Sunteți pe pagina 1din 58

Studiu de fundamentare privind delegarea gestiunii

Serviciului Public de Iluminat Public


al Primariei Comunei CHINTENI, Judetul Cluj
catre un operator public privat

Capitolul I. ILUMINATUL PUBLIC


1.1.Iluminatul public necesitate si tendinte
Iluminatul public reprezinta unul din criteriile de calitate ale civilizatiei moderne. El are rolul de
a asigura atat orientarea si circulatia in siguranta a pietonilor si vehiculelor pe timp de noapte, cat
si crearea unui ambient corespunzator in orele fara lumina naturala.
Principalele functiuni ale iluminatului public sunt:
iluminatul cailor rutiere;
iluminatul zonelor rezidentiale;
iluminatul zonelor comerciale;
iluminatul zonelor de plimbare;
iluminatul parcurilor si gradinilor;
iluminatul cladirilor si monumentelor.
Iluminatul public trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute de normele luminotehnice,
fiziologice, de siguranta a circulatiei si de estetica arhitectonica, in urmatoarele conditii:

utilizarea rationala a energiei electrice;


reducerea costului investitiilor;
reducerea cheltuielilor anuale de exploatare a instalatiilor electrice de iluminat.

Realizarea unui iluminat corespunzator, determina in special reducerea cheltuielilor indirecte,


reducerea numarului de accidente pe timp de noapte, reducerea riscului de accidente rutiere,
reducerea numarului de agresiuni contra persoanleor, imbunatatirea climatului social si cultural
prin cresterea sigurantei activitatilor pe durata noptii.
Studiile efectuate pe plan mondial arata o imbunatatire continua a nivelului tehnic al instalatiilor
de iluminat public. Cresterea nivelului de iluminare determina cresterea nivelului investitiilor si
conduce la reducerea pierderilor indirecte datorate evenimentelor rutiere. Astfel, experienta unor
tari vest europene arata ca pe durata noptii riscul de accidente este de 1,6 ori mai mare fata de zi
si cu o gravitate mult mai mare (numarul de morti de 5,4 iar numarul de raniti de 2,1 ori mai
mare fata de lumina naturala).
Asigurarea unui iluminat corespunzator poate conduce la o reducere cu 30% a numarului total de
accidente pe timp de noapte pentru drumurile urbane, cu 45% pe cele rurale si cu 30% pentru
autostrazi. Totodata, iluminatul corespunzator al trotuarelor reduce substantial numarul de
agresiuni fizice, conducand la cresterea increderii populatiei pe timpul noptii.
Sistemele de iluminat stradal din tara noastra necesita inca eforturi importante pentru cresterea
parametrilor luminotehnici, energetici si economici, pentru ca, in general, nivelurile de luminanta
Page 1 of 58

si iluminare pe baza carora sunt proiectate instalatiile actuale sunt reduse in raport cu normele
europene, determinand o securitate scazuta a traficului rutier si a circulatiei pietonale.
Aglomerarile urbane si rurale au presupus in epoca moderna prelungirea activitatilor diurne cu
mult dincolo de apusul soarelui ca necesitati si stil de viata. Daca la asta se adauga nevoia omului
de a-si contempla continuu realizarile este lesne de inteles preocuparea pentru realizarea
diverselor sisteme de iluminat public. O data cu cresterea in intensitate a traficului rutier, ceea ce
a implicat si perfectionarea sistemelor de semnalizare, a aparut ca necesara o abordare serioasa si
profesionala a iluminatului public atat din partea specialistilor cat si a edililor. Aceasta activitate
a realizat o conjunctie fericita cu eforturile institutiilor preocupate de combaterea si diminuarea
fenomenului infractional.
O privire de ansamblu asupra conceptului de iluminat public ne ajuta sa intelegem functiunile,
arhitectura si costurile sale, ceea ce poate genera si solutii in gestionarea intregului sistem.
Iluminatul public trebuie sa asigure:
siguranta traficului;
securitatea persoanelor;
imbunatatirea orientarii in trafic;
un habitat placut;
posibilitatea orientarii personale.
Avantajele unui iluminat public de calitate:

scaderea costurilor comunitatii;


reducerea accidentelor;
reducerea criminalitatii;
utilizarea eficienta a retelei de drumuri;
orientare;
confort psihic si vizual.

Raportul Comitetului European de Iluminat, CIE 99, evidentiaza reducerea numarului de


evenimente rutiere, in cazul unui iluminat corespunzator, cu:

30% pe drumuri urbane (trafic mixt);


45% pe drumuri rurale;
minim 30% pe autostrazi.

1.2. Zonele de aplicatie ale Sistemului de iluminat public


DRUMURILE PRINCIPALE
Drumurile puterii instalate mari, costul energiei este cea mai mare problema; solutia este un
sistem optic eficient in cazul unei instalatii noi sau renovate.
O buna distributie luminoasa mareste distanta dintre stalpi reducand astfel, drastic, costurile
proprietarului sistemului de iluminat in cazul unor instalatii. Iluminatul eficient trebuie adaptat
cerintelor cetatenilor, normelor de iluminat si posibilitatilor bugetului.
Page 2 of 58

DRUMURI SECUNDARE SI REZIDENTIA


Majoritatea punctelor de lumina sunt instalate in aceste zone, cerintele fiind functionalitatea,
economia (in special in consumul de energie) si designul placut.
Lumina alba este folosita pentru a crea zone rezidentiale placute, unde oamenii sa se simta in
siguranta; iluminatul eficient presupune scaderea infractionalitatii si securitate sporita.
ZONE COMERCIALE SI PUBLICE
Asigurarea securitatii este aici fundamentala, cerintele sunt similare iluminatului rezidential, un
bun iluminat in zonele comerciale si spatii publice (de exemplu: parcuri, zone de promenada, etc)
trebuie sa infrumuseteze orasul aducand atmosfera propice, ambianta, identitate =
INFRUMUSETAREA ORASULUI, ZONELE DE CONFLICT, intersectii, jonctiuni de
autostrazi si zone pietonale, jonctiuni de cale ferata, intersectii de drumuri cu geometrie variata.
COSTURILE PROPRIETARULUI de sistem public de iluminat
Analiza acestui aspect presupune:
1. un mod realist de a privi asupra costurilor iluminatului public;
2. incercarea de a intelege nevoile clientilor;
3. crearea celei mai economice solutii pentru o specificatie tehnica data (nivel de
iluminare cerut);
4. analiza atat a investitiei initiale, cat si a costurilor de functionare, care sunt de multe
ori o consecinta a deciziilor initiale.
O privire in detaliu asupra acestor costuri arata ceea ce trebuie facut pentru a pune in functiune
o instalatie de iluminat:

faza pregatitoare: cost proiectare, aprovizionare, instalare = INVESTITIE INITIALA;

faza de exploatare = COSTURILE CU ENERGIA + COSTURILE DE INTRETINERE;

faza de sfarsit de viata: inlocuirea, eliminarea sau reciclarea produsului.


COSTURILE TOTALE = INVESTITIE + ENERGIE + INTRETINERE

1.3. Iluminatul public (urban si rural) modern: cadrul normativ si regulator


Iluminatul public reprezint unul din criteriile de calitate ale civilizaiei. Realizarea unui serviciu
de iluminat urban modern contribuie la crearea unor condiii mult mai bune pentru desfurarea
i diversificarea activitilor populaiei, prin crearea condiiilor confortabile n perioada de
noapte, prin scderea riscurilor de accidente rutiere, dar i prin scderea numrului de agresiuni
mpotriva persoanelor.
Avnd n vedere creterea semnificativ a utilizrii iluminatului urban n lume, n anul 1900
Congresul Internaional privind Gazele Naturale (gazele naturale fiind unica surs pentru
iluminatul urban) a creat Comisia Internaional de Fotometrie, care n 1913 (Berlin) prin
hotrrea sesiunii a IV a Congresului Electrotehnic Internaional, Comisia Internaional de
Page 3 of 58

Fotometrie a fost transformat n Comisia Internaional de Iluminat (CIE), obligaiunile de baz


fiind direcionate spre elaborarea i aprobarea cadrului normativ-regulatoriu privind iluminatul
electric.
Calitatea unui sistem de iluminat exterior este determinat de urmtorii parametri fotomatrici:
- nivelul de luminan i iluminare;
- neuniformitatea repartiiei luminanelor i iluminrii;
- factorul de orbire;
- redarea corect a culorilor (n special la iluminarea unor opere de art, cldiri monumentale etc.).
Instalaiile de iluminat pentru arterele de circulaie trebuie s asigure condiii de calitate necesare
pentru ca circulaia s se desfoare n mod normal: obstacolele i detaliile trebuie percepute n
mod distinct, n timp util i cu siguran.

Clasificarea cilor i zonelor de trafic i circulaie


Comisia Internaional de Iluminat (CIE) prin No. 115:1995 recomand urmtoarele clasificri
ale cilor de trafic i circulaie:
A. traficul rutier;
B. zonele conflictuale;
C. zonele pietonale;
D. pistele pentru cicliti.
A. Iluminatul rutier
Scopul iluminatului rutier este de a furniza repere vizuale i de a dezvlui obstacolele, astfel
nct s fie posibil funcionarea vehicular n siguran. Dat fiind c felinarele i alte dispozitive
de securitate (marcajele rutiere, proiectoarele, semnele, etc.) l ghideaz pe conductorul auto,
mai este necesar s fie scoase la iveal i obiectele strine ce apar pe neateptate pe drum.
Clasele de iluminare pentru traficul rutier motorizat sunt marcate prin litera M i sunt destinate
pentru conductorii vehiculelor motorizate pe rutele de trafic, iar n unele ri - pe drumurile
din zonele rezideniale care permit viteze de circulaie de la medii pn la viteze nalte.
Recomandrile cu privire la circulaie, prezentate n clasele M1-M6, depind de geometria
suprafeei corespunztoare, de trafic i de circumstanele legate de timp i pot fi determinate din
CIE 115/95.
Clasa de iluminat M se determin prin ponderea diferitor parametri care caracterizeaz traficul
motorizat. Clasa de iluminat se determin utiznd tabele respective din CIE 115/95. Nivelul de
luminan corespunztor clasei respective este prezentat n tabelul 2.
B. Iluminarea zonelor conflictuale
Zonele conflictuale (clasele sunt marcate prin litera C) apar cnd fluxurile de vehicule se
intersecteaz n locurile utilizate frecvent de ctre pietoni, cicliti, sau ali utilizatori rutieri,
Page 4 of 58

sau cnd are loc schimbarea geometriei drumului, cum ar fi micorarea benzilor de circulaie,
reducerea benzii de circulaie sau a limii prii carosabile. Existena acestora rezult ntr-un potenial sporit de coliziune ntre vehicule, ntre vehicule i pietoni, cicliti i ali utilizatori rutieri,
sau ntre vehicule i obiecte imobilizate.
Nivelurile de iluminare pentru zonele de conflict (Clasa C) 4 sunt prezentate n tabelul 2.
Tabelul 1: Clasele de iluminare pentru traficul motorizat, bazate pe
luminana suprafeei rutiere
Clasa de
iluminare

Luminana suprafeei rutiere

Gradul
de
orbire

Uscat

Umed

Lav in cd/m

U0

U1

U0

TI in %

M1

2.0

0.40

0.70

0.15

10

M2

1.5

0.40

0.70

0.15

10

M3

1.0

0.40

0.60

0.15

10

M4

0.75

0.40

0.60

0.15

15

M5

0.50

0.35

0.40

0.15

15

M6

0.30

0.35

0.40

0.15

20

Tabelul 2. Clasele de iluminare pentru zone conflictuale (C)


Clasa de
iluminare C

Nivelul de
iluminare mediu
de-a lungul
ntregii suprafee
utilizate

Uniformitatea
iluminrii

Pragul de cretere (indicele de prag)


TI n %

Uo (E)

E n lx

Vitez mare i
moderat

Vitez mic i
foarte mic

C0

50

0.40

10

15

Cl

30

0.40

10

15

C2

20

0.40

10

20

C3

15

0.40

10

20

C4

10

0.40

15

25

C5

7.5

0.40

15

Page 5 of 58

25

C. Iluminarea zonelor pietonale


Necesitile vizuale ale pietonului difer de cele ale conductorului auto i sunt determinate de
CIE 136:20005. Viteza de micare este mai mic i obiectele din apropiere sunt mai importante
dect cele aflate la distan. Aranjamentul suprafeei i textura obiectelor pe drum i pe traseul de
traversare sunt importante pentru pieton, dar mai puin importante pentru conductorul auto,
pentru care predomin vizualizarea siluetei.
O importan deosebit obine iluminatul nocturn n legtur cu creterea numrului de camere
de supraveghere n diferite zone i creterea interesului turistic, ceea ce sporete dezvoltarea
infrastructurilor respective a oraelor.
Studiile realizate indic c frica de criminalitate, care poate fi la fel de duntoare ca nsi
criminalitatea, este redus prin iluminarea bun. Aceast fric are un efect advers asupra strii de
spirit ntr-o zon de locuit, i-i mpiedic pe localnici s prseasc locuinele pe timp de noapte.
Nivelurile de iluminare pentru cele sase clase de iluminare P (traficul pietonal), se determin similar traficului motorizat din CIE 115/95 i sunt prezentate n tabelul 3.
Tabelul 3. Clasele de iluminare pentru circulaia pietonilor i traficului
cu vitez redus
Clasa de iluminare

Iluminarea medie
orizontal
EH,ave, lx

Iluminarea minim
orizontal
EH,min, lx

Cerina minimal n cazul necesitii


recunoaterii vizuale
Iluminarea minim

Iluminarea minim

vertical Ev,min, lx

semi-cilindric
Esc,min, lx

P1

15

3.0

5.0

3.0

P2

10

2.0

3.0

2.0

P3

7.5

1.5

2.5

1.5

P4

5.0

1.0

1.5

1.0

P5

3.0

0.6

1.0

0.6

P6

2.0

0.4

0.6

0.4

D. Organizaiile internaionale de reglementare n domeniul iluminatului


Pe lng Comisia Internaional de Iluminat (CIE) nfiinat n 1913, n anul 1961 a fost nfiinat
si Comitetul European de Standardizare.
Page 6 of 58

n baza recomandrilor CIE No. 115:1995, CEN a aprobat pachetul de baz de recomandri n
ceea ce ine de iluminatul stradal:
- CEN/TR 13201-1 Iluminat stradal - Partea 1: Selectarea claselor de iluminat;
- EN 13201-2 Iluminat stradal Partea 2: Cerinte de performanta sau Criterii de performanta;
- EN 13201-3 Iluminat stradal Partea 3: Calcul de performanta sau Determinarea performantei;
- EN 13201-4. Iluminat stradal Partea 4: Metode de masurare a performantei iluminatului
stradal.
Romnia: n 2006, Parlamentul Romniei a aprobat Legea Nr. 230 prin care a stabilit cadru
juridic unitar privind nfiinarea, organizarea, exploatarea, gestionarea, finanarea i controlul
funcionrii serviciului de iluminat public n comune, orae i municipii. n sprijinul acestei legi,
Autoritatea Naional de Reglementare pentru Serviciile Publice responsabil cu realizarea
politicii statului n domeniul iluminatului public a emis un ir de ordinele direcionate spre
dezvoltarea serviciului de iluminat public. Serviciile de iluminat public din Romnia se
organizeaz i funcioneaz n conformitate cu respectarea principiilor stabilite de Legea
nr.51/2006 privind serviciile comunitare de utiliti publice i Legea nr. 230/2006.

1.4. Cadrul legislativ actual privind serviciul public de iluminat in Romania


Pentru o evaluare corecta e nevoie de intelegerea nevoilor beneficiarilor (toti cetatenii) si
administratorilor de sistem (primariile). De asemenea, nu trebuie uitata problema proprietatii
asupra componentelor sistemului, ca si cea a organizarii si desfasurarii serviciilor in iluminat,
pusa intr-o lumina noua de Legea nr. 230/2006.
Astfel, SC Electrica Distributie Transilvania Nord SA detine de fapt reteaua de joasa tensiune,
incluzand stalpii de sustinere, sistemele de contorizare, in proprietatea primariilor fiind
corpurile/aparatele de iluminat, bratele de sustinere cu elementele de fixare, cablurile de
conectare.
Urmarind ce trebuie facut pentru a pune in functiune o instalatie de iluminat, deosebim:
faza pregatitoare: cost auditare + proiectare + aprovozionare + instalare = INVESTITIE
INITIALA;
faza de exploatare = COSTURILE CU ENERGIA + COSTURILE DE INTRETINERE;
faza de sfarsit de viata = inlocuirea, eliminarea si/sau reciclarea produselor.
Deoarece in majoritatea cazurilor inlocuirea elementelor vechi se face odata cu montarea
elementelor noi, iar eliminarea/reciclarea este inca o problema ce asteapta rezolvari, putem
concluziona:
COSTURILE TOTALE = INVESTITIE + INTRETINERE
Ce reprezinta, totusi, aceste costuri si cum se poate interveni asupra lor?
Analizand cheltuielile operate de-a lungul unei perioade martor de 2 ani, observam structura
costului.
Investitia: poate fi optimizata prin costuri minime de audit si proiectare, rezultate in principal din
valoarea echipamentelor achizitionate.
Page 7 of 58

Principiile generale ale reducerii costurilor de investitie sunt:


- cresterea distantei dintre corpurile de iluminat;
- folosirea aranjamentului pe o parte sau central;
- alegerea corpurilor de iluminat eficiente energetic;
- folosirea cablarii existente;
- montarea corpurilor de iluminat direct pe stalp;
- respectarea corpurilor de iluminare M1-M5;
- gasirea unui echilibru intre consum si lumina pe drum.
Analizand preturile din piata, se poate ajunge la ideea ca valoarea investitiei initiale reprezinta
10-15% din costul total.
Costul de intretinere este dat de:
-

costul lampii inlocuite x frecventa;


costul aparatajului inlocuit x frecventa;
gradul de protectie al compartimentului optic, care indica si frecventa de curatare a
difuzorului;
- verificarea de siguranta si inlocuirea componentelor electrice.
Intretinerea poate reprezenta pana la 10-20% din costul total al sistemului
Pretul energiei electrice fiind in continua crestere, factura de energie reprezinta o problema
dificila si se poate solutiona printr-o alegere cat mai buna a solutiei tehnice:
- spatiere cat mai mare;
- folosirea surselor economice (ex: inlocuirea surselor cu vapori de mercur cu cele cu
vapori de sodiu sau chiar cu lampi fluorescente);
- contorizare diferentiata ( zi/noapte );
- folosirea corpurilor cu element optic reglabil, continuu si de inalta calitate (puritate,
geometrie, material);
- folosirea sistemelor de dimming/de reglare in afara orelor de varf;
- reducerea numarului de ore de functionare (fotocelula);
- introducerea, acolo unde este posibli a telegestiunii.
Deosebit de importanta este crearea unui echilibru intre posibilitatile bugetului si iluminatul
stradal eficient. Acest lucru presupune o analiza atat a investitiei initilale, cat si a costurilor de
functionare, care sunt de multe ori o consecinta a deciziilor initiale.
Specific abordarii iluminatului public in Romania este reducerea bugetelor pentru iluminatul
stradal, in timp ce costurile cu energia si intretinerea cresc. Din cate se poate observa,
problematica iluminatului public este destul de complexa si departe de a o mentine in pozitia de
cenusareasa a facilitatilor publice asigurate de administratiile locale.
Vestea buna pentru grupurile interesate de iluminatul public este ca incepand din ianuarie 2003,
exista reglementari legislative referitoare la activitatile care au in centru acest iluminat. Astfel,
prin aparitia Legii serviciului de iluminat public nr. 230/2006, au fost definite urmatoarele:
legislatia aplicabila procedurilor de achizitie a serviciilor de iluminat public;
organismul de monitorizare si control al serviciilor: ANRSC;
modul de gestionare a serviciilor de iluminat public;
factorii de referinta (nivel de iluminare, capacitate manageriala etc)
relatia operator beneficiar.
Page 8 of 58

De asemenea, trecem la lucruri pozitive faptul ca in Romania s-a standardizat iluminanatul cailor
de circulatie prin SR EN 13433, spre deosebire de comunitatea europeana, pe teritoriul careia
sunt in vigoare doar recomandari ale CIE ( Comisia Internationala de Iluminat).
Teoretic, conform legislatiei in vigoare orice administratie publica locala intelege ca:
este obligata sa infiinteze (daca nu exista) un serviciu de iluminat public, dar nu unul
oarecare, ci unul capabil sa respecte cerintele impuse de ANRSC, prin procedura de
licentiere/autorizare.
este obligata sa reabiliteze, sa intretina si sa mentina sistemul de iluminat public
(direct sau prin delegare de gestiune ), astfel incat, acesta sa corespunda normelor
prin SR EN 13433.
Vestea mai putin placuta este ca lipsa unor norme clare si coerente de aplicare a acestei legislatii,
precum si a legislatiei tertiare referitoare la activitatea ANRSC, ridica un zid de probleme in jurul
primariilor, a caror simpla buna intentie nu mai este de ajuns.
Pe de o parte, avem constrangerile legale, procedura de licentiere/autorizare de catre ANRSC, a
operatorilor si standardizarea iluminatului cailor rutiere, iar pe de alta parte, o primarie se
confrunta cu un sir intreg de prioritati costisitoare, programe de dezvoltare, integrare sau politice,
dar mai ales cu o lipsa acuta de fonduri.
In acest context, un rol major il reprezinta relatia cu furnizorul de enrgie, SC Electrica Distributie
Transilvania Nord SA, care a gestionat pana acum cea mai mare parte a sistemelor de iluminat
public din tara. Pana la data preluarii gestiunii, concesionarul va avea:
un transfer de gestiune intre SC Electrica Distributie Transilvania Nord SA si primarii, fiind
identificat si evaluat patrimoniul componentelor sistemului de iluminat public;
o diferentiere clara in toate situatiile iluminatului public fata de celelalte sisteme de iluminat
(casnic, industrial);

o baza de date coerenta privind gestiunea sistemului de iluminat care sa poata fi


transferabila;

normele care sa reglementeze transferul de gestiune si relatia ulterioara dintre primarii si


furnizorul de energie privind serviciile acordate.
In aceste conditii, administratia publica locala poate incepe cu urmatorii pasi:
o analiza tehnica, economica si sociala a starii actuale a sistemului; un astfel de studiu ar
putea fi alaborat cu resurse proprii sau prin comandarea temei catre organe competente (CNRI,
medii universitare, operatori de iluminat, servicii externe de cercetare si proiectare);
incadrarea iluminatului public intr-o lista ferma de prioritati;
determinarea gradului de suportabilitate a comunitatii privind un anumit nivel de investitie
in serviciul de iluminat;
cererea oficiala a serviciului de iluminat public catre SC Electrica Distributie Transilvania
Nord SA privind intentia primariei, de preluare a patrimoniului componentelor de sistem, baze de
date sau informatiile specifice planuri, scheme, tabele cantitative, informatii privind
functionarea, masurarea, controlul sau deteriorarea elementelor din sistem;
proiectarea, in etape sau pe ansamblu, a intregului sistem de iluminat in concordanta cu
normele impuse;
cercetarea posibilitatilor de finantare externa: operatori de iluminat, guvern, banci, entitati
europene, alti investitori interesati, solutii alternative.
Page 9 of 58

In consecinta, pentru cazul specific al Primariei Comunei CHINTENI, nu se pune numai


problema reducerii consumului de energie electrica pentru sistemele de iluminat, ci mai curand a
gasirii unor solutii eficiente care sa realizeze un iluminat economic, in conditii de confort
acceptabil din punct de vedere cantitativ si calitativ. In acest sens, desi nu trebuie neglijate
aspectele energetice (randament, eficienta energetica), este necesar sa se ia in considerare si alte
criterii pentru evaluarea iluminatului public.
Sistemul de iluminat public se afla in administrarea Consiliului Local, care trebuie sa urmareasca
aplicarea unor solutii moderne, variante de scheme si echipamente cu scopul imbunatatirii
calitatii iluminatului prin obtinerea unor parametri luminotehnici ridicati si cresterii eficientei
energetice prin reducerea consumului de energie.
Pentru reducerea consumului de energie electrica aferent iluminatului public se recomanda:

clasificarea strazilor conform normativelor internationale si stabilirea parametrilor


luminotehnici in functie de aceasta clasificare;
reducerea nivelului de iluminare pe durata orelor cu trafic redus (0,5), prin reducerea
tensiunii de alimentare cu circa 10% se poate realiza o reducere a fluxului luminos
cu circa 10% si o reducere a puterii absorbite, pe acest interval de timp, cu circa
20%; adoptarea acestei masuri permite reducerea consumului de energie electrica
pentru iluminat cu circa 10% pe durata unui an si reducerea corespunzatoare a
facturii de energie electrica pentru iluminat;
adoptarea de masuri pentru reducerea pretului unitar de revenire a energiei electrice
(lei/KWh) pentru iluminat public, in special prin negocierea unui tarif redus, avand
in vedere consumul pe durata noptii (gol in curba de sarcina a furnizorului de energie
electrica);
utilizarea lampilor performante in procesul de reabilitare a instalatiilor de iluminat
public si a corpurilor de iluminat performante.

Conform legislatiei referitoare la organizarea si functionarea serviciilor de iluminat public,


serviciul de iluminat public va respecta si va indeplini, la nivelul comunitatilor locale, in intregul
lor, indicatorii de performanta aprobati prin Hotararea Consiliului Local.
Infiintarea, dezvoltarea si modernizarea sistemelor de iluminat public se fac in baza unor studii
de fezabilitate intocmite din initiativa autoritatilor administratiei publice locale, care vor analiza
necesitatea si oportunitatea infiintarii/dezvoltarii acestora, vor evalua indicatorii tehnicoeconomici, vor identifica sursele de finantare a investitiilor si vor indica solutia optima din punct
de vedere tehnico-economic.

1.5. Criterii de calitate in iluminatul public


Iluminatul public stradal se realizeaza pentru iluminatul cailor de circulatie publica, strazi,
trotuare, intersectii, parcari, treceri de pietoni, poduri. Pentru toate aceste obiective, standardul
roman SR 13433 precum si normele europene (CIE) slabilesc criterii clare de calitate si cantitate
a iluminatului, pentru indeplinirea cu strictete a acestora de catre operatorul care va gestiona
serviciul de iluminat public.
Page 10 of 58

Marimile principale ce se supun reglementarilor normativelor amintite sunt:

nivelul de luminanta a suprafetei drumului sau iluminarea (dupa caz);


uniformitatea acestei luminante/iluminari;
iluminarea orbirii cauzate de sistemul de iluminat (orbire de incapacitate si de
disconfort).

Daca in cazul iluminarii cailor de circulatie, aspectele tehnico-economice sunt prioritare, in


asigurarea mediului confortabil luminos in cazul centrului comunei trebuie realizat un echilibru
intre mai multe aspecte dupa cum urmeaza:

Selectionarea unor aparate de iluminat cu performante bune dar care sa raspunda si


unei anumite cerinte estetice, pentru ca astfel sa se poata realiza o armonie intre
aspectul arhitectural si peisajul rural;
Iluminatul trebuie sa asigure securitatea pietonilor in raport cu vehiculele aflate in
miscare si la potentialele comportamente criminale;
Controlul iluminarii panourilor publicitare si al efectelor altor reflectoare prin
utilizarea unor surse de lumina adaptate si al pozitionarii acestora fata de traficul
rutier, in vederea evitarii distragerii atentiei participantilor la trafic si a armonizarii
culorilor reclamelor luminoase cu cele utilizate la iluminatul public;
Protejarea mediului contra poluarii luminoase;
Protejarea echipamentului contra actelor de vandalism;
Intretinerea facila a instalatiei.

Capitolul II. CALITATEA ECHIPAMENTELOR AFERENTE SIP CHINTENI,


Judetul Cluj
Calitatea aparatelor de iluminat si a surselor aferente este hotaratoare in realizarea unui iluminat
adecvat, ce influenteaza in mod direct parametrii luminotehnici ai solutiei ce urmeaza a fi
implementate precum si costurile ulterioare cu intretinerea sistemului de iluminat la parametri
minimali stabiliti.
Serviciul de iluminat public in localitatea CHINTENI, Judetul Cluj, se realizeaza prin
intermediul unei infrastructuri tehnico-edilitare specifice, numita in continuare Sistem de
iluminat public in localitatea CHINTENI, Judetul Cluj - SIP CHINTENI, Judetul Cluj.
In aceasta situatie trebuie aprobata calitatea minima admisa pentru echipamente aferente
SIP CHINTENI, Judetul Cluj
2.1. Aparat de iluminat, reprezentand aparatul ce serveste la distributia, filtrarea sau transmisia
luminii produse de la una sau mai multe lampi catre exterior, cuprinzand toate piesele necesare
pentru fixarea si protejarea lampilor si eventual, daca este necesar, circuitele auxiliare impreuna
cu dispozitivele de conectare la circuitul de alimentare.

Page 11 of 58

Aparatele de iluminat utilizate vor fi echipate cu lampi cu LED-uri si vor trebui sa evite
consumul inutil de energie electrica precum si poluarea luminoasa.
De asemenea, aparatele de iluminat vor fi alese tinandu-se seama de clasificarea retelelor de
circulatie (ex. rezidentiale, trafic rutier, centre de orase/comune/sate, comerciale).
Caracteristici tehnice recomandate pentru paratele de iluminat de 36W, 50W, 70W, 100W, 150W,
250W si LED-urile echivalente:
Etanseitate
- compartiment optic IP65
- compartiment aparataj IP43.
Nota: Se recomanda utilizarea aparatelor de iluminat cu IP66, tinand cont de costurile reduse cu
intretinerea ulterioara pe de o parte si cu realizarea constructiva a acestor aparate de iluminat in
conditii de performanta ridicata.
Trebuie sa se acorde o atentie sporita asupra alegerii corespunzatoare a aparatului de iluminat in
ceea ce priveste:

Constructie:
difuzor din policarbonat sau sticla termorezistenta; pentru difuzoarele din material
sintetic (ex. policarbonat) este important ca aceasta sa fie rezistente la radiatii UV,
pentru a asigura performante fotometrice pe intreaga durata de viata;
carcasa din materiale usoare tip poliamida, poliester armat cu fibra de sticla,
duraluminiu sau alte materiale cu proprietati mecanice si anticorozive similare.

Rezistenta la impact nu trebuie sa fie mai mica de 5J (IK 8), iar pentru aparatele de
iluminat de puteri scazute in cazul carora inaltimea de montaj este mai mica, este cu
atat mai importanta aceasta caracteristica cu cat expunerea la vandalism in acest caz
este mai ridicata (IK 10 = 20J).

Sistemul de prindere al aparatelor pe bratul suport sa permita montarea acestora


orizontal si vertical fata de axul bratului. Sistemul de prindere trebuie sa fie
omologat de producator.

Calitatea si fiabilitatea accesoriilor electrice este foarte importanta:


ignitere cu resetare pentru protejarea balastului la sfarsitul vietii lampii;
balast cu protectie termica:
accesoriile electrice sa fie montate pe o placa demontabila accesibila in partea
superioara a aparatului de iluminat. Aceasta permite o intretinere, o minimizare a
timpului de intretinere;
condensator cu protectie termica. Factor de putere 0,92 (acesta este factorul de
putere neutral, la care se raporteaza plata energiei reactive consumate);
aparatul de iluminat va fi echipat cu siguranta individuala in cazul in care se
pastreaza solutia alimentarii din reteaua aeriana.

2.2. Sursele/lampile utilizate performante tehnice

Page 12 of 58

1) In cazul lampilor cu LED-uri, se impune utilizarea surselor tubulare cu flux luminos sporit ce
asigura o eficienta fotometrica corespunzatoare si consideram aceasta caracteristica ca fiind o
cerinta standard.
In mod normal acestea ar trebui inlocuite la fiecare 3-4 ani (durata de viata economica), in scopul
mentinerii performantelor initiale si a minimizarii cheltuielilor de inlocuire.
Lampa 36W Na tubulara cu flux luminos sporit:
- eficacitate luminoasa 90 (lm/W);
- durata de viata 12.000 (h);
- flux luminos min. 3250 lm/W;
- soclu G13;
- temperatura de culoare min. 1950K;
- tensiune de alimentare 230V;
- functionare in orice pozitie.
Lampa 50W Na tubulara cu flux luminos sporit:
- eficacitate luminoasa 90 (lm/W);
- durata de viata 16.000 (h);
- flux luminos min. 5000 lm/W;
- soclu E27;
- temperatura de culoare min. 1950K;
- tensiune de alimentare 230V;
- functionare in orice pozitie.

Lampa 70W Na tubulara cu flux luminos sporit:


eficacitate luminoasa 90 (lm/W);
durata de viata 16.000 (h);
flux luminos min. 6000 lm/W;
soclu E27;
temperatura de culoare min. 1950K;
tensiune de alimentare 230V;
functionare in orice pozitie.

Lampa 100W Na tubulara cu flux luminos sporit:


eficacitate luminoasa 100 (lm/W);
durata de viata 24.000 (h);
flux luminos min. 10000 lm/W;
soclu E40;
temperatura de culoare min. 1950K;
tensiune de alimentare 230V;
functionare in orice pozitie.

Lampa 150W tubulara cu flux luminos sporit:


eficacitate luminoasa 110 (lm/W);
durata de viata 24.000 (h);
flux luminos min. 17000 lm/W;
soclu E40;
temperatura de culoare min. 1950K;
tensiune de alimentare 230V;
Page 13 of 58

functionare in orice pozitie.

Lampa 250W tubulara cu flux luminos sporit:


eficacitate luminosa 120 (lm/W);
durata de viata 24.000 (h);
flux luminos min. 30000 lm/W;
soclu E40;
temperatura de culoare min. 1950K;
tensiune de alimentare 230V;
functionare in orice pozitie.

Lampa de iluminat solar LED-uri

Sistemul este alcatuit din:


- panou fotovoltaic;
- charger;
- acumulator;
- invertor;
- sursa lumina;
- detector crepuscular;
- detector miscare;
- autonomie min. 10 ore/zi;
- durata viata 80.000 pentru sursa cu LED-uri.

Lampa de iluminat cu LED-uri


numar LED-uri 18
putere consumata pe sursa de lumina 12W
tensiune intrare 85-264 Vac;
frecventa retelei 47-63 Hz;
factor putere 0,97;
eficienta luminozitatii 80lm/W;
flux lampa: 4200 lm (Tj=60, Ta = 25);
temperatura de lucru: - 30C - +50C;
durata de viata > 50.000h;
led putere 1W;
carcasa aliaj aluminiu si PVC;
grad protectie IP 65.

2.3.Stalpi destinati in exclusivitate SIP CHINTENI, Judetul Cluj In zonele in care exista
iluminat public, stalpii de sustinere ai retelei vor fi reabilitati functie de gradul de uzura sau
inlocuiti, dupa caz.
Pentru solutiile de extindere si de modernizare se recomanda a fi utilizati stalpi metalici adaptati
zonei in care se va face reabilitarea, categoria arterei de circulatie considerate, distanta dintre
aparatele de iluminat alegandu-se in functie de inaltimea de montare a acestora, asigurandu-se
uniformitatea iluminatului conform normelor Uniunii Europene, astfel incat sa se reduca numarul
de stalpi/km, cu respectarea prevederilor din SR 13433.
Page 14 of 58

Amplasarea/pozitionarea aparatelor de iluminat pentru caile de circulatie auto se va determina


printr-o analiza care trebuie sa previna fenomenul de orbire.
In realizarea solutiilor de modernizare si extindere a iluminatului public in localitatea
CHINTENI, Judetul Cluj, consideram de maxima importanta, ca la acordarea delegarii
gestiunii prin concesionarea serviciului de iluminat public, firmele ofertante sa prezinte proiecte
luminotehnice rulate pe un program de calcul luminotehnic neutru, precum si detinerea
echipamentelor de masurare a parametrilor luminotehnici pe toate caile de circulatie (luxumetru,
luminantmetru, etc.)
Prin program neutru se intelege acel program luminotehnic creat de o
institutie neutra avand posibilitatea de a utiliza in calcule, caracteristicile
tehnice ale aparatelor de iluminat fabricate de diverse firme din domeniu.
Programul trebuie sa permita verificarea proiectelor pe aceeasi schema de
calcul, asigurandu-se astfel principiul egalitatii.

Capitolul III. Descrierea sistemului de iluminat public existent in localitatea CHINTENI,


Judetul Cluj
Starea generala a sistemului de iluminat public din localitatea CHINTENI, Judetul Cluj este
urmatoarea:
- retelele si echipamentele sunt foarte bune in proportie de 10%, bune 50% si cu un
grad inaintat de uzura 40%;
- costurile cu energia electrica sunt bune fata de eficienta luminoasa;
- costurile cu intretinere/mentinere sunt bune;
- se inregistreaza un numar mic de reclamatii si implicit de interventii, acestea se
incadreaza in limitele normale, indicate in anexa Regulamentului de Organizare si
Functionare, al Serviciului Public de Iluminat Public;
- distributia in teritoriu a punctelor luminoase este buna;
- distributia luminii este, in mare masura, conforma cu standardele in vigoare si nu
creeaza dificultati participantilor la trafic;
- aspectul nocturn al localitatii este bun, reusind sa puna in valoare elementele
arhitectonice, ornamental-peisagistice si personalitatea localitatii;
Referitor la zonele de risc sporit (intersectii, poduri, treceri la nivel), acestea sunt iluminate
corespunzator.
Date sintetice despre retelele de alimentare cu energie electrica se gasesc in tabelele de mai jos:
A. Retele electrice de joasa tensiune supraterane destinate iluminatului public
Lungime totala
Grad de uzura
Vechime
Tip retea
(km)
%
(ani)
Retea aeriana
63
30-40%
>20
Retea subterana

Page 15 of 58

B. Retele electrice de joasa tensiune subterane iluminatului public


Tip retea
Lungime totala
Grad de uzura
(km)
%
Nu exista-

Vechime
(ani)
-

C. Stalpi de sustinere a retelei, respectiv a corpurilor de iluminat, destinati iluminatului


public
Destinatie stalp
Inaltime (m)
Buc.
Iluminat stradal

8m

581

Iluminat ornamental (zone pietonale)

8m

D. Posturi de transformare terane sau subterane


In localitatea CHINTENI, Judetul Cluj exista __n_ posturi de transformare care alimenteaza
iluminatul public si nu necesita lucrari de reabilitare si adaugare de aparatura conexa, dupa caz,
E. Situatia separarilor din posturi pentru partea de distributie aferenta SIP CHINTENI,
Judetul Cluj
In localitatea CHINTENI, Judetul Cluj la aceasta data separarile se realizeaza din fondurile
Primariei localitatii CHINTENI, Judetul Cluj.
F. Modul de contorizare si tarifare in localitatea CHINTENI, Judetul Cluj.
Tariful practicat in localitatea CHINTENI, Judetul Cluj este de tip diferentiat noapte/zi, cu
energie reactiva, pe fiecare post.
G. Echipamente pentru iluminatul public: cantitati si caracteristici
In localitatea CHINTENI, Judetul Cluj exista in sistemul actual un numar de 581 puncte
luminoase instalate cu urmatoarea structura:
- aparate performante cu grad ridicat de protectie si cu eficacitate crescuta: 0 bucati
- aparate foarte vechi, depreciate care sunt mentinute in functiune cu eforturi
nejustificat de mari: 581 buc;
- aparate tip lampi cu mercur si lampi cu sodiu, care trebuie schimbate in totalitate
impreuna cu suportii si accesoriile aferente: 581 buc;
- aparate de iluminat ornamentale, in mare masura invechite, depreciate, uzate moral
si fizic: 12 buc;
- un numar redus de proiectoare destinate iluminatului de fatade sau statui: 0 buc
Page 16 of 58

O detaliere functionala este prezentata in tabelele urmatoare:


Aparate pentru iluminat/destinatie

Buc.

Stradale
Ornamentale (zone pietonale)
Lampadare
Total puncte luminoase in localitatea CHINTENI, Judetul Cluj

581
0
0
581

Aparate pentru iluminat/destinatie

Buc.

Vechimea aparatelor de iluminat (ani)Aparate de iluminat care necesita


inlocuire datorita vechimii si consumurilor ridicate
Stradale 5 -10 ani

Buc.

Ornamentale (zone pietonale) 30/20 de ani


Total puncte luminoase in localitatea CHINTENI, Judetul Cluj care
necesita inlocuire

0
581

581

Starea actualului sistem de iluminat public stradal din punct de vedere fizic, in localitatea
CHINTENI, Judetul Cluj.
Prin realizarea auditului actualului sistem de iluminat compus din aparate de iluminat, stalpi,
sisteme de prindere, atat din punct de vedere cantitativ cat si a calitatii partilor componente, in
special al gradului de uzura si a nivelului de intretinere, caracteristici care au fost evaluate la
nivel de observatie vizuala, a fost realizata o unei harta care contine informatii despre fiecare
punct luminos caruia i-au fost alocate urmatoarele atribute:
- localizarea pe strazi inclusiv spatierea intre stalpi;
- tipul si starea retelei;
- tip stalp;
- inaltime stalp;
- stare stalp;
- tip si lungime consola de prindere;
- tip aparat de iluminat;
- stare aparat de iluminat si nivel de intretinere;
- puterea si tipul lampii.
Reteaua de cabluri destinate iluminatului public este in proportie de 100 % retea aeriana (clasica
sau torsadata).
Majoritatea stalpilor pentru iluminat din Romania (si Comuna Chintrni nu face exceptie) au fost
alesi pe criterii pur economice si de aceea 100 % din totalul stalpilor identificati pe teren sunt
stalpi din beton.

Page 17 of 58

Din totalitatea stalpilor existenti, 581 sunt dotati cu corpuri de iluminat. Datorita utilizarii in
mare parte a stalpilor de tipul SE acestia se prezinta in general bine, fara a creea probleme
privind starea lor.
Tabel 1. Situatia stalpilor de iluminat
Tip stalpi

Inaltime

Cantitate (buc)

Stare

SE

8m

581

buna

Analiza datelor din teren s-a facut numai la nivel de observatie procentul de eroare al datelor
obtinute in teren de acest studiu este de cca. 10 - 15 %.
In Comuna Chinteni exista in prezent 502 aparate de iluminat stradale sau decorative.
Aparatele de iluminat existente, prezinta un grad avansat de uzura datorat atat materialelor din
care au fost realizate cat si datorita gradului mic de protectie contra patrunderii apei si prafului.
O mare problema la aceste aparate o reprezinta intretinerea lor, deoarece se pare ca nu s-au
realizat curatari exterioare periodice fapt care a dus la o murdarire accentuate pe exterior,
aparatele de iluminat sunt necorespunzatoare atat din punct de vedere al performantelor
luminotehnice cat si constructiv. O problema o constituie si proasta orientare a aparatelor si
iluminarea incorecta a unor zone de risc (treceri de pietoni).
Analiza situatiei actuale, necesitatea si oportunitatea promovarii investitiei
In Comuna Chinteni sistemul de iluminat actual contine pe langa aparate de iluminat stradale cu
lampi de mercur, al caror nivel de iluminare este scazut , o mare parte de aparate cu lampi de
sodiu dar fara proprietati optice reale.
Strazile au un iluminat realizat neomogen, care nu are la baza niciun fel de proiect, cu aparate de
iluminat dispuse haotic si care nu tin cont de clasa de drum sau de uniformitate.
Standardele de iluminat folosite in trecut (pana in anul 1996) sunt expirate si este de asteptat ca
in multe zone nivelul de iluminare sa fie de 4-5 ori mai redus decat prevad actualele standarde
aliniate la normativele internationale.
Este de atentionat faptul ca pe multe strazi modernizate nu s-au efectuat calcule luminotehnice si
ne confruntam cu o situatie de supradimensionare a iluminatului public care nu face altceva decat
sa creasca consumurile.
Coreland datele obtinute pe teren cu cele obtinute de la serviciile de specialitate observam ca
avem urmatoarea situatie privind puterea instalata la nivel de iluminat public, situatia referinduse la toate aparatele de iluminat instalate in intrega localitate si au fost grupate in functie de tipul
si puterea lor.
Consideratii privind alegerea surselor de lumina si a aparatelor de iluminat.

Page 18 of 58

Economisirea de energie electrica apare astazi tot mai frecvent in limbajul uzual, astfel incat a
devenit deja un cuvant inradacinat , al vietii cotidiene, deoarece astazi, cand pretul energiei
electrice devine cu fiecare zi tot mai ridicat, suntem nevoiti sa economisim energie in toate
activitatile. Acest lucru ar insemna ca diminuand pretentiile noastre indreptatite de confort sa
renuntam partial sau total la utilizarea unor instalatii. Solutia reala este insa cea de utilizare a
unor instalatii, echipamente eficiente din punct de vedere al consumului de energie electrica.
Referindu-ne la cazul concret al iluminatului public: este evident faptul ca nu se poate face
economie de energie, in asa fel incat sa periclitam siguranta publica si a circulatie , prin
intreruperi partiale sau totale.
In ce mod se poate economisi rational in iluminatul public?
Acest lucru trebuie avut in vedere in primul rand din faza de proiectare, sa se continuie apoi cu
lucrarile de executie si intretinere, si se refera la intregul reprezentat de instalatiile de iluminat
public dar si la sursele de lumina si aparatele de iluminat.
Prin proiectul de de modernizare a sistemului de iluminat public in Comuna Chinteni, se
urmareste realizarea urmatoarelor obiective:
- cresterea securitatii, sigurantei si confortului cetatenilor pe timp de noapte;
- diminuarea cheltuielilor reale de functionare a sistemului de iluminat public;
- reducerea consumului de energie electrica;
- reducerea cheltuielilor pentru mentinerea sistemului de ilumina ;
- realizarea unui sistem de iluminat coerent le scara intregii comune.
Atunci cand ne referim la reducerea consumului de energie, nu ne referim in mod strict la
reducerea fata de nivelul consumului actual, ci fata de nivelul consumului care ar fi necesar la
ora actuala daca iluminatul public ar functiona corespunzator.
Aparatele de iluminat existente sunt ineficiente din punct de vedere energetic dar si
luminotehnic. Este deosebit de importanta utilizarea unor tehnologii eficiente pentru reducerea
consumului de energie.
In consecinta, in prezent orice autoritate publica locala, care nu este indiferenta la cheltuielile de
functionare, va opta doar pentru aparate de iluminat cu grad de protectie ridicat, recomandat de
IP 65.
Este deosebit de important ca aparatele de iluminat utilizate sa fie cu performante optice si
mecanice ridicate. Astfel, se poate aduce nivelul iluminatului din Comuna Chinteni la nivel
international prin utilizarea unor puteri nominale scazute, folosindu-se corpuri de iluminat cu
LED de 30 W.
Aspectele tehnico economice ale proiectului de modernizare sunt:
-

mai multe corpuri inseamna o iluminare mai uniforma si pe o zona mai mare;

surse mai eficiente inseamna economie in timpul utilizarii chiar daca investitia este
mai mare;
- aspectul economic al corpurilor de iluminat si durata lor de viata;
- avand in vedere fiabilitatea redusa a vechilor corpuri de iluminat, acestea se vor
inlocui complet;
Reabilitarea si moderniarea sistemului de iluminat consta in urmatoarele lucrari :
- utilizarea retelei existente ;
Page 19 of 58

demontarea totala sau partiala a corpurilor vechi ;


montarea noilor corpuri de iluminat pe stalpii cu retea de pe strazile principale si
secundare in functie de situatia dorita ;

Descrierea constructiva, functionala si tehnologica


Pentru reabilitare iluminatului public sunt necesare urmatoarele lucrari:
- demontarea aparatelor de iluminat public stradal existente in locatiile mentionate;
Se demonteaza un numar de 581 bucati aparate.
- montarea aparatelor de iluminat public stradal, performante, complet echipate, in locul
celor demontate;
Se monteaza un numar de 581 bucati aparate de iluminat public stradal cu LED-uri
avand puterea de 30 W.
Solutii si descriere functionala tehnologica
Aducerea iluminatului stradal la valorile cantitative si calitative din prescriptiile nationale si
internationale in domeniu, cu diminuarea cheltuielilor reale de functionare a sistemului de
iluminat public, se realizeaza in modul cel mai ieftin si mai rapid prin:

Simpla inlocuire a aparatelor de iluminat existente cu unele performante , alese in


conformitate cu criteriile pe care le vom enumera mai jos;
Prin propunerea de aparate de iluminat performante, vor fi necesare cate 2 sau mai
multe aparate de iluminat pe un stalp, doar in cazuri izolate (intersectii mari, sensuri
giratorii sau acolo unde geometria cailor de circulatie impune acest lucru ca solutie
optima);
Inlocuirea sau adaptarea bratelor conform rezultatelor calculelor luminotehnice;
Pastrarea stalpilor si a carcaselor existente daca ele sunt in stare acceptabila;
Folosirea tuturor stalpilor ca suporti pentru noile aparate de iluminat daca
indeplinirea criteriilor de performanta conform categoriei de circulatie o impune.
Implementarea unui sistem automatizat de scadere a consumurilor prin reducerea
fluxului luminos intre anumite ore (perioada in care traflcul si prezenta pietonilor
sunt foarte scazute.)

Alegerea corespunzatoare a corpurilor de iluminat/aparatelor de iluminat joaca un rol important


in iluminatul urban si rural, atat din punct de vedere economic, cat si din punct de vedere estetic
si functional.
Aparatele de iluminat cu LED-uri au puteri de 30W si durata de functionare de 100.000 ore.
Aceste aparate de iluminat functioneaza la o tensiune de 220 V.
Situatia existenta a utilitatilor si analiza de consum
Tarifarea consumului de energie electrica la nivelul Comunei Chinteni se face conform tarifului
diferentiat noapte/zi lucru care ajuta foarte mult la limitarea cheltuielilor nejustificate numai in
cazul in care se utilizeaza contoare cu dublu tarif.
Din datele serviciului tehnic reiese faptul ca acest lucru s-a realizat in anii trecuti , moment in
care s-a obtinut o reducere semnificativa , insa cheltuielile cu energia sunt inca crescute deoarece
Page 20 of 58

o mare parte din aparatele de iluminat sunt foarte vechi si nu au in echipare condenstatori pentru
compensarea locala a factorului de putere. Lipsa compensarii duce la consum de energie reactiva,
contravaloarea lui fiind destul de ridicata.
A fost luata in calcul doua puteri medii de 36 W / si 100 w per lampa, raportata la bugetul
disponibil si la un cost mediu de 0,5 lei / kw.
Tabel 2. Consum actual de energie.

Nr.

Nr. lampi

Crt.

Putere lampi
actuala (W)

Putere instalata
lampi actuala

Consum
calculat

(W)

( KW)

Total cost
calculat
( ron)

155

36

5.580

24.440,40

13.442,22

426

100

42.600

186.588,00

102.623,40

Total

581

48.180

211.028,40

116.065,62

Tabel 6. Consum actual de energie la un numar de 4380 ore de functionare/an si 581 corpuri de
iluminat.

Tabel 7. Consum anual estimat de energie la un numar de 4380 ore de functionare/an si 581
corpuri de iluminat.

Nr.
Crt.

Nr. lampi

Putere
lampi noi
LED-uri

Putere
Consum calculat
instalata
previzionat
lampi
Page 21 of 58

Total cost
calculat

(W)

previzionata

( kW )

(W)

previzionat
( lei )

155

12

1.860

8.146,80

4.073,40

426

30

12.780

55.976,40

27,988,20

Total

1171

14.640

64.123,20

32.061,60

Economie totala energie = 146.905,2 KW/ an fara pierderi de balast si alte pierderi.
In tabelele de mai sus se poate observa consumul estimat la un numar de ore de functionare de
4380/an iar iluminatul festiv si cel arhitectural nu au fost luate in calcul.
Costurile facturii de energie electrica dupa implementare proiectului de modernizare
Investitia consta in inlocuirea sistemului de iluminat existent in vederea eficientizarii consumului
energetic.
Se vor schimba sistemele de iluminat actuale, cu sisteme de iluminat care consuma cca. 40% din
valorile existente initial.
Prin schimbarea sistemului de iluminat se realizeaza o economie in buget de cca. 60%, economie
care poate reprezenta rata aferenta unui credit, realizata pentru investitia respectiva.
Proiectul se refera la cei 60 % economisiti si pe care ii putem directiona catre o investitie
financiara .
Valorile de credit care pot fi accesate in functie de bugetul de iluminat au fost calculate in functie
de perioada de rambursare si se prezinta astfel:
- in urma calculelor, pentru o investitie care se refera strict la schimbarea elementelor de
iluminat, fara a fi nevoie de schimbari la liniile electrice sau la sistemul electric, rambursarea in 6
ani este una acoperitoare.

Page 22 of 58

Concluziile evaluarii impactului asupra mediului


Lucrarile din prezenta documentatie nu afecteaza institutiile publice, caile de transport, sau
sanatatea populatiei. Se va respecta regimul combustibililor si al deseurilor; se va pastra
curatenia la locul de munca; organizarea de santier se va amenaja astfel incat sa nu afecteze zona
si se va dezafecta total dupa terminarea lucrarii.
Lucrarea nu afecteaza calitatea apelor si a aerului, a subsolului, nu afecteaza ecosistemele
terestre si acvatice. Instalatiile electrice proiectate fiind cel mult egala cu 20 KV, nu produc
radiatii electromagnetice semnificative, zgomotul produs viitoarele instalatii electrice va fi sub
nivelul minim admis.
Luand in calcul toate aceste considerente, noua instalatie nu afecteaza mediul.
Durata de realizare si etapele principale pentru modernizarea sistemului de iluminat public al
localitatii Chinteni
Durata estimata a realizarii investitiei efective, adica lucrarile de proiectare tehnica, avizare si
constructii-montaj, se estimeaza ca fiind cuprinsa intre 3 5 luni de la semnarea contractului.
Lucrarile care se executa sunt urmatoarele:
-

luarea masurilor ce se impun pentru realizarea delimitarilor in zonele de lucru si


semnalizarea acestora;
inlocuirea stalpilor in cazurile in care cei vechi nu corespund
demontare corpurilor de iluminat vechi;
demontarea consolelor de sustinere a corpurilor de iluminat vechi, acolo unde este
necesar
montarea consolelor noi de sustinere a corpurilor de iluminat;
montarea corpurilor de iluminat noi;

Capitolul IV. INDICATORI DE PERFORMANTA


Indicatorii de performanta stabilesc conditiile ce trebuie respectate de operatorii serviciului de
iluminat public in asigurarea serviciului. Indicatorii de performanta asigura conditiile pe care
trebuie sa le indeplineaca seviciul de iluminat public, avandu-se in vedere:
a) continuitatea din punct de vedere cantitativ si calitativ;
b) adaptarile la cerintele concrete, diferentiate in timp si spatiu ale comunitatii locale;
c) satisfacerea judicioasa, echitabila si nepreferentiala a tuturor membrilor comunitatii
locale, in calitatea lor de utilizatori ai serviciului;
d) administrarea si gestionarea serviciului in interesul comunitatii locale;
Page 23 of 58

e) respectarea reglementarilor specifice in domeniul transportului, distributiei si


utilizarii energiei electrice;
f) respectarea standardelor minimale privind iluminatul public, prevazute de normele
nationale in acest domeniu;
g) scaderea infractionalitatii.
In vederea urmaririi si respectarii indicatorilor de performanta, operatorul trebuie sa asigure:
a)
b)
c)
d)
e)

gestiunea serviciului de iluminat public, conform prevederilor contractuale;


evidenta utilizatorilor, altii decat comunitatea locala;
inregistrarea activitatilor privind citirea echipamentelor de masurare;
facturarea si incasarea contravalorii serviciilor efectuate;
inregistrarea reclamatiilor si sezizarilor utilizatorilor, organelor de politie, gardienilor
publici si solutionarea acestora;
f) accesul neingradit al autoritatii administratiei publice locale, in conformitate cu
competentele si atributiile legale ce le revin, la informatiile necesare stabilirii:
modului de respectare si indeplinire a obligatiilor contractuale asumate;
calitatii si eficientei serviciilor prestate la nivelul indicatorilor de performanta
stabiliti in contractul de delegare a gestiunii si ai regulamentului de serviciu;
modul de administrare, exploatare, conservare si mentinere in functiune,
dezvoltare si sau modernizare a sistemelor publice de iluminat din infrastructura
edilitar-urbana incredintata prin contractul de delegare a gestiunii;
stadiul de realizare a investitiilor;
modul de respectare a parametrilor ceruti prin prescriptiile tehnice si a normelor
metodologice.
In vederea evaluarii performantelor ce trebuie indeplinite de operatori in procesul de reabilitare
al SIP CHINTENI, Judetul Cluj, este necesara introducerea urmatorilor indicatori de
performanta generali si garantati.
4.1. Indicatori de performanta generali
Timpul de rezolvare al sesizarilor pentru elementele SIP CHINTENI, Judetul Cluj:
a) a = 24h, pentru echipamentele SIP CHINTENI, Judetul Cluj
b) b = 48h, pentru retele de alimentare.
Numarul aprinderilor:
a)
b)

In afara programului normal de functionare fara acordul utilizatorului, a = 0;


Accidentale in afara programului normal de functionare.

4.2. Indicatori de performanta garantati


Calitatea serviciilor prestate/reabilitate:
a) numarul de sesizari privind echipamentele nefunctionale, pe tipuri de iluminat
stradal, pietonal, ornamental, din numarul total de echipamente in functiune a<5% .
b) nivelul de luminanta/iluminare medie mentinuta pe categoria caii de circulatie dupa
efectuarea reabilitatii in conformitate cu prescriptiile SR13433.
Page 24 of 58

c) uniformitatea generala a luminantei/iluminarii mentinuta in urma reabilitarii/pe


fiecare categorie a caii de circulatie in conformitate cu prescriptiile SR13433.
d) controlul limitarii orbirii T.I.- cauzat de sistemul de iluminat, dupa reabilitare prin
incadrarea in prescriptiile SR13433.
e) timpul mediu de rezolvare al sesizarilor privind echipamentele defecte aferente
SIPMS e<24h.
f) timpul mediu de rezolvare al sesizarilor privind defectele la reteaua de alimentare cu
energie electrica: f<48.
Indicatorii se vor monitoriza dupa modernizare, mentinerea lor in timp se realizeaza prin
programul de intretinere adoptat, care ar trebui sa fie impus de catre Administratia Publica
Locala, pentru a se obtine oferte echivalente.

Capitolul V. MODALITATEA DE ACORDARE A GESTIUNII DELEGATE


AVUTE IN VEDERE
Serviciile de iluminat public se organizeaza si functioneaza in conformitate cu respectarea
principiilor stabilite de Legea nr. 51/2006 privind serviciile comunitare de utilitati publice si
Legea nr. 230/2006 a serviciilor de iluminat public, trebuind sa asigure satisfacerea urmatoarelor
cerinte:
ridicarea gradului de civilizatie;
a confortului si a calitatii vietii;
cresterea gradului de securitate individuala si colectiva in cadrul colectivitatii locale,
inclusiv asigurarea sigurantei circulatiei rutiere si pietonale.
In cazul gestiunii delegate, autoritatile administratiei publice locale incheie un contract de
delegare a gestiunii pentru realizarea unui serviciu performant prin intermediul unui economic
autorizat, denumit Operator.
Serviciul de iluminat public face parte din sfera serviciilor publice de gospodarie comunala aflate
sub coordonarea autoritatii nationale de reglementare (ANRSC) si in consecinta, operatorii vor fi
atestati de catre aceasta.
Delegarea gestiunii serviciului de iluminat public prin concesionare catre operatori
atestati se va face in conditii de transparenta, prin licitatie publica organizata in conditiile legii.
Operatorii care vor participa la licitatia organizata pentru atribuirea contractului de
concesionare, vor trebui sa faca dovada experientei si capacitatii tehnice, financiare si
operationale in gestionarea unor servicii similare, a bonitatii si capacitatii tehnice, financiare de a
raspunde la cerintele specifice ce vor fi prevazute in caietul de sarcini si sa prezinte garantii de
participare in conformitate cu documentele licitatiei, ce vor fi aprobate de Consiliul local al
comunei CHINTENI, Judetul Cluj
Criteriile care vor sta la baza selectiei pentru concesionare vor fi, in conditiile legii
urmatoarele:
1.

Pretul ofertei

8%
Page 25 of 58

Descriere: Redeventa, ofertata ca procent din valoarea anuala a serviciilor de


mentinere-intretinere, a lucrarilor de reabilitare-extindere si a serviciilor de iluminat
ornamental-festiv
Algoritm de calcul: Pentru redeventa cea mai mare se acorda 8 de procente. Pentru o
valoare mai mica al redeventei, procentul se calculeaza astfel: Pr=(Rn/Rm) x N; Rm
procent maxim ofertat al redeventei Rn redeventa propusa de ofertantul n N = 8
(pct. maxim).
2. Termen de executie
20 %
Descriere: Descriere: Bn= (Tmin /Tn) x 20,Bn=pct. ofertei. n pt fact de eval B ,Tmin=t
de exec. min propus, luni,Tn=t. exec ofertant n, luni,20=pct. max -Pragul minim pentru
termenul de executie a lucrarilor, conform declaratiei in acest sens a proiectantului,
este: 3 luni, pentru orice durata mai mica decat pragul minim, punctajul acordat este de
0 puncte (nu va fi punctata suplimentar). Pragul maxim pentru termenul de executie a
lucrarilor este de 12 luni; pentru orice durata mai mare decat pragul maxim, oferta va fi
declarata neconforma. - Termenul de executie declarat trebuie sa fie real si sa poata fi
sustinut si argumentat de ofertant n cazul n care Aut. Contract va solicita clarificari. n
cazul n care per. de exec. declarata este mult sub cea eval. real iar ofertantul nu va
avea capacit. sa demonstreze si sa argumenteze realizarea lucrarilor n perioada
declarata, Aut. Contract si rezerva dreptul de a descalif ofe. respectiva
Algoritm de calcul:
3. Costuri Mentenanta
16 %
Descriere: Costuri Mentenanta
Algoritm de calcul: Pentru tariful cel mai mic, ofertat pentru operatiunile prevazute in
anexa nr.1, se acorda 16 de procente. Pentru celelate tarife, procentul acordat se
calculeaza astfel: Pt=(Vm/Vn) x N Vm valoare minima tarif Vn valoare tarif
ofertant n N = 16 (pct. maxim). Se va lua in calcule tariful per total pentru toate
activitatile incluse in anexa 1.
4. Costuri Lucrari de reabilitare-extindere (investitii)
56 %
Descriere: Costuri Lucrari de reabilitare-extindere (investitii)
Algoritm de calcul: Pentru tariful cel mai mic, ofertat pentru operatiunile prevazute in
anexa nr.1, se acorda 56 de procente. Pentru celelate tarife, procentul acordat se
calculeaza astfel: Pt=(Vm/Vn) x N Vm valoare minima tarif Vn valoare tarif
ofertant n N = 56 (pct. maxim). Se va lua in calcule tariful per total pentru toate
activitatile incluse in anexa 1.

Operatorul selectionat in urma licitatiei publice trebuie sa respecte urmatoarele conditii:

continuitatea din punct de vedere cantitativ si calitativ;

adaptabilitatea la cerintele concrete, diferentiate in timp si spatiu, ale comunitatii


locale;
satisfacerea judicioasa, echitabila si nepreferentiala a tuturor membrilor comunitatii
locale, in calitatea lor de utilizatori ai serviciului;
administrarea si gestionarea serviciului in interesul comunitatilor locale;
Page 26 of 58

respectarea reglementarilor specifice in vogoare din domeniul transportului,


distribuitiei si utilizarii energiei electrice;
respectarea standardelor minimale privind iluminatul public, prevazute de normele
interne si de cele ale Uniunii Europene in acest domeniu.

Scopul sistemului de iluminat public al Localitatii Chinteni este de a satisfaceurmtoarele


cerinte de utilitate publica:
ridicarea gradului de civilizatie, a confortului si a calitatii vietii;
cresterea gradului de securitate individuala si colectiva in cadrul comunitatii locale;
asigurarea sigurantei circulatiei rutiere si pietonale;
punerea in valoare, printr-un iluminat adecvat, a patrimoniului arhitectural si
peisagistic al
localitatii;
realizarea unei infrastructuri edilitare moderne si coerente, ca baza a dezvoltarii
economico-sociale a comunitatii din Chinteni;
functionarea si exploatarea n conditii de siguranta, rentabilitate si eficienta
economica a
infrastructurii aferente serviciului
garantarea permanentei in functionarea iluminatului public;
durata contractului este de 15 ani;
Prin delegarea Serviciului de iluminat public se va urmari realizarea unui raport calitate /cost cat
mai bun pe intreaga durata de viata a sistemului de iluminat.
Structura si nivelul tarifelor practicate vor reflecta costul efectiv al prestatiei si vor fi in
conformitate cu prevederile legale.
Conditiile de exploatare. Scopul contractului este de a realiza un sistem modern si eficient de
iluminat public care s corespund cerintelor normelor internationale, in paralel cu optimizarea
consumurilor energetice. Prin aceast contract se urmareste:

Garantarea dreptului cetatenilor din Localitatea Chinteni la un spatiu public de


calitate
Modernizarea, extinderea sistemului de iluminat si a echipamentelor ce deservesc
sistemul de iluminat, bazate pe o proiectare si o executie care sa asigure calitatea,
garantia, eficienta economica si exploatarea optima a intregului sistem si optimizarea
consumului de energie electrica.
Garantarea indicatorilor de performanta luminotehnica proiectati, urmare a lucrarilor
de modernizare si extindere executate
Intretinerea si mentinerea n functiune a sistemului de iluminat public la parametrii
proiectati
Asumarea si garantarea optimizarii consumului de energie electric.
Garantarea permanentei in functionare a iluminatului public.

Page 27 of 58

Iluminatul public cuprinde: iluminatul: cailor de circulatie rutiera, pietonal, arhitectural,


ornamental din parcuri, parcari si iluminatul ornamental festiv.
Caracteristicile tehnice ale echipamentelor utilizate
Pentru iluminatul rutier proiectarea sistemului de iluminat trebuie sa garanteze atingerea
urmatoarelor obiective:
asigurarea nivelurilor luminotehnice care sa aiba valori egale sau superioare celor
reglementate de standardele nationale.
asigurarea unui nivel minim al consumului de energie electrica, in conditiile
indeplinirii tuturor cerintelor, prin urmatoarele mijloace :
Surse de lumina eficiente ;
Aparate de iluminat cu randament mare si costuri de mentenanta redusa, cu grad mare de
protectie si cu caracteristici optice deosebite;
Componentele sistemului de iluminat vor fi executate in conformitate cu standardele in
vigoare si vor avea certificate de conformitate
Un aspect deosebit de important in vederea aprecierii solutiei tehnice propuse va fi puterea
electrica instalata a aparatelor de iluminat utilizate in proiectarea si realizarea sistemelor de
iluminat cerute. Obligatoriu aceasta va fi calculata de fiecare ofertant.
CALCULE LUMINOTEHNICE
La elaborarea proiectelor luminotehnice se vor avea in vedere si urmatoarele :
in calcule se va folosi un factor de mentinere (MF) de 0,85, care tine cont de factorul de
mentinere al aparatului de iluminat (LMF=0,94) si factorul de mentinere a fluxului
luminos al lampii (LLMF=0,90) - MF = LLMF x LMF
factorii de mentinere solicitati corespund unui ciclu de intretinere de 3ani a sistemului de
iluminat (acest lucru presupune inclusiv efectuarea de operatii de curatare a sistemului
optic a aparatelor de iluminat).
in calculele luminotehnice efectuate pentru oferta pe strazi martor se va considera carosabil
de tip R2. In proiectele luminotehnice pe care le va intocmi ofertantul castigator, tipul
carosabilului va fi ales functie de situatia din teren. Pentru lucrarile de amenajare urbana,
deoarece in prezent se utilizeaza diferite tipuri de pavaje, ofertantul castigator trebuie sa-si
determine singur coeficientii de reflexie a acestora, astfel incat la monitorizarea rezultatelor
reflexia pavimentelor sa nu constituie o scuza pentru rezultatele necorespunzatoare.
calculele luminotehnice se efectueaza in conformitate cu prevederile standardului SREN
13201
pentru calculul martor al unei treceri de pietoni aparatele de iluminat sunt dispuse in
pozitie standard (transversal pe axul caii de circulatie) si se vor calcula parametrii
luminotehnici conform specificatiilor din anexa 1.
calculele luminotehnice se vor efectua fie cu un program neutru recunoscut de catre
CIE (Comisia Internanional de Iluminat), fie cu un program de calcul certificat de un
organism internanional sau national acreditat CIE
OFERTA TEHNICA va contine :
a) Evaluare energetica a solutiei propuse.
b) Performantele aparatelor de iluminat (IP, IK, curbele fotometrice, etc) si a celorlalte materiale
utilizate (stalpi, console, sisteme de prindere, cabluri, conductori, cleme, sigurante), demonstrata
Page 28 of 58

prin descrierea tehnica a acestora si prezentarea de certificate de conformitate, eliberate de


laboratoare acreditate si de avize MLPTL/MLPAT pentru console si sisteme de prindere.
c) Descrierea solutiilor tehnice propuse si a parametrilor luminotehnici obtinuti pe fiecare tip de
strada (clasa de iluminat) in urma modernizarii sistemului de iluminat, mentionadu-se aspectele
calitative si cantitative. Prezentarea calculului prin proiecte luminotehnice si descrierea
programelor luminotehnice utilizate. Prezentarea a calculelor luminotehnice pentru configuratiile
martor, tratarea speciala a zonelor de risc: intersectii, treceri de pietoni (anexa 1).
d) Modalitatea de determinare a parametrilor descrisi (capabilitatea determinarii caracteristicilor
sistemului de iluminat public cu mijloace de masura specifice, verificate metrologic precum si
capabilitatea determinarii caracteristicilor fotometrice ale aparatelor de iluminat). Descrierea
echipamentului propriu de determinare a reflexiei suprafetelor carosabile si a modului cum pot
transcrie rezultatul in programul de calcul.
OFERTA COMERCIALA se va realiza in urma centralizarii datelor din oferta tehnica si va
cuprinde :
VALOAREA ABONAMENTULUI LUNAR pe care beneficiarul il va plati pentru
modernizarea si intretinerea sistemului de iluminat public pentru cele puncte luminoase.
La stabilirea ofertei comerciale se vor utiliza numai produsele (aparate de iluminat complet
echipate, brate si sistem de fixare) rezultate din oferta tehnic.
Abonamentul va contine urmtoarele operatii si materiale:
Aparate de iluminat complet echipate inclusiv lampi conform ofertei tehnice
Brate noi si sisteme de fixare pe stalpi existenti conform ofertei tehnice unde este cazul
Racord de la reteaua existenta (inclusiv cleme)
Operatii de demontare aparate de iluminat si brate existente
Transport si depozitare materiale recuperate
Operatii de montare aparate de iluminat si brate noi
Operatii de intretinere conform ofertei tehnice, inclusiv infiintarea unui dispecerat si
monitorizarea sistemului de iluminat.
Audit cantitativ si calitativ
Proiectare luminotehnica
Realizarea bazei de date informatice a noului sistem de iluminat, avand ca suport
programul AutoCAD, de la AutoDESK
dispecerat

B EXTINDERI
Oferta pentru lucrari de extindere a iluminatului public stradal se intocmeste pe baza de tarife conform
tabelului urmator:
Nr.
Denumire lucrare
U.M.
Crt.
1
Pozare cablu torsadat pe stalpi existenti TYIR 3x16+50 OL-Al, inclusiv cleme de m
intindere si sustinere si bratari pentru acestea
2
Pozare cablu torsadat pe stalpi existenti TYIR 3x25+50 OL-Al inclusiv cleme de m

Page 29 of 58

3
4
5
6
7
8
9

10

11
12

13

14
15

16

17
18

19

intindere si sustinere si bratari pentru acestea


Pozare cablu torsadat pe stalpi existenti TYIR 3x35+50 OL-Al inclusiv cleme de
intindere si sustinere si bratari pentru acestea
Pozare cablu torsadat pe stalpi existenti TYIR 2x16+50 OL-Al inclusiv cleme de
intindere si sustinere si bratari pentru acestea
Pozare cablu torsadat pe stalpi existenti TYIR 2x25+50 OL-Al inclusiv cleme de
intindere si sustinere si bratari pentru acestea
Pozare cablu torsadat pe stalpi existenti TYIR 1x16 +1x10 OL-Al inclusiv cleme
de intindere si sustinere si bratari pentru acestea
Pozare cablu torsadat pe stalpi existenti TYIR 1x16+1x25 Ol-Al inclusiv cleme
de prindere si sustinere si bratari pentru acestea
Pozare cablu armat ACYAbY 4x35 in sant sapat in spatiu verde inclusiv sapatura,
asternere strat de nisip, umplutura compactata si refacere strat vegetal
Pozare cablu armat ACYAbY 4x35 in sant sapat in carosabil beton inclusiv taierea si
spargerea betonului, inlaturarea betonului spart si transportul acestuia la rampa de
gunoi, saparea santului, pozarea tubului de protectie, umplutura compactata si
refacere strat de beton
Pozare cablu armat ACYAbY 4x35 in sant sapat in carosabil asfalt inclusiv taierea si
spargerea asfaltului, inlaturarea asfaltului spart si transportul acestuia la rampa de
gunoi, saparea santului, pozarea tubului de protectie din polietilena in strat de beton,
umplutura stratificata compactata si refacere strat de asfalt carosabil
Pozare cablu armat ACYAbY 4x25 in sant sapat in spatiu verde inclusiv sapatura,
asternere strat de nisip, umplutura compactata si refacere strat vegetal
Pozare cablu armat ACYAbY 4x25 in sant sapat in carosabil beton inclusiv taierea si
spargerea betonului, inlaturarea betonului spart si transportul acestuia la rampa de
gunoi, saparea santului, pozarea tubului de protectie, umplutura compactata si
refacere strat de beton
Pozare cablu armat ACYAbY 4x25 in sant sapat in carosabil asfalt inclusiv taierea si
spargerea asfaltului, inlaturarea asfaltului spart si transportul acestuia la rampa de
gunoi, saparea santului, pozarea tubului de protectie din polietilena in strat de beton,
umplutura stratificata compactata si refacere strat de asfalt carosabil
Pozare cablu armat ACYAbY 4x16 in sant sapat in spatiu verde inclusiv sapatura,
asternere strat de nisip, umplutura compactata si refacere strat vegetal
Pozare cablu armat ACYAbY 4x16 in sant sapat in carosabil beton inclusiv taierea si
spargerea betonului, inlaturarea betonului spart si transportul acestuia la rampa de
gunoi, saparea santului, pozarea tubului de protectie, umplutura compactata si
refacere strat de beton
Pozare cablu armat ACYAbY 4x16 in sant sapat in carosabil asfalt inclusiv taierea si
spargerea asfaltului, inlaturarea asfaltului spart si transportul acestuia la rampa de
gunoi, saparea santului, pozarea tubului de protectie din polietilena in strat de beton,
umplutura stratificata compactata si refacere strat de asfalt carosabil
Pozare cablu armat ACYAbY 4x10 in sant sapat in spatiu verde inclusiv sapatura,
asternere strat de nisip, umplutura compactata si refacere strat vegetal
Pozare cablu armat ACYAbY 4x10 in sant sapat in carosabil beton inclusiv taierea si
spargerea betonului, inlaturarea betonului spart si transportul acestuia la rampa de
gunoi, saparea santului, pozarea tubului de protectie, umplutura compactata si
refacere strat de beton
Pozare cablu armat ACYAbY 4x10 in sant sapat in carosabil asfalt inclusiv taierea si
spargerea asfaltului, inlaturarea asfaltului spart si transportul acestuia la rampa de
gunoi, saparea santului, pozarea tubului de protectie din polietilena in strat de beton,

Page 30 of 58

m
m
m
m
m
m
m

m
m

m
m

m
m

20
21

22

23
24

25

26
27

28

29
30

31

32
33
34
35
36

umplutura stratificata compactata si refacere strat de asfalt carosabil


Pozare cablu armat CYAbY 4x35 in sant sapat in spatiu verde inclusiv sapatura,
asternere strat de nisip, umplutura compactata si refacere strat vegetal
Pozare cablu armat CYAbY 4x35 in sant sapat in carosabil beton inclusiv taierea si
spargerea betonului, inlaturarea betonului spart si transportul acestuia la rampa de
gunoi, saparea santului, pozarea tubului de protectie, umplutura compactata si
refacere strat de beton
Pozare cablu armat CYAbY 4x35 in sant sapat in carosabil asfalt inclusiv taierea si
spargerea asfaltului, inlaturarea asfaltului spart si transportul acestuia la rampa de
gunoi, saparea santului, pozarea tubului de protectie din polietilena in strat de beton,
umplutura stratificata compactata si refacere strat de asfalt carosabil
Pozare cablu armat CYAbY 4x25 in sant sapat in spatiu verde inclusiv sapatura,
asternere strat de nisip, umplutura compactata si refacere strat vegetal
Pozare cablu armat CYAbY 4x25 in sant sapat in carosabil beton inclusive taierea si
spargerea betonului, inlaturarea betonului spart si transportul acestuia la rampa de
gunoi, saparea santului, pozarea tubului de protectie, umplutura compactata si
refacere strat de beton
Pozare cablu armat CYAbY 4x25 in sant sapat in carosabil asfalt inclusive taierea si
spargerea asfaltului, inlaturarea asfaltului spart si transportul acestuia la rampa de
gunoi, saparea santului, pozarea tubului de protectie din polietilena in strat de beton,
umplutura stratificata compactata si refacere strat de asfalt carosabil
Pozare cablu armat CYAbY 4x16 in sant sapat in spatiu verde inclusive sapatura,
asternere strat de nisip, umplutura compactata si refacere strat vegetal
Pozare cablu armat CYAbY 4x16 in sant sapat in carosabil beton inclusive taierea si
spargerea betonului, inlaturarea betonului spart si transportul acestuia la rampa de
gunoi, saparea santului, pozarea tubului de protectie, umplutura compactata si
refacere strat de beton
Pozare cablu armat CYAbY 4x16 in sant sapat in carosabil asfalt inclusive taierea si
spargerea asfaltului, inlaturarea asfaltului spart si transportul acestuia la rampa de
gunoi, saparea santului, pozarea tubului de protectie din polietilena in strat de beton,
umplutura stratificata compactata si refacere strat de asfalt carosabil
Pozare cablu armat CYAbY 4x10 in sant sapat in spatiu verde inclusive sapatura,
asternere strat de nisip, umplutura compactata si refacere strat vegetal
Pozare cablu armat CYAbY 4x10 in sant sapat in carosabil beton inclusive taierea si
spargerea betonului, inlaturarea betonului spart si transportul acestuia la rampa de
gunoi, saparea santului, pozarea tubului de protectie, umplutura compactata si
refacere strat de beton
Pozare cablu armat CYAbY 4x10 in sant sapat in carosabil asfalt inclusive taierea si
spargerea asfaltului, inlaturarea asfaltului spart si transportul acestuia la rampa de
gunoi, saparea santului, pozarea tubului de protectie din polietilena in strat de beton,
umplutura stratificata compactata si refacere strat de asfalt carosabil
Platbanda OL Zn 40x4 pentru priza de pamant liniara pozata in sant existent
Platbanda OL Zn 30x3 pentru priza de pamant liniara pozata in sant existent
Pozare cablu CYY 3x2.5 in stalp pentru alimentare aparat de iluminat
Pozare cablu CYY 4x10 in sant sapat in spatiu verde inclusiv sapatura, asternere strat
de nisip pozare tub de protectie din polietilena, umplutura compactata si refacere strat
vegetal
Pozare cablu CYY 4x10 in sant sapat in carosabil beton inclusiv taierea si spargerea
betonului, inlaturarea betonului spart si transportul acestuia la rampa de gunoi,
saparea santului, pozarea tubului de protectie din polietilena, umplutura compactata si

Page 31 of 58

m
m
m

m
m

m
m

m
m

m
m
m
m
m

37

38
39

40

41
42

43

44
45

46

47
48
49
50
51

refacere strat de beton


Pozare cablu CYY 4x10 in sant sapat in carosabil asfalt inclusiv taierea si spargerea
asfaltului, inlaturarea asfaltului spart si transportul acestuia la rampa de gunoi,
saparea santului, pozarea tubului de protectie din polietilena in strat de beton,
umplutura stratificata compactata si refacere strat de asfalt carosabil
Pozare cablu CYY 4x16 in sant sapat in spatiu verde inclusiv sapatura, asternere strat
de nisip pozare tub de protectie din polietilena, umplutura compactata si refacere strat
vegetal
Pozare cablu CYY 4x16 in sant sapat in carosabil beton inclusiv taierea si spargerea
betonului, inlaturarea betonului spart si transportul acestuia la rampa de gunoi,
saparea santului, pozarea tubului de protectie din polietilena, umplutura compactata si
refacere strat de beton
Pozare cablu CYY 4x16 in sant sapat in carosabil asfalt inclusiv taierea si spargerea
asfaltului, inlaturarea asfaltului spart si transportul acestuia la rampa de gunoi,
saparea santului, pozarea tubului de protectie din polietilena in strat de beton,
umplutura stratificata compactata si refacere strat de asfalt carosabil
Pozare cablu CYY 4x25 in sant sapat in spatiu verde inclusiv sapatura, asternere strat
de nisip pozare tub de protectie din polietilena, umplutura compactata si refacere strat
vegetal
Pozare cablu CYY 4x25 in sant sapat in carosabil beton inclusiv taierea si spargerea
betonului, inlaturarea betonului spart si transportul acestuia la rampa de gunoi,
saparea santului, pozarea tubului de protectie din polietilena, umplutura compactata si
refacere strat de beton
Pozare cablu CYY 4x25 in sant sapat in carosabil asfalt inclusiv taierea si spargerea
asfaltului, inlaturarea asfaltului spart si transportul acestuia la rampa de gunoi,
saparea santului, pozarea tubului de protectie din polietilena in strat de beton,
umplutura stratificata compactata si refacere strat de asfalt carosabil
Pozare cablu CYY 4x35 in sant sapat in spatiu verde inclusiv sapatura, asternere strat
de nisip pozare tub de protectie din polietilena, umplutura compactata si refacere strat
vegetal
Pozare cablu CYY 4x35 in sant sapat in carosabil beton inclusiv taierea si
spargerea betonului, inlaturarea betonului spart si transportul acestuia la rampa
de gunoi, saparea santului, pozarea tubului de protectie din polietilena,
umplutura compactata si refacere strat de beton
Pozare cablu CYY 4x35 in sant sapat in carosabil asfalt inclusiv taierea si spargerea
asfaltului, inlaturarea asfaltului spart si transportul acestuia la rampa de gunoi,
saparea santului, pozarea tubului de protectie din polietilena in strat de beton,
umplutura stratificata compactata si refacere strat de asfalt carosabil
Foraj Dirijat cu diametru de pana la 110 mm inclusiv montare in gaura forata a
tubului de protectie din polietilena
Demontare aparat de iluminat montat in varful stalpului sau pe brat de sustinere
(carja), fara demontarea carjei, pana la o inaltime de 6 m, inclusiv transport si
depozitare separata aparat de ilum. lampi, componente electrice
Demontare aparat de iluminat montat in varful stalpului sau pe brat de sustinere
(carja), fara demontarea carjei, pana la o inaltime de 8 m, inclusiv transport si
depozitare separata aparat de ilum. lampi, componente electrice
Demontare aparat de iluminat montat in varful stalpului sau pe brat de sustinere
(carja), fara demontarea carjei, pana la o inaltime de 10 m, inclusiv transport si
depozitare separata aparat de ilum. lampi, componente electrice
Demontare aparat de iluminat montat in varful stalpului sau pe brat de sustinere

Page 32 of 58

m
m
m

m
m

m
m

m
buc
buc
buc
buc

52
53
54
55
56
57
58
59
60
61
62
63
64
65
66
67
68
69
70
71
72
73
74
75

(carja), fara demontarea carjei, pana la o inaltime de 12 m, inclusiv transport si


depozitare separata aparat de ilum. lampi, componente electrice
Demontare aparat de iluminat montat in varful stalpului sau pe brat de sustinere
(carja), fara demontarea carjei, la o inaltime mai mare de 12 m, inclusiv transport si
depozitare separata aparat de ilum. lampi, componente electrice
Demontare brat de sustinere (carja) montat la o inaltime de pana la 6 m, inclusiv
transport si depozitare
Demontare brat de sustinere (carja) montat la o inaltime de pana la 8 m, inclusiv
transport si depozitare
Demontare brat de sustinere (carja) montat la o inaltime de pana la 10 m, inclusiv
transport si depozitare
Demontare brat de sustinere (carja) montat la o inaltime de pana la 12 m, inclusiv
transport si depozitare
Demontare brat de sustinere (carja) montat la o inaltime mai mare de 12 m, inclusiv
transport si depozitare
Montare aparat de iluminat in varful stalpului sau pe brat de sustinere existent la o
inaltime de pana la 4 m (inclusiv racord si cleme)
Montare aparat de iluminat in varful stalpului sau pe brat de sustinere existent la o
inaltime de pana la 6 m (inclusiv racord si cleme)
Montare aparat de iluminat in varful stalpului sau pe brat de sustinere existent la o
inaltime de pana la 8 m (inclusiv racord si cleme)
Montare aparat de iluminat in varful stalpului sau pe brat de sustinere existent la o
inaltime de pana la 10 m (inclusiv racord si cleme)
Montare aparat de iluminat in varful stalpului sau pe brat de sustinere existent la o
inaltime de pana la 12 m (inclusiv racord si cleme)
Montare aparat de iluminat in varful stalului sau pe brat de sustinere existent la o
inaltime mai mare de 12 m (inclusiv racord si cleme)
Montare brat de sustinere (carja) cu suprainaltare de 1.5 m (inclusiv carja si bratari de
fixare) la o inaltime de pana la 12 m
Montare brat de sustinere (carja) cu suprainaltare de 2 m (inclusiv carja si bratari de
fixare) la o inaltime de pana la 12 m
Montare brat de sustinere (carja) cu suprainaltare de 2.5 m (inclusiv carja si bratari de
fixare) la o inaltime de pana la 12 m
Montare brat de sustinere (carja) cu suprainaltare de 1.5 m (inclusiv carja si bratari de
fixare) la o inaltimemai mare de 12 m
Montare brat de sustinere (carja) cu suprainaltare de 2 m (inclusiv carja si bratari de
fixare) la o inaltime mai mare de 12 m
Montare brat de sustinere (carja) cu suprainaltare de 2.5 m (inclusiv carja si bratari de
fixare) la o inaltime ai mare de 12 m
Stalp conic otel zincat H=4m (deasupra solului), diametrul la varf 76mm, grosime
3mm, montaj cu flansa, usita vizitare, cutie conexiuni
Stalp conic otel zincat H=6m (deasupra solului), diametrul la varf 76mm, grosime
3mm, montaj cu flansa, usita vizitare, cutie conexiuni
Stalp conic otel zincat H=8m (deasupra solului), diametrul la varf 76mm, grosime
4mm, montaj cu flansa, usita vizitare, cutie conexiuni
Stalp conic otel zincat H=9m (deasupra solului), diametrul la varf 89mm, grosime
4mm, montaj cu flansa, usita vizitare, cutie conexiuni
Stalp conic otel zincat H=10m (deasupra solului), diametrul la varf 89mm, grosime
4mm, montaj cu flansa, usita vizitare, cutie conexiuni
Stalp conic otel zincat H=12m (deasupra solului), diametrul la varf 89mm, grosime

Page 33 of 58

buc
buc
buc
buc
buc
buc
buc
buc
buc
buc
buc
buc
buc
buc
buc
buc
buc
buc
buc
buc
buc
buc
buc
buc

76
77
78
79
80
81
82
83

4mm, montaj cu flansa, usita vizitare, cutie conexiuni


Stalp conic otel zincat H=12m (deasupra solului), diametrul la varf 89mm, grosime
4mm, montaj cu flansa, usita vizitare, cutie conexiuni
Executie fundatii 0,75m x 0,75m x 1m
Executie fundatii 0,85m x 0,85m x 1m
Executie fundatii 1m x 1m x 1m
Montaj stalp de 4 m inaltime (fara lucrari de executie fundatie)
Montaj stalp de 6 m inaltime (fara lucrari de executie fundatie)
Montaj stalp de 8-9 m inaltime (fara lucrari de executie fundatie)
Montaj stalp de peste 10 m inaltime (fara lucrari de executie fundatie)

buc
buc
buc
buc
buc
buc
buc
buc

Pentru fiecare din caile de circulatie martor (a se vedea anexa 1) se va intocmi o oferta pe baza
tarifelor de mai sus. Pentru evaluarea ofertelor, pentru fiecare caz in parte, se va considera o
lungime de 500m de traseu de cale de circulatie.
ILUMINAT FESTIV
Toate instalatiile de iluminat festiv ofertate vor fi cu LED.
Se solicita urmatoarele tipuri de instalatii de iluminat festiv, pentru care se va prevedea un tarif
mediu, unic pe tip de instalatie:
Tip
Tip 1

Cantitate

Numar
modele de Specificatii
prezentat
10 modele

Inaltime minima 0,75m, pentru


strazi cu doua benzi (7m latime)

2 modele

Cu suprafata mai mica de 1mp

2 modele

Cu suprafata mai mare de 1mp

2 modele

VEGETATIE MICA: boscheti tufe

2 modele

Copaci cu inaltimea mai mica de


12m

2 modele

Copaci cu inaltimea cuprinsa intre

TRANSVERSALE
Tip 2a
PUNCTUALE PE STALPI
Tip 2b
PUNCTUALE PE STALPI
Tip 3a
MONTAJ PE VEGETATIE
Tip 3a
MONTAJ PE VEGETATIE
Tip 3a
MONTAJ PE VEGETATIE

12m si 15m (brazi de Craciun)

Page 34 of 58

Nota: Oferta intocmita pentru produsele de mai sus se preia in contract, in cazul ofertantulului
declarat castigator.
Ca operator al serviciului de iluminat public vom asigura:
a) respectarea legislatiei, normelor, prescriptiilor si regulamentelor privind igiena si protectia
muncii, protectia mediului, urmarirea comportarii in timp a sistemului de iluminat public,
prevenirea si combaterea incendiilor ;
b) exploatarea, intretinerea si reparatia instalatiilor cu personal autorizat, in functie de
complexitatea instalatiei si specificul locului de munca ;
c) respectarea indicatorilor de performanta si calitate stabiliti prin contractul de delegare a
gestiunii sau sau prin hotararea de dare in administrare a serviciului si precizati in regulamentul
de serviciu de iluminat public ;
d) intretinerea si mentinerea in stare de permanenta functionare a sistemelor de iluminat public ;
e) furnizarea autoritatii administratiei publice locale, respectiv A.N.R.S.C, a informatiilor
solicitate si accesul la documentatiile pe baza carora presteaza serviciul de iluminat public, in
conditiile legii ;
f) cresterea eficientei sistemului de iluminat in scopul reducerii tarifelor, prin reducerea
costurilor de productie, a consumurilor specifice de materiale si materii, energie electrica si prin
modernizarea acestora;
g) prestarea serviciului de iluminat public la toti utilizatorii din raza unitatii administrativ
teritoriale pentru care are hotararea de dare in administrare sau contract de delegare a gestiunii ;
h) personal de interventie operativa ;
i) conducerea operativa prin dispecer ;
j) inregistrarea datelor de exploatare si evidenta lor ;
k) elaborarea programelor de masuri pentru incadrarea in normele de consum de energie electrica
si pentru rationalizarea acestor consumuri ;
l) realizarea conditiilor pentru prelucrarea automata a datelor referitoare la functionarea
economica a instalatiilor de iluminat public ;
m) statistica incidentelor, avariilor si analiza acestora;
n) instituirea unui sistem de inregistrare, investigare, solutionare si raportare privind reclamatiile
facute de de beneficiari in legatura cu calitatea serviciilor;
o) lichidarea operativa a incidentelor;
p) functionarea normala a tuturor componentelor sistemului de iluminat public;
q) elaborarea planurilor anuale de revizii si reparatii executate cu forte proprii si cu terti si
aprobarea acestora de catre administratia publica locala;
r) executarea in bune conditii si la termenele prevazute a lucrarilor de reparatii care vizeaza
functionarea economica si siguranta in exploatare;
s) initierea si avizarea lucrarilor de modernizari si de introducere a tehnicii noi pentru
imbunatatirea performantelor tehnico-economice ale sistemului de iluminat public ;
t) o dotare proprie cu instalatii si echipamente specifice necesare pentru prestarea activitatilor
asumate prin contract sau prin hotarare de dare in administrare;
Prestarea serviciului de iluminat public se va executa astfel incat sa se realizeze :
Page 35 of 58

a) verificarea si supravegherea continua a functionarii retelelor electrice de joasa tensiune,


posturilor de transformare , cutiilor de distributie si a corpurilor de iluminat ;
b) corectarea si adaptarea regimului de exploatare la cerintele utilizatorului ;
c) controlul calitatii serviciului asigurat ;
d) intretinerea tuturor componentelor sistemului de iluminat public ;
e) mentinerea in stare de functionare la parametrii proiectati a sistemului de iluminat public ;
f) masurile necesare pentru prevenirea deteriorarii componentelor sistemului de iluminat public ;
g) intocmirea sau reactualizarea, dupa caz, a documentatiei tehnice necesare realizarii unei
exploatari economice si in conditii de siguranta;
h) respectarea instructiunilor furnizorilor de echipamente;
i) functionarea instalatiilor de iluminat, in conformitate cu programele aprobate;
j) respectarea instructiunilor /procedurilor interne si actualizarea documentatiei;
k) functionarea pe baza principiilor de eficienta economica , avand ca obiectiv reducerea
costurilor specifice pentru realizarea serviciului de iluminat public ;
l) indeplinirea indicatorilor de calitate a serviciului prestat, specificati in regulamentul
serviciului;
m) incheierea contractelor cu furnizorii de utilitati, servicii, materiale si piese de schimb, prin
aplicarea procedurilor concurentiale impuse de normele legale in vigoare privind achizitionarea
de bunuri sau lucrari ;
n) dezvoltarea/modernizarea in conditii de eficienta a sistemului de iluminat public in
conformitate cu programele de dezvoltare/ modernizare elaborate de consiliul local, sau cu
programe proprii aprobate de autoritatea administratiei publice locale ;
o) un sistem prin care sa poata primi informatii sau sa ofere informatii sau sa ofere consultanta si
informatii privind orice problema sau incidente care afecteaza sau pot afecta siguranta,
disponibilitatea si/sau alti indicatori de performanta ai sistemului de iluminat ;
p) asigurarea, pe toata durata de executare a serviciului , de personal calificat si in numar
suficient pentru indeplinirea activitatilor ce fac obiectul serviciului de iluminat public ;
q) urmarirea si inregistrarea indicatorilor de performanta aprobati pentru serviciul de iluminat
public se va face de catre operator ;
r) informarea utilizatorului si a beneficiarilor despre planificarea anuala a reparatiilor/reviziilor
ce se vor efectua la sistemul de iluminat public.
Terminologia utilizata este cea din Regulamentul Cadru al Serviciului de Iluminat Public.

Capitolul VI. MOTIVELE DE ORDIN ECONOMIC, FINANCIAR, SOCIAL SI DE


MEDIU CARE JUSTIFICA ACORDAREA CONCESIONARII
6.1. Modul de gestionare si costurile de intretinere si modernizare SIP CHINTENI, Judetul
Cluj pe ultimii 2 ani
In prezent, infrastructura prin care se realizeaza alimentarea cu energie electrica in localitatea
CHINTENI, Judetul Cluj este in proprietatea SC Electrica Distributie Transilvania Nord SA in
proportie de 100% reprezentand corpuri de iluminat si console, iar in proportie de 100% se afla
in proprietatea localitatii CHINTENI, Judetul Cluj.
Page 36 of 58

La aceasta data sunt demarate, conform legii, negocierile in vederea cumpararii infrastructurii de
iluminat public, de catre Consiliul local al localitatii CHINTENI, Judetul Cluj.
6.1.1. Modul de inregistrare si rezolvare a reclamatiilor din partea cetatenilor privind
SIP CHINTENI, Judetul Cluj
Reclamatiile cetatenilor se primesc la Primaria localitatii CHINTENI, Judetul Cluj sau la
sediul Serviciului Public de Iluminat, care asigura intretinerea echipamentelor din SIP
CHINTENI, Judetul Cluj
Defectele privind aparatele de iluminat public se rezolva in termene ce nu depasesc 48 ore de la
inregistrare.
6.2. Consideratii de ordin economic, financiar si de mediu
6.2.1. Sociale

cresterea gradului de civilizatie, a confortului si a calitatii vietii (cu o puternica


componenta sociala, designul sistemelor de iluminat carosabil sau pietonal genereaza
o imagine specifica fiecarui oras sau spatiu, reprezentand elemente de
microarhitectura prin care se transmite foarte mult cu minim de limbaj formal;
cresterea gradului de securitate individuala si colectiva in cadrul comunitatilor
locale;
asigurarea sigurantei circulatiei rutiere si pietonale;
realizarea unei infrastructuri edilitare moderne;
functionarea si exploatarea in conditii de siguranta, reabilitate si eficienta
economico-sociala a comunitatii locale.

Crearea unei personalitati urbane atat pe timpul zilei cat si pe timpul noptii, va aduce cu
siguranta mari beneficii in sfera serviciilor, si de ce nu, mandria de a trai intr-o localitate
civilizata comparabil cu alte orase/localitati turistice din Europa.
6.2.2. Financiar
Analiza beneficiilor indirecte si a costurilor poate sa aiba in vedere mai multe aspecte:
reducerea costurilor de intretinere prin utilizarea unui management performant;
realizarea unui climat favorabil pentru prelungirea timpului petrecut in afara
locuintei, cu efect indirect si mai greu de cuantificat asupra veniturilor la bugetul
local colectate de la comercianti;
reducerea consumului la instalatiile de iluminat public.
6.2.3. Mediu
Iluminatul public are implicatii directe in protectia mediului prin mai multi factori:
Page 37 of 58

prin utilizarea eficienta a energiei (reducerea consumurilor nejustificate utilizarea


de echipamente performante cu consumuri reduse de energie);
prin utilizarea echipamentelor cu componente reciclabile (ex: excluderea utilizarii
surselor cu vapori de mercur);
reducerea poluarii luminoase prin orientarea aparatelor de iluminat spre suprafata
caii de circulatie (aparatele de iluminat nu pot fi utilizate pe post de reflectoare).

CONCLUZII
1. Argumentele expuse mai sus releva NECESITATEA si POSIBILITATEA realizarii unui
serviciu de iluminat public performant in localitatea CHINTENI, Judetul Cluj, prin delegarea
serviciului unui operator autorizat in conditiile legii.
2. Aceasta cerinta rezulta si din necesitatea preluarii in curand a intregii infrastructuri aferente
iluminatului public, aflata la aceasta data in proprietatea si administrarea SC Electrica Distributie
Transilvania Nord SA.
3. Pornind de la solutiile tehnice deja implementate in localitatea CHINTENI, Judetul Cluj, a
necesitatilor de extindere a retelei de parametri impusi de SR13433 si alinierea la normele
Uniunii Europene, se recomanda concesionarea acestui serviciu catre un operator autorizat in
conditiile legii.
4. Concluzia analizei economice pe ultimii doi ani este faptul ca serviciul de iluminat public al
localitatii CHINTENI, Judetul Cluj este o activitate generatoare de pierdere, ceea ce conduce
la o diminuare a bugetului local. Externalizarea serviciului de iluminat public ar aduce un profit
comunitatii prin obtinerea de venituri din redeventa cuvenita de la operatorul economic.

Capitolul VII. INVESTITIILE


NECESARE
PENTRU
REABILITAREA
SISTEMULUI DE ILUMINAT PUBIC IN LOCALITATEA CHINTENI,
Judetul Cluj
7.1. Reabilitarea sistemului de iluminat public in localitatea CHINTENI, Judetul Cluj
Prin aceasta se intelege aducerea in parametrii tehnici, conform normativelor nationale si cele ale
Uniunii Europene in vigoare, a sistemului de iluminat public avand in vedere urmatoarele
aspecte:
Realizarea auditului tehnic privind starea SIP CHINTENI, Judetul Cluj
Stabilirea planului de iluminat la scara localitatii CHINTENI, Judetul Cluj (Master
Plan pentru SIP CHINTENI, Judetul Cluj).
Modernizarea SIP CHINTENI, Judetul Cluj prin inlocuirea elementelor defecte
sau necorespunzatoare;
Extinderea SIP CHINTENI, Judetul Cluj pentru zonele in care nu exista sau sunt
incomplete;
Page 38 of 58

Realizarea sau reabilitarea iluminatului arhitectural si peisagistic pentru punerea in


valoare a patrimoniului arhitectonic si al zonelor de interes turistic in localitatea
CHINTENI, Judetul Cluj;
Realizarea iluminatului festiv in functie de solicitarile administratiei locale (aceste
solutii trebuie gandite la nivel de concept de incadrare in ambient la nivel de
arhitecti si designeri);
Alte lucrari necesare pentru aducerea SIP CHINTENI, Judetul Cluj in concordanta
cu cerintele autoritatilor publice locale.
Modernizarea SIP prin schimbarea/montarea tuturor lampilor LED.

7.2. Intretinerea SIP CHINTENI, Judetul Cluj


Intretinerea si mentinerea in functiune a sistemului de iluminat rezultat in urma reabilitarii si
extinderii este o urmare logica a fazei de proiectare si este detaliat in continuare.
7.2.1. Sistemele de intretinere
Inca din faza de proiectare a unei instalatii de iluminat este adesea posibil sa se aleaga
componentele, sistemele care vor conduce la activitati de intretinere minime:
Prin alegerea de aparate de iluminat cu etanseitate ridicata a compartimentului optic;
Prin reducerea numarului de variante de echipare din schema;
Prin folosirea de aparate de iluminat cu putine componente, care pot fi manevrate cu
usurinta manual sau inlocuite;
Cand este posibil sa se utilizeze suprafete cu finisaje care raman curate timp
indelungat sau sunt usor de curatat;
Planificarea unei activitati de intretinere usoara (acces, tipul sculelor, disponibil de
piese de schimb);
Pregatirea unei scheme de intretinere cat mai complete, inclusiv cu instructiuni;
Organizarea unui flux informational eficient (feedback-uri ale greselilor,dificultatilor
si defectelor);
Inspectarea starii suportilor (stalpi, console) si a nivelului coroziunii.
7.2.2. Inlocuirea lampilor
Costurile de inlocuire a lampilor cuprind costul lampilor propriu-zise si costul muncii depuse,
care include costurile privind comandarea, aprovizionarea, stocarea, instalarea, etc.
Costurile cu munca efectuata depind de sistemul de inlocuire adoptat si de accesibilitatea la
aparatele de iluminat, alternativele fiind urmatoarele:

Inlocuirea corectiva, consta in inlocuirea fiecarei lampi defecte;

Page 39 of 58

Inlocuirea preventiva, consta in inlocuirea in grup a tuturor lampilor defecte sau


bune in acelasi timp, care corespunde de regula duratei de viata economica a
lampilor;
Inlocuirea combinata.

Este foarte important ca in locurile in care prin defectarea unei lampi se pune in pericol siguranta
sau securitatea in deplasare a utilizatorilor, aceasta sa fie inlocuita imediat.
Cum deteriorarea fluxului luminos al lampii constituie o sursa de risipa a energiei, asigurarea
unui serviciu de intretinere corect conduce la un ciclu de viata eficient al acesteia.
Costurile pentru inlocuirea corectiva:
Cb = L+S+E+D
unde L= costul lampii;
S = costul muncii (inclusiv costul inspectarii);
E = costul echipamentului de acces;
D = costul depozitarii deseurilor.
Costurile pentru inlocuirea preventiva:
Cg = L+S+E+D
unde: L = costul lampii;
S = costul muncii pentru inlocuirea de grup pe lampa;
E = costul echipamentul de acces;
D = costul depozitarii deseurilor;
Costurile pentru inlocuirea combinata:
Ct = Cg+F*Cb
unde: F = procentul de lampi defecte si inlocuite prioritar inlocuirii programate.

7.2.3. Curatarea aparatelor de iluminat


Intervalul de curatire optim pentru un aparat de iluminat se obtine atunci cand costurile fluxului
luminos pierdut egaleaza costul curatirii.
7.2.4. Suportii aparatelor de iluminat
Pentru stalpi, console si console murdare, este necesara efectuarea de inspectii frecvente si
vopsirea acestora, precum si monitorizarea ocazionala a starii partilor aflate in pamant.
Pentru structuri cu vechime mai mare de 20 de ani, trebuie evaluata stabilitatea intregii structuri
si eventual, planificata inlocuirea acesteia. Inlocuirea fiecarei componente trebuie judecata din
perspectiva riscului potential pe care-l constituie pentru functionarea in siguranta a instalatiei.
Page 40 of 58

Cum tehnologia in domeniul iluminatului avanseaza permanent, exista suficiente situatii in care
se inlocuieste intreaga instalatie, chiar daca inca este sigura in functionare. In astfel de situatii
investitiile se estimeaza in functie de:
Posibila economie de energie electrica;
Reducerea costurilor de intretinere;
Imbunatatirea ambientului vizual.
7.2.5. Instalatii electrice
Orice instalatie electrica consttuie un potential risc privind siguranta si prin urmare inspectarea,
intretinerea si testarea acesteia este de o deosebita importanta.In momentul de fata instalatiile
electrice de alimentare apartin SC Electrica Distributie Transilvania Nord SA, si nu ne vom referi
la intretinerea lor in aceasta abordare, dupa momentul predarii, intretierea lor trebuie efectuata cu
personal calificat si autorizat.
7.2.6. Monitorizarea defectelor
In ultimii ani se discuta din ce in ce mai mult despre telegestiunea sistemelor de iluminat, insa
deocamdata aplicarea acestui gen de sisteme pentru iluminatul stradal este extrem de costisitore
si nu vor face obiectul acestui studiu.
Pentru monitorizarea starii sistemului de iluminat din localitatea CHINTENI, Judetul Cluj
poate adopta un sistem simplu de marire si evidenta computerizata si la costuri minime.
O metoda suplimentara, dar foarte eficienta de informare, asupra defectelor pe langa inspectarea
regulata a instalatiei de catre personalul desemnat, o constituie crearea unei linii telefonice verzi
(dedicata acestei activitati) pusa la dispozitia utilizatorilor pentru reclamatii.

7.2.7. Obstructionarea iluminatului de catre vegetatie


Coroanele pomilor si copacilor, pot sa constituie adesea o problema in asigurarea nivelului si
calitatii iluminatului. Toaletarea periodica a copacilor este esentiala pentru a permite utilizarea
eficienta a aparatelor de iluminat. Personalul responsabil cu aceasta activitate trebuie sa
colaboreze cu organizatiile de specialitate in protectia plantelor pentru a asigura nivelul de
iluminat corespunzator cu pagubirea minima vizuala si horticola a copacilor.
7.3. Iluminatul public, arhitectural si peisagistic in localitatea CHINTENI, Judetul Cluj
In lipsa unor proiecte aprobate pe solutii tehnice, evaluarea fondurilor este foarte greu de
aproximat. Propunerea Directiei Tehnice din cadrul Primariei localitatii CHINTENI, Judetul
Cluj a luat in considerare, prin acest studiu de oportunitate, modernizarea si extinderea
sistemului de iluminat pentru:
a) reabilitarea iluminatului public pe strazile si aleile pietonale din intreaga localitate;
Page 41 of 58

b) obiective ornamental festive;


c) obiective arhitecturale.
7.4. Costurile estimate privind concesionarea SIP CHINTENI, Judetul Cluj
In cazul concesionarii SIP CHINTENI, Judetul Cluj s-au avut in vedere:
- reabilitatea prin modernizare si extindere a sistemului de iluminat actual;
- trecerea din retea LEA in LES de alimentare a unor puncte luminoase din zona
centrala si de interes turistic a localitatii;
- extinderea sistemului de iluminat public in zonele in care acesta lipseste;
- realizarea iluminatului arhitectural, ornamental si ornamental-festiv in conditii
necesare si suficiente.
Valoarea estimativa a lucrarilor de reabilitare este de 722.176,00 lei (cu TVA inclus).
Estimarea acestei valori a avut in vedere aprecierea costurilor pentru urmatoarele activitati:
proiectarea tehnica:
- studii de teren (audit);
- solutionare, proiectare luminotehnica si de executie;
- avize, acorduri, autorizari, taxe;
- consultanta si asistenta tehnica;
- verificari MTPTL.
investitii in echipamente de iluminat, accesorii, consumabile, elemente de retea;
organizare santier, taxe;
investitii in crearea, organizarea si dotarea unui dispecerat;
lucraride executie potrivit programarii, incluzand manopera, transport, depozitare,
manipulare;
bransamente, separari in posturi, contorizari;
refacerea cadrului natural si alte lucrari de protectia mediului;
probe tehnologice, incercari la receptie, darea in folosinta;
cheltuieli neprevazute.
Costul total al investitiei
Bugetul pentru iluminat - 2011 = 150.000 lei
Buget total previzionat - 2012-2019 = 1.2000.000 lei
Economie totala 2012-2017 (60%) 720.000 lei => Economie/an = 90.000 lei
Total investitie 722.176 lei cu finantare pe o perioada de 6 ani.

Page 42 of 58

Mentionam faptul ca procentul de economie poate creste pana la 65%, datorita pierderilor
mari de energie care survin in cazul sistemelor de iluminat vechi, neinregistrate in studiul
efectuat.
Descrierea proiectului
Se poate folosi termenul de modernizare a sistemului de iluminat public stradal in urmatorul
sens:
Inlocuirea aparatelor de iluminat existente mai vechi de 10 ani cu unele noi
performante bazate pe tehnologia cu LED;
Cantitatea , dispunerea , tipul si puterea nominala a lampii cu care se echipeaza se
stabilesc in urma calculelor luminotehnice pe clase ale sistemului de iluminat;
Echiparea cu aparate a tuturor stalpilor din reteaua de iluminat public;
Inlocuirea stalpilor de lemn si a celor din beton aflati intr-o stare avansata de
degradare.
Toate aparatele de iluminat sunt depasite atat fizic cat si moral si trebuiesc inlocuite, Aceste
aparate si-au depasit cu mult termenul de sfarsit de viata si nu mai pot fi reconditionate.
Prin aceastproiect de modernizare se obtine, pe langa un confort visual sporit, o diminuarea a
numarului accidentelor si a infractionalitatii si o reducere substantiala a consumului de energie.
Reducerea consumului de energie este unul din obiectivele principale care se urmaresc in acest
studio. Pentru aceasta reducere se va actiona in rmai multe directii:
-

controlul mult mai strict al stingerilor si aprinderilor


sistematizarea iluminatului functie de clase de drum, puteri si tipuri de aparate
utilizarea aparatelor eficiente echipate cu lampi cu consum redus si durata mare de
viata
scaderea consumurilor prin reducerea fluxului luminos intre anumite ore de
functionare a iluminatului public
urmarirea din dispecerat a functionarii iluminatului

Stingerea si aprinderea in momentul de fata se fac in urma comenzii venita de la un senzor


crepuscular care apoi comanda in cascada intreg sistemul. Nesetarea corespunzatoare a
senzorului poate provoca consumuri suplimentare. o buna setare ar fi varianta cea mai ieftina,
cea dea doua fiind utilizarea unui programator orar care sa poata fi setat pe intreaga perioada a
unui an calendalistic.
Oricare din variante am alege, trebuie avut grija sa corelam reducerile cle consum cu perioada de
stingere aprindere astfel incat sa nu afectam confortul locuitoriror printr-o aprindere intarziata
(cu mult dupa inserare) sau o stingere timpurie (inainte de ivirea zorilor).

Consideratii privind mediul


Solutiile de iluminat cu LED, dau o lumina mai buna, iar functionarea lor costa mai putin,
multumita consumului de energie redus, ceea ce inseamn si mai putine emisii de CO2.
Page 43 of 58

Din punct de vedere al impactului asupra mediului, cladirile reprezinta 40% din cererea
de energie la nivel mondial. Aceasta cerere va creste n mod substantial pe masura ce populatia
creste, asa ca exista un potential enorm pentru reducerea consumului de energie si a emisiilor de
CO2 in acest sector.
ANALIZA COST-BENEFICIU
Efectuandu-se o analiza economico-financiara adecvata se poate constata eficienta si viabilitatea
investitiei prin evaluarea comparativa a indicatorilor financiari.
Scopul acestei analize este de a examina costurile totale si beneficiile centralizate asociate, cu
distinctia specifica ce se impune si este luata in considerare in acest studiu. Beneficiile acestui
proiect sunt economice, sociale si beneficii ce pot fi extrase din impactul asupra mediului.
Ipotezele de baza ale modelului financiar si ale estimarilor financiare aferente sunt dupa cum
urmeaza:
- estimarile financiare sunt exprimate in preturi curente, in lei;
- elementele (investitie, venituri si costuri) sunt cuantificate in lei;
- perioada de previziune a modelului financiar este de 22 ani (durata de viata a
lampilor noi)
- perioada de executare a investitiei este de cca. 3-5 luni de la semnarea contractului;
Costurile de operare specifice acestui tip de investitie sunt urmatoarele:
a) costuri de intretinere corectiva;
b) costuri de intretinere preventiva;
c) costul cu personalul de intretinere;
d) costuri neprevazute;
e) costuri cu energia electrica consumata.
Alegand pentru realizarea modernizarii sistemului de iluminat public, corpuri avand gradul de
protectie IP 65 si durata de viata a surselor de lumina de 100.000 h, rezulta programul pentru
realizarea intretinerii prezentat mai jos:
a) Costuri de intretinere corectiva. Reprezinta remedieri asupra retelei:
- in primii 5 ani nu se va interveni la corpurile de iluminat ci doar in unele cazuri, la
accesoriile retelei electrice (retea, legaturi imperfecte, etc);
b) Costuri de intretinere preventive. Dupa cca. 20-22 ani (100.000 h) se va actiona in
vederea inlocuirii corpurilor;
c) Costul cu personalul de intretinere. Nu este cazul.
d) Costuri neprevazute. Include acele costuri ce pot interveni ca urmare a unor situatii
neprevazute si vor fi stabilite intr-o limita de 25% din totalul cheltuielilor anuale.
e) Costuri cu energia electrica consumata.
Un aspect important ce trebuie luat in considerare este dat de reducerile semnificative ale
costurilor de consum de energie electrica alocate de solicitant pe sectorul iluminat public in
Comuna Chinteni, prin adoptarea unor solutii tehnice, cu consumuri reduse de energie dar si
Page 44 of 58

reducerea costurilor de intretinere si de inlocuire a LED-urilor pe durata de functionare a


acestora.

Capitolul VIII. NIVELUL MINIM AL REDEVENIEI


In conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare dar si a regimului concesiunilor prin care se
stabileste, ca modul de calcul si modul de plata a redeventei este stabilit de catre autoritatile
administratiei publice locale, conform Ordinului nr. 77/2007 privind aprobarea Normelor
metodologice de stabilire, ajustare sau modificare a valorii activitatilor serviciului de iluminat
public, avand in vedere:
a) organizarea si desfasurarea pe principii si criterii comerciale si concurentiale a
serviciului prestat;
b) protejarea autonomiei financiare a operatorilor;
c) reflectarea costului efectiv al prestarii serviciului in structura si nivelul tarifelor;
d) ajustarea periodica a tarifelor si reflectarea corespunzatoare in nivelul acestora a
influentelor generate de majorarea in amonte a unor tarife;
e) recuperarea integrala a cheltuielilor prin tarife;
f) acoperirea prin tarife cel putin a sumelor investite si a cheltuielilor curente de
functionare si intretinere a serviciului.
Luand in considerare specificul acestui tip de serviciu propunem ca valoarea redeventei anuale in
cazul concesionarii prin delegarea gestiunii sa fie de 7.500,00 lei (fara TVA) pe an pentru toata
perioada concesionarii. Aceasta valoare a fost stabilita prin raportul de evaluare.
NOTA: prin contractul de delegare a gestiunii serviciilor de iluminat public, in cazul contractului
de concesionare, administratia publica locala, are calitatea de concedent, adica beneficiar al
redeventei, dar in acelasi timp si platitor al contravalorii serviciilor prestate.

Capitolul IX. DURATA ESTIMATA A CONCESIUNII


Durata concesiunii, in conditiile legii, se stabileste in functie de perioada de amortizare a
investitiilor ce urmeaza sa fie realizate de catre concesionar, perioada apreciata la aproximativ 15
ani.
Contractul de concesiune, in conditiile legii, poate fi prelungit pentru o perioada egala cu cel
mult jumatate din durata sa initiala, prin simplul acord de vointa al partilor.

Page 45 of 58

ANALIZA DE RISC
1. Conceperea planului de management al riscurilor presupune in primul rand cunoasterea
caracteristicilor esentiale ce definesc riscurile iar, in al doilea rand, cunoasterea tuturor celor
implicate in derularea proiectului si masura in care ei pot participa la procesul de identificare si
contracarare a riscurilor.

2. Identificarea riscurilor
Riscurile proiectului au fost identificate pornind de la analiza cauzelor aplicata asupra matricei
cadrului logic al proiectului.

Riscuri:
Obiective
generale

Obiective
specifice

Posibile neconcordante intre strategiile


locale si cele nationale de dezvoltare
economico-sociala.Mediul legislativ incert
datorita perioadei de armonizare a legislatiei
romanesti cu cea europeana
Riscuri:
Nivel calitativ necorespunzator al
serviciilor sociale oferite

Rezultate
asteptate

Dezinteres manifestat de grupul tinta

Riscuri:
Conditii meteorologice nefavorabile
Nerespectarea termenelor de executie
Activitati

Nerespectarea termenelor de plata

Page 46 of 58

Nivelul 1
Riscurile care pot aparea la implementarea activitatilor planificate sunt:
- Conditiile meteorologice nefavorabile pentru realizarea lucrarilor de constructii
Acest risc este un risc comun tuturor proiectelor de investitii. Schimbarile climatice din ultimii
ani au condus la aparitia unor dificultati in aprecierea unui grafic/termen de executie realist al
lucrarilor
-

Nerespectarea graficului de realizare a activitatilor investitionale si neincadrarea in


cuantumul financiar aprobat.
Intarzielile in realizarea activitatilor investitionale se datoreaza in principal unei slabe organizari
a acestei activitati precum si a unei slabe colaborari intre constructor si beneficiarul investitiei.
- Nerespectarea termenelor de plata conform calendarului prevazut
Practica a demonstrat ca exista unele decalaje intre termenele contractuale referitoare la
efectuarea platilor si termenele reale ale efectuarii acestora. Avand in vedere ca noile proceduri
de plata prevad sistemul de decontare in efectuarea platilor, apreciem ca potentialele deviatii de
la calendarul platilor poate avea efecte grave asupra solvabilitatii beneficiarului
-

Intarzieri in realizarea procedurilor de achizitie si in incheierea contractelor de


furnizare sau lucrari.
Aceste riscuri pot aparea datorita unor factori externi si in mare masura necontrolabili . Aceste
conditii externe pot fi determinate de lipsa de interes a furnizorilor specializati pentru tipul de
actiuni licitate, refuzul acestora de a accepta conditiile financiare impuse de procedurile de
licitatie sau neconformitatea ofertelor depuse, aspecte care pot duce la reluarea unor licitatii si
depasirea perioadei de contractare estimate.

Nivelul 2
Atingerea obiectivelor specifice ale proiectului poate fi afectata de urmatoarele riscuri:
- Nivelul calitativ necorespunzator al serviciilor de iluminat oferite
Un risc important in indeplinirea indicatorilor si rezultatelor proiectului il constituie nivelul
calitativ al serviciilor acordate. . .

Nivelul 3
Page 47 of 58

Riscurile abordate la acest nivel sunt:


-

Posibile neconcordante intre politicile regionale si cele nationale in ceea ce priveste


aspectele sociale ale dezvoltarii Localitatii Chinteni
Acest risc are implicatii la nivelul obiectivului general al proiectului si poate aparea ca urmare a
unei comunicari defectuoase intre partenerii locali si factorii de decizie de la nivel central
-

Mediul legislativ incert ca urmare a incercarii de armonizare a legislatiei nationale cu


cea europena.
Practica implementarii proiectelor finantate arata ca schimbarile efectuate la nivel legislativ, fie
ca acestea au legatura directa sau indirecta cu aria de aplicare a proiectului, au un impact
considerabil asupra gradului de realizare a indicatorilor de performanta.
3. Analiza calitativa a riscurilor
Aceasta etapa este utila in determinarea prioritatilor in alocarea resurselor pentru controlul si
finantarea riscurilor. Estimarea riscurilor presupune conceperea unor metode de masurare a
importantei riscurilor precum si aplicarea lor pentru riscurile identificate.
In aceasta etapa este esentiala utilizarea matricei de evaluare a riscurilor, in functie de
probabilitatea de aparitie si impactul produs.
Impact/Probabilitate
de aparitie

Scazuta

Medie

Scazut

-Posibile
neconcordante intre
politicile regionale
si cele nationale in
ceea ce priveste
aspectele sociale ale
dezvoltarii Orasului
Copa Mic

-Nerespectarea
termenelor de plata
conform
calendarului
prevazut

Ridicata

-Mediul legislativ
incert ca urmare a
incercarii de
armonizare a
legislatiei nationale
cu cea europena
Mediu

-Conditiile
meteorologice
Page 48 of 58

-Nerespectarea graficului de
realizare a activitatilor

nefavorabile pentru
realizarea lucrarilor
de constructii

investitionale si
neincadrarea in cuantumul
financiar aprobat
-Intarzieri in realizarea
procedurilor de achizitie si
in incheierea contractelor de
furnizare sau lucrari.

Ridicat

-Nivelul calitativ
necorespunzator al
serviciilor sociale
furnizate

4. Elaborarea unui plan de masuri

Tehnicile de control a riscurilor recunoscute in literatura de specialitate se impart in urmatoarele


categorii:
-

Evitarea riscului - implica schimbari ale planului de management cu scopul de a


elimina aparitia riscului
- Transferul riscului impartirea impactului negativ al riscului cu o terta parte
(contracte de asigurare, garantii)
- Reducerea riscului tehnici care reduc probabilitatea de aparitie si/sau impactul
negativ al riscului
- Planurile de contingenta planurile de rezerva care vor fi puse in aplicare in
momentul aparitiei riscului.
Planul de raspuns la riscuri se face pentru acele riscuri a caror probabilitate de apatitie este medie
sau ridicata si au un impact mediu sau ridicat asupra proiectului.

Tabel Matricea de management al riscurilor


Nr.
Crt.
1

Risc
Conditiile meteorologice
nefavorabile pentru
realizarea lucrarilor de

Tehnici de control
Reducerea riscului

Page 49 of 58

Masuri de management
In vederea reducerii impactului asupra
implementarii cu succes a investitiei, se
recomanda o planificare riguroasa a

constructii

activitatilor si o esalonare a acestora


avand in vedere ca expunerea la conditiile
meteorologice este maxima. Respectarea
cu strictete a graficului de activitati

Nerespectarea graficului
de realizare a activitatilor
investitionale si
neincadrarea in
cuantumul financiar
aprobat

Pentru evitarea acestui risc este necesar


ca in perioada de elaborare a
documentatiei tehnice sa se elaboreze
graficul Gantt al proiectului tinand cont
de toate restrictiile impuse de
activitatea investitionala.

Evitarea
riscului/Reducerea
riscului

De asemenea se impune monitorizarea


tehnica atenta a fiecarei etape de
implementare
3

Intarzieri in realizarea
procedurilor de achizitie
si in incheierea
contractelor de furnizare
sau lucrari.

Nivelul calitativ
necorespunzator al
serviciilor furnizate

Evitarea riscului

Elaborarea fiselor achizitiei se va realiza


de catre o persoana specializata, astfel
incat sa fie exprimate corect toate
caracteristicile tehnice ale
echipamentelor. Se va monitoriza in
permanenta incadrarea in termenele
prevazute in graficul de activitati.

Evitarea riscului

Acest risc poate fi evitat printr-o


colaborare/ cooperare intre beneficiarii
directi si infirecti ai investitiei.
Respectarea graficelor de intretinere a
echipamentelor. Angajarea de personal
competent .

5. Matricea riscurilor pentru achiziie


Alocare
Nr.

Denumirea riscului

Descrierea riscului

Primaria

Impartita

Achizitor

Riscuri de planificare si proiectare

1.

Deficiente de proiectare

Greseli de proiectare care duc la


cresterea costului si duratei de
realizare a proiectului

Page 50 of 58

2.

Modificari de proiectare

Modificari ulterioare aprobarii


proiectului, cerute de primarie sau
constructor

3.

Intarzieri in obtinerea
avizelor/ aprobarilor

Obtinerea avizelor si aprobarilor


dureaza mai mult decat s-a
planificat

Riscuri de constructie

4.

Descoperirea de vestigii
arheologice

Descoperirea de vestigii
arheologice pe amplasament
impiedica realizarea extinderii
provocand intarzieri si majorari de
costuri

5.

Descoperirea de retele
edilitare pe amplasament

Descoperirea unor retele edilitare,


tevi etc. de care nu se stia poate
duce la intarzieri si majorari de
costuri

6.

Depasirea de costuri
datorate unor
circumstante geologice

Cresterea costurilor cu fundatiile


stalpilor datorita geologiei
terenului de fundare

7.

Vicii materiale

Cresterea costurilor de
constructie datorata calitatii
materialelor

8.

Depasirea generala a
costurilor

Costul final depaseste costul


planificat

9.

Intarzierea lucrarilor

Evenimente neprevazute duc la


intarzierea lucrarilor si marirea
costurilor

10.

Furnizarea utilitatilor

Intarzieri in conectare la energie


electrica

11.

Insolvabilitatea furnizorilor

Unul sau mai multi furnizari sau


sub-contractori devin insolvabili

12.

Lucrari defecte

Lucrari cu defectiuni care duc la


intarzieri si/sau costuri
suplimentare

13.

Probleme de personal

Litigii de munca sau lipsa


personalului calificat

14.

Accidente de munca

Accidente de munca pe santier


care duc la intarzieri

15.

Furt sau sabotaj

Furt de materiale de pe santier


sau distrugerea de materiale sau
echipamente

Page 51 of 58

16.

Risc privind protectia


mediului

Cresterea duratei sau costurilor


datorita unor masuri de protectia
mediului neprevazute initial

Riscuri de intretinere si operare


17.

Cresterea costului cu forta


de munca

Cresteri de costuri cu personalul


neprevazute

18.

Crosturi de intretinere mai


mari

Depasirea costurilor de intretinere


prognozate

19.

Risc de disponibilitate

Evenimente neprevazute
impiedica functionarea
iluminatului public

Riscuri legate de cerere si venituri


20.

Inrautatirea conditiilor
economice generale

Crize economice neprevazute la


nivel international

21.

Inrautatirea conditiilor
economice locale

Evolutii economice neprevazute


in economia locala

22.

Inflatia

Inflatia este mai mare decat cea


prognozata

Riscuri legislative/ politice


23.

Schimbari legislative
generale

Modificari legislative care nu


vizeaza acest proiect, dar care
duc la cresteri de preturi

24.

Schimbari legislative
specifice

Modificari legislative care vizeaza


direct acest tip de proiecte

Schimbari politice

Schimbari la nivel politic, care pot


duce la o opozitie fata de proiect,
materializata in intarzieri/sau
costuri suplimentare

25.

Riscuri financiare
26.

Indisponibilitatea finantarii

Primaria nu este capabila sa


asigure resursele financiare si de
capital necesare in timp util

27.

Insolvabilitatea
achizitorului

Achizitorul devine insolvabil

28.

Finantare suplimentara

Sunt necesare finantari


suplimentare, pentru costuri
neprevazute

29.

Modificari ale dobanzilor


bancare

Variatia dobanzilor poate schimba


costurile finantarii

Page 52 of 58

30.

Evolutii neprognozate ale


cursului de schimb

Cursul de schimb poate influenta


costurile finantarii

31.

Modificari de taxe si
impozite

Rezultatul net este influentat de


regimul fiscal

Forta majora

Evenimente de forta majora, asa


cum sunt definite in contract,
impiedica sau amana executarea
contractului

Alte riscuri naturale

Alte fenomene sau evenimente,


necuprinse in clauzele de forta
majora, impiedica sau amana
executarea contractului

Riscuri naturale

32.

33.

6. Matricea riscurilor pentru concesiune


Alocare
Nr.

Denumirea riscului

Descrierea riscului

Primaria

Impartita

Concesionar

Riscuri de planificare si proiectare


1.

Deficiente de proiectare

Greseli de proiectare care duc


la cresterea costului si duratei de
realizare a proiectului

2.

Modificari de proiectare

Modificari ulterioare aprobarii


proiectului, cerute de primarie
sau constructor

3.

Intarzieri in obtinerea
avizelor/ aprobarilor

Obtinerea avizelor si aprobarilor


dureaza mai mult decat s-a
planificat

Riscuri de constructie

4.

Descoperirea de vestigii
arheologice

Descoperirea de vestigii
arheologice pe amplasament
impiedica realizarea extinderii
provocand intarzieri si majorari
de costuri

5.

Descoperirea de retele
edilitare pe amplasament

Descoperirea unor retele


edilitare, tevi etc. de care nu se
stia poate duce la intarzieri si
majorari de costuri

6.

Depasirea de costuri
datorate unor
circumstante geologice

Cresterea costurilor cu fundatiile


stalpilor datorita geologiei
terenului de fundare

Page 53 of 58

7.

Vicii materiale

Cresterea costurilor de
constructie datorata calitatii
materialelor

8.

Depasirea generala a
costurilor

Costul final depaseste costul


planificat

9.

Intarzierea lucrarilor

Evenimente neprevazute duc la


intarzierea lucrarilor si marirea
costurilor

10.

Furnizarea utilitatilor

Intarzieri in conectare la energie


electrica

11.

Insolvabilitatea furnizorilor

Unul sau mai multi furnizari sau


sub-contractori devin insolvabili

12.

Lucrari defecte

Lucrari cu defectiuni care duc la


intarzieri si/sau costuri
suplimentare

13.

Probleme de personal

Litigii de munca sau lipsa


personalului calificat

14.

Accidente de munca

Accidente de munca pe santier


care duc la intarzieri

15.

Furt sau sabotaj

Furt de materiale de pe santier


sau distrugerea de materiale sau
echipamente

16.

Risc privind protectia


mediului

Cresterea duratei sau costurilor


datorita unor masuri de protectia
mediului neprevazute initial

Riscuri de intretinere si operare


17.

Cresterea costului cu forta


de munca

Cresteri de costuri cu personalul


neprevazute

18.

Crosturi de intretinere mai


mari

Depasirea costurilor de
intretinere prognozate

19.

Risc de disponibilitate

Evenimente neprevazute
impiedica functionarea
iluminatului public

Riscuri legate de cerere si venituri


20.

Inrautatirea conditiilor
economice generale

Crize economice neprevazute la


nivel international

21.

Inrautatirea conditiilor
economice locale

Evolutii economice neprevazute


in economia locala

Page 54 of 58

22.

Inflatia

Inflatia este mai mare decat cea


prognozata

Riscuri legislative/ politice


23.

Schimbari legislative
generale

Modificari legislative care nu


vizeaza acest proiect, dar care
duc la cresteri de preturi

24.

Schimbari legislative
specifice

Modificari legislative care


vizeaza direct acest tip de
proiecte

Schimbari politice

Schimbari la nivel politic, care


pot duce la o opozitie fata de
proiect, materializata in
intarzieri/sau costuri
suplimentare

25.

Riscuri financiare
26.

Indisponibilitatea finantarii

Primaria nu este capabila sa


asigure resursele financiare si de
capital necesare in timp util

X
X

27.

Insolvabilitatea
concesionarului

Achizitorul devine insolvabil

28.

Insolvabilitatea
creditorului

Creditorul concesionarului
devine insolvabil

29.

Finantare suplimentara

Sunt necesare finantari


suplimentare, pentru costuri
neprevazute

30.

Modificari ale dobanzilor


bancare

Variatia dobanzilor poate


schimba costurile finantarii

31.

Evolutii neprognozate ale


cursului de schimb

Cursul de schimb poate influenta


costurile finantarii

32.

Modificari de taxe si
impozite

Rezultatul net este influentat de


regimul fiscal

Riscuri naturale

33.

34.

Forta majora

Evenimente de forta majora, asa


cum sunt definite in contract,
impiedica sau amana executarea
contractului

Alte riscuri naturale

Alte fenomene sau evenimente,


necuprinse in clauzele de forta
majora, impiedica sau amana
executarea contractului

Page 55 of 58

Riscuri legate de finalizarea concesiunii

35.

Riscul valorii reziduale

Riscul ca bunurile aferente


concesiunii sa nu fie predate la
sfarsitul contractului, in conditiile
stipulate in contract

7. Cuantificarea cantitii riscurilor

MATRICEA RISCURILOR ACHIZITII

Cost [euro
(f. TVA)]

Nr.

Denumirea riscului

1.

Deficiente de
proiectare

2.

Modificari de
proiectare

129,135.00
129,135.00

Depasirea de
costuri datorate
unor circumstante
geologice
Depasirea costurilor
generale de
realizare a
proiectului

129,135.00

Depasirea duratei
de realizare a
proiectului

129,135.00

Lucrari defecte

129,135.00

Conditii economice
generale

129,135.00

8.

Schimbari
legislative

129,135.00

Indisponibilitatea
finantarii

129,135.00

10

Finantare
suplimentara

129,135.00

4.

129,135.00

Valoarea
impactului
(%)
10%

5%

100%

5%

40%

50%

10%

5%

0%

20%

25%

100%

20%

30%

100%

10%

5%

100%

15%

10%

50%

5%

10%

50%

20%

20%

0%

10%

20%

0%

Page 56 of 58

Valoare
risc (euro
f. TVA)

Alocare la
achizitor
(%)

Alocare la
achizitor Alocare la
(euro f.
primarie
TVA)
(euro)

Probabilitatea
producerii
riscului (%)

11

Modificari ale
dobanzilor bancare

129,135.00

12

Forta majora

32,283.75

10%

15%

0%

50%

1%

50%

TOTAL

MATRICEA RISCURILOR CONCESIUNE

Nr.

Denumirea
riscului

Cost [euro
(f. TVA)]

1.

Deficiente de
proiectare

129,135.00

2.

Modificari de
proiectare

129,135.00
129,135.00

Depasirea de
costuri datorate
unor circumstante
geologice
Depasirea costurilor
generale de
realizare a
proiectului

129,135.00

Depasirea duratei
de realizare a
proiectului

129,135.00

Lucrari defecte

129,135.00

Conditii economice
generale

32,283.75

Schimbari
legislative

32,283.75

Indisponibilitatea
finantarii

129,135.00

10

Finantare
suplimentara

129,135.00

11

Modificari ale
dobanzilor bancare

129,135.00

12

Forta majora

32,283.75

Valoarea
impactului
(%)
10%

5%

100%

5%

40%

100%

10%

5%

100%

20%

25%

100%

20%

30%

100%

10%

5%

100%

15%

10%

50%

5%

10%

50%

10%

20%

100%

10%

20%

100%

10%

15%

100%

50%

1%

85%

TOTAL

Page 57 of 58

Valoare
risc
(euro)

Alocare la Alocare la
concesionar concesionar
(%)
(euro)

Alocare
la
primarie
(euro)

Probabilitatea
producerii
riscului (%)

BAZA LEGALA:
a) Legea nr. 337/2006 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.
34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de
concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii privind
regimul juridic al concesiunilor;
b) Ordonanta de Urgenta nr. 34/19.04.2006 privind atribuirea contractelor de achizitie
publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de
concesiune de servicii, cu modificarile si completarile ulterioare;
c) Ordinul nr. 77/2007 privind aprobarea Normelor metodologice de stabilire, ajustare
sau modificare a valorii activitatilor serviciului de iluminat public;
d) Legea nr. 51/2006 privind serviciile comunitare de utilitati publice, cu modificarile si
compleatrile ulterioare;
e) Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, cu
modificarile si completarile ulterioare;
f) Ordonanta Guvernului nr. 71/2002 privind organizarea si functionarea serviciilor
publice de administrare a domeniului public si privat de interes local, cu modificarile
si completarile ulterioare;
g) Legea nr. 230/2006 a serviciului de iluminat public;
h) Hotararea Guvernului nr. 955/2004 pentru aprobarea reglementarilor cadru de
aplicare a Ordonantei Guvernului nr. 71/2002 privind organizarea si functionarea
serviciilor publice de administrare a domeniului public si privat de interes local.
i) Ordinul nr. 296 din 1 lulie 2003 privind actualizarea Clasificarii produselor si
serviciilor asociate activitatilor CPSA.

Page 58 of 58