Studiu de fezabilitate

Evaluarea raportului cost-beneficiu in

proicetul de producere și transportare a
energiei termice geotermale

Cuprins

1. Date generale
2. Descrierea proiectului
3. Necesitatea şi oportunitatea

1
4. Efecte scontate în urma aplicării proiectului
5. Costuri
6. Evaluarea costurilor proiectului
7. Evaluarea beneficiilor proiectului
8. Proiectii financiare
Concluzii

1. Date generale
1.1 Denumirea/Numele solicitantului si date de identificare ale acestuia
Denumire solicitant:
Sediul social: Ovid Densusianu nr.6-78 – Meşteşugarilor, in județul Bihor, municipiul
Oradea
1.2 Obiecte de activitate ale solicitantului
2
 Activitatea principala a solicitantului este: „Activitati de inginerie si servicii de consultant
tehnica legate de acestea,” – cod CAEN 7112

2. Descrierea proiectului
2.1. Obiectivele investitiei
Obiectivul general al proiectului constă în construcția și echiparea unei centrale termice
geotermale pentru a inlocui energia termică provenită din cărbune.

Investiția propusă in cadrul prezentului proiect presupune:

 Construirea și echiparea unei centraletermice geotermală ce va produce energia termică necesară

pentru a asigura confortul termic la consumatorii Cartierului Ioșia;
 Înlocuirea actualei rețele de transport agent termic;
 Echiparae unei stații de reinjecție a apei geotermale;
 Echiparea punctelor termice cu module automatizate .
Grupul tinta (consumatori)

Utilizatorii investiției: blocurile de locuințe din cartier, școli, grădinițe, agenți economici.

Obiectiv general

O mare parte din Instalaţiile Mari de Ardere (IMA) din România generează emisii
poluante în atmosferă (SO2, NOx, pulberi) mai mari decât limitele admise. În cadrul Tratatului
de Aderare la UE, România şi-a asumat angajamente prin Planul de Implementare al Directivei
2001/80/CE privind limitarea emisiilor anumitor poluanţi în aer proveniţi din IMA, care este
anexă a Documentului de Poziţie Complementar pentru Capitolul 22 – Mediu.

3
 România a obţinut perioade de tranziţie eşalonate până în 2013, pe categorii de poluanţi
emişi în atmosferă - dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx) şi pulberi, respectiv 2017 pentru
reducerea suplimentară a emisiilor de oxizi de azot, pentru anumite instalaţii care intră sub
incidenţa Directivei 2001/80/CE privind reducerea anumitor poluanţi provenind de la IMA.

Pentru municipiul Oradea, obiectivele municipale au în vedere protecţia mediului prin:

 respectarea termenelor de conformare pentru IMA din cadrul sistemului de

alimentare centralizată din municipiul Oradea, atât în ceea ce priveşte VLE
pentru emisiile de SO2, NOx şi pulberi, cât şi în ceea ce priveşte plafoanele
anuale aferente acestor poluanţi;
 respectarea termenelor de conformare pentru depozitul de zgură şi cenuşă
Ţinta pentru municipiul Oradea este constituită astfel de creşterea calităţii serviciului
public de alimentare cu energie termică la tarife suportabile pentru populaţie, corelată cu
creşterea eficienţei energetice şi dezvoltarea durabilă a acestui sistem.

Toate cele trei obiective prezentate (respectare obligaţii de mediu, reducerea emisiilor de GES,
creşterea calităţii serviciului public de alimentare cu energie termică la tarife suportabile pentru
populaţie) implică, pentru realizarea acestora, alte două obiective importante, şi anume:

 creşterea eficienţei energetice

 creşterea ponderii surselor regenerabile.

Obiective de ordin tehnice

Municipiul Oradea şi zona înconjurătoare dispune de surse semnificative geotermale de
energie.

Zăcământul geotermal Oradea ce acoperă o suprafață de aproximativ 110 km 2 a fost identificat

in anii 1963-1964 și apoi cercetat geologic in perioada 1965-1988 prin 12 sonde.

4
 Exploatarea experimentală a acviferului geotermal Oradea din ultimii 17 ani a permis stabilirea
principalelor caracteristici ale acestuia:

 este un sistem cu alimentare, apa făcând parte din circuitul hidrologic activ (vârsta apei 18 -
20 000 ani ), extragerea a peste 57 milioane m³ de apa in ultimii 25 de ani neafectând
semnificativ presiunea de zăcământ ;
 apa geotermala poate avea caracter incrustant si coroziv după diverşi specialişti. Din punct
de vedere al compoziţiei chimice nu prezintă pericol de poluare (mineralizatie 0,8-1,4g/l) ;
 temperatura apei la suprafata variază între 70˚C în zona Velenta si 105˚C în zona Iosia Nord,
temperatura medie ponderată a celor 12 sonde din perimetru fiind de 87˚C în eruptie liberă şi
90˚ C în pompaj ;
 debitele arteziene ale sondelor variază între 5 - 30 l/s functie de conditiile geologice locale,
iar debitele posibil de obtinut în pompaj submersibil pot fi de 20-50 l/s ;
 colectorul permite reinjectarea apei geotermale uzate termic la presiuni sub 10 bar, chiar la
debite de 25-40 l/s ; se impune generalizarea exploatării cu injecţie.
În Oradea exista în prezent un fond de 12 foraje, din care 11 foraje de productie şi 1 foraj de
injectie. Forajele produc artezian cu un debit potential de 150 l/s. Începând cu anul 1996 unele
foraje au fost echipate cu pompe submersibile la adâncimi cuprinse între 120 şi 150 m, asigurând
creşterea debitelor exploatate. Temperaturile apei geotermale sunt cuprinse între 70˚C şi 106˚C.

Estimarea resurselor disponibile se ridică la circa 210 000 Gcal/an conform deţinătorilor
licenţelor de exploatare a resurselor de apa geotermală. Aceasta valoare trebuie corectata cu
limitările date de tehnologiile de forare si de capacitatea de regenerare a perimetrului exploatabil.

Din cantitatea anuală valorificată în prezent, pentru sistemul de termoficare urbană sunt
utilizaţi

 cca 47000 Gcal/an, astfel:

 cca 31.000 Gcal/an – produsă şi distribuită de SC Transgex SA;
 cca 16.000 Gcal/an – preluată de SC Electrocentrale Oradea SA de la SC Transgex SA şi
distribuită prin sistemul de distribuţie.

5
 În prezent, SC TRANSGEX S.A. furnizează apă geotermală pentru consumatori care au
propriile centrale termice precum şi energie termică preparată în Centrale termice proprii, după
cum urmează:

1. Centrala termică Nufărul este alimentată cu apă geotermală din sonda 4797 Oradea. În
centrala geotermală Nufărul se prepară agent termic pentru incălzire și apă caldă menajeră
pentru 7 puncte termice din cartier.

2. Punctul termic 913 este alimentat cu apă geotermală din sonda 4005 Oradea. In PT 913 se
prepara apă calda menajeră pentru consumatorii de la PT 913 şi 911. Apa caldă menajeră este
produsă şi transportată de către SC TRANSGEX SA distribuţia fiind efectuată de către SC
ELECTROCENTRALE SA.

3. Celelalte 8 sonde furnizează apă geotermală către consumatori care au propriile centrale de
producere a energiei termice.

Preţul pentru energia termică este avizat de ANRSC şi cuprinde cele trei componente
producţie, transport şi distribuţie.

6
 Fig 1. Sistemului centralizat de alimentare cu energie termică

din municipiul Oradea

Obiective de ordin economico-financiar

Principalii factori care permit minimizarea costurilor de productie si obtinerea unei

rentabilitati economice ridicate sunt:

1. Furnizare apă caldă pentru incălzire și apă caldă menajeră.

7
 2. Micșorarea costului facturii la energie termică a locuitorilor din zona deservită cu
energie termică geotermală;
3. Comercializare Certificatelor de CO2;
4. Reducerea bugetului local acordat pentru subvenții.

Obiective de mediu

Deoarece producerea de energie termică geotermală nu reprezintă o sursă de poluare a

aerului cu CO2 (doar in cazul folosirii cazanelor pe bază de gaz natural pentru a asigura confortul
termic al consumatorilor ), prin implementarea proiectului cantitatea de CO 2 emisă de CET
Oradea in producția de energie termică va fi redusă cu aproximativ 27 119.6 tone CO2/an,
importanța acestui beneficiu de mediu fiind sporit de următoarele:

 Cele două IMA din cadrul sistemului de alimentare centralizată din municipiul Oradea sunt
sub incidenţa prevederilor Directivei 2003/87/CE privind schema de comercializare a
certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră şi generează o cantitate importantă de emisii
de gaze cu efect de seră (cca 1.000.000 tCO2/an), cu efect negativ asupra încălzirii globale.
 eficienţa scăzută a producerii energiei precum şi pierderile mari din sistemul de transport şi
distribuţie conduc la consumul unei cantităţi de combustibil mai mare decât cel care ar fi
necesar în condiţii de funcţionare conform prevederilor BREF-BAT, ceea ce amplifică
cantitatea de emisii de CO2 generată. Această cantitate mărită de emisii de CO2 va avea ca
implicaţie, începând cu anul 2013, prin prevederile cuprinse în Directiva 2009/29/CE
privind extinderea şi modificarea Directivei 2003/87/CE (respectiv reducerea graduală a
certificatelor alocate gratuit pentru energia termică pentru populaţie), creşterea costului
energiei termice, cu efecte negative asupra populaţiei.

3. Necesitatea şi oportunitatea investiţiei

 Necesitatea investitiei
Construirea unei centrale de furnizare a energiei geotermale, se va face respectand
urmatoarele principii:
- standarde de calitate a constructiilor realizate;
- asigurarea tuturor utilitatilor necesare bunei functionari a activitatii;
- asigurarea conditiilor de siguranta si bunastare a angajatilor;

8
 - respectarea cerintelor de protectie a mediului inconjurator.
O mare parte din Instalaţiile Mari de Ardere (IMA) din România generează emisii
poluante în atmosferă (SO2, NOx, pulberi) mai mari decât limitele admise. În cadrul Tratatului
de Aderare la UE, România şi-a asumat angajamente prin Planul de Implementare al Directivei
2001/80/CE privind limitarea emisiilor anumitor poluanţi în aer proveniţi din IMA, care este
anexă a Documentului de Poziţie Complementar pentru Capitolul 22 – Mediu.

România a obţinut perioade de tranziţie eşalonate până în 2013, pe categorii de poluanţi

emişi în atmosferă - dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx) şi pulberi, respectiv 2017 pentru
reducerea suplimentară a emisiilor de oxizi de azot, pentru anumite instalaţii care intră sub
incidenţa Directivei 2001/80/CE privind reducerea anumitor poluanţi provenind de la IMA.

Fiind Stat Membru UE, România trebuie să contribuie la obiectivul obligatoriu al UE de

reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20% până în anul 2020 faţă de anul 1990. Pentru
instalaţiile sub incidenţa Directivei 2003/87/CE privind schema europeană de comercializare a
certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (EU-ETS), extinsă şi modificată prin Directiva
2009/29/CE, emisiile trebuie să fie în anul 2020 cu 21% sub nivelul celor din anul 2005.

IMA din cadrul sistemului de alimentare centralizată din municipiul Oradea sunt sub
incidenţa prevederilor Directivei 2003/87/CE. Sistemul de alimentare centralizată din municipiul
Oradea fiind un sistem mare, IMA generează o cantitate importantă de emisii de gaze cu efect de
seră(cca 1.000.000 tCO2/an), cu efect negativ asupra încălzirii globale. Implementarea unor
măsuri de creştere a eficienţei producerii energiei termice va avea ca urmare o contribuţie
semnificativă la reducerea efectelor negative ale schimbărilor climatice.

 Oportunitatea investitiei
Din punct de vedere al oportunitatii investitiei se disting urmatoarele aspecte relevante ce privesc
categoriile de consumatori.

Consumatorii de energie termică racordaţi la sistemul centralizat, sunt structuraţi astfel:

 consumatori de căldură urbani-casnici: asociaţii de locatari, apartamente şi case

individuale
 consumatori de căldură din sectorul terţiar de tip sociali – culturali şi agenţi economici:

9
- şcoli, grădiniţe, creşe

- hoteluri, sedii de bănci, magazine, alte instituţii

Toţi aceşti consumatori folosesc căldura pentru încălzirea spaţiilor şi sub formă de apă caldă de
consum.

La sfârşitul anului 2009, erau alimentate cu căldură din sistemul centralizat un număr de
circa 57.132 apartamente în blocuri de locuinţe, 3.603 case particulare, 319 instituţii publice şi
2.371 alţi consumatori şi agenţi economici. Numărul de locuitori deserviţi de sistemul
centralizat este de peste 141.000 persoane.

Principalul achizitor de energie termică în Oradea este populaţia (peste 75% din total),
care primeşte energie termică sub forma de agent termic - apă fierbinte pentru încălzire şi
preparare apă caldă pentru consum, pe perioada întregului an.

Instituţiile socio-culturale şi ale administraţiei de stat deţin o pondere mai mică, respectiv
cca. 12% din total. Aceeaşi pondere o au şi societăţile comerciale.

Aproximativ 70% din totalul populaţiei beneficiază de termoficare.

Consumatorii de abur industrial au reprezentat o pondere însemnată în consumul de

energie termică până în anul 2006. În prezent marii consumatori de abur şi-au încetat activitatea,
astfel încât în prezent nu mai există consumatori de abur importanţi deserviţi de la SC
Electrocentrale SA. Oradea.

Necesarul orar la consumator la nivelul anului 2009 este de 241,5 Gcal/h(280,9 MWt),
din care 225 Gcal/h (261,7 MWt) reprezintă necesarul pentru încălzire şi 16,5 Gcal/h (19,2
MWt) reprezintă necesarul mediu anual pentru apa caldă de consum.

4. Efecte scontate în urma aplicării proiectului

4.1. Beneficii economice
1. Furnizare apă caldă pentru incălzire și apă caldă menajeră.
2. Micșorarea costului facturii la energie termică a locuitorilor din zona deservită cu
energie termică geotermală;

10
 3. Comercializare Certificatelor de CO2;
4. Reducerea bugetului local acordat pentru subvenții.

4.2. Beneficii sociale, asupra sănătății

1. Creșterea calității vieții (prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, reducerea
emisiilor de pulberi, prin asigurarea necesarului de energie termică etc.)
2. Crearea de noi locuri de muncă.
3. Imbunătățirea stării de sănătate a populației;
4. Creșterea valorii imobiliarelor;
5. Creșterea eficienței energetice – reducerea pierderilor prin rețeaua de distribuție

4.3.Beneficii de mediu
1. Conformitatea cu reglementările și legislația in domeniul mediului
2. Reducerea emisiilor de gaze cu efecte de seră(CO2, SO2, NOx);
3. Reducerea emisiilor de pulberi;
4. Reducerea cantităților de deșeuri generate in producerea convențională de energie
termică.
5. Creșterea ponderiii resurselor regenerabile
6. Păstrarea potențialului geotermal al zonei
7. Eliminarea poluării termice ale apei de suprafață

În tabelul următor sunt prezentate valorile beneficiilor scontate în urma implementării

proiectului.

Beneficii directe Euro/an

869 570
Beneficii financiare

Beneficii sociale, economice si de mediu

Beneficii economiceindirecte (nealocarea subventii pentru 1 495 280

căldură de la bugetul local, crearea de noi locuri de muncă)

50 000
Îmbunătățirea stării de sănătate

Creșterea vânzărilor imobiliare

500 000

11
Minimizarea poluarii termice si chimice prin reinjectia apei
2 000
uzate termic
Reducerea cantităților de deșeuri generate in producerea
convențională de energie termică. 500 000

Total 3 842 561

TOTAL BENEFICII 4 712 133

5. Costuri directe

1. Construirea propriu-zisă a stației, achiziționarea si instalarea echipamentelor prevăzute

proiectul tehnic:
1) 2 schimbătoare de căldură in plăci – prepară agent secundar cu t= 720C;
2) 1 pompă de căldura care vor prepara din apa geotermala un agent secundar de 850C;
3) 2 cazane de vârf de sarcină pe gaz (cazane, schimbătoare de căldura, grup pompare,vase
expansiune,etc
Planul de investiție cuprinde și:

12
 Statie automată de dedurizare 28 mc/h, grup de pompare (pompe de circulatie pentru
perioadade incalzire), grup de pompare (pompe de circulatie inafara perioadei deincalzire).
 Forare puț pentru apă tehnologică cu adâncimea de 110 m, echipat cu pompă
submersibilă(50 mc/h).
 Stație de tratare a apei folosite in circuitul cazanelor si a agentuluiintermediar, avand o
capacitate de Q = 28 mc/h.
 Sistem de monitorizare

Costuri necesare construcției și echipării stației geotermale

Valoare
inclusiv TVA
-euro-
Proiectare și inginerie 38000
Construcție și instalații 3 000 000
(incălzite, climatizare, ventilație, intranet)
Echipamente
Din care:
 Schimbătoare de căldură 350 000
 pompă de căldură 450 000

13
  boiler pe gaz (2 buc) 600 000
 rețea distribuție gaz 48 000
 stație automată dedurizare 17000
 stație de umplere-adaus 9 500
 sistem expansiune – circuit agent 12 000
intermediar
 pompe de circulație pentru perioada de 1000
incălzire
 pompe de circulație in afara perioada de 1000
incălzire
 echipamente foraj apă tehnologică 24 700
 stație tratare apă 27 000
 sistem de automatizare 270
 sistem de monitorizare 3000
Montaj utilaje 1 500
Racord utilități 26 000
Dotări 2000
Total I 4610970

6. Evaluarea costurilor proiectului

Calculul factorului de actualizare
1
fa 
(1  r ) t
, unde:
r- rata de actualizare.
t- anul de recuperare al investiției;
rd ri rv rr
r   
100 100 100 100
, unde:
rd- rata anuală a dobânzii;

14
ri- rata anuală a inflației;
rv- deprecierea sau reprecierea anuală a monedei;
rr- marja de risc;
Se adoptă r= 0,05.

CHELTUIE
LI FACTORUL DE COSTURI
ANU INVESTITI CHELTUIELI COSTURI ACTUALIZARE(r=5 ACTUALIZAT
L I EXPLOATARE TOTALE %) E

euro euro euro euro

1 6144721 6144721 0.943 5796907

2 612191 612191 0.890 544848

3 612191 612191 0.840 514008

4 612191 612191 0.792 484913

5 612191 612191 0.747 457465

6 612191 612191 0.705 431571

7 612191 612191 0.665 407142

8 612191 612191 0.627 384096

9 612191 612191 0.592 362355

10 612191 612191 0.558 341844

total 9725148

7. Evaluarea beneficiilor proiectului

ANUL BENEFICII FACTORUL DE ACTUALIZARE BENEFICII

ANUALE PENTRU RATA DE 5% ACTUALIZATE
(Ba) (Bat)
euro (fa) euro

1 0 0.943 0

15
 2 4712133 0.890 4193781

3 4712133 0.840 3956398

4 4712133 0.792 3732451

5 4712133 0.747 3521180

6 4712133 0.705 3321868

7 4712133 0.665 3133837

8 4712133 0.627 2956450

9 4712133 0.592 2789104

10 4712133 0.558 2631230

TOTAL 30236299

În urma calculelor efectuate pe baza costurilor estimate, observăm că proiectul de

realizare a unei central termice geotermale, prezintă un beneficiu de 30236299 euro la sfârșitul
celor 10 ani.
Astfel se pot determina următoarele rapoarte:
9 725 148 . 44
Cost/Beneficiu = 30 236 299 . 48 = 0.298 euro cheltuiți la 1 euro beneficii

30236299 . 48
Beneficiu/Cost = 9725148 . 44 = 3.005 euro beneficii la 1 euro cheltuiți

16
 8. Proiectii financiare

Ipotezele de calcul care au stat la baza intocmirii proiectului, in perioada de prognoza sunt:
- Valoarea totala a investitiei propuse;
- Situatia incasarilor, respectiv platilor este realizata pentru perioada de implementare (24
luni) si se continua cu perioada de functionare de 10 ani, dupa finalizarea investitiei;
- Se considera un orizont de previziune de 10 ani de la data finalizarii implementarii
proiectului propus ;
- Previziunea veniturilor se face in preturi constante actualizate pe intregul orizont de
analiza;
- Activitatea principala previzionata prin proiect este: centrala ce furnizeaza energie termica
geotermala ;
- In primul an nu se va obtine profit;
- In anii 1-10 previzionati veniturile intreprinderii vor fi obtinute din: furnizarea energiei
termice geotermale.

17
 Concluzii
România are cel de-al treilea potenţial geotermal din Europa, după Italia şi Grecia. Cele
mai bogate resurse geotermale din Romania pot fi găsite la Tuşnad Băi. Cinci izvoare au
temperaturi peste 100°C.
Rezerva exploatabilă naţională este de aproximativ 167 mii tep/an resurse de joasă
entalpie, din care în prezent se valorifică circa 30 mii tep/an. Capacitatea totală instalată in
Romania este de 320 MWh (pentru o temperatură de referinţă de 300°C).
Deoarece producerea de energie termică geotermală nu reprezintă o sursă de poluare a
aerului cu CO2 (doar in cazul folosirii cazanelor pe bază de gaz natural pentru a asigura confortul
termic al consumatorilor ), prin implementarea proiectului, cantitatea de CO 2 emisă de CET
Oradea in producția de energie termică va fi redusă cu aproximativ 27 119.6 tone CO2/an.
Proiectul de realizare a unei fabrici de peleți este fezabil întrucât beneficiile sunt mai mari decât
costurile.

18