PDF

Studiu de fezabilitate
Completarea sistemului existent de incalzire si preparare apa

calda menajera cu sisteme care utilizeaza energie solara si
energia geotermala pentru
Unitatea de asistenta medico-sociala
SADOVA
BENEFICIAR: CONSILIUL JUDETEAN DOLJ
FOAIE SEMNATURI
Studiu de fezabilitate
Completarea sistemului existent de incalzire si preparare apa
calda menajera cu sisteme care utilizeaza energie solara si
energia geotermala
Parte tehnica:
Ing. Bogdan Popescu
Proiectare si dimensionare:
Ing. Ovidiu Marinescu
Sef Proiect:
Ing.Bogdan Popescu
Analiza Financiara:
Ing.Chirea Oana
CUPRINSUL
STUDIULUI DE FEZABILITATE
CAPITOLUL A: Piese scrise
(1) Date generale
1. Denumirea obiectivului de investitii
2. Amplasamentul
3. Titularul investitiei
4. Beneficiarul investitiei
5. Elaboratorul studiului
(2) Informatii generale privind proiectul

1. situatia actuala
2. descrierea investitiei:
a) necesitatea si oportunitatea promovarii investitiei
b) scenariile tehnico-economice (scenarii propuse, scenariul recomandat)
c) descrierea constructiva, functionala si tehnologica
3. date tehnice ale investitiei:
a) zona si amplasamentul;
b) statutul juridic al terenului care urmeaza sa fie ocupat;
c) situatia ocuparilor definitive de teren
d) studii de teren:
e) caracteristicile principale ale constructiilor din cadrul obiectivului de investitii
f) situatia existenta a utilitatilor si analiza de consum:
3
g) concluziile evaluarii impactului asupra mediului;

4. durata de realizare si etapele principale; graficul de realizare a investitiei.
(3) Costurile estimative ale investitiei

1. valoarea totala si devizul general
2. esalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investitiei.
(4) Analiza cost-beneficiu

1. identificarea investitiei si definirea obiectivelor
2. analiza optiunilor
3. analiza financiara; calcularea indicatorilor de performanta financiara
4. analiza de senzitivitate;
5. analiza de risc.
(5) Sursele de finantare a investitiei

(6) Estimari privind forta de munca ocupata prin realizarea investitiei
(7) Principalii indicatori tehnico-economici ai investitiei
(8) Avize si acorduri de principiu
CAPITOLUL B: Piese desenate
CAPITOLUL A: Piese scrise

(1) Date generale
1. Denumirea obiectivului de investitii
Completarea sistemului existent de incalzire si preparare apa calda menajera cu sisteme care utilizeaza
energie solara si energia geotermala care conduc la imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului la Unitatea de
Asistenta Medico-Sociala Comuna Cetate, jud. Dolj.
2. Amplasamentul:
Judetul
Dolj
Localitatea
Com. Sadova
Strada
Numarul
3. Titularul investitiei:
Consiliul Judetean Dolj
4. Beneficiarul investitiei:
UAMS Sadova, com. Sadova, jud. Dolj
5. Elaboratorul studiului:
NOVA INVEST, Str.Fratii Golesti, Bl.M 18 C, SC 1, AP 17

1. Situatia actuala si informatii despre entitatea responsabila cu implementarea proiectului
UAMS Sadova, com. Cetate, jud. Dolj este o unitate ce functioneaza in imobilul aflat in administrarea
Consiliului Judetean Dorj. Cladirea este amplasata in partea centrala a comunei Sadova. Cladirea este
construita in anii 1947 dupa un proiect specific instutiilor cu profil de asistenta si tratament medical.
Realizand deprecierea continua a calitatii aerului si apei, Consiliul Judetean Dolj a luat hotararea alocarii unor
fonduri pentru modenizarea sistemelor actuale de producere a energiei termice. Acestea urmeaza a fi inlocuite
sau completate cu sisteme care folosesc energii regenerabile, nepoluante. In acest sens s-a stabilit o serie de
obiective la care se vor implementa prioritar sistemele de energie regenerabila. Intre acestea se numara si
UAMS Sadova, din com. Sadova, judetul Dolj.
Unitatea este amplasata intr-o zona relativ izolata, ocupand o suprafata de circa 10400mp si este alcatuita
din mai multe corpuri si anexe :
Pavilionul spitalului se va analiza si lua in calcul doar parterul ; demisolul nu este incalzit
Magazie
Magazie lemme
Garaj
Bazin
Alte anexe
Din punct de vedere al volumului se va analiza doar situatia pavilionului central :
Suprafata totala este de 373.86mp, din care 367.86 suprafata utila
Holurile au ca suprafata 80mp si inaltime de 3.66m, rezultand un volum de 292.8MC
Camerele institutiei au inaltimea de 4.6m, suprafata de 293mp ; un volum de 1349.18MC
VOLUMUL TOTAL al pavilionului central este de 1641.98MC

Din punct de vedere al termoizolatiei cladirii
Nu exista un audit termic pentru acest imobil
Imobilul nu este prevazut cu termosistem
Structura imobilului este din caramida plina
Imobilul este prevazut cu geamuri termopan
Incalzirea imobilului se face cu radioatoare de fonta

Cladirea are asigurate toate utilitatile si este prevazuta cu instalatie de incalzire centrala, beneficiind de apa
calda de consum. Agentul termic este furnizat de centrala termica proprie functionand pe combustibil solid
(lemne) si are in compozitie un cazan de pardoseala, cu puterea nominala de 80 kW. Centrala nu furnizeaza
agent termic pentru incalzirea apei calde de consum ; unitatea este prevazuta cu 2 boilere electrice cu
acumulare.
In total exista :
8 lavoare
2 cazi de dus
8 spalatoare ; insumand 18 de consumatori de apa calda de consum.
Temperatura apei reci din zona/localitatea in care se afla amplasata cladirea are o medie de 10 grade C.
Numarul mediu de persoane pe durata unui an este de 54. Acestia se impart in pacienti si personalul calificat
sau necalificat al institutiei astfel :
6
Beneficiari 25 (nr paturi 25)

Personal angajat 29
o 1 medic
o 7 asistente
o 4 cadre aministrative
o 7 infirmiere
o 3 ingrijitoare
o 2 bucatarie
o 1 spalatori
o 3 muncitori (electrician, instalator,etc.)
Luand in considerare actuala dimensionare a solutiei existente pentru prepararea apei calde de consum si
numarul de 66 de consumatori de apa calda de consum s-a decis asigurarea unui consum mediu de 3000 litri
apa calda /zi
Calculul s-a efectuat astfel :
25 pacienti x 85 litri ACC/pers/zi = 2125 litri ACC/persoana/zi

29 personal x 5 litri ACC/pers/zi = 145 litri ACC/persoana/zi
Pentru bucatarie, care este racordata separat la un boiler, s-a estimat un consum de aproximativ
500 litri apa calda de consum
S-a calculat o rezerva de circa 200litri pentru situatii in care spitalul este suprasolicitat ca numar de
pacienti.
Detaliem in tabelul de mai jos curba de consum pe periada unui an :

Consum mediu zilnic:
3000
litri, la 45 grade Celsius
Grad de
Consum mediu zilnic
Consum lunar
Observatii
ocupare
[litri]
ianuarie
100.00%
3,000
februarie
100.00%
3,000
martie
100.00%
3,000
aprilie
100.00%
3,000
mai
100.00%
3,000
iunie
100.00%
3,000
nu exista luna din an in care institutia
sa intre in pauza de functionare
iulie
100.00%
3,000
august
100.00%
3,000
septembrie
100.00%
3,000
octombrie
100.00%
3,000
noiembrie
100.00%
3,000
decembrie
100.00%
3,000
Detaliem in tabelul de mai jos curba de consum pe perioada unei zile :

Consum zilnic (litri):
3000
Interval orar
Pondere consum orar ACC

in consumul mediu zilnic total
Echivalent consum
orar
apa calda
[litri]
0..1
1..2
2..3
3..4
4..5
5..6
6..7
7..8
8..9
9..10
10..11
11..12
12..13
13..14
14..15
15..16
16..17
17..18
18..19
19..20
20..21
21..22
22..23
23..24
TOTAL
1.0%
1.0%
1.0%
1.0%
1.0%
2.0%
4.0%
7.0%
7.0%
7.0%
6.0%
7.0%
7.0%
8.0%
8.0%
5.0%
4.0%
6.0%
6.0%
5.0%
3.0%
1.0%
1.0%
1.0%
100%
30
30
30
30
30
60
120
210
210
210
180
210
210
240
240
150
120
180
180
150
90
30
30
30
3000
Cladirea este de forma paralelipipedica, si areun acoperis din tigla ceramica, cu o suprafata generoasa de
27m (lungime) x 16m (latime). Inaltimea de la streasina este de maxim 8m, unghiul de inclinare fiind mai mare
de 20grade (aproximat 35-40 grade).
Centrala termica dispune de cladire individuala, de asemenea cu un acces facil si cu o suprafata adiacenta
de depozitare foarte generoasa.
2. Descrierea investitiei
a) Necesitatea si oportunitatea promovarii investitiei
Realizarea investitiei conduce la rezolvarea mai multor necesitati si indeplinirea mai multor deziderate:
- reducerea consumului de combustibil conventional si, implicit, protectia mediului prin diminuarea
consistenta a emisiei de gaze cu efect de sera
- exemplu de buna practica si implicare sociala
- stimularea constiintei societatii civile in ceea ce priveste protectia mediului
- contributie la indeplinirea politicilor nationale, regionale si locale in domeniul mediului si al energiei
- aport la efortul Romaniei de a-si indeplini obligatiile asumate prin tratatele europene si internationale la
care a aderat
8
reducerea costurilor cu energia termica, degrevand astfel bugetul Beneficiarului

cresterea confortului
Recentul program lansat de Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile prin Administratia Fondului pentru Mediu,
al carui obiect este finantarea nerambursabila intr-un procent de maxim 80% din Fondul pentru Mediu a
proiectelor de nlocuire a sistemelor clasice de nclzire cu sisteme care utilizeaz energia solar, geotermal,
etc. constituie o buna oportunitate pentru implementarea proiectului.
Cadrul specific proiectului
Dintre toate sursele de energie care intr n categoria surse ecologice i regenerabile, energia solar se
remarc prin instalaiile simple i costurile reduse ale acestora pentru obtinerea unor temperaturi n jur de
100C.
ntr-un interval de 20 de minute, Soarele furnizeaz echivalentul consumului energetic anual al omenirii. Pe
teritoriul Romniei, pe o suprafaa orizontal de 1m2, se poate capta anual o cantitate de energie cuprins ntre
900 i 1450 kWh, dependent bineneles i de anotimp.
Radiaia medie zilnic poate s fie de 5 ori mai intens vara dect iarna. Dar i pe timp de iarn, n decursul
2
unei zile senine, se pot capta 4 5 kWh/m /zi, radiaia solar captat fiind independent de temperatura
mediului ambiant.
Aportul energetic al sistemelor solare termice la necesarul de cldura i de ap cald menajer din Romnia
este evaluat la circa 1500 mii toe (tone echivalent petrol), ceea ce reprezint aproximativ 50% din volumul de
ap cald de consum sau aproape 15% din necesarul de nclzire curent.
Conversia energiei de radiaie n energie termic se face cu ajutorul colectoarelor solare.
O instalaie de conversie a energiei solare n energie termic, cu aplicabilitate n cladiri, este prevzut n
general cu urmtoarele echipamente:
- colectoare solare;
- dispozitive de stocare a cldurii solare (vase de acumulare);
- reea de conducte pentru transportul i distribuia clduri solare la consumator (circuit solar tevi,
pompa de circulatie, aerisitoare, filtru de impuritati, dispozitive de umplere/golire a instalatiei, fluid
caloportor, etc.);
- elemente de automatizare a ntregului proces de producere, stocare, transport i distribuie a cldurii
solare (controller, senzori)
- aparatura i dispozitive de sigurana i control (termometre, manometre, supape de suprapresiune, etc).
Deasemenea,pentru continuitatea functionarii sistemului solar,acesta se poate completa cu o pompa de
caldura (PDC),care foloseste energia regenerabilaa solului sau a panzei freatice. Principul de functionare al
PDC este in linii mari urmatorul:
Modul de functionare unei PDC este bazat asa dar pe principii foarte simple, care necesita foarte putine piese
in miscare, acest fapt crescand semnificativ durata de viata unei pompe de caldura fata de alte surse de
incalzire. PDC nu necesita revizii regulate, nu emite noxe, se poate amplasa oriunde, este silentioasa si este mai
ales o investitie sigura in viitor.
O mica pompa de caldura avem fiecare in casa si anume un frigider. In anul 1876 ing. german Carl Paul
Gottfried von Linde obtine un patent pentru primele frigidere produse care functioneaza dupa aceleasi
principii ca PDC, in acest caz invers. In interiorul sau e rece, daca punem mana in spatele sau unde este
condensatorul simtim caldura extrasa din bunatatile depozitate calde in el. O viata fara frigider este de
neinchipuit in zilele noastre, la fel va fi si cu pompa de caldura deoarece ea functioneaza la fel de sigur cu costuri
inegalabile. Asadar principiul pompei de caldura este unul vechi si nicidecum o noutate cum vor unii sa creada.
In Suedia aproape toate casele construite noi folosesc pompa de caldura ca sistem de incalzire standard,
Elvetia la randul ei este fruntas in Europa centrala pe acest domeniu cu aproape 70% din casele noi construite
care folosesc pompa de caldura.
Pompele de caldura comercializate de catre Solartec Solarsystems SRL sunt reversibile si pot indeplini ambele
cerinte, incalzire si racire.
Performante/Precizari
Performanta unei PDC este prescurtata cu COP ( Coefficient Of Performance ). Coeficientul de performanta ne
indica cata caldura termica se obtine dintr-o anumita cantitate de energie electrica investita. Este absolut
important ca in legatura cu COP-ul indicat sa fie indicata temperatura sursei de caldura, sursa de caldura si
temperatura obtinuta a agentului termic. Exemplu: W10/W35 ne indica faptul ca PDC Apa/Apa preia 10 C din
panza freatica si preda 35 C agentului termic. Alte forme de prescurtare a acestor valori termice sunt de ex.
S0/W35 la pompe Sol/Apa, L7/W35 la pompe Aer/Apa.
COP-ul depinde de diferenta intre temperatura sursei de caldura si temperatura agentului termic. In consecinta
si pentru a obtine o eficienta maxima este de dorit ca ecartul intre temperatura sursei de caldura si agentul
termic sa fie cat mai mic.
Folosirea sistemelor clasice de incalzire cum ar fi radiatorul necesita agent termic la temperaturi inalte,
de ex. 67 C. Pentru a putea incalzi un spatiu cu acest sistem de incalzire este necesara o PDC inovativa,
PDC-urile avand o limita la 55 C
Concluzia celor indicate este faptul ca eficienta unei PDC creste o data cu scaderea ecartului de temperatura
dintre sursa de caldura si agent termic. Constatand ca o PDC are un COP de 5,8 la W10/W35 spunem de fapt
ca aceasta PDC produce din 1KW de energie electrica 5,8 KW energie termica.
EER (Energy Efficiency Rating) este COP-ul in regim de racire al PDC. Forta de racire este foarte importanta;
necesarul de racire fiind mai mare decat necesarul de incalzire si PDC dezvolta in aceeiasi configuratie mai
putina forta de racire decat forta de incalzire. Dat find asta forta termica al PDC va fi determinata de necesarul
de racire, un aspect foarte important la alegerea PDC potrivite.
Regimul de functionare
Monovalent: PDC furnizeaza toata energia necesara

Bivalent: PDC furnizeaza energia necesara impreuna cu alte siteme
Pompele de caldura moderne sunt sisteme monovalente, exceptie facand modelul Aer/Apa. Faptul ca energia
captata este la dispozitie 365 zile din an, zi si noapte este unic in domeniul energiilor neconventionale
(energia solara si eoliana nu sunt disponibile non stop). Energia captata de PDC Apa/Apa provine din interiorul
pamantului unde temperaturile sunt foarte mari. Aceasta energie este practic inepuizabila, temperatura apei in
panza freatica fiind practic constanta pe toata durata anului. Energia captata de PDC Sol/Apa provine de la
soare care trimite spre terra zilnic cantitati uriase de energie, aceasta fiind inmagazinata in sol.
Evaluarea fiecarei situatii in parte este foarte importanta pentru a alege PDC potrivita pentru situatia data
deoarece o PDC dimensionata corect duce la eficientizarea sistemului energetic cu costuri de exploatare
minime, fara uzura suplimentara a componentelor si siguranta investitiei in viitor. In acest sens Solartec
Solarsystems srl va pune la dispozitie mult know how, personalul este in contact permanent cu departamentele
tehnice ale producatorilor, training-uri sunt absolvite cu regularitate direct la producatori. Ba mai mult, Solartec
Solarsystems srl va ajuta la proiectarea si implementarea sistemului complet de incalzire, climatizare si
prepararea apei calde prin eficientizarea acestuia si prin proiectarea in asa fel ca toate componentele necesare
sa conlucreze optim. Panourile solare pot da un supliment substantial la incalzirea spatiului locativ, ele ajuta
PDC foarte efectiv, costurile de exploatare a spatiului locativ fiind astfel eficientizate la maxim.
10
Modele/Avantaje
Apa/Apa
Pompa de caldura Apa/Apa est PDC cu cele mai mari COP-uri. Acest fapt se
datoreaza nivelului constant de temperatura a apei din panza freatica pe toata perioada anului si care pe
o
deasupra este relativ mare pentru pretentiile unei pompe de caldura, o temperatura cuprinsa intre 8 - 12 C. In
cazul in care panza freatica este la o adancime rezonabila si asigura un debit constant de apa atunci PDC
Apa/Apa este varianta ideala. Apa este extrasa dintr-un put de extractie iari dupa ce PDC a extras o anumita
cantitate de energie ea este reinjectata in sol printr-un al doilea put aflat la o anumita distanta in aval fata de
directia de curgere a apei in panza freatica (bucla de captare deschisa).
PDC Apa/Apa foloseste apa din panza freatica, lacuri, ape curgatoare sau ape reziduale. Energia din panza
freatica provine din interiorul terrei und temperaturile sunt foarte inalte, aceasta energie este practic inepuizabila.
Apa din panza freatica trebuie sa indeplineasca anumite conditii in ceea ce priveste calitatea ei, in cazul in
care nu sunt indeplinite aceste conditii apa din panza freatica va trece printr-un schimbator de caldura extern
inainte de a ajunge la PDC pentru a proteja schimbatorul de caldura din placi. O exceptie placuta fac modelele
SCHRAG care sunt echipate cu un schimbator de caldura inovativ din tevi special tratate care accepta orice
lichid fara niciun fel de restrictii!!
Avantaje:
COP-uri realizabile foarte mari

Sursa de energie inepuizabila
Racire pasiva la tarif inegalabil, curentul consumat de pompa de extractie / recirculare sunt singurele
costuri
Foraj ieftin, posibilitati diverse de folosire a apei din putul forat
Puteri realizabile foarte mari
Fara restrictie la calitatea apei in cazul modelelor SCHRAG
Dezavantaje:
Restrictie la calitatea apei in cazul PDC cu schimbator de caldura in placi

Panza freatica nu este accesibila peste tot
11
Sol/Apa
Pompa de caldura Sol/Apa capteaza energia solara

inmagazinata in straturile superioare a terrei printr-o bucla inchisa. Se face deosebire intre
PDC cu sonda plana la o adancime de ca. 1,5 m

PDC cu sonda in adancime in functie de sol si putere de pana la 250 m
PDC cu vaporizare directa cu sonda plana la o adancime de ca. 1,5 m
In regim de racire aceasta PDC inmagazineaza caldura extrasa din casa in pamant, gata pentru a fi extrasa in
regim de incalzire. Solul preia astfel functia unui vas tampon supradimensional.
Avantaje:
COP-uri realizabile foarte mari

Sursa de energie inepuizabila
Racire eficienta si economica
Puteri realizabile foarte mari
Dezavantaje:
Foraj in adancime costisitor

Sonda plana necesita mult spatiu, sapaturi
Aer/Apa
Desi pompa de caldura Aer/Apa ofera cel mai mic

COP ea este foarte apreciata si vanduta pentru faptul ca instalarea ei este foarte simpla, fara forari si sapaturi.
Ea poate fi cel mai usor adaptata situatiei la fata locului si ofera cele mai multe solutii prin diferitele moduri de
instalare cum ar fi instalarea in cladire, instalarea in exterior, versiunea split. Pompa de caldura Aer/Apa
capteaza energia solara inmagazinata in aerul inconjurator. PDC Aer/Apa este singura PDC care nu poate
functiona in regim monovalent. Ea necesita in situatii de ger sever suplimentarea cu alte surse de energie, de
regula rezistenta electrica. Solartec Solarsystems srl va ofera diferite posibilitati in acest sens.
Avantaje:
12
COP-uri realizabile mari

Instalare simpla, costuri minime
Ideal pentru eficientizarea sistemelor de incalzire existente
Ideal pentru zone fara alte surse de energie, fara apa freatica accesibila
Ideal pentru recuperarea energiei si dezumificarea aerului din incaperi pentru incalzirea apei calde
menajere
Ideal pentru incalzirea piscinelor, modele speciale, foarte accesibile
Dezavantaje:
Regim de functionare bivalent

COP redus la temperaturi joase
b) Scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investitii pot fi atinse

S-au luat in analiza doua scenarii.
In ambele cazuri s-au avut in vedere urmatoarele:
Beneficiile de mediu ale investitiei
Beneficiile economico financiare ale investitiei
Locul si suprafata disponibila pentru amplasarea campului de colectoare solare
Situatia instalatiilor existente
In urma discutiilor purtate cu managementul institutiei beneficiare, s-a ajuns de comun acord la concluzia ca
o
prepararea in instalatia solara a unui volum mediu zilnic de litri de apa calda de consum la 45 C este
satisfacator in aceasta etapa, caci se vizeaza si o optimizare a costurilor investitiei. In anii ce vor urma, daca se
constata o crestere semnificativa a cererii, sistemul se va extinde, fiind scalabil.
In analiza s-au considerat urmatoarele curbe de consum zilnice si anuale, care emuleaza tendinta de evolutie
reala a consumurilor:
Consum mediu zilnic:
3000
Consum lunar
Grad de
ocupare
ianuarie
februarie
martie
aprilie
mai
iunie
100.00%
100.00%
100.00%
100.00%
100.00%
100.00%
Consum mediu zilnic

[litri]
3,000
3,000
3,000
3,000
3,000
3,000
13
litri, la 45 grade Celsius

Observatii
nu exista luna din an in care institutia

sa intre in pauza de functionare
iulie
august
septembrie
octombrie
noiembrie
decembrie
100.00%
100.00%
100.00%
100.00%
100.00%
100.00%
3,000
3,000
3,000
3,000
3,000
3,000
Consum zilnic (litri):
3000
Interval orar
Pondere consum orar ACC

in consumul mediu zilnic total
Echivalent consum
orar
apa calda
[litri]
0..1
1..2
2..3
3..4
4..5
5..6
6..7
7..8
8..9
9..10
10..11
11..12
12..13
13..14
14..15
15..16
16..17
17..18
18..19
19..20
20..21
21..22
22..23
23..24
TOTAL
1.0%
1.0%
1.0%
1.0%
1.0%
2.0%
4.0%
7.0%
7.0%
7.0%
6.0%
7.0%
7.0%
8.0%
8.0%
5.0%
4.0%
6.0%
6.0%
5.0%
3.0%
1.0%
1.0%
1.0%
100%
30
30
30
30
30
60
120
210
210
210
180
210
210
240
240
150
120
180
180
150
90
30
30
30
3000
Pentru alegerea tehnologiei colectoarelor solare se iau in considerare urmatoarele criterii:

1. Functionalitatea instalatiei solare pe perioada intregului an.
2. Grad inalt de functionare si cu radiatie difuza, nu numai cu radiatie solara directa.
3. Colectoare solare cu capacitate termica specifica mica acestea reactionand cel mai eficient la variatiile
radiatiei luminoase, captand si transferand deindata energia solara.
4. Productivitate medie anuala ridicata. Se urmareste productivitatea nu numai din sezonul cald, ci,
indeosebi, cea din perioada rece a anului, cand se simte mai acut necesarul de energie termica.
5. Incadrarea optima in peisajul arhitectonic al amplasamentului.
6. Impact minim asupra functionalitatii instalatiei in cazul aparitiei unui defect accidental la vreunul din
elementele active ale campului de colectoare.
14
7. Comportament foarte bun la factori climatici (vant, grindina, zapada, praf)

8. Pierderi minime de presiune in circuitul hidraulic al buclei solare, ceea ce se transpune intr-un consum
mai mic de energie electrica pentru pompa de circulare, avand consecinte pozitive atat in ceea ce
priveste costurile de operare, cat si in ceea ce priveste protectia.
9. Pastrarea in timp a performantelor energetice ale colectoarelor.
In plus, se urmareste ca actuala instalatie termica sa fie cat mai putin afectata de implementarea sistemului
termo-solar.
Capacitatea de productie a colectoarelor solare s-a aproximat astfel:
La o radiatie solara de 800 W/m2, 1m2 de suprafata absorbanta determina cresterea temperaturii a 100 l apa
0
din vasul de stocare cu T=35 C, intr-o zi (8 ore de radiatie solara directa).
Pentru alegerea PDC potrivita s-au avut in vedere urmatoarele considerente :
Gradul de izolatie termic al cladirii

Numarul de persoane, necesarul de apa calda menajera
Suprafata spatiului locuit si incalzit in mp, orientarea cladirii/camerelor inspre sud, inaltimea camerelor
incalzite, determinarea fortei de incalzire si racire necesara
Suprafata terenului pe care este amplasata cladirea
Cladire in constructie sau cladire deja construita
Cladire cu sistem de incalzire existent sau in constructie
Sistem de incalzire cu agent termic la temperatura inalta/joasa
Locatia geografica a cladirii, factori meteo
Posibilitatea de captare a sursei de caldura (apa, sol, aer)
Existenta, puterea si fazarea a retelei electrice
Existenta altor surse de incalzire
Avand in vedere cele expuse ajungem la concluzia ca orice PDC trebuie aleasa exact pentru locatia unde i-si
va indeplini sarcina, dimensionarea este esentiala pentru functionarea PDC in regim corect. O PDC
dimensionata incorect duce la costuri de exploatare mai mari, la uzura PDC peste limita necesara si implicit la
pierderea avantajului ei cel mai mare: producerea celui mai ieftin KW intre sisteme de incalzire!
Necesarul termic unei cladiri trebuie vazut foarte diferentiat. De regula in Romania lipseste un calcul de
necesar energetic facut de arhitect respectiv proiectant, fapt care ingreuneaza gasirea solutiei optime. Ca
sa determinam necesarul energetic unei cladiri trebuie sa stim care este amprenta ei termica respectiv pe unde
se pierde caldura. In mare piederile de caldura se pot cataloga asa:
40% prin ferestre si usi exterioare

27% prin pereti exteriori
24% prin acoperis/planseu superior
9% prin planseu inferior
Dat fiind asta vedem ca pierderile cele mai mari sunt realizate pe suprafata comparativ cea mai mica, al usilor si
al ferestrelor exterioare. In consecinta depinde foarte mult de constructia acestor componente, de exemplu
diferenta intre geamuri cu doua sau trei straturi de sticla este foarte mare.
Un necesar energetic aproximativ se poate exprima asa:
45 - 60 W/mp constructii noi realizate dupa standardele actuale din Romania

30 - 45 W/mp casa eficienta
<30 W/mp casa trei litri, denumita dupa faptul ca fiecare mp poate fi incalzit cu 3 litri de combustibil/an
<9W/mp casa pasiva
15
Scenarii propuse
Pornind de la principiile sus-mentionate, pe de o parte, si urmarind minimizarea riscurilor (a se vedea capitolul
Analiza de Risc), pe de alta parte, s-au stabilit si analizat urmatoarele arhitecturi generice pentru instalatiile
solare:
Scenariul 1
o tip sistem:
combinat camp de colectoare solare si pompe de caldura, alcatuit :
camp de colectoare
pompa de caldura
automatizare CCS/PDC
circuit solar in bucla inchisa, separat de circuitul de ACC
o
o
o
o
o
tip solutie:
incalzire in tandem cu sursa clasica
colectoare solare cu tuburi vidate, de tip metal-glass, cu heat-pipe

suprafata totala de absorber : 24,064 m2
loc amplasare colectoare : acoperis
suprafata geometrica necesara 32,66 m2
volum de stocare 2 x 1000litri litri
Scenariul 2
o tip sistem:
baterie de colectoare compacte (vas de stocare incorporat in colector)
tip solutie:
16
o
o
o
o
o
incalzire in tandem cu sursa clasica

colectoare solare cu tuburi vidate, de tip metal-glass, cu heat-pipe
suprafata totala de absorber : 32.6 m2
loc amplasare colectoare : acoperis
suprafata geometrica necesara 94 m2
volum de stocare 2880 litri
In modelarea celor doua scenarii propuse s-au folosit colectoare care se incadreaza in criteriile de selectie
anterior mentionate. In cele ce urmeaza sunt prezentate caracteristicile relevante. Caracteristicile energetice
se considera generic ca fiind minimale, nu obligatorii, pentru tipurile de suprafete de colector luate in calcul
(suprafata geometrica si suprafata absorbanta) si dimensiunile acestora.
Caracteristicile colectorului solar considerat pentru Scenariul 1 precum si pentru PDC
Suprafata geometrica (bruta):

Suprafata absorbanta:
Greutate totala:
4,08 m (H=2126 mm x L=1920 mm)

2,8 m2
100 Kg
Curba puterii
la radiatie solara de 1000 W/m2:
Legenda:
Power [W] = puterea, masurata in Watt
Tm = temperatura absorberului
Ta = temperatura mediului ambiant
oW = determinare in conditii fara vant
mW = determinare in conditii cu vant
17
0 = puterea maxima; se masoara in W, pentru Tm=Ta

irradiance = radiatia solara, in W/m2
reference = referinta pentru care se prezinta graficul (colector)
2
Pentru colectorul considerat, puterea maxima la radiatie solara de 1000 W/ m este de 2201 W.
Curba puterii
Pentru colectorul considerat, puterea maxima

la radiatie solara de 800 W/m2 este de
1761W.
Curba randamentului
Legenda:
Efficiency = eficienta (randamentul)
Eta0 = randamentul
Tm = temperatura absorberului
Ta = temperatura mediului ambiant
oW = determinare in conditii fara vant
mW = determinare in conditii cu vant
0 = randamentul maxim al colectorului,
raportat la suprafata de absorber; se
determina pentru Tm=Ta
a1 = coeficient de pierderi de caldura de
gradul I [W/m2K]
a2 = coeficient de pierderi de caldura de
gradul II [W/m2K2]
irradiance = radiatia solara, in W/m2
reference = elementul de referinta pentru
care se prezinta curba (absorber, in cazul de
fata)
absorber = suprafata absorbanta
18
model = modelul matematic utilizat in determinare (squared = metoda patratelor)

T = elementul luat in calcul in aplicarea modelului matematic
Curba randamentului
Randamentul maxim al absorberului este
acelasi, atat la radiatie solara de 1000 W/ m2,
2
cat si la radiatie de 800 W/ m .
Pentru colectorul considerat, randamentul
maxim este de 77%, luand ca referinta
suprafata absorbanta.
19
Caracteristici PDC
Cooling- heating
20
Caracteristicile colectorului solar considerat pentru Scenariul 2

Suprafata geometrica (bruta):
2.8 m2 (H=2000mm x L=1400 mm)
21
Suprafata absorbanta:
Greutate totala cu apa:
Capacitate rezervor:
Rezistenta electrica:
1,61 m
282 Kg
160 litri
1,5 KW
Elementele active ale colectorului (tuburile vidate cu heat-pipe) sunt similare ce cele ale colectorului solar
considerat pentru Scenariul 1.
Suprafata de absorber reprezinta 57,5% din cea a colectorului considerat la Scenariul 1.
2
2
Puterea maxima la radiatie solara de 1000 W/ m este de 1265W, iar pentru radiatie de 800 W/ m este de
1012W.
Randamentul maxim al absorberului este acelasi, atat la radiatie solara de 1000 W/ m2, cat si la radiatie de 800
2
W/ m , si anume 77%, luand ca referinta suprafata absorbanta.
Pentru estimarea obiectivata matematic, cat mai aproape de realitate, a performantelor energetice, financiare si
de mediu ale fiecareia dintre scenariile propuse, s-a utilizat produsul software specializat POLYSUN 5.0
Designer, dezvoltat de compania VelaSolaris din Elvetia.
In baza rapoartelor POLYSUN, in Elvetia, Germania si Austria se acorda subventii din fonduri guvernamentale
pentru implementarea instalatiilor solare.
Agentia de stiri Reuters comunica pe 6 mai 2009 ca POLYSUN este acceptat si de SUA in programul
guvernamental de subventionare a instalatiilor solare.
(http://www.reuters.com/article/pressRelease/idUS117712+06-May-2009+BW20090506)
VelaSolaris este unul dintre departamentele cheie ale Institutului de Tehnologie Solara (Institut fur
Solartechnik - SPF) de la Universitatea de Stiinte Aplicate Rapperswill (HSR) in Elvetia. SPF este finantat cu
peste 60% de catre Oficiul Federal de Energie din Elvetia si este specializat in cercetare aplicativa in sectorul
energiei solare, fiind singurul institut de mare anvergura in domeniul solar la nivel international.
Produsul software POLYSUN a fost lansat pe piata in anul 1992. Creat initial de SPF, soft-ul a fost dezvoltat
continuu, determinand chiar stabilirea de noi standarde ale industriei solare. Cercetarile stiintifice si fundamentul
solid al modelelor matematice pe care le inglobeaza au facut ca POLYSUN sa devina solutia software preferata
pentru o pondere foarte mare a de companiilor din domeniu, care activeaza in intreaga lume.
POLYSUN simuleaza comportamentul instalatiei solare, pornind de la analiza functionarii sistemului la nivel orar.
Aceasta se face in functie de conditiile meteorologice corespunzatoare locatiei date, care sunt inregistrate in
baza de data inclusa in aplicatie.
POLYSUN utilizeaza o baza de date meteorologice ce contine informatii colectate de la 8055 statii meteo
raspandite in lume. Informatiile despre temperatura, umiditate, viteza vantului, precipitatii, radiatie solara sunt
colectate incepand cu anul 1961 si sunt prelucrate statistic pentru predictia comportarii instalatiei solare.
POLYSUN utilizeaza baza de date integrata, ce contine toate colectoarele si sistemele solare certificate conform
standardelor EN12975 si EN 12976 specifice domeniul solar termal.
Scenariul recomandat
Se recomanda implementarea solutiei descrise in cadrul scenariului 1
Motivatiile recomandarii si avantajele scenariului selectat sunt prezentate detaliat in cadrul sectiunii (A).4.2
Analiza Optiunilor.
22
c) Descrierea constructiva, functionala si tehnologica

Tehnologia colectoarelor solare cu heat-pipe
Tija superconductoare (heat-pipe-ul) se comporta ca un conductor termic cu rezistenta scazuta.
Datorita proprietatilor fizico-termice pe care le are, rata de transfer este de mii de ori mai mare decat cea a celui
mai bun conductor termic solid, la aceleasi dimensiuni.
Heat-pipe-ul este un sistem ermetic, alcatuit dintr-o teava de cupru, formata din trei segmente (evaporator,
capilar si condensator), in care este inchisa o cantitate foarte mica de fluid, cu temperatura de vaporizare joasa.
Tehnologia heat-pipe foloseste principiul ciclului evaporare condensare. Evaporatorul este in contact foarte
ferm cu absorber-ul, de la care preia caldura, si transforma fluidul de lucru in vapori. Acestia urca de-alungul
capilarului catre condensator. Condensatorul, aflat in afara tubului, este fixat in schimbatorul de caldura din
partea superioara a colectorului (header). Vaporii, ajunsi in condensator, cedeaza caldura latenta agentului
termic care este vehiculat prin header (si care raceste condensatorul) si trec din nou in faza lichida. Picaturile
fluidului de lucru se preling de-alungul capilarului, sub efectul gravitatiei, inapoi in evaporator, de unde se reia
ciclul.
Stratul selectiv care se depune pe suprafata absorber-ului are rolul de a asigura eficienta maxima a transformarii
radiatiei solare in caldura.
Heat-pipe-ul formeaza corp comun cu absorber-ul. Impreuna sunt introduse intr-un tub de sticla borosilicata.
Tubul trebuie sa aiba o rezistenta mecanica ridicata si o transmitanta foarte mare pentru radiatia solara.
Curba de consum in POLYSUN
S-au introdus in POLYSUN curbele de consum in conformitate cu cele prezentate la punctul A.2.2.b) Scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investitii pot fi atinse.
In POLYSUN s-au introdus zilele de weekend ca fiind zile fara consum.
Se remarca in figura de mai jos valoarea medie zilnica a consumului functie de luna din an.
23
Valoarea medie zilnica de consum raportata la intregul an, afisata de POLYSUN, rezulta astfel:
12
Qmed = QiZi
1
in care:
Qmed
Qi
Zi
i
365
365
= consum mediu zilnic raportat la intregul an

= consumul mediu zilnic in luna i
= numarul de zile de consum din luna i
= lunille din an (ianuarie, februarie ., decembrie)
= numarul de zile din an
Valoarea are doar relevanta statistica in analiza efectuata de Polysun.

Simularea necesarului de caldura si a gradului de acoperire a cererii se face prin esantionarea intregului an la
nivel orar (pas de calcul 1 ora).
Prezentarea scenariilor
Scenariul 1
Descriere:
o Schema principiala
Componenta sistemului :
suprafata absorbanta 24,064 m2
stocare : 2 x 1000 litri
grup solar de pompare,
pompe de circulatie
automatizare (controller),
fluid de lucru din bucla solara: antigel de calitate alimentara, care sa se gelifice la
o
temperaturi mai scazute de -25 C (temperatura exterioara acoperitoare pentru locatia
amplasamentului)
Modul de functionare a instalatiei:
Transferul caldurii la ACC se face:
Prin intermediul antigelului care, circuland in bucla inchisa, presurizata, preia
caldura din header-ul colectorului si o transfera printr-un schimbator de caldura
(tip serpentina) in vasul de acumulare
ce se intampla cu excedentul de caldura vara, cand nu este consum :
prevederea in sistem a unui radiator de exhaust care sunteaza stocatorul printr-o
vana de distributie cu trei cai actionata electric, comandata prin intermediul
automatizarii (controller-ului)
24

o
diminuarea mecanica, prin actionare manuala, a suprafetei absorberului (de

exemplu prin rotirea cu 180 grade a unui numar de tuburi)
integrarea cu instalatia actuala
Rezultatele simularii - raportul POLYSUN
25
26
27
28
29
30
Scenariul 2
Descriere:
o Schema principiala
Componenta sistemului :
31
suprafata absorbanta 32.6 m2

stocare : 18 x 160litri = 2880litri
automatizare (controller),
Modul de functionare a instalatiei:
Transferul caldurii la ACC se face:
Direct de la condenserul tuburilor termice catre apa din rezervorul de stocare
inglobat in colector
ce se intampla cu excedentul de caldura vara, cand nu este consum
nu este cazul
integrarea cu instalatia actuala
Rezultatele simularii - raportul POLYSUN
32
33
34
35
3. Date tehnice ale investitiei

a) Zona si amplasamentul
Judetul
Dolj
Localitatea
Sadova
Strada
Numarul
Locatia
UAMS Sadova, com. Sadova
36
b) Statutul juridic al terenului care urmeaza sa fie ocupat

Colectoarele solare se monteaza pe acoperisul cladirii beneficiarului. Restul componentelor instalatiei
se monteaza in interiorul cladirii. Nu apare necesitatea utilizarii vreunei suprafete de teren in afara
cladirii.
PDC se monteaza in camera tehnica iar serpentina acesteia in sol prin foraj vertical.
Vasele de stocare din instalatia solara se monteaza in interiorul camerei tehnice a centralei.
Colectoarele se monteaza pe acoperis, necesitand o zona de amplasare cu dimensiunile:
- lungime: circa 13m
- latime: circa 5m
Terenul este adiacent cladirii si apartine beneficiarului. Este teren intravilan.
c) Situatia ocuparilor definitive de teren
Intrucat toate componentele instalatiei se monteaza la nivelul cladirii, nu apare necestitatea utilizarii
vreunei suprafete de teren pentru realizarea investitiei.
d) Studii de teren
Nu sunt necesare, intrucat nu se realizeaza constructii noi.
e) Caracteristicile principale ale constructiilor din cadrul obiectivului de investitii
Cladirea in care se implementeaza obiectivul de investitii are urmatoarele caracteristici relevante pentru
studiul de fata:
Tip cladire (regim de inaltime)
Tip acoperis
Inclinat
Orientare acoperis
Sud
Suprafata pe acoperis disponibila pentru

amplasarea de colactoare solare
40m x 7m
Camera tehnica
Parter
Exista spatiu pentru amplasare vaselor
de stocare ale instalatiei solare
Izolarea termica a cladirii
Termopan
Termosistem (in curs de montaj)
Nu sunt necesare lucrari de constructii suplimentare pentru implementarea obiectivului de investitii.

f) Situatia existenta a utilitatilor si analiza de consum
Instalatia solara se integreaza cu instalatiile existente ale cladirii Beneficiarului.
Obiectivul de investitii nu necesita racordarea la noi retele de utilitati.
g) Concluziile evaluarii impactului asupra mediului
37
Prin implementarea instalatiei solare, cantitatea echivalenta de energie economisita va determina o scadere a
emisiilor de gaze cu efect de sera, in speta bioxid de carbon.
Raportul POLYSUN cuantifica economia anuala de CO2.
Astfel, pentru scenariul recomandat reducerea este de 9450,2 kg CO2/an.
Luand ca referinta termenul final al perioadei pentru care a fost elaborata actuala Strategie Energetica a
Romaniei (2007-2020), rezulta ca in intervalul 2010-2020 se poate obtine o reducere este de 94500,2 kg CO2,
contribuind astfel semnificativ la indeplinirea obiectivelor pe care si le-a asumat Romania in cadrul tratatelor
internationale in privinta energiei si schimbarilor climatice.
Pentru obtinerea efectelor de mediu scontate, se recomanda utilizarea de colectoare solare care au un istoric de
productie si de functionalitate in aplicatii concrete de minim 12 ani.
Pentru o perioada de 20 de ani, reducerea emisiilor de CO2 este de 189000 kg.
4. Durata de realizare si etapele principale; graficul de realizare a investitiei

Implementarea proiectului se face etapizat:
A.
B.
C.
D.
E.
Elaborarea proiectului tehnic si a detaliilor de executie

Derularea procedurilor de achizitie
Livrarea echipamentelor
Lucrari de constructii montaj
Punere in functiune si monitorizare demaraj instalatie
Durata etapelor si graficul de timp sunt prezentate in tabelul urmator:

DURATA
ESTIMATA
10 zile
30 zile
Etapa A
Etapa B
Etapa C
Etapa D
Etapa E
TOTAL = 60 zile
38
10 zile
5 zile
5 zile
(3) Costurile estimative ale investitiei

1. Valoarea totala cu detalierea pe structura devizului general
Valoarea totala a investitiei pentru scenariul recomandat este 235.730 Euro, cu TVA inclus
2. Esalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investitiei.
A
B
C
D
E
COST
[EURO]
fara TVA
ETAPA
Elaborarea proiectului tehnic si a detaliilor de executie
Derularea procedurilor de achizitie
Livrarea echipamentelor
Lucrari de constructii montaj
Punere in functiune si monitorizare demaraj instalatie
10 zile
Esalonarea investitiei
30 zile
10 zile
5 zile
5 zile
17815
0
132451
44349
3477
TOTAL = 60 zile
FISA TEHNICA COLECTOR SOLAR
CARACTERISTICA
MODEL COLECTOR
Constructie
Tuburi colectoare vidate (tip glass-metal), cu heat-pipe
Nr. de tuburi
16
Unghi de inclinare
15 - 90 grade
2
Suprafata bruta
4,08 m
Suprafata absorbanta
2,8 m
Dimensiuni (Lungime x Inaltime x Grosime)
2126 x 1920 x 187 mm
Greutate
100 kg
Cantitate de fluid
0,96 litri
Presiune operare
6 bar
Presiune testare
10 bar
39
Mentenanta
Posibilitatea inlocuirii tuburilor fara golirea sau intreruperea

functionarii sistemului
Posibilitatea rotirii tuburilor in cazul supraincarcarii
CARACTERISTICA
Constructie
MODEL TUB VIDAT

Tub colector vidat (tip glass-metal), cu heat-pipe
Configuratie
0,175 m2
Suprafata absorbanta
Greutate
4,6 kg
Unghi de inclinare
15 - 90 grade
Diamentrul exterior al tubului
100mm
Lungimea tubului
2000mm
Material absorber
Aluminiu
Strat selectiv depus pe absorber
Nitrit de Aluminiu AL / N / O
Coeficient absorbtie (procent din radiatia

solara transformat in caldura)
a > 92%
Coeficient emisie
< 8%
Material tub sticla
Sticla borosilicata de inalta calitate
Grosime perete tub sticla
2,5 mm
Transmitanta luminoasa tub sticla
91%
-5
Vacuum
< 10 Pa
0
Temperatura minima exterioara
- 45 C
0
Temperature de operare
70 - 120 C
Temperatura de stagnare
247 C
Rezistenta la grindina
35 mm
Rezistenta la vant (viteza vantului)
30 m / secunda (108 km / h)
40
CARACTERISTICA
MODEL POMPA CALDURA
Constructie
Pompa de caldura 15 kw cu pompa interna
Putere incalzire la A2 /W 35 minim
13,6 KW
Putere electrica la A2 /W 35 minim
3,9 KW
COP la A2 /W35
3,49
DeltaT la A7/W35 K 0
Modulul de preparare acm in flux continuu care

produce pana la 35 l/minut max 225/minut
Rezervor de acumulare cu 2 nivele de stratificare (pt
sisteme mari)
Rezervor pentru incarcare stratificata 800 l si 1000 l
Modul de incarcare stratificata pentru pana la 50 mp
colector (net)
Schimbator caldura cu placi marime medie
Capac transfer 10.000 W/K
Rezervor de stocare Rezervor-amortizor
1000 l
2000 l
3000 l
5000 l
Schimbator caldura cu placi marime mica
Capac transfer 5.000 W/K
41

Obiectivul analizei este de a identifica si de a cuantifica impacturile posibile ale investitiei, n vederea
determinarii costurilor si beneficiilor corespunzatoare.
Impactul reprezinta efectul pe termen lung, primar sau secundar, pozitiv sau negativ produs n urma unei
interventii, n mod direct sau indirect, intentionat sau neintentionat
1. Identificarea investitiei si definirea obiectivelor

Cadrul general
Evenimentele din ultimii ani au aratat ca mediul si energia nu mai pot fi analizate separat. Un raspuns consistent
la problemele complexe ce apar in relatia dintre mediu si energie se poate obtine numai prin studiul conjugat,
indivizibil, al celor doua aspecte. Multe probleme de mediu provocate de productia si consumul de energie, cum
sunt emisiile de gaze cu efect de sera, daunatoare mediului, transcend granitele nationale si pot fi tratate in mod
eficient doar printr-o abordare la nivel multi-statal.
Cresterea emisiilor de CO 2 si ale altor gaze cu efect de sera starneste ingrijorare, deoarece ele au un potential de
incalzire global care conduce la schimbari ireversibile ale climei.
Intergovernmental Panel on Climate Change a raportat n 2001 o cretere a temperaturii pe glob cu 0.6 grade C
i a nivelului mrii de 20 cm n timpul secolului XX. Acelai raport prognozeaz pentru anul 2100 o cretere de
1.4 grade C - 5.8 grade C a temperaturilor i cu 20 cm - 88 cm a nivelului mrii.
Tratatul de Infiintare a Uniunii Europene art. 130 lit.(r) se refera la protectia mediului, in scopul asigurarii unei
utilizari rationale si prudente a resurselor naturale. Aceste resurse naturale includ petrolul, gazul natural si
combustibilii solizi, care constituie surse esentiale de energie dar si cele care produc cea mai mare cantitate de
CO2. Este necesar un efort colectiv al tuturor statelor, implicand masuri la nivel tranfrontalier, pentru limitarea
emisiilor de CO2 si promovarea utilizarii rationale a energiei. Este necesar un nivel ridicat al cooperarii
internationale pentru a produce rezultate pozitive. Masurile trebuie stabilite de catre fiecare stat in
concordanta cu principiul subsidiaritatii, pe baza unor potentiale imbunatatiri ale eficientei energetice, eficientei
costurilor, fezabilitatii tehnice si impactului asupra mediului. Exploatarea complementaritatilor intre mediu si
energie trebuie sa aiba in vedere dezvoltarea durabila a societatii.
STRATEGIA ENERGETIC A ROMNIEI N PERIOADA 2007 2020, prezentata in iulie 2007, metioneaza
urmatoarele:
Uniunea Europeana se asteapta ca dependenta de importul de gaze naturale sa creasca de la 57% la
ora actuala, la 84% in anul 2030 si petrol de la 82% la 93% pentru aceeasi perioada.
Evolutia cererii de energie si a resurselor energetice primare pe plan international nu permite luarea in
considerare a scenariilor care au ca baza un pret scazut al energiei pe termen lung.
Imbunatatirea eficientei energetice, cresterea ponderii surselor regenerabile si diversificarea surselor de
alimentare cu energie primara reprezinta prioritati generale pentru tarile importatoare de energie.
Sectorul energetic reprezint o sursa de poluare important, ca urmare a extractiei, prelucrrii i arderii
combustibililor fosili. n anul 2005, din arderea combustibilului pentru producerea de energie au rezultat
circa 88% din emisiile totale la nivel national de NOx, 90% din cele de SO2 i 72% din cantitatea de
pulberi n suspensie evacuate n atmosfera.
Este cunoscut faptul c toate tipurile de instalaii de ardere ale combustibililor fosili produc emisii de
CO2, care reprezint n prezent cauza principal a nclzirii globale.
42
Cererea totala de energie in 2030 va fi cu circa 50% mai mare decat in 2003, iar pentru petrol va fi cu
circa 46% mai mare. Rezervele certe cunoscute de petrol pot sustine un nivel actual de consum doar
pana in anul 2040, iar cele de gaze naturale pana in anul 2070, n timp ce rezervele mondiale de huil
asigur o perioad de peste 200 de ani chiar la o cretere a nivelului de exploatare. Previziunile indic o
cretere economic, ceea ce va implica un consum sporit de resurse energetice.
Diminuarea efectelor negative ale procesului de producere a energiei asupra climei necesita actiuni
concrete si sustinute. In acest context, Romania trebuie sa actioneze sustinut si coerent in vederea
alinierii la actiunile europene ce promoveaz obiectivele Lisabona.
In vederea limitarii cresterii previzionate a temperaturii globale, respectiv a emisiilor de gaze cu efect de
sera, Romania va actiona sustinut, in special in domeniul eficientei energetice si al surselor regenerabile
de energie.
Actiunile vizand promovarea eficientei energetice si a surselor regenerabile de energie vor contribui atat
la reducerea impactului negativ asupra mediului, cat si la cresterea securitatii in alimentare, diminuand
gradul de dependenta a Romniei de importurile de energie.
La capitolul OBIECTIVELE DEZVOLTARII SECTORULUI ENERGETIC - Masuri specifice sunt facute
urmatoarele precizari:
Directiva nr. 2006/32/CE privind eficiena energetic la utilizatorii finali, care devine obligatorie pentru
Romania din 2008, prevede c statele membre UE se angajeaz s realizeze reducerea consumului de
energie final cu cel putin 9% intr-o perioad de noua ani (2008-2016) comparativ cu media consumului
din ultimii cinci ani pentru care exist date disponibile (2001-2005).
Potenialul naional de economisire de energie, respectiv de reducere a pierderilor energetice, este
apreciat la 27 35 % din resursele energetice primare (industrie 20 - 25%, cldiri 40 50%, transporturi
35 40%). La un consum anual de resurse energetice primare de circa 36 milioane tep/an, potenialul
de economisire este de circa 10 milioane tep/an, respectiv economii de circa 3 miliarde euro/an.
Subscriind la Conventia Cadru a Natiunilor Unite privind Schimbarea Climei si a Protocolului semnat la Kyoto in
11 Decembrie 1997, Romania s-a obligat ca in perioada 2008-2012 sa reduca emisiile medii anuale de CO2 cu
8% fata de nivelul inregistrat in 1990 (162 milioane tone in 1990).
De aceea orice actiune desfasurata in concordanta cu acest obiectiv major contribuie la realizarea
angajamentelor asumate de tara noastra nu numai pe plan european, ci si pe plan mondial.
Obiectivele investitiei
Scopul investitiei consta in implementarea unei instalatii solare combinata cu pompe de caldura la sediul
Beneficiarului.
Prin realizarea investitiei se urmareste atingerea urmatoarelor obiective:
- cresterea confortului
- reducerea consumului de combustibil conventional si, implicit, protectia mediului prin diminuarea
consistenta a emisiei de gaze cu efect de sera
- reducerea costurilor pentru incalzire, degrevand astfel bugetul Beneficiarului
- exemplu de buna practica si implicare sociala
- stimularea constiintei societatii civile in ceea ce priveste protectia mediului
Astfel, obiectivele Beneficiarului sunt deplin compliante cu obiectivele politicilor de investitii nationale, sectoriale,
regionale si locale in ceea ce priveste mediul si energia.
Prin implementarea proiectului, Beneficiarul isi aduce aportul la efortul general al Romaniei de a-si indeplini
obligatiile asumate prin tratatele europene si internationale la care a aderat.
43
Perioada de referinta pentru analiza

Perioada de referinta se refera la numarul maxim de ani pentru care se realizeaza previziuni n cadrul analizei
cost-beneficiu. Previziunile vor fi realizate pentru o perioada apropiata de viata economica a investitiei, dar
suficient de ndelungata pentru a permite manifestarea impactului pe termen mediu si lung al acesteia. Perioada
de referinta pentru sectorul energetic este de 15-25 ani.
In cadrul analizei se considera ca perioada de referinta 20 de ani.

2. Analiza optiunilor
S-au luat in considerare trei optiuni.
Varianta zero (varianta fara investitie)
Neinvestind in modernizarea instalatiei termice, emisiile cu efect de sera vor creste pe masura uzurii in
exploatare a instalatiei conventionale de producere a caldurii.
Beneficiarul se expune totodata in acest caz la cresterea necontrolabila a costurilor cu utilitatile din cauza
instabilitatii permanente a preturilor resurselor energetice conventionale, dat fiind caracterul epuizabil al acestora
si cererea din ce in ce mai mare.
Aceasta varianta nu conduce la atingerea nici unuia din obiectivele Beneficiarului.
De aceea s-au analizat comparativ doua variante fezabile :
- Scenariul 1 cost investitie 235.730 Euro TVA inclus
- Scenariul 2 cost investitie 120.380 Euro TVA inclus
Varianta recomandata este scenariul 1.
Avantajele scenariului recomandat
Beneficiile de mediu sunt prezentate comparativ in tabelul urmator:
Indicator
aport solar din total necesar de
apa calda de consum
aport solar total din necesarul de
caldura
economie anuala de energie
consum energie finala cu sistem
solar (Energie totala auxiliara
furnizata anual sistemului din
surse conventionale)
Indicator de eficienta energetica a
producerii de ACC (mai mic = mai
bun):
consum de energie din surse
conventionale suplimentare
o
pt. incalzirea 1 m3 ACC la 45 C
Reducere anuala de emisii de
CO2
Reducere de emisii de CO2
pe interval de 10 ani
Reducere de emisii de CO2
Unitate de masura
Scenariul 1
Scenariul 2
68,8
55.3
43,6
Nu exista
kWh
17617,8
30170,6
KWh
37216 (Inclazire + ACC)
24379,8 (Doar ACC)
KWh / m3 ACC
20.22 (Incalzire + ACC)
22.24 (Doar ACC)
Kg
9450,2
1618
Kg
94500
16180
Kg
189000
32360
44
pe interval de 20 de ani (perioada

de referinta pentru analiza)
NOTA :
Modul de evaluare a indicatorilor este urmatorul:
- Indicatorul de eficienta energetica a producerii de ACC
- Indicatorul de eficienta a protectiei mediului
mai mic = mai bun

mai mare = mai bun
Justificarea alegerii scenariului I

Desi costurile investitiei in cazul primului scenariu sunt mai ridicate, economiile anuale sunt mult mai mari.
Impactul asupra mediului este unul pozitiv : se renunta la incalzirea veche, cu combustibil solid lemn , si se
adopta o metoda ecologica de incalzire cu centrala pe peleti. Sistemul este ajutat printr-un aport semnificativ pe
partea de incalzire si unul de peste 60% la prepararea apei calde menajere de o solutie cu energie regenerabila
si nepoluanta : panouri solare termice ; spre deosebire de cel de-al doilea scenariu unde se opteaza pentru o
solutie de prepararea apei calde cu ajutorul energiei neconventionale.
Din punct de vedere al mentenantei, in cazul celui de-al doilea scenario este nevoie annual de o verificare
tehnica a tancurilor incorporate ale fiecarui kit solar; in cazul celui de-al doilea scenariu acesta mentenanta este
eliminata.

3. Analiza financiara
Obiectivul analizei financiare este de a calcula performanta si sustenabliitatea financiara a investitiei propuse pe
parcursul perioadei de referinta, cu scopul de a stabili cea mai potrivita structura de finantare a acesteia.
Analiza releva :
- estimarea veniturilor si costurilor investitiei, precum si implicatiile acestora din punctul de vedere al
fluxului de numerar;
- definirea structurii de finantare a investitiei si profitabilitatea sa financiara;
Determinarea performantei si sustenabilitatii financiare se realizeaza prin calcularea indicatorilor de performanta
financiara, dupa cum urmeaza:
- valoarea financiara actuala neta;
- rata interna de rentabilitate financiara;
- raportul cost-beneficiu;
- fluxul de numerar cumulat.
Pentru prognoza fluxurilor financiare s-a pornit de la economiile cu combustibilul, acestea fiind asociate cu
producia solara de energie termic.
S-a folosit metoda fluxului financiar actualizat, n conformitate cu standardele acceptate pe plan internaional.
Pentru calculul indicatorilor de performan, fluxul financiar actualizat include valoarea investiiei.
NOTA:
In analiza fluxului financiar nu s-au cuprins veniturile proiectului generate prin scaderea costurilor pentru
poluare.
Implementarea actiunilor benefice pentru mediu conduc la diminuarea costurilor inregistrate pentru
45
poluarea efectiva (taxe de poluare, costuri cu purificarea mediului, etc). La nivelul prezentului proiect
este dificil de cuantificat monetar aceasta diminuare, dar insumand efectele proiectelor similare la nivel
regional / national se obtine un impact financiar pozitiv major.
Investiia cuprinde:
- costurile pentru studii si proiectare
- costurile pentru echipamente
- costurile pentru construcie i montaj
- costurile de inginerie
Intrucat autoritatea tutelara a Beneficiarului asigura, pe de o parte, contributia proprie a Beneficiarului la
finantarea proiectului, iar pe de alta parte emite autorizatiile necesare, costurile acestor autorizatii nu au fost
luate in calcul in prezentul studiu de fezabilitate.
Valorea totala a investitiei pentru fiecare din cele doua cazuri analizate a fost estimata in baza preturilor medii
ale pietei romanesti pentru produse si servicii de buna calitate.
Costurile cu combustibilul s-au evaluat pe baza prognozei privind indicele anual de scumpire a resurselor
energetice.
In calcule s-a considerat ca valoare a investitiei contributia proprie a Beneficiarului.
Criteriile (metodele) de evaluare a performanelor proiectului sunt:
Venitul net actualizat (VNA);
Rata intern de rentabilitate (RIR);
Perioada simpla de recuperare a capitalului investit (TRS).
Perioada actualizat de recuperare a capitalului investit (TRA).
Venitul net actualizat (VNA) se calculeaz pe baza fluxului financiar anual (At), care ia n considerare
cheltuielile de investiii, cheltuielile de funcionare i veniturile. Fluxurile anuale viitoare, generate de investiie,
sunt actualizate la momentul de punere n funciune (PIF) a noilor instalaii. Viabilitatea proiectului este stabilit
n cazul n care VNA, calculat pe ntreaga perioad de analiz (t), este pozitiv pentru o rat de actualizare (a)
considerat. Relaia pentru estimarea VNA este:
n
VNA =
At
t =1 (1 + a )
Ca referinta pentru a se considera dobanda bancara la depozite in Euro.

Rata intern de rentabilitate (RIR) se bazeaz, de asemenea, pe fluxul de numerar actualizat i reprezint
acea rat de actualizare pentru care VNA devine zero. Acesta este un indicator asupra ratei maxime a dobnzii
la care se pot efectua mprumuturi pentru a finana investiia de capital. Relaia de calcul pentru determinarea
RIR este:
n
t
(1 + RIR
)t
=0
t =1
Proiectul se accept n cazul n care RIR > a.

Durata de recuperare actualizat (TRA) este un concept superior VNA. Metoda actualizeaz veniturile nete,
nregistrate an de an, determinnd perioada de recuperare a capitalului investit. Este un criteriu clar pentru
46
acceptarea proiectelor.
Criteriul de acceptabilitate este ca perioada de recuperare s fie inferioar duratei normate de utilizare. Aceast
perioad corespunde momentului n care venitul net actualizat cumulat devine zero:
TRAa
At
=0
t
t =1 (1 + a)
Veniturile care se obin prin implementarea proiectului reprezint de fapt economiile realizate prin evitarea
cumprrii unei cantiti suplimentare de combustibil necesar pentru nclzirea apei utilizate.
Dup cum se observ din tabelele prezentate mai jos, n fiecare an al exploatrii instalatiei se obtin economii
fa de situaia n care acest proiect nu ar fi realizat.
Rezultatele analizei financiare pentru Scenariul 1
47
Evaluare indicatori financiari - Scenariul 1

Estimare cost total investitie
Economii ANUALE generate de sistemul solar
235.730,00
Euro
6.679,56
Euro
Indice anual de scumpire a combustibilului determina cresterea "venitului" anual

conventional al proiectului (economia realizata)
Varianta 1
20,00%
Varianta 2
17,00%
Varianta 3
14,00%
Dobanda bancara anuala la depozite in Euro
5,00%

235.730
Euro
6.679,56
Euro
Indice anual de scumpire a combustibilului conventional

20,00%
5,00%
determina cresterea "venitului" anual al proiectului (economia realizata)

RIR-ul trebuie sa rezulte peste aceasta valoare, pentru atractivitatea proiectului
ANALIZA FINANCIARA
Total cumulat Suma ramasa

economii
de recuperat
aduse de
din investitie
sistemul solar
Euro
Euro
Valoare investitie (de recuperat)
Euro
Economii aduse de sistemul solar in anul

Euro
INDICATORI FINANCIARI
-235.730,00
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
6.679,56
8.015,47
9.618,57
11.542,28
13.850,74
16.620,88
19.945,06
23.934,07
28.720,89
34.465,06
41.358,07
49.629,69
59.555,63
71.466,75
85.760,10
102.912,13
123.494,55
148.193,46
177.832,15
213.398,58
0
6.679,56
14.695,03
24.313,60
35.855,88
49.706,61
66.327,50
86.272,56
110.206,63
138.927,51
173.392,57
214.750,65
264.380,34
323.935,97
395.402,72
481.162,83
584.074,95
707.569,50
855.762,96
1.033.595,11
1.246.993,69
RIR
Perioada de
recuperare
simpla
Data de
referinta pentru
calcul RIR
Ani
Valoarea
actualizata
Euro
Valoare neta
actualizata a
proiectului
Perioada de
recuperare
actualizata
Euro
Ani
-235.730,00
July 1, 2009
-235.730,00
-235.730,00
-229.050,44
-221.034,97
-211.416,40
-199.874,12
-186.023,39
-169.402,50
-149.457,44
-125.523,37
-96.802,49
-62.337,43
-20.979,35
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
12,45%
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
12
13
14
15
16
17
18
19
20
July 1, 2010
July 1, 2011
July 1, 2012
July 1, 2013
July 1, 2014
July 1, 2015
July 1, 2016
July 1, 2017
July 1, 2018
July 1, 2019
July 1, 2020
July 1, 2021
July 1, 2022
July 1, 2023
July 1, 2024
July 1, 2025
July 1, 2026
July 1, 2027
July 1, 2028
July 1, 2029
6.361,49
7.270,27
8.308,88
9.495,86
10.852,41
12.402,76
14.174,58
16.199,52
18.513,74
21.158,56
24.181,21
27.635,67
31.583,62
36.095,57
41.252,08
47.145,23
53.880,26
61.577,44
70.374,22
80.427,68
VNA
-229.368,51
-222.098,24
-213.789,37
-204.293,50
-193.441,09
-181.038,33
-166.863,75
-150.664,23
-132.150,49
-110.991,93
-86.810,72
-59.175,05
-27.591,43
8.504,14
49.756,21
96.901,44
150.781,70
212.359,15
282.733,37
363.161,05
363.161,05
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
14
15
16
17
18
19
20
48

235.730
Euro
6.679,56
Euro

17,00%
5,00%

ANALIZA FINANCIARA

economii aduse de recuperat
de sistemul
din investitie
solar
Euro
Euro
Euro

Euro
-235.730,00
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
6.679,56
7.815,09
9.143,65
10.698,07
12.516,74
14.644,59
17.134,17
20.046,98
23.454,96
27.442,31
32.107,50
37.565,77
43.951,95
51.423,79
60.165,83
70.394,02
82.361,01
96.362,38
112.743,98
131.910,46
0
6.679,56
14.494,65
23.638,29
34.336,37
46.853,11
61.497,70
78.631,86
98.678,84
122.133,80
149.576,11
181.683,61
219.249,38
263.201,34
314.625,12
374.790,95
445.184,98
527.545,98
623.908,36
736.652,34
868.562,80
RIR
49
Perioada de
recuperare
simpla
Data de
referinta pentru
calcul RIR
Ani
Valoarea
actualizata
Euro
Valoare neta
actualizata a
proiectului
Perioada de
recuperare
actualizata
Euro
Ani
-235.730,00
July 1, 2009
-235.730,00
-235.730,00
-229.050,44
-221.235,35
-212.091,71
-201.393,63
-188.876,89
-174.232,30
-157.098,14
-137.051,16
-113.596,20
-86.153,89
-54.046,39
-16.480,62
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
9,86%
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
13
14
15
16
17
18
19
20
July 1, 2010
July 1, 2011
July 1, 2012
July 1, 2013
July 1, 2014
July 1, 2015
July 1, 2016
July 1, 2017
July 1, 2018
July 1, 2019
July 1, 2020
July 1, 2021
July 1, 2022
July 1, 2023
July 1, 2024
July 1, 2025
July 1, 2026
July 1, 2027
July 1, 2028
July 1, 2029
6.361,49
7.088,51
7.898,63
8.801,33
9.807,19
10.928,02
12.176,93
13.568,58
15.119,28
16.847,20
18.772,59
20.918,03
23.308,66
25.972,51
28.940,79
32.248,31
35.933,83
40.040,56
44.616,62
49.715,66
VNA
-229.368,51
-222.280,00
-214.381,37
-205.580,04
-195.772,85
-184.844,83
-172.667,90
-159.099,32
-143.980,04
-127.132,84
-108.360,25
-87.442,22
-64.133,56
-38.161,06
-9.220,26
23.028,05
58.961,88
99.002,44
143.619,06
193.334,73
193.334,73
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
16
17
18
19
20

137,300
Euro
6,679.56
Euro

20.00%
5.00%

ANALIZA FINANCIARA

economii
de recuperat
aduse de
din investitie
sistemul solar
Euro
Euro
Euro

Euro
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
Perioada de
recuperare
simpla
Data de
Valoarea
referinta pentru
actualizata
calcul RIR
Ani
Euro
Valoare neta
actualizata a
proiectului
Perioada de
recuperare
actualizata
Euro
Ani
-137,300.00
-137,300.00
July 1, 2009
-137,300.00
-137,300.00
6,679.56
8,015.47
9,618.57
11,542.28
13,850.74
16,620.88
19,945.06
23,934.07
28,720.89
34,465.06
41,358.07
49,629.69
59,555.63
71,466.75
85,760.10
102,912.13
123,494.55
148,193.46
177,832.15
213,398.58
6,679.56
14,695.03
24,313.60
35,855.88
49,706.61
66,327.50
86,272.56
110,206.63
138,927.51
173,392.57
214,750.65
264,380.34
323,935.97
395,402.72
481,162.83
584,074.95
707,569.50
855,762.96
1,033,595.11
1,246,993.69
RIR
-130,620.44
-122,604.97
-112,986.40
-101,444.12
-87,593.39
-70,972.50
-51,027.44
-27,093.37
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
17.68%
0
0
0
0
0
0
0
0
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
July 1, 2010
July 1, 2011
July 1, 2012
July 1, 2013
July 1, 2014
July 1, 2015
July 1, 2016
July 1, 2017
July 1, 2018
July 1, 2019
July 1, 2020
July 1, 2021
July 1, 2022
July 1, 2023
July 1, 2024
July 1, 2025
July 1, 2026
July 1, 2027
July 1, 2028
July 1, 2029
6,361.49
7,270.27
8,308.88
9,495.86
10,852.41
12,402.76
14,174.58
16,199.52
18,513.74
21,158.56
24,181.21
27,635.67
31,583.62
36,095.57
41,252.08
47,145.23
53,880.26
61,577.44
70,374.22
80,427.68
VNA
-130,938.51
-123,668.24
-115,359.37
-105,863.50
-95,011.09
-82,608.33
-68,433.75
-52,234.23
-33,720.49
-12,561.93
11,619.28
39,254.95
70,838.57
106,934.14
148,186.21
195,331.44
249,211.70
310,789.15
381,163.37
461,591.05
461,591.05
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20

235.730
Euro
6.679,56
14,00%
5,00%
Euro
ANALIZA FINANCIARA

de sistemul
din investitie
solar
Euro
Euro
Euro

Euro
-235.730,00
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
6.679,56
7.614,70
8.680,76
9.896,06
11.281,51
12.860,92
14.661,45
16.714,05
19.054,02
21.721,59
24.762,61
28.229,37
32.181,48
36.686,89
41.823,06
47.678,29
54.353,24
61.962,70
70.637,48
80.526,72
0
6.679,56
14.294,26
22.975,01
32.871,08
44.152,59
57.013,51
71.674,96
88.389,02
107.443,04
129.164,62
153.927,23
182.156,60
214.338,09
251.024,98
292.848,04
340.526,32
394.879,57
456.842,26
527.479,74
608.006,47
RIR
Perioada de
recuperare
simpla
Data de
referinta pentru
calcul RIR
Ani
Valoarea
actualizata
Euro
Valoare neta
actualizata a
proiectului
Perioada de
recuperare
actualizata
Euro
Ani
-235.730,00
July 1, 2009
-235.730,00
-235.730,00
-229.050,44
-221.435,74
-212.754,99
-202.858,92
-191.577,41
-178.716,49
-164.055,04
-147.340,98
-128.286,96
-106.565,38
-81.802,77
-53.573,40
-21.391,91
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
7,27%
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
14
15
16
17
18
19
20
July 1, 2010
July 1, 2011
July 1, 2012
July 1, 2013
July 1, 2014
July 1, 2015
July 1, 2016
July 1, 2017
July 1, 2018
July 1, 2019
July 1, 2020
July 1, 2021
July 1, 2022
July 1, 2023
July 1, 2024
July 1, 2025
July 1, 2026
July 1, 2027
July 1, 2028
July 1, 2029
6.361,49
6.906,76
7.498,76
8.141,51
8.839,36
9.597,02
10.419,62
11.312,73
12.282,39
13.335,17
14.478,18
15.719,17
17.066,53
18.529,37
20.117,61
21.841,97
23.714,14
25.746,78
27.953,65
30.349,68
VNA
-229.368,51
-222.461,76
-214.962,99
-206.821,48
-197.982,12
-188.385,10
-177.965,48
-166.652,75
-154.370,36
-141.035,19
-126.557,01
-110.837,84
-93.771,31
-75.241,94
-55.124,33
-33.282,36
-9.568,22
16.178,56
44.132,21
74.481,89
74.481,89
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
18
19
20
50
Rezultatele analizei financiare pentru Scenariul 2

Determinarea economiilor in cazul completarii
cu instalatie solara
Consum total anual ACC la 45 gr. Celsius,
A.1
conform facturi
Cost total anual energie termica pentru ACC,
A.2
fara TVA
Cost per m3 ACC la 45 gr. Celsius,
A.3
fara TVA
Debit zilnic mediu anual,
conform scenariu
Consum total anual ACC la 45 gr. Celsius,
B.2
conform scenariu
B.1
B.3
Consum anual de energie auxiliara (electrica),

conform scenariu
Pret unitar kWh,

fara TVA
Cost total anual energie electrica,
B.5 fara TVA,
conform scenariu
Cost per m3 ACC la 45 gr. Celsius,
B.6
fara TVA
B.4
Consum de energie din surse conventionale

B.7 suplimentare
pt. incalzirea 1 m3 ACC la 45 gr. Celsius
Economie per m3 ACC la 45 gr. Celsius,
fara TVA
Economie per total an,
C.2 fara TVA,
conform scenariu
Crestere grad confort
C.3
(prin cresterea consumului anual de ACC)
C.1
Explicatie
mod calcul
607
m3
determinat din facturi
2261.05
Euro
determinat din facturi
3.72
Euro
= A.2 / A.1
3003.1
litri/zi
din raport Polysun
1096.13
m3
= B.1 x 365 zile
24379.8
KWh
din raport Polysun
0.087
Euro
pret electricitate
2121.04
Euro
= B.3 x B.4
1.94
Euro
= B.5 / B.2
22.24
KWh/m3 = B.3 / B.2
1.79
Euro
= A.3 - B.6
1962.00
Euro
= B.2 x C.1
= (B.2-A.1)x100/A.1
80.58%

120380
Euro
1,962.00
Euro
Indice anual de scumpire a combustibilului determina cresterea "venitului" anual

conventional al proiectului (economia realizata)
Varianta 1
20.00%
Varianta 2
17.00%
Varianta 3
14.00%
5.00%
51

120,380
Euro
1,962.00
Euro

20.00%
5.00%

ANALIZA FINANCIARA
Total cumulat Suma ramasa Perioada de

Data de
Valoarea
economii de recuperat recuperare referinta pentru
actualizata
aduse de din investitie
calcul RIR
simpla
sistemul solar
Euro
Ani
Euro
Euro
Euro
1
2
3
4
5
6
7
8
9
Economii aduse de sistemul solar in anul 10
Euro 11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
-120,380.00
1,962.00
2,354.40
2,825.28
3,390.34
4,068.40
4,882.08
5,858.50
7,030.20
8,436.24
10,123.49
12,148.19
14,577.82
17,493.39
20,992.07
25,190.48
30,228.58
36,274.29
43,529.15
52,234.98
62,681.98
0
1,962.00
4,316.40
7,141.68
10,532.02
14,600.42
19,482.50
25,341.00
32,371.20
40,807.45
50,930.93
63,079.12
77,656.95
95,150.33
116,142.40
141,332.88
171,561.46
207,835.75
251,364.90
303,599.88
366,281.86
RIR
52
Valoare neta Perioada de

actualizata a recuperare
proiectului actualizata
Euro
Ani
-120,380.00
July 1, 2009
-120,380.00
-120,380.00
-118,418.00
-116,063.60
-113,238.32
-109,847.98
-105,779.58
-100,897.50
-95,039.00
-88,008.80
-79,572.55
-69,449.07
-57,300.88
-42,723.05
-25,229.67
-4,237.60
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
7.85%
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
15
16
17
18
19
20
July 1, 2010
July 1, 2011
July 1, 2012
July 1, 2013
July 1, 2014
July 1, 2015
July 1, 2016
July 1, 2017
July 1, 2018
July 1, 2019
July 1, 2020
July 1, 2021
July 1, 2022
July 1, 2023
July 1, 2024
July 1, 2025
July 1, 2026
July 1, 2027
July 1, 2028
July 1, 2029
1,868.57
2,135.51
2,440.58
2,789.24
3,187.70
3,643.09
4,163.53
4,758.32
5,438.08
6,214.94
7,102.79
8,117.48
9,277.12
10,602.42
12,117.05
13,848.06
15,826.35
18,087.26
20,671.16
23,624.18
VNA
-118,511.43
-116,375.92
-113,935.34
-111,146.10
-107,958.40
-104,315.31
-100,151.78
-95,393.47
-89,955.39
-83,740.45
-76,637.65
-68,520.18
-59,243.06
-48,640.64
-36,523.59
-22,675.53
-6,849.17
11,238.09
31,909.24
55,533.42
55,533.42
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
18
19
20

120,380
Euro
1,962.00
Euro

17.00%
5.00%

ANALIZA FINANCIARA

de sistemul din investitie
solar
Euro
Euro
Euro

Euro
-120,380.00
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
1,962.00
2,295.54
2,685.78
3,142.36
3,676.57
4,301.58
5,032.85
5,888.44
6,889.47
8,060.68
9,431.00
11,034.27
12,910.09
15,104.81
17,672.63
20,676.97
24,192.06
28,304.71
33,116.51
38,746.31
0
1,962.00
4,257.54
6,943.32
10,085.69
13,762.25
18,063.84
23,096.69
28,985.13
35,874.60
43,935.28
53,366.28
64,400.54
77,310.63
92,415.44
110,088.07
130,765.04
154,957.10
183,261.80
216,378.31
255,124.62
RIR
53
Perioada de
recuperare
simpla
Data de
Valoarea
referinta pentru
actualizata
calcul RIR
Ani
Euro
Valoare neta
actualizata a
proiectului
Perioada de
recuperare
actualizata
Euro
Ani
-120,380.00
July 1, 2009
-120,380.00
-120,380.00
-118,418.00
-116,122.46
-113,436.68
-110,294.31
-106,617.75
-102,316.16
-97,283.31
-91,394.87
-84,505.40
-76,444.72
-67,013.72
-55,979.46
-43,069.37
-27,964.56
-10,291.93
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
5.35%
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
16
17
18
19
20
July 1, 2010
July 1, 2011
July 1, 2012
July 1, 2013
July 1, 2014
July 1, 2015
July 1, 2016
July 1, 2017
July 1, 2018
July 1, 2019
July 1, 2020
July 1, 2021
July 1, 2022
July 1, 2023
July 1, 2024
July 1, 2025
July 1, 2026
July 1, 2027
July 1, 2028
July 1, 2029
1,868.57
2,082.12
2,320.08
2,585.23
2,880.69
3,209.91
3,576.75
3,985.53
4,441.01
4,948.56
5,514.11
6,144.29
6,846.50
7,628.95
8,500.83
9,472.36
10,554.91
11,761.19
13,105.33
14,603.08
VNA
-118,511.43
-116,429.31
-114,109.23
-111,524.00
-108,643.31
-105,433.40
-101,856.65
-97,871.12
-93,430.11
-88,481.55
-82,967.44
-76,823.15
-69,976.65
-62,347.69
-53,846.86
-44,374.50
-33,819.59
-22,058.40
-8,953.07
5,650.01
5,650.01
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
20

120,380
Euro
1,962.00
Euro

14.00%
5.00%

ANALIZA FINANCIARA

de sistemul din investitie
solar
Euro
Euro
Euro

Euro
-120,380.00
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
1,962.00
2,236.68
2,549.82
2,906.79
3,313.74
3,777.66
4,306.54
4,909.45
5,596.77
6,380.32
7,273.57
8,291.87
9,452.73
10,776.11
12,284.77
14,004.63
15,965.28
18,200.42
20,748.48
23,653.27
0
1,962.00
4,198.68
6,748.50
9,655.28
12,969.02
16,746.69
21,053.22
25,962.68
31,559.45
37,939.77
45,213.34
53,505.21
62,957.94
73,734.05
86,018.82
100,023.45
115,988.73
134,189.16
154,937.64
178,590.91
RIR
Perioada de
recuperare
simpla
Data de
Valoarea
referinta pentru
actualizata
calcul RIR
Ani
Euro
Valoare neta
actualizata a
proiectului
Perioada de
recuperare
actualizata
Euro
Ani
-120,380.00
July 1, 2009
-120,380.00
-120,380.00
-118,418.00
-116,181.32
-113,631.50
-110,724.72
-107,410.98
-103,633.31
-99,326.78
-94,417.32
-88,820.55
-82,440.23
-75,166.66
-66,874.79
-57,422.06
-46,645.95
-34,361.18
-20,356.55
-4,391.27
0.00
0.00
0.00
2.84%
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
18
19
20
July 1, 2010
July 1, 2011
July 1, 2012
July 1, 2013
July 1, 2014
July 1, 2015
July 1, 2016
July 1, 2017
July 1, 2018
July 1, 2019
July 1, 2020
July 1, 2021
July 1, 2022
July 1, 2023
July 1, 2024
July 1, 2025
July 1, 2026
July 1, 2027
July 1, 2028
July 1, 2029
1,868.57
2,028.73
2,202.63
2,391.42
2,596.40
2,818.95
3,060.57
3,322.91
3,607.73
3,916.96
4,252.70
4,617.22
5,012.98
5,442.67
5,909.18
6,415.68
6,965.60
7,562.65
8,210.88
8,914.67
VNA
-118,511.43
-116,482.69
-114,280.07
-111,888.64
-109,292.24
-106,473.29
-103,412.72
-100,089.81
-96,482.08
-92,565.11
-88,312.41
-83,695.18
-78,682.20
-73,239.53
-67,330.35
-60,914.67
-53,949.06
-46,386.41
-38,175.53
-29,260.87
-29,260.87
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0

4. Analiza de senzitivitate
Analiza de senzitivitate are ca obiectiv identificarea variabilelor critice si impactul potential asupra modificarii
indicatorilor de performanta financiara si economica.
Indicatorii de performanta financiara si economica relevanti sunt rata interna de rentabilitate financiara a
investitiei si valoarea financiara actuala neta.
Pentru realizarea analizei de senzitivitate se tine cont de variabila considerata critica pentru durabilitatea
beneficiilor proiectului, si anume cresterea tarifului resursei energetice conventionale.
In cele ce urmeaza sunt prezentate evolutiile indicatorilor financiari in cazul scenariului recomandat, pentru trei
valori plauzibile ale variatiei pozitive a tarifelor aferente resursele energetice conventionale.
54
Perioada de analiza:
20 ani
Dobanda bancara anuala la depozite

in Euro:
5,00%
Indicator fiananciar
Indice anual de scumpire a combustibilului

conventional
U.M.
VNA
valoare neta actualizata
RIR
rata interna de recuperare
TRS
timp de recuperare simplu
TRA
timp de recuperare actualizat
14%
17%
20%
euro
74.482
193.335
363.162
7,27%
9,86%
12,45%
ani
14
13
12
ani
18
16
14
In concluzie, proiectul este foarte sensibil la variaia pantei de cretere a tarifului la combustibilul conventional.
Dac Cu cat este mai mare aceasta crestere, cu atat indicatorii financiari se imbunatatesc. Rezultatul este
explicabil prin faptul c proiectul conduce duce la economii importante. La creterea tarifului combustibilului,
veniturile aduse de proiect se vor mri. innd cont de evoluia actual a tarifelor la combustibili, gradul de
probabililtate ca aceste prognoze s se ndeplineasc este foarte ridicat.
Grafice ale evolutiei indicatorilor financiari
functie de indicele anual de scumpire a combustibilului conventional
Indice anual de scumpire a

combustibilului conventional
Valoarea neta actualizata VNA

[EURO]
14%
17%
20%
74.482
193.335
363.162

Timp de recuperare simplu TRS

[ANI]

Rata interna de recuperare RIR [%]
14%
17%
20%
7,27%
9,86%
12,45%
14%
17%
20%
14
13
12

Timp de recuperare actualizat TRA

[ANI]
55
14%
17%
20%
18
16
14
Valoarea neta actualizata VNA [EURO]

400.000
350.000
300.000
250.000
200.000
Valoarea neta
actualizata VNA
[EURO]
150.000
100.000
50.000
0
14%
17%
20%
Indice anual de scumpire a combustibilului

conventional
56

4. Analiza de risc
Risc
Modificarea
curbei de
consum de apa
calda (crestere)
Cauza potentiala
modificarea atitudinii
consumatorilor, pornind
de la ideea ca ACC se
prepara gratis, de la
soare
Impact
Consumul de
combustibil pentru
prepararea ACC
nu scade.
Dimpotriva, poate
chiar creste,
57
Comentarii si solutii
Nu afecteaza parametrii investitiei in
instalatia solara
Solutie:
Extinderea instalatiei solare prin amplasarea
Modificarea
curbei de
consum de apa
calda (scadere)
noi rezidenti ai cladirii,

in anii ce urmeaza, cu
atitudini foarte diferite
fata de cei existenti la
momentului realizarii
studiului (consuma mai
mult)
intrucat creste
necesarul de
caldura, fata de
momentul
realizarii studiului.
de colectoare solare chiar si in zonele mai

putin favorabile dpdv al aportului solar ale
acoperisului (est, vest).
noi rezidenti ai cladirii,

in anii ce urmeaza, cu
atitudini foarte diferite
fata de cei existenti la
momentului realizarii
studiului (consuma mai
putin)
Necesarul total de
caldura se
diminueaza.
Poate afecta negativ parametrii investitiei in

instalatia solara, in cazul in care consumul
real scade sub capacitatea maxima de
productie a instalatiei solare. Scade RIR,
cresc TRA, TRS.
scade numarul de
rezidenti ai cladirii
Ponderea
aportului solar din
total consum
creste peste
procentul estimat.
Daca diminuarea
consumului este
drastica, astfel
incat primavara si
toamna consumul
de ACC se poate
acoperi exclusiv
din aportul solar,
atunci pe
perioada verii
instalatia intra in
stagnare.
Gradul mediu de
insolatie scade
fata de valoarea
medie actuala
Modificarea conditiilor
climatice regionale in
contextul schimbarilor
climatice globale
Daca se folosesc
colectoare solare
neadecvate exista
riscul deteriorarii
fizice a acestora
in conditii de
stagnare.
Scade ponderea
aportului solar in
totalul de caldura
necesar pentru
prepararea ACC
Se vor folosi colectoare solare care

tehnologic pot compensa la maxim
dezavantajul orientarii cu azimut defavorabil
Solutii:
Se vor folosi colectoare solare care asigura
simultan:
grad inalt de stabilitate in conditii de stagnare
posibilitatea ajustarii manuale, direct de catre
beneficiar, a suprafetei absorbante

instalatia solara, in conditiile in care productia
sistemului termo-solar scade. Scade RIR,
cresc TRA, TRS.
Solutii:
simultan:
capacitate termica scazuta prezinta inertie
termica mica si reactivitate sporita la
modificarile rapide de insolatie
Gradul mediu de
insolatie creste
fata de valoarea
medie actuala
Modificarea conditiilor
climatice regionale in
contextul schimbarilor
climatice globale
Creste ponderea
aportului solar in
totalul de caldura
necesar pentru
prepararea ACC.
58
functionare inalt eficienta cu radiatie directa,

dar si cu radiatie difuza
instalatia solara.
Solutii:
simultan:
Daca depaseste
100%,
colectoarele
solare pot intra in
stagnare.
Scaderea in timp
a nivelului de
absorbtie optica
a colectoarelor
solare
Opacizarea sticlei
Depunerea de praf
Daca se folosesc
colectoare solare
neadecvate exista
riscul deteriorarii
fizice a acestora
in conditii de
stagnare.
Diminuarea
permanenta,
progresiva a
capacitatii de
productie a
colectorului solar
Impactul pozitiv
asupra mediului
scade sub cel
preconizat
Diminuarea
temporara a
capacitatii de
productie a
colectorului solar
Impactul pozitiv
asupra mediului
scade sub cel
preconizat
grad inalt de stabilitate in conditii de stagnare

posibilitatea ajustarii manuale, direct de catre
beneficiar, a suprafetei absorbante

cresc TRA, TRS.
Solutie:
Se vor folosi colectoare solare cu sticla
borosilicata de inalta calitate

cresc TRA, TRS.
Solutii:
Se vor folosi colectoare solare care au
proprietati de autocuratare la vant si la apa
de ploaie.
In extremis se procedeaza ocazional la
curatarea manuala.
cresc TRA, TRS.
Depunerea de zapada
Solutie:
Se vor folosi colectoare solare care nu tin
zapada (colectoare cu tuburi).
In extremis se procedeaza ocazional la
curatarea manuala.
cresc TRA, TRS.
Depunerea de frunze
uscate
Solutie:
Se vor folosi colectoare fara piese care
favorizeaza strangerea si depunerea
frunzelor intre elementele componente ale
colectorului (reflector cu raza mica de
59
Scaderea
performantelor
energetice ale
campului de
colectoare
Deteriorarea calitatii
absorberului
Deteriorarea
componentelor
colectorului solar
Scade ponderea
aportului solar in
totalul de caldura
necesar pentru
prepararea ACC
Impactul pozitiv
asupra mediului
scade sub cel
preconizat
curbura si distanta mica tub - reflector)

cresc TRA, TRS.
Solutii:
Se vor folosi colectoare solare de inalta
calitate, ale caror performante sunt certificate
la nivel international.
Colectoarele solare vor fi in solutie
constructiva cu tehnologie adecvata protectiei
suprafetei absorbante si anume: absorberul
este amplasat in mediu vidat.
Colectoarele vor fi in solutie constructiva
heat- pipe, intrucat asigura impact minim
asupra productivitatii campului de colectoare
in cazul in care unul din elementele active
devine nefunctional. Instalatia solara
functioneaza chiar daca un element are
probleme. Pierderile de caldura prin
elementul tip heat-pipe sunt cele mai reduse,
intrucat functioneaza ca o dioda termica.
Remedierea defectiunii nu implica
intreruperea functionarii sistemului si golirea
instalatiei. Remedierea se poate face chiar
de catre beneficiar, fara costuri de manopera
suplimentare.
Solicitarea
sporita a
acoperisului, in
zona montarii
colectoarelor
solare
Sistemul de prindere
Incarcarea dinamica
produsa acoperisului
Poate conduce la
deteriorarea
acoperisului,
generand costuri
de reparatii
ulterioare.
Se vor utiliza colectoare care au un istoric de

productie si de functionalitate in aplicatii
concrete de minim 12 ani. Acest lucru atesta
fiabilitatea produsului, pe de o parte, si
stabilitatea si continuitatea pe piata a
producatorului, pe de alta parte.
instalatia solara, in conditiile in care apar
cheltuieli pentru remedierea problemelor
generate de deteriorarea acoperisului.
Solutii:
Se vor folosi sisteme de prinderea a
colectoarelor solare adecvate tipului de
acoperis
Se vor folosi, de la caz la caz, colectoare
solare ce asigura a incarcare dinamica
redusa. Colectoarele vor avea forma
aerodinamica.
Deteriorarea
colectoarelor
solare
Factor climatic
grindina de mari
dimensiuni
Disfunctionalitatea
partiala sau totala
a instalatiei
solare.
Factor climatic vant

puternic
60
Afecteaza semnificativ, negativ, parametrii

investitiei in instalatia solara.
Remedierea se poate face numai prin
achizitionarea suplimentara de componente
de schimb.
Acte de vandalism
Deteriorarile produse de acte de vandalism

sau de factori climatici de exceptie nu sunt
acoperite de garantia acordata de
producatorii de colectoare solare.
Solutii:
Se vor folosi colectoare solare cu rezistenta
mare la impact (grindina de 35 mm) si cu
rezistenta la vant foarte puternic (peste 100
km/h)
Neincadrarea in
graficul de timp
prevazut
Se vor include colectoarele solare in polita de

asigurare a cladirii
instalatia solara
Activitatile de pregatire
a proiectului tehnic si a
detaliilor de executie se
extind pe o perioada
mai mare decat cea
estimata.
Solutii:
Activitatile de proiectare si achizitie
echipamente se organizeaza cat mai judicios
Actiunea de achizitie a
echipamentelor si
serviciilor de instalare si
PIF se extinde pe o
perioada mai mare
decat cea estimata.
Lucrarile se executa de catre firme cu

experienta in instalatii solare.
Activitatile de instalare
dureaza mai mult decat
perioada estimata.
(5) Sursele de finantare a investitiei

Sursele de finantare a investitiilor se constituie n conformitate cu legislatia n vigoare si avand in vedere
oportunitatile existente pentru finantare nerambursabila.
.
Pentru totalul de 992.430 Lei cu TVA inclus ( 235.730 Euro cu TVA) se propune schema de finanatare:
-
Beneficiarul (Consiliul Judetean): 20 % din total investitie, adica 198486 Lei cu TVA inclus (47146
Euro cu TVA)
Administratia Fondului de Mediu : 80% din total investitie, prin subventie, adica 793.944 Lei cu TVA
inclus (188.584 Euro cu TVA)
Fondurile nerambursabile sunt oferite prin Programul de inlocuire sau de completare a sistemelor clasice de
incalzire cu sisteme care utilizeaza energie solara, energie geotermala si energie eoliana ori alte sisteme care
conduc la imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului- CASA VERDE.
Nu se are in vedere contractarea unui credit bancar, cota de cofinanatare a Beneficiarului fiind asigurata prin
Hotararea Consiliului Judetean din bugetul local.
61
(6) Estimari privind forta de munca ocupata prin realizarea investitiei

1. Numar de locuri de munca create n faza de executie
In faza de executie a proiectului acesta va genera locuri de munca pe toata perioada realizarii investitiei pentru
un numar de 12 salariati.
Categoriile de noi salariati vor fi
Muncitori necalificati
Instalatori autorizati
Sef de echipa
Responsabili de proiect
Personal administrativ
Modul de calcul al necesarul de forta umana :
1 obiective x 2 echipe x 6 persoane/echipa = 12 persoane
2. Numar de locuri de munca create n faza de operare
Instalatia solara nu necesita personal de operare.
(7) Principalii indicatori tehnico-economici ai investitiei

1. Valoarea totala (INV), inclusiv TVA (mii lei): 992,43
(n preturi luna iulie, anul 2009, 1 euro = 4.210 lei),
din care:
- constructii-montaj (C+M), inclusiv TVA (mii lei):205,09
2. Esalonarea investitiei (INV/C+M):
- anul I:
992,43/205,09 inclusiv TVA (mii lei)
- anul II:
****
3. Durata de realizare: 2 luni
4. Alti indicatori specifici domeniului de activitate n care este realizata investitia, dupa caz. Nu este cazul
(8) Avize si acorduri de principiu

Conform O.M. Mediului si Dezvoltarii Durabile, nr. 565/2009 publicat in Monitorul Oficial nr. 375 din 03.06.2009.
62
CAPITOLUL B: Piese desenate:

Se anexeaza urmatoarele piese desenate :
1. plan de amplasament si delimitare 1 :1000

2. plan amplasare in judet
3. Releveu C3 spalatorie 1 :50
4. Releveu C1 internari 1 :50
63

PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiu de fezabilitate

Completarea sistemului existent de incalzire si preparare apa

BENEFICIAR: CONSILIUL JUDETEAN DOLJ

Ing. Bogdan Popescu

Ing. Ovidiu Marinescu

(2) Informatii generale privind proiectul

g) concluziile evaluarii impactului asupra mediului;

(3) Costurile estimative ale investitiei

(4) Analiza cost-beneficiu

(5) Sursele de finantare a investitiei

CAPITOLUL B: Piese desenate

CAPITOLUL A: Piese scrise

Consiliul Judetean Dolj

UAMS Sadova, com. Sadova, jud. Dolj

NOVA INVEST, Str.Fratii Golesti, Bl.M 18 C, SC 1, AP 17

(2) Informatii generale privind proiectul

Suprafata totala este de 373.86mp, din care 367.86 suprafata utila

Holurile au ca suprafata 80mp si inaltime de 3.66m, rezultand un volum de 292.8MC

Camerele institutiei au inaltimea de 4.6m, suprafata de 293mp ; un volum de 1349.18MC

VOLUMUL TOTAL al pavilionului central este de 1641.98MC

Nu exista un audit termic pentru acest imobil

Imobilul nu este prevazut cu termosistem

Structura imobilului este din caramida plina

Imobilul este prevazut cu geamuri termopan

Incalzirea imobilului se face cu radioatoare de fonta

Beneficiari 25 (nr paturi 25)

25 pacienti x 85 litri ACC/pers/zi = 2125 litri ACC/persoana/zi

Detaliem in tabelul de mai jos curba de consum pe periada unui an :

Detaliem in tabelul de mai jos curba de consum pe perioada unei zile :

Pondere consum orar ACC

(2) Informatii generale privind proiectul

reducerea costurilor cu energia termica, degrevand astfel bugetul Beneficiarului

Monovalent: PDC furnizeaza toata energia necesara

COP-uri realizabile foarte mari

Restrictie la calitatea apei in cazul PDC cu schimbator de caldura in placi

Pompa de caldura Sol/Apa capteaza energia solara

PDC cu sonda plana la o adancime de ca. 1,5 m

COP-uri realizabile foarte mari

Foraj in adancime costisitor

Desi pompa de caldura Aer/Apa ofera cel mai mic

COP-uri realizabile mari

Regim de functionare bivalent

b) Scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investitii pot fi atinse

Consum mediu zilnic

litri, la 45 grade Celsius

nu exista luna din an in care institutia

Consum zilnic (litri):

Pondere consum orar ACC

Pentru alegerea tehnologiei colectoarelor solare se iau in considerare urmatoarele criterii:

7. Comportament foarte bun la factori climatici (vant, grindina, zapada, praf)

Gradul de izolatie termic al cladirii

40% prin ferestre si usi exterioare

45 - 60 W/mp constructii noi realizate dupa standardele actuale din Romania

colectoare solare cu tuburi vidate, de tip metal-glass, cu heat-pipe

incalzire in tandem cu sursa clasica

Suprafata geometrica (bruta):

4,08 m (H=2126 mm x L=1920 mm)

0 = puterea maxima; se masoara in W, pentru Tm=Ta

Pentru colectorul considerat, puterea maxima

model = modelul matematic utilizat in determinare (squared = metoda patratelor)

Caracteristicile colectorului solar considerat pentru Scenariul 2

c) Descrierea constructiva, functionala si tehnologica

= consum mediu zilnic raportat la intregul an