Source:www.aea-energy-and-environment.

com
PLANUL Cladire Inteligenta Energetic Promotion of Intelligent Energy Building PL
AN
Instalaii de incalzire termica si racire prin ventilare sau climatizare(HVAC) pen
tru eficienta energetica si aer interior curat
In sectorul residential se consuma majoritar energie pentru incalzire si racireventilare mecanica sau climatizare,necesar si pentru a diminua efectele schimba
rilor climatice:in Finlanda normele comune impun o calitate a aerului interior ,
corelat cu energetica de ventilare si pentru consum minor!.

Initiativele pentru un viitor durabil si al confortului termic (spatiu racit in

aer proaspat-[Programul EU ATLAS])trebuie sa actioneze pentrutab.1: -dezvolterea
cercetarii impactului microclimatic,poluat si de metabolismul ocupantilor, neces
ar pentru a facilita ventilatia naturala; -etichetarea produselor din cladire co
relat si cu emisiile acceptabile ,modul de masurare si reducere a poluarii; -sis
tem integrat de incalzire prin ventilatie,control al miscarilor de aer interiorexterior,izolare dinamica; -dezvoltarea sistemului de ventilare eficient energet
ic in cladirile existente; -comuna legislatie despre calitatea aerului pentru sa
natate si confort,cu necesitati energetice ale sistemului. Directiva 2005/32/EC
referitoare la stabilirea cadrului pentru definirea cerintelor de ecodesign pent
ru produsele utilizatoare de energie (Energy using Products EuP) identifica para
metrii de eco-design ai EuP, cerintele specifice pentru eco-design, cerintele re
feritoare la informatie, la fabricant, la marcajul CE, s.a. va fi urmata de un p
lan de implementare, prin care se vor identifica produsele si termenele de confo
rmare a acestora. Pentru echipamente i produse care conin anumite substane, OG nr.8
9 /1999 privind regimul comercial i introducerea unor restricii la utilizarea hidr
ocarburilor halogenate care distrug stratul de ozon impune norme de interzicere
in urma importului, exportului, vnzrii, utilizrii.O etichet n care pe lng denumirea co
ercial sunt nscrise: denumirea tehnic a agentului de rcire/stingere sau a solventulu
i, formula chimic, precum i coninutul, exprimat n procente de mas, de substan reglemen
at, atunci cnd aceasta se afl n amestecuri sau n izolaii nglobate n produsul finit; i
ripia: "Prieten cu ozonul" ale produselor i echipamentelor care conin substanel chim
ice prevazute in act.. Elementele anvelopei cladirii determina gradul de ventila
re naturala-dar cu un mediu curat exterior si cu infiltratii minime si incalzire
: -fluxul de caldura ce intra sau iese,cu o anumita pondere, prin geamuri si per
eti sau pardoseli(pentru cele unietaj) ; -transferul de aer intre interior si ex
terior,programat prin tuburi sau canale si accidental prin sparturi sau uscarea
rufelor. Tabelul 1 Elementele componente ale sistemului incalzire si racire Inst
alatie Incalzire Tehnologie Furnizeaza energia termic ce se pierde n exterior, pen
tru o temperatura interioara prescris; asigur i apa cald menajer de max. 95oC: de la
sursa termica tip cazan de nclzire, reeaua conductelor de distribuie i corpurile de nc
ire din ncperi -radiatoare, convectoare, registre. Centralele cu condensatie-utili
zare a combustibili,emisii de noxe reduse la maxim; randamentul termic105-112%;p
e racordul de evacuare a gazelor arse este un recuperator de caldura ce folosest
e caldura

gazelor arse pentru incalzirea agentului termic-40-500C . Racire

Structura consumului de energie termica
electricitate 11%
prepararea hranei 7%
a.c.m. 25%
incalzire 57%

Surse de caldura necesar a fi eliminate : - interne -degajari prin: iluminat, fu

nctionare aparataj casnic sau echipamente de birou si ocupantii spatiului. -din
exterior-prin energia solara . Ventilatia mecanica:asigura puritatea aerului,int
roduce aer proaspat din exterior pentru racire si evacueaza aerul cald viciat,no
civ pentru corp uman. Instalaia de ventilare se realizeaza prin: priza de aer pro
aspt, filtru de praf, canalele de aer, ventilatorul de introducere, gurile de ref
ulare a aerului n ncperi, gurile de aspiraie a aerului din ncperi i ventilatorul de ev
cuare(la o ventilare mixt se schimba ventilatoarele, cu introducere mecanic i evacu
are natural n suprapresiune, respectiv, cu evacuare mecanic i introducere natural n de
presiune);baterii de nclzire a aerului proaspt;!!!!!! Aerul conditionat-furnizeaza
frig:aerul rece din exterior este introdus pentru a regla temperature si calitat
ea aerului poluat interior(eliminarea mirosuri si CO2 din arderile locale ,dar s
i respiraie sau fum de igar; substante contaminate de la materialele de construcie-g
aze, vapori, mirosuri sau de la procese de fabricaie plastifianti,solveni;mobiliertesaturi,lacuri;echipamentul casnic);un dispozitiv de reglaj verifica gradul de
caldura necesar a fi eliminat. Source:Recensamantul din 2001 Instalaia de climati
zare asigura si anumiti parametrii fixati de temperatur(rece in sezon cald si cal
d in sezon rece) i umiditate al aerului interior:in plus, contin baterii de rcire i
sisteme de umidificaresau uscare aer - prin aparatul mural de aer conditionat,
cazane pentru caldura si cu aparate frigorifice si cu turnuri de racire pentru a
furniza frig. ReglajRepartitoare de caldura si robinete termostatice -Dispoziti
ve care preiau radiatia emanate de calorifer

masurari
,regleaza circulatia agentului termic si conduce la economii 30%-45% din consumu
l de caldura pentru o temperature necesara de 20C(un grad peste aduce un consum i
nutil de energie de 5-7%). Reglarea sisteme de incalzire si de racire prin:termo
state de camer, regulatoare electronice;contoare de caldura si apa calda menajera
, ceas programabil pe cazane, panou de programare temperaturi pe zone: aduc eco
nomii de energie de circa 20%( ex.-la instalatii HVAC-o parte din aerul evacuat
care inca este cald poate fi recirculata, utilizand filtre de carbon activ pentr
u a curata aerul, astfel incat acesta sa nu fie poluat).
Structura consumului de energie termica - Sectorul rezidential este al doilea ma
re sector consumator energetic, structura acestuia in functie de destinatie fiin
d reliefata in OUG nr.107/2006 privind acordarea de ajutoare pentru nclzirea locui
nei cu lemne, crbuni, combustibili petrolieri, precum i a unor faciliti populaiei pent
ru plata energiei termice:familii i persoane singure care n majoritate, circa 85%,
se afl n mediul rural;aproximativ 4.270.000 de familii i persoane singure, din car
e circa 2.700.000 au venituri de pn la 500 lei/membru de familie.
1.Instalatii de incalzire si pregatire a apei calde menajere
Prin convertirea, din surse externe,a energiei electrice(prin rezistente) sau ch
imice a combustibililor se obtine caldura,racirea sau apa fierbinte necesara pri
n utilizarea-tab.2 sau figura 1: -cazane prin combustie; -pompe de caldura(incalz
ire -HP) prin ciclu termodinamic-absorb caldura de mica temperatura si o transfo
rma la inalta temperatura;invers absorb caldura din un spatiu mediu rece si o re
jecteaza-cu vapori de compresie(prin compresia mecanica) si absortie(se obtin te
mperaturi de 100 C);pe piata de desfacere se utilizeaza cele cu vapori de compres
ie,care poate avea si motor electric sau motor pe gaz-refrigerantul ca fluid tre
ce prin fazele de compresie,condensare,expansiune si evaporare; -ventilator pent
ru incalzire: aerul circulat se incalzeste de la un radiator prin care circula a
pa fierbinte. Calculul consumului de energie si al eficientei energetice a insta
latiilor de apa calda de consum

Clasificare
Numar surse de energie si zone de distributie:conform celor 4 sisteme constituti
ve-furnizare; -distributie-reciclare; -preparare/acumulare; -producere energie t
ermica in proces. Sistem central de preparare in functie de sistemul de incalzir
e prin: -centrala termica locala sau centrala(preferat-cogenerare sau prin surse
neconventionale)-ansamblu sau o cladire; -combustibil-gazos,lichid,solid natura
l,brichetat; -regim de alimentare cu apa rece-continuu sau intermitent cu 8-15 C.
Necesar specific de apa calda[l] de consum de 60C Locuit 1.preparare centralizat
a 2.preparare locala in cazan -pe gaze -carbune Birou Club Restaurant Hotel 4 st
ele Bai publice 1 functionar pe schimb preparare centralizata 2 mese pe zi Cu sp
alatorie Cu cazi de baie 60 55 5 15 36 225 100 totale de 75
Energia utila/auxiliara Temperatura
Suma celor 4 sisteme si depinde de :volum si pierderi de apa calda, pierderi ene
rgie/consumata de echipamente-pompe,vane,echipament control si automatizare. Apa
rece-10 C. Necesar apa calda zilnic [l/persoana] in cladire unifamiliala-diminea
ta-d,
Apa calda-preparare:45-60 C si utilizare:igena corporala-35-40 C,iar spalat/degres
at-50-60C.

pranz-p,seara-s Toaleta Spalat maini Dus Baie la cada Preparare hrana Spalat ves
ela Curatenie usoare si d-6;s-6 p-2;s-3 30 (75)/15 2 d-1;p-3;s-2 spalari 5 75 27
375 l/omxzi si energie5730xmil. J/an
Total mediu[l/omxzi] Necesar anual Volum necesar V
Saptamanal -locuinta unifamiliala functie de suprafata si indice specific de con
sum a [l/mp] : V[l/zi]=axSloc[mp] Sloc 14-40 70 100 125 150 200 225 250 a 45 38,
02 32,73 29,24 26,45 22,31 20,73 19,38 V 630-1800 2661,17 3272,87 3655,56 3968,2
4 4461,61 4663,61 4844,31
Pierderi de energie La consumator in raport cu:C-consum [l/utilizare], temp.de u
tilizare t [C],N-numar de utilizatori/zi,cla utilizare consum total [l/zi]: P[kCa
l/zi] si p

[kW/zi]
Receptor lavoar bideu dus cada spalator masina spalat Consum total Consum mediu
C 6-10 6 30-40 120-150 20-30 100 l/zi l/om.zi
t 1-2 40 40 35 40 50 70 4 1 2
N 3-4 6 2 1,5 2 5-6 10 3 3 0,8 4 0,3 1-2 24 30 36 40 15 145
c 3-4 36 12 45 72 40 15 220 5-6 60 8 90-120 90-120 80 30 374-428 1-2 480/0,55 -/
750/0,87 720/0,84 P/p 3-4 720/0,84 240/0,27 5-6 1200/1,4 360/0,42
1125/1,31 2250/3,0 1440/1,68 2100/2,26 5370/6,66
0,3 0,6 0,15 0,15
1950/2,26 3525/4,1 975/1,13
72,5 73,5 74,8-71,5
1175/1,36 1146/1,33
Mc 001/3-2006 Auditul si certificatul de performanta a cladirii Tehnologia pentr
u cazan cu gaz sau petrol,fata de cea cu lemn,este pentru un pret ce scade cu 15
-20% pana in 2010 in Nordul Europei si profitul crste prin generare de 995 PJ in
EU-25: -reducere noxe de dioxid de azot NOx si alte emisii(monoxidul de carbon
;dioxidul de azot;dioxidul de sulf;particule cu sau fr produi chimici ataai;hidrocarb
uri nearse;aldehide); -incorporare condensatie si temperaturi de joasa temperatu
ra pentru cresterea eficientei. Deosebit de relevant si necesar este Sinteza- Em
isii asociate combustibililor fosili conventionali pentru orice studiu : Compusi
organici volatili Kg/Toe 2.9 2.9 Avantaj CO Kg/Toe 4.2 4.2 Dezavantaj
Combustibil Carbune moale Carbune brun
CO2 SO2 NOX Tone/Toe Kg/Toe Kg/Toe 3.9 4.2 36.7 58.2 11.3 9.2
Pret convenabil.
Murdar si uneori poluant ;Intretinere mai

dificila;Eficienta redusa Motorina Pacura 3.1 3.3 5.9 51.1 4.2 8.6 10.5 5.9 0.42
0.42 Operare si stocare simpla ;Utilizare larga ;Pret rezonabil Probleme de mur
darie
PLG (butan, propan) Gaz natural
2.7 2.3
0.9 0.084
2.1 5.2
18.3 0.42 0.42 Foarte curate ;In general Sunt necesare mai multe eficienta ridicata ;
Intretinere masuri de siguranta ;Pret mai mai redusa a echipamentelor ridicat
Source: www.energytraining4europe.org
Tabelul 2 Sistemele uzuale de nclzire in Romania Pozitionare si Instalatie statist
ica Locale -Sobe-gaze4% -Sobe com. solid-57% -Centrale termice-8% -Centrale termi
ce -Sobeceramice -eminee -Cazane de apa -Cuptoare Combustibil si evolutie proces
tehnologic 1.Gaz natural sau gaz lichefiat,petrol- aer de ardere poate fi insufi
cient pentru arderea complet a combustibilului;arztorul se deregleaza. 2.Lemn- tra
tat sau verde,deseuri 3.Crbune- grtar defect 4.Kerosen- tiraj slab Procesele de ar
dere emana substanele poluante:gaze i particule de praf sau funingine(dupa tipul i
nstalaiei,mentenanta,tip combustibil,gradul de ventilare a aerului interior).Comb
ustibili fosili-ieiul, gazul natural, crbunii precum lignitul si huila. Gazul natur
al -surs de energie puternica; cel mai ecologic dintre combustibilii fosili-cele
mai sczute emisii de CO2.
1.Centrale de Cazane: 1.Gaz sau petrol imobil comun -cu condensaiea vaporilor de
2.Poluanii cei mai comuni produi n instalaiile de ardere din cldiri ap din gazele de a
rdere si sunt:monoxidul de carbon ;dioxidul de azot;dioxidul de sulf;particule c
u sau 2.Termoficare eliberand cldura latenta de fr produi chimici ataai;hidrocarburi n
earse;aldehide 3.Gaze evacuate de la motoare cu ardere intern stationate in aprop
iere sau de cartier- vaporizare; activiti incidentale -suduri, lipituri, arderea r
amuri

31%
-fr condensaie
Pompe de circulaie Reeaua de conducte Sistemul de telegestiune-reglarea furnizrii cl
durii (termoizolaie, pierderi de Corpurile de nclzire cu eficien termic si termostate
arcin, debit vehiculat); Contoare de energie termic Staia de tratare a apei de adau
s Instalaii de evacuare a gazelor de ardere:canal sau co. Resurse regenerabile 1.P
ompe de caldura 2.Colectoare solare 2.Colecteaza Energia termo-solara Source:API
CT
4.Se produc vapori de ap-cu umiditate ridicat i suprafee umede ce conduc la apariia d
e bacterii i a mucegai.In interior se afla montate:
Filtre tip sac si electrostatice: elimina particule mari praf sau scame. 1.Apa sa
u aerul asigura:incalzire sau racire economica-prin aparatura monobloc,split sau
multisplit;eficienta ridicata.
Sistemul de termoficare centralizat ,cu pierderi de retea(de 30-45%, iar in locu
inta sunt de 30-45%, fata de standardele europene),instalatii nemodernizate si c
u fiabilitate redusa sub 70%, oferit de catre autoritatile locale sau societati
in domeniu confera costuri maxime,debransarea fiind in mare crestere:se elimina
si subventiile pentru energia termic si gestiunea financiara este deficitara; inc
alzirea prin sistemul individual este mai ieftina cu cca. 58% in medie lunara fa
ta de sistemul centralizat-[APICT].
condens evacuat
gaze de ardere alim. cu comb.
Schimbtor de cldur recuperator
Schimbtor de cldur
retur - ap
tur - apa cald
rece

Fig.1:Schema de principiu a unei instalaii de nclzire cu condensaie Source:ipconsult

.ro

1.1 Eficienta generarii

Cazanele noi pentru apa calda, care functioneaza cu combustibili lichizi sau gaz
osi ,introduse pe piata si puse in functiune, trebuie sa fie sigure, sa nu peric
liteze securitatea si sanatatea persoanelor sau a mediului.Prin armonizarea legi
slatiei din Uniunea European in legislatia romaneasca se doreste asigurarea condi
tiilor pentru libera circulatie a marfurilor intr -o Piata Unica Europeana, fara
bariere comerciale, bazata pe recunoastere mutuala si armonizare tehnica. Hotar
area de Guvern nr. 574/2005, care aplica Directiva 92/42/EEC de eficienta energe
tica a cazanelor de apa calda, stabileste cerintele referitoare la eficienta caz
anelor noi(standard,de joasa temperatura si cu condensare de gaz-unde vaporii de
apa continuti in gazele de aredere sunt condensati) pentru apa calda care au pu
terea nominal de la min. 4 kW la max. 400 kW:un cazan este un ansamblu corp cazan
-arzator destinat s transmita apei caldura degajat la arderea combustibilului in s
copul incalzirii spatiului de locuit unde este instalat. Se admite introducerea
pe piata si punerea in functiune numai a cazanelor care indeplinesc urmatoarele
conditii-tab.3: a) respecta cerintele de randament b) au aplicat simbolul de efi
cienta energetica c) daca poarta marcajul european de conformitate CE, aplicat d
e un producator sau de reprezentantul autorizat al acestuia, persoana juridica c
u sediul in Romania sau pe teritoriul unui Stat Membru al Uniunii Europene. Tabe
lul 3 Atribuirea simbolului de eficienta energetica pentru performantele energet
ice la puterea nominala Pn si la o temperatura medie a apei din cazan Eticheta d
aca randamentul este > val. standard Randament % la Pn si 70C >84+2 logPn >87+2 log
n >90+2 logPn Randament %la 0,3Pn si >50C >80+3 log Pn >83+3 log Pn >86+3 log Pn
Randament %la 70C 86 la <10 kW 87 la 31,6 kW 88 la 100 kW Randament % la o sarcin
a de 30% si >50C 83 la Pn de 10 kW 84,5 la Pn de 31,6 kW 86 la Pn de 100 kW

 >93+2 logPn >89+3 log Pn Source:HG nr.574/2005 si Directiva 92/42/EEC

89 la 316 kW
87,5 la Pn de 316 kW
Pentru cazanul din locuinta centrala termica CT se impune: o Pn utila< de 37 kW,d
estinat sa asigure caldura prin emiterea de caldura de corpul sau ce are un vas
de expansiune deschis,furnizand apa calda prin circularea acesteia in sistem gra
vitational;au inscrisa pe carcasa indicatia de folosire. Directiva aplicata si t
oate cazanele inlocuite contribuie la reducerea:de combustibili de 7,2% din cere
re ;in 2010 economie de energie de 11,2 Mtoe.an;mai ales ca ca la conventionale
scade la 65%(normal este 70-75%) eficienta daca incarcarea este de 25% si la cel
e de inalta eficienta la 76-80%;la incarcari sezoniere eficienta pentru cele vec
hi este de 50%,iar la cele moderne de 70%.
1.2 Reducere de emisii GHG
Prin imbunatatirea eficientei reducerea de emisii CO2 este de 5-10% pentru echip
amentul existent de incalzire;in 2010 reducerile vor fi de 26 mil.tone de CO2 co
nform previziunilor de aplicare a Directivei 92/42/EEC; si cu 100% prin trecerea
la surse regenerabile (RES-in Danemarca sau montat 2000 cazane pe biomasa in 19
96) Sistemul de inalta eficienta al pompelor de caldura(HP) ofera un potential d
e economii al emisiilor:cu motor pe gaz si cu gaz de absorptie(tab. pe baza medi
ei EU din sistemul generarii mixte a electricitatii),in comparatie cu instalatii
le conventionale cele mai bune(36%) si cazane cu condensare pe gaz(22%);pompa el
ectrica ofera beneficii peste cazanul cu condensare pe gaz-tab.4 : Tabelul 4 Efi
cienta sistemului si emisiile de CO2 Technologie de incalzire Electrica din sist
emul national Direct Gaz in spatiu Cazan pe petrol si apa calda Cazan pe gaz si
apa calda Cazan cu condensare pe gaz si apa calda Eficienta (%) 35 80 80 80 95 E
misii de CO2 (kg/kWh incalzire) 0,55 0,24 0,29 0,21 0,19

HP electrica 110 HP cu gaz de 130 absorptie HP cu motor pe gaz 150 Source:Progra

m ATLAS
0,14-0,22 0,17 0,12
Sistemul HP ofera avantaje si pentru celelalte emisii-tab.5 ,in halocarbonati,re
comandat fiind pentru emisiile de HCFCshidrofluorocarbonati si pierderile energe
tice mici.Este dorit ca intreg sistemul de cazane sa reduca ,prin functionare,em
isiile de NOx local si regional si sa devina tehnologic de mica emisie:amplasare
directa a incalziri electrica si cazane electrice cu HP conduce la un potential
de 10-2-% reduceri emisii,dar si a eficientei. Tabelul 5 Impactul de mediu al p
ompelor de caldura in punctul de uz Emisii gazoase (g.GJ) CO2 dioxid de carbon C
H4 metan N2O dioxidul de azot CFCs carbonat SO2 dioxidul de sulf NOx oxidul de a
zot CO monoxidul de carbon VOC Source:Program ATLAS HP electrica 0 0 0 0-13 0 0
0 0 HP cu absorbtie 44.000 1,0 ? 0 0 30 12 0,2 HP cu motor pe gaz 36.000 70-170
? 0-9 0 6-150 150-3.000 7-17
Maturitatea procesului de implementare tehnologica a sistemului este stabilit de
piata ,dupa anumite caracteristici si prettab.6: Tabelul 6 Caracteristici ale s
istemului de incalzire prin cazane si HP-cu vapori (electric sau cu motor cu gaz
) si absorptie( cu uni sau dublu efect) in anul 2010 in EU Caracterizare Marime
kW Capacitatea majora Petrol 20(-70) 18-19 Gaz 20(-70) 19 Lemn 40 36 HP 10 Cald
ura HP electrica 10 Caldura eliberata

kW utilizata Eficienta combustibil % la Pn Rata proprie de consum kW 93-conventi

onal 103-condensare 0,2-pierderi 0,2 electricitate pt ardere 95-conventional 108condensare 0,2-pierderi 0,2 electricitate pt ardere 73 0,1 50-70 0-1 90- conventi
onal 0,8-pierderi 0,2 electricitate pt gaze evacuate 100 20 200-300-in scadere 20
0-300-in scadere
eliberata GJ/kW/an-8
GJ/kW/an-12
0,3-0,5
0,3-0,5
Factor emisii CO2 73 g/MJ Factor emisii SO2 0-20 mg/MJ Factor emisii NOx 15-25 m
g/MJ Factor emisii 5 usor in scadere celelalte mg/MJ Source:Program ATLAS

1.3 Centrale termice(CT) din spatiu de locuit

Necesare sunt centralele cu condensare de gaz ,echipate cu vas de expansiune,cu
schimb de cldur mai intens, ceea ce permite vaporilor de ap s condenseze nc n interior
l centralei: in plus,se elibereaza cldura de condensare;fata de centralele termic
e tradiionale unde se pierde prin evacuarea gazelor arse,avantajele sunt: -consum
uri de combustibil cu pn la 40% mai mici; randamentul poate creste pana la 109% ;
-emisiile de bioxid de carbon sau noxe-NOx mai reduse(emisie de 15% din cat emit
e un cazan pe motorin). Utilizarea gazului confer un nalt standard de siguran, putand
fi inlocuit cu GPL mpreun cu sisteme moderne de evacuare a gazelor; -dimensiunile
sunt adecvate si un sistem de automatizare control este montat. Instalaiile de ar
dere trebuiesc ,conform normelor,sa fie bine instalate, utilizate, inspectate i nt
reinute:conform Ordinului nr.713/2004 al MEC incepand cu 2008 trebuie montate dis
pozitive detectoare de monoxid de carbon in spatiu(detectoarelor automate de gaz
e naturale pentru ncperile n care sunt aparate de utilizare a gazelor naturale i sup
rafeele vitrate necesare, sunt parial sau n totalitate constituite din geamuri cu g
rosimea mai mare de 4 mm sau din geamuri de construcie special -securizat, termopa
n ), iar Normativul I 13-02 Normativ pentru proiectarea i executarea instalaiilor d
e nclzire central este ghidul in domeniu-tab.7.

Tabelul 7 Consumul maximal pe tip de apartament si nr. de persoane pentru o cent

rala cu condensare de gaz Nr. crt. 1. 2 camere Apartament Nr. persoane 2 persoan
e 3 persoane 4 persoane 2. 3 camere 2 persoane 3 persoane 4 persoane 3. 4 camere
2 persoane 3 persoane 4 persoane Gaz-consum mediu / luna- Nm3 125 140 155 150 1
65 180 175 183 205 Apa-consum mediu / luna- m3 5.5 8.2 11.0 5.5 8.2 11.0 6.5 9.7
13.0 2530 Kw 2530 Kw Energie electricaKw/h 2530 Kw
Source:APICT Sursa interna, conform parametrilor tehnici de functionare ai centr
alei termice

2.Instalatii de racire prin ventilatie si climatizare

Racirea climatului interior necesara pe timpul verii este corelata cu supraveghe
rea sau reglajul umiditatii aerului(cu valori normale intre 40-7-%) prin ventila
tie,ca o politica energetica necesara in sector,chiar daca in 2002 doar 0,5% din
locuinte erau dotate: -sub 30%(in cursul iernii si prin utilizarea unor element
e de nclzire uscate-calorifere sau radiator electric) ca umiditate relativ apare un
disconfort ce conduce la senzaia de uscciune, iritare nazala;necesar elemente umi
dificatoare-ca evaporare apa din cana sau farfurie si dispozitive de ionizare ad
ecvate; -aerul rece exterior este uscat i ptrunde n cantiti mai mari n cldire datorit
ferenelor mai mari de temperatur (cureni convectivi inteni, diferene mai mari de pres
iune ntre interior i exterior).

Daca umiditatea din exterior patrunde si trebuie evacuat si anvelopa cu ventilat

ie naturala sau mecanica.
excesul de umiditate produs la interior este necesar o
Calculul consumului de energie si al eficientei energetice a instalatiilor de ve
ntilatie si climatizare Proces 1.Ventilare-se aduce aer proaspat-exterior poluat
(umiditate,gaze,vapori,praf) din incaperi: Sursa energie circulatie aer si se di
lueaza/elimina cel
1.Naturala- prin diferente de presiuni int.-exterior create de factori naturalid
iferente de temperatura si vant: -organizata-conform normelor sanitare; -neorgan
izata-aerisire prin neesentaietati cladire sau deschidere ferestre. 2. Mecanicaprin ventilatoare(mono sau dublu flux)-dupa tratare aer: -numai ventilare; -sim
pla sau complexa-climatizare sau conditionare aer 3. Hibrida -ventilatoarele int
ra in functiune cand diferentele de presiuni sunt insuficiente pt.realizare debi
t de aer necesar.
Circuite aer
Instalatiile: Unul-introducere sau evacuare aer ; Doua- introducere si evacuare
aer.
Presiune aer incapere
Instalatiile:conform resiunii aer din incapere,in raport cu cea ext.: -suprapres
iune-cu un circuit de introducere; -depresiune- cu un circuit de aspiratie; -ech
ilibrate.
Dimensiune spatiu
Ventilare realizata: -locala; -generala;

-combinata. 2.Climatizarea asigura o temp.int.prescrisa-se cupleaza cu ventilare

a,fiind si de ventilare;realizata cu control umiditate interioara sau partial(ia
rna) sau fara control: Realizare 1.Cu aparate de climatizare 2.Sisteme numai aer
(cu 1 sau 2 canale apa(ventilo/ejectoconvectoare,grinzi de racire) de aer) sau a
er3.De aer conditionat-caz particular pentru-temp. si umiditate aer,cu limite mici
de variatie-se pot controla si viteza curenti si concentratie praf(Sali operati
e,laboratoare). Calcul temp. int.- Fara sistem climatizare(racire)-pentru aleger
e instalatie:prin analogia electrica pentru modelarea vara proceselor de transfe
r termic la int. si ext. cladire. Caracterizare-elementele de delimitare transpa
rente(ferestre,luminatoare,usi vitrate). Se calculeaza-coeficienti de transfer d
e caldura; -temperaturi exterioare echivalente; -flux caldura in nodurile de tem
peratura; -temperatura interioara vara-utilizand valori recomandate pentru: 1.De
bit de aer de ventilare prin numar schimburi de aer prin aerisire(n-1/h) pentru f
erestre deschise ziua si noaptea(a.) sau noaptea si inchise ziua(b.) functie de
suprafata de deschidere efectiva a ferestrei si cea totala a ei(Sf) 1 fatada 2 f
atade a.Sf=0,5;n=1,5 b.ziua-Sf=0,5;n=1,0;noaptea- Sf=0,5;n=2,5 a. Sf=0,5;n=4,0 b
.ziua-Sf=0,5;n=4,0;noaptea- Sf=0,5;n=7,5 sunt :ext.opace usoare/grele si

2.Putere surse interioare de caldura-prin valori recomandate ale fluxului de cal

dura de la surse interioare(W/mp) Ora Rezidential 1 12 24 -Proiectare -Conferint
e -Restaurant 155 130 150 Bucatarie 5 10 5 Sufragerie 0 10 0 Iluminat W/mp 22 9 2
0 Dormitor 5 0 5 Echipamente-W/mp 7 5 3
Nerezidential Oameni W/pers
Calcul necesar Cladiri climatizate,fara control umiditate: energie -racire si -f
lux de caldura prin transmisie si ventilare; climatizare/lunar -contributie surs
e interne si aport solar; -necesar si consum anual pentru racire sau auxiliar-ra
cire si ventilare. Date necesare:caracteristici elemente de anvelopa si sisteme
de ventilare;surse interne de umiditate si caldura;climat exterior;descriere cla
dire;date privind sistemul de incalzire,racire,apa calda ,ventilare si iluminatpartitionare cladire in zone de calcul,pierderi de energie la surse de caldura s
au pe traseu distributie,debit aer si temp. aer refulat,elemente comanda si cont
rol. Bilant de energie la nivel cladire prin:transfer de caldura prin transmisie
prin diferente de temp. sau pentru incalzire/racire sau transmisie/ventilare;su
rse interioare de caldura sau solare;caldura acumulata sau cedata in masa cladir
ii. Energia necesara pentru racire/luna: Q[MJ]=Qsurse de caldura-Nfactor de util
izare pierderi de calduraxQtotala transferata intre cladire si mediu. Etape de c
alcul: -transfer caldura prin transmisie-energie disipata prin transmisie/luna s
au zona;coeficienti de transfer termic prin transmisie;efectul protectiei noctur
ne;situatii speciale-pereti solari

ventilati,surse interioare de joasa temp. -transfer caldura prin ventilare-calcu

l energie disipata ; coeficienti de transfer termic prin ventilare;situatii spec
iale-utilizare recuperatoare de caldura,ventilare nocturna; -degajari de caldura
de la surse interioare-energie disipata(caldura metabolica,degajata- de aparate
electrice si iluminat, prin curgere apa calda/rece si canalizare ,instalatii ve
ntilare,incalzire sau racire,producere hrana);flux de caldura mediu degajat de s
ursele interioare; -aporturi de caldura solara-calcul,arii de captare/element vi
trat,opac; -calcul parametrii dinamici-factor de utilizare pierderi de caldura,c
onstanta de timp a cladirii pentru racire; -conditii interioare intrerupere; de
calcul-functionare in regim continuu/intermitent/perioade mari de
-energie consumata anual pentru racire-necesar/zona sau combinatie de sisteme;pe
ntru sisteme de racire si ventilatie-pierderi,rezultate pe zone si cladire,utili
zare anuala de energie suplimentara. Calcul energie /orar necesar Alternativa de
calcul:pe baza unui model analogic termic-electric cu schema de tip R-rezistent
e si C-racire capacitati;pentru reprezentare relativ simpla a fenomenelor de tra
nsfer si formulare matematica;realizare nivel de acuratete ridicat. Domeniu de a
plicare:cladiri ventilate si climatizate-mecanic,cu cosuri,sisteme hibride,desch
idere manuala ferestre. Debite calculate-zona si cladire. Calcul ventilare mecan
ica-eficienta,coeficient de control local al debitului de aer,coeficient de perm
eabilitate la aer,debit de aer evacuat si refulat pe cale mecanica,ventilare pas
iva si hibrida,debite de aer pentru ardere,debit prin aerisire. Consum anual pri
n: -sistem distributie aer/incapere-; -sistem centralizat centrala,ventilator loc
al,aeroterma; -coeficient de presiune dinamica; -repartizare rosturi si neetanse
itati la nivel anvelopa; -concentratii exterioare de calcul pentru poluantii gaz
osi la evaluare aer exterior-recomandare de evacuare naturala prin
Calcul debite de aer pentru ventilare mecanica si naturala

concentratii CO2ppm Rural Oras mic 350 375 COmg/m <1 1-3 2-6 NO2ug/ m 5-35 15-40 3
0-80 SO2ug/ m <5 5-15 10-50 Total-PM mg/m <0,1 0,1-0,3 0,2-1,0 PM10ug/ m <20 10-30
20-50
Centru oras- 400 poluat
PM10-continut particule cu un diametru aerodinamic pana la 10 um -debite
proaspat /persoana furnizar de instalatia de ventilare: Masura INT1 INT2
T4 l/ spers) l/ spers) l/ spers) l/ spers) Zona nefumatori-tipic >15
ona fumatori-tipic >108 >30 72-108 20-30 43-72 12-20 <43 <12 m/(spers)
36-54 m/(spers) 22-36 m/(spers) <22

de aer
INT3 IN
10-15 6-10 <6 Z
>54 m/(spers)

Calcul consum Cladiri fara control umiditate interioara vara. energie la Metoda
de calcul prin: ventilare -pierderi de caldura prin suprafata de transport aer;
-ventilatoare; -recuperatoare de caldura sensibila ,inclusiv latenta(entalpica);

-camere de amestec; -preincalzire aer; -preracire aer; -umidificare izoterma aer

iarna. Calcul consum Sistem centralizat si descentralizat de climatizare si aer
conditionat-numai aer sitip aer-apa. anual de energie Metoda de calcul prin : la a
lte sisteme -consum la sarcini de caldura latente ; -inertie termica elemente de
constructie; -varietate instalatii. Calcul: -necesar pentru racire si dezumidif
icare; -umidificare aer; -vehiculare aer.
Mc 001/3-2006 Auditul si certificatul de performanta a cladirii
2.1 Ventilatie naturala
Ventilarea natural ,ca infiltrare datorat numai diferenelor de presiune dintre inte
riorul i exteriorul cldirii(sub influenta diferentei de temperatura) sau forta van
t,este uzuala si reglementata,regland si consumul energetic:prin ferestre deschi
se,clapeta deschisa a ventilatorului din fereastra ,prin bariere de aer, hidroiz
olaii, elemente de construcie care s fereasc pereii de ploaie. Depinde pentru eficien
ta si fara aspecte medicale de gradul micro-climatic local,pentru care trebuiesc
extinse studiile in domeniu: -control sursa de poluare-cunostiinte,sursa lor,em
isii aceptabile de siguranta si nivel medical impus; -proceduri de audit sau exp
ertiza si control in cladiri.

2.2 Ventilatie mecanica si climatizare

Aerul conditionat de calitate prin un sistem eficient are ca:tinta de incalzire
de 10% la casele existente si 30% la cele noi construite[ATLAS] asigura microcli
matul si caldura sau racirea necesara in cladirile industriale si comerciale pen
tru :a reduce nivelul poluarii,controlul miscarilor de aer sau scurgeri de aer,e
conomie de energie-in EU in jur de 10% se consuma pentru incalzire aer(desi se r
educe eficienta ventilarii)-tab.8. Extragerea si/sau introducerea aerului din/in
spatiu se realizeaza prin sistemul adecvat mecanic si controlat de evacuare a a
erului natural sau vice versa. Tabelul 8 Tipurile de sisteme de ventilare i/sau c
limatizare se aleg n funcie de clim, nivelul de confort, utilizare i funcia cldirii, p
recum i de capitalul disponibil. Tip Elemente componente Sistem de camera Ventila
tor si aparat de aer conditionat condiionat sau spatiu de lucru Sistem central Ve
ntilatoare pentru tranzit aer cu : pentru o cladire sau -priza de aer proaspt , f
iltrul de praf si guri de refulare sau aspiraie aer; cartier -reeaua de canale de
aer; -organele de reglaj-clapete, jaluzele. Instalatii de condiionare mari pentru
nclzirea sau rcirea aerului cu : -camera de amestec; -baterii de nclzire sau rcire a
aerului ; -agregatul pentru producerea apei rcite; -recuperatorul de cldur sau frig
din aerul evacuat; -pompele de circulaie ageni termici; -sistemul de telegestiune
. Conceperea i realizarea instalaiilor de ventilare i climatizare se face n conformi
tate cu prevederile Normativului I 5-98 privind proiectarea i executarea instalaii
lor de ventilare i climatizare :
Element de nclzire Aerul ca surs de cldur sau frig
Pomp de cldur
Ventilator de mentare

Fig. 2 Schema de principiu a unei instalaii de climatizare Source:ipconsult.ro

3. Utilizare Resurse RES pentru instalatiile HVAC
Cel mai modern si eficient mod de a realiza climatizarea (incalzirea, ventilatia
si racirea aerului in interior) si de a produce apa calda este si prin utilizar
ea unor instalatii adecvate. 3.1. Utilizarea energiei eoliene pentru inclzirea cld
irilor Un studiu indica ca pentru nclzirea cldirilor de locuit cu consum energetic
anual relativ mare este necesar un generator eolian de ordinul zecilor de kW,dar
cu o elice de 20 m diametru,fara a putea fi amplsat si cu investiie ridicata:se
recomanda combinaia cu alte sisteme regenerabile(cele solare) si producerea de en
ergiei electrica, transformata prin tehnologiile clasice in caldura. 3.2 Tehnolo
gii de incalzire cu ape geotermale Pentru incalzirea locuinte,in balneologie sau
cultivarea in sere chiar si in timpul iernii sau acvacultura (crestere pesti, c
reveti, moluste si aligatori ) se utilizeaza echipamente geotermale-conform hart
ei in domeniu: -direct pentru incalzire( rezervoare geotermale putin adanci si c
u temperatura joasa de 15-150C);

-generare electricitate in centralele electrice geotermale(foraj pana la o adanc

ime de peste 3,8 km,apa fierbinte si aburul de 120370C se ridica in mod natural s
au sunt pompate in circuitul centralei;apa geotermala utilizata este retrimisa p
rin sonda de injectie); -sistemul de schimb geotermic prin pompa de caldura,care
nu utilizeaza rezervoarele geotermale supraadanci si reduc consumul de electric
itate cu 30-60% . Tehnologiile prin pompa de caldura sunt dezvoltate prin utiliz
area ca detinatori de energie: aerul, apa panzei freatice si solul, iar repartit
ia zonelor hidrogeotermale este detaliata. Utilizarea unei pompe in raport cu ar
derea clasica cu combustibili conventionali la un cazan aduce emisii poluante li
mitate: la aparitia ploii acide si probleme de respiratie- oxizi de nitrogen red
usi cu 70%, dioxidul de sulf cu 30%; dioxidul de carbon ce creeaza efectul de se
ra .Fara ardere si poluare cu se realizeaza transferul caldurii necesar de a fi
relativ constanta din / in pamant in cladire. Prin reversibilitate cu pompa de c
aldura se produce atat racirea prin aer conditionat cat si incalzire: -vara se e
xtrage caldura acumulata de la energia solara si se transfera in exterior, dispe
rsat n pamnt, printr-o unitate de condensare; -iarna ,caldura este captata din ext
erior, comprimata si transmisa in interior- se bazeaza pe energia termala natura
la constanta a Pamntului(solul la o adncime de de 15 m are o temperatura ntre 8 - 1
2 grade C;cu cat adancimea creste, temperatura solului este mai mare).

Fig.3: Harta resurselor Source:www.oer.ro

Cel mai eficient sistem este cu pompa geotermala de caldura conectata la adancim
ea pamantului-apa sau sol unde temperatura este relativ constanta pentru caldura
si apa calda,si invers frigiderului ca principiu: -Exterior:circuit 1-sistem co
lector ce preia direct apa din sol si intra in vaporizator(schimbator de caldura
)- unde se produce transferul de caldura de la sursa de energie la agentul frigo
rific sau de racire(tip Freon-dar neecologic, propanul, bioxidul de carbon sau t
ipul R407C , R134a sau similari: lichid la intrare si cu vapori reci la iesire,
usor cedand aceasta caldura);indirect - prin care circula agentul de transport a
l energiei-apa si antigel de la caldura sol, printr-o pompa de circulatie; -Inte
rior:circuit 2-agentul frigorific,deja gaz intra in compresor si primeste o cres
tere a temperaturii cu zeci de grade si presiune ridicata,iesind ca vapori fierb
inti ;circuit 3-gazul trece prin alt schimbator de caldura(condensator) si trans
fera caldura

agentului termic(apa cu 35C pentru incalzirea in pardoseala si de 50C pentru cal

orifere) din circuitul 4-clasic al cladirii,gestionat de o pompa de circulatie;
agentul frigorific devenit lichid intra in ventilul de expansiune unde temperatu
ra si presiunea ii scade la (-2) C sau 1,7 bar si se se reia ciclul.
Source :www.pompedecaldura.ro

Source:www.pompedecaldura2005.ro
a.Din sol -prin intermediul unor elemente de bucla inchisa, prin care circula un
agent de lucru (de tipul apa cu antigel), se realizeaza colectarea,deoarece dup
a 15 m temperatura ramane relativ constanta-8-16C si accesibila functionarii inst
alatiilor (cu fiecare 30m in adincime temperatura crescand doar cu cca un grad C
elsius): - sonde subterane ca puturi paralele cu adancime de pana la 100 m,chiar
si 250; -colectoare plane in subsol la 1-1,5 m,preferabil in nisip pentru protect
ia plantelor, se plaseaza serpentine de teava -distanta dintre acestea va fi de
min. 50 cm. Sistemul de nclzirea este pentru un consum energetic mai mic de 3,5 kW
,deoarece valorile fluxului termic disponibil qg, sunt cuprinse ntre 10 i 35 W/m2,
: Tipul solului Sol Sol Sol Sol nisipos uscat nisipos umed argilos uscat argilos
umed
qg

W/m2

10..15 15..20 20..25 25..30

Sol cu ap freatic Source:www.oer.ro

30...35
b.Incalzire directa(poate fi si pentru racire pasiva) cu apa geotermala(poate av
ea si temp. maxime de 28-30 C; inclusiv din lacuri, fluvii, ape de tunel, baraje
unde temperature depaseste 10 C).)- daca este conventional curata,panza freatica
poate fi utilizata direct utilizata in instalatiile de nclzire, fiind sursa cea ma
i eficienta ecologic si energetic(indirect, prin intermediul instalatiei descris
e ,cu rezistenta la aciunea coroziv a apei si la alte elemente din compozitie -gaz
e combustibile, minerale si poluanti).Functie de debit i densitatea sarcinii term
ice de nclzire se poate valorifica energia prin realizarea unui sistem de alimenta
re- din un put se extrage apa si este distribuita in schimbatorul de caldura din
pompa ,apa fiind rejectata in sol prin al doilea put la min. 15m in aval fata d
e directia de curgere a apei in panza freatica: -descentralizat(peste 5MW- de la
o sond sau mai multe,prin folosirea in cascada a pompei; se poate instala si un
schimbtor de cldur cu surs de energie suplimentar ;se alimenteaza sistemul clasic; -l
ocal(sarcin termic de 1-4 MW);pentru fiecare kW termic instalat este necesar un vo
lum minim de apa de 160litri/ora, adica 0.16mc/ora (la min 8
C), debitul trebuin
d asigurat in orice moment de putul de extractie). c.Sistemul pentru climatizare
pe timp de vara functioneaza precum un frigider si ca un aparat de aer conditio
nat -prin intermediul ventilatorului se introduce aerul din mediul inconjurator
in pompa de caldura unde cedeaza caldura agentului frigorific: -iarna precum pom
pa geotermala de caldura (concentreaza aceasta energie si o transmite/ distribui
e in cladire sub forma de aer si apa calda); -vara, excesul de caldura este extr
as de pompa de caldura si este dispersat in pamant. Pentru temperature scazute (
sub -15 C),pot functiona bivalent- paralel monoenergetic prin folosirea unei rez
istente electrice . d.Pentru aplicatii mari, se folosesc mai multe pompe integra
te conectate cu alte instalatii solare (doar de energie electrica necesara la un
nivel de 30% din consumul din sistemul classic-HVAC), care opereaza zone diferi
te, cu necesitati de ncalzire si/sau racire diferita, situatie n care se foloseste
energie dintr-o zona care trebuie racita, la alta care trebuie ncalzita. Se ofer
a: -economii pana la 66% din energia electrica;

-confort- sistemul este automat cu un termostat de incalzire si racire localizat

central; -curat si fara poluare ca la o ardere. Coeficientul de performanta COP
al unei pompe de caldura reprezinta comparatia dintre capacitatea de incalzire
si energia electrica consumata:la 15 kW iesiti/4,5 kW intrati, COP=3,3),adica o
economie finaciara. La cuptor electric COP este 1,iar la pompa de caldura cu ext
ras de apa geotermala COP este estimat la 5,4 - 5,5-la un 1 kWh de energie elect
rica absorbita se produce 5,4 5,5 kWh energie termica pentru incalzire in sistem
ul pardoseala ,fiind mai mic la cea prin calorifere.Valori uzuale sunt de 3,5-5,
5scazute la aer-apa,dar simplu de montat. Stabilirea Eficienta energetica de rac
ire pe timpul verii,care reprezinta valoarea COP, este necesara la proiectarea s
i alegerea pompei reversibile-compresorul ales dupa necesarul de racire. O extin
dere tehnica ar fi ecuatia teoretica -coeficient de eficienta dupa ciclul Carnot
inversat: COP-Carnot=Temp(inalta obtinuta a agentului termic)K: Temp(inalta)-Tem
p(scazuta uzuala de la sursa-sol,apa sau aer);prin pierderi clasice si de echipa
ment(termice, mecanice, electrice) valoarea reala este 50% din valoarea ideala c
alculata prin aceasta formula.Dar este necesar ca diferenta de temperatura sa fi
e mica,pentru eficienta pompei ,realizabil prin sisteme de distributie a calduri
i cu temp mai mici-30-40 C(sistem in pardoseala,ventiloconvectoare sau in pereti)
.Producatorii si furnizorii detaliaza in livrari valoarea COP ,precum si ecartul
de temperatura detaliat.

3.3 Utilizare casnica a biomasei din lemn

Energia coninut n biomasa este deosebit de utila ,prin fraciunea biodegradabil a prod
uselor, deeurilor i reziduurilor din agricultur, inclusiv substane vegetale i reziduu
ri de origine animal, silvicultur i industrii conexe, precum i fraciunea biodegradabi
l a deeurilor industriale i comunale, oreneti i municipale.Pentru sobele de puteri mic
si cazane de apa calda, pe langa traditionalul combustibil ca butuci, trebuie a
se implementa tehnologii cu pelete de lemn(obtinut ca rumegus preset sau aschii
in tehnologia de tamplarie a arborilor ,si apoi uscat , presat uniform ca cilind
ru cu diametru de 4-10mm) sau aschii(intre 1 -100 mm, prin macinare tuturor prod
uselor din lemn),dar si sub forma de lemn recuperat si turba (tip carbune). Util
ajele moderne au emisii sub 100 mg CO/m si randamentul atinge valoarea de 90%-tab
.9. Tabelul 9 Echipamente pentru incalzire Tip Sobe cu placi ceramice si Functio
nalitate Modalitatea traditionala cea mai eficienta,existand posibilitatea aprin
derii electrice automate si

cazane pentru butuci din lemn Cazane si sobe pentru pelete Cazane pentru aschii
din lemn
masurare nivel de oxigen in gazul de fum prin senzori(arata cat de completa este
arderea, astfel incat sa se asigure o cantitate optima de aer secundar pentru p
rocesul de ardere prin supape reglabile). Arderea lemnuluiconsta: gazeificare si
,apoi, arderea la temperatura inalta intr-o camera speciala.Cazanul incalzeste u
n rezervor de apa calda pentru utilizare continua. Segmentul cu cea mai mare dez
voltare-cu depozitare redusa si confort ridicat. Aplicatii mari de peste 15kW pe
ntru o cladire de dimensiuni mari si o imobile ale unei societati:alimentare aut
omata cu combustibil, comanda electronica(variatii ale umiditatii combustibilulu
i).
Source: www.energytraining4europe.org
4.Tehnologii sau proceduri dezvoltate in piata EU
Tendinta este limitata in instalare tehnologica-5% ,cu exceptia -in Scandinavia
si Franta ,75% din cladirile nou construite pentru rezidential sector sunt echip
ate cu sisteme de ventilare mecanice pentru alimentare si evacuare -tab.10: Nece
sar a combina:schimbul initial de aer inainte de preincalzire;pompa de caldura s
i pentru apa calda;izolare controlata cand evacuarea aer este in cladire izolata
;utilizare de motoare cu viteza variabila. Tabelul 10 Impactul energetic al sist
emelor de ventilatie naturala(N) si mecanica(M) Regiune Franta-rezidential -10%
pentru incalzire la o locuinta existenta; -30% la una de curand construita Consu
m ridicat electric pentru ventilare(motor): Potential de dezvoltare in 2010 1.No
u construite -Unifamilie N-scade M-creste -Multifamilie M 2.In stoc -Unifamilie
N-constant Nivelul dezvoltatii (% din stoc) 20 80 100 75 Regiune Potential de Ni
velul dezvoltatii dezvoltare in 2010 (% din stoc)
Finlanda 1.Nou construite Rezidential -Unifamilie N-5 M-95 -Multifamilie M-100 2
.In stoc -Unifamilie N-75-80
35 40-de evacuare aer;25-caldura 88-evac;2-caldura

-850 MkWh/anunifamilie; -535 MkWh/anmultifamilie; -1200-comercial sector Prin ef

iciente motoare cu viteza variabila-65% eficienta.
M-creste -Multifamilie N-constant M-creste
25 70 30
M-20-25 -Multifamilie N-30 M-70
85 10-evac.;5-caldura 40 60-evacuare aer
Source:Program ATLAS In sectorul tertiar aerul este controlat si este extins sis
temul de climatizare:in Franta sunt profituri de 8 miliarde in comercializare;in
Anglia peste 50% din noile oficii au instalatii de climatizare;Polonia-95% din l
ocuinte sunt pe ventilatie naturala si 5% mechanic in multifamile;Rusia-predomin
ant natural cu 3-4 schimbari/ora la unifamilie si 1-1,5 la multifamile;Cehia-in
cladiri administrative dezvoltat sistemul mechanic;Ungaria-in sectorul tertiar in
trodusa ventilatia mecanica.
4.1 Viitorul tehnologic
-aplicarea si extinderea cazanelor cu condensare de gaz-cu cel putin 90% eficien
ta; -incalzire prin pereti-umeda si uscata,la temperature joase-economii de pana
la 30%;prin pardoseala -eficacitatea maxim, deoarece ea funcioneaz la temperaturi
joase i poate fi combinat cu sisteme care economisesc energia cum sunt pompele de
cldur i instalaiile solare; -reducere emisii la sistemul de incalzire prin cazane,op
timizare a incalzirii prin introducere RES; -dezvoltarea unui ghid pentru obtine
rea unei eficiente energetice a cladirii cu o calitate buna a aerului si sistem
cu eticheta al produselor si materialelor; -dezvoltarea unei calitati pentru con
fort ,cu energice masuri pentru acceptarea climatului interior si calitatii aeru
lui; -corelare cu masuri de eficienta energetica si elaborare plan pentru cladir
e; -produse eficiente-pentru incalzire,ventilatie,control miscari aer,pre-condit
ionare al alimentarii cu aer;izolare dinamica; -sistemele de reglare,care monito
rizeaza necesarul de caldura al cladirii si actioneaza sistemul- thermostat,temp
orizator, senzori de umiditate, de CO2, sisteme de optimizare (la cladirile mari
se gestioneaza functionarea simultana a racirii si ncalzirii prin comutator orar
programat sau controlul temperaturii ;prevenirea functionarii echipamentelor de
racire pe vreme rece sau stopeaza functionarea echipamentelor pe vreme calda ;r
encalzire aer rece pentru a optimiza confortul n fiecare zona a cladirii;fezabilit
atea

racirii economice, un mod de racire care foloseste automat aerul din exterior cnd e
ste nevoie de racire si cnd acesta este mai rece dect cel din interior, poate fi d
e asemenea studiata-ENERO Ghid) -operare si mentenanta prin sistemul de manageme
nt al cladirii-pentru mbunatatirea reglarii, confortului si securitatatii ;reduce
rea timpului de exploatare al unui echipament, a consumului de energie si emisii
lor de gaze cu efect de sera; implicit se reduce si gradul de uzura al echipamen
telor ;monitorizare mai buna a cladirii si a echipamentelor, incluznd necesarul d
e electricitate, temperatura, costurile de functionare- ENERO Ghid.
Studiu de caz privind auditul energetic al unor cladiri- Solutii necesare de mod
ernizare energetica a instalatiilor de incalzire si preparare a apei calde de co
nsum aferente Aplicatie Cladire de locuit individual a S+P+1E Imbunatatire a con
fortului termic 1.In urma expertizei,inlocuire cazan. 2.Termoizolare conducte de
distributie din subsoluri si boiler. 3.Dotare puncte de consum apa calda cu arm
aturi cu consum redus de apa si montare debitmetru pe circuit la nivelul central
ei Cladire 1.Termoizolarea conductelor de distributie din subsol din de locuit c
ochilii din vata minerala. colectiva- 2.Instalatia de incalzire: bloc -montare c
ontor de caldura general; S+P+10E -montare robineti cu cap de sfera pe racordul
de retur,termostatici,repartitoare de costuri cu evaporare,ventile de aerisire l
a nivelul corpurilor de incalzire;spalare instalatie interioara. 3.Instalatia de
apa calda: -montare contor general, armaturi cu consum redus si debitmetre pent
ru apartament. Avantaje 1.Randament de producere superior si durata de viata;eva
luat dupa masurile de modernizare ale cladirii.
2.Evidentiere a consumului si regla functie de gradul de ocupatie. 3.Urmarirea s
i adaptare la consumul casnic

4.2 Solutii moderne si eficiente propuse

Tehnologie Thermal Technology Performanta de asigurat Consum energetic ridicat S
olutie propusa si realizata Incalzire prin fibra de sticla -Reducere consum cu 4
0%:fibra este incorporata in membrana termoconductibila,aplicata pste mai multe
straturi si plasata sub pardoseala sau pereti ,pe acoperis sau pe conducte,inclu
siv sub pavaj sau pe tavanele teraselor ,si incalzire apa din piscine;fiind alim
entata de un circuit principal;nu emana radiatii electromagnetice;la case noi se
instaleaza sub sapa ,peste un strat de polistiren;distribuie in medie 55 W/mp ,
fiind gestionabila si prin calculator; www.thermaltechnology.ro Caldura pentru o
viata Centrale termice Eurostar pentru reducerea cantitii de combustibil gazos con
sumat. (cu condensare au consumuri de combustibil cu pn la 40% mai mici, iar emisi
ile de bioxid de carbon sunt corespunztor mai reduse) - www. Junkers.ro Noi va tr
atam cu caldura -Cazane,preparatoare pentru apa calda,generatoare de aer cald,si
steme de climatizare,Surse de incalzire alternativa-panouri solare ,pompe de cal
dura www.Termomax.ro Puterea culorii si centrale Motan;Centrala in condensatie ww
w.motan.ro;
Junkers Grupul Bosch Termomax Kber
Durata de viata
Eficacitate Productie

Variotherm Romstal Baxi Romania Buderus Eltim Danfoss

nationala Diversitate tehnologica Economicitate si mentenanta Sistem centralizat
ineficient Randamente mici in sistem centralizat Eficienta Control eficace
Sistemul de nclzire prin perete sau podea, prin canal n pardoseal www.variotherm.ro
Centrale murale,ventilatoare si Sisteme de climatizare www.romstal.ro Centrale mu
rale si de pardoseala pe baza de gaz,standard si in condensare-marca Baxi(pana l
a 348 kW) si Western(produse medium);dotare cu cronotermostate ;si pe baza de co
mbustibil solid;centrale in condensare cu panouri solare-www.baxi.ro Caldura est
e elementul nostru -cazane murale ,cu condensatie si conventionale;cazane fonta
sau otel-www.buderus.ro Ieftin,Curat si Sigur-cazane de incalzire si apa calda,b
oilere,-incalzitoare electrice de apa cu acumulare de caldura sub presiune,cazan
e de baie,schimbatoare de caldura,hidrofoare www.eltim.ro Totul pentru confort i
nterior prin-termostate pentru radiatoare,robinete de echilibrare termica,substa
tii,incalzire electrica prin pardoseala,regulatoare si vane,schimbatoare de cald
ura- www.danfoss.ro Centrale termice controlate prin computer;panouri solare Caz
ane ,arzatoare pe gaz,pompe de circulatie,aparate de conditionat www.Casitherm.r
o Sistem de aer conditionat,ventilare,incalzire si frig Aparate de aer condition
at cu control al temperaturii,umiditatii si puritate aer Perfectiunea caldurii ce
ntrala termica in condensare cu instant de apa calda www.celsius2000.com 1.Pompa
de apa calda instantanee ,cazane electrice pana in 15 kW,sistem de incalzire pr
in pardoseala,radiatoare tip panou-www.laing.hu 2.Calitate germana garantata-caz
an pe combustibil solid,boiler mixt,cazan electric,pompewww.laing.ro Instant Ele
ctric De Apa calda incalzitor de apa calda-Platinum www.atmor.ro 1.Boiler pe gaz
www.wolf-heiztechnik.de 2.Boilere,ventilatoare,conducte www.Negarra.com
Schenderlein Functionare necontrolata Casitherm Diversitate Electromec Dipet Kes
ton Laing Temperaturi ridicate vara si necompensate Durabilitate Emisii ridicate
de noxe Diversitate in solutii Siguranta in functionare Performanta
Atmor Wolf Instal

Purmo Eurato Wesper Air Systemair Clima Therm ClimaLux MultiSplit MatriXclima Fe
rroli Frigorex Unicomp Neura Kapitherm StiebelEltron Trapec
Elemente durabile Diversitate technologica Durabilitate Cercetare pentru calitat
e Asigurare confort si calitate Control eficace Siguranta Elemente durabile Sigu
ranta Eficacitate Performanta Diversitate Asigurare confort si calitate Durabili
tate Cldire eficientmediu confortabil cu consum minim
Radiatoare panou in instalatii de incalzire dotate cu pompa si agent termic apa w
ww.purmo.ro Instalatii frigorifice-vitrine,insule,centrale www.eurato.ro Echipam
ente de aer conditionat www.promoterm.ro Centru de cercetari-Suedia-calitate a a
er interior:masurare viteza pentru determinare camp dinamic in incapere;testare
a functionarii grup de ventilare;temp.bobinaj motoare Instalatii pentro viata ter
mice,climatizare ,ventilatie www.ClimaTherm.ro Servicii la cheie-climatizare,incal
zire,ventilare,purificare,tratar aer www.ClimaLux.ro Sisteme profesionale convena
bil si eficient unitati interioare si exterioare www.Ige.ro Unitati terminale de
tratare a aerului instalatii,racitoare,panouri termoizolante,centrale termice www
.ascomi.ro Incalzire si climatizare-minicentrale de tratare aer,ventiloconvectoa
re Totul pentru technica frigului-echipament ventilare-conditionare www.frigorex
.ro Solutii complete pentru aer conditionat,incalzire si ventilatie www.unicomp.
ro Pompe de caldura-valoare COP de 8; modu complex de ventilatie si aerisire AER
O300 Distributia caldurii si frigului in pereti printr-o retea de vase capilare
pentru a realize racirea pasiva in sistemele cu pompa de caldura tip apa-apa Sis
tem mixt :panouri solare si pompe de caldura aer- apa pentru apa calda menajera
si incalzirea de iarna!
www.trapec.ro
Consultanta: temperatura recomandat pentru birouri -19oC ; clase de curs-16oC 18o
C.Combustibil pentru nclzire:electricitatea este un combustibil curat dar relativ
scump;factorul de putere necesar -0.9;gaz natural -ieftin i curat, dar nu e dispo
nibil n toate locurile;pcura este furnizat la anumite densiti i puteri calorifice- mai
ieftin dar are

putere calorific mai mic i necesit nclzire pentru a asigura vscozitate necesar pentru
ztor-mai multe emisii nocive;combustibil solid nu e scump dar necesita spaii de de
pozitare si impact mai mare asupra mediului;GPL este curat (n mod normal Propan s
au Butan), dar scump.Economii de energie prin montare: repartitoare de costuri i
robinei termostatici-minim 25-35%.
5.Ghid Practic
Recomandarile vizeaza pentru economii importante:sistemele de incalzire sau HVAC
,distributie si reglaj.
Climatizare Consum de gaz natural
Inlocuire frecventa a agentului frigorific clorofluorocarbon CFC Esti mai bine in
format=Esti mai bine protejat -Persoanele cu venituri reduse primesc ajutoare ba
nesti pentru achizitia de centrale termice individuale sau arzatoare automatizat
e. www.anrgn.ro -De la 1.09. 2007,conform Directivei 55/2003 privind reglementar
ea pietei interne de gaze naturale si Codului fiscal:facturarea gazelor este in
functie de puterea calorifica a lor-difera dupa regiune sau tara si amestec in t
ransport(in Muntenia cu 10% mai mare fata de Ardeal); Legea gazului nr .351/2004
-factura exprimata in unitati de Energie-[kWh]=Volum gaze[mc]xPuterea calorifica
superioara(PCs)[kWh/mc]; -Grad de deschidere:noncasnici-100% de la 01.01.2007 s
i casnici-100% de la 01.07.2007; -Instalare aparat de utilizare gaz:1.obtinere a
ccord de la distribuitor;2.realizare,proiect si executie instalatie de alimentar
e de la o firma autorizata ANRGN;3.montaj aparat de o firma autorizata ISCIR;

-Verificare si reparare aparate de utilizare-firme autorizate ISCIR;verificare-l

a max. 2 ani si revizie periodica-10 ani instalatii de utilizare. Taxa de recicl
are taxa verde Montarea detectoare automate de gaze Taxa- pentru electronice si ele
ctrocasnice-de la 1 .04.2007-va fi calcultata in functie de greutatea produsului
- pana la 20 euro la electrocasnice albe, si 10 la echipamentele IT Ziarul Adevaru
l:Necesar sa avertizeze sonor sis a ntrerup automat alimentarea n cazul n care au lo
c scurgeri de gaze: de la aragaz, central termic, arztor etc.si suprafeele vitrate s
unt parial sau n totalitate constituite din geamuri cu grosimea mai mare de patru m
ilimetri sau din geamuri de construcie special (securizat, termopan etc.)"-Ordin M
EC nr. 713/ 2004(in 2005 erau conectati 2,3 milioane de consumatori casnici
Obligativitatea instituiilor i unitilor de interes public Centrale termice pe combus
tibil gazos pentru spatii de locuit Avantajele centralelor termice si ale benefi
ciarului
De a numi personal tehnic responsabil pentru prevenirea accidentelor i avariilor
produse la echipamentele din domeniul ISCIR-exploatarea acestor bunuri s se fac nu
mai prin personal tehnic de specialitate, autorizat de ISCIR. Verificare etichet
a CE si de Randament;inlocuirea uneia vechi pe timp de iarna conduce la o scader
e a facturii cu 30%;verificati temperatura anormala a gazelor de ardere ,indiciu
a randamentului scazut-www.iscir.ro Avantajele centralelor termice eficienta te
rmica mare: 90 - 109 % flexibilitate fata de spatiile de montare: bucatarii, ves
tibul, bai, debarale, pivnite, etc. conform normelor n vigoare functioneaza si la
presiuni scazute ale gazului natural echipamente compacte emisii reduse de noxe
varianta cu tiraj fortat funtioneaza cu accesorii minime - tubulatura dubla pen
tru admisie aer proaspat / evacuare gaze arse complet automatizate - ex. termost
at camera, regulator cu senzor exterior Avantajele beneficiarului centralei term
ice

Impuneri prin reglementari

Rezervor de stocaj Optimizare echipamente Alegere pompa de caldura si tip de fur
nizare sura Pardoseala radianta

autodeterminarea confortului independenta fata de sistemul centralizat - ex. Var

a - lipsa apei calde menajere, toamna cand temperatura exterioara este scazuta c
onsum redus de combustibil confort optim de caldura si a.c.m. 24/24 h Source:Aso
ciatia Producatorolor si Importatorilor de Centrale Termice www.apict.info 1. Or
din MEC nr. 713/2004- Toate ncperile n care se monteaz aparate de utilizare a gazelo
r naturale se prevd cu suprafee vitrate, sub form de ferestre, luminatoare cu geamu
ri, ui cu geam sau goluri, toate la exterior sau spre balcoane ori spre terase vi
trate cu suprafa minim total de: -0,03 m2 pe m3 de volum net de ncpere, n cazul constr
ciilor din beton armat; -0,05 m2 pe m3 de volum net de ncpere, n cazul construciilor
din zidrie. Pentru nclzirea de apartament, centrala termic se monteaz n buctrie, balc
vestibul, la subsol sau la alt nivel unde nu blocheaz calea de evacuare a persoa
nelor. Rezistenta electrica produce noaptea caldura, stocata in rezervor si util
izata ziua. Apa calda -dusuri sau robinete cu debit redus pentru consum cu 30% m
ai mic:izolare/ curatare rezervor sau conducte si fara scurgeri; temperatura ape
i de maxim 60C prin reglaj de preselectie(economie de pana la 50%) Marimea obiect
ivului ce urmeaza a fi incalzit si terenul cladirii;zona geografica -apa, aer,so
l in care se afla obiectivul; -posibilitatile de instalare a altor sisteme de in
calzire (gaze, combustibil lichid,gaz lichefiat, etc.) ; conditiile de alimentar
e cu energie electrica (retea mono sau trifazica, puterea electrica maxima permi
sa pe racordul electric). Distribuie caldura cu valori optime de umiditate si st
ratifica temperature- economii de energie de 20-30%;prin conducte din polietilen
a reticulata la distante de 10 30 cm una de cealalta, la 3-5 cm sub suprafata pa
rdoselii. Circulatia apei la 45C asigura o temperature a pardoselii de 29C. Source
: www.energytraining4europe.org 1.Ghid ARCE:Nu acoperiti caloriferele si robinet
ele termostatice cu draperii sau cu piese de mobilier ; Pentru a asigura circula
tia corecta a aerului in incapere, nu asezati mobilier la distante mici de calor
ifer ;In timpul iernii, deschideti ferestrele pentru aerisire numai pentru scurt
timp si numai dupa ce puneti termostatul pe pozitia antiinghet.Montaj n spatele
radiatoarelor, pe faa interioar a peretelui exterior, a unei plci izolatoare i refle
ctorizante, pentru creterea eficienei corpului de nclzire. 2.Mentenanta asigura econ
omii un consum de 5% si reduce emisiile: -Instalaii de nclzire termica prin:nlocuire
vane defecte de pe circuitul de distributie, pentru
NU,daca vrei economii de energie pe ansamblul cldirii

eliminare pierderi de agent termic;termoizolarea conductelor de distribuie; elimi

nre depuneri prin splarea chimic a tuturor elementelor din instalatii;(re)echilibra
rea hidraulic a instalaiei de nclzire i montarea pe coloane a unor dispozitive de reg
laj adecvate;montarea ventilelor de dezaerisire la nivelul corpurilor de nclzire i
la capt de coloane;revizia arzatoarelor; -Sobe casnice: montare elemente de obtur
are a tirajului pe durata nefuncionrii;curarea lor si a canalelor sau cos de fum;ver
ificare tiraj; -Instalaii de ventilare si climatizare:reparare grile de evacuare
a aerului viciat de la bi i buctrii;verificare funcionalitii canalelor verticale de ve
tilare natural si montaj organe de nchidere i reglaj la gurile de ventilare care fu
ncioneaz ca prize de aer proaspt; -Instalaii de ap cald menajer:repararea tuturor arm
ilor defecte;utilizarea perlatoarelor pentru reducerea debitului de ap cald;montar
ea debitmetrelor pe branamentul de alimentare cu ap cald la intrarea n cldire.