Raport Privind Impactul Asupra Mediului: Rim Centrala Electrica Eoliana Cudalbi

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI
Raport privind Impactul asupra Mediului
CENTRALĂ ELECTRICĂ EOLIANĂ CUDALBI (turbine eoliene, drumuri interioare,

racord electric turbine, platforme tehnologice, modernizare drumuri exploatare,
organizare de şantier) si servitute de trecere subterana/de suprafata/aeriana, in
comunele Cudalbi si Costache Negri, judetul Galati - maxim 33 turbine
racord electric turbine, platforme tehnologice, modernizare drumuri exploatare,
organizare de şantier) si servitute de trecere subterana/de suprafata/aeriana, in comuna
Cudalbi, judetul Galati - maxim 6 turbine
1. Informaţii generale
1.1 Informaţii despre titularul proiectului
S.C. CUDALBI EOLIAN S.R.L.;
1.2 Informaţii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra

mediului şi al raportului la acest studiu
- SC MEDIU Consulting SRL Galaţi, firmă atestată de Ministerul Mediului şi Gospodăririi
Apelor, pentru RIM-15.12.2009.
1.3 Denumirea proiectelor

racord electric turbine, platforme tehnologice, modernizare drumuri exploatare, organizare de
şantier) si servitute de trecere subterana/de suprafata/aeriana, in comunele Cudalbi si
Costache Negri, judetul Galati - maxim 33 turbine eoliene
racord electric turbine, platforme tehnologice, modernizare drumuri exploatare, organizare de
şantier) si servitute de trecere subterana/de suprafata/aeriana, in comuna Cudalbi, judetul
Galati - maxim 6 turbine eoliene
MEDIU Consulting 1
Scopul raportului privind impactul asupra mediului

Studierea impactului activităţilor care se vor desfăşura, va evidenţia posibilele surse de
poluare şi efectele pe care le pot determina, pe baza cărora se va menţiona necesitatea de a fi
luate măsuri care să contracareze eventualele efecte negative.
Analiza activităţilor şi a contextului în care acestea se desfăşoară permite identificarea
şi estimarea efectelor pe care le determină, efecte pe baza cărora se vor menţiona măsurile
care le contracarează pe cele negative.
Studiul de evaluare a impactului asupra mediului stabileşte efectele, ce vor rezulta din
impactul activităţii care urmează a fi desfăşurată în cadrul celor doua proiecte din zona
Cudalbi, asupra mediului, precum şi asupra factorului social şi economic.
Obiectivele Studiului privind impactul asupra mediului au în vedere stabilirea
următoarelor propuneri:
• modificări posibile pozitive sau negative, ce pot interveni în calitatea factorilor de mediu
prin desfăşurarea activităţii;
• nivelul de afectare a factorilor de mediu şi a sănătăţii populaţiei şi al riscului declanşării
unor accidente sau avarii cu impact major asupra mediului;
• modul de încadrare în reglementările legale în vigoare privind protecţia mediului;
• măsuri ce pot fi luate pentru a se asigura protecţia mediului.
Obiectivul de investiţii se încadrează conform Hotărârii Guvernului nr. 445/2009 privind
evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului) în anexa 2 lista
proiectelor pentru care trebuie stabilită necesitatea efectuării evaluării impactului asupra
mediului punctul 3. Industria energetică, litera i) instalaţii destinate producerii de energie prin
exploatarea energiei eoliene (parcuri eoliene).
Raportul privind impactul asupra mediului, face parte din documentaţia procedurii de
obţinere a acordului de mediu şi a fost solicitat de ARPM Galaţi în conformitate cu Ordinul
MAPM nr. 135/2010 privind aprobarea metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra
mediului pentru proiecte publice şi private.
1.4. Descrierea proiectului şi descrierea etapelor acestuia

Necesitatea realizării celor doua proiecte, are ca rezultat dezvoltarea de surse alternative
de energie din surse regenerabile, ca răspuns la creşterea consumului de energie ca urmare a
MEDIU Consulting 2
dezvoltării economice şi demografice mondiale, a necesităţii de a reduce poluarea şi în

perspectiva epuizării resurselor de combustibili fosili( petrol, gaze, cărbune).
Importanta obiectivelor de investiţii analizate este dată nu numai de energia electrică
produsă, care reprezintă un element de securitate naţională, cât şi de contribuţia suplimentară
pe linia a 3 direcţii de interes deosebit la nivel mondial:
• combaterea schimbărilor climatice;
• reducerea consumului de combustibili fosili;
• promovarea de tehnologii nepoluante.
Lucrările efectuate în cadrul proiectului au vizat în principal:

evaluarea oportunităţii dezvoltării unor tehnologii pentru obţinerea de energie din surse
regenerabile;
evaluarea potenţialului local al surselor regenerabile;
proces de obţinere energiei electrice utilizând potenţialul eolian al zonei;
diseminarea informaţiilor rezultate din studiile efectuate în cadrul proiectului.
Investiţia propusă are ca finalitate valorificarea energiei vântului din zona dealurilor Moldovei
prin montarea unui număr de maxim 33 + 6 turbine eoliene de ultimă generaţie, de maxim 3
MW fiecare, durata de funcţionare estimată este de 40 de ani, (cu o retehnologizare după 20
de ani) valorificând un potenţial natural remarcabil al zonei – energia eoliană.
Proiectul se realizează în scopul producerii şi furnizării de energie regenerabilă şi
atingerii ţintelor naţionale privind producţia de energie electrică din surse regenerabile, a
stimulării realizării investiţiilor privind protecţia mediului şi asigurarea securităţii energetice a
României.
Zona destinată implementării proiectului s-a stabilit în urma studiilor potenţialului eolian
existent (regularitatea fluxurilor de aer şi condiţiile optime de viteză a vântului), fiind desemnată
ca propice dezvoltării unor proiecte (parcuri eoliene) de producere a energiei din surse
regenerabile.
Turbinele eoliene din ansamblul eolian din zona analizată sunt montate respectând o
anumită dispunere în teren. Această dispunere urmăreşte obţinerea unui randament
aerodinamic atât pentru fiecare turbină în parte cât şi pentru ansamblul eolian. Aceasta ţine
cont de panta terenului şi direcţia principală a vântului pe parcursul unui an calendaristic. În
vederea modelării câmpului eolian din arealul de interes şi pentru evaluarea performanţelor
MEDIU Consulting 3
energetice ale proiectului, beneficiarul a efectuat măsurători in zona analizată. Corelate cu

valorile de vânt de la staţia meteorologica Galaţi şi cu fondul de date eoliene pentru intervalul
1961-2009 datele in situ au permis crearea unei statistici eoliene cuprinzând distribuţia vitezei
şi frecvenţei vântului pe direcţii (roza vitezelor şi roza frecvenţelor), roza energiei şi calculul
profilului vântului în funcţie de înălţime.
Durata maximă anuală de funcţionare este determinată de viteza şi intensitatea vântului
şi este estimată la cca. 167 – 170 zile reprezentând circa 2.380 ore funcţionare echivalentă la
capacitatea nominală a turbinelor, pentru viteze ale vântului de 4 – 25 m/s, perioada
specificată se regăseşte mai ales în perioada rece a anului (lunile noiembrie – aprilie) care vor
fi vârf de producţie.
Parcul eolian va fi amplasat, conform Certificatului de Urbanism nr. 177/4033 din
27.06.2011, pe raza comunelor Cudalbi si Costache Negri, judeţul Galaţi, extravilan, tarlalele
T.89/1, T.90, T.91, T.92, T.93, T.94/1, T.95/1, T.95/2, T.131/1, T.132/1, T.133, T.134, T.135
Cudalbi si T.13/1, T.14, T.15/1, T.15/2, T.16/1, T.17/1, T.19, T.20 Costache Negri;
si respectiv conform Certificatului de Urbanism nr. 176/3908 din 27.06.2011, pe raza
comunei Cudalbi, judeţul Galaţi, extravilan, tarlalele T.90, T.91, T.93, T.95, T.132/1, T.133,
T.134, T.135.
Terenurile vizate sunt terenuri agricole, arabile, în suprafaţă de 316 798 m2. Bilanţul
de teren este următorul:
Suprafete definitive
- platforme [mp] 73800
- drumuri de acces [mp] 67500
- drumuri de exploatare [mp] 125400
- fundatie [mp] 594.5
- racorduri la drumuri [mp] 14800
- organizare de santier [mp] 5000
Suprafete temporare
- fundatie [mp] 14350
- santuri pentru LES [mp] 33500
Folosinta actuala a terenului pe care se doreste implementarea prioiectului este de teren

arabil, drumuri existente şi teren neproductiv, şi apartine domeniului public si privat de interes
local, proprietate privată a unor persoane fizice si juridice, conform CU nr. 176/3908 din
27.06.2011 şi CU nr. 177/4033 din 27.06.2011 emise de Consiliul Judeţean Galaţi.
MEDIU Consulting 4
Proiectele compuse din 33 + 6 turbine eoliene de producere a energiei electrice, de

maxim 3 MW fiecare, amenajate în extravilanulul localităţilor Cudalbi şi Costache Negri,
propune realizarea următoarelor obiective:
- pregătirea organizării de şantier;
- amplasarea liniilor electrice subterane interne care fac legătura de la turbine la staţia
electrică a parcului eolian;
- amenajarea drumurilor pentru transportul utilajelor şi al componentelor până la locaţiile
turbinelor;
- construirea platformelor din beton pentru turbine şi transformatoare;
- montarea turbinelor eoliene şi a transformatoarelor;
- aducerea la starea iniţială a suprafeţelor de teren utilizate temporar pentru asamblarea
componentelor parcului eolian;
După cum se poate observa în figura, zonele de activitate folosite la construcţia
parcului eolian sunt:
- zona de asamblare (assembly area): zona de depozitare a nacelei şi de asamblare a
rotorului înainte de montare;
- drumuri interioare (site roads);
- drumuri de acces (access roads)
- zona de depozitare (storage area) a componentelor turbinelor şi a echipamentelor;
- zona de construcţie (construction area);
- zona de instalare (installation area).
MEDIU Consulting 5
Transportul în siguranţă al componentelor turbinelor necesită amenajarea drumurilor

existente, precum şi construcţia unor drumuri noi în interiorul amplasamentului, astfel încât să
poată susţine traficul greu.
Alegerea tehnologiei corespunzătoare pentru drumurile de acces depinde de
caracteristicile solului de pe amplasamentul parcului eolian. Tehnologia generală de realizare a
drumurilor constă în :
- îndepărtarea primelor straturi de sol moale, până se ajunge la un strat compact;
- acoperirea stratului de material compact, cu 40 cm de piatră cu granulaţie între 20-50
mm;
- compactarea straturilor de piatră.
Dimensiunile, pantele maxime şi razele de curbură admisibile ale drumurilor vor trebui
să corespundă cerinţelor de transport în siguranţă al obiectelor de mari dimensiuni, conform
indicaţiilor firmei producătoare a turbinelor.
Zona de construcţie face parte din zona de instalare şi trebuie să îndeplinească
cerinţele dimensionale înscrise în figura.
Zona de instalare.
MEDIU Consulting 6
Principalele obiecte de investiţie şi justificarea necesitaţii acestora sunt prezentate

în tabel :
Nr. Denumire obiect
Codificare Destinaţie
Crt. de investiţie
C01,C02,C03,
C04,
C05,C06,C07,
C10,C12,C15,
C16,C17,C21,
C22,C23,C39,
C40,C41,C49,
C50,C52,CN04,
CN05,CN06,
1. Turbine eoliene Producere energie electrică,
C30,C31,C08,
C42,C46,C51,
C11, C48, C53
CD09, CD29,
CD33,
CD35,CD43,
CD47
PT(C01)..
..PT(C53) Desfăşurarea activităţilor de montaj
Platforme
2. PT9, PT29, turbină, mentenanţă şi scoatere din
tehnologice
PT33, PT35, funcţiune.
PT43, PT47
Racordarea turbinelor eoliene la
Staţia electrică de medie tensiune
Reţele electrice
3. LES 30 KV (30KV);
parc
Reţea transmisie date prin fibră
optică.
MEDIU Consulting 7
Nr. Denumire obiect

Codificare Destinaţie
Crt. de investiţie
Creare infrastructură pentru acces
Di1 – Di21
4. Drumuri interioare auto la fiecare turbină eoliană din
Di1 – Di6
parcul EOLIAN
De.326/2,
De.371, De.392,
De.641, De.643,
De. 645,
De.646, De.648,
Consolidare fundaţie drum
De.649, De.653,
Modernizare exploatare existent pentru a întruni
5. De.655/3,
drumuri exploatare condiţiile de transport solicitate de
De.658, De.
furnizorii de turbine eoliene.
763, De.774,
De.777/2,
De.778/1,
De.781, De.783
Asigurare platformă operaţională pe

6. O.S. Organizare şantier
perioada implementării proiectului.
Etapele propuse în realizarea proiectului propus prin plan sunt realizate

cronologic astfel:
Planul de execuţie aferent parcului eolian va cuprinde categoriile de lucrări specifice
etapei de execuţie, punere în funcţiune, exploatare, mentenanţă şi dezafectare:
Nr Perioada Durata Documente,

Etapa Categoria de lucrări
crt de execuţie lucrării referinţe
- predare amplasament; Conform 18 luni din Proiect faza
1 Construcţie - executare şi recepţie lucrări graficului momentul PT+CS+DE;
de infrastructură; fizic de predării Planul calităţii
MEDIU Consulting 8

- executarea şi recepţia construire a amplasa aprobat de IC;
lucrărilor de fundaţii şi parcului mentului Instrucţiuni de
construcţii de rezistenţă; eolian montaj ale
- amenajări exterioare în jurul furnizorului de
turbinelor; centrale
- montarea turbinelor eoliene; eoliene;
recepţie la terminarea
lucrărilor;
- readucerea la starea iniţială
a terenurilor ocupate
temporar.
1 lună de
la Conform
Punere în - teste şi reglaje împreună cu
2 montarea specificaţiilor
funcţiune operatorul de distribuţie.
turbinelor furnizorului
eoliene
Monitoriz
are on-
- operare; De la line prin
punerea în sistemul
funcţiune SCADA
3 Exploatare până la Conform
- mentenanţă preventivă; dezafectare manualelor de
a parcului întreţinere
eolian Conform
- mentenanţă corectivă. manualelor de
reparaţii
MEDIU Consulting 9

- recuperare componente; Conform
După
- selectare materiale; graficului
scoaterea Conform
- valorificare materiale; de
din proiectului de
4 Dezafectare - aducerea la starea iniţială a dezafecta
funcţiune a desfiinţare a
terenurilor ocupate de re a
parcului parcului eolian
turbine şi drumuri de parcului
eolian
exploatare. eolian
Lucrările efectuate pentru amenajarea amplasamentului, fundaţiilor, platformelor de

operare presupun realizarea unei etape de organizare de şantier ce cuprind:
amenajare perimetru construcţii, transport utilaje şi echipamente ale antreprenorului
care să-i permită satisfacerea obligaţiilor de execuţie şi calitate precum şi cele privind
controlul execuţiei.
aprovizionare cu materiale, instalaţii şi dispozitive, necesare execuţiei în conformitate
cu prevederile din proiect şi normativele în vigoare.
Organizarea de şantier se va amenaja pe o platformă de maxim 5 000 m2 comună
celor doua proiecte analizate.
Organizarea de şantier va presupune intervenţia cu utilaje de construcţie într-un număr
limitat de locaţii, astfel încât să se respecte ordinea operaţiunilor (delimitare, trasare, excavare,
pregătire cofraje, turnare beton, aducerea terenului la cota + 0,00, montaj, probe) şi să se
scurteze la minim timpul de execuţie.
În cadrul organizării de şantier lucrările identificate se referă la:
stabilirea baracamentelor;
modul de desfăşurare a circulaţiei pe durata de execuţie a lucrărilor;
modul de depozitare al materialelor folosite (depozite pentru deşeuri, depozitarea
centralizată a componentelor turbinelor eoliene;
numărul de utilaje de construcţie necesar;
instruirea personalului angrenat în realizarea lucrărilor.
Lucrările de construcţii/montaj se vor derula după marcarea şi delimitarea pe teren a
amplasamentului destinat realizării proiectului, în conformitate cu etapele de execuţie şi cu
MEDIU Consulting 10
planurile de situaţie executate de proiectant. Astfel zonele în care se lucrează vor fi

împrejmuite corespunzător pentru a se evita accesul direct al persoanele străine pe şantier.
Împrejmuirea este realizată cu stâlpi metalici verticali, înfipţi în teren pentru a garanta o
perfectă stabilitate la acţiunea vântului, cu bare dispuse orizontal şi împrejmuire metalică
semnalizată cu benzi colorate şi reflectorizante.
Se vor respecta regulile de igienă colectivă, transport, depozitare, reparaţii
autovehicule în locurile izolate.
La predarea obiectivului de investiţie, terenul ocupat cu organizarea de şantier va fi
eliberat de materiale şi readus la starea iniţială.
În zona amplasamentului, căile principale de comunicaţie sunt reprezentate de
Drumul Naţional 24D Bârlad – Tuluceşti şi drumurile judeţene din zonă.
Drumurile judeţene cele mai apropiate amplasamentului Centralei Electrice Eoliene
sunt :
- Drumul Judeţean 253 Cudalbi – Băleni, la nordul amplasamentului;
- Drumul Judeţean 255 Pechea – Suhurlui, la sud ;
- Drumul Judeţean 251 Cudalbi – Costache Negri, la vest ;
- Drumul Judeţean 242 Umbrăreşti - Fârţăneşti, la est.
Drumurile de exploatare care traversează amplasamentul centralei sunt orientate
Nord–Sud şi Est-Vest. Accesul la amplasamentul fiecărei turbine se va face pe cai de acces
noi, ce vor fi realizate în amplasament prin lucrări specifice.
Suprafaţa ocupată de căile de acces interioare este de 67 500 m2.
Lungimea drumurilor de exploatare existente care trebuie modernizate este
de circa 31 350 m, iar suprafaţa ocupată este de 31 350 x 4 = 125 400m2.
De precizat că după punerea în funcţiune a parcului, utilizarea unor mijloace de
intervenţie pe pneuri se va face numai pentru revizii periodice şi eventualele intervenţii pentru
punerea în funcţiune a turbinelor defecte.
Prezenţa acestei structuri de drumuri de exploatare va crea noi oportunităţi de
valorificare a potenţialului natural al zonei.
Volumul de lucrări este considerabil şi comparabil cu cel privind amplasarea
turbinelor.
Execuţia acestor drumuri se va face în etape, corelate cu etapele de realizare a
investiţiei, în special a fundaţiilor şi a reţelelor electrice.
MEDIU Consulting 11
Pentru turbina eoliana, care este o instalaţie înaltă, din oţel, este utilizat un element
structural cilindric aşezat pe o flanşă oarbă aliniată cu precizie cu şuruburi de ajustare. Odată
ce fundaţia este completă şi întărită (circa 2 luni) turnul este îmbinat cu secţiunea încastrată în
fundaţie.
Fundaţia reprezintă partea ce intră în contact direct cu solul, având astfel rolul de a
susţine greutatea construcţiei şi de a o transmite în pământ. Tipul şi adâncimea fundaţiei
depind foarte mult de zona de amplasare a turbinei, de tipul terenului, de condiţiile climatice şi
totodată de greutatea materialelor folosite în ridicarea construcţiei. Foarte important în aceasta
ecuaţie este, de asemenea, studiul geotehnic, întocmit de un specialist. Acesta releva
compoziţia solului, ce va fi luată în considerare în calculele privind dimensionarea fundaţiei.
Deasemenea, adâncimea la care se găseşte pânza freatică este un termen foarte important al
ecuaţiei structuristului.
Pentru realizarea fundaţiei:
- se excavează mai întâi stratul fertil, de 30-40 cm şi se depozitează separat de
restul pământului excavat, pentru a fi folosit la aducerea terenului la starea iniţială;
unghiul de înclinare al săpăturii trebuie adaptat condiţiilor concrete ale solului.
- fosa executată trebuie să fie uscată prin asigurare a unui sistem de drenaj sau prin
absenţa apei de subsol. Ultimul strat de 10 cm de pământ se sapă înainte de
turnarea betonului sau completarea cu balast;
- funcţie de rezultatele studiului geotehnic şi recepţia cotei de fundare se stabileşte
dacă se mai sapă groapa până la atingerea stratului corespunzător şi apoi se
completează cu balast;
- la adâncimea stabilită în proiect se toarnă radierul, mai lat decât fundaţia cu circa
50 cm., de 10 cm grosime, verificându-se orizontalitatea;
- se trasează limitele fundaţiei pentru cofrare şi amplasarea structurii de fier beton;
- se amplasează piesa de legătură cu turbina;
- se amplasează structura de fier beton şi se face recepţia lucrărilor;
- se realizează cofrajul lateral şi se face recepţia acesteia;
- se toarnă betonul de fundare conform prescripţiilor din proiectul tehnic şi detaliile de
execuţie; se lasă să se usuce timp de 1-2 luni; se protejează, dacă este cazul stratul
exterior; se face recepţia lucrărilor după uscarea betonului;
- se realizează straturile de umplutură conform proiectului tehnic; ultimul strat va fi
MEDIU Consulting 12
cu pământ fertil pentru refacerea stratului vegetal.

Suprafata ocupata temporar de fundatii este de 14 350 mp iar suprafata ocupata
defimitiv este de 595 mp
Reţele electrice şi de comunicaţii
Pentru a asigura condiţiile de funcţionare a parcului eolian se va realiza o reţea de
distribuţie proprie care va asigura calea de evacuare a energiei electrice produsă individual de
generatoarele eoliene. Pentru reducerea impactului asupra mediului s-a optat pentru soluţia
constructivă linie electrică subterană. Pe traseul liniilor electrice subterane se va monta si fibra
optică pentru asigurarea suportului de comunicaţie.
Cablurile electrice si fibra optică vor fi pozate în pământ, la limita interioară a
drumurilor de exploatare existente, la o adâncime de minim 0,8 m, respectându-se distanţele
minime normate faţă de construcţii şi alte instalaţii, conform prevederilor NTE 007/2008. După
realizarea canalizaţiei liniilor electrice subterane terenul va fi adus la starea şi destinaţia iniţială.
Suprafata ocupata de santurile pentru legatura prin cablu subteran la substatia
din cadrul parcului este de 33 500 mp
Substatia va face obiectul unui alt proiect, iar modul de racordare la SEN se va stabili,
de asemenea, prin realizarea unui proiect aparte.
Căile de acces şi drumurile de exploatare modernizate
Lăţimea acestor căi de acces va fi de 5,5 m, construite astfel încât să asigure
evacuarea apelor pluviale.
Drumurile de exploatare din zona amplasamentului nu vor induce în zonă perturbări
semnificative decât în etapa de modernizare a lor. Căile de acces nu fac parte din grupa
suprafeţelor construite ci din grupa utilităţilor, acestea fiind drumuri de exploatare, pietruite,
care sunt accesibile cu utilaje pe pneuri.
Suprafaţa ocupată de căile de acces interioare este de 67 500 mp.
Lungimea drumurilor de exploatare existente care trebuie modernizate este
de circa 31 350 m, iar suprafaţa ocupată este de 31 350 x 4 = 125 400 mp.
Platformele tehnologice au rolul de a permite amplasarea macaralelor de
montaj şi a componentelor turbinelor astfel încât lucrările de montaj să se desfăşoare în
ordine, siguranţă şi în timp minim.
Pe lângă dimensiunile de gabarit trebuie asigurate condiţiile de panta şi rezistenta a
terenului. În acest sens aceste terenuri se vor balasta, nivela şi compacta.
MEDIU Consulting 13
După terminarea lucrărilor, platformele tehnologice trebuie să rămână funcţionale

(schimbarea unor componente grele care se pot defecta şi dezafectarea parcului la
expirarea duratei de funcţionare).
Suprafata totala a platformelor de montaj sunt de 73 800 mp
Lucrări de montaj şi electrotehnice
În această etapă lucrările de montaj şi punere în funcţiune cuprind operaţiile:
• asamblarea şi amplasarea turbinelor eoliene;
• montajul sistemelor electrice aferente;
• conectarea sistemelor de automatizare;
Turnurile şi turbinele vor fi asamblate pe fundaţia existentă cu ajutorul a unei macarale
în următoarele etape:
1. amplasarea turnului pe fundaţie şi fixarea acestuia;
2. montarea nacelei deasupra turnului;
3. asamblarea rotorului (pale şi butuc) la nivelul solului;
4. Faza finală de asamblare a turbinei eoliene prin ridicarea pe poziţie a rotorului şi
montarea pe turn.
Turnul ca element din compunerea turbinei are rolul de a susţine nacela şi rotorul
precum şi de a permite accesul în vederea exploatării şi executării operaţiilor de întreţinere,
respectiv reparaţii. În interiorul pilonilor sunt montate atât reţeaua de distribuţie a energiei
electrice produse de turbina eoliană, cât şi scările de acces spre nacelă.
Nacela are rolul de a proteja componentele turbinei eoliene, care se montează în
MEDIU Consulting 14
interiorul acesteia şi anume: arborele principal, multiplicatorul de turaţie, dispozitivul de

frânare, arborele de turaţie ridicată, generatorul electric, sistemul de răcire al generatorului
electric şi sistemul de pivotare.
Schema de principiu a nacelei este prezentată în figura de mai jos:
Rotorul reprezintă unul dintre cele mai importante componente ale turbinelor eoliene
şi este compus din pale şi butuc. Cel mai adesea, palele sunt realizate cu aceleaşi tehnologii
utilizate şi în industria aeronautică, din materiale compozite, care să asigure simultan
rezistenţă mecanică, flexibilitate, elasticitate şi greutate redusă. Uneori se utilizează la
construcţia paletelor şi materiale metalice sau chiar lemnul.
Generatorul - este de tip asincron cu o tensiune de ieşire de 690 V şi o putere variabila
până la 2.5 MW în funcţie de viteza vântului. De la generator coboară un conductor de cupru
până la transformatorul ridicător de tensiune de la 690V la 20 KV. Transformatorul şi legătura
cu turbina sunt echipamente furnizate de producător.
Dispozitivul de frânare - dispozitiv de siguranţă ce se montează pe arborele de turaţie
ridicată, între multiplicatorul de turaţie şi generatorul electric. Viteza de rotaţie a turbinei este
menţinută constantă prin reglarea unghiului de înclinare a paletelor în funcţie de viteza vântului
şi nu prin frânarea arborelui secundar al turbinei. Dispozitivul de frânare este utilizat numai în
cazul în care mecanismul de reglare al unghiului de înclinare a paletelor nu funcţionează
corect, sau pentru frânarea completă a turbinei în cazul în care se efectuează operaţii de
întreţinere sau reparaţii.
Montajul dispozitivelor de măsură şi control:
Girueta este montată pe nacelă şi are rolul de a se orienta în permanenţă după direcţia
vântului. La schimbarea direcţiei vântului, girueta comandă automat intrarea în funcţiune a
sistemului de pivotare al turbinei. În cazul turbinelor de dimensiuni reduse, nacela este rotită
MEDIU Consulting 15
automat după direcţia vântului cu ajutorul giruetei, fără a fi necesară prezenţa unui sistem
suplimentar de pivotare.
Anemometrul este un dispozitiv pentru măsurarea vitezei vântului. Acest aparat este
montat pe nacelă şi comandă pornirea turbinei eoliene când viteza vântului depăşeşte 3…4
m/s, respectiv oprirea turbinei eoliene când viteza vântului depăşeşte 25m/s.
Sistemul de control automat al turbinei este asigurat PLC (programmable logic
conroller) ce analizează datele de la senzorii de stare ai turbinei şi datele meteorologice şi
generează semnale de control. Sistemul de măsurare al vitezei şi direcţiei vântului este format
din 2 anemometre.
Sistemul de control al fiecărei turbine este echipat cu componente (hardware şi software)
pentru monitorizarea datelor la distanţă. Toate datele şi semnalele sunt transmise printr-o
conexiune la un browser de Internet. Acest fapt face posibilă monitorizarea datelor la fel de
uşoară ca prin intermediul unei telecomenzi active la distanţă (precum închiderea şi
deschiderea).
MEDIU Consulting 16
Funcţionarea parcului eolian

Fluxul de producere a energiei electrice este următorul: palele rotorului de o
forma specială sunt antrenate de vânt care cedează circa 30% din energia sa cinetică,
efectul fiind reducerea vitezei acestuia şi o uşoară creştere a umidităţii aerului. Palele
antrenează axul primar al cutiei de viteze. Cutia mecanismelor, cu o combinaţie de roti
dinţate ridică viteza la axul de ieşire cu un raport de circa 1:115 astfel încât să asigure
turaţia pentru frecvenţa de 50Hz a tensiunii. Axul secundar al cutiei de viteze
antrenează rotorul generatorului electric care produce o tensiune de 690V.
Tensiunea de 690V, generată, intră într-un transformator ridicător de tensiune
(0,690/30KV) astfel încât pe timpul transportului prin cablu pierderile de energie sa nu fie
mari.
Puterea produsă de turbine este transportată printr-o reţea de cabluri îngropate cu
secţiunea de maxim 3 x (1 x 240 mm2), la tensiunea de 30KV, până la staţia electrică de
care este legat parcul eolian.
Suprafata de teren ce va fi ocupata temporar de legaturile subterane a cablurilor
de la turbinele eoliene la sustatia parcului este de 33 500 mp
Construirea substatiei din cadrul parcului va face obiectul unui alt proiect cu
solicitarea unui alt CU.
De la bara colectoare de 30KV a staţiei electrice, tensiunea intră intr-un
transformator ridicător de tensiune (30/110KV) şi iese printr-o linie electrică (aeriană sau
subterană) LEA/LES către staţia de transformare 110/400 KV Negrea.
Modul de racordare la SEN (LEA sau LES, traseu) se va stabili, prin realizarea
unui proiect aparte prin solicitarea unui nou CU.
Reglarea puterii, a frecvenţei şi tensiunii se realizează printr-un sistem combinat
de reglarea a unghiului de înclinare al palelor şi a vitezei de rotaţie a acestora, prin
aşa numitele proceduri moderne Opti Tip / Opti Speed.
Comanda pentru toate funcţiunile turbinei se asigură prin blocul Power Control
ce conţine un microprocesor programat pentru realizarea tuturor comenzilor.
Rotirea nacelei perpendicular pe direcţia vântului şi oprirea palelor la depăşirea
vitezei de 25m/s se realizează hidraulic, în mod automat.
Pe timpul în care turbina nu funcţionează se realizează alimentarea cu energie
electrică din reţeaua operatorului de distribuţie, pe un circuit invers. Dacă şi aceasta nu
MEDIU Consulting 17
funcţionează există baterii de acumulatori de rezervă sau grup electrogen în staţia electrică
a parcului eolian.
1.6 Informaţii privind producţia

Tabel nr. 3 Informaţii privind producţia şi necesarul resurselor energetice
Pentru realizarea instalaţiilor proiectate se vor folosi în conformitate cu procedurile de
lucru:
- componentele turbinelor transportate pe amplasamente de către furnizor;
- beton (clase diferite);
- pietriş (dimensiuni diferite);
- nisip;
- balast;
- tuburi de protecţie din pvc (diametre diferite);
- combustibili necesari utilajelor.
Producţia Resurse folosite în scopul asigurării producţiei

Denumire Cantitate anuală Denumire Medie anuală Furnizor
Energie
~ 250.000 MWh Energie eoliană 7-9 m/s -
electrică
1.7 Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice

Tabel nr. 4 Informaţii despre materiile prime şi despre substanţele sau preparatele
chimice
Clasificarea şi etichetarea substanţelor
Denumirea
sau a preparatelor chimice*)
materiei prime, a
Cantitatea anuală/ Categorie-
substanţei sau a
existentă în stoc Periculoase/
preparatului Periculozitate**) Fraze de risc*)
Nepericuloase
chimic
(P/N)
Ulei hidraulic 1350 litri P Poate provoca efecte
R53, S23, S51
adverse pe termen lung
Ulei transmisie 10.800 litri P
asupra mediului acvatic
MEDIU Consulting 18
1.8 Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul, generaţi de activitatea propusă
Poluare calculata produsa de activitate şi masuri de
maxima
om si mediu)
eliminare/reducere
Pe zone rezidenţiale, de
Poluare maxima permisa (limita

Pe zone de recreere sau alte zone protejate
protecţie/ cu luarea în considerare a
Tipul poluării
Pe zona obiectivului
Numărul
Sursa de Poluare restricţie poluării de fond Măsuri de eliminare/ reducere
surselor de
poluare de fond aferente Cu a poluării
poluare Fără
obiectivului, implementarea
masuri de
admisa pentru
conform măsurilor de
eliminare/
legislaţiei in eliminare/
reducere a
vigoare reducere a
poluării
poluării
Perioada de construcţie
Trafic rutier
(utilaje şi Funcţie de
Poluare atmosferică
autovehicule de numărul utilajelor

transport) şi autovehiculelor Verificarea periodică a stării
CMA STAS
emisii specifice care vor fi utilizate - tehnice a utilajelor aflate în
12574-87
activităţilor de în cadrul dotare
transport, organizării de
particule de şantier
praf
MEDIU Consulting 19
maxima
om si mediu)
eliminare/reducere

Tipul poluării
Numărul
surselor de
poluare Fără
masuri de
admisa pentru
eliminare/
reducere a
vigoare reducere a
poluării
poluării
Transportul şi
Praf antrenat
descărcarea
CMA STAS de curenţii Acoperirea materialelor in timpul
materialelor -
12574-87 atmosferici in transportului
(pulberi, COV,
zonele vecine
etc.)
Respectarea condiţiilor impuse

Depozitarea
în urma organizării de şantier,
necontrolată a
Ord. amenajarea depozitelor
materiilor prime
MAPPM - specifice fiecărui tip de material,
Poluarea solului
şi materialelor,
756/1997 amenajarea unei platforme
a deşeurilor
betonate pentru operaţiunile de
generate
încărcare-descărcare
Utilizarea unor utilaje cu revizia
Scurgeri de Funcţie de starea
MAPPM tehnică realizată în mod regulat
produse tehnică a utilajelor -
756/1997 Schimburile de ulei se vor
petroliere şi maşinilor
realiza de către persoane
MEDIU Consulting 20
maxima
om si mediu)
eliminare/reducere

Tipul poluării
Numărul
surselor de
poluare Fără
masuri de
admisa pentru
eliminare/
reducere a
vigoare reducere a
poluării
poluării
instruite/autorizate
Funcţie de
Poluarea fonică
numărul utilajelor
Funcţionarea STAS Monitorizarea nivelului de
utilizate in cadrul
utilajelor 10009/88 zgomot
organizării de
şantier
În cazul apariţiei
Evacuarea unor poluări Menţinerea într-o stare bună de
necontrolată a accidentale în NTPA funcţionare a sistemului de
apelor perioada 002/2002 colectare a apelor uzate
Poluarea apei
menajere organizării de menajere (toalete ecologice)

şantier
Menţinerea/întreţinerea rigolelor
In funcţie de
Acumulări de pentru dirijarea apelor pluviale
nivelul
ape pluviale către exteriorul
precipitaţiilor
amplasamentului
MEDIU Consulting 21
maxima
om si mediu)
eliminare/reducere

Tipul poluării
Numărul
surselor de
poluare Fără
masuri de
admisa pentru
eliminare/
reducere a
vigoare reducere a
poluării
poluării
Perioada de funcţionare
Depozitarea Respectarea condiţiilor impuse
necontrolată, a în funcţionării instalaţiei,
Poluarea solului
deşeurilor amenajarea depozitelor

MAPPM
rezultate în specifice fiecărui tip de material,
756/1997
urma întreţinerii amenajarea unei platforme
turbinelor betonate pentru operaţiunile de
eoliene încărcare- descărcare
Funcţie de
Funcţionarea Monitorizarea nivelului de
Poluarea
numărul turbinelor STAS

fonică
turbinelor zgomot produs de către utilaje

utilizate in cadrul 10009/88
eoliene la limita amplasamentului.
parcului eolian
MEDIU Consulting 22
1.8.1 Zgomot şi vibraţii

Surse de zgomot şi vibraţii în perioada de execuţie
Procesele tehnologice de execuţie a lucrărilor proiectate implică folosirea unor grupuri
de utilaje cu funcţii adecvate. Aceste utilaje în lucru reprezintă tot atâtea surse de zgomot.
Pentru o prezentare corectă a diferitelor aspecte legate de zgomotul produs de diferite
instalaţii, trebuie avute în vedere trei niveluri de observare:
Zgomot de sursă;
Zgomot de câmp apropiat;
Zgomot de câmp îndepărtat
Fiecăruia din cele trei niveluri de observare îi corespund caracteristici proprii. În cazul
zgomotului la sursă studiul fiecărui echipament se face separat şi se presupune plasat în câmp
liber. Aceasta fază a studiului permite cunoaşterea caracteristicilor intrinseci ale sursei,
independent de ambianţa ei de lucru. Măsurile de zgomot la sursă sunt indispensabile atât
pentru compararea nivelurilor sonore ale utilajelor din aceeaşi categorie, cât şi de a avea o
informaţie privitoare la puterile acustice ale diferitelor categorii de utilaje.
În cazul zgomotului în câmp deschis apropiat, se ţine seama de faptul că fiecare utilaj
este amplasat într-o ambianţă ce-i poate schimba caracteristicile acustice. În acest caz,
interesează nivelul acustic obţinut la distanţe medii şi mari faţă de sursă.
Pentru a avea sens valoarea de presiune acustică înscrisă trebuie sa fie însoţită de distanţa la
care s-a efectuat măsurarea. Faţă de situaţia în care sunt îndeplinite condiţiile de câmp liber,
acest nivel de presiune acustică poate fi amplificat în vecinătatea sursei (reflexii), sau atenuat
prin prezenţa de ecrane naturale sau artificiale între sursă şi punctul de măsură.
Deoarece măsurătorile în câmp apropiat sunt efectuate la o anumită distanţă de utilaje,
este evident că în majoritatea situaţiilor zgomotul în câmp apropiat reprezintă, de fapt,
zgomotul unui grup de utilaje şi mai rar al unui utilaj izolat.
Dacă în cazul primelor două niveluri de observare caracteristicele acustice sunt strâns
legate de natura utilajelor şi de dispunerea lor, zgomotul în câmp îndepărtat, adică la câteva
sute de metri de sursă, depinde în mare măsură de factori externi suplimentari cum ar fi:
fenomene meteorologice şi în particular: viteza şi direcţia vântului,
gradientul de temperatură si de vânt;
MEDIU Consulting 23
absorbţia mai mult sau mai puţin importanta a undelor acustice de către sol, fenomen
denumit „efect de sol”;
absorbţia în aer, dependentă de presiune, temperatură, umiditatea relativă, componenta
spectrală a zgomotului;
topografia terenului;
vegetaţia.
La acest nivel de observare constatările privind zgomotul se referă, în general, la
întregul obiectiv analizat. Din cele de mai sus rezultă o anumită dificultate în aprecierea
poluării sonore în zona unui front de lucru.
Totuşi pornind de la valorile nivelurilor de putere acustică ale principalelor utilaje folosite
în construcţii şi numărul acestora într-un anumit front de lucru, se pot face unele aprecieri
privind nivelurile de zgomot şi distanţele la care acestea se înregistrează.
Utilajele folosite şi puteri acustice asociate:
buldozere Lw ≈ 115 dB(A);
încărcătoare Wolla Lw ≈ 112 dB(A);
excavatoare Lw ≈ 117 dB(A);
compactoare Lw ≈ 105 dB(A);
finisoare Lw ≈ 115 dB(A);
basculante Lw ≈ 107 dB(A).
Surse de zgomot şi vibraţii în perioada de funcţionare a proiectului

Pentru perioada de funcţionare a parcului eolian, singurele surse de zgomot sunt
emisiile sonore produse de mişcarea palelor turbinelor eoliene.
Este interesant de subliniat că nivelul sonor la diferitele tipuri de turbine eoliene este în
general cam acelaşi. Datorită faptului că marii constructori de turbine au optimizat construcţia
acestora graţie noilor concepţii tehnologice (de exemplu pale cu extremităţi mult mai
silenţioase) pentru creşterea vitezei tangenţiale în extremitatea palelor, respectiv a creşterii
randamentului instalaţiei de obţinere a electricităţii.
Este extrem de dificil de măsurat sunetul provenit de la turbinele eoliene cu acurateţe.
La viteze ale vântului în jurul valorii de 8 m/s şi peste, în general devine o problemă
MEDIU Consulting 24
nesemnificativă în dezbaterea problemei emisiilor de sunet a turbinelor eoliene, deoarece

sunetul ambiental va masca în general complet orice sunet de turbină.
Reflecţiile sunetului sau absorbţia de către suprafaţa solului sau clădirilor poate
determina percepţia sunetului diferită în locaţii diferite. În general, se percep sunete foarte
slabe dinspre turbine.
Pentru determinarea intensităţii sunetului se foloseşte aşa-zisa scală dB(A) sau decibeli
(A) pentru a cuantifica măsurătorile sunetului.
Sistemul dB(A) spune că presiunea sunetului la frecvenţele cel mai auzibile trebuie
multiplicată cu numere mari în timp ce frecvenţele sunetelor mai puţin auzibile sunt multiplicate
cu numere mici, după care totul este adunat pentru obţinerea unui index.
Scala dB este logaritmică, o scală relativă. Asta înseamnă ca dublând presiunea
sunetului, indexul creşte cu aproximativ 3. Un nivel al sunetului de 100 dB conţine astfel de 2
ori energia unui nivel de sunet de 97 dB. Motivul pentru măsurarea sunetului în acest fel este
acela că urechea noastră percepe sunetul mai degrabă în termeni de logaritmi ai presiunii
sunetului, decât presiunea sunetului însăşi.
S-ar putea concluziona că, dacă creşte dB(A) cu 10, se dublează tăria sunetului.
Energia undelor sunetului va scădea cu sfertul distanţei de la sursa sunetului. Cu alte cuvinte,
dacă te deplasezi 200 m de la turbina eoliană, nivelul sunetului va fi un sfert din ce înseamnă
100 m depărtare.
În zona de acţiune a rotorului turbinei eoliene la o înălţime de 50 m deasupra solului,
turbina eoliană emite aprox. 100 dB(A), nivelul zgomotului măsurat la baza turbinei fiind situat
între 55-60 dB(A) acesta scăzând cu mărirea distanţei faţa de sursa de zgomot înregistrându-
se o intensitate a zgomotului de 44dB(A) la 170 m şi de 40 dB(A) la 260 m distanţa.
Variaţia intensităţii sunetului funcţie

de distanţa faţă de sursă
MEDIU Consulting 25
Dublarea distanţei va face nivelul dB să scadă la 6. În practică, amortizarea sunetului şi

reflecţia poate avea un rol într-o anumită zonă şi poate modifica rezultatele prezentate aici.
Pentru calcularea nivelului de zgomot s-a ţinut cont de nivelul intensităţii vântului
conform tabelului:
Variaţia intensităţii sunetului produs de o turbină eoliană în funcţie de viteza vântului
Nivel intensitate sonoră
Caracteristici de măsurare Viteză vânt
(dB(A))
4 m/s 94,4 dB(A)
Cota +10 m teren 5 m/s 99,4 dB(A)
Înălţime turn 80 m 6 m/s 102,5 dB(A)
Densitate aer 1,225 kg/m3 7 m/s 103,6 dB(A)
>8 m/s 104 dB(A)
În zona de acţiune a rotorului turbinei eoliene la o înălţime de 50 m deasupra solului,

turbina eoliană emite aprox. 100 dB(A), nivelul zgomotului măsurat la baza turbinei fiind situat
între 55-60 dB(A) acesta scăzând cu mărirea distanţei faţa de sursa de zgomot înregistrându-
se o intensitate a zgomotului de 40- 44dB(A) la 200 m şi sub 40 dB(A) la peste 400 m distanţă.
Se poate observa că începând de la distanţe de mai mari de 500 m în orice direcţie faţă
de parc eolian nivelul zgomotul produs nu va depăşi 30 – 34 dB(A).
Din punct de vedere al sănătăţii populaţiei, Anexa nr. 1 la Ordinul nr. 49 / 2007 al
preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) impune ca
amplasarea turbinei eoliene sa se efectueze la o distanţă fată de clădirile locuite egală cu
„înălţimea pilonului x 3; aceasta distanta se poate reduce, faţă de zona de locuinţe, cu acordul
comunităţii locale, până la o valoare minimă egală cu înălţimea pilonului plus lungimea palei
plus 3 m”.
Aplicând această impunere proiectului nostru, rezultă că pentru o turbină eoliană cu
înălţimea de maxim 119 m, distanţa minimă faţă de clădirile locuite trebuie sa fie egală cu 119
m x 3 = 357 m. Această rază trebuie să fie mai mică decât distanţa până la cea mai apropiată
zonă construită aflată în vecinătatea parcului eolian. Aşa cum se poate observa pe Planul de
situaţie anexat distanţele dintre Centrala electrică eoliană Cudalbi şi localităţile învecinate au
MEDIU Consulting 26
următoarele valori: 1640 m până la comuna Suhurlui, 2280 m până la Costache Negri şi
3360 m până la Cudalbi (mult mai mare decât minimul necesar).
La această distanţă este evident că zgomotele produse de turbinele parcului eolian
Cudalbi nu influenţează în mod negativ sănătatea populaţiei comunelor învecinate.
În ceea ce priveşte vibraţiile, acestea sunt, în general sunete de joasă frecvenţă şi nu pot
afecta în mod negativ sănătatea omului sau mediul ambiant.
Volumul de decibeli emişi la diferite distanţe faţă parcul eolian
MEDIU Consulting 27
Localizarea Parcului Eolian
MEDIU Consulting 28
Pentru a evita impactul negativ, produs de zgomot, măsurile tehnologice luate de

fabricanţii de turbine sunt speciale, astfel încât aceştia garantează limitele superioare a
zgomotului produs. Pentru turbinele moderne majoritatea fabricanţilor garantează o presiune
acustică de 100 dB(A).
Din studii, nivelul acustic echivalent la o distanţa de 50 m este de 50 - 60 dB(A), ceea
ce echivalează cu nivelul unei conversaţii umane obişnuite. La o distanţa de 150 m zgomotul
scade la 45,5 dB(A), echivalent cu zgomotul normal dintr-o locuinţa. La distanţa de peste 300
m zgomotul turbinei se confundă cu zgomotul produs de vântul ce o antrenează.
Datorită caracteristicilor geografice şi biologice ale zonei, se estimează că zgomotul
generat de turbinele eoliene propuse prin implementarea proiectului poate fi măsurat după
instalarea acestora, luându-se şi măsurile necesare pentru reducerea impactului.
Datorită distanţei dintre amplasament şi cele mai apropiate aşezări umane, a direcţiei
predominante a vântului şi conform studiilor prezentate este de aşteptat ca în satele apropiate,
zgomotul produs prin funcţionarea turbinelor să fie sesizat la o intensitate mai mică decât
nivelul de zgomot din interiorul unei case.
În ceea ce priveşte vibraţiile, acestea sunt, în general sunete de joasă frecvenţă care
pot afecta în mod negativ sănătatea omului sau mediul ambiant.
Aparent, efectul cel mai important pe care vibraţiile le au sunt efecte asupra structurilor
de rezistenţă ale turnului şi fundaţiei turbinei, mai degrabă decât asupra mediului. Turbinele ce
se vor amplasa vor fi turbine de ultima generaţie, certificate după standardele internaţionale de
calitate în domeniu, aceasta reprezentând garanţia unor efecte reduse asupra mediului
ambiant.
1.8.2. Interferenţele electromagnetice

Toate structurile mari, mobile pot produce interferenţe electromagnetice. Centralele
eoliene pot cauza aceste interferenţe prin reflectarea semnalelor electromagnetice de palele
centralei. Astfel, receptorii din apropiere preiau atât semnalul direct cât şi cel reflectat.
Interferenţa se produce deoarece semnalul reflectat este întârziat din două motive:
datorită efectului Doppler (datorat rotirii palelor);
datorită lungimii de undă a frecvenţelor proprii ale turbinei.
MEDIU Consulting 29
Interferenţa este mai puternică în cazul materialelor metalice şi mai slabă în cazul
lemnului sau epoxi. Palele moderne sunt realizate dintr-un amestec de fibră de sticlă şi
materiale compozite şi sunt parţial transparente la undele electromagnetice.
Principala sursă de producere a radiaţiilor electromagnetice ne-ionizate o reprezintă
generatoarele de curent ce echipează turbinele eoliene. Aceste tipuri de radiaţii produse au o
influenţă nefastă asupra tuturor organismelor vii.
Având în vedere înălţimea la care este situată sursa de radiaţii electromagnetice (120 m
înălţime faţă de sol) şi la o distanţa semnificativă faţa de zonele rezidenţiale impactul produs
de radiaţiile electromagnetice generate în urma funcţionării parcului eolian este nesemnificativ.
Natura şi volumul de interferenţe electromagnetice produse de turbinele eoliene depind
de:
localizarea relativă a turbinei eoliene faţa de transmiţător şi receptor;
caracteristicile palelor turbinei;
frecvenţa semnalului interferat;
caracteristicile receptorului;
modelul de propagare a undelor radio în atmosfera zonei studiate (Sengupta & Senior
1983).
1.9 Alte tipuri de poluare fizică sau biologică
Nu este cazul.
1.10 Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şi
indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele
Această secţiune conţine o descriere a alternativelor titularului pentru proiectul propus
în corelare cu:
alegerea amplasamentului;
tipul turbinelor;
capacitatea parcului, numărul de turbine ales şi amplasarea acestora;
Alegerea locaţiei amplasamentului
Zona destinată implementării proiectului s-a stabilit în urma studiilor potenţialului eolian
existent (regularitatea fluxurilor de aer şi condiţiile optime de viteză a vântului), fiind
desemnată ca propice dezvoltării unor proiecte (parcuri eoliene) de producere a energiei din
surse regenerabile.
MEDIU Consulting 30
Turbinele eoliene din ansamblul eolian sunt montate respectând o anumită dispunere in
teren. Această dispunere urmăreşte obţinerea unui randament aerodinamic atât pentru fiecare
turbină în parte cât şi pentru ansamblul eolian. Aceasta ţine cont de panta terenului şi direcţia
principală a vântului pe parcursul unui an calendaristic. În vederea modelării câmpului eolian
din arealul de interes şi pentru evaluarea performanţelor energetice ale proiectului, a efectuat
măsurători in situ în intervalul noiembrie 2008 – septembrie 2010. Corelate cu valorile de vânt
de la staţiile meteorologice Galaţi şi Isaccea din aceeaşi perioadă, şi cu fondul de date eoliene
pentru intervalul 1961-2009 de la staţia meteo Galaţi, datele in situ au permis crearea unei
statistici eoliene cuprinzând distribuţia vitezei şi frecvenţei vântului pe direcţii (roza vitezelor şi
roza frecvenţelor), roza energiei şi calculul profilului vântului în funcţie de înălţime.
Harta potenţialului eolian al României
MEDIU Consulting 31
De asemenea factori importanţi în alegerea locaţiei au constituit şi:

existenţa în zonă a unui sistem de distribuţie şi transport al energiei electrice;
teren liber, fără posibil impact asupra florei, faunei şi zonelor protejate;
distanţă considerabilă fată de zonele locuite;
accesul la infrastructura rutieră.
Tipul turbinelor
Variantele de realizare a unei Centrale Electrice Eoliene (CEE) au constat în analiza
diferitelor scenarii cu turbine eoliene de diferite capacităţi şi înălţimi ale turnului.
Selectarea preliminară a tipului de turbină s-a efectuat în funcţie de producţia de
energie electrică prognozată, timpul de recuperare a investiţiilor, clasa IEC a turbinelor eoliene
şi condiţiile tehnice impuse la racordarea la Sistemul Energetic Naţional.
Turbinele moderne care s-au selectat au capacităţi cuprinse între 1,8 şi 3 MW.
Turbinele de capacitate relativ mică 1,5 -2,5 MW realizează o producţie mai bună la viteze mai
mici ale vântului (cu medii anuale de pana la 8 m/s) iar cele de capacităţi mai mari 2,5 -3 MW
realizează producţii mai bune la viteze medii anuale mai mari ale vântului, de peste 8m/s.
Scenariile întocmite au cuprins următoarele tipuri de turbine şi înălţimi ale turnului acestora:
MEDIU Consulting 32
Diametru Înălţime
Variante Furnizor Tip turbină
rotor [m] turn [m]
1 ALSTROM Ecotecnia 100-3MW 100 100
2 ENERCON E70-2MW 71 113
3 ENERCON E82-2MW 82 95
4 FUHRLANDER FL90-2,5MW 90 100
5 FUHRLANDER FL100-2,5MW 100 100
6 GAMESA G87-2MW 87 100
7 GENERAL ELECTRIC GE2,5xl 100 75
10 NORDEX N90-2,5MW 90 80
11 NORDEX N90-2,5MW 90 100
12 NORDEX N100-2MW 100 100
13 REPOWER MM82-2MW 82 100
14 REPOWER MM92-2MW 92 100
15 REPOWER 3XM-104-3,3MW 104 100
16 SIEMENS SWT 93-2,3 93 100
17 SIEMENS SWT 101-2,3 101 99,5
18 SUZLON S88-2,1MW 88 100
19 VESTAS V 80-2MW 80 78
20 VESTAS V 80-2MW 80 100
21 VESTAS V 90-3MW 90 80
23 VESTAS V 90-3MW 90 105
24 VESTAS V 112-3MW 112 119
Cu ajutorul softului RetScreen au fost estimate costurile investiţiei, producţia de
energie electrică şi termenul de recuperare al cheltuielilor efectuate pentru fiecare scenariu.
Un alt factor de care s-a ţinut seama este clasa IEC a turbinelor eoliene pentru care acestea
sunt omologate.
MEDIU Consulting 33
Turbinele eoliene se omologhează pentru diferite clase de vânt identificate printr-o

cifră şi o litera. Cifra depinde în primul rând de viteza vântului: viteza medie anuala dar şi
viteza în rafală iar litera de turbulenţa maximă a vântului.
S-a analizat calitatea energiei electrice astfel încât aceasta să corespundă normelor
tehnice emise de către ANRE.
S-a ţinut seama dacă turbinele respective sunt în fabricaţie de serie sau numai în
proiect.
S-a ţinut cont de impactul asupra factorilor de mediu.
În urma prelucrării tuturor acestor date s-a concluzionat că pentru realizarea parcului
eolian sunt necesare maxim 39 turbine eoliene.
Capacitatea parcului, numărul de turbine ales şi amplasarea acestora

Capacitatea maximă a parcului eolian satisface necesarul de utilizare a resurselor
eoliene din zona amplasamentului şi se încadrează în capacitatea sistemului de distribuţie a
energiei electrice.
Amplasarea turbinelor eoliene pe locaţie se face evitând impactul asupra:
zonelor cu vegetaţie importantă pentru habitatul existent şi zonele de hrănire a
păsărilor;
zonelor locuite.
1.11 Localizarea geografică şi administrativă a amplasamentelor pentru

alternativele la proiect
27.06.2011, pe raza comunelor Cudalbi si Costache Negri, judeţul Galaţi, extravilan, tarlalele
T.89/1, T.90, T.91, T.92, T.93, T.94/1, T.95/1, T.95/2, T.131/1, T.132/1, T.133, T.134, T.135
Cudalbi si T.13/1, T.14, T.15/1, T.15/2, T.16/1, T.17/1, T.19, T.20 Costache Negri.
si respectiv conform Certificatului de Urbanism nr. 176/3908 din 27.06.2011, pe raza
comunei Cudalbi, judeţul Galaţi, extravilan, tarlalele T.90, T.91, T.93, T.95, T.132/1, T.133,
T.134, T.135.
Terenurile vizate sunt terenuri agricole, arabile, în suprafaţă de 316 798 m2.
MEDIU Consulting 34
Coordonate geografice ale turbinelor eoliene prevăzute in proiect

Turbi Stereo 70 Latitude (dms) Longitude (dms)
Nr
na
cr
Eolian
t
ă X (m) Est Y(m) Nord Grade Min Sec Grd Min Sec
1 C05 716 369.56 477 713.60 45 45 54.87 27 46 51.07
2 C06 715 981.86 477 719.06 45 45 55.48 27 46 33.15
3 C07 714 602.10 477 631.37 45 45 54.19 27 45 29.20
4 C10 714 404.45 477 236.84 45 45 41.64 27 45 19.42
5 C12 715 330.25 477 184.49 45 45 38.91 27 46 2.15
6 C15 715 718.42 476 838.49 45 45 27.28 27 46 19.55
7 C16 716 185.60 476 830.34 45 45 26.49 27 46 41.14
8 C17 716 663.10 476 823.85 45 45 25.74 27 47 3.21
9 C21 713 761.03 475 808.05 45 44 56.11 27 44 47.39
10 C22 714 202.72 475 803.30 45 44 55.47 27 45 7.81
11 C23 715 263.92 476 107.70 45 45 4.13 27 45 57.36
12 C39 714 183.33 473 741.19 45 43 48.74 27 45 3.62
13 C40 714 602.16 473 709.88 45 43 47.26 27 45 22.93
14 C41 714 403.90 473 084.84 45 43 27.25 27 45 12.77
15 C49 718 085.20 476 496.75 45 45 13.54 27 48 8.44
16 C50 716 099.58 476 285.18 45 45 8.94 27 46 36.28
17 C52 716 940.78 476 268.11 45 45 7.43 27 47 15.15
18 CN04 714 268.35 472 546.16 45 43 9.96 27 45 5.65
19 CN05 714 744.90 472 526.00 45 43 8.78 27 45 27.64
20 CN06 715 708.24 472 468.82 45 43 5.85 27 46 12.06
21 C30 715 894.52 475 357.84 45 44 39.15 27 46 25.31
22 C31 713 879.40 474 216.53 45 44 4.46 27 44 50.33
23 C08 714 879.13 477 615.13 45 45 53.36 27 45 41.98
24 C42 715 593.02 472 937.06 45 43 21.13 27 46 7.49
25 C46 716 075.08 474 911.40 45 44 24.50 27 46 32.94
MEDIU Consulting 35
Turbi Stereo 70 Latitude (dms) Longitude (dms)

Nr
na
cr
Eolian
t
ă X (m) Est Y(m) Nord Grade Min Sec Grd Min Sec
26 C51 716 518.89 476 277.88 45 45 8.23 27 46 55.66
27 C11 714 864.70 477 210.19 45 45 40.27 27 45 40.67
28 C53 715 297.02 476 753.65 45 45 25.00 27 45 59.93
29 C48 717 773.63 476 500.53 45 45 14.01 27 47 54.04
30 C01 714 630.62 476 814.51 45 45 27.72 27 45 29.21
31 C02 718 210.40 476 005.39 45 44 57.49 27 48 13.43
32 C03 717 871.90 476 008.46 45 44 57.97 27 47 57.78
33 C04 715 420.02 472 561.51 45 43 9.17 27 45 58.89
Coordonate perimetru zonă studiată
1 714 042.27 478 180.67 45 46 12.60 27 45 4.18
2 716 683.21 478 349.17 45 46 15.09 27 47 6.60
3 718 541.42 477 132.43 45 45 33.59 27 48 30.57
4 719 192.24 475 833.84 45 44 50.82 27 48 58.54
5 717 254.52 475 002.15 45 44 26.10 27 47 27.61
6 717 087.97 472 525.59 45 43 6.13 27 47 15.91
7 716 557.68 471 563.27 45 42 35.58 27 46 49.86
8 713 711.82 471 704.53 45 42 43.34 27 44 38.59
9 713 051.61 474 677.51 45 44 20.31 27 44 12.80
10 712 916.11 476 482.29 45 45 18.88 27 44 9.40
Turbina Stereo 70 Latitude (dms) Longitude (dms)

Eoliană X (m) Est Y(m) Nord Grade Min Sec Grade Min Sec
CD09 715 608.43 477 572.05 45 45 51.14 27 46 15.64
CD29 715 914.12 475 884.49 45 44 56.18 27 46 27.06
CD33 714 598.99 474 996.56 45 44 28.91 27 45 24.84
CD35 714 679.31 474 226.40 45 44 3.89 27 45 27.32
MEDIU Consulting 36
CD43 715 559.97 473 539.35 45 43 40.66 27 46 6.93

CD47 716 714.34 474 901.23 45 44 23.45 27 47 2.48
Coordonate perimetru zonă studiată
1 713 862.95 477 803.48 45 46 0.59 27 44 55.28
2 715 992.37 478 799.30 45 46 30.44 27 46 35.37
3 717 298.81 474 334.95 45 44 4.46 27 47 28.58
4 716 747.98 472 702.65 45 43 12.24 27 47 0.49
5 713 894.28 472 810.65 45 43 18.94 27 44 48.78
MEDIU Consulting 37
Localizarea Parcului Eolian
MEDIU Consulting 38
MEDIU Consulting 39
1.12 Informaţii despre documentele/reglementările existente privind planificarea

/amenajarea teritorială în zona amplasamentului proiectului
Folosinta actuala a terenului pe care se doreste implementarea prioiectului este de teren
arabil, drumuri existente şi teren neproductiv, şi apartine domeniului public si privat de
interes local, proprietate privată a unor persoane fizice si juridice, conform CU nr. 176/3908 din
27.06.2011 şi CU nr. 177/4033 din 27.06.2011 emise de Consiliul Judeţean Galaţi.
Suprafaţa a obiectivului evaluat conform CU este de 316 798 mp.
1.13 Informaţii despre modalităţile propuse pentru conectare la infrastructura

existentă
În zona amplasamentului, căile principale de comunicaţie sunt reprezentate de
Drumul Naţional 24D Bârlad – Tuluceşti şi drumurile judeţene din zonă.
Drumurile judeţene cele mai apropiate amplasamentului Centralei Electrice Eoliene
sunt :
- Drumul Judeţean 253 Cudalbi – Băleni, la nordul amplasamentului;
- Drumul Judeţean 255 Pechea – Suhurlui, la sud ;
- Drumul Judeţean 251 Cudalbi – Costache Negri, la vest ;
- Drumul Judeţean 242 Umbrăreşti - Fârţăneşti, la est.
Drumurile de exploatare care traversează amplasamentul centralei sunt orientate
Nord–Sud şi Est-Vest. Accesul la amplasamentul fiecărei turbine se va face pe cai de acces
noi, ce vor fi realizate în amplasament prin lucrări specifice.
Traseul drumurilor existente se păstrează la fel.
Execuţia acestor drumuri se va face în etape, corelate cu etapele de realizare a
investiţiei, în special a fundaţiilor şi a reţelelor electrice.
Producerea energiei electrice de către turbine presupune evacuarea acesteia către
Sistemul Energetic Naţional şi apoi către consumatori. Astfel, puterea produsă de turbine este
transportată printr-un un cablu îngropat, la tensiunea de 30KV, până la staţia electrică a
parcul eolian. De la bara colectoare de 30KV a staţiei electrice, tensiunea intră intr-un
transformator ridicător de tensiune 30/110KV (realizare cu proiect separat) şi iese printr-o
linie electrică (aeriană sau subterană) LEA/LES de 110 KV, către staţia electrică de
transformare 110/400 KV Negrea (racord realizat printr-un alt proiect). Aceasta va asigura
MEDIU Consulting 40
calea de evacuare a energiei electrice către Sistemul Energetic Naţional.

Utilităţile parcului eolian sunt:
- telecomunicaţiile asigurate prin cablul cu fibră optică, precum şi cu telefon GSM de
rezervă;
- serviciile interne de curent alternativ şi de curent continuu ale parcului, alimentate de la
reţea şi o baterie de acumulatoare capsulate;
- instalaţie de iluminat interior, normal şi de siguranţă;
- instalaţie de iluminat exterior;
- instalaţie de balizare luminoasă în conformitate cu reglementările aeronautice în
vigoare;
- drumuri interioare şi drumuri de exploatare modernizate;
- instalaţie antiefracţie;
- canale şi rigole pentru evacuarea apelor pluviale;
- WC ecologic.
acordarea turbinelor eoliene la alimentarea cu energie electrică precum şi la reţeaua
de comunicaţii se va efectua prin intermediul reţelelor nou construite ale parcului eolian.
Amenajarea şi funcţionarea parcului eolian nu necesită racordarea la sistemul de
alimentare cu apă. Necesarul de apă potabilă destinat personalului ce activează pe durată
amenajării/amplasării parcului eolian va fi asigurat din surse proprii (apă potabilă îmbuteliată).
Pe amplasamentul analizat singura sursă de ape uzate o va constitui apă uzată
fecaloid/menajera generata doar în perioada desfăşurării activităţii de şantier.
Managementul apelor uzate fecaloid-menajere provenite din nevoile igienico-sanitare al
personalului desfăşurat în activitatea de şantier pe perioada amenajării/amplasării parcului
eolian va fi asigurat prin amplasarea în zona şantierului a unor toalete ecologice.
2. Procese tehnologice
2.1. Procese tehnologice de producţie
Principiul de funcţionare al turbinei eoliene
Turbinele eoliene funcţionează după un principiu simplu. Energia vântului roteşte palele
rotorului, acesta este conectat la cutia de viteze ce roteşte generatorul producând electricitate.
MEDIU Consulting 41
Turbinele de vânt sunt montate pe un turn pentru a capta cea mai mare parte din potenţialul
eolian.
Funcţionarea unei turbine eoliene
Câteva dintre părţile principale ale turbinelor eoliene sunt prezentate în figura, dar în
principiu, cele mai importante părţi componente ale turbinelor eoliene, sunt:
o butucul rotorului;
o paletele;
o nacela;
o pilonul (turnul);
o arborele principal (de turaţie redusă);
o multiplicatorul de turaţie cu roţi dinţate;
o dispozitivul de frânare;
o arborele de turaţie ridicată;
o generatorul electric;
MEDIU Consulting 42
o sistemul de răcire al generatorului electric;

o girueta;
o anemometrul;
o sistemul de control (PLC).
Caracteristici tehnice echipament – turbină eoliană
Turbina eoliană este cu viteză variabilă cu turnul de maxim 119 m, diametrul
rotorului de maxim 112 m şi o putere nominală de max 3000 kW.
Specificaţii tehnice ale turbinei
- temperatura ambiantă…………………...…………..……...-400C……+500C;
- viteza vântului la pornire…………...……………..………..……aprox.4 m/s;
- viteza vântului la decuplarea turbinei…………………..………...…..25m/s;
- durata teoretică de viaţă.………………………………………..…20-25 ani;
- rotorul este compus din trei pale; palele rotorului sunt fabricate din răşină epoxidică
armată cu fibre de sticlă şi fibre de carbon;
- diametrul rotorului………………….……………….…………..…max. 112 m;
- cutia de transmisie………………1 treaptă planetară + 2 trepte elicoidale;
- raport de transmisie …………………….…..…….……….......…max. 1:115;
- tip generator……………………………..………….…………….…..asincron;
- putere nominală ……………………………..………………… maxim 3 MW;
- tensiunea nominală a generatorului…………..…………….….….690V c.a.;
- frecvenţa ………………………..………………….…………………….50 Hz;
- unitatea de comandă: microprocesor care monitorizează şi comandă toate
funcţiunile turbinei;
- masa turnului………......................................................………aprox. 235 t;
- masa palelor…………........................................................aprox. 6 750 Kg;
- masa nacelei……………….………..……..………………………max. 150 t;
- masa generatorului ………………………..……….……..…aprox. 7 500Kg;
MEDIU Consulting 43
Sistem integrat de control a parcului eolian
2.1.1 Descrierea proceselor tehnologice propuse, a tehnicilor şi echipamentelor

necesare; alternative avute în vedere
Turbinele eoliene produc iar liniile electrice subterane transportă energia electrică
produsă de parcul eolian, evacuând-o în Sistemul Energetic Naţional.
2.1.2. Valorile limită atinse prin tehnicile propuse de titular şi prin cele mai bune
tehnici disponibile
Nu este cazul
2.2. Activităţi de dezafectare

În conformitate cu Legea nr. 401/2003 privind modificarea şi completarea Legii 50/1991
privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, art. 6 alin(1).
„Demolarea, dezafectarea ori dezmembrarea, parţială sau totală, a construcţiilor şi
instalaţiilor aferente construcţiilor, a instalaţiilor şi utilajelor tehnologice, inclusiv elementele de
construcţii de susţinere a acestora, închiderea de cariere şi exploatări de suprafaţă şi
MEDIU Consulting 44
subterane, precum şi a oricăror amenajări se face numai pe baza autorizaţiei de desfiinţare

obţinute în prealabil de la autorităţile prevăzute la art. 4."
Durata de funcţionare estimată este de 40 de ani, (cu o retehnologizare după 20 de
ani) valorificând un potenţial natural remarcabil al zonei – energia eoliană.
Durata maximă anuală de funcţionare este determinată de viteza şi intensitatea
vântului şi este estimată la cca. 167 – 170 zile reprezentând circa 2.380 ore funcţionare
echivalentă la capacitatea nominală a turbinelor, pentru viteze ale vântului de 4 – 25 m/s,
perioada specificată se regăseşte mai ales în perioada rece a anului (lunile noiembrie – aprilie)
care vor fi vârf de producţie.
Sunt 3 grupe de lucrări, care impun refacerea amplasamentului:
a) lucrări cu caracter temporar, pe timpul construcţiilor:
- săpăturile pentru fundaţii;
- şanţul pentru reţelele electrice subterane de 30 KV;
b) lucrări în caz de accidente;
c) lucrări la încetarea activităţii.
a) Lucrările cu caracter temporar, pe timpul construcţiilor
Săpăturile pentru fundaţii se acoperă cu o parte din pământul care a fost excavat iar la
suprafaţă obligatoriu stratul fertil 5-10 cm astfel încât nu rămâne la suprafaţa solului decât
piesa de asamblare a turnului turbinei încastrată în fundaţie.
Suprafaţa de teren destinată organizării de şantier se acoperă cu un strat fertil de 5 –
10 cm, fiind adus la stadiul de păşune în aproximativ 1 - 3 ani.
În plus şi o parte din căile de acces se vor înierba parţial, natural, în circa 2-3 ani.
Liniile electrice subterane din parc se acoperă cu pământul rezultat din excavaţii, sortat
astfel încât la suprafaţa sa se găsească stratul fertil de grosimea iniţială. Acolo unde linia
electrică subterană se pozează pe drumurile de exploatare, şanţurile vor fi astupate cu
pământul rezultat din excavaţii şi terenul va fi adus la starea iniţială de drum.
b) Lucrări în caz de accidente
Accidentele care pot să apară constau în ruperea palelor sau a turnului care să ducă la
căderea nacelei. Lucrările constau în demontarea şi îndepărtarea pieselor defecte care, după
dezmembrare şi separare pe tipuri de materiale se predau în circuitul de reciclare.
MEDIU Consulting 45
c) Lucrări în caz de încetarea activităţii

În caz de încetarea activităţii, turbinele se demontează, se dezmembrează, se separă
pe tipuri de materiale şi se predau în circuitul de reciclare.
Piesa metalică de legătură se taie de la suprafaţa solului şi se predă în circuitul
economic. Betonul din piesa de legătură , 40 cm de la sol, se sparge şi se transportă într-o
zonă aprobată de Consiliul Local. Fundaţia rămasă se acoperă cu pământ vegetal 20-30 cm şi
se înierbează.
Drumurile, care nu s-au înierbat natural, se vor acoperi cu pământ vegetal 20-30cm şi
se înierbează.
3. Deşeuri
3.1 Generarea deşeurilor, managementul deşeurilor, eliminarea şi reciclarea
deşeurilor
Surse de generare a deşeurilor
În timpul amenajării parcului eolian, nu vor rezulta deşeuri din demolări de clădiri sau
din alte dezafectări (dezafectări de conducte hidro, etc.) – pe amplasament.
Tipurile şi cantităţile de deşeuri rezultate din activitatea analizată pe perioada de

construcţie:
• deşeuri municipale amestecate 20 03 01 – 1,0 tone;
• deşeuri de ambalaje (15 01 01 - ambalaje de hârtie şi carton, 15 01 02 - ambalaje de
materiale plastice, 15 01 03 - ambalaje de lemn, 15 01 06 - ambalaje amestecate.) – 1,5 tone;
• deşeuri metalice 17 04 07 amestecuri metalice – 1,0 tone;
• pământ excavat (17 05 04 pământ şi pietre) – 50000 mc.
• cupru, bronz, alamă 17 04 01 - 10kg;
• aluminiu 17 04 02 – 5 kg;
• materiale ceramice 17 01 03 – 5kg;
• cabluri, altele decât cele specificate la 17 04 10 17 04 11 – 10 kg.
Tipurile şi cantităţile de deşeuri rezultate din activitatea analizată pe perioada de

funcţionare:
MEDIU Consulting 46
1. Ulei uzat de transmisie – în perioada de funcţionare a parcului eolian rezultă uleiuri

uzate. Schimbarea uleiului de la cutia de viteze a turbinei se face o data la 4 ani şi va fi
realizată de către firme specializate în domeniu, cu care administratorul parcului eolian va
încheia un contract de service şi întreţinere. Cantitatea de uleiuri de motor este estimată la
aproximativ 360 l/turbina si 14040 l/schimb parc eolian.
Conform HG 856 din 2002 deşeurile rezultate fac parte din categoria 13 – deşeuri uleioase
şi deşeuri de combustibili lichizi (cu excepţia uleiurilor comestibile şi a celor din capitolele 05,
12 şi 19), grupa 13 02 uleiuri uzate de motor, de transmisie şi de ungere, cod 13 02 08* - alte
uleiuri de motor, de transmisie şi de ungere.
2. Ulei uzat hidraulic – în perioada de funcţionare a parcului eolian rezultă uleiuri uzate
hidraulice. Schimbarea uleiului de la cutia de viteze a turbinei se face o data la 4 ani şi va fi
realizată de către firme specializate în domeniu, cu care administratorul parcului eolian va
încheia un contract de service şi întreţinere. Cantitatea de uleiuri hidraulice este estimată la
aproximativ 45 l/turbina si 1755 l/schimb parc eolian.
Conform HG 856 din 2002 deşeurile rezultate fac parte din categoria 13 – deşeuri uleioase
şi deşeuri de combustibili lichizi (cu excepţia uleiurilor comestibile şi a celor din capitolele 05,
12 şi 19), grupa 13 02 uleiuri uzate de motor, de transmisie şi de ungere, cod 13 01 10* -
uleiuri minerale hidraulice neclorinate.
3. Deoarece societatea deţine un număr important de echipamente electrice şi
electronice, trebuie să respecte obligaţiile legale din HG 448/2005 privind deşeurile de
echipamente electrice şi electronice. Astfel în cazul DEEE (deşeuri de echipamente electrice şi
electronice) – societatea are ca obligaţie prevenirea producerii de deşeuri de echipamente
electrice şi electronice precum şi refolosirea, reciclarea acestora. Colectarea DEEE se face
separat iar depozitarea temporară a acestora se va face în spaţiu amenajat, impermeabil,
marcat corespunzător.
Conform HG nr. 856 din 2002, deşeurile rezultate fac parte din categoria 16 – deşeuri
nespecificate în altă parte, grupa 16 02 – deşeuri de la echipamente electrice şi electronice,
codul 16 02 14 – echipamente casate, altele decât cele specificate de la 16 02 09 la 16 02 13.
În cazul în care pe amplasament vor fi generate astfel de deşeuri, societatea va trebui să ia
toate măsurile pentru a limita impactul acestora asupra mediului.
MEDIU Consulting 47
Managementul deşeurilor
V – valorificare; E – eliminare; R – rămas în stoc;
Codul Managementul
Codul
Starea privind deşeurilor
Cantitate deşeului
Denumirea S, L, principala kg/an
generată conform Colectare
deşeului*) semisol proprietate
an HG nr.
SS periculoasă V E R
856/2002
**)
construcţie
Municipale 1,0 tone SL 20 03 01 - europubele - D1 -
S 15 01 01
spaţii
S 15 01 02
Ambalaje 1,5 - special R5 - -
S 15 01 03
amenajate
S 15 01 06
1,0 S 17 04 05 spaţii
Deşeuri
t/perioada - special R4 - -
metalice S 17 04 07
construcţie amenajate
Reintroducere
50000 mc/
Pământ în lucrările de
perioada S 17 05 04 - - - -
excavat sistematizare
construcţie
a terenului
Cupru spaţii
bronz 10 kg S 17 04 01 special R4
alama amenajate
spaţii
Aluminiu 5 kg S 17 04 02 special R4
amenajate
spaţii
Material
5 kg S 17 01 03 special R4
ceramic
amenajate
MEDIU Consulting 48
Codul Managementul
Codul
Starea privind deşeurilor
Cantitate deşeului
Denumirea S, L, principala kg/an
generată conform Colectare
deşeului*) semisol proprietate
an HG nr.
SS periculoasă V E R
856/2002
**)
spaţii
Cablu fibra
10kg S 17 04 11 special R4
optica
amenajate
funcţionare
Ulei uzat Recipiente
14040 l L 13 02 08* - - D10 -
de motor metalice
Ulei uzat Recipiente
1755 l L 13 01 10* - - D10 -
hidraulic metalice
Deşeuri spaţii
electrice şi - S 16 02 14 special R7 D9 -
electronice amenajate
Prognozarea impactului
Deşeurile rezultate vor fi stocate temporar, în spaţii special amenajate, pe platforme
betonate, în condiţii corespunzătoare, astfel încât să nu influenţeze desfăşurarea activităţilor
pe amplasament.
Stocarea temporară a deşeurilor se realizează în conformitate cu legislaţia specifică în
vigoare, astfel:
pe platforme betonate şi acoperite/descoperite;
spaţii special amenajate;
în containere transportabile, butoaie metalice;
în spaţii închise şi acoperite.
MEDIU Consulting 49
Măsuri de diminuare a impactului

Societatea va deţine un plan de gestionare a deşeurilor, generate pe amplasament, în
care se va specifica denumirea deşeului produs, codul deşeului, cantitatea produsă, cantitatea
valorificată, destinaţia deşeului, precum şi stocul existent la sfârşitul anului. Poluarea, datorată
generării deşeurilor, se consideră că se va situa în domeniul nesemnificativ.
În perioada de construcţie cât şi în cea funcţionare societatea va lua toate măsurile
necesare, astfel încât eliminarea, valorificarea deşeurilor se va realiza controlat, fără a duce la
poluarea mediului înconjurător, astfel încât nu se preconizează un impact direct şi semnificativ
asupra factorilor de mediu, ci doar un impact indirect prin eliminarea acestor deşeuri de către
firmele specializate.
În cazul DEEE (deşeuri de echipamente electrice şi electronice) - Unelte electrice şi
electronice, societatea are ca obligaţie, reciclarea acestora, conform HG 448/2005 privind
deşeurile de echipamente electrice şi electronice.
Colectarea DEEE se va face separat, iar depozitarea temporară a acestora se va
realiza într-un spaţiu special amenajat, impermeabil, marcat corespunzător.
Colectarea deşeurilor periculoase (ulei de transmisie şi hidraulic uzat), se va realiza cu
o firmă specializată/autorizată conform contractului de schimbare/ eliminare a uleiurilor uzate
generate de pe amplasament.
4. Impactul potenţial, inclusiv cel transfrontieră, asupra componentelor mediului

şi măsuri de reducere a acestora
Terenul destinat construcţiei parcurilor eoliene se află în extravilanul comunelor Cudalbi
si Costache Negri conform CU nr. 176/3908 din 27.06.2011 şi CU nr. 177/4033 din
27.06.2011 emise de Consiliul Judeţean Galaţi.
Suprafaţa de teren de 316797 mp aferentă proiectului aparţine domeniului public de
interes local şi proprietate privată a unor persoane fizice.
Pe perioada amenajării terenului şi construcţiei parcului eolian sunt generate emisii de
pulberi, gaze şi zgomot de la utilajele care transportă materiale şi din construcţia propriu-zisă a
obiectivului.
MEDIU Consulting 50
În perioada desfăşurării lucrărilor de amenajare şi construcţie a obiectivului

constructorul va lua măsurile de umectare a căilor de acces astfel încât antrenarea pulberilor
sedimentabile de pe sol să fie limitată.
Racordurile pentru sistemul de distribuţie (energia electrică), necesare pe timpul
execuţiei, se vor realiza pe traseele racordurilor definitive.
Pe durata amenajării/construirii, constructorul va urmări în permanenţă respectarea
normelor şi procedurilor de execuţie specifice fiecărui tip de lucrare în parte şi va asigura
respectarea normelor de tehnica securităţii muncii şi de protecţie a mediului pentru tot
personalul de execuţie.
Nu sunt generate ape uzate pe perioada construcţiei/amplasare, dar pot fi antrenate cu
apele pluviale particule din sol generând concentraţii relevante de suspensii în ape. Pot fi de
asemenea antrenate diverse substanţe de pe şantier care pot ajunge să fie spălate de apele
pluviale. De aceea vor fi luate măsurile de depozitare separată a materialelor şi a substanţelor
periculoase, care să asigure protecţia şi managementul eficient al acestora.
Activitatea desfăşurată în cadrul obiectivului analizat, aflat la o distanta de 27 km de
frontiera nu are impact transfrontalier deoarece nu se înscrie în Lista cu activităţi propuse din
Anexa 1 a Legii 22/2001 Pentru ratificarea Convenţiei privind evaluarea impactului asupra
mediului în context transfrontalier.
4.1. Apa
4.1.1 Condiţiile hidrogeologice ale amplasamentului
Hidrologie - Amplasamentul viitorului Parc eolian se găseşte în perimetrul bazinului
hidrografic Gologan (Bujoreşti), Valea Rea, Vameş (Potârnichea, Valea Lupii) respectiv Suhu
(Pechea, Suhurlui).
4.1.2 Alimentarea cu apă

Amenajarea şi funcţionarea parcului eolian nu necesită racordarea la sistemul de
alimentare cu apă. Necesarul de apă potabilă destinat personalului ce activează pe durată
amenajării/amplasării parcului eolian va fi asigurat din surse proprii (apă potabilă îmbuteliată).
MEDIU Consulting 51
4.1.3. Managementul apelor uzate

Pe amplasamentul analizat singura sursă de ape uzate o va constitui apa uzată
fecaloid/menajera generata doar în perioada desfăşurării activităţii de şantier.
Managementul apelor uzate fecaloid-menajere provenite din nevoile igienico-sanitare al
personalului desfăşurat în activitatea de şantier pe perioada amenajării/amplasării parcului
eolian va fi asigurat prin amplasarea în zona şantierului a unor toalete ecologice.
4.1.4 Prognozarea impactului

Surse de poluanţi pentru ape în perioada de execuţie
Principalele surse de poluare a apelor în faza de execuţie sunt reprezentate de:
tehnologiile de execuţie propriu-zise;
utilajele terasiere şi cele de transport;
activitatea umană.
Lucrările de amenajare a terenului şi de execuţie a fundaţiilor turbinelor eoliene
constituie principalele activităţi cu impact direct asupra apelor de suprafaţă şi subterane.
Mişcările de terasamente prevăzute în proiect au în vedere excavarea şi depozitarea unor
cantităţi de pământ. Aceste depozite pot fi antrenate de apa meteorică.
Ca urmare a precipitaţiilor, taluzele pot fi spălate de scurgerile de suprafaţă care
antrenează fracţiuni de material sau mase de pământ. Deoarece lucrările de excavare şi
pregătire a fundaţiilor se vor executa în uscat, cu depozitarea locală a materialului rezultat din
săpături, riscul poluării apelor de suprafaţă şi subterane este minim.
Utilajele terasiere şi de transport

Modul de lucru, vechimea utilajelor şi starea lor tehnică sunt elemente care pot provoca
în timpul execuţiei lucrărilor de amenajare şi construcţie, poluări ale apelor.
Principalii poluanţi sunt motorina şi uleiurile arse. Acestea pot ajunge să afecteze
calitatea apei prin:
spălarea utilajelor sau a autovehiculelor în spaţii neamenajate, direct pe sol;
repararea utilajelor, efectuarea schimburilor de ulei în spaţii neamenajate;
remobilizarea unor surse subterane, antropogene, de poluare a apei prin lucrările de
excavaţii;
MEDIU Consulting 52
stocarea motorinei sau a uleiurilor arse în depozite sau recipiente improprii.
Activitatea umană
Activitatea salariaţilor din şantier este la rândul ei generatoare de poluanţi cu
impact asupra apelor, deoarece:
produce deşeuri menajere care, depozitate în locuri necorespunzătoare pot fi antrenate
de ape sau pot produce levigat care să afecteze apa subterană;
evacuările de ape fecaloid-menajere aferente organizărilor de şantier, pot şi ele să
afecteze calitatea apelor, dacă toaletele sunt improvizate.
Surse de poluanţi pentru ape în perioada de exploatare

Principalele surse de poluare în faza de exploatare pot fi:
manipulare necorespunzătoare a deşeurilor propriu-zise rezultate din funcţionarea
parcului eolian;
În perioada de funcţionare a parcului, nu este sesizabil niciun alt impact negativ al acţiunii
turbinelor asupra factorului de mediu apă, având în vedere că nu există reţea de canalizare, nu
există ape menajere sau tehnologice, iar apele pluviale se scurg în mod normal, gravitaţional
şi prin infiltraţie.
4.1.5 Măsuri de diminuare a impactului

Măsuri de protecţie a apelor în perioada de amenajare/construcţie:
finalizarea execuţiei amenajării terenului în perioade cât mai scurte, dar cu respectarea
timpilor tehnologici necesari;
realizarea lucrărilor prin asigurarea de pante de scurgere pentru apele din precipitaţii;
întreţinerea utilajelor (spălarea lor, efectuarea de reparaţii, schimburile de piese, de
uleiuri, alimentarea cu carburanţi etc.) numai în locuri special amenajate;
pentru apele uzate care vor rezulta din şantier, se va impune respectarea limitelor de
încărcare cu poluanţi a apelor uzate evacuate în reţele de canalizare orăşeneşti şi în
staţiile de epurare;
condiţiile de contractare vor trebui să cuprindă măsuri specifice pentru managementul
apelor din zonă pentru a evita poluarea chimică a apelor;
MEDIU Consulting 53
manipularea materialelor, a sterilului, a pământului şi a altor substanţe folosite se va

face astfel încât să se evite antrenarea lor de către apele de precipitaţii;
utilizarea de toalete tip cabine ecologice în perioada de amenajare/construcţie.
Măsuri diminuare pentru factorul de mediu apă

Fază de implementare
Măsuri de diminuare
Amenajare Construcţie Operare
Măsuri de diminuare a eroziunii solului şi
transport de sedimente prin crearea unui sistem
√ √
de drenare a apelor pluviale urmând linia
pantelor naturale.
Limitarea zonelor decopertate durata de
√ √
expunere a solului.
Reabilitarea şi stabilizarea progresivă a zonelor
√ √
afectate pentru a preveni eroziunea.
Minimizarea utilizării materialelor de construcţie
√
în afara zonei destinate şantierului.
Asigurarea de toalete ecologice şi amplasarea
acestora la distanţă faţă de zonele de drenaj a √ √
apelor pluviale.
Prin măsurile luate se consideră că funcţionarea parcului eolian, nu are impact
semnificativ asupra factorului de mediu apă.
MEDIU Consulting 54
4.1.6 Hărţi şi desene la capitolul Apă
4.2. Aerul
4.2.1 Date generale
Dat fiind faptul că judeţul Galaţi reprezintă o deschizătură spre nord-est şi spre sud-
vest, el se găseşte sub influenţa maselor de aer continental estice şi mai puţin sudice, lipsind
aproape cu totul influenţa aerului vestic care este oprit de paravanul munţilor Carpaţi. Regimul
climatic pe teritoriul judeţului Galaţi este temperat-continental, cu caracter de ariditate. Se
înregistrează unele diferenţe între unităţile componente, în funcţie de relief (îndeosebi
altitudinea) şi de orientarea reţelei hidrografice. Din ansamblul teritoriului se detaşează partea
sudică, cea mai joasă, alcătuită din cele trei văi cu lunci reunite şi terase – Siret, Dunăre, Prut
– în care valorile elementelor climatice sunt întotdeauna mai mari decât în restul judeţului.
MEDIU Consulting 55
Sudul Podişului Bârladului este situat într-o zonă de tranziţie de la climatul continental al
Europei Estice la climatul temperat premediteranean al Peninsulei Balcanice. Acesta prezintă,
sub raport climatic, caracteristici cu totul aparte faţă de restul ţării datorită poziţiei sale
geografice, conformaţiei reliefului şi altor factori de interferenţă. Clima este continental
excesivă, cu amplitudini mari de temperatură şi precipitaţii reduse (520 mm /an), veri
călduroase, ierni reci, marcate de viscole.
Temperaturi
Această zonă este delimitată de izoterma anuală de 10°C, care intersecteaz ă teritoriul
judeţului la Sud de Umbrăreşti, trecând către Sud-Est pe la Nord de confluenţa Siret-Bârlad,
pe la Sud de Slobozia Conachi apoi spre Nord-Est pe la Vest de Vânători, Tuluceşti, Frumuşiţa
şi Folteşti, atingând Prutul aproximativ în dreptul localităţii Vlădeşti.
În judeţ există 3 staţii meteorologice (Galaţi, Tecuci, Bereşti), care aparţin Centrului
Meteorologic Regional „Moldova” Iaşi, şi câteva posturi pluviometrice.
Temperatura medie anuală este, calculată pe o perioadă de 70 de ani, este la Galaţi de
100C şi la Tecuci de 9,80C. Temperatura medie a verii este de cuprinsă între 210C la Tecuci si
21,30C la Galaţi.
În timpul iernii, deasupra judeţului Galaţi vin din nord şi nord-est mase de aer rece care
produc scăderi de temperatură care oscilează între 0,20C -30C.
Temperatura medie lunară este mai scăzută în ianuarie când are valori de -3 -40C.
Temperatura medie a lunii iulie este de 21,70C. În timpul anului sunt cca.210 zile cu
temperaturi de peste 100C.
Radiaţia solară variază între 118 şi 123 kcal/cm2/an, iar durata medie de strălucire a soarelui
este de 2235.7 h/an, valoare ridicată, asemănătoare staţiilor Medgidia şi Sf. Gheorghe Deltă
(cu 2311.8 h/an, respectiv 2370.3 h/an), distribuite astfel: în semestrul cald se înregistrează
1579 h iar în semestrul rece 656.7 h.
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Max. 468 600 870 970 1047 1096 1061 956 963 803 558 377
Min. 7 13 18 31 33 43 41 40 35 19 17 10
Valorile maxime şi minime ale radiaţiei solare globale pe suprafaţa normală la staţia Galaţi
(W/m2)
MEDIU Consulting 56
Parametrii temperaturii solului urmăresc îndeaproape, dar cu o anumită inerţie, ciclul anual al
radiaţiei solare, având în vedere că pe parcursul anului se înregistrează un maxim, în general
în iulie şi un minim, preponderent în ianuarie. Temperatura medie anuală reprezintă cel mai
sintetic parametru al temperaturii solului, care pune în evidenţă, mai ales, rolul acestuia de
sursă de căldură. Faţă de temperatura medie anuală a aerului, aceasta este superioară cu 2-
3°C. La sta ţia Galaţi se înregistrează valori între 11 şi 12°C, valorile absolute fiind de 65.5°C
(8.VII.1968) respectiv -30.1°C (18.I.1963). Durata medie a intervalului anual fără îngheţ la sol
este un parametru important, atât din punct de vedere teoretic (ca indicator al potenţialului
termic al diferitelor zone), cât şi din punct de vedere practic, diferite ramuri economice, în
primul rând agricultura, fiind influenţate de durata acestui interval. La Galaţi această perioadă
cuprinde între 170-180 zile pe an.
Temperatura medie multianuală a aerului variază între 9.1°C în Nord şi 10.5°C în Sud
(Drăguşeni 9.3°C, Bere şti 9.6°C, Tecuci 9.9°C, Gala ţi 10.5°C).
Datorită interacţiunii dintre procesele advective şi cele de circulaţie locală generate de bilanţul
caloric al suprafeţei active, temperatura medie a lunii ianuarie variază între -3°C la Tecuci şi -
2.6°C la Bere şti, iar în luna iulie media multianuală se încadrează între 21.2°C la Bere şti şi
22.5°C la Gala ţi. Temperatura maximă absolută înregistrată a depăşit 40°C pe 11.VIII.1951
(40.6°C la Târgu Bujor-Moscu) şi pe 5.VII.2000 (40.2°C la Gala ţi), iar temperatura minimă
absolută a fost de -32°C (la Dr ăguşeni, pe 11.II.1929). Valoarea cea mai mare a amplitudinii
termice absolute s-a înregistrat la Drăguşeni (70.5°C). Temperaturile medii lunare şi pe
anotimpuri înregistrează aceleaşi valori uşor diferite între partea de Sud şi cea nordică. Cea
mai rece lună a anului este ianuarie (-2.2°C la Gala ţi, -3.6°C la Tecuci), urmat ă de februarie (-
0.4°C la Gala ţi, -1.1°C la Tecuci). Temperaturile medii lunare al e primăverii au treceri aproape
brusce: de la 4.1°C, media lunii martie la Gala ţi, la 10.9°C în aprilie şi 16.7°C în mai, iar la
Tecuci de la 3.6°C la 9.9°C şi la 15.9°C. Aproape acela şi ritm înregistrează şi temperaturile
medii ale lunilor de toamnă: de la 17.1°C în septembrie la 11.2 în octombrie şi 5.2°C în
noiembrie la Galaţi, respectiv 16.7, 10.5 şi 4.4°C la Tecuci.
Media Amplitudine
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
anuală medie
-2.2 -0.4 4.1 10.9 16.7 20.5 22.3 21.6 17.1 11.2 5.2 0.1 10.6 24.5
Temperaturile medii lunare şi anuale şi amplitudinea medie la staţia Galaţi

MEDIU Consulting 57
Pe lângă temperatura medie anuală a anului, temperaturile medii anotimpuale şi semestriale

reprezintă parametri sintetici care redau mersul anual al temperaturii aerului pe intervale
calendaristice de timp, des utilizate în diferite domenii de activitate (Tabel 6).
Staţia Anotimpuri Semestre
meteorologică
Iarna Primăvara Vara Toamna Med. sem. Med. sem.
rece cald
Tecuci -1.4 10.2 20.8 10.3 2.4 17.6
Galaţi -0.8 10.6 21.5 11.1 3 18.2
Temperaturi medii sezoniere şi semestriale la staţiile Tecuci şi Galaţi (1961-2000)
Temperatura medie anuală este de cca 11°C (12.6°C s-au înregistrat pe Dealu l Ijdileni în
intervalul nov 2008 – nov 2009). Iernile sunt reci, înăsprite adeseori de crivăţ, iar verile sunt
calde şi secetoase.
Precipitaţii
Precipitaţiile atmosferice însumează pe teritoriul judeţului Galaţi valori dintre cele mai reduse
din ţară. Acest fapt este nu numai rezultatul influenţelor estice, continentale, dar şi o
consecinţă a foenizării maselor de aer care circulă dinspre Vest şi Nord-Vest. Cantitatea medie
anuală de precipitaţii atmosferice se apropie sau depăşeşte 500 mm în Colinele Covurluiului şi
Tutovei (564 mm la Băleni, 530.8 mm la Drăguşeni, 504 mm la Bălăbăneşti, 495.4 mm la
Nicoreşti), scăzând în Câmpia Înaltă a Covurluiului la 394.4 mm la Pechea şi 368 mm la
Schela, în Sudul judeţului (Tabel 7). Precipitaţiile sunt variabile şi se produc la intervale mari.
Circa jumătate din totalul precipitaţiilor (53 %) cad în intervalul cald al anului.
Precipitaţiile medii anuale au o valoare de 480 mm, regimul ploilor fiind însă neuniform
repartizate, cele mai mari cantităţi căzând vara, în luna iunie, iar cele mai mici cantităţi căzând
iarna în lunile ianuarie şi februarie.
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual

27.5 28.9 27.3 39.8 54.1 67.8 47.5 44.2 43.4 30.9 35.5 34.9 481.6
Cantităţile medii (mm) lunare şi anuale de precipitaţii la staţia Galaţi (1961-2000)
MEDIU Consulting 58
Fenomenele de uscăciune şi secetă sunt posibile în orice perioadă din an; din totalul cazurilor
de secetă înregistrate, cele „extreme” deţin 3.2% la Tecuci şi 1.7% la Galaţi, iar cele „grave”
deţin 29.1% la Tecuci şi 1.7% la Galaţi. Cea mai ridicată valoare a cantităţii maxime de
precipitaţii căzute în 24 de ore (205.2 mm) s-a înregistrat la Oancea, pe 4.VII.1987.
Nebulozitatea
Valorile de nebulozitate medie anuală variază între 5 şi 5.25 zecimi, fiind relativ ridicată, dar
apropiată valorilor care se înregistrează în general în Moldova (în comparaţie cu Câmpia de
Vest sau Depresiunea Transilvaniei unde se înregistrează şi 6 zecimi). Numărul mediu al
zilelor cu cer senin (nebulozitate medie 0-3.5 zecimi) este de 127.4 la Galaţi (maximele fiind în
lunile august – 18.5, septembrie – 17.2, iulie – 16.6) şi 126.9 la Tecuci.
Presiunea atmosferică şi Umiditatea relativă a aerului
Influenţa presiunii aerului asupra celorlalţi parametri climatici este importantă prin rolul pe care
aceasta îl are în deplasarea maselor de aer la nivel local şi regional. În zona de amplasare a
parcului presiunea atmosferică medie anuală (1961-2000) are valori cuprinse între 980 şi 1000
hPa, caracteristice suprafeţelor de tranziţie între zona de deal şi cea de câmpie. Media
multianuală la Galaţi este de 1008.2 hPa.
Starea higrometrică a aerului este exprimată de variaţia anuală, lunară şi diurnă a umezelii
relative a aerului. Anual, valoarea medie înregistrată în zona de interes este de 76-78%. În
timpul primăverii (luna aprilie) aceasta are valori medii de 74-77%, iar în sezonul rece de 84-
88%.
Regimul eolian
În cursul anului, la Galaţi şi Tecuci cea mai mare frecvenţă o au vânturile din direcţia Nord
(23.8%, respectiv 26.6%), iar la Bereşti din direcţia NV (22%), cele mai reduse frecvenţe
avându-le cele din direcţiile Est (2.1% la Bereşti, 2.2% la Tecuci) şi Vest (5.5% la Galaţi).
Cele mai ridicate viteze medii le au vânturile din direcţiile Nord (4.7 m/s la Bereşti şi 5.6 m/s la
Galaţi) şi NV (5.1 m/s la Tecuci). Valoarea medie a calmului atmosferic variază între 10% la
Galaţi şi 29.4% la Bereşti. Iarna este specific crivăţul, iar în unele veri suhoveiul. În medie, în
zonă se înregistrează anual între 25 şi 50 de zile cu vânt tare (1961-2000), respectiv zile în
care viteza vântului a depăşit 16 m/s. Pe suprafaţa viitorului amplasament al Parcului eolian,
valoarea extrapolată a vitezei vântului variază între 6.8 şi 7.8 m/s (Figura 4).
MEDIU Consulting 59
Fenomene atmosferice periculoase

Frecvenţa zilelor cu oraje (electrometeori ce constau în manifestări vizibile şi/sau sonore ale
electricităţii atmosferice) este medie – cca 30-35 de zile. Furtunile cu grindină sunt mai
frecvente în lunile iunie-iulie.
Bruma se formează în medie în cca. 50 de zile pe an, iar vulnerabilitatea la polei, viscol şi
îngheţ este ridicată.
Poluarea aerului
Poluarea atmosferică se produce în zona Galaţi constând în aportul în aer a substanţelor
precum CO, SO2, NO, NO2, F2Ca, H2S, NH2, Cl, pulberi, funingine, fum, cenuşi, vpori, iar la
Tecuci cu diferite pulberi.
Clima, aşa cum rezultă din cele prezentate, este temperat-continentală. Climatul
comunei are un caracter temperat-continental caracterizat prin veri fierbinţi şi uscate şi ierni
reci cu viscole frecvente. Temperaturile medii lunare ajung la 260C.
4.2.2 Surse şi poluanţi generaţi

I. Perioada de construcţie/amenajare
Luând în considerare specificul sectorului de amplasare a turbinelor şi parcului eolian,
zona fiind preponderent agricolă, sursele de poluare existente ce pot fi enumerate sunt
reprezentate de gazele de evacuare ale maşinilor agricole, respectiv de praful generat de
trecerea acestora pe drumurile de exploatare si terenuri, in perioadele de lucrari.
În perioada de execuţie a lucrărilor proiectate, activităţile din şantier au impact asupra
calităţii atmosferei din zonele de lucru şi din zonele adiacente acestora.
Execuţia lucrărilor proiectate constituie, pe de o parte, o sursă de emisii de praf, iar pe
de altă parte, sursa de emisie a poluanţilor specifici arderii combustibililor (produse petroliere
distilate) atât în motoarele utilajelor necesare efectuării acestor lucrări, cât şi ale mijloacelor de
transport folosite.
Emisiile de praf, care apar în timpul execuţiei lucrărilor proiectate, sunt asociate
lucrărilor de excavaţii, de vehiculare şi punere în operă a materialelor de construcţie, precum şi
altor lucrări specifice.
MEDIU Consulting 60
Degajările de praf în atmosferă variază adesea substanţial de la o zi la alta, depinzând

de nivelul activităţii, de specificul operaţiilor şi de condiţiile meteorologice. Natura temporară a
lucrărilor de construcţie, specificul diferitelor faze de execuţie, modificarea continuă a
fronturilor de lucru diferenţiază net emisiile specifice acestor lucrări de alte surse nedirijate de
praf, atât în ceea ce priveşte estimarea, cât şi controlul emisiilor.
Amenajarea terenului necesar dezvoltării parcului eolian implică o serie de operaţii
diferite, fiecare având propriile durate şi potenţial de generare a prafului. Sursele principale de
poluare a aerului, specifice execuţiei lucrărilor pot fi grupate după cum urmează:
Activitatea utilajelor de construcţie
Acestea sunt reprezentate în principal de transportul materialelor şi prefabricatelor, de
la organizarea de şantier unde sunt depozitate şi prelucrate la locul de asamblare şi
construcţie.
Poluarea specifică activităţii utilajelor se apreciază după consumul de carburanţi,
respectiv emisia de emisii de poluanţi în atmosferă datoraţi arderii acestora (substanţe
poluante: NOx, CO, COVNM, particule materiale din arderea carburanţilor etc.) şi aria pe care
se desfăşoară aceste activităţi.
Poluanţii rezultaţi sunt:
Gaze de ardere (CO, NOx, SOx, COVNM) şi pulberi provenite din funcţionarea
motoarelor autovehiculelor şi utilajelor;
Pulberi (praf) din activitatea amenajare/construcţie obiectiv şi manipulare a instalaţiilor.
Referitor la utilajele prezente pe şantier, gazele de eşapament evacuate de acestea conţin:
oxizi de azot (NOx), compuşi organici volatili nonmetanici (COVnm), metan (CH4), oxizi de
carbon (CO, CO2), amoniac (NH3), particule cu metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn),
hidrocarburi aromatice policiclice (HAP), bioxid de sulf (SO2). Conform EMEP/EEA (air
pollutant emission inventory guidebook 2010), factorii de emisie estimaţi pentru astfel de
maşini-unelte se încadrează în următoarele valori:
Nox CH4 VOC CO N2O CO2
Control moderat, consum carburant de 30.8/100 km
Total g/km 10.9 0.06 2.08 8.71 0.03 800

g/kg comb. 42.7 0.25 8.16 34.2 0.12 3138
MEDIU Consulting 61
g/MJ 1.01 0.006 0.19 0.80 0.003 73.9

Cantitatea de substanţe emise de utilajele de şantier
Particulele rezultate se încadrează, în marea lor majoritate, în categoria particulelor

respirabile. Particulele cu diametre ≤ 15 µm se regăsesc în atmosferă ca particule în
suspensie. Cele cu diametre mai mari se depun rapid pe sol
Cantităţile de poluanţi emişi în atmosferă de utilaje depind, în principal, de următorii factori:
nivelul tehnologic al motorului;
puterea motorului;
consumul de carburant pe unitatea de putere;
capacitatea utilajului;
vârsta motorului/utilajului;
dotarea cu dispozitive de reducere a poluării.
Este evident faptul că emisiile de poluanţi scad cu cât performanţele motorului sunt mai
avansate, tendinţa în lume fiind de fabricare a motoarelor cu consumuri cât mai mici pe
unitatea de putere şi cu un control cât mai restrictiv al emisiilor.
Se apreciază că poluarea specifică activităţilor de alimentare cu carburanţi, întreţinere şi
reparaţii ale utilajelor este redusă.
Activitatea organizării de şantier
Poluarea atmosferei specifică organizărilor de şantier este redusă şi localizată.
Sursele se încadrează în categoria surselor discontinue. Date fiind perioadele limitate
de executare a lucrărilor de construcţie, emisiile aferente acestora vor apare în aceste
perioade, cu un regim maxim de 10 ore/zi.
II. Perioada de exploatare

În perioada de exploatare, obiectivul analizat nu se constituie în sursă de poluare a
atmosferei.
Nu există niciun fel de emisii de poluanţi care pot afecta factorul de mediu aer în
perioada de funcţionare/exploatare a parcului eolian. Neexistând emisii de poluanţi în aer
datorită realizării unor astfel de proiecte, nu se produc dispersii şi nici modificări ale calităţii
aerului.
MEDIU Consulting 62
4.2.3 Prognozarea poluării aerului

În perioada executării lucrărilor de construcţie a parcului eolian impactul asupra
factorului de mediu aer este determinat de poluarea cu pulberi şi gaze de eşapament ca
urmare a intensificării traficului auto în zonă, a lucrărilor specifice construcţiei şi a tranzitului de
materii prime şi materiale.
Având în vedere următoarele aspecte:
zona nu este sensibilă din punct de vedere al poluării deja existente a aerului;
natura lucrărilor nu presupune utilizarea unor substanţe toxice şi periculoase.
Se apreciază că poluarea aerului în această perioadă, are un caracter local
manifestându-se doar în zona obiectivului şi în perioada derulării lucrărilor, deci impactul va fi
redus.
În perioada funcţionării obiectivului şi a instalaţiilor aferente, nu se vor crea potenţiale
emisii semnificative de poluanţi ai aerului.

Măsuri de protecţie a aerului
Sursele de impurificare a atmosferei asociate activităţilor care vor avea loc în perioada
de execuţie în amplasamentul analizat sunt surse libere, deschise. Ca urmare, nu se poate
pune problema unor instalaţii de captare - epurare - evacuare în atmosferă a aerului
impurificat/ gazelor reziduale;
Referitor la emisiile de la vehiculele de transport, acestea trebuie să corespundă
condiţiilor tehnice prevăzute la inspecţiile tehnice care se efectuează periodic pe toată durata
utilizării tuturor autovehiculelor înmatriculate în ţară;
Utilajele şi mijloacele de transport vor fi verificate periodic în ceea ce priveşte nivelul de
monoxid de carbon şi concentraţiile de emisii în gazele de eşapament şi vor fi puse în
funcţiune numai după remedierea eventualelor defecţiuni;
Alimentarea cu carburanţi a mijloacelor de transport se va face în staţii de alimentare
carburanţi;
Procesele tehnologice care produc mult praf vor fi reduse în perioadele cu vânt puternic,
sau se va urmări o umectare mai intensă a suprafeţelor aflate sub acţiunea utilajelor de lucru
sau a drumurilor de acces, în special a celor nepavate;
MEDIU Consulting 63
Drumurile de şantier vor fi permanent întreţinute prin nivelare şi stropire cu apă pentru a
se reduce praful, sau cu lianţi chimici pe bază de apă.
Măsuri de diminuare a aerului

Limitarea zonelor decopertate pe durata de √ √
expunere a solului.
Reabilitarea şi stabilizarea progresivă a √ √
zonelor afectate pentru a preveni eroziunea.
Umectarea zonelor de lucru pentru reducerea √ √
pulberilor antrenate de vânt.
Restricţionarea traficului în zona de lucru şi √ √
impunerea limitelor de viteză
Verificarea periodică a utilajelor şi √ √ √
echipamentelor de lucru
4.3 Solul şi subsolul

4.3.1 Date generale
Solul este factorul de mediu, care integrează toate consecinţele poluării, cu influenţă şi
asupra subsolului. Între factorii de mediu, solul are o importanţă majoră, el constituind, pe de o
parte, un loc de acumulare a elementelor poluante, iar pe de altă parte, un mijloc de răspuns
dinamic la procesul de acumulare.
Modificările care se produc în sol, ca urmare a impactului poluanţilor, se reflectă asupra
celorlalte verigi ale lanţului trofic, vegetaţie – apă – animale – oameni. În funcţie de natura şi
intensitatea impactului şi de însuşirile native fizice şi chimice ale solurilor, amploarea
modificărilor este diferită.
Elemente de geomorfologie
Zona analizată este amplasată în Câmpia Înaltă Covurlui, subunitate a Podişului
Moldovei. Aceasta se întinde la sud de culmile deluroase ale podisului Covurluiului si se
MEDIU Consulting 64
desfăsoară până la lunca Prutului fiind o zonă de terase cu poduri largi. Fundamentul cristalin,
de vârstă precambriană, alcătuit din şisturi verzi, se află, în această zonă, la adâncimi cuprinse
între 500 şi 1000 m şi reprezintă continuarea formaţiunilor existente la suprafaţă în Dobrogea
Centrală (soclul assyntic). Cuvertura de sedimente nedeformate ce acoperă fundamentul s-a
format în multiple cicluri sedimentare cu o cronologie complexă. Dacă în partea nordică a
Podişului Moldovei s-au identificat trei mari cicluri de sedimentare ( proterozoic superior -
silurian, cretacic şi badenian superior – levantin) separate de două lacune stratigrafice
(devonian – jurasic şi paleogen – miocen inferior), spre periferia sa sudică şi vestică oscilaţiile
au fost mult mai numeroase, fapt care a condus la formarea unei coloane stratigrafice mai
bogată în termeni, cu lacune stratigrafice mai multe, dar cu amplitudini mai reduse.
Substratul geologic în arealul analizat este alcătuit din două tipuri de depozite. Pe
interfluvii sunt prezente depozite loessoide sub forma unei cuverturi groase de luturi nisipoase,
aparţinând pleistocenului superior ce acoperă prundişurile villafranchiene şi argilele nisipoase
depuse în pleistocenul mediu. Aceste depozite sunt prezente pe toate interfluviile din zona
sudică a Podişului Moldovei începând de la latitudinea localităţii Homocea, din sud-vestul
Colinelor Tutovei şi până la Dunăre. În regiunea Poiana-Nicoreşti-Cozmeşti grosimea luturilor
oscilează între 20-100 m, favorizând dezvoltarea abrupturilor importante ale versantului stâng
al văii Siretului. Pe interfluviile din parte nordică a Podişului Covurluiului grosimea lor oscilează
între 5 şi 15 m, pentru ca spre S şi SE să crească până la 30-70 m (60-70 m la N de Galaţi). În
acelaşi sens cu creşterea grosimii se constată o scădere continuă a particulelor nisipoase şi o
creştere a celor mai fine, luto argiloase.
O caracteristică importantă a depozitelor loessoide din această parte a Moldovei este
dată de prezenţa unui mare număr de soluri fosile. De asemenea, în masa luturilor loessoide
se întâlnesc uneori lentile de nisipuri şi chiar prundişuri, care indică originea lor deluvio-
proluvială. În sectoare mai restrânse se întâlnesc însă şi depozite loessoide eluviate (mai ales
în partea nordică a Podişului Covurluiului) şi de origine fluviatilă, în sectorul sudic supus
fenomenului de subsidenţă.
Pe văile din zonă sunt întâlnite depozite de tipul argilelor, nisipurilor şi pietrişurilor
formate în neogenul superior (levantin) şi pleistocenul inferior, ca urmare a degajării de către
râuri a depozitelor mai recente. Acestea sunt răspândite pe o mare parte a teritoriului Moldovei
meridionale, începând de la E de oraşul Bârlad şi până spre Tuluceşti-Izvoarele. Depuse în
MEDIU Consulting 65
condiţiile unui stadiu avansat de colmatare a lacului pliocen, formaţiunile acestea sunt alcătuite
din două faciesuri deosebite: unul continental şi altul lacustru. Primul format din prundişuri cu
intercalaţii de nisipuri, este prezent pe versanţii dintre Siret şi Berheci, la N de Nicoreşti,
precum şi în regiunea Măluşteni-Bereşti. Celui de-al doilea facies îi revin nisipurile cu lentile de
gresii şi argile nisipoase cu unionide, dezvoltate în Podişul Covurluiului, la sud de paralela
localităţilor Cudalbi-Fârţăneşti. Pe măsura retragerii spre sud a liniei de ţărm, faciesul fluvio-
lacustru, generat de aportul sporit al râurilor ce veneau dinspre NV şi N s-a extins, fiind
continuat la partea superioară de depozite mai recente, pleistocene.
În ceea ce priveşte activitatea tectonică şi neotectonică, Podişul Covurluiului face parte
din zona de mişcări radiare negative din pliocen până în pleistocenul mediu, de ridicare în
pleistocenul superior şi negative în holocen. În prezent, mişcare negativă (de scufundare)
prezintă viteze cuprinse între 0 şi 1 mm/an.
Podişul Moldovei este afectat de cutremurele provenite din două grupări de focare
seismice: una în interiorul depresiunii subcapratice a Vrancei, cu hipocentre la adâncimi
cuprinse între 100 şi 200 km şi alta la exterior, în zona Focşani-Mărăşeşti-Tecuci cu hipocentre
mai puţin adânci, sub 60 de km. Propagarea şi intensitatea mişcărilor seismice depinde de
poziţia şi distanţa la care se află diferite regiuni faţă de focarul cutremurelor, de magnitudinea
şi energia seismului, constituţia geologică a scoarţei etc. Faţă de primul focar, zona analizată
se află la o distanţă aproximativă de 105 km iar faţă de cea de-a doua la aproximativ 65 km.
Arealul de interes este situat în zona seismică 8 (intensitate MSK) cu o perioadă de revenire
de minimum 50 de ani.
Solurile
Principalii factori pedogenetici sunt relieful, condiţiile bioclimatice, roca de bază, apele
superficiale şi omul.
Partea sudică a Podişului Moldovei ce corespunde stepelor şi silvostepelor sarmato-
pontice aparţine zonei (etajului) cernisolurilor sau solurilor molice (cernoziomice). În arealul
analizat sunt întâlnite cernoziomurile, cernoziomurile carbonatice şi cernoziomurile levigate.
Cernoziomurile levigate cusubtipurile de evoluţie: slab, moderat şi puternic levigate (argilice)
sunt caracteristice culmilor largi interfluviale, versanţilor slab înclinaţi, teraselor şi glacisurilor
bine drenate. Se caracterizează printr-o ridicată fertilitate naturală şi efectivă, datorită
proprietăţilor fizice: permeabilitate moderată, textură mijlocie (lut-nisipoasă, lut-argiloasă),
MEDIU Consulting 66
structură glomerulară realtiv stabilă etc.; chimice: conţinut apreciabil de humus predominant
huminic (3-5%), azot total (0,15-0,25%), fosfor total (0,10-0,20%) şi alte elemente de nutriţie,
grad ridicat de saturaţie în baze (85-90%), reacţie neutră şi subneutră (pH: 6,6-7,2); biologice:
o bună mobilizare a substanţelor nutritive, o ridicată capacitate de amonificare şi
nutrificare.Intervalele valorice menţionate sunt valabile pentru orizonturile superioare specific
rizoferice, ale cernoziomurilor moderat levigate, care predomină.
Cernoziomurile corespund stepei propriuzise. Sunt soluri cu o fertilitate naturală ridicată,
indicată de calităţile orizontului superior (A, cu o grosime de 40-50 cm), bogat în humus
huminic (3,5-5,5%), azot (0,15-0,25%) şi fosfor (0,12-0,20%), cu grad ridicat de saturaţie în
baze (90-100%), cu racţie neutră sau slab alcalină (pH: 7-7,5%). Însuşirile fizice (afânare,
structură glomerulară, textură mijlocie, drenaj normal etc.) şi biologice (intensă activitate
biologică, humificare, nitrificare, amonificare).
Cernoziomurile carbonatice, formate în partea mai uscată a stepei din sud estul
Podişului Covurluiului şi cu apariţii izolate pe văi şi versanţi şi văi, se apropie mult de însuşirile
cernoziomurilor semicarbonatice, de care se deosebesc doar printr-o mai slabă dezvoltare şi
diferenţiere a profilului, şi prin unii parametri ai chimismului lor: humus în procente mai reduse
(în jur de 3%), carbonaţi de la suprafaţă, completă saturaţie în baze (100%), reacţie alcalină
(pH în jur de şi peste 8) ce demonstrează un stadiu mai puţin evoluat. Potenţialul fertilităţii lor
naturale este şi mai slab valorificat, datorită frecventelor perioade de uscăciune climato-
edafică.
4.3.2 Surse de poluare a solului şi subsolului

Potenţialele efecte de poluare pe perioada activităţilor desfăşurate în etapa de
amenajare teren, construire-montaj a parcului eolian pot fi generate de următoarele activităţi:
decopertare – zonă construcţii fundaţie, drumuri şi căi de acces;
scurgeri accidentale de produse petroliere;
transport utilizând utilaje de mare tonaj.
Odată cu decopertarea şi depozitarea solului, se scoate din circuitul natural, o cantitate de
elemente nutritive. O parte a acesteia va fi reintegrată acestui circuit, pe masură ce stratul
vegetal de sol depozitat va fi utilizat la refacerea ecologică a teritoriului, inclusiv a învelişului de
sol, acolo unde aceasta se va preta. Important de menţionat este faptul că aceste modificări
MEDIU Consulting 67
ale solului sunt reversibile, putând fi deci readus în starea iniţială după expirarea duratei de
executie.
Pe perioada efectuării lucrărilor de investiţie se produc modificări structurale ale
profilului de sol ca urmare a săpăturilor şi excavaţiilor prevăzute a se executa, proiectantul
prevăzând o serie de măsuri compensatorii pentru protecţia solului şi subsolului:
utilizarea la maximum a traseului drumului actual, concomitent cu respectarea
condiţionărilor pentru drumurile noi de acces ale echipamentelor energetice şi ale
utilajelor tehnologice;
utilizarea unor tehnologii avansate de construire;
refacerea vegetaţiei prin reconstrucţia ecologică în zona platformelor de fundaţie şi a
platformelor tehnologice prin acoperirea cu strat de pământ vegetal şi refacerea
vegetaţiei specifice habitatelor din zonă;
Beneficiarul va amenaja căile de acces pe amplasamentul analizat în sensul
îmbunătăţirii părţilor carosabile, până la o lăţime maximă în linie dreaptă de 5 m, precum şi
refacerea infrastructurii, astfel încât să fie posibil accesul utilajelor implicate în construcţie, dar
şi întreţinerea facilă pentru accesul personalului de verificare pe toată durata de funcţionare.
Modificările intervenite în calitatea şi structura solului şi a subsolului datorate refacerii
căilor de acces, a platformelor de montaj, a turnării fundaţilor (din beton armat) şi liniilor
electrice de racord la reţea vor fi diminuate prin lucrările de refacere a amplasamentului
prevăzute în proiect.
Un factor ce influenţează mediul îl constituie eroziunea provocată de vânt care însoţeşte
în mod inerent lucrările de construcţie. Fenomenul apare datorită existenţei, pentru un anumit
interval de timp, a suprafeţelor de teren neacoperite expuse acţiunii vântului. Praful generat de
manevrarea materialelor de construcţii şi de eroziunea vântului este, în principal, de origine
naturala (particule de sol, praf mineral).
Intensitatea impactului prafului asupra solului depinde de mai mulţi factori printre care:
apropierea de sursele majore producătoare de praf, direcţia vânturilor dominante.
Poluarea cu praf nu are efect negativ de durată asupra solului. Efectul negativ, pregnant
se manifestă asupra vegetaţiei prin depunerea pe aparatul foliar, generând închiderea partială
sau totală a stomatelor şi perturbarea proceselor fiziologice şi biochimice ale plantelor.
MEDIU Consulting 68
Impactul activităţii de construcţie a obiectivului asupra solului şi subsolului va avea o perioadă

limitată în timp.
Etapa de exploatare/funcţionare
Sursele potenţiale de poluare, în timpul funcţionării parcului eolian, asupra factorului de
mediu sol pot fi deşeurile rezultate şi anume – uleiuri uzate de transmisie şi hidraulice ce pot
produce prin depozitarea necorespunzătoare o poluare a solului;
4.3.3 Prognozarea impactului

Amenajarea/construcţia şi funcţionarea parcului eolian, se va desfăşura în condiţii de
siguranţă, nu constituie surse de poluare pentru sol prin măsurile luate încă din fazele de
proiectare şi construcţie.
Realizarea investiţiei analizate, nu va contribui la poluarea solului, deoarece:
deşeurile rezultate vor fi eliminate conform legislaţiei în vigoare;
s-a limitat zona de contaminare potenţială a solului în perioada de construcţie/montaj;
apele uzate/menajere sunt evacuate corespunzător.

Măsuri de protecţie a solului şi subsolului
În urma aprecierilor făcute în subcapitolele anterioare a rezultat că emisiile de poluanţi
în atmosferă, apă, pe sol, generate de şantier în perioada de execuţie au, în cea mai mare
măsură, valori inferioare concentraţiilor, respectiv limitelor maxime admise. În faza de execuţie
impactul asupra factorului de mediu sol poate fi diminuat prin:
obligarea antreprenorului la realizarea unei organizări de şantier corespunzătoare din
punct de vedere al facilităţilor;
prevederea de toalete ecologice pentru personalul din şantier şi din punctele de lucru;
în incinta organizării de şantier trebuie să se asigure scurgerea apelor meteorice, care
spală o suprafaţă mare, pe care pot exista diverse substanţe de la eventualele pierderi,
pentru a nu se forma bălţi, care în timp se pot infiltra în subteran, poluând solul şi stratul
freatic;
MEDIU Consulting 69
evitarea degradării zonelor învecinate amplasamentelor şi a vegetaţiei existente, din

perimetrele adiacente, prin staţionarea utilajelor, efectuării de reparaţii, depozitarea de
materiale etc.;
colectarea tuturor deşeurilor rezultate din activitatea de construcţii, valorificarea tuturor
deşeurilor rezultate.
Măsuri de diminuare pentru sol

Măsuri de diminuare a eroziunii solului şi √ √
transport de sedimente.
Limitarea zonelor decopertate pe durata de √ √
expunere a solului.
Managementul traficului în zona obiectivului √ √
cu scopul de a reduce producerea pulberilor
şi a eroziunii solului
Management corect al deşeurilor rezultate. √ √ √
Verificarea periodică a utilajelor şi √ √
echipamentelor de lucru
MEDIU Consulting 70
1.3.4 Hărţi la capitolul Sol

Harta solurilor din zona analizată
4.5. Biodiversitatea
Având în vedere amplasarea parcului eolian analizat la o distanţă de aproximativ 11 km
fată de situl de importanţă comunitare ROSCI 0163 Pădurea Mogoş Mâţele şi 22 km faţă de
sit-ului de Importanţă Comunitară ROSCI 0105 – Pădurea Gârboavele, respectiv aproximativ
14 km faţă de ROSPA 0071 – Lunca Siretului Inferior nu se pot estima efecte/riscuri asupra
florei şi faunei existente in aceste zone.
MEDIU Consulting 71
Localizarea parcului eolian faţa de zonele protejate
Ţinând cont de distanţele la care este situat amplasamentul parcului Eolian faţă de zonele
protejate şi de faptul că nu au fost identificate tipuri de habitate naturale, specii de floră şi alte
bunuri ale patrimoniului natural ce se supun regimului special de ocrotire, realizarea investiţiei
nu influenţează semnificativ factorul de mediu biodiversitate.
MEDIU Consulting 72
Măsuri de protecţie a florei şi faunei

Măsurile de protecţie a florei şi faunei pentru perioada de execuţie a lucrărilor se iau din
faza de proiectare şi organizare a lucrărilor; astfel:
amplasamentul organizărilor de şantier, bazelor de producţie şi traseul drumurilor de
acces sunt astfel stabilite încât să aducă prejudicii minime mediului natural;
suprafaţa de teren ocupată temporar în perioada de execuţie trebuie limitată judicios la
strictul necesar;
traficul de şantier şi funcţionarea utilajelor se va limita la traseele şi programul de lucru
specificat;
se va evita depozitarea necontrolată a deşeurilor ce rezultă în urma lucrărilor
respectându-se cu stricteţe depozitarea în locurile stabilite de autorităţile pentru
protecţia mediului;
refacerea ecologică şi re-vegetarea zonelor afectate temporar prin organizarea de
şantier.
Sistemul de transport al energiei electrice către staţia de transformare a fost proiectat
subteran;
Turbinele eoliene sunt prevăzute cu sisteme de avertizare şi vizibilitate nocturnă;
4.6. Peisajul şi impactul vizual

Comparativ cu alte forme de impact ce ar putea să se manifeste asupra locuitorilor din
vecinătate, activitatea de construcţie ca şi cea de exploatare a parcului eolian au efecte
minore, insesizabile, efecte limitate şi de distanţa faţă de zonele locuite (1640 m până la
comuna Suhurlui, 2280 m până la Costache Negri şi 3360 m până la Cudalbi).
Amplasamentul parcului eolian respectă distanţele de siguranţă impuse de legislaţia în
vigoare, respectiv Ordinul 4/9.03.2007 pentru aprobarea Normei tehnice privind delimitarea
zonelor de protecţie şi de siguranţă aferente capacităţilor energetice – revizia I, conform
Anexei 3.
Peisajul din împrejurimile amplasamentului destinat investiţiei este caracterizat printr-o
serie de coline ce întrepătrund câmpia înaltă - formaţiune care se extinde în cea mai mare
parte a zonei.
MEDIU Consulting 73
4.6.1 Impactul prognozat

Principalul impact peisagistic şi vizual al implementării proiectului parcului eolian îl
constituie modificarea peisajului rural al zonei caracterizat prin modul de folosinţa al
terenurilor.
Valoarea estetică a peisajului este redusă, deoarece nu există elemente cu valoare deosebită
în cadrul natural şi cel arhitectural, aşa încât nu va fi afectată. Pe teritoriul viitorului parc nu
există păduri sau zone naturale folosite în scopuri recreative care ar fi putut fi disturbate de
funcţionarea turbinelor eoliene. Dimpotrivă, în cele mai multe locuri din România turiştii sunt
atraşi de asemenea ansambluri, deseori modificându-şi traseele pentru a le vedea. În perioada
de construcţie poate exista un impact vizual neplăcut datorat aspectului şantierului în lucru
(utilaje, mijloace de transport, materiale de construcţie etc.). De asemenea, căile de transport
pot avea un aspect neplăcut pe durata amenajării lor.
În cazul parcurilor eoliene, impactul cel mai important asupra mediului are loc în timpul
perioadei de construcţie. Specificul acestei perioade este cel al oricărui şantier, caracterizată
printr-o concentrare de personal uman şi de utilaje, precum şi de activităţi de modificare a
aspectului locaţiei.
Din punct de vedere al impactului vizual asupra populaţiei acesta diferă de la o persoană
la alta prin diferenţa de percepţie.
Efectele ambientale ale parcului eolian sunt pozitive, turbinele eoliene având o siluetă
elegantă care se integrează armonios în peisaj şi constituie atracţie turistică.

Măsuri de diminuare a impactului pentru factorul de mediu peisaj
Design Amenajare Construcţie Operare
Ca opţiune – Utilizarea culorilor ce reduc
contrastul între structurile turbinei şi peisaj.
Utilizarea de vopsele mate pentru finisare
√
pentru a reduce fenomenul de reflexie a
luminii soarelui.
MEDIU Consulting 74
Design şi construcţie a substaţiilor în corelare

√ √
cu zona amplasamentului.
Refacerea zonelor de teren afectate √ √
Întreţinerea zonelor cu vegetaţie şi a
√
drumurilor de acces de pe amplasament
4.7. Mediul social şi economic

Se apreciază că investiţia în înfiinţarea unui parc eolian şi obţinerea de energie eoliană va
avea un impact pozitiv asupra economiei locale (atât pe perioada de construcţie a parcului cât
şi pe durata funcţionării acestuia) evaluând următoarele posibilităţi: crearea de noi locuri de
muncă, preponderent din rândul populaţiei locale, investiţii complementare direcţionate către
spaţiul comercial aferent zonei, plata de taxe şi impozite ce vor fi absorbite de bugetul local şi
utilizate de comunitate, creşterea generală a potenţialului economic al zonei şi atragerea de
investitori în domeniul energiei eoliene, precum şi eventuala extindere a acestui sector în
zonă.
În ceea ce priveşte impactul potenţial asupra activităţilor economice, se iau în calcul
următoarele: pentru sectorul agricol se prevede întreruperea sau perturbarea temporară a
activităţilor tipice (lucrări agricole) în arealul de amplasare a turbinelor eoliene. Acest impact va
fi limitat în timp în funcţie de perioada de organizare a şantierului.
Se adaugă consecinţele scoaterii din circuitul agricol al suprafeţelor pe care vor fi montate
instalaţiile, punctul comun de colectare şi platformele de montaj. Acest impact este permanent,
pe toată perioada de funcţionare a parcului. În general, terenul agricol poate fi cultivat până la
0.5 m distanţă de fundaţia turbinei.
Realizarea obiectivului nu implică efecte negative asupra sănătaţii oamenilor din zonă, în
codiţiile respectării cerinţelor legislative în vigoare referitoare la organizările de şantier, la
desfăşurarea activităţii de ridicare a parcului, la normele de poluare in vigoare.
Pe parcursul funcţionării instalaţiilor impactul se poate materializa prin zgomotul şi efectul
vizual produs de turbinele eoliene. În ceea ce priveşte zgomotul centralele eoliene sunt
silenţioase şi devin din ce în mai silenţioase.
În privinţa efectul vizual este posibilă perceperea efectului de licărire al palelor dacă sunt
bătute direct de soare, care ar putea deranja şi care se poate percepe şi la distanţe mai mari.
MEDIU Consulting 75
Însă acest fenomen nu este foare des întâlnit, producându-se doar în zilele senine de la
răsăritul soarelui până la prânz doar dacă vântul bate dinspre direcţia privitorului.
Tot în etapa de construcţie vor apărea modificări ale traficului normal, datorită
transportului subansamblelor turbinelor (dimensiuni mari). Perturbările din trafic vor fi cele
specifice oricărui vehicul cu gabarit depăşit şi vor fi în strânsă legătură cu graficul lucrărilor pe
amplasament. Înfiinţarea parcului eolian în zona de amplasament aduce şi modificări asupra
indicatorilor sociali, în special asupra populaţiei din comunele din zonă. Tehnologia de
construcţii - montaj a Instalaţiilor de Turbine Eoliene implică operaţiuni atât simple cât şi
complexe ce solicită calificare înaltă. Aceste operaţiuni solicită resurse umane care sunt
asigurate din zonă sau din zonele imediat adiacente. În concluzie pentru aceste operaţiuni se
solicită forţă de muncă în medie 10 oameni/zi. O altă implicare a planului este cea dată
activitatea economică a unui agent care reprezintă o sursă de venituri pentru comună.
Luând în considerare impactul realizării proiectului asupra indicatorilor sociali se poate spune:
- aceştia devin semnificativi pentru zonă numai dacă sunt montate un număr mai mare de
cinci turbine (cu referire la dezvoltarea urbană);
- în perioada de montaj există o solicitare a forţei de muncă, care devine indicator social
semnificativ atunci când numărul turbinelor montate este suficient de mare;
- dezvoltarea acestui sector al energiei neconvenţionale la nivel industrial determină
modificări semnificative pe indicatorii sociali analizaţi.
- ca un impact social important alături de impactul economic analizat trebuie menţionat că
analizele la nivel European făcute asupra necesarului de energie face ca în Europa actual să
se importe 50% din energia necesară, iar în cazul în care nu se vor găsi soluţii alternative
până în anul 2030, importul de energie să ajungă la 75%. Acesta este unul din motivele pentru
care alternativa potenţialului eolian nu trebuie respinsă.
- tot ca impact social important se poate cita, reducerea costurilor de producere şi deci şi
de vânzare a energiei electrice. Sunt cunoscute comunităţi locale în Europa şi în lume în care
producerea locală a energiei electrice din potenţial eolian a însemnat reducerea preţului
energiei electrice până la 50% faţă de vânzarea pe plan naţional.
Factori caracteristici şi parametri implicaţi în construcţia şi operarea proiectului propus
vor include:
MEDIU Consulting 76
Faza de construcţie
capital semnificativ investit în faza de construcţie a parcului eolian;
faza de construcţie aşteptată a se derula pe o perioadă de 16 luni;
perioadă de exploatare a proiectului de 20 ani;
pe perioada construcţiei vor opera în medie un număr de 80-90 angajaţi.
Faza de operare
generare de energie regenerabilă;
suprafaţa totală ocupată de parcul eolian este de 31797 mp parcul eolian va utiliza doar
o parte din suprafaţa totală a amplasamentului;
va necesita personal permanent pentru operare şi întreţinere.
Evaluare cost-beneficiu
Costurile implicate în dezvoltarea parcului eolian sunt reprezentate de:
costuri de construcţie;
costuri de operare şi întreţinere.
beneficiile proiectului de investiţie constau în:
producţie/vânzare de energie provenită din surse regenerabile;
reducerea poluării cu până la 100 000 tone CO2 echivalent în gaze cu efect de seră;
proiectul necesită un număr mic de personal de întreţinere, ce va fi recrutat local dacă
este posibil.
4.7.1 Impactul prognozat

Impactul principal al dezvoltării în zona analizată a unui proiect de anvergură (parc
eolian – producere energie electrică) va fi de natură socială cu potenţiale beneficii:
crearea unui număr de 80-90 locuri de muncă permanente în perioada de
construcţie/amenajare estimată la 16 luni;
2-3 locuri de muncă permanente în faza de operare a parcului eolian;
impact multiplu prin crearea şi dezvoltarea de noi servicii locale.
surse suplimentare de venit la bugetul local.
Concluzii
MEDIU Consulting 77
Dezvoltarea parcului eolian propus în zona va furniza contribuţii însemnate în economia

şi comunitatea locală. Impactul pozitiv va rezulta din capitalul investit în zona asociat
dezvoltării proiectului furnizând astfel locuri de muncă permanente şi temporare, servicii şi
dezvoltare economică.

Nu este cazul.
4.8. Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural

Ansamblul eolian nu va interacţiona în nici un fel pe durata construcţiei şi funcţionării cu
obiective ale patrimoniului cultural, arhitectonic sau arheologic, neexistând, aşadar, nici un fel
de impact asupra acestora
În cazul în care pe amplasament se vor descoperi vestigii arheologice în timpul lucrărilor
de amenajare, lucările vor fi întrerupte şi se vor respecta prevederile legale în acest domeniu.
4.9. Evaluarea impactului cumulativ asupra mediului generat de implementarea

proiectului alaturi de cele opt parcuri eoliene
Evaluarea cu ajutorul Matricei de tip Leopold.
Aceste sisteme de cuantificare pornind de la matricea de tip Leopold se folosesc în mod
curent în evaluările de mediu. Acestea asigură informaţii cu caracter cantitativ pe baza unor
note care se acordă fiecărui efect asupra factorilor de mediu afectaţi.
Acordarea punctajului se face ţinând cont de datele de intrare certe, raportările la
studiile de specialitate, se pot obţine concluzii măsurabile care altfel ar fi fost cantonate în
domeniul unor generalităţi fără a se putea analiza corect efectele implementării parcurilor
eoliene asupra factorilor de mediu şi nu în ultimul rând să se propună lucrări de minimizarea a
impactului şi indicatori pentru monitorizare acestuia.
Din informaţiile/datele aflate la dispoziţie în zona studiata (Comunele Corni, Suhurlui,
Rediu,Baleni, Costache Negri, Cudalbi şi Pechea), in vecinatatea zonei destinate
implementării proiectului SC Cudalbi Eolian SRL – cu 39 turbine eoliene sunt propuse şi alte
proiecte de parcuri eoliene şi anume:
MEDIU Consulting 78
5 parcuri eoliene (S.C. ALIZEU EOLIAN S.R.L. proiect parc eolian 5 turbine (ATR 10
MW); S.C. BUJORI EOLIAN S.R.L proiect parc eolian 5 turbine (ATR 10 MW); S.C.
POWER PARK EOLIAN S.R.L. proiect parc eolian 5 turbine (ATR 10 MW); S.C.
WIND PRO EOLIAN S.R.L. proiect parc eolian 5 turbine (ATR 10 MW); S.C. ZEFIR
EOLIAN S.R.L. proiect parc eolian 5 turbine (ATR 10 MW)) in comuna Baleni
SC Suhurlui Eolian SRL – cu 29 turbine eoliene (57 MW) în comuna Suhurlui;
SC Corni Eolian SRL – cu 35 turbine eoliene propuse pe teritoriul administrativ al
comunei Corni;
SC Generacion Eolica Dacia SRL – 30 turbine eoliene in comuna Cudalbi;
SC Bridge Construct SRL – 5 turbine eoliene in comuna Cudalbi;
SC Custom Line Energy SRL – 4 turbine eoliene in comuna Corni;
SC Yellow Treee SRL – parc eolian de 66 turbine eoliene dispuse în comuna
Pechea, Slobiozia Conachi, Smardan;
SC Dan Holding SRL – parc eolian cu 5 turbine în comuna Pechea;
SC Galati EOL SUD SRL – Z1, parc eolian cu 19 turbine eoline în comuna Pechea;
Prin urmare in evaluarea impactului cumulativ produs s-au luat în calcul proiecte
propuse ce însumează cca. 257 turbine eoliene duispuse pe unitatile administrativ teritoriale a
9 comune conform planşei de mai jos.
MEDIU Consulting 79
MEDIU Consulting 80
Pentru aceasta în continuare este prezentat modul de evaluare utilizat

s-a definit o matrice simplă în care aspectele de mediu se înscriu pe o axă, iar efectele
asupra mediului pe cealaltă axă.
s-au stabilit tehnicile de clasificare pentru ponderarea importanţei, aceasta constând în
folosirea unei scale predefinite a importanţei. S-a utilizat o scală predefinită cu cinci
niveluri şi definiţiile corespunzătoare, care permite atribuirea unor valori numerice în
situaţii de decizie.
Niveluri de referinţă Definiţie

- Punctul cel mai important
- Prioritatea de prim rang
5. Foarte important
- Este implicat direct în problemele majore
- Trebuie luată în considerare
- Este relevant pentru problemă
- Prioritate de ordinul doi
4. Important - Impact semnificativ, dar nu trebuie tratat înaintea altor
probleme
- Poate să nu fie rezolvată în întregime
- Poate fi relevantă pentru problemă
- Prioritatea de ordinul trei
3. Importanţă medie
- Poate avea impact
- Poate fi un factor determinant pentru probleme majore
- Relevanţă nesemnificativă
- Prioritate scăzută
2. Mai puţin important
- Are impact mic
- Nu este un factor determinant pentru problemele majore
- Fără prioritate
1. Neimportant - Fără relevanţă
- Nu are efecte măsurabile
MEDIU Consulting 81
Evaluarea impactului asupra mediului generat de implementarea proiectului folosind Matricea de tip Leopold
Aspecte de EFECTE ASUPRA MEDIULUI

mediu Termen Termen Termen
afectate Semnificative Secundare Cumulative Sinergice Permanente Temporare Pozitive Negative
scurt mediu lung
Biodiversitatea 1 2
Mediu social şi
5 1
economic
Solul 1 2
Apa 1 2
Aerul 2 2
Factorii
4 1
climatici
Patrimoniul
1 1
cultural
Patrimoniul
arhitectonic si 1 1
arheologic
Peisajul 3 1
Zgomot 1 2
Total 2 5 3 3 5 3 3 2 5 20 15
Din examinarea lor se desprind următoarele:

• Punctajul s-a aplicat pe baza măsurilor propuse pentru a preveni, reduce şi compensa pe cât posibil orice efect
advers asupra mediului.
• Ţinând cont de notele acordate pentru fiecare tip de impact în parte se poate observa că raportul între impactul
pozitiv şi cel negativ este în favoarea celui pozitiv, având un caracter secundar, temporar pe termen scurt.
MEDIU Consulting 82
Justificarea acordării punctajelor la efectele pozitive şi negative

Biodiversitatea
S-a considerat un impact pozitiv fără efecte măsurabile datorită următoarelor
aspecte:
conform planurilor de încadrare în zonă anexate reiese că amplasamentele analizate
nu se află în interiorul unei arii naturale protejate;
aria strict de influenţă a proiectului nu este atractivă pentru speciile de pradă sau
pentru berze, specii cu zbor planat, datorită lipsei structurilor generatoare de curenţi
ascendenţi
nu au fost observate locuri preferate pentru păsări, acestea fiind dispersate uniform
aproape toate speciile cuibăritoare sunt adaptate agrosistemelor specii care,
conform datelor din literatura de specialitate sunt puţin afectate de parcurile
eoliene.
suprafaţa proiectului este neatractivă pentru păsările cu zbor planat din cauza
absenţei formaţiunilor geologice generatoare de curenţi ascendenţi cum ar fi
stâncăriile si a saraciei surselor de hrana.
aproape toate păsările migratoare cu zbor planat au fost observate toamna zburând
la mai mult de 200 m altitudine. Aprecierea altitudinii de zbor a fost făcută prin
comparaţie cu suporturi de înălţime cunoscută cu ar fi stâlpi de medie tensiune,
stâlpi anemometrici etc.
nu există un model clar stabilit în timpul migraţiei de primăvară, altitudinea şi
numărul păsărilor variind mult în funcţie de condiţiile meteo.
nu au fost observate stoluri de gâşte care să folosească aria de studiu ca loc de
iernare.
in timpul iernii se constata prezenţa unui număr mic de exemplare dintre speciile
observate în special datorită sărăciei în resurse a arăturilor de toamnă.
impactul asupra păsărilor cuibăritoare va fi redus şi poate fi evitat uşor printr-o
atentă planificare a lucrărilor în faza de construcţie.
au fost descrise măsuri pentru reducerea impactului printre care cea mai fezabilă se
pare a fi acoperirea rotoarelor cu vopsea care să reflecte UV şi iluminarea, daca
este cazul cu lumină roşie intermitentă.
MEDIU Consulting 83
În privinţa elementelor de mediu estimate a fi afectate de decopertarea solului, se

anticipează perturbarea activitatii faunei prezente pe amplasament. Deoarece utilizarea în
scopuri agricole a zonei presupune activitati de distrugere a faunei locale (prin imprastieri
de insecticide, ierbicide etc), se poate afirma ca decopertarea stratului fertil nu va afecta
biodiversitatea zonei.
Singurul caz când amplasamentele ar putea dezvolta un potenţial efect negativ
asupra biodiversităţii este pe durata migraţiei, atunci când păsările tranzitează zona în
cadrul unei căi secundare de migraţie. Totuşi sunt de mentionat avantaje datorate
particularităţilor zonei:
distanţe mari faţă de zonele protejate;
amplasarea turbinelor eoliene din parcurile din zona preponderent, in siruri, pe
directia N-S fara a constitui bariere E –V pe rute de deplasare (exceptie SC
GENERACION EOLICA DACIA);
crearea de culoare de trecere intre sirurile de turbine si zonele rezidentiale;
dezvoltarea proiectelor pe terenuri cu destinaţie agricolă, lipsite de orice urmă de
pădure, sau zone de tufăriş, cu activităţi antropice ce nu au favorizat dezvoltarea
faunei şi florei sălbatice;
în afara rutelor de migraţie ce se derulează, majoritar, de-a lungul apelor, cu evitarea
zonelor aşezărilor omeneşti; cât şi tendinţa păsărilor migratoare de a zbura la
altitudini considerabil mai mari decât înălţimea turbinelor
În ceea ce priveşte speciile de păsări care tranzitează zona studiată către diferite
locuri de hrănire sau cuibărit, impactul produs de turbinele eoliene este cu atât mai mic cu
cât acestea tind să tranziteze zona în zbor la altitudini mai mari decât înălţimea turbinelor,
cauză datorită căreia impactul este aproape inexistent.
După cum se poate observa în harta de mai sus, localizarea parcurilor eoliene, nu
se află în apropierea unei zone dens populate cu specii de chiroptere. Inexistenţa zonelor
împădurite în vecinătatea amplasamentului asigură un impact nesemnificativ al parcului
eolian asupra acestor specii.
Mediu social şi economic

S-au acordat 5 puncte pentru efectul pozitiv generat de implementarea parcurilor
eoliene datorită următoarelor beneficii :
creşterea surselor de finanţare la nivel local;
MEDIU Consulting 84
angajări de personal atât în perioada de construcţie cât şi în perioada de

funcţionare;
stoparea diminuării resurselor neregenerabile, un plus de 200 MW/h energie din
surse regenerabile;
cresterea atractivitatii investitionale a zonei
Micşorarea suprafeţelor de teren agricol şi implicit al veniturilor din această
activitate va fi compensată de veniturile obţinute din taxele de concesionare, creşterea
preţurilor terenurilor, dezvoltarea infrastructurii rutiere din zonă.
S-a acordat un 1 punct pentru efectul negativ ca urmare a disconfortului generat în
perioada de construcţie.
Solul
S-a acordat 1 punct pentru efectul pozitiv al implementării proiectelor ţinând cont de
faptul că suprafaţa destinată efectiv construirii parcurilor eoliene este scăzută comparativ
cu suprafaţa totală propusă pentru implementarea proiectelor, mai mult nu se
prognozează o schimbare importantă a destinaţiei terenurilor din folosinţă agricolă în
neagricolă. Deci nu se poate vorbi de un efect semnificativ asupra solului şi subsolului din
zona de implementare a proiectelor decât în perioada de construcţie, fapt pentru care s-a
acordat un punctaj negativ (2 puncte).
Operaţiile de construcţie, funcţionare şi mentenanţă a parcurilor eoliene vor avea un
impact negativ asupra drumurilor locale, adăugându-se la traficul existent un număr relativ
mic de tranzituri, pe o perioadă determinată de timp, însă având ca dezavantaj gabaritul
mare al utilajelor de transport. De asemenea un impact negativ ar putea surveni prin
construirea simultană (pe perioade restranse) a celor noua parcuri, camioanele şi utilajele
de transport putând să afecteze infrastructura existentă, pe termen scurt pot apărea
probleme la transportul şi manipularea centralelor eoliene. Suprapunerea perioadelor de
constructie este putin probabila deoarece sunt proiecte in diferite faze de implementare si
chiar si in cazul aceluiasi investitor constructia este programata pe fiecare proiect separat.
Ţinând cont de măsurile pe care dezvoltatorul proiectelor le va lua prin amenajarea
căilor de transport necesare punerii în aplicare a investiţiei se estimează un impact
cumulativ diminuat.
Apa
MEDIU Consulting 85
S-a acordat 1 punct pentru efectul pozitiv al implementării proiectelor ţinând cont că
în toată perioada de funcţionare nu este necesară utilizarea apei în scopul producerii de
energie şi nici nu vor fi generate ape uzate.
S-au acordat 2 puncte pentru efectul negativ ca urmare a disconfortului generat în
perioada de construcţie. Prin măsurile pe care beneficiarul le va lua atât pe perioada de
construcţie cât şi de funcţionare a parcurilor eoliene asupra gestionării apelor uzate
menajere sau eventualelor poluări accidentale cu substanţe petroliere provenite de la
vehiculele de transport, antrenate de către apele meteorice, nu se poate preconiza un
impact cumulativ suplimentar celui deja existent.
Aerul
S-a acordat 2 puncte pentru efectul pozitiv al implementării proiectelor ţinând cont
de faptul că pe perioada de funcţionare nu există nici un fel de emisii în aer
S-au acordat două puncte negative datorate efectului negativ al implementării
proiectelor, datorită emisiilor de gaze de la utilajele şi mijloacele de transport care pot
contribui la creşterea efectului cumulativ al impactului asupra aerului din regiune. Totuşi
ţinând seama de gradul tehnologic ridicat al utilajelor folosite fata de emisiile utilajelor
agricole folosite la activităţile specifice, precum şi de parametrii calitativi ai aerului din
zonă, impactul va fi unul redus, local şi temporar.
Impactul asupra calităţii aerului poate fi sesizat prin emisiile temporare de praf în
perioada de construcţie.
Impactul depinde de mai mulţi factori:
durata şi perioada construcţiei;
eficienţa măsurilor de reducere a impactului;
distanţa dintre proiecte.
Ţinând seama ca lucrările de excavare se vor suprapune cu perioada lucrărilor
agricole (când emisiile de praf de la utilajele agricole sunt foarte mari) şi că proiectele vor fi
finalizate pe faze, impactul va fi local, temporar şi nesemnificativ.
Factorii climatici
S-au acordat 4 puncte pozitive datorate efectului pozitiv generat de implementarea
parcurilor eoliene luându-se în considerare beneficiile aduse de utilizarea energiei cinetice
a vântului. S-a ţinut cont de respectarea principiilor dezvoltării durabile şi de politicile de
MEDIU Consulting 86
dezvoltare ale Uniunii Europene, care promovează reducerea utilizării combustibililor din
surse neregenerabile şi nu în ultimul rând, ţinând cont de ţintele asumate de România cu
privire la producerea de energie din surse regenerabile.
S-a acordat 1 punct negativ ca urmare a disconfortului generat în perioada de
construcţie.
Patrimoniul cultural
Nu este cazul, în zonă nu s-au identificat obiective de patrimoniu cultural.
Patrimoniul arhitectonic si arheologic

Nu este cazul, în zonă nu s-au identificat obiective de patrimoniu arhitectonic şi
arheologic.
Peisajul
S-au acordat 3 puncte pozitive datorate implementării parcurilor eoliene ţinând cont
de faptul că pentru majoritatea turbinelor impactul vizual nu este mai semnificativ decât
acela al stâlpilor de înaltă tensiune care transportă curentul electric din centralele de mare
putere la centrele de distribuţie, unde tensiunea este adusă la un nivel corespunzător
utilizării în gospodării. În România, numărul stâlpilor de înaltă tensiune este foarte mare,
pe când numărul turbinelor eoliene este mic astfel că impactul vizual nu constituie o
problemă.
Impactul vizual cumulativ al parcurilor eoliene poate fi resimţit numai în vecinătăţile
acestora.
De asemenea, din practica celorlalte ţări europene, care au un avans considerabil în
ceea ce priveşte producerea energiei electrice din surse regenerabile (în special, energie
eoliană) s-a constatat că amplasarea turbinelor eoliene s-a realizat la 50 m faţă de parcuri
naturale (Germania –Parcul Natural Friedrich Wilhelm lubke koog wind park , Italia –Parcul
Natural Abruzzi), fără ca peisajul să aibă foarte mult de suferit. Având în vedere ca
amplasarea parcurilor eoliene în judeţul Galaţi sunt în fază incipientă se poate aprecia că
acestea vor constitui o atracţie turistică semnificativă, iar vizitarea parcului cu urcarea în
nacela unei turbine poate deveni un important punct de atracţie.
Pentru impactul negativ generat de construirea celor 9 parcuri eoliene s-a acordat 1
punct negativ luând în considerare disconfortul generat de organizarea de şantier
MEDIU Consulting 87
Mai mult datorită diferenţelor de nivel şi a întinderii arealului evaluat nu se poate

preconiza un efect cumulativ negativ din punct de vedere al aspectului vizual, deoarece
parcurile eoliene nu sunt vizibile din satele învecinate în schimb sunt vizibile de-a lungul
drumului DJ 261.
Zgomot
S-a acordat un punct pozitiv pentru implementarea proiectelor având în vedere
faptul că în perioada de funcţionare conform calculelor şi graficelor pentru fiecare proiect
în parte nu se poate sesiza o amplificare a zgomotului produs de vecinătatea celor 9
proiecte.
S-au acordat 2 puncte negative pentru impactul generat de realizarea parcurilor
eoliene în perioada de construcţie sănătatea şi siguranţa rezidenţilor din zona analizată
care poate fi afectată de către impactul generat de către zgomotul produs într-un interval
redus de timp în perioada de construcţie.
Impactul va fi sesizat la nivelul persoanelor care lucrează, sau care tranzitează
zona, deoarece zonele locuite sunt la distante apreciabile fără posibilitatea de a fi
influenţate.
Pentru evaluarea zgomotului produs de funcţionarea simultană a parcurilor eoliene
s-a realizat o prognozare a intensităţii zgomotului în zona parcurilor eoliene şi extins în
zonele învecinate. Dispersia intensităţii zgomotului produs s-a realizat prin calcul utilizând
soft de dispersie a sunetului („wind turbine sound calculator” – Danish Wind Industry
Association) pentru nivelul maxim produs de o turbină eoliană – 106,5 dB.
În perioada de funcţionare a parcurilor eoliene conform proiecţiei de dispersie a
zgomotului în zonele parcurilor nu se poate sesiza un disconfort al locuitorilor din
vecinătatea parcurilor eoliene, nivelul intensităţii zgomotului situându-se în intervalul de 30
– 40 dB – nivel de zgomot asociat cu zgomotul de fond.
5. Analiza alternativelor
Această secţiune conţine o descriere a alternativelor propuse pentru dezvoltarea
proiectului în corelare cu:
alegerea amplasamentului;
conexiunea la sistemul/reţeaua de transport a energiei electrice;
capacitate turbine, număr propus şi locaţie;
MEDIU Consulting 88
alternativa de neimplementare a proiectului
Alegerea locaţiei amplasamentelor

Unul din motivele dezvoltării proiectelor pe teritoriul administrativ al comunei
Cudalbi si Costache Negri îl reprezintă potenţialul ridicat al resurselor de vânt ce asigură
viabilitate financiară a investitiilor.
Un rol important in stabilirea zonelor de amplasare a parcurilor eoliene precum si
stabilirea locatiilor turbinelor eoliene s-a făcut pe baza măsurătorilor realizate pe
amplasament de catre beneficiarul proiectelor, masuratori care au vizat in principal directia
si viteza vantului. Datele obţinute au arătat că zona analizată este favorabilă pentru
investiţia propusă.
De asemenea factori importanţi în alegerea locaţiei au constituit şi:
Existenţa în zonă a unui sistem de distribuţie şi transport al energiei electrice;
Teren liber (in totalitate teren agricol) fără posibil impact asupra florei, faunei şi
zonelor protejate;
Distanţă considerabilă fată de zonele locuite;
Accesul la infrastructura rutieră si transportul eficient al utilajelor si
echipamentelor in zona proiectului.
Conexiunea\capacitatea sistemului de distribuţie al energiei electrice

Capacitatea sistemului de distribuţie a energiei ales se referă în primul rând la
abilitatea de transmitere a energiei electrice la costuri minime.
Capacitatea sistemului de distribuţie (reţelei electrice) este influenţată de factori
fizici şi climatici ce includ:
Diametrul conductorului electric;
Distanţa dintre surse de la generator la staţia de transformare şi liniile de
transport;
Condiţii meteo de pe amplasament (temperatură, viteza vântului etc.).
Soluţia optimă de conectare intre turbine este prin legături LES iar de la staţia
intermediara (realizata printr-un nou proiect) se va propune o alta investitie privind
conectarea celor 2 proiecte prin intermediul statiei de transformare Negrea la SEN.
Capacitatea totala, numărul de turbine ales şi amplasarea acestora
MEDIU Consulting 89
Capacitatea cumulata maximă a parcurilor eoliene conform ATR ce satisface

necesarul de utilizare a resurselor eoliene din zona amplasamentului şi se încadrează în
capacitatea sistemului de distribuţie a energiei electrice.
Amplasarea si proiectarea turbinelor eoliene pe locaţiile propuse se face evitând
impactul asupra:
Zonelor cu vegetaţie importantă pentru habitatul existent şi zonele de hrănire a
păsărilor;
Culoare şi rute de migrare a păsărilor;
Zone de locuinţe;
Tinand seama de existenta in zona si a altor parcuri eoliene au fost identificate 10

locatii de turbine care nu respecta distantele minime fata de turbinele parcului
invecinat ce urmeaza a fi dezvoltat de catre S.C. GENERACION EOLICA DACIA S.R.L.
Pentru rezolvarea situatiei titularul, fara a tine seama de etapa de realizare a fiecarui
proiect in parte, face primul un compromis si propune o solutie echilibrata si anume :
- Cudalbi Eolian preia ca sarcina de rezolvare 5 locatii -C21, C22, C50, C51 si C52 pe
care le poate repozitiona respectand principiile de mai sus ( minim 4 diametre cu 3
diametre), sau la care poate renunta;
- Generacion preia ca sarcina de rezolvare 5 locatii - A7, B3, B6, B7 si B9 pe care le
poate repozitiona respectand principiile de mai sus ( minim 4 diametre cu 3 diametre)
sau la care poate renunta;
Noile pozitii vor fi notificate reciproc pentru acceptare vecinatate. Conceptia este de
respectare a unor distante de proiectare tehnica a amplasarii turbinelor, ca si cand ar fi
un singur parc si nu de respectare a vecinatatilor din Ordinul ANRE cu 7diametre / 4
diametre, cand nu ar mai fi nevoie de acceptul reciproc ci numai de o instiintare
reciproca.
Titularul proiectului analizat intelegand necesitatea rezolvarii situatiei, reia impreuna cu
proiectantul si evaluatorul cateva etape ale proiectului repozitionand turbinele preluate
in sarcina, conform tabelului :
Coordonate turbina noua (repozitionata)

Numar Nr Stereo 70 WGS 84
Nr.
turbina turb
crt Latitudine Longitudine
inlocuita noua Est Nord
Grd Min Sec Grd Min Sec
1 C21 CN01 713760.23 472526.51 45 43 9.89 27 44 42.14
2 C22 CN09 715810.54 471904.59 45 42 47.47 27 46 15.88
MEDIU Consulting 90
3 C50 CN10 713095.03 471411.45 45 42 34.54 27 44 9.63

4 C51 C51R 716431.95 476432.97 45 45 13.35 27 46 51.89
5 C52 C52R 716942.93 476420.52 45 45 12.37 27 47 15.50
Completare drumuri care trebuie create prin reparcelare

Avand in vedere ca prin propunerea de reparcelare nu s-au creat conditii de acces
pentru toate tarlalele, s-a propus sa se creeze drum de acces si pe urmatoarele zone :
- de la Manastirea Gologanu in parcurile eoliene comune, intre turbinele Generacion cod
A3 si A4, la nord de T131 A775 ;
- la Est de turbina A15, de la Nord (Drumul de exploatare 646) la Sud (Drumul de
exploatare 658) , unde este linie parcelara;
- la Est de turbina A10, de la Nord (Drumul de exploatare 645) la Sud (Drumul de
exploatare 658) , unde este linie parcelara;
Trasee de cabluri pe drumurile de exploatare

Se propune separarea, pe cat posibil, a traseelor de cabluri electrice pe drumurile de
exploatare.
Tinand seama si de interesul Generacion de a iesi cu cablurile cat mai mult pe linia de
Vest, propunerea este ca Generacion sa foloseasca preponderent drumurile NordSud
din zona de Vest iar Cudalbi Eolian sa foloseasca preponderent drumurile de exploatare
Nord-Sud din zona de Est.
Acolo unde cablurile vor avea un traseu comun, pe acelasi drum, se vor alege de catre
fiecare titular cate o margine a drumului.
Suprafetele ocupate temporar si definitiv de catre platforme si fundatii raman
neschimbate in formula propusa fata de proiectul initial .
Neimplementarea proiectului în zona analizată va avea ca impact:

până la 250.000 MWh energie pe an generată din surse regenerabile nu va fi
produsă în reţeaua naţională (suficientă pentru consumul a 32.000 locuinţe)
emisii de 100.000 tone rezultate ca urmare a utilizării instalaţiilor de producere a
energiei din surse neregenerabile;
lipsa locurilor de muncă;
pierderea unor surse de finanţare la bugetului local.
In cazul neimplementării planului, amplasamentul studiat îşi va păstra actuala
folosinţă, fiind insuficient exploatat şi în neconcordanţă cu actuala intenţie în ceea ce
MEDIU Consulting 91
priveşte dezvoltarea durabilă a comunelor angrenate în derularea proiectului şi cu

cerinţele actuale de valorificare din punct de vedere economic a resurselor din zonă,
respectiv a potenţialului eolian.
6. Monitorizarea
Prevederile pentru monitorizarea mediului impun efectuarea de măsurători şi
determinări periodice ale poluanţilor caracteristici pentru un astfel de obiectiv pentru
factorii de mediu apă, aer, sol.
6.1. Factorul de mediu apă

Monitorizarea pe şantier va avea în vedere următoarele aspecte:
verificarea respectării normelor de funcţionare ale utilajelor pe perioada de
construcţie a parcului eolian;
monitorizarea managementului apelor uzate provenite din OS prin vidanjarea
corespunzătoare a toaletelor ecologice şi încadrarea în parametri NTPA 001/2002
de evacuare a apelor uzate;
în perioada de funcţionare a Parcului Eolian nu se generează ape uzate.
6.2. Factorul de mediu aer

Pentru faza de construcţie se recomandă să se realizeze monitorizarea pulberilor în
suspensie şi a pulberilor sedimentabile, precum şi a zgomotului, pentru acest posibil
poluant se vor face măsurători şi se va monitoriza şi în perioada de funcţionare.
În perioada de construcţie beneficiarul va trebui sa respecte parametrii impuşi de
STAS 12574/87 Aer din zonele protejate şi Ordinului 592/2002 pentru aprobarea
Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor
de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor în
suspensie (PM10 şi PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în
aerul înconjurător.
Nu se produc emisii, pulberi în suspensie/sedimentabile în perioada de funcţionare.
6.3. Factor de mediu sol şi subsol

În perioada de construcţie, depozitarea temporară a componentelor turbinelor şi a
materialelor de construcţie precum şi o mare parte a organizării de şantier va trebui să se
MEDIU Consulting 92
realizeze cât mai eficient, astfel încât să se evite pe cât posibil efectul de tasare a solului
prin deplasări repetate ale maşinilor şi pentru a se diminua riscul producerii de accidente.
Scurgerile de carburanţi sau lubrefianţi, datorate unor scurgeri accidentale, vor fi diminuate
prin utilizarea produselor absorbante.
Se va asigura o supraveghere permanentă a perimetrului parcului eolian pentru
sesizarea eventualelor incidente care ar putea influenţa populaţia, fauna sau flora şi
raportarea imediata a acestora pentru luarea măsurilor de corecţie şi prevenire.
Monitorizarea funcţionării parcului eolian se face de la distanţă prin utilizarea unor
echipamente speciale de tele şi radio transmisie sau local prin personalul angajat, funcţiile
turbinei eoliene fiind monitorizate şi controlate de numeroase unităţi de comandă şi
control.
6.4. Factor de mediu biodiversitate

În perioada de funcţionare a parcului eolian se va acorda o importanţă deosebită
asupra potenţialului risc de coliziune al păsărilor care tranzitează zona. Astfel pentru
identificarea eventualelor măsuri suplimentare de protecţie se va monitoriza numărul de
carcase păsări şi chiroptere pe o perioada de un an de zile. După prezentarea raportului
de monitoring şi analizarea rezultatelor de către autoritatea competentă pentru protecţia
mediului se va lua decizia dacă procesul de monitorizare va fi continuat.
Măsura Implementarea Monitorizarea

Atât în faza de
Conform planului de Monitorizare
Respectarea planului de monitorizare propus construcţie, cât şi în
propus
cea de funcţionare
Recomandăm ca pe toată perioada de
Înainte de începerea
implementare a proiectelor, pentru fiecare parc
lucrărilor de
eolian, etapa de constructie să fie asistată de o Beneficiar
construcţie şi în
persoană/firmă specializată în implementarea
timpul acestora
durabilă a obiectivelor propuse prin proiect.
Decopertarea stratului de sol fertil se va face cu
Executantul lucrărilor
depozitarea şi protejarea acestuia În perioada
Pentru a evita dezvoltarea speciilor invazive în executării lucrărilor
zonă, se recomandă cu stricteţe utilizarea pentru de construcţie Personalul care execută lucrarea
recopertarea solului fertil decopertat iniţial.
Pe parcursul şi după terminarea lucrărilor de
Pe tot parcursul
construcţii – montaj, amplasamentul se va elibera
perioadei de Executantul lucrărilor
de deşeuri şi resturi de materiale, pentru a nu afecta
execuţie a lucrărilor
calitatea solului fertil.
Proiectarea reţelelor de cablu subteran din cadrul Înainte de începerea
amplasamentelor se va poziţiona urmând reţeaua lucrărilor, în
Beneficiar
drumurilor de acces minimizându-se astfel suprafaţa momentul elaborării
de teren afectată prin fragmentarea temporară. proiectului tehnic.
Depozitarea temporară a componentelor turbinelor Înainte de începerea
Beneficiar
şi a materialelor de construcţie trebuie să se lucrărilor, în
MEDIU Consulting 93
realizeze cât mai eficient in spatiile realizate momentul elaborării

proiectului tehnic
Pe tot parcursul
Amplasamentul organizarii de santier trebuie ţinut în perioadei de
Executantul lucrărilor/Beneficiar
permanenţă curat. execuţie a lucrărilor
de construcţie
Nu trebuie permisă băltirea şi formarea de
mlaştini/zone umede în perimetrul proiectelor, Înainte de începerea
deoarece acestea atrag păsări iubitoare de apă sau lucrărilor de Executantul lucrărilor/Beneficiar
de organisme dependente de mediul acvatic construcţie.
(amfibieni)
Pe tot parcursul
perioadei de
Trebuie să se aibă în vedere eficienţa procesului de Beneficiarii proiectelor şi
execuţie a lucrărilor,
refacere a porţiunilor de habitat afectat de persoană/firmă specializată în
până la refacerea
decopertări – recopertări. domeniul biodiversităţii.
totală a zonelor
exploatate.
Pe întreaga perioadă
Turbinele sunt semnalizate pe timpul nopţii cu
de funcţionare a
lumină intermitentă roşie cu intervale mari de timp, Beneficiarii proiectelor
celor 2 parcuri
între două aprinderi consecutive.
eoliene.
Pe întreaga perioadă
Se vor vopsi vârfurile palelor centralelor eoliene în
de funcţionare a
culori contrastate, pentru a evita coliziunea Beneficiarii proiectelor
celor 2 parcuri
accidentala a păsărilor cu acestea.
eoliene.
7. Situaţii de risc
Atât în faza de construcţie, cât şi funcţionare şi dezafectare nu se poate vorbi de un
accident ecologic ce ar putea avea un efect distructiv asupra ecosistemele naturale şi
antropice, se poate vorbi însă despre poluare accidentală pe perioada ante şi post
construcţie prin scurgerea de carburant de la autovehiculele şi utilajele ce tranzitează
amplasamentul pe perioada construcţiei parcului eolian.
Instalaţiile pot avea ca şi cauze de producere a poluărilor accidentale următoarele:
Cauze interne
a. Defecte de proiectare sau execuţie a instalaţiilor, a elementelor de control
sau de automatizare.
Ele se datorează:
proiectării greşite din punct de vedere al rezistenţei mecanice, la coroziune, la
variaţiile de temperatură, etc;
proiectării în lipsa unei documentări suficiente;
nerespectării normelor tehnice de securitate;
dotarea insuficientă cu aparatură de control, de siguranţă, sau de alarmare;
lipsa studiilor accidentelor previzibile (avaria controlată).
MEDIU Consulting 94
b. Defecte de material se referă la fiabilitatea elementelor de construcţie

(aparatură de siguranţă, control şi alarmare). Ele se datorează eficienţei scăzute de
control.
Pe acest principiu, o avarie poate fi previzibilă şi trebuie să se asigure sisteme de
înlocuire sau de dublare care să evite propagarea în lanţ a efectului.
c. Defecte de exploatare
Ele se datorează:
insuficienţei calitative şi cantitative a operatorilor unei instalaţii;
insuficienţei instrucţiunilor şi instructajelor de exploatare;
căderilor psihologice, fiziologice.
Cauzele externe
schimbările situaţiei meteo: inversiuni termice, furtuni, etc;
diverselor acte de sabotaj;
calamităţilor naturale;
dezastrelor majore.
Pentru a spori caracterul de anticipare a oricăror evenimente, accidente, pentru ca
acestea să nu se transforme în accidente ecologice, vor fi luate în considerare de către
firmă:
sursele potenţiale de accident, date de identificare;
cauzele care pot produce evenimentul;
factorul de mediu vizat;
poluanţii potenţiali;
aria posibilă de răspândire a poluantului şi de afectare în lanţ a altor surse
potenţiale;
măsurile concrete de:
prevenirea şi pregătirea pentru intervenţie;
intervenţia operativă după declanşarea fenomenelor periculoase;
intervenţia ulterioară pentru recuperare şi reabilitare.
mijloacele materiale necesare pentru intervenţie şi măsurile de asigurare operativă
a lor;
echipele de intervenţie, responsabilităţi;
măsurile şi metodele de organizare, înştiinţare şi alarmare a echipelor de
intervenţie;
MEDIU Consulting 95
asigurarea reţelei de monitorizare şi control cu aparatură specifică pentru controlul

construcţiilor, instalaţiilor, mijloacelor de transport, parametrilor factorilor de mediu -
cu obligaţia, în cazul detectării avariilor sau al depăşirilor valorilor admisibile ale
contaminării să înştiinţeze organismele stabilite prin schemele de înştiinţare şi să ia
măsurile de punere sub control a instalaţiilor;
programele de instruire a lucrătorilor de la punctele critice şi a echipelor de
intervenţie.
Ca surse de accidente de natură electrică, le reprezintă toate utilajele acţionate de
energia electrică şi bineînţeles, sistemul de distribuţie a energiei electrice.
Riscurile unor electrocutări există, în special, în cazul personalului de întreţinere a
instalaţiilor electrice. Evitarea unor asemenea accidente se poate realiza prin angajarea
unor oameni cu o bună calificare, responsabili şi conştienţi privind riscurile care există la
instalaţiile electrice.
Substanţe periculoase
Din punct de vedere al HG 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident
major în care sunt implicate substanţe periculoase, substanţele utilizate în procesul
tehnologic (funcţionarea turbinelor eoliene) şi specificate în tabelul următor prezintă fraze
de risc R relevante, şi anume:
Identificarea substanţelor periculoase

Denumirea Clasificarea şi etichetarea substanţelor
materiei sau a preparatelor chimice*)
Cantitatea
prime, a Categorie-
anuală/ existentă
substanţei sau Periculoase/ Fraze de
în stoc Periculozitate**)
a preparatului Nepericuloase risc*)
chimic (P/N)
Ulei hidraulic 1755 litri P Poate provoca efecte
R53, S23,
adverse pe termen
Ulei S51
14040 litri P lung asupra mediului
transmisie
acvatic.
MEDIU Consulting 96
Riscuri naturale
Riscurile naturale la care este expusă zona de amplasare a Parcului Eolian, sunt:
căderile masive de zăpadă;
inundaţiile;
cutremurele.
Căderi masive de zăpadă
Obiectivul analizat se va amplasa în extravilanul comunelor Cudalbi si Costache
Negri, într-o zonă geografică cu căderi medii de zăpadă. Din acest motiv, se consideră că
prezintă un risc foarte scăzut la căderi masive de zăpadă, care să afecteze buna
funcţionare a turbinelor eoliene.
Inundaţii
Nu există posibilitatea apariţiei unor inundaţii, principalele cursuri de apă situându-
se la o distanţă apreciabilă faţa de amplasamentul obiectivului.
Seisme
Din punct de vedere seismic (conform S.R.11100/1-93: "Zonare seismică-
macrozonarea teritoriului României") amplasamentul se încadrează în macrozona de
intensitate seismică 81 având valoarea de vârf a acceleraţiei terenului de proiectare
ag=0,18 g, şi perioada de colţ Tc = 1.0 secunde. Potrivit normativului P 100/92, se va lua
în calcul zona "B" cu un coeficient ks = 0,75 şi o perioadă de colţ Te = 1,5 sec.
8. Descrierea dificultăţilor
Pe parcursul elaborării Raportului privind Impactul asupra Mediului, pentru investiţia
analizată nu s-au întâmpinat dificultăţi practice sau tehnice.
9. Rezumat fără caracter tehnic

27.06.2011, pe raza comunelor Cudalbi si Costache Negri, judeţul Galaţi, extravilan,
tarlalele T.89/1, T.90, T.91, T.92, T.93, T.94/1, T.95/1, T.95/2, T.131/1, T.132/1, T.133,
T.134, T.135 Cudalbi si T.13/1, T.14, T.15/1, T.15/2, T.16/1, T.17/1, T.19, T.20 Costache
Negri;
si respectiv conform Certificatului de Urbanism nr. 176/3908 din 27.06.2011, pe
raza comunei Cudalbi, judeţul Galaţi, extravilan, tarlalele T.90, T.91, T.93, T.95, T.132/1,
T.133, T.134, T.135.
MEDIU Consulting 97
Terenurile vizate sunt terenuri agricole, arabile, în suprafaţă de 316 798 m2.
Bilanţul de teren este următorul:
9.1. Descrierea activităţii

Amplasamentul destinat investiţiei va rămâne cu destinaţie agricolă pe durata
derulării şi funcţionării proiectului, doar o mică suprafaţa din acesta fiind utilizată în scopul
propus.
Realizarea lucrărilor specifice proiectului
Etapele propuse în realizarea proiectului sunt realizate cronologic astfel:
Realizarea organizării de şantier
Realizarea drumurilor de acces către parcul eolian de la drumul de exploatare;
Realizarea fundaţiilor, a platformelor de operare şi asamblarea turbinelor
eoliene
Construirea reţelei de descărcare a energiei produse de parcul eolian la staţia
de transformare.
Turbinele eoliene care vor fi instalate în cadrul Parcului Eolian au principiu de
funcţionare similar cu cel al morilor de vânt, rotorul acestora fiind prevăzut cu trei pale.
Energia obţinută astfel, poate fi gestionată în mai multe moduri cum ar fi: stocată în
acumulatori, fie este distribuită prin intermediul unei reţele electrice, fie sunt alimentate
sarcini izolate.
9.2. Metodologii utilizate în evaluarea impactului
Evaluarea impactului, produs de activitatea ce se va desfăşura în proiectul propus
s-a realizat ţinându-se cont de:
legislaţia specifică pentru: apă, aer, sol şi subsol, deşeuri, factorul uman;
normele metodologice, stabilite de legislaţia de protecţia mediului, pentru evaluarea
impactului;
grilele de evaluare, prezentate în raportul la studiul de evaluare a impactului asupra
mediului;
evaluarea de mediu cu ajutorul Matricei de tip Leopold.
9.3 Impactul prognozat asupra mediului
Surse de poluanţi pentru ape în perioada de execuţie
Principalele sursele de poluare a apelor în faza de execuţie sunt reprezentate de:
tehnologiile de execuţie propriu-zise;
utilajele terasiere şi cele de transport;
MEDIU Consulting 98
activitatea umană.
Surse de poluanţi pentru aer

În perioada de execuţie a lucrărilor proiectate, activităţile din şantier au impact
asupra calităţii atmosferei din zonele de lucru şi din zonele adiacente acestora. În perioada
de exploatare, obiectivul analizat nu se constituie în sursă de poluare a atmosferei.
Surse de poluare a solului şi subsolului
Potenţialele efecte de poluare pe perioada activităţilor desfăşurate în etapa de
amenajare teren, construire-montaj a parcului eolian pot fi generate de următoarele
activităţi:
decopertare – zonă construcţii fundaţie, drumuri şi căi de acces;
scurgeri accidentale de produse petroliere;
transport utilizând utilaje de mare tonaj
Sursele potenţiale de poluare, în timpul funcţionării Parcului Eolian, asupra
factorului de mediu sol pot fi:
deşeurile rezultate şi anume – uleiuri uzate de transmisie şi hidraulice ce pot
produce prin depozitarea necorespunzătoare o poluare semnificativă a solului;
Surse de zgomot şi vibraţii în perioada de execuţie
Procesele tehnologice de execuţie a lucrărilor proiectate implică folosirea unor
grupuri de utilaje cu funcţii adecvate. Aceste utilaje în lucru reprezintă tot atâtea surse de
zgomot.
Surse de zgomot şi vibraţii în perioada de funcţionare a proiectului
Pentru perioada de funcţionare a parcului eolian, singurele surse de zgomot sunt
emisiile sonore produse de mişcarea palelor turbinelor eoliene.
Datorită distanţei dintre amplasament şi cele mai apropiate aşezări umane, a
direcţiei predominante a vântului şi conform studiilor prezentate este de aşteptat ca în
satele apropiate, zgomotul produs prin funcţionarea turbinelor să fie sesizat la o intensitate
mai mică decât nivelul de zgomot din interiorul unei case.
Aparent, efectul cel mai important pe care vibraţiile le au sunt efecte asupra
structurilor de rezistenţă ale turnului şi fundaţiei turbinei, mai degrabă decât asupra
mediului.
MEDIU Consulting 99
Turbinele ce se vor amplasa, vor fi turbine de ultimă generaţie, certificate după

standardele internaţionale de calitate în domeniu, aceasta reprezentând garanţia unor
efecte reduse asupra mediului ambiant.
Din punct de vedere al sănătăţii populaţiei, Anexa nr. 1 la Ordinul nr. 49 / 2007 al
preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) impune
ca amplasarea turbinei eoliene sa se efectueze la o distanţă fată de clădirile locuite egală
cu „înălţimea pilonului x 3; aceasta distanta se poate reduce, faţă de zona de
locuinţe, cu acordul comunităţii locale, până la o valoare minimă egală cu înălţimea
pilonului plus lungimea palei plus 3 m”.
Aplicând această impunere proiectului nostru, rezultă că pentru o turbină eoliană
cu înălţimea de maxim 119 m, distanţa minimă faţă de clădirile locuite trebuie sa fie egală
cu 119 m x 3 = 357 m. Această rază trebuie să fie mai mică decât distanţa până la cea
mai apropiată zonă construită aflată în vecinătatea parcului eolian. Aşa cum se poate
observa pe Planul de situaţie anexat distanţele dintre Centrala electrică eoliană Cudalbi şi
localităţile învecinate au următoarele valori: 1640 m până la comuna Suhurlui, 2280 m
până la Costache Negri şi 3360 m până la Cudalbi (mult mai mare decât minimul necesar).
La această distanţă este evident că zgomotele produse de turbinele parcului
eolian Cudalbi nu influenţează în mod negativ sănătatea populaţiei comunelor învecinate.
Interferenţele electromagnetice
Nivelul de risc al câmpurilor electric şi magnetic ce compun câmpul
electromagnetic, de unde începând se produc efecte biologice care afectează corpul
uman, este determinat de următoarele valori:
Nivel Nivel Nivel foarte Nivel extrem

Câmpul
normal periculos periculos de periculos
Electric 0–6 6,1 – 8,9 9 – 13,9 > 14
(V/m)
(nT) 0 – 65 66 – 99 100 – 249 > 250
Magnetic 0 – 0,65 0,66 – 0,99 1 – 2,49 > 2,50
(mGs) (A/m) 0 – 1,625 1,65 – 2,475 2,5 – 6,225 > 6,25
Toate structurile mari, mobile pot produce interferenţe electromagnetice. Centralele

eoliene pot cauza aceste interferenţe prin reflectarea semnalelor electromagnetice de
MEDIU Consulting 100

palele centralei. Astfel, receptorii din apropiere preiau atât semnalul direct cât şi cel
reflectat.
Principala sursă de producere a radiaţiilor electromagnetice ne-ionizate o reprezintă
generatoarele de curent ce echipează turbinele eoliene. Aceste tipuri de radiaţii produse
au o influenţă nefastă asupra tuturor organismelor vii.
Având în vedere înălţimea la care este situată sursa de radiaţii electromagnetice şi
la o distanţa semnificativă faţa de zonele rezidenţiale impactul produs de radiaţiile
electromagnetice generate în urma funcţionării parcului eolian este nesemnificativ.
Biodiversitate
Un impact preconizat al fermelor eoliene este acela ca pot constitui bariere în calea
pasărilor migratoare sau a păsărilor ce se deplasează în diferite zone (zone de cuibărire,
hrănire sau zone de odihnă).
Nu se prognozează un posibil impact al turbinelor eoliene asupra pasărilor care
tranzitează zona, justificat prin lipsa zonelor de cuibărire, hrănire sau zone de odihnă).
Nu sunt afectate arii naturale protejate de interes comunitar, rezervatii naturale,
habitate prioritare sau specii de flora si fauna de interes conservativ.
9.4 Descrierea zonelor în care se resimte impactul
Unul din motivele dezvoltării a celor doua parcuri eoliene îl reprezintă potenţialul
ridicat al resurselor de vânt in zona ce asigură viabilitate financiară a proiectului.
De asemenea factori importanţi în alegerea locaţiilor au constituit şi:
Existenţa în zonă a unui sistem de distribuţie şi transport al energiei electrice;
Teren liber, fără posibil impact asupra florei, faunei şi zonelor protejate;
Distanţă considerabilă fată de zonele locuite;
Accesul la infrastructura rutieră.
9.5 Măsuri de diminuare a impactului pe componente de mediu

Măsuri de protecţie a apelor în perioada de amenajare/construcţie:
finalizarea execuţiei amenajării terenului în perioade cât mai scurte, dar cu
respectarea timpilor tehnologici necesari;
realizarea lucrărilor prin asigurarea de pante de scurgere pentru apele din
precipitaţii;
întreţinerea utilajelor (spălarea lor, efectuarea de reparaţii, schimburile de piese, de
uleiuri, alimentarea cu carburanţi etc.) numai în locurile special

pentru apele uzate care vor rezulta din şantier, se va impune respectarea limitelor
de încărcare cu poluanţi a apelor uzate evacuate în reţele de canalizare orăşeneşti
şi în staţiile de epurare;
condiţiile de contractare vor trebui să cuprindă măsuri specifice pentru
managementul apelor din zonă pentru a evita poluarea chimică a apelor;
manipularea materialelor, a sterilului, a pământului şi a altor substanţe folosite se va
face astfel încât să se evite antrenarea lor de către apele de precipitaţii;
utilizarea de toalete tip cabine ecologice în perioada de amenajare/construcţie.
Măsuri de protecţie a aerului

Sursele de impurificare a atmosferei asociate activităţilor care vor avea loc în
perioada de execuţie în amplasamentul analizat sunt surse libere, deschise. Ca
urmare, nu se poate pune problema unor instalaţii de captare - epurare - evacuare
în atmosferă a aerului impurificat/ gazelor reziduale;
Referitor la emisiile de la vehiculele de transport, acestea trebuie să corespundă
condiţiilor tehnice prevăzute la inspecţiile tehnice care se efectuează periodic pe
toată durata utilizării tuturor autovehiculelor înmatriculate în ţară;
Utilajele şi mijloacele de transport vor fi verificate periodic în ceea ce priveşte
nivelul de monoxid de carbon şi concentraţiile de emisii în gazele de eşapament şi
vor fi puse în funcţiune numai după remedierea eventualelor defecţiuni;
Alimentarea cu carburanţi a mijloacelor de transport se va face în staţii de
alimentare carburanţi;
Procesele tehnologice care produc mult praf vor fi reduse în perioadele cu vânt
puternic, sau se va urmări o umectare mai intensă a suprafeţelor aflate sub
acţiunea utilajelor de lucru sau a drumurilor de acces, în special a celor nepavate;
Drumurile de şantier vor fi permanent întreţinute prin nivelare şi stropire cu apă
pentru a se reduce pulberile formate.
Măsuri de protecţie a solului şi subsolului

În urma aprecierilor făcute în subcapitolele anterioare a rezultat că emisiile de
poluanţi în atmosferă, apă, pe sol, generate de şantier în perioada de execuţie au, în cea
mai mare măsură, valori inferioare concentraţiilor, respectiv limitelor maxime admise.
În faza de execuţie impactul asupra factorului de mediu sol poate fi diminuat prin:

obligarea antreprenorului la realizarea unei organizări de şantier corespunzătoare

din punct de vedere al facilităţilor;
prevederea de toalete ecologice pentru personalul din şantier şi din punctele de
lucru;
în incinta organizării de şantier trebuie să se asigure scurgerea apelor meteorice,
care spală o suprafaţă mare, pe care pot exista diverse substanţe de la eventualele
pierderi, pentru a nu se forma bălţi, care în timp se pot infiltra în subteran, poluând
solul şi stratul freatic;
evitarea degradării zonelor învecinate amplasamentelor şi a vegetaţiei existente, din
perimetrele adiacente, prin staţionarea utilajelor, efectuării de reparaţii, depozitarea
de materiale etc.;
colectarea tuturor deşeurilor rezultate din activitatea de construcţii, valorificarea
tuturor deşeurilor rezultate.
Măsuri de protecţie a florei şi faunei

Măsurile de protecţie a florei şi faunei pentru perioada de execuţie a lucrărilor se iau
din faza de proiectare şi organizare a lucrărilor; astfel:
Amplasamentul organizărilor de şantier, bazelor de producţie şi traseul drumurilor
de acces sunt astfel stabilite încât să aducă prejudicii minime mediului natural;
Suprafaţa de teren ocupată temporar în perioada de execuţie trebuie limitată
judicios la strictul necesar;
Traficul de şantier şi funcţionarea utilajelor se va limita la traseele şi programul de
lucru specificat;
Se va evita depozitarea necontrolată a deşeurilor ce rezultă în urma lucrărilor
respectându-se cu stricteţe depozitarea în locurile stabilite de autorităţile pentru
protecţia mediului;
Sistemul de transport al energiei electrice către substaţia de transformare a fost
proiectat subteran;
Turbinele eoliene sunt prevăzute cu sisteme de avertizare şi vizibilitate nocturnă;

Bibliografie:
1. Prof. univ. dr. ing. Vladimir ROJANSCHI; Prof. univ. de. Florina BRAN; Dr. ec.
Simona DIACONU; Sef lucrari univ. ecolog Florian GRIGORE, Evaluarea impactului
ecologic şi auditul de mediu, Editura Economică, 2006
2. ROJANSCHI, V., BRAN, F. Politici şi strategii de mediu, Bucureşti, Editura
Economică, 2002
3. Montana Department of Natural Resources and Conservation Northeastern Land
Office - Environmental Impact Statement For Martinsdale Wind Farm LLC, Horizon
Wind Energy- February 2009
4. GREEN BEAN DESIGN - SILVERTON WIND FARM STAGES 1 AND 2 -
LANDSCAPE AND VISUAL IMPACT ASSESSMENT - 30th July 2008
5. Heggies PtyLtd Suite6, Bulleen Road Balwyn North Australia - SILVERTON WIND
FARM – Noise Impact Assessment 23 iulie 2008
6. NGHenvironmental Suite1 216 Carp Street (PO Box 470) Bega NSW 2550, -
SILVERTON WIND FARM -Biodiversity Assessment, martie 2008
7. Rodger Ubrihien, Bega Duo Designs - TRAFFIC AND TRANSPORT IMPACT
STUDY, martie 2008
8. U.S. Department of Energy Western Area Power Administration Rocky Mountain
Region Loveland, Colorado - Western Area Power Administration - Mitigation Action
Plan for the Spring Canyon Wind Project - June 8, 2005
9. Florida Power and Light (FPL) Energy North Dakota - Wind Energy Center
(Edgeley/Kulm Project) – Environmental Assessment
10. Woodlawn Wind Energy Joint Venture - Woodlawn Wind Farm – august 2004
11. Department of Sustainability and Environment (DSE) Australia - RYAN CORNER
WIND FARM ENVIRONMENT EFFECTS STATEMENT- decembrie 2005
12. ENERGI E2 A/S Teglholmen A.C. Meyers Vænge 9 DK-2450 København SV -
Environmental impact assessment and monitoring - The Danish Offshore Wind
Farm
13. Demonstration Project: Horns Rev and Nysted Offshore Wind Farms ScottishPower
Renewables UK Limited An Iberdrola Renovables Company - Proposed
Queniborough Wind Farm, Leicestershire - December 2008

14. Bertel Bruun, Hakan Delin, Lars Svensson, Păsările din România şi Europa.
Determinator Ilustrat, versiunea românească Dan Munteanu, Societatea
Ormitologică din România;
15. Ciocârlan, V., 2000 - Flora ilustrată a României, Editura Ceres, Bucureşti;
16. Curtean Bânăduc., Aspecte tehnice ale implementării reţelei Natura 2000 în
România, Vol III, 2006;
17. Darouczi, J., Sz., Zeitz, R., 2000, Cinci ani de experienţă – Programul pentru
Studiul şi Protecţia păsărilor, Alcedo 2000, nr.13/14;
18. Doniţă N et. al., 1992 – “Vegetaţia României”, Editura Tehnică Agricolă, Bucureşti;
19. Doniţă, N., et al, 1990 - Tipuri de ecosisteme forestiere din România, Editura
Tehnicã Agricolã, Bucureşti;
20. Doniţă, N., Popescu, A., Paucă-Comănescu, M., Mihăilescu, S., Biriş, I.A., 2005 –
“Habitatele din România”. Edit. Tehnică Silvică, Bucureşti,. (ISBN 973-96001-4-X);
21. Doniţă, N., Popescu, A., Paucă-Comănescu, M., Mihăilescu, S., Biriş, I.A., 2006 –
“Modificări conform amendamentelor propuse de România şi Bulgaria la Directiva
Habitate (92/43/EEC)”. Edit. Tehnică Silvică, Bucureşti, (ISBN 973-96001-4-X);
22. Fuhn, I. 1960 Fauna României, vol XIV, fascicula 1 Amphibia, Editura Academiei
Române, Bucureşti;
23. Fuhn, I., Vancea, Şt. 1961 Fauna României, vol XIV, fascicula 2 Reptilia, Editura
Academiei Române, Bucureşti;
24. Fortlage, C.A. (1990) Environmental assessment. A Practical Guide Gower
Publishing Company, England;
25. Glasson, J., Therivel R. and Chadwick A. (1994) Introduction to Environmental
Impact Assessment, UCL Press, London;
26. Gafta, D., Mountford, O. (coord.), 2008, Manual de interpretare a habitatelor Natura
2000 din România, Edit. Risoprint Cluj-Napoca;
27. IUCN – Romania, 1996, National Strategy, Action Plan for Biodiversity
Conservation, Sustainable Use of its Components;
28. Lee, N. and Colley, R. (1992) Reviewing the Quality of Environmental Statements
Occasional Paper 24 (second edition), Department of Planning and Landscape,
University of Manchester;
29. Munteanu, D, Papadopol D, Weber, P, Atlasul provizoriu al păsărilor clocitoare din
Romania, Publicatiile Societăţii Ornitologice Române, nr. 2, Cluj Napoca 1994;

30. Oltean M., et al., 1994, Lista roşie a plantelor superioare din România, Studii,
sinteze, documentaţii de ecologie, Adad. Rom-Inst. Biol. Bucureşti;
31. Papp T, Fântână C, 2008 - Ariile de Importanţă avifaunistică din România,
publicaţie comună a SOR şi Asociaţia “Grupul Milvus”
32. Sadler, B. (1996) Environmental Assessment in a Changing World: Evaluating
Practice to Improve Performance Canadian Environmental Assessment Agency and
IAIA - International Study of the Effectiveness of Environmental Assessment;
33. Sanda, V., Ollerer, K., Burescu, P., 2008, Fitocenozele din România;
34. Stugren, B., 1982 – “Bazele ecologiei generale” Ed. Şt. şi Ped., Bucureşti;
35. Stugren, B., 1994 – “Ecologie teoretică” Ed. Sarmis, Cluj-Napoca;
36. Stefan Nicolae, Botanică sistematică, Ed Universitatea Al. Ioan Cuza, 2007;
37. Tucker, G. M. and Evans, M.I., 1997, Habitats for birds in Europe: a conservation
strategy for the wider environment. Cambridge, U.K.: BirdLife International;
http://www.eukarya.ro/
http://www.efloras.org/
http://www.hear.org/
http://plants.sagebud.com/
http://encyclopedia2.thefreedictionary.com/
http://www.henriettesherbal.com/
http://www.treknature.com/
http://www.salvaeco.org
http://ec.europa.eu/
http://www.sor.ro/
http://www.rspb.org.uk/
http://www.birdlife.org/
www.iucn.org

CUPRINS
1. Informaţii generale ........................................................................................................................ 1
1.1 Informaţii despre titularul proiectului ........................................................................................ 1
1.2 Informaţii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului
şi al raportului la acest studiu .......................................................................................................... 1
1.3 Denumirea proiectelor................................................................................................................ 1
1.4. Descrierea proiectului şi descrierea etapelor acestuia ........................................................ 2
1.6 Informaţii privind producţia ...................................................................................................... 18
1.7 Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice.......................... 18
1.8 Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul, generaţi de
activitatea propusă .......................................................................................................................... 19
1.8.1 Zgomot şi vibraţii ................................................................................................................... 23
1.8.2. Interferenţele electromagnetice ......................................................................................... 29
1.9 Alte tipuri de poluare fizică sau biologică.............................................................................. 30
1.10 Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şi indicarea
motivelor alegerii uneia dintre ele ................................................................................................. 30
1.11 Localizarea geografică şi administrativă a amplasamentelor pentru alternativele la
proiect ................................................................................................................................................ 34
1.12 Informaţii despre documentele/reglementările existente privind planificarea
/amenajarea teritorială în zona amplasamentului proiectului ................................................... 40
1.13 Informaţii despre modalităţile propuse pentru conectare la infrastructura existentă ... 40
2. Procese tehnologice ................................................................................................................... 41
2.1. Procese tehnologice de producţie ........................................................................................ 41
2.1.1 Descrierea proceselor tehnologice propuse, a tehnicilor şi echipamentelor necesare;
alternative avute în vedere............................................................................................................. 44
2.1.2. Valorile limită atinse prin tehnicile propuse de titular şi prin cele mai bune tehnici
disponibile ......................................................................................................................................... 44
2.2. Activităţi de dezafectare ......................................................................................................... 44
3. Deşeuri ......................................................................................................................................... 46
3.1 Generarea deşeurilor, managementul deşeurilor, eliminarea şi reciclarea deşeurilor .. 46
4. Impactul potenţial, inclusiv cel transfrontieră, asupra componentelor mediului şi măsuri
de reducere a acestora .................................................................................................................. 50
4.1. Apa ............................................................................................................................................. 51

4.1.1 Condiţiile hidrogeologice ale amplasamentului ................................................................ 51

4.1.2 Alimentarea cu apă ............................................................................................................... 51
4.1.3. Managementul apelor uzate ............................................................................................... 52
4.1.4 Prognozarea impactului........................................................................................................ 52
4.1.5 Măsuri de diminuare a impactului ....................................................................................... 53
4.1.6 Hărţi şi desene la capitolul Apă ........................................................................................... 55
4.2. Aerul........................................................................................................................................... 55
4.2.1 Date generale......................................................................................................................... 55
4.2.2 Surse şi poluanţi generaţi..................................................................................................... 60
4.2.3 Prognozarea poluării aerului................................................................................................ 63
4.3 Solul şi subsolul ........................................................................................................................ 64
4.3.1 Date generale......................................................................................................................... 64
4.3.2 Surse de poluare a solului şi subsolului ............................................................................ 67
4.3.3 Prognozarea impactului........................................................................................................ 69
1.3.4 Hărţi la capitolul Sol ........................................................................................................ 71
4.5. Biodiversitatea.......................................................................................................................... 71
4.6.1 Impactul prognozat ................................................................................................................ 74
4.7. Mediul social şi economic....................................................................................................... 75
4.7.1 Impactul prognozat ................................................................................................................ 77
4.8. Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural ................................................................... 78
4.9. Evaluarea impactului cumulativ asupra mediului generat de implementarea proiectului
alaturi de cele opt parcuri eoliene folosind Matricea de tip Leopold ....................................... 78
5. Analiza alternativelor .................................................................................................................. 88
6. Monitorizarea ............................................................................................................................... 92
6.1. Factorul de mediu apă ............................................................................................................ 92
6.2. Factorul de mediu aer ............................................................................................................. 92
6.3. Factor de mediu sol şi subsol ................................................................................................ 92
7. Situaţii de risc .............................................................................................................................. 94
8. Descrierea dificultăţilor ............................................................................................................... 97

9. Rezumat fără caracter tehnic .................................................................................................... 97

9.1. Descrierea activităţii ................................................................................................................ 98
9.2. Metodologii utilizate în evaluarea impactului ...................................................................... 98
9.3 Impactul prognozat asupra mediului...................................................................................... 98
9.4 Descrierea zonelor în care se resimte impactul ................................................................ 101
9.5 Măsuri de diminuare a impactului pe componente de mediu .......................................... 101

Raport Privind Impactul Asupra Mediului: Rim Centrala Electrica Eoliana Cudalbi

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport Privind Impactul Asupra Mediului: Rim Centrala Electrica Eoliana Cudalbi

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RIM CENTRALA ELECTRICA EOLIANA CUDALBI

Raport privind Impactul asupra Mediului

CENTRALĂ ELECTRICĂ EOLIANĂ CUDALBI (turbine eoliene, drumuri interioare,

1.2 Informaţii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra

1.3 Denumirea proiectelor

Scopul raportului privind impactul asupra mediului

1.4. Descrierea proiectului şi descrierea etapelor acestuia

dezvoltării economice şi demografice mondiale, a necesităţii de a reduce poluarea şi în

Lucrările efectuate în cadrul proiectului au vizat în principal:

energetice ale proiectului, beneficiarul a efectuat măsurători in zona analizată. Corelate cu

Folosinta actuala a terenului pe care se doreste implementarea prioiectului este de teren

Proiectele compuse din 33 + 6 turbine eoliene de producere a energiei electrice, de

Transportul în siguranţă al componentelor turbinelor necesită amenajarea drumurilor

Principalele obiecte de investiţie şi justificarea necesitaţii acestora sunt prezentate

Nr. Denumire obiect

Asigurare platformă operaţională pe

Etapele propuse în realizarea proiectului propus prin plan sunt realizate

Nr Perioada Durata Documente,

Nr Perioada Durata Documente,

Nr Perioada Durata Documente,

Lucrările efectuate pentru amenajarea amplasamentului, fundaţiilor, platformelor de

planurile de situaţie executate de proiectant. Astfel zonele în care se lucrează vor fi

cu pământ fertil pentru refacerea stratului vegetal.

După terminarea lucrărilor, platformele tehnologice trebuie să rămână funcţionale

interiorul acesteia şi anume: arborele principal, multiplicatorul de turaţie, dispozitivul de

Funcţionarea parcului eolian

1.6 Informaţii privind producţia

Producţia Resurse folosite în scopul asigurării producţiei

1.7 Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice

Poluare maxima permisa (limita

autovehicule de numărul utilajelor

Poluare calculata produsa de activitate şi masuri de

Poluare maxima permisa (limita

Respectarea condiţiilor impuse

Poluare calculata produsa de activitate şi masuri de

Poluare maxima permisa (limita

menajere organizării de menajere (toalete ecologice)

Poluare calculata produsa de activitate şi masuri de

Poluare maxima permisa (limita

deşeurilor amenajarea depozitelor

numărul turbinelor STAS

turbinelor zgomot produs de către utilaje

1.8.1 Zgomot şi vibraţii

Surse de zgomot şi vibraţii în perioada de funcţionare a proiectului

nesemnificativă în dezbaterea problemei emisiilor de sunet a turbinelor eoliene, deoarece

Variaţia intensităţii sunetului funcţie

Dublarea distanţei va face nivelul dB să scadă la 6. În practică, amortizarea sunetului şi

În zona de acţiune a rotorului turbinei eoliene la o înălţime de 50 m deasupra solului,

Volumul de decibeli emişi la diferite distanţe faţă parcul eolian

Localizarea Parcului Eolian

Pentru a evita impactul negativ, produs de zgomot, măsurile tehnologice luate de

1.8.2. Interferenţele electromagnetice

De asemenea factori importanţi în alegerea locaţiei au constituit şi:

Turbinele eoliene se omologhează pentru diferite clase de vânt identificate printr-o

Capacitatea parcului, numărul de turbine ales şi amplasarea acestora

1.11 Localizarea geografică şi administrativă a amplasamentelor pentru

Coordonate geografice ale turbinelor eoliene prevăzute in proiect

Turbi Stereo 70 Latitude (dms) Longitude (dms)

Turbina Stereo 70 Latitude (dms) Longitude (dms)

CD43 715 559.97 473 539.35 45 43 40.66 27 46 6.93

Localizarea Parcului Eolian

1.12 Informaţii despre documentele/reglementările existente privind planificarea

1.13 Informaţii despre modalităţile propuse pentru conectare la infrastructura