Sunteți pe pagina 1din 13

DIMENSIONAREA CONDUCTELOR

DE ALIMENTARE CU APA
curs 2

Dr. ing. Daniela TEODORESCU

3/28/2016 Daniela TEODORESCU 1

CALCULUL HIDRAULIC AL
CONDUCTELOR
Se disting:
 probleme de dimensionare
 când se cunosc:
 caracteristicile geometrice ale instalaţiei (configuraţia geometrică a
instalaţiei, cotele geodezice ale tuturor punctelor caracteristice ale
reţelei, lungimile tronsoanelor de conducte, valorile rugozităţii
suprafeţelor interioare ale conductelor în funcţie de natura
materialelor acestora),
 debite ce trebuie transportate cu un anumit regim al presiunilor,
 vitezele medii economice ale apei în fiecare tronson de conductă
 şi se cer
 determinarea diametrelor conductelor,
 calculul pierderilor totale de sarcină (liniare şi locale) şi
 sarcina hidrodinamică necesară, Hnec

 probleme de verificare, când o instalaţie interioară dată, pentru


care se cunosc caracteristicile geometrice ale reţelei, diametrele
tuturor tronsoanelor şi debitele de calcul,
 se cere să se determine pierderile totale de sarcină (liniare şi locale) şi
sarcina hidrodinamică efectivă, Hef, în secţiunea conductei de
alimentare cu apă a instalaţiei.
3/28/2016 Daniela TEODORESCU 2

1
DIMENSIONAREA UNEI INSTALATII DE
ALIMENTARE CU APA IN CLADIRI

• Etape:

• Etapa 1 - Determinarea sarcinii hidrodinamice


necesare – rezolvare teoretica
• Etapa 2 - Determinarea debitelor de calcul
• Etapa 3 - Determinarea diametrelor
• Etapa 4 - Determinarea pierderilor de sarcina
totale
• Etapa 5 – metodologie de dimensionare, cu
exemple de calcul
• Etapa 6 - Determinarea sarcinii hidrodinamice
necesare – rezolvare finala
3/28/2016 Daniela TEODORESCU 3

DIMENSIONAREA UNEI INSTALATII DE


ALIMENTARE CU APA IN CLADIRI

•Etape:
•Etapa 1 - Determinarea
sarcinii hidrodinamice
necesare

3/28/2016 Daniela TEODORESCU 4

2
Instalatii interioare de
alimentare cu apa
rece

Instalaţie de distribuţie a
apei reci pentru consum
racordată direct la conducta
publică:
1- conductă publică de alimentare cu
apă; 2 - vană de concesie; 3 - căminul
vanei de concesie; 4 - branşament; 5 -
apometru (contor pentru apă); 6 -
robinet de închidere;7 - robinet de
închidere cu descărcare; 8 - conductă
principală de distribuţie;
9 - coloană; 10 - conductă de legătură la
lavoare (L) şi căzi de baie (B); 11 –
robinet de închidere; 12 - robinet colţar;
13 - liră de dilatare; 14 - punct fix; 15 -
robinet de închidere cu descărcare.
3/28/2016 Daniela TEODORESCU 5

Sarcina hidrodinamică necesară pentru


alimentare cu apă a instalaţiilor din
interiorul clădirilor

 Sarcina hidrodinamică a secţiunii transversale a


curentului unidimensional de fluid incompresibil,
reprezintă energia specifică medie în secţiunea
considerată, raportată la unitatea se greutate a
fluidului.
 Pentru a determina sarcina hidrodinamică
necesară, Hnec în secţiunea conductei de
alimentare cu apă a instalaţiei interioare, se aplică
legea energiilor (ecuaţia lui Bernoulli) extinsă la
modelul de curent unidimensional de fluid
incompresibil

p  v2 p  v2
za  ( ) A  Av A  z R  ( ) R  R R  hrA R
g 2g g 2g
3/28/2016 Daniela TEODORESCU 6

3
Sarcina hidrodinamică necesară pentru
alimentare cu apă a instalaţiilor din
interiorul clădirilor

Demonstratie – notite de curs

HA = HgR + HuR + hrA-R


Hnec = max(Hg+Hu+hr)
H necA  H dispA

H necA  H dispA
Instalaţia interioară se va racorda la
instalaţia de ridicare a presiunii apă (de
regulă , la staţia de pompare a apei
cuplată cu recipiente de hidrofor)
3/28/2016 Daniela TEODORESCU 7

Clasificarea instalatiilor de alimentare


cu apa
 După parametrii apei din conducta publică în punctul de racord , instalaţiile de
distribuţie a apei din clădiri , pot fi :
 racordate direct la conducta publică
 racordate la conducta publică prin intermediul instalaţiilor de ridicare a presiunii
apei
 După scopul întrebuinţării apei , instalaţiile interioare pot fi :
 pentru consum menajer ;
 pentru distribuţia apei industriale ;
 PENTRU INCENDIU
 După forma reţelei de distribuţie , instalaţiile interioare sunt :
 ramificate ( sau arborescente ) ; inelare ; mixte .
 După poziţia de montaj ( de amplasare ) în clădire a conductelor principale de
distribuţie , instalaţiile pot fi :
 cu distribuţie inferioară
 cu distribuţie superioară
 cu distribuţie mixtă .
 După regimul de presiune a apei , instalaţiile interioare pot fi :
 cu o zonă de presiune ;
 cu două sau mai multe zone de presiune ;

3/28/2016 Daniela TEODORESCU 8

4
DIMENSIONAREA UNEI INSTALATII DE
ALIMENTARE CU APA IN CLADIRI

• Etape:
• Etapa 2 - Determinarea debitelor
de calcul PENTRU INSTALATIILE
DE INCENDIU – CONFORM
NORMELOR

3/28/2016 Daniela TEODORESCU 9

DIMENSIONAREA UNEI INSTALATII DE


ALIMENTARE CU APA IN CLADIRI

•Etape:
•Etapa 3 - Determinarea
diametrelor conductelor

3/28/2016 Daniela TEODORESCU 10

5
Dimensionarea conductelor şi calculul
pierderilor totale de sarcină

Vitezele medii economice (optime) şi


vitezele maxime admise ale apei, folosite
la dimensionarea conductelor.
 Problema de dimensionare a conductelor
constă în determinarea diametrului dj al
fiecărui tronson j al reţelei al reţelei, în care
scop se dispune de o singură ecuaţie (legea
continuităţii pentru curentul unidimensional de
fluid incompresibil):

d i2
Q j  Aj v j  v j  cst [mc/s]
3/28/2016
4
Daniela TEODORESCU 11

Restricţii pentru determinare diametre


 restricţia constructivă:
 diametrele tronsoanelor succesive să fie
monoton crescătoare spre secţiunea de
alimentare cu apă a reţelei;
 restricţia hidraulică:
 sarcinile hidrodinamice disponibile ale apei în
nodurile traseului principal al reţelei să fie
consumate integral pe ramificaţiile care
pornesc din nodurile respective;
 restricţia economică:
 limitarea valorilor unor parametri ai reţelei
care conduc la creşterea costurilor totale de
investiţie şi exploatare

3/28/2016 Daniela TEODORESCU 12

6
criterii de optimizare pentru costuri,
pentru determinarea vitezei economice
 Principalele criterii de optimizare a funcţiilor obiectiv
aplicate în cazul reţelelor de distribuţie a apei sunt:
 criteriul costului specific minim de investiţie şi de
exploatare a reţelei;
 criteriul energiei specifice minime înglobată în
elementele componente ale reţelei şi respectiv
consumată în exploatare pentru pomparea apei în
reţea.
 Calculele de optimizare se pot efectua analitic,
stabilind funcţia obiectiv şi cercetându-i condiţiile
necesare şi suficiente de minim, după care, pentru
rezolvarea numerică a relaţiilor obţinute se aplică
metode de programare pe calculator, sau grafic

3/28/2016 Daniela TEODORESCU 13

Determinarea grafica a intervalului de


viteze economice

3/28/2016 Daniela TEODORESCU 14

7
Alte conditii
 Vitezele maxime admise ale apei în conductele
instalaţiilor de alimentare cu apă rece sau
caldă pentru consum menajer, în funcţie de
destinaţiile clădirilor, sunt:
 spitale, săli de spectacole: 1,5 m/s;
 clădiri de locuit, social – culturale,
administrative: 2,0 m/s;
 clădiri industriale: 3,0 m/s.
 HIDRANTI 3,0 m/s
SPRINKLERE, DRENCERE 5 m/s – 9 m/s
Presiunea maximă admisă pentru o zonă de
presiune este de 60 m H2O, atât pentru apă
rece cât şi pentru apă caldă, cu excepţia
3/28/2016
instalaţiilor de incendiu separate.
Daniela TEODORESCU 15

DIMENSIONAREA UNEI INSTALATII DE


ALIMENTARE CU APA IN CLADIRI

•Etape:
•Etapa 4 - Determinarea
pierderilor de sarcina totale

3/28/2016 Daniela TEODORESCU 16

8
Calcule hidraulice

 Etape:
 Determinare pierderi de sarcina liniare
 Determinare debit
 Determinare viteza
 Determinare diametru
 Determinare coeficient lambda
 Determinare pierderi de sarcina locale
 Determinare pierderi de sarcina totale

3/28/2016 Daniela TEODORESCU 17

Sarcina hidrodinamica necesara


finala

 Hnec = max(Hg+Hu+hr)
 HA = HgR + HuR + hrA-R
 Hgr = zR-zA – cota geodezica a punctului cel
mai dezavantajat R fata de sursa de presiune
A, in mH2O
 HuR= presiunea utila a apei la punctul de
consum R amplasat in pozitia cea mai
dezavantajoasa dpdv hidraulic, in mH2O
 hrA-R = pierderi de sarcina totala intre A si R, in
mH2O

3/28/2016 Daniela TEODORESCU 18

9
Pierderi de sarcina totale
1. Pierderi de sarcina liniare

l v 2
hri  il  
D 2g

2. Pierderi de sarcina locale

hrl    i
k
v2
i 1 2g
3/28/2016 Daniela TEODORESCU 19

Pierderi de sarcina
liniare
Regim de curgere:
Laminar ReD <2300


64
 Hagen - Poiseuille 
Re D
 Zona de tranzitie 2300 < ReD < 3500
 Turbulent:
 Regim turbulent, hidraulic neted, 3500 < ReD < 23 D/R.
 Prandtl - Nikuradse:
1
 2 lg(Re D  )  0,8

 Regim turbulent, hidraulic rugos (zona pre-patratica)
(Colebrook - White):
1 2,51 k
 2 lg(  )
3/28/2016

Daniela TEODORESCU
Re D  3,71 D
20

10
Pierderi de sarcina liniare
1. Pierderi de sarcina liniare. l v 2
hri  il  
D 2g
1 2,51 k
 2 lg(  )
 Re D  3,71 D
v D
Lambda = f ( Re , temperatura apei calde –
2.

viscozitatea cinematica, rugositatea relativa) => mai
multe nomograme de calcul
3. Rugozitatea absoluta, k [mm] :
1. PVC G : k=0,007mm;
2. Otel zincat k=0,15 mm;
4. d. Rugozitatea relativa, k/D [-]

3/28/2016 Daniela TEODORESCU 21

Rugozitatea conductelor

3/28/2016 Daniela TEODORESCU 22

11
INSTALATII DE
DISTRIBUTIE A
Interval de viteze

APEI RECI DE economice

CONSUM
• Calculul
diametrelor

Figure 3.17 Nomogramme


pour le dimensionnement pour
l’installation de l’eau chaude
sanitaire en polypropylène
(k=0,007mm)
3/28/2016 Daniela TEODORESCU 23

Pierderi de sarcina locale


 Pierderi de sarcina locale

hrl    i
v2 k

i 1 2g

3/28/2016 Daniela TEODORESCU 24

12
• Calculul
pierderilor de
sarcina locale

Metoda 1:
Se aplica urmatoarea
formula:
v2
hloc   
2g
Sau Metoda 2:
Utilizarea nomogramei, cu
ajutorul vitezei determinate
anterior:

 1   2   3  ...
v2 v2
hloc    
2g 2g
 hloc1  hloc 2  hloc 3  ...
3/28/2016 Daniela TEODORESCU 25

Metodologie de calcul hidraulic – dimensionarea


conductelor de distributie a apei reci de consum

Etape:
 Stabilirea schemei izometrice pentru instalatia de alimentare cu apa;
 Identificarea punctului de consum (baterie sau robinet) amplasat in pozitia
cea mai dezavantajata dpdv hidraulic;
 Se numeroteaza tronsoanele de calcul de pe traseul cel mai dezavantajat; un
tronson de calcul = portiunea de conducta pe care debitul este constant;
 Se determina debitul de calcul pentru fiecare tronson de calcul
 Se determina, cu ajutorul nomogramei de dimensionare; De in [mm] si [toli],
i [pa/m] sau [mmH2O/m] si v [m/s]
 Se determina pierderea de sarcina liniara pe fiecare tronson si cumulat, pe
traseul de alimentare cu apa a celui mai dezavantajat consumator;
 Se determina coeficientul de rezistenta locala pe fiecare tronson;
 Se determina pierderea de sarcina locala pe fiecare tronson si cumulat, pe
traseul de alimentare cu apa a celui mai dezavantajat consumator;
 Se determina pierderea de sarcina totala pe traseul de alimentare cu apa a
celui mai dezavantajat consumator;
 Se determina Hu pentru cel mai dezavantajat consumator;
 Se determina Hg pentru cel mai dezavantajat consumator;
 Se determina Hnec pentru cel mai dezavantajat consumator.
 Se calculeaza ramurile secundare, in vederea echilibrarii hidraulice a
instalatiei.

3/28/2016 Daniela TEODORESCU 26

13