartele:
q
x
q sp
v
z
v sp
in care q si v reprezinta debitul, respectiv viteza medie de calcul a apei la
curgerea cu sectiune partial umpluta, iar qsp si vsp debitul si respectiv viteza
medie a apei la curgerea cu sectiune plina a conductei.

Pentru calculul grafic al conductelor orizontale colectoare de

canalizare de sectiune circulara a fost intocmita nomograma din Figura 4.
Metodologia de dimensionare a conductelor orizontale de canalizare a
apelor uzate menajere este urmatoarea:
-se intocmeste schema de calcul a retelei de canalizare redata in
Figura 5 pe baza reprezentarilor din planul cladirii si schema coloanelor. Pe
schema de calcul s-au notat tipurile obiectelor sanitare si s-au numerotat
coloanele si tronsoanele de conducta care se dimensioneaza incepand de la
punctele de colectare spre punctul de evacuare a apelor uzate din retea;
-se alege preliminar, din conditia constructiva diametrul primului
tronson al conductei orizontale de canalizare;
-din tabelul 13 se alege panta de montaj in functie de diametrul
preliminar ales si tinand seama de conditiile constructive ale cladirii;
 -se determina debitele de calcul pentru fiecare tronson de conducta
orizontala care se dimensionaza;
- in functie de natura materialului conductei, de diametrul preliminar
si de panta aleasa se determina debitul qsp si viteza vsp la curgerea cu sectiune
plina;
-se calculeaza raportul x si se determina gradul de umplere efectiv u si
se compara cu gradul de umplere maxim admis din tabelul 13; Daca gradul
de umplere u efectiv este mai mare decat gradul de umplere maxim admis,
se alege un diametru preliminar mai mare cu o dimensiune decat cel ales
initial din conditai constructiva, se recalculeaza x si se verifica din nou
conditia ca gradul de umplere u sa fie mai mic decat cel indicat in tabelul 13;
- in functie de raportul x rezulta valoarea raportului z si se calculeaza
viteza reala de evacuare a apei prin conducta orizontala de canalizare:
v  zv sp
-se verifica conditia vmin≤vr≤vmax; daca aceasta conditie nu este
indeplinita se alege un nou diametru preliminar cu o dimensiune mai mare
decat cel ales initial si calculul se repeta ca mai sus pana la indeplinirea
conditiei de mai sus.
Rezultatele calculului hidraulic al conductelor instalatiei interioare da
canalizare a apelor uzate menajere dupa metodologia de mai sus sunt redate
in tabelul 14.

Figura 4.
 Diagrama pentru determinarea gradului de umplere si a vitezei
reale de curgere la conductele circulare orizontale de canalizare
 Figura 5.

SCHEMA COLOANELOR - CANALIZARE MENAJERA

M1
M2
ETEJ

1 1

5 6 5
2
2

PARTER

6 3 7 3

4 4
 Tabelul 14
Calculul hidraulic al conductelor interioare de canalizare menajera

conducte conducte
            vertivale   orizontale      
nr
tronson obiecte sanitare E qs qsmax qc qmax d panta d vsp qsp x u z vr
- - - [l/s] [l/s] [l/s] [l/s] [mm]   [mm] [m/s] [l/s]       [m/s]

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

1.1V WC 6 0.329 2 2.33 13.32 100                

1.2V WC+2L+CB+MS 10.5 0.438 2 2.44 13.32 100                
1,3V 2WC+2L+CB+MS 16.5 0.553 2 2.55 13.32 100                
1.4V 2WC+3L+CB+MS 17 0.561 2 2.56 13.32 100                
1.4O 2WC+3L+CB+MS 17 0.561 2 2.56     0.02 100 1.55 13.32 0.192 0.3 0.75 1.1625
1.5O L+CB 2.5 0.211 0.66 0.87     0.035 50 1.21 1.97 0.442 0.45 1.1 1.331
1,6o L 0.5 0.094 0.17 0.26     0.035 50 1.21 1.97 0.134 0.24 0.7 0.847
2.1V WC 6 0.329 2 2.33 13.32 100                
2.2V WC+2L+CB+MS 10.5 0.438 2 2.44 13.32 100                
2.3V 2WC+2L+CB+MS 16.5 0.553 2 2.55 13.32 100                
2.4V 2WC+3L+2CB+2MS 20.5 0.618 2 2.62 13.32 100                
2.4O 2WC+3L+2CB+2MS 20.5 0.618 2 2.62     0.02 100 1.55 13.32 0.197 0.3 0.75 1.1625
2.5O L+CB 2.5 0.211 0.66 0.87     0.035 50 1.21 1.97 0.442 0.45 1.1 1.331
2.6O L+MS 2 0.189 0.5 0.69     0.035 50 1.21 1.97 0.35 0.42 1 1.21
2.7O L+MS+CB 4 0.268 0.66 0.93     0.035 50 1.21 1.97 0.471 0.45 1.1 1.331
 5. Instalatia de canalizare exterioara a apelor pluviale

Pentru canalizarea apelor pluviale se prevad in exterior, jgheaburi de

colectare a apelor pluviale, racordate la coloane cu diametrul dn 100mm din
PVC.
Legarea coloanelor la jgheburi se va face prin intermediul unor piese
de racord speciale.

6. Dimensionarea conductei de alimentare cu apa rece din put

Bransamentul se dimensioneaza pentru debitul total Q br compus din
debitul de apa rece si debitul de apa calda de consum menajer:
Qbr  Qar  Qac
Qbr=0.77 l/s

Functie de debitul de apa se determina diametrul conductei, avand in

vedere faptul ca aceasta va fi realizata din polipropilena:
Dn 40mm;v=0.9m/s.
Se va alege recipientul de hidrofor si pompa de alimentare cu apa rece
astfel incat sa se asigure alimentarea cu apa a celui mai defavorizat
(indepartat) consumator.
Inaltimea de pompare necesara este de 30mcA. Se va alege un hidrofor
cu pompa atasata cu urmatoarele caracteristici:debitul de apa rece 2.77 m 3/h
si inaltimea de pompare 30mcA.

7. Prepararea apei calde de consum menajer

 Apa calda de consum menajer va fi preparata prin intermediul unei
centrale termice murale cuplata cu o instalatie cu panouri solare.
Necesarul de caldura pentru prepararea apei calde de consum menajer
se determina cu urmatoarea relatie:

Qc = Gc ∙c∙( tc – ta ) [kW],

unde: - Gc reprezinta debitul de apa calda de consum menajer, [kg/s];

- c reprezinta caldura specifica a apei, [kJ/kg];
- tc reprezinta temperatura apei calde la iesirea din schimbatorul de
caldura,[°C];
- tc reprezinta temperatura apei reci la intrarea in schimbatorul de
caldura,[°C];
Qc = 0.292 ∙4.186∙( 50 – 10 ) =48.86[kW],
Avand in vedere faptul ca armaturile nu functioneaza simultan se va
alege o centrala termica de 28kW, luand in considerare faptul ca apa calda va
fi preparata si prin intermediul instalatiei cu panouri solare.
Evacuarea gazelor arse se va face prin intermediul unui canal de fum,
furnizat de firma producatoare si a unui cos de fum cu diametrul de 100mm,
pe acoperisul cladirii.Cosul de fum are lungimea de 1.2 m( standard) si
pentru a ajunfe pe acoperisul cladirii se vor folosii prelungitoare de cos de
fum.
 8.Caiet de sarcini

1. Instalatia interioara de alimentare cu apa rece si calda

Alimentarea cu apa rece se va face dintr-un put, prin intermediul unei pompe
si al unui recipient de hidrofor……..
Pentru alimentarea cu apa rece se va folosi conducte din polipropilena, doar
pentru conducta exterioara.
Pentru instalatia interioara de alimentare cu apa rece se vor folosii conducte
din PVC - 60.
Instalatia interioara de alimentare cu apa calda de consum menajer va fi
executata din PP.
Prepararea apei calde de consum menajer se va face prin intermediul unui
sistem de panouri solare cuplat la un boiler bivalent si in cazul in care necesarul de
apa calda nu va fi acoperit de instalatia cu panouri solare se va folosi o centrala
termica murala de 24 kW.

Executarea si montarea instalatiilor

1. Organizaresa lucrarilor de executare si montare a instalatiilor

La executarea instalatiilor de alimentare cu apa se recomanda prevederile

din “ Normativul pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare, I9 “.
Executarea lucrarilor de instalatii de alimentare cu apa se face coordonat cu
celelalte instalatii, coordonarea fiind necesara pe intreg parcursul executarii si
montarii instalatiilor, incepand de la trasare.

2. Trasarea instalatiilor interioare de alimentare cu apa rece si calda

Prin oparatia de trasare se intelege stabilirea cotelor de montare a

conductelor de distributie si a punctelor consumatoare de apa din cladire. Trasarea
instalatiilor se face pe baza datelor din proiect si a planului de coordonare a tuturor
retelelor de conducte ( apa rece, apa calda, canalizare ) care se monteaza in
cladire.
Operatia de trasare incepe in faza in care peretii sunt inca netencuiti, iar
pardoseala incaperilor inca neturnata. De aceea, este necesar sa existe un element
comun de referinta. Acest element se numeste “linia la un metru”, situata la
inaltimea de un metru de la cota pardoselii finite. Inaltimea ei se stabileste fata de
un punct in care se cunoaste cu precizie cota pardoselii finite, si se transmite in
fiacare incapere cu un furtun de nivel, cu tevi din sticla la capete. Fata de aceasta
linie se stabilesc cotele de montare a punctelor consumatoare de apa si a
conductelor din instalatie.
Trasarea in plan orizontal a instalatiei cuprinde:
 stabilirea a,plasarii conductelor principale de distributie;
 pozitiile si cotele de amplasare a coloanelor si a golurilor necesare pentru
trecerea acestora, prin pansee, iar in cazul coloanelor montate ingropat, pozitiile
sliturilor ce trebuiesc executate;
 pozitia punctelor de consum a apei;

Trasarea in plan vertical a instalatiei cuprinde:

 traseul conductelor pe peretii cladirii si punctele de fixare;
 inaltimea de montare a obiectelor sanitare, locul de amplasare a diblurilor
necesare pentru montarea consolelor si cotele de montare a conductelor de
legatura, pentru apa rece si calda, de la obiectele sanitare la coloane

3. Executarea si montarea retelelor interioare de conducte si a armaturilor

anexe

Imbinarea tevilor din materiale plastice ( PP, PVC) rezistente la presiunea

interioara de regim a apei ( 6 bar) se poate face prin sudare sau lipire ( imbinari
fixe), Prin flanse sau cu racorduri olandeze ( imbinari demontabile).
Pentru sudarea tevilor si fitingurilor din materiale plastice se folosesc masini
electrice cu comanda numerica. Toate modelele sunt echipate cu:
 termoplaca tratata cu materiale antiadezive, cu control electronic al temperaturii
de sudare;
 freza electrica cu dispozitiv de siguranta;
 unitate electrohidraulica, cu furtunuri hidraulice cu conectare rapida si un
distribuitor special care face posibila executarea unui ciclu complet de sudura,
prin manevrarea unui singur levier;
Tipul de sudura si puterea de incalzire sunt reglate automat in functie de
diametru, tipul tevilor si al fitingurilor ce urmeaza a fi sudate si temperatura
ambianta.
Imbinarea prin lipire a conductelor din PVC se poate realiza direct teava la
teava, sau cel mai des, cu fitinguri.
Pentru imbinarea prin lipire, cele doua suprafete ale conductelor ce urmeaza
a fi puse in contact se calibreaza, se inaspresc prin frecare cu hartie abraziva, se
sterg bine cu o carpa uscata, se degreseaza cu dicloretan, si apoi se ung cu adeziv.
Dupa lipire, teava trebuie sa stea nemiscata timp de 24 ore, in atmosfera uscata,
fara praf si la temperatura ambianta, cuprinsa intre +10 si 40 C. Atat in timpul
lipirii cat si ulterior, la montaj, conductele din PVC trebuie ferite de zgarieturi,
loviri sau actiuni mecanice.
La trecerea conductelor prin pereti sau pansee, se monteaza tuburi
protectoare din tevi din otel, avand diametre cu o dimensiune mai mare decat cele
ale conductelor de distributie, pentru a permite deplasarea conductelor la variatii de
temperatura.
Montarea coloanelor se poate face aparent, in slituri, sau ingropat.La
montarea coloanelor trebuie sa se prevada posibilitatea izolarii fiecareia dintre ele
de restul instalatiei si a golirii lor in caz de reparatii. De aceea la baza fiecarei
coloane se monteaza un robinet de inchidere alaturat unui teu de golire.
 Coloanele sunt sustinute cu ajutorul unor bride metalice incastrate in
elementele de constructie ( acolo unde este nevoie).
Montarea conductelor de legatura la bbiectele sanitare, se poate face aparent
sau ingropat.
Legaturile amplasate sub nivelul obiectelor sanitare ( lavoare sau spalatoare cu
baterii stative) se monteaza cu panta astfel incat sa se asigure golirea apei prin
coloane. Pentru rezervoarele de spalare aveceurilor, lavoare si spalatoare cu baterii
montate pe perete, conductele de legatura se monteaza deasupra nivelului
obiectelor sanitare respactive.
Racordarea conductelor de legatura la coloane se va face prin intermediul
teurilor. Pe conductele de legatura se monteaza robinete de inchidere care permit
intreruperea alimentarii cu apa.
Montarea armaturilor obiectelor sanitare se va face prin intermediul unor
racorduri flexibile prevazute cu piulite olandeze si garnituri de etansare.

4. Montarea obiectelor sanitare si a accesoriilor acestora.

Obiectele sanitare si accesoriile acestora se vor monta numai dupa ce s-au

efectuat probele de presiune ale retelelor de distributie a apei reci si a apei calde de
consum si dupa ce s-au efectuat lucrarile de finisare din incaperi, pentru a se evita
degradarea obiectelor sanitare si a accesoriilor acestora, cu ocazia efectuarii acestor
lucrari.
Functie de scopul in care sunt folosite, obiectele sanitare se fixeaza pe pereti
(lavoare, spalatoare, vase de closet) sau pe pardoseala ( cazi de baie, cazi de dus,
vase de closet).
Fixarea pe pereti a obiectelor sanitare, a suporturilor sau a consolelor de
sustinere a obiectelor sanitare si a accesoriilor acestora se paote realiza cu dibluri
metalice introduse in pereti cu pistolul cu aer comprimat.
Fixarea pe pardoseala se poate realiza cu suruburi pentru lemn pe dibluri din
lemn incastrate in pardoseala, sau prin simpla asezare si sprijinire pe pardoseala,
fie pe suporturi proprii ( picioare) pentru cazi de baie, fie pe suporturi executate din
caramida pentru cazi de baie sau cazi de dus.

5. Montarea conductei dede alimentare cu apa rece din put

Conducta exterioara de alimentare cu apa din put se va executa din PP si se

va monta ingropat intr-un sant , sub adancimea de inghet, sant executat cu mijloace
mecanice sau manuale.
Imbinarea tevilor se va face prin mufe si adezivi, sudura sau polifuziune.

6. Montarea echipamentelor si utilajelor

Montarea hidroforului si pompei se va face in spatiul tehnic, amplasat la

parterul cladirii.
Dupa montarea hidroforului se vor monta armaturile necesare si se va racorda
pompa la conducta de aspiratie ( din put).
Inainte de punerea in functiune a pompei trebuie sa se realizeze amorsarea
pompei ( umplerea cu apa a pompei si a conductei de aspiratie prin robinetul de
amorsare).

Probarea si receptia instalatiilor interioare de alimentare cu apa rece si apa

calda de consum

Probarea conductelor se efectueaza la o presiune de 1.5 ori presiunea de

regim, insa minim 6 bar, timp de 20 min. Proba se executa dupa aerisirea
instalatiei.Probarea conductelor din materiale plastice se va face dupa 24 ore de la
efectuarea ultimei lipituri sau suduri.
Inainte de darea in exploatare, conductele se umplu cu apa si se golesc dupa
24 ore , doua zile consecutiv. Dupa aceasta oparatie se ia o proba de apa, pentru a
se analiza si verifica daca apa este potabila.

Exploatarea instalatiilor de alimentare cu apa

Exploatarea instalatiilor de alimentare cu apa incepe dupa receptia acestora, cand

investitorul certifica realizarea lucrarilor de catre unitatea de executie, in
conformitate cu prevederile contractuale si cu documentatia tehnica de proiectare.
Responsabilitatea exploatarii instalatiilor de alimentare cu apa potabila
revine proprietarului.
La exploatarea instalatiilor de alimentare cu apa, se aplica prevederile
“Normativului pentru exploatarea instalatiilor sanitare”, indicativ I9/1.
Exploatarea instalatiilor de alimentare cu apa cuprinde urmatoarele operatii:
 revizia tehnica a instalatiei;
 reparatii curente;
 reparatii capitale;
 reparatii accidentale.

Controlul si verificarea instalatiilor au un caracter permanent si se fac pe

baza unui program, de catre personalul de exploatare.
Revizia instalatiilor se face periodic si are ca scop cunoasterea starii
instalatiilor la un anumit moment, in vederea luarii unor masuri, astfel incat
instalatiile sa functioneze la parametrii stabiliti.

2. Prepararea apei calde de consum

1.Montarea instalatiei solare

a. Amplasarea boilerului si echiparea acestuia

boilerul se va amplasa in spatiul tehnic, in apropierea centralei termice, pasii de
montare fiind urmatorii: montarea picioarelor boilerului; imbracarea boilerului cu
husa speciala cu care acesta este livrat; aplicarea ornamentelor si fixarea
termometrului; se prevad robineti pe tur si pe returul serpentinelor; montarea pe
conducta de alimentare cu apa rece (de la sursa la boiler): supapa de sens; vas de
expansiune; robinet de golire; pe conducta de apa calda se va monta o supapa de
siguranta de 6 bar.

b. Montarea suportilor pe acoperis

Pentru o buna functionare a panourilor solare, acestea vor fi orientate spre Sud si
vor avea un unghi de inclinare de 35 - 50….
In cazul montarii mai multor suporti in serie, acestia vor fi rigidizati intre ei cu
ajutorul setului de bare de conectare

c. Conectarea panourilor intre ele

Colectorul poate fi ridicat pe acoperis cu ajutorul unui cablu care se petrece peste
stuturile de racord ale colectorului. Pentru conectarea colectoarelor se folosesc
seturi de montaj, cu unul mai putin decat numarul colectoarelor.

d. Racordarea panourilor la circuitul solar

racordarea panourilor la circuitul solar ( tevi din Cu) se va face prin intermediul
unui set de racordare livrat odata cu panourile solare.

e. Pozarea tevilor din Cu

Montarea tevilor din cupru se va face pe cat posibil in interior, intr-o nisa, (pentru
diminuarea piaerderilor de caldura). Vor fi consolidate prin intermediul unor bride
metalice cu surub si diblu, amplasate la maxim 1.5 m una fata de cealalta.
Imbinarea tevilor se va face prin sudura cu aliaj de sudura.

f. Montarea pompei
Pompa se va monta pe returul instalatiei solare, conform instructiunilor de montaj
cu care este livrata.

g. montarea automatizarii
La montarea automatizarii se va urmarii schema de montaj a automatizarii din
cartea tehnica cu care este livrata automatizarea. Se va lega obligatoriu la
impamantare. Functionarea completa a instalatiei se asigura numai cand sunt
racordati toti senzorii si toate aparatele.

h. Incarcarea instalatiei cu agent termic

Incarcarea cu agent termic se va face cu ajutorul unei pompe manuale de umplere
pana la obtinerea unei presiuni maxime de 3.5 bar la “rece” (max. 30 C). Ventilele
de aerisire trebuie sa fie deschise.
Incarcarea instalatiei se va face dupa umplerea cu apa a boilerului.

i. Izolarea tevilor din cupru

Izolarea tevilor se face numai de verificarea etanseitatii sistemului. Tevile se
izoleaza cu cochilii din vata minerala cu banda de aluminiu.

j. Reglajul debitului
Reglajul se va face in stare de functionare a instalatiei dupa ce aceasta a fost
umpluta si aerisita si pompa de recirculare a fost pornita.
Prestabilirea debitului volumic se face actionand asupra comutatorului cu
trei pozitii ale pompei.
Debitmetrul amplasat sub pompa se regleaza pentru un debit volumic de 1-
1.7l/min/panou.

k. Verificarea finala a instalatiei

 nivelul vidului in panou - 0.9 mbar ( citit pe manometrul adaptorului de vid);
 presiunea agentului termic din instalatie - min 3bar( citita la manometrul
amplasat langa carcasa pompei);
 debitul - va fi cel indicat mai sus( citit la debitmetrul de sub pompa de
circulatie );
 automatizarea va indica parametrii setati si cei variabili.

2. Montarea centralei termice murale

Manualul de utilizare trebuie citit cu atenţie pentru a cunoaşte modalitatile prin

care folosirea centralei sa se facă corect si in deplina siguranţa.
Punerea in funcţiune trebuie făcuta doar de către personal tehnic autorizat.
Fabricantul este absolvit de orice responsabilitate in situaţiile ivite ca urmare a
nererespectarii instrucţiunilor si prescripţiilor prezentului manual.

Utilizarea centralei

Înaintea punerii in funcţiune a centralei, se recomanda verificarea instalaţiei de

alimentare cu gaz metan, urmărindu-se cu precădere daca:
- gazul este închis;
- racordarea la cazan s-a făcut corect;
- au fost montate dispozitivele de control si siguranţa cerute de reglementările
in vigoare.
Asiguraţi-va ca supapa de siguranţa este conectata la un racord de canalizare.
Fabricantul nu este responsabil de pagubele produse de apa eliminata prin supapa
de siguranţa datorita creşterii presiunii din instalaţie.
In cazul sesizării mirosului de gaz:
 - nu actionati asupra nici unui întrerupător electric, a telefonului sau a oricărui
alt tip de echipament care poate genera scântei;
- deschideţi ferestrele si uşile in scopul creării unor curenţi de aer care sa
aigure eliminarea gazelor;
- inchideti robinetii de gaz;
- solicitaţi indicaţiile unui personal de specialitate;
- nu atingeţi suprafeţele centralei aflata in funcţiune;
- in cazul lucrărilor de intretinere la coşul de fum sau la componentele
acestuia, inchideti centrala termica;
- in cazul apariţiei unei defecţiuni nu actionati decât asupra comutatorului de
oprire a centralei; reparaţiile (in perioada de garanţie) trebuie făcute doar de
către personal calificat autorizat cu folosirea pieselor de schimb originare;
- centrala dumneavoastră a fost conceputa pentru prepararea apei calde la
temperaturi inferioare punctului de fierbere a apei si este necesara
conectarea acesteia la un sistem compatibil cu aceşti parametri;
- centrala nu poate fi utilizata decât in scopul pentru care a fost conceputa;
- nu permiteţi accesul la centrala a copiilor sau a persoanelor care nu sunt
familiarizate cu acest tip de echipament;
- centrala nu poate fi expusa condiţiilor atmosferice.

Instalarea centralei termice

Instalarea trebuie făcuta de către personal calificat autorizat, reponsabil cu

respectarea tuturor instrucţiunilor din prezentul manual.

- nu uitaţi sa indepartati capacele de protecţie din plastic de pe capetele

conexiunilor centralei;
- protejaţi centrala de impuritatile generate in timpul instalării si in particular
protejaţi partea superioara a acesteia (zona coşului de fum); este
recomandabil sa acoperiţi centrala termica pe toata perioada instalării;
- întrucât fiecare cazan este testat si reglat dinamic in fabrica înaintea livrării,
o mica cantitate de apa ramane in circuitul acesteia; acest lucru poate
conduce la blocarea pompei de circuit, motiv pentru care este recomandabil
sa se procedeze la deblocarea manuala a acesteia, înaintea pornirii centralei;
- nu uitaţi sa deschideţi robinetii de aerisire înaintea trecerii la operaţia de
umplere a instalaţiei;
- nu indepartati dopul de protecţie a punctului de măsura la presostat;
- este recomandabil sa spalati instalaţia de încălzire atât pe circuitul de apa
rece cat si calda in scopul eliminării tuturor impuritatilor din circuit;
- este recomandabil sa se procedeze la iniţializarea pornirii centralei înaintea
montării unui termostat de ambient, in scopul eliminării secvenţiale a unor
posibile defecte cauzate de acesta;
- daca centrala este echipata cu un programator digital, atunci când efectuaţi
setările orare, nu uitaţi ca pentru fiecare setare de timp „ON” trebuie sa fie
 prevăzut si un „OFF” iar de fiecare data trebuie sa indicaţi zilele saptamanii
pentru care centrala trebuie sa respecte acest program;
- unele produse au incorporat un sistem de întârziere anti-ciclica. Este normal
ca atunci când aprindeţi pentru prima oara centrala, aceasta sa funcţioneze
câteva secunde apoi sa se oprească. După trecerea a 3-4 minute, cazanul se
va reaprinde si va funcţiona normal. Acest ciclu nu va funcţiona in cazul
preparării ACM;
- daca aveţi îndoieli in ceea ce priveşte montarea corecta a centralei, citiţi cu
atenţie prezentele instrucţiuni iar daca este necesar consultaţi un
reprezentant service autorizat.

3. Instalatia interioara de canalizare menajera

Instalatia interioara de canalizare menajera va fi executata din conducte din

PVC.
Apele reziduale vor fi colectate intr-un bazin vidanjabil. Conductele colectoare,
care vor fi amplasate in exteriorul cladirii, pana la bazinul vidanjabil vor fi
executate din PP.

Executarea si montarea instalatiilor de canalizare menajera

1. Montarea retelelor interioare de canalizare

Montarea colectoarelor orizontale de canalizare se incepe de la iesirea ei din

cladire, mergandu-se catre coloana cea mai indepartata care trebuie racordata
La montarea colectoarelor se pun urmatoarele probleme:
 respectarea pantei de montare prevazuta in proiect;
 verificarea corespondentei dintre conducta de iesire din cladire si intrarea in
bazinul vidanjabil.
Colectoarele orizontale se vor monta sub pardoseala de la parter si se prevad
curbe si piese de ramificatie la 45……, pentru ca scurgerea sa se faca usor si sa se
elimine pericolul de infundare. Se vor prevedea piese de curatire.
Imbinarea tuburilor din PVC se va face prin lipire in mufe, folosinduse in
acest scop piese de legatura din PVC.
Tuburile din polipropilena se imbina prin coliere, etansarea fiind asigurata
prin garnituri montate in mufe.
Montarea coloanelor de canalizare se va face din ramificatiile prevazute in
colectoarele orizontale. Schimbarile de directie se vor face prin intermediul
coturilor de 45……, pentru ca schimbarea de directie sa nu se realizeze brusc.
Montarea conductelor de legatura ale obiectelor sanitare la coloane se va
face cu panntele indicate in proiect si poate fi facuta astfel:
 dealungul peretelui pe care sunt amplasate obiectele sanitare, aparent sau
mascat;
 sub planseul pe care este montat obiectul sanitar;
 ingropat in grosimea pardoselii, pentru sifoanele de pardoseala.

2. Racordarea obiectelor sanitare la reteaua interioara de canalizare

Racordarea lavoarului la reteaua de canalizare

Ventilul de scurgere se introduce in orificiul din lavoar, dupa ce sub rozeta
ventilului s-a pus o garnitura subtire din cauciuc. Sub lavoar, se introduce o
garnitura groasa din cauciuc unsa cu vopsea alba, apoi se introduce pe ventil o
rondele si dupa aceasta o piulita care se strange pana la fixarea completa.
Racordarea cazilor de baie
pozitia scurgerii se executa inainte de realizarea finisarilor interioare, iar
cada se monteaza dupa finisare. Etansarea preaplinului la cada de baie se realizeaza
cu o garnitura din cauciuc moale si vopsea alba emil.
Pentru etansarea ventilului de scurgere se scoate de pe ventil racordul
olandez si piulita de fixare si se introduce sub rozeta ventilului o garnitura din
cauciuc. Ventilul se introduce in orificiul cazii de baie.Se insurubeaza pe corpul
ventilului, pe sub cada, piulita de fixare, care se strange si apoi se monteaza la
ventil racordul olandez.
Racordarea vaselor de closet la reteaua de canalizare
In cazul montarii vasului de closet pe pardoseala, acesta se fixeaza cu
suruburi pentru lemn si spirale de sarma zincata, in gauri astupate cu mortar de
ciment, sau cu suruburi de lemn fixate in dibluri de lemn.
Legatura pentru scurgere, dintre vasul de closet si si mufa conductei din
PVC, se realizeaza cu un racord flexibil din PVC, cu diametrul de 110 mm, care se
etanseaza cu mastic de colofoniu sau chit rosu.
Legatura dintre vasul de closet si rezervorul de spalare se face printr-o
conducta de PVC cu diametrul de 32mm.
Racordarea spalatoarelor la reteaua de canalizare
Spalatoarele pentru vase se monteaza pe console fixate in dibluri cu suruburi
cu cap nichelat.
Racordarea la reteaua de canalizare se va face prin intermediul unui sifon de
scurgere cu racord flexibil din PVC.
Racordarea sifoanelor de pardoseala
Sifoanele de pardoseala din PVC se vor monta inainte de turnarea pardoselii.
Conducta de legatura la reteaua de canalizare se va executa din PVC. Trebuie avut
grija ca panta pardoselii sa fie corect realizata ( di cele 4 coturi ale incaperii catre
sifonul de pardoseala).
 Probarea si receptia instalatiilor de canalizare

Instalatiile de canalizare se supun probelor de etanseitate si de functionare.

Proba de etanseitate necesita umplerea instalatiei cu apa, pana la nivelul de
refulare prin obiectele sanitare, dupa care se controleaza toate punctele de
imbinare.
Proba de functionare se executa prin punerea in functiune a obiectelor
sanitare. Cu prilejul incercarii de functionare se controleaza si pantele, piesele de
curatire si sustinerile conductelor.
 9.Necesar de materiale Sanitare – CASA JOITA
Necesar de materiale – instalatii interioare de alimentare
cu apa rece si calda
Nr crt Denumire produs Pret Casa JOITA
cantitate pret
1 Spalator 2000000 2 4000000
2 Lavoar 1300000 6 7800000
3 Piedestal 600000 6 3600000
4 Cada baie 2000000 3 6000000
5 Baterie de amestec – lavoar 300000 6 1800000
6 Baterie de amestec – spalator 300000 2 600000
7 Baterie de amestec – cada baie 600000 3 1800000
9 Vas de closet 1000000 4 4000000
10 Rezervor de spalare closet 700000 4 2800000
11 Echipament pentru rezervor 150000 4 600000
12 Robinet de inchidere D=32mm 85000 3 255000
13 Robinet de inchidere D=25mm 100000 5 500000
14 Robinet de inchidere D=20mm 90000 2 180000
15 Robinet de colt D=15mm 90000 4 360000
16 Tevi PVC 60, Dn=25mm 25000/m 17m 425000
17 Tevi PVC 60, Dn=20mm 20000/m 40m 800000
17 Tevi PVC 60, Dn=32mm 30000/m 5m 150000
18 Tevi PP, Dn=16mm 30000/m 25m 750000
19 Tevi PP, Dn=25mm 35000/m 10m 350000
20 Tevi PP, Dn=20mm 35000/m 15m 525000
21 Tevi PP, Dn=32mm 35000/m 10m 350000
21 Tevi PP, Dn=40mm 35000/m 15m 525000
22 Coturi 90º,PVC 60,D=20mm 25000 12 300000
23 Coturi 90º,PVC 60,D=25mm 25000 4 100000
24 Coturi 90º,PP,D=20mm 25000 3 75000
25 Coturi 90º,PP,D=16mm 25000 12 300000
26 Coturi 90º,PP,D=25mm 25000 3 75000
26 Teuri PVC 60, D=25mm 30000 8 240000
27 Teuri PVC 60, D=32mm 30000 4 120000
28 Teuri PVC 60, D=20mm 30000 6 180000
29 Teuri PP, D=25mm 30000 4 120000
29 Teuri PP, D=20mm 30000 8 240000
30 Teuri PP, D=32mm 30000 3 90000
30 Reductii PVC 60, 25-20mm 25000 8 200000
31 Reductii PVC 60, 32-25mm 25000 4 200000
32 Reductii PP , 20-16mm 25000 6 150000
33 Reductii PP, 25-20mm 25000 5 125000
33 Reductii PP, 32-25mm 25000 2 50000
34 Reductii PP, 32-20mm 25000 2 50000
35 Hidrofo+pompa (2.77m3/h, 5000000 1 5000000
30mcA)
TOTAL Lei cu TVA 44.910.000
Total Euro fara TVA 1283
 Necesar de materiale – instalatii interioare de canalizare menajera

Nr Denumire produs Pret Casa JOITA

crt
cantitate pret
1 Tub PVC, D=110mm 80000(1/2 m) 15m 2400000
2 Tub PVC, D=110mm 90000(1/2 m) 10m 1800000
3 Tub PVC, D=50mm 80000(2.5m) 25m 800000
4 Mufe 50mm 40000 10 400000
5 Cot 45º, D=110mm 40000 8 320000
6 Cot 45º, D=50mm 40000 16 640000
7 Sifon pardoseala 200000 6 1200000
8 Ramificatie redusa 110- 70000 6 420000
50mm
9 Ramificatii 110mm 65000 6 390000
10 Record flexibil WC 220000 4 880000
11 Record flexibil spalator 220000 2 440000
12 Record flexibil lavoar 220000 6 1320000
13 Sifon cada baie 200000 3 600000
14 Reductie 50-32mm 50000 8 400000
15 Piesa curatire 110000 2 220000
16 capac 30000 4 120000
TOTAL Lei cu TVA 12.150.000
Total Euro Fara TVA 282

Necesar de materiale – instalatia de preparare a apei calde de consum

menajer
1. Sistem cu panouri solare

Denumire produs Cantitat Pret

e
Panouri 4 buc 2202
HELIOSTAR
Boiler bivalent 1 buc 815
400l
Support fixare 1 buc 262
acoperis
Sisteme de 1set 100
legatura
Sisteme pompe si 1 set 699
automatizare
Agent termic 30 l 110
4180 euro
 fara TVA
Materiale de montaj 

Denumire produs cantitate Prêt unitar Pret total

Teava cupru Dn 16m 6.5 104

18 izolata
Coturi Cupru 6 bucati 0.8 4.8
108.8 euro fara
TVA
2.Necesarul de echipamente si materiale pentru centrala termica

Nr. Denumire echipament/material Pret EURO

crt. (fara TVA
inclus)
1. Centrala termica tip Wolf murala CGG K -28 kW 724
2. Set conectare 60
3. Set evacuare gaze arse 60
4. Tub prelungitor 30
5. Set evacuare vertical si cot la 900 87
6. Cot suplimentar la 900 43
TOTAL PRET EURO (fara TVA) 1004

Total costuri sanitare – CASA JOITA

Casa JOITA
Instalatie de alimentare cu 1283
apa
Instalatie de canalizare 281
menajera
Instalatie de preparare apa 5293.8
calda
TOTAL Euro fara TVA 6857.8

Intocmit: ing. Dima Mihaela Catalina