Evaluare Impact Foto 1 - Pischia

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPTA MEDIULUI
CONSTRUIRE PARC FOTOVOLTAIC (AMPLASARE PANOURI SOLARE ) SI

RACORD LA SISTEMUL ENERGETIC NATIONAL,
in extravilan Bencecu de Sus, com. Pischia jud Timis
RAPORT LA STUDIUL DE
EVALUARE A IMPACTULUI
ASUPRA MEDIULUI
pentru proiectul
CONSTRUIRE PARC FOTOVOLTAIC

(AMPLASARE PANOURI SOLARE ) SI
RACORD LA SISTEMUL ENERGETIC
NATIONAL
in extravilan Bencecu de Sus, comuna
Pischia, jud. Timis
Autor:
SC EXPERTEKO SRL
Tel 0722291735; Fax.0356/211416
Titularul proiectului:
Proiectant general:
S.C INVEST LAV S.R.L

S.C. RENEWABLES CONSULTING S.R.L
Toate informatiile sau aplicatiile continute in acest document sunt proprietatea intelectuala a firmei SC EXPERTEKO SRL.
Este strict interzisa copierea, folosirea informatiilor prezentate de acesta, modificarea, afisarea, distribuirea, transmiterea,
publicarea, comercializarea, licentierea, crearea unor materiale derivate sau utilizarea prezentei lucrari sau a oricaror
completari sau precizari ulterioare referitoare la continutul prezentei documentatii in orice scop fara notificarea prealabila
si acordul scris al SC EXPERTEKO SRL.

CUPRINS
Introducere
1. Descrierea proiectului
a) descrierea caracteristicilor fizice

b) descrierea principalelor caracteristici ale proceselor de productie
c) estimarea, pe tipuri si cantitati, a deseurilor preconizate si a emisiilor
2. Rezumatul principalelor alternative studiate de titular . 29
3. Descrierea aspectelor de mediu posibil a fi afectate in mod semnificativ
de proiectul propus 41
4. Descrierea efectelor semnificative posibile ale proiectului propus asupra
mediului, rezultand din:
a) existenta proiectului;
b) utilizarea resurselor naturale;
c) emisiile de poluanti, zgomot si alte surse de discomfort . . 47
5. Descrierea masurilor preconizate pentru prevenirea, reducerea si
compensarea oricaror efecte semnificative adverse asupra mediului. 53
6. Indicarea dificultatilor intampinate de titularul proiectului in prezentarea
informatiei solicitate 60
7. Rezumat fara caracter tehnic .. 65
8. Anexe 68

Introducere
Creterea consumului mondial de energie electric, precum i criza
combustibililor traditionali, au impus necesitatea identificrii unor surse
alternative de energie, cu scopul nlocuirii n timp a energiei produse
convenional din combustibili fosili, cu o energie produs din surse
regenerabile, care nu polueaz.
Punerea n practic a unei strategii pentru valorificarea potenialului surselor
regenerabile se nscrie n coordonatele dezvoltrii energetice a Romniei pe
termen mediu i lung i ofer cadrul adecvat pentru adoptarea unor decizii
referitoare la alternativele energetice i nscrierea n acquis-ul comunitar n
domeniu.
Proiectul propus a fost conceput n concordan cu dou obiective majore la
nivel european i naional:
- nevoia urgent de investiii n domeniul energetic pentru a
diminua dependena energetic de import, a nlocui combustibilii
tradiionali a cror epuizare va fi iminent n condiiile continurii
ritmului actual de consum i nu n ultimul rnd, pentru
combaterea schimbrilor climatice ce devin o problem tot mai
acut a societii actuale;
- dezvoltarea durabil a regiunii vizate, fapt care va diminua
pericolul pierderii de rezideni i de locuri de munc n viitorul
apropiat
Decizia de a investi n domeniul producerii energiei din resurse regenerabile
s-a bazat pe o analiz a avantajelor i dezavantajele implicate. Cele mai
importante avantaje ale unei astfel de investiii sunt urmtoarele:

- contextul energetic mondial i necesitatea stringent de descentralizare a

surselor;
- problema nclzirii globale, cauzele antropice ale acesteia fiind tot mai
mult aduse n discuie n ultima perioada;
- emisia zero de substane poluante;
- costuri reduse (materiale i de personal) de ntreinere dup punerea n
funciune;
- existenta unor scheme de finantare la nivelul UE pentru astfel de
proiecte;
- acordarea unor stimulente financiare (certificate verzi) la nivel national
pentru productorii de energie din surse regenerabile;
- acordarea de prioritate n transportul i distribuia energiei electrice
provenite din resurse regenerabile;
- costuri reduse de scoatere din funciune, avnd n vedere ca unitatile
componente pot fi aproape integral reciclate.
n ceea ce privete dezavantajele, urmtoarele aspecte au fost luate n calcul
n planificarea acestei investiii:
- costuri ridicate ale instalatiilor de producere a energiei din surse solare,
precum si a celor aferente lucrrilor electrice de livrare a energiei
produse n reteaua national;
- incertitudini privind piata energiei la nivel national sau mondial.
n urma analizei acestor avantaje i dezavantaje, s-a luat decizia ca o astfel
de investiie este oportun, fezabil tehnic i eficient economic, avnd n
vedere contextul energetic naional i european, precum si disponibilitatea
acestei resurse la nivel local.

1. Descrierea proiectului
Beneficiar: SC INVEST LAV SRL;
Sediu: Timisoara - B-dul Republicii, nr 6, etaj 1, ap 8 , jud. Timis;
Tel/ fax: 0744608942 /0356107759
Amplasament:
Terenul ales pentru dezvoltarea parcului fotovoltaic, cu suprafata totala de
63,0556 ha, apartine din punct de vedere administrativ de comuna Pischia si
se afla in partea de vest a localitatii Bancecu de Sus, la peste 2 km distanta
fata de localitate.
Comuna Pischia face parte din judetul Timis, aflandu-se la o distanta de 20

km de municipiul Timisoara, n directia N.E. Comuna este strabtut de
drumul judeean asfaltat 691 Timisoara Lipova, la o distan de 49 km de
orasul Lipova.
Se nvecineaz cu urmtoarele comune: n nord comuna Fibis; in vest
comuna Orioara i comuna Snandrei; n sud comuna Giarmata; n est
comuna Remetea Mare i comuna Reca Comuna Pichia este compus din
cinci localiti: Pichia; Bencecu de Sus; Bencecu de Jos; Murani; Slciua
Nou.
Terenul pe care se va amplasa proiectul prezentat este agricol, fara tufisuri

sau vegetatie arboricola, in totalitate neamenajat si relativ plan.

Ansamblul parcelelor incluse in proiect se invecineaza cu:

- nord : terenuri agricole si DE 1154
- vest: terenuri agricole aflate in proprietatea SC Invest Lav SRL
- est: DE 1154 si terenuri agricole
- sud: terenuri agricole aflate in proprietatea SC Invest Lav SRL
Accesul in interiorul incintei se asigura din partea de nord a

amplasamentului de pe drumul de exploatare DE 1154, pe o poarta cu
deschiderea de 5 m care va permite si circulatia spre zona de stationare a
vehicolelor si utilajelor necesare amenajarii terenului, construirii parcului
fotovoltaic si aprovizionarii cu materiile prime si materialele implicate in
realizarea investitiei.
a) Descrierea caracteristicilor fizice ale intregului proiect
Politicile europene privind energia i schimbrile climatice, mpreun cu

legislaia n domeniu a statelor membre au condus la o cretere important a
pieei de fotovoltaice, ajungnd la sfritul anului 2010 la o capacitate
instalat de 39.600 MW. Potrivit previziunilor industriei, pentru anul 2030
este prognozat o capacitate total de peste 600 GW.
Efectul fotovoltaic, n care un semiconductor genereaz un curent direct

(curent continuu) atunci cnd este expus la lumin, a fost descoperit de ctre
Becquerel n 1839 i reprezint baza produciei de celule fotovoltaice
moderne, introducnd un nou mod de a obine energie de la soare.

n 1980, primele sisteme fotovoltaice au fost sistemele solare casnice de

mic putere (SSC) care furnizau cantiti mici de energie electric pentru
case individuale fr acces la reeaua electric. Dei, la vremea respectiv,
aceast pia de sisteme solare fotovoltaice de mic capacitate (casnice) era
important din punct de vedere social, utilizarea era totui limitat.
Panourile fotovoltaice exploateaz energia soarelui, o surs liber i infinit

de energie. Cnd razele de soare ating suprafaa pmntului conin o energie
de aproximativ 2.000 de ori mai mare fa de energia total consumat pe
glob ntr-un an.
Energia solar, mpreun cu alte energii regenerabile - precum energia
eolian, geotermal i biomasa - ar putea contribui la atingerea unui procent
de 100% energie produs din surse regenerabile i o furnizare 100 % energie
curat, verde.
n anii 90, piaa de fotovoltaice a nceput s creasc n mod semnificativ ca

urmare a trecerii la conectarea la reea n zonele dezvoltate. Furnizorii de
energie electric au nceput s accepte faptul c fluxul de energie electric
nu trebuie s fie ntr-un singur sens. Acetia au permis clienilor s fie att
furnizori, ct i consumatori, i au introdus tarife pentru cedarea n reea a
energiei produse.
Mecanismele guvernamentale de susinere a preului, concepute pentru
sistemele conectate la reea, s-au dovedit cruciale pentru piaa panourilor
fotovoltaice.

Electricitatea generat din surse regenerabile devine din ce n mai

disponibil. Prin alegerea unor astfel de surse de energie regenerabila
consumatorii pot susine dezvoltarea unor energii curate care vor reduce
impactul asupra mediului asociat generrii energiei convenionale i vor
crete independena energetic (de ex stalpi de iluminat cu panouri solare
fotovoltaice). Sursele regenerabile detin un potential energetic important si
ofera disponibilitati nelimitate de utilizare pe plan local si national.
Valorificarea surselor regenerabile de energie se realizeaza pe baza a trei

premise importante conferite de acestea, si anume: accesibilitate,
disponibilitate si acceptabilitate.
Proiectul de amenajare a parcului fotovoltaic in extravilanul localitatii

Bencecu de Sus raspunde tendintelor actuale resimtite la nivel global si
regional marcate de o acuta crestere a nevoii de energie. Puterea instalata a
parcului va fi de circa 20 MW. Aportul adus de investitie in sistemul
energetic national este estimat la 25.628 MWh/an.
Componentele din care va fi alcatuit ansamblul parcului fotovoltaic sunt:
panouri fotovoltaice, invertoare, cutii de jonctiune, cutii de racord
generator, accesorii, boxe trafo, precum si punct de conexiune zonal la
sistemul energetic national (SEN).
Panourile fotovoltaice vor fi dispuse in mai multe siruri. Impreuna cu
cutiile de conexiune din camp si cutiile de generator vor fi amplasate in aer
liber. Celelalte componente se vor afla in containere prefabricate

Fiecare element al complexului care alcatuieste parcul fotovoltaic are un rol

bine definit:
- panourile fotovoltaice capteaza energia solara ;

- energia este preluata de catre o cutie de jonctiune de la un sir de panouri;
- cutia de racord generator preia energia de la mai multe cutii de jonctiune;
- energia e trasformata din curent continuu in curent alternativ de
invertorul trifazat:
- prin intermediul statiei electrice curentul se transmite in Sistemul
Energetic National
Instalatia fotovoltaica este prevazuta cu urmatoarele echipamente :

- aproximativ 84.480 panouri fotovoltaice
- 10 invertoare cu puterea de 2 MW fiecare
- cutii de jonctiune si de conexiune
- statie electrica 20/110 kV
- structura metalica de sustinere
- fundatii structura de sustinere
- echipamente electrice auxiliare
Principalele caracteristici ale sistemelor fotovoltaice care vor fi amplasate

pe zona studiata sunt:
a) opereaza silentios;
b) pot fi instalate rapid;

c) sunt modulare un sistem fotovoltaic poate fi proiectat pentru o

extindere in cazul in care cererea de putere creste;
d) autonomie nu neceita consum suplimentar de energie si cheltuieli
de intretinere;
e) durabilitate modulele fotovoltaice sunt garantate 25 de ani
f) se monteaza fara fundatii din beton pe structuri din otel zincat sau
aluminiu si fixare tip surub
Cerintelor de amenajare si utilizare a terenului in timpul fazelor de

constructie si functionare:
- In prima faza, dupa ridicarile topo si delimitarea precisa a perimetrului

terenului pe care se va amplasa investitia, se va trasa si stabili pozitia
panourilor si a containerelor ce vor adaposti echipamentele.
- In cea de-a doua etapa se vor aduce si monta echipamentele prefabricate
in pozitia corespunzatoare cu cea din proiect. Panourile se vor fixa in
pamant prin intermediul stalpilor de fundare prin insurubare sau prin
batere . In acelasi timp se va realiza statia electrica. Producia de energie
a unui sistem fotovoltaic depinde de mai muli factori printre care se
numr amplasarea, orientarea i nclinaia sistemului, precum i
condiiile de temperatur i de umbrire. O proiectare bun trebuie s ia
n considerare toi aceti factori.
- In cea de-a treia etapa se vor realiza legaturile electrice intre panouri,
intre panouri si cutii, intre cutii si invertoare, intre invertoare si statia
electrica si apoi cu Sistemul Energetic National.
10

Principalele etape ale realizarii proiectului sunt:
Etapa de construcie;
Etapa de operare;
Etape de dezafectare
Etapa de constructie a parcului fotovoltaic presupune:

Organizarea de antier pentru aceast investiie const n amenajarea
spaiilor pentru depozitarea materialelor necesare
Organizarea de antier va cuprinde:
- imprejmuirea perimetrului viitorului parc fotovoltaic cu gard de plasa
metalica cu H = 2 m si poarta de acces
- organizarea spaiilor necesare depozitrii temporare a materialelor,
msurile specifice pentru conservare pe timpul depozitrii i evitrii
degradrilor ;
- unelte, scule, dispozitive, utilaje i mijloace necesare ;
- sursele de energie ;
- msuri specifice privind protecia i securitatea muncii i de prevenire i
stingere a incendiilor, decurgnd din natura operaiilor i tehnologiilor de
construcie cuprinse n documentaia de execuie a obiectivului;
- cile de acces utilizate vor fi drumurile de exploatare existente
Etapa de instalare trebuie s respecte cerinele proiectului, standardele i
regulamentele din domeniu, pentru a asigura un nivel maxim de producie de
electricitate cu pierderi minime n reeaua de transmitere si consta din:
11

- realizarea sistemului de fundare printr-o tehnologie minim invaziva

prin insurubarea sau baterea stalpilor cu niste masini speciale.
-
lucrri de amenajare a structurilor de susinere pentru panourile solare.

Panourile fotovoltaice se monteaza orizontal cate trei pe sir, pe suporti
metalici, a caror inaltime optima este de 0,8 metri deasupra solului Pe
aceste structuri, se vor asambla panourile, cu ajutorul unui tractor cu
macara. Intre randurile de suporti trebuie sa se pastreze o anumita
distanta pentru ca panourile sa nu se umbreasca reciproc. O umbrire a
unei mici parti a panoului conduce la o reducere considerabila de
randament a intregului panou. Distanta dintre sirurile de module depinde
de pozitionarea geografica a obiectivului, si in acest caz este de 4 m.
De asemenea se pastreaza intre sirurile panourilor, pe lungime, spatiu
pentru montajul echipamentelor si acces ulterior la panouri .
montarea panourilor solare. Panourile se fixeaza intr-o pozitie inclinata

de 30 0 orientate catre sud, pentru a obtine o insolatie maxima. Inaltimea
maxima a panourilor inclinate este de 2.30 m.
- realizarea platformelor pentru invertoare i montarea acestora;

- lucrri de realizare a reelei electrice interioare intre panouri, intre
panouri si cutii, intre cutii si invertoare, intre invertoare si statia electrica
si apoi conectarea la SEN;
Perioada de realizare a proiectului de parc fotovoltaic este de circa 9-12 luni

pentru lucrarile de constructii montaj si pregatire pentru operare.
12

Etapa de operare a parcului fotovoltaic
Dupa instalare si punere in functiune, parcul fotovoltaic nu necesita prezenta

umana pe amplasament, operarea fiind supravegheata la distanta prin
preluarea si prelucrarea datelor furnizate de aparatura de monitorizare cu
care este dotata instalatia.
Din punct de vedere fizic, celula fotovoltaica este o dioda tip p-n de
suprafata mare, cu jonctiunea pozitionata aproape de partea superioara.
Celula converteste luminozitatea solara in energie electrica. Mai multe astfel
de celule sunt asamblate intr-un modul de o anumita putere, iar modulale
intr-un panou. Celulele sunt dispuse intre doua straturi de EVA (acetat de
etil vinil) laminate sub vid si la temperaturi ridicate. Radiaia incident
creeaz la bornele modulului fotovoltaic o diferen de potenial Un panou
fotovoltaic are o putere de 230 Wp si ocupa o suprafata de 1,47 mp
proiectie la sol. Partea frontala este formata dintr-un panou de sticla cu
continut redus de saruri feroase, destinat sa reziste la socuri mecanice si la
grindina. Protectia pe partea dorsala este asigurata de un strat laminat de
TEDLAR, un polimer impermeabil si stabil la expunerea la agenti
atmosferici si radiatii ultraviolete. Cadrul panoului este realizat din aluminiu
extrudat. Suprafata panoului este tratata cu un antistatizant pentru a reduce
cat mai mult posibilitatea depunerii prafului.
Din punct de vedere electric, configuratia sistemului fotovoltaic este
urmatoarea: generatorul fotovoltaic se compune din 22 panouri fotovoltaice
conectate in serie, constituind un sir.
13

La randul lor, un grup de 8 siruri vor fi conectate in paralel la o cutie de

jonctiune, iar o grupare de 4 cutii de jonctiune se vor conecta la o cutie de
racord siruri.
Aceasta grupare electrica de panouri fotovoltaice constituie un generator
fotovoltaic, care se conecteaza pe o intrare distincta la invertor. Invertorul
utilizat in proiect permite conectarea a 12 generatoare fotovoltaice .
In cadrul acestui proiect sunt utilizate un numar de 10 invertoare cu puterea
de 2 MW.
Invertoarele au rolul de a transforma energia primita de la campul

fotovoltaic (generatorul fotovoltaic) sub forma de curent continuu in energie
ce poata fi livrata Sistemului Energetic National curent alternativ trifazat.
Pentru a putea fi utilizata energia de la bornele de iesire ale invertorului este
necesara o transformare a acesteia la parametrii de utilizare in Sistemul
Energetic, la o tensiune de 20 kV.
Echipamentele care insotesc invertorul sunt: intrerupatoare de medie

tensiune
aferente,
tabloul
de
joasa
tensiune
si
medie
tensiune,
transformatoare joasa - medie tensiune, reteua electrica interna si sistemul

de supraveghere interna care sunt amplasate intr-un container metalic in
solutie prefabricata . Containerul este livrat asamblat, testat si certificat de
catre furnizor si contine aparatura de comunicare, monitorizare de la distanta
si diagnosticare, inregistrare de date si analiza lor prin inernet, statie meteo.
14

Cutiile de jonctiune realizeaza paralelismul intre sirurile de panouri. Sunt

conectate un numar de 8 siruri de panouri (22 panouri / sir) la fiecare cutie,
deci in total 176 panouri. Pentru un invertor sunt necesare 48 cutii de
jonctiune si pentru tot parcul fotovoltaic un numar de 480 cutii Aceste cutii
sunt prevazute cu echipamente de protectie (sigurante) care permit
deconectarea fiecarui sir in parte . Deasemenea sunt echipate cu senzori care
masoara curentul si monitorizeaza gruparea de siruri de panouri pentru
functionarea in conditii optime a acestora. Cutiile de racord generator
conecteaza cate 4 cutii de jonctiune. Se vor utiliza un numar de 12 cutii
pentru un invertor, in total 120 cutii de racord generator. Cutiile sunt
realizate din fibra de sticla, rezistente la foc si raze UV. Ele sunt amplasate
la capatul unui sir de panouri, pe stalpul de sustinere al structurii metalice ..
Energia colectata de invertoare va fi preluata de statia electrica 20/110 KV ,

si apoi debitata in Sistemul Energetic National. Aportul adus de investitia de
fata in sistemul energetic national este estimat la 25.628 MWh/an.
Statia va fi prevazuta cu :
- celule statie 20 kV;
- boxa prefabricata;
- baterie de acumulatori si redresor ;
- grup generator si transformator servicii interne ;
- tablouri servicii interne, incendiu, efractie, iluminat;
- celula linie 110 kV inclusiv protectiile aferente ;
- compensare reactiva;
15

- grup masura energie;

- sistem SCADA pentru dispecerizare si telecontrol ;
- transformator de putere 20/110 kV 63 MVA ;
- gard de imprejmuire si drum de acces .
Legatura cu SEN se va face printr-o linie electrica subterana de 20 kV
(LES). Aceasta va avea o lungime de aproximativ 12,1 km si va fi pozata
de-a lungul drumurilor publice aflate in administrarea comunei Pischia.
Puterea panourilor solare se reduce n mod continuu cu trecerea anilor, dar

productorii acord o garanie pentru timpul de exploatare economica a unui
parc fotovoltaic de 25 30 de ani
Centrala fotovoltaica trebuie prevazuta cu un sistem de achizitie a datelor,

monitorizare electrica si monitorizare a parametrilor atmosferici. n mod
obligatoriu trebuie sa fie prevazuta cu senzori de: radiatie solara n plan
orizontal (de tip piranometru), radiatie solara n planul modulelor,
temperatura, vnt, directie a vntului, temperatura pe spatele modulelor
fotovoltaice (unul sau doi senzori).
ntreinerea preventiv presupune analiza continua a datelor sistemului

fotovoltaic (folosind algoritmi) pentru a anticipa comportamentul sistemului
i, astfel, pentru a determina n avans posibilele nefuncionaliti sau
degradri, pentru a furniza informaiile necesare personalului de ntreinere
i a indica procedura de rezolvare a problemei identificate.
16

Sistemul de monitorizare poate avea funcii precum:

-
Monitorizarea scderii performanei panourilor fotovoltaice.
Identificarea problemelor aprute: efectul punctelor fierbini, a

petelor de murdrie etc.
Acest lucru va mbunti raportul de performan al instalaiei prin

rezolvarea problemelor nainte de producerea efectelor ce ar putea duce la
scderea performanei sistemului i creterea costurilor cu remedierea
acestora
De 2-3 ori pe intreaga perioada se functionare de minim 25 de ani trebuie sa

se efectueze inspectia si intretinerea sistemului pe teren prin:
- Inspecie vizual - starea general a echipamentelor: module,
cabluri, cutii de jonciune, invertoare i instalaie de mpmntare
- Msurtori de mediu - inclinaia i azimutul generatorului prin
plasarea senzorului de iradiere i a celui de temperatur cu
nclinaia i azimutul in aceleasi conditii ca a panourilor
(amplasarea senzorilor cu 1 or naintea msurtorilor)
- Msurtori electrice simultan la ieirea invertoarelor
Panourile fotovoltaice vor fi protejate cu paratrasnete, conform normelor.

Paza perimetrului parcului fotovoltaic se realizeaza prin camere video
amplasate pe stalpi si monitorizate de o firma de paza autorizata.
Pe stalpii perimetrali care sustin gardul ce imprejmuieste investitia va fi
amplasata si reteaua de iluminat nocturn.
17

Etapa de dezafectare a a parcului fotovoltaic

Etapele principale pe care trebuie s le respecte titularul n cazul ncetrii
activitii sunt urmtoarele:
- oprirea alimentrii cu energie electric;
- dezafectarea instalaiilor;
- demontarea instalaiilor, sortarea si colectarea selectiva a deseurilor
rezultate i transportul lor pentru recuperare sau depozitare controlata;
- determinarea gradului de afectare a solului;
- ecologizarea amplasamentului;
- redarea terenului folosintei de dinaintea implementrii obiectivului
Cu toate ca durata de viata a celulelor fotovoltaice este relativ mare, de circa
25-30 ani, nu trebuie omis faptul ca tehnologia fotovoltaica este nsotita, pe
lnga aspectele functionale pozitive si de problematicile aferente fazei
terminale a parcului fotovoltaic. Avand in vedere ca majoritatea
componentelor sunt produse electrotehnice/electrice urmeaza a se conforma
prevederilor legale specifice n ceea ce priveste procesarea deseurilor
electrice si electronice (DEE).
Procesele industriale de reciclare exist att pentru module de film subire,
ct i pentru module de siliciu. Materiale ca sticla, aluminiul, precum i o
varietate de materiale semiconductoare, sunt valoroase atunci cnd sunt
recuperate.
Reciclarea aduce beneficii nu doar pentru mediu prin reducerea volumului
de deeuri, dar ajut i la reducerea cantitii de energie necesare pentru
furnizarea de materii prime i la reducerea costului i impactului asupra
mediului n ceea ce privete producia de module fotovoltaice.
18

b) Descrierea principalelor caracteristici ale proceselor de productie,

natura si cantitatea materialelor utilizate
n condiii normale pe perioada de functionare a parcului fotovoltaic nu este

necesara prezenta umana, nu se utilizeaza resurse de ap, energie termic sau
combustibili. Un consum minim de energie electric va asigura ns
funcionarea echipamentelor electrice n perioada nopii. Energia electric
furnizata n timpul zilei va acoperi necesarul propriu, reprezentnd
maximum 1% din energia produs. Aportul adus de investitia de fata in
sistemul energetic national este estimat la 25.628 MWh/an.
La cele 2-3 inspectii vizuale care se efectueaza pe amplasament pe perioada

de viata a investitiei, sau daca se constata ca scaderea randamentului, in
ciuda tratamentului cu efect antistatic a suprafetei panourilor, s-ar putea
datora depunerii unui strat mai important de praf, acesta se indeparteaza prin
spalare sub presiune cu apa demineralizata (pentru ca la uscare sa nu ramana
pete de la sarurile dizolvate in apa potabila) adusa pe amplasament cu
cisterne speciale dotate cu perii speciale si manevrate de muncitori instruiti
sa le utilizeze. Acest serviciu se va externaliza la o firma abilitata care
detine dotarile necesare.
Resurse folosite in productie
Energie electrica
Produsa
Energie solara
Apa demineralizata (optional)
Utilizata pentru
necesitati interne
MWh/an
MWh/an
25628
~ 250-260
~ 50 m3/interventie
19

Materialele utilizate in perioada de implementare a proiectului si cantitatile

estimate sunt prezentate in tabelul urmator
Denumire materiale
Cantitati
Destinatie
Depozitare
estimative
Profile metalice
8500 t
Periculozitate
N/P
Sustinere
Pe
panouri,
amplasament
garduri, etc
Plasa de sarma
8t
Garduri
---- ----
Nisip
60 t
Amenajare
--- ----
teren
Pietris
250 t
--- ----
--- ----
Ciment
120 t
Platforme pt.
--- ----
convertoare
Cabluri electrice diverse
1500 t
Conexiuni
--- ----
electrice
Materiale izolatoare
20 t
Izolari
--- ----
Panouri fotovoltaice
84480 buc
Captare
--- ----
--- ----
energie
solara
Containere cu invertoare
10 buc
Transforma
CC in CA
Cutii de jonctiune
480 buc
conexiuni
--- ----
Motorina
30000 l
Combustibil
De la statiile
PECO
In afara de combustibil, pe amplasament nu se vor utiliza alte substante

chimice periculoase nici in perioada de constructie nici in cea de operare.
Spalarea panourilor se face exclusiv cu apa demineralizata, fara detergenti
sau alte substante chimice .
20

c) Estimarea, pe tipuri i cantiti, a deeurilor preconizate i a

emisiilor (poluare n ap, aer i sol, zgomot, vibraii, lumin, cldur,
radiaii etc.) rezultate din funcionarea proiectului propus.
Estimarea tipurilor si cantitatilor de deseuri

Singurele perioade in care se vor genera deseuri sunt in faza de
implementare a proiectului si, apoi, dupa incheierea duratei de viata a
campului fotovoltaic, la demontarea si dezafectarea investitiei.
Solul excesiv va fi ndeprtat de la locaie, la locurile destinate, dup cum se
convine cu autoritile locale.
Produsele i materialele vor fi aduse pe locatie cu ambalaje minime sau

neambalate, dac se poate. Cnd se poate, materialele vor fi aduse n
dimensiunile necesare, mai degrab dect a fi dimensionate la locaie.
Deeurile rezultate n timpul construciei vor fi colectate i depozitate n
containere nainte de evacuare la locaiile destinate sau zonele temporare.
Solul vegetal va fi depozitat cu atenie i protejat de eroziunea vntului i a

apei. Solul vegetal va fi transportat manual sau mecanic (conform modului
de reutilizare) n locaia destinat stocarii temporare, pentru a nu deranja
lucrrile specifice antierului si nainte de finalizarea lucrrilor va trebui
restabilit.
Estimarea cantitatilor de deseuri rezultate in perioada de 9-12 luni cat va
dura realizarea investitiei pana la darea in functiune a acesteia si gestionarea
deseurilor care se estimeaza a fi produse se prezinta in tabelul de mai jos:
21

CONSTRUIRE PARC FOTOVOLTAIC (AMPLASARE PANOURI SOLARE ) SI RACORD LA SISTEMUL ENERGETIC
NATIONAL,
Tip deeu
Menajer sau asimilabile
Cod deseu
20 03 01
Cantitate
Mod de colectare /
estimata
evacuare
60 kg/luna
Observaii
n interiorul incintei
Se vor elimina de
(deseuri municipale
organizrii de antier se va
firma care colecteaza
amestecate -
organiza un punct de
deseurile menajere
ambalaje din hartie, carton ,
colectare prevzut cu
din comuna Pischia
plastic,biodegradabile)
containere de tip pubel.

Periodic (cel puin sptmnal) acestea vor fi golite.
Deeuri sau resturi din
17 05 04
max 25 m3/luna
Apariia acestei categorii de Pamantul vegetal se
materiale de construcii
deeuri implic o abordare
depoziteaza separat
(deseuri din constructii si
specific. Din punct de
si se va refolosi la
demolari):
vedere al potenialului
acoperirea suprafetei
- pmnt excavat
contaminant, aceste deeuri
sapaturilor dupa
excedetar)
nu ridic probleme, fiind
pozarea conductelor
vorba de resturi inerte
electrice
22

NATIONAL,
Pentru valorificarea i
eliminarea lor, n funcie de
contextul situaiei se
propune utilizarea pentru
umpluturi, nivelri.
Materiale plastice
17 02 03
max.15kg/luna
(resturi de PVC)
Materiale izolante
17 06 04
max. 30 kg/luna
In recipienti / Se predau la
Materialele plastice
firme autorizate pentru
se colecteaza separat
colectare si reciclare
pentru reciclare
In recipienti / Se colecteaza
Se predau la firme
separat
autorizate pentru
colectare si reciclare
Cabluri electrice
Uleiuri uzate si transmisii
17 04 11
Max. 0,3 t/luna
Se colecteaza separat
Spre reciclare
13 02 04*
Max. 50 l/luna
In recipienti speciali asezati
Se colecteaza si se
pe tavi care sa preia eventua predau la valorificare

lele scurgeri accidentale
Anvelope uzate
16 01 03*
Max. 2 buc/luna n cadrul spaiilor de

depozitare pe categorii a
Deeuri tipice pentru

organizrile de
23

NATIONAL,
Acumulatori auto
16 06 05*
Max. 1 buc/luna
deeurilor va fi rezervat o
antier. Se vor
suprafa i anvelopelor.
elimina respectand
scoase din uz
normele legale.
In prezent, acumulatorii
Vor fi predate
sunt sigilati si teoretic, daca
unitilor de
nu sunt deformati nu
recuperare
prezinta la depozitare
specializate sau la
pericol pt. mediu.
achizitionarea unei
Totusi,materiale cu
baterii noi.
potenial periculos att

asupra mediului
nconjurtor ct i a
manipulanilor vor fi stocate
corespunztor, i predate
punctelor de colectare. Se
va pstra o eviden strict.
24

Estimarea emisiilor rezultate din functionarea proiectului propus.

Emisii in apa
Pentru realizarea proiectului nu este necesara nici o sursa de apa nici in
perioada de constructie, nici in cea de functionare.
Pentru muncitorii care vor activa pe santier in perioada de implementare a
proiectului se vor asigura apa minerala si grupuri sanitare ecologice mobile.
In eventualitatea necesitatii intretinerii prin spalare a panourilor solare,
aceasta se face cu apa demineralizata aprovizionata cu cisterne speciale
dotate cu pompe sub presiune. Apele se vor scurge ca si cele meteorice pe
terenul liber sistematizat, deoarece acestea vor fi incarcate doar cu cantitati
relativ neinsemnate de praf depus in ani . Intretinerea nu se face cu nici un
adaos de detergenti sau alti compusi chimici.
Emisii in atmosfera
Principalele surse de poluare ale aerului n perioada de construcie sunt
emisiile de gaze i praf datorate utilajelor i echipamentelor de construcie.
n perioada de execuie a lucrrilor, poluarea aerului este generat de
activitatea utilajelor grele de construcii (n special cnd nu sunt corect
ntreinute) prin praf i emisii datorate arderii carburanilor,.
Poluarea datorat emisiilor de praf i noxe produse de utilajele i
echipamentele de construcie va putea fi limitata prin msuri de bune
practici, astfel nct s se conformeze reglementrilor n domeniu.
Se vor utiliza numai vehicule i echipamente n stare bun de funcionare,
avnd efectuat inspecia tehnic periodic.
25

Emisii de zgomote i vibraii

Zgomotele i vibraiile vor fi produse n perioada de construcie prin utilajele
de construcii folosite. De asemenea, traficul spre i de la locul antierului va
genera zgomot i vibraii, acestea putnd afecta o arie mai larg nu doar cea
din vecintatea antierului. n perioada de execuie a lucrrilor, poluarea prin
zgomote i vibraii este generat de activitatea uman i a utilajelor grele de
construcii, n special cnd nu sunt corect exploatate i ntreinute.
Msurile pentru prevenirea zgomotelor i vibraiilor n perioada de

construcie includ, printre altele, ntreinerea corect a utilajelor i
echipamentelor de construcii conform normelor constructive ale acestora,
organizarea programului de lucru n timpul zilei cu respectarea orelor de
odihn i anunarea acestuia, respectiv alegerea atent a rutelor de transport
pentru evitarea traficului n zonele rurale sensibile.
Protecia mpotriva radiaiilor
Componentele parcului fotovoltaic nu emit radiatii electromagnetice. In jurul
transformatorului s-a preconizat o zona de protectie si o imprejmuire cu
gard, chiar daca in prezent prin constructie acestea nu emit radiatii care sa
depaseaca valorile care ar pune in pericol sanatatea umna.
De asemenea, conectarea se va face la linia de medie tensiune care nu

disipeaza in mediu unde electromagnetice nocive.
26

Emisii pe sol i subsol

Riscul polurii solului i subsolului n timpul execuiei proiectului este
datorat n principal carburanilor folosii pentru echipamentele de
construcie. Riscuri pentru degradarea solului pot apare de asemenea datorit
compactrii solului prin activitatea utilajelor de construcii i prin stocarea
materialelor de construcie. Asigurarea spaiilor pentru organizarea de
antier poate genera de asemenea afectarea solului i scoaterea sa din alte
folosine.
n perioada de execuie a lucrrilor, sursele de poluare pentru sol pot fi:
- perturbarea solului prin eroziune (uscat sau umed) datorit
decopertrii acestuia;
- degradarea solului prin compactare i modificarea structurii sale de
ctre utilajele de mare tonaj folosite n construcii, reducnd porozitatea
naturala a solului i revegetarea;
- poluarea solului prin neaplicarea unor msuri de bune practici, cum
ar fi ntreinerea corespunztoare a utilajelor de construcii, depozitarea
improprie a materialelor i substanelor folosite.
Msurile pentru minimizarea i prevenirea perturbrilor solului i

subsolului includ aplicarea unor practici de lucru corespunztoare pentru
mediu, ca de exemplu ntreinerea corect a utilajelor de construcii,
manipularea i stocarea conform specificului tuturor materialelor folosite pe
antier. Se vor stabili trasee clare pentru utilajele de mare tonaj, respectiv
pentru cele ce aprovizioneaz antierul sau evacueaz deeurile generate.
27

Protecia ecosistemelor terestre i acvatice

Ecosistemele specifice de flora i fauna din zona nu vor fi afectate de
lucrrile propuse, acestea avand caracter local i de scurt durat.
Metodologia de pozare a suportilor panourilor solare prin baterea stalpilor
sau insurubare este tehnologia actuala cea mai putin invaziva pentru
perturbarea habitatelor din perimetrul implementarii proiectului.
Protecia aezrilor umane i a altor obiective de interes public
Sursele de impact asupra mediului uman, posibil s apar n perioada de
construcie:
- direct asupa lucrtorilor prin neluarea msurilor de protecie
adecvate;
- indirect pentru populaie, ca de exemplu ngreunarea traficului,
vibratii care sa dauneze constructiilor din localitatile tranzitate, riscuri de
accidente se vor datora organizrii improprii a lucrrilor de constucii.
Aplicarea celor mai bune practici de lucru, ca de exemplu cele prevzute n

Legea 10/1995 privind calitatea n construcii, cu amendamentele sale i
ntreinerea i exploatarea corect a utilajelor de construcii folosite, va
reduce semnificativ aceste forme de impact.
n toate etapele proiectului, prin modul de gestionare a deeurilor, se va avea
n vedere posibilitatea recuperrii i valorificrii a ct mai multor materiale
i limitarea cantitilor de deeuri eliminate prin depozitare si muncitorii vor
fi instruiti sa actioneze pentru minimizarea emisiilor spre componentele de
mediu.
28

2. Rezumatul principalelor alternative studiate de titular si

indicarea principalelor motive pentru alegerea finala, luand in
considerare efectele asupra mediului.
In cazul proiectelor de producere a energiei din surse regenerabile selectarea

alternativelor este un proces complex care necesit colaborarea unui colectiv
larg de specialiti.
Factorii luai n considerare la studierea alternativelor pentru proiectele de
aceast natur sunt resursa energetic, tehnologia, locaia, capacitatea total,
sursele de finantare, etc.
Alternativele analizate n faza de proiect au vizat n principal urmtoarele

criterii/aspecte:
alegerea locaiei;
stabilirea capacitii de producie;
stabilirea detaliilor tehnologice;
accesul pe amplasament.
.
n ncercarea de a determina alternativa optim de investiie, s-a inut cont n
primul rand de estimrile privind potenialul solar teoretic la nivelul
Romniei, regiunea analizat situndu-se printre zonele cu cel mai ridicat
potenial din ar. Ulterior, estimarea potenialului teoretic a fost nuanat n
funcie de posibilitile de exploatare tehnic i economic (condiiile de pe
piaa energiei, acces, vecinti, morfologie, distana fa de cel mai apropiat
punct SEN, capacitatea de preluare al acestuia etc.).
29

Alternativele analizate n faza de proiect au vizat n principal urmatoarele

aspecte:
1. Alegerea locatiei
Locatiile cele mai potrivite pentru derularea unor investitii n energie solar
trebuie sa indeplineasca mai multe criterii:
- potential solar corespunzator (peste 1250 kWh / m2 / an radiatie
solar incidenta);
- distanta ct mai mic fata de cel mai apropiat punct SEN i capacitate
ridicat de preluare a acestuia;
- morfologie adecvat construirii (teren plan, stabil geodinamic, n afara
ariilor de inundabilitate);
- evitarea pe cat posibil a unor areale cu statut special care ar putea fi
periclitate de obiectivul propus;
- suprafee mari de teren disponibile;
- preul terenului i regimul de proprietate;
- deschiderea autoritilor publice locale fa de poteniali investitori,
etc.
n urma analizei tuturor acestor criterii, s-a decis ca aceasta este o locaie
potrivit de investiie n cadrul acestui proiect, eventuale alternative fiind
mai putin eficiente. Cu referire la potenialul solar, trebuie menionat c
acesta nu a constituit un criteriu decisiv, deoarece variaia distribuiei
acestuia n teritoriul vizat este extrem de redus, astfel nct se poate aprecia
c orice locaie din Cmpia de Vest poate susine o astfel de investiie.
30

innd cont de cumulul criteriilor menionate anterior, au fost vizate mai

multe locatii din judetele situate n Cmpia de Vest, unele nu au corespuns
unor criterii precum statutul juridic al terenului, disponibilitate teritoriala,
vecinatati vulnerabile etc., iar altele, care au indeplinit cele mai multe dintre
criteriile necesare pentru amplasarea unui parc solar vor face obiectul unor
alte proiecte cu acelasi profil.
Investitia se va integra rapid n contextul socio-economic local i regional,
prin contributia insemnata la bugetele locale, n conditiile abandonrii tot
mai accentuate a activitilor agricole care au constituit mult vreme pilonul
dezvoltrii locale.
De asemenea, se considera ca proiectul investitional, prin amploarea sa, va fi
un varf de lance n dezvoltarea zonei, constituind un cadru favorabil pentru
aparitia altor proiecte de acest gen, potentialul solar al zonei i
disponibilitatea teritorial ridicat fiind una dintre resursele atractive ale
zonei.
Alegerea locatiei a fost incurajata si de faptul ca pe zona pe care urmeaza sa
se amplaseze investitia, cu aproximativ 20 de ani in urma erau plantatii
intinse de vita de vie (complet distruse inexistente- in momentul actual),
ceea ce era o garantie a constantei regimului de insolatie pentru terenurile
achizitionate.
Locatia este convenabila si datorita faptului ca beneficiarulinvestitiei, SC

INVEST LAV SRL, a dezvoltat si alte proiecte in zona, proiecte care se afla
in stadiul obtinerii avizelor pentru autorizatia de constructie.
31

2. Stabilirea capacitii de producie

Stabilirea capacitii de producie s-a fcut n primul rnd n funcie de
costurile estimate ale investiiei. Disponibilitatea teritorial, chiar daca un
asemenea proiect necesita suprafee foarte mari pentru implementare si
capacitatea de preluare a SEN nu a fost determinanta. Pentru moment s-a
considerat c o capacitate de producie de 20 MW este fezabil tehnic i
economic, urmand ca o parcela adiacenta, aflata la nord de aceasta investitie,
despartita doar de drumul de exploatare care permite accesul la locatie sa fie
subiectul unei investitii viitoare, daca cea studiata de prezentul proiect se
dovedeste profitabila.
3. Stabilirea detaliilor tehnologice

Pretabilitatea anui anumit tip de module fotovoltaice la o anumita locatie
este determinatea n principal de disponibilitatea resursei energetice. n acest
sens, s-au dezvoltat programe informatice care sa optimizeze relatia
potential solar stabilire detalii tehnologice, programe care au posibilitatea
introducerii anumitor variabile cu importanta majora pentru astfel de
proiecte.
Pentru proiectul de fata s-a optat pentru aplicarea celor mai moderne inventii
tehnologice in domeniu, tocmai ca pana la implementarea si operarea ei
tehnologia sa nu devina perimata moral, deoarece domeniul valorificarii
energiilor neconventionale este foarte dinamic.
32

4. Accesul pe amplasament
n vederea stabilirii modului de acces pe amplasament, au fost analizate mai
multe variante: pe drumul de exploatare De 1154 prn vestul
amplasamentului care permitea un acces mai scurt la amplasament si acelasi
drum De 1154 cu acces prin nordul locatiei.
n urma analizei efectuate, s-a ajuns la concluzia c cea mai bun variant de
acces este pe la limita de miazanoapte deoarece cu aceasta ocazie se
amenajeaza implicit si drumul spre terenul aflat la nord de investitia
analizata, care are o suprafata suficient de mare (17,95 ha) pentru o
eventuala extindere in viitor a investitiei. De fapt, aceste doua variante:
alegerea locatiei descrise in acest proiect si ca alternativa mobilarea intregii
suprafete cu panouri solare au fost cele doua optiuni din care s-a decis in
final investitia in varianta prezentata.
Drumul, in varianta de acces aleasa, de asemenea, permite deplasarea cea
mai facila pana la locul de amplasare a statiei electrice care va fi pozitionata
in zona cea mai vestica a investitiei.
Succint variantele studiate pot fi rezumate astfel:
Alternativa (Varianta) 0
Varianta 0 ia in considerare situatia in care potentialul de dezvoltare a zonei
ramane nevalorificata si pe terenul aflat in discutie nu se implementeaza nici
un nou proiect, ci totul ramane in faza in care terenurile neexploatate se
degradeaza in continuare si isi pierd valoarea.
33

Prin aceasta varianta nu se aduce nici o modificare a situatiei actuale, nu se

propunea nici o imbunatatire a starii de fapt constatabile in prezent.
Aceasta varianta duce la meninerea specificului economic existent de zona,
cu agricultura de subzistenta, infrastructura slab dezvoltata, nivel de trai la
limita saraciei pentru majoritatea populatiei. Varianta are dezavantajul clar al
unei politici de stagnare i regres..
In lipsa implementarii proiectului, zona va ramane in aceeasi stare de
subdezvoltare economica, fara un aport suplimentar semnificativ in bugetul
comunei prin taxele si impozitele anuale platite. Investitiile preconizate de
dezvoltatorii reuniti in firma SC INVEST LAV SRL au puterea economica
de a realiza un proiect care poate aduce prin adresabilitatea sa atractivitate si
pentru alti investitori, venituri importante si poate oferi in perspectiva locuri
de munca locuitorilor comunei.
Avantajul variantei ar fi fost doar legat de faptul ca nu necesita alocarea de

fonduri pentru investitii si deci nu genereaza nici un efort financiar.
Aceasta varianta menita sa mentina caracterul traditional, exclusiv agricol nu
este o alternativa viabila pe termen lung deoarece nu asigura o dezvoltare
sustenabila si automat va fi o frna in dezvoltarea judetului si implicit a
Regiunii Vest
Problemele din teritoriu (trafic n crestere continua, infrastructura inexistenta

sau invechita si necorespunzatoare, drumuri publice de proasta calitate, etc.)
nu aveau nici o perspectiva programata de rezolvare.
34

Social, aceasta variant ar fi frnat speranta populatiei la accesul la locuri

noi de munca in apropierea zonei lor de locuit si ar fi genrat un conflict
permanent intre necesitatea fireasca de dezvoltare si ingradirile legate de
absenta fondurilor de investitii.
In ceeea ce priveste variantele in care s-a luat in considerare schimbarea
aspectului zonei prin implementarea proiectului. per ansamblu au fost luate
n considerare mai multe variante n ceea ce priveste atingerea obiectivelor
proiectului propus, variante de realizare care nsumate se pot formula sub
aspectul a doua alternative .
Aspectele cele mai importante n care au fost considerate mai multe variante
de realizare s-au referit la modul de ocupare a suprafetelor detinute.
Alternativa (varianta ) 1- alternativa finala
Aceasta varianta, considerata optima pentru parcul fotovoltaic prezentat va

ocupa o suprafata de 630.619 m2. Diferenta de suprafata de 63 mp fata de
cea inscrisa in CU nr. 568/09.08.2012 este datorata operatiunilor
topocadastrale efectuate de beneficiar intre timp (dezmembrari, actualizari
date imobil, certificare suprafata reala prin masuratori de precizie fata de cea
inscrisa in cartile funciare initiale).
Din aceasta suprafata, doar parcela nr. 1 de 441423 m2 din CF 404852
Pischia va fi mobilata in varianta finala cu panouri fotovoltaice cu puterea
finala proiectata de 20 MW.
Distribuita suprafetelor din proiect este prezentata dupa cum urmeaza:
35

- Proiectia la sol a panourilor fotovoltaice este de 124.185 m2

- Statia de racord 20/110Kv este de 8400 m2
- Invertoarele (10buc) 315 m2
- Gard imprejmuire 1035 m2
- Drumuri incinta pentru lucrari mentenanta 19.250 m2
- Spatii verzi : 288.238 m2 (65,3 % din suprafata)
Proiectul se refera la constructia unei instalatii in aer liber instalatie
fotovoltaica de aproximativ 20 MW in extravilanul comunei Pischia, judetul
Timis. Modulele solare se monteaza pe suporti metalici, a caror inaltime
variaza intre 1,5 si 2,5 m. Acesti suporti metalici se ancoreaza in sol prin
intermediul unui sistem special, pentru a fi asigurati impotriva influentelor
mediului cum ar fi vantul sau ploaia. Modulele se fixeaza intr-o pozitie
inclinata de 30 0 pe constructia orientata catre sud, pentru a obtine o radiatie
solara optima.
Instalatia fotovoltaica este compusa din urmatoarele elemente:
- aproximativ 84.480 panouri fotovoltaice

- 10 invertoare cu puterea de 2 MW
- structura metalica de sustinere
- boxe de jonctiune si de conexiune
- echipamente electrice auxiliare
- statie electrica
36

O parte din parcelele aferente acestui proiect au fost dezmembrate, pentru a

oferi drept de superficie, uz si servitute catre Enel Distributie Banat pentru
linia electrica subterana 20 kV .
Pentru racordul la Sistemul Energetic National se va realiza o linie electrica
subterana LES de 110 KV,ce va fi pozata subteran la adancimea de 0,8 m,
insotind drumurile de exploatare agricole existente.
O mica parte (aprox. 10 %) din energie electrica produsa se va utiliza pentru

iluminatul perimetral si pentru statia de transformare. Aceasta va fi asigurata
din productie proprie, obiectivul beneficiind de un contor electronic trifazic
bidirectional (cu transformator de msur corespunztor) care va inregistra
energia activ si reactiv, consumat si predat. Contoarele care vor deservi
instala indeplinesc normele nationale si particulare ale companiei electrice
distribuitoare ENEL
Functionarea centralei se va realiza in regim complet automatizat, nefiind

necesar prezenta personalului de exploatare/supraveghere. In aceste conditii
nu este necesar alimentarea cu ap potabil sau menajer.
In perioadele in care pe amplasament se vor desfsura activitti de

constructie/intretinere vor fi incheiate cu firme specializate si autorizate
contracte economice pentru montarea si utilizarea pe amplasament a unor
toalete ecologice.
37

Serviciul de telesupraveghere prin camere video, paza si interventie in caz

de necesitate (incercari de efractie sau alte evenimente) va fi externalizat la
firme specializate
Intretinerea periodica a centralei cat si spalarea panourilor (daca se constata

si de cate ori se constata ca e necesar) vor fi de asemenea externalizate catre
firme care detin utilaje specializate pentru aducerea pe amplasament a apei
demineralizate necesare si pentru indepartarea impuritatilor depuse care pot
reduce cu pana la 15 % randamentul parcului fotovoltaic. Aceste ape pot fi
asimilate ca incarcare cu apele de ploaie si se vor infiltra in sol.
Parcelele inscrise in CF 404605, 404598, 404572,404596, 404566, 404613,

404592, 404639, 404603, 404574, 404611, 404582 si 404616 Pischia in
suprafata totala de 9675 m2 sunt propuse pentru a asigura latimea tramei
viitorului drum de acces pietruit prin largirea DE 1154.
Parcela nr. 2 in suprafata de 179.521 mp inscrisa in CF 404853 Pischia este

propusa ca o oportunitate de dezvoltare ulterioara, in care mobilarea se va
efectua conform reglementarilor urbanistice existente la acea data.
Apele meteorice pot fi considerate conventional curate si se vor infiltra in

terenul liber sistematizat.
38

Alternativa (Varianta) 2
Acesta alternativa difera de prima prin faptul ca intraga suprafata de teren de

63,0619 ha ar fi urmat sa fie mobilat cu panouri fotovoltaice. In acest caz
puterea instalatiei ar fi fost de 28 MW, numarul panourilor fotovoltaice s-ar
fi ridicat la aproximativ 118272 de bucati, s-ar mai fi instalat inca 4
invetoare suplimentare de 2 MW fiecare legate de transformatorul care
deserveste toate panourile. Acesta varianta ar fi avut fata de precedenta
avantajul unei puteri instalate mai mari, dar dezavantajul unui cost foarte
mare al investitiei.
n urma analizrii tuturor aspectelor implicate, s-a ajuns la concluzia ca

varianta optim de investiie din punct de vedere economic, tehnic i de
mediu este varianta 1 care intruneste avantajele unei investitii mai
echilibrate care permite orientarea spre extindere sau temporizarea
investitiilor.
Pentru cele trei variante de evolutie posibile stabilite si expuse anterior,
s-au facut evaluari ale efectelor pe termen mediu si lung asupra mediului si
populatiei.
In luarea deciziei s-au pus in balanta criteriile economice, sociale

(acceptabilitatea sociala) si criteriile de mediu (durabilitatea). Varianta
aleasa de comun acord a fost varianta I.
39

Desi varianta II prezenta aparent mai multe avantaje deoarece terenul

atribuit investitiilor aducatoare de avantaje financiare este mai mare, s-a
considerat ca este importanta respectarea ponderii spatiilor verzi raspandite
echilibrat in toate zonele de dezvoltare.
Aplicarea proiectului va avea insa ca efect global trecerea treptata spre un alt
nivel urbanistic, fara a se crea presiuni asupra populatiei si a agentilor
economici. Forta de munca si populatia stabila nu sunt constranse sa-si
modifice esential modul de viata, ci sunt ajutate sa se pregateasca pentru
schimbare.
Obiectivul propus prin prezentul proiect este un ansamblu omogen de

amenajari si constructii functionale al caror specific de activitate este
neagresiv fata de factorii de mediu .
Parcul fotovoltaic prezentat n proiect este considerat a fi o investitie

oportun n conditiile actuale nationale si internationale .
Implementarea proiectului va aduce un aport semnificativ pentru realizarea
obiectivului prin care Romnia s-a obligat, la negocierile cu Uniunea
Europeana, ca pana in 2020 sa asigure o treime din producia de energie din
surse regenerabile. Datorita poziionrii geografice, Romnia este foarte
adecvata pentru obinerea de energie din surse regenerabile, protejnd
mediul. Aceasta obinere de energie este foarte protectiva cu mediul
deoarece emisia de CO2 nociva pentru clima - care rezulta la obinerea
energiei din combustibilii fosili, nu mai are loc.
40

3. Descrierea aspectelor de mediu posibil a fi afectate in mod

semnificativ de proiectul propus, in special a populatiei, faunei,
florei, solului, apei, aerului, factorilor climatici, bunurilor
materiale, inclusiv patrimoniul arhitectural si arheologic, peisajul
si interconexiunile dintre factorii de mai sus.
Comuna Pischia face parte din judetul Timis, aflandu-se la o distanta de 20

km de municipiul Timisoara, n directia N.E. Comuna este strabtut de
drumul judeean asfaltat 691 Timisoara Lipova, la o distan de 49 km de
orasul Lipova.
Se nvecineaz cu urmtoarele comune: n nord comuna Fibis; in vest
comuna Orioara i comuna Snandrei; n sud comuna Giarmata; n est
comuna Remetea Mare i comuna Reca.
Comuna Pichia este compus din cinci localiti: Pichia; Bencecu de Sus;
Bencecu de Jos; Murani; Slciua Nou.
Investitia prezentata in proiect se afla la o distanta de aproximativ 2 km de
limita de vest a localitatii Bencecu de Sus.
Relieful
Pischia este o comun situat n zona de contact dintre dealurile Lipovei i
cmpia Timiului, fiind o regiune fizico-geografic colinara, cu terase i
lunci formate de praiele din comun. Relieful comunei se prezint sub
aspectul colinelor domoale cu pante de 8-10 grade, platformelor netede i
terase aluvionare. Regiunea colinar este mai accentuat n satele Bencecu
de Jos, Murani i Salciua Noua.
41

Geologic, zona se caracterizeaz prin existenta n partea superioar a

formatiunilor cuaternare, reprezentate de un complex alcatuit din argile,
prafuri si nisipuri, cu extindere la peste 200 m adancime. Fundamentul
cristalin-granitic se afla la circa 1400 1700 m adancime si este strabatut de
o retea densa de microfolii (fracturi).
Solurile predominante sunt solul brun si brun rocat de pdure, iar n luncile
praielor cele sedimentare i aluvionare, acestea fiind tipice unei regiuni
fizico-geografice colinare, cu terase i lunci. Aceste soluri au drept caracter
de diagnoza orizontul Bt. Orizontul Bt reprezint caracterul de diagnoza
avnd in partea inferioara si cel puin in pete (peste 50%) in partea
superioara, culori cu nuane de 7,5 YR cu valori si crome 3,5 in stare
umeda, pe fetele si in interiorul elementelor structurale.
Stratificatia general este urmtoarea:
- 0,00 - 0,50m sol vegetal pamant prafos argilos maroniu
- 0,50 - 1,50m argila prafoasa maroniu roscat plastic vartoasa
- 1,50 - 4,00m argila prafoasa galben maronie cu calcar dizolvat plastic
-4,00 - 5,50m argila galben maronie plastic vartoasa spre baza plastic
consistenta
- 5,50 - 7,00m argila galben maronie cu rar calcar dizolvat plastic
vrtoas
Nivelul apei freatice se ncadreaz ntre 2,40m si 10 m, acesta putand varia
cu 0,5-1m n functie de anotimpuri si de cantitatea de precipitaii.
42

Hidrologia
Din punct de vedere hidrografic, teritoriul se ncadreaz n bazinul rului

Bega, fiind drenat de rurile: Beregsu, cu afluentul su Bcin i Mgheru,
cu afluentul su Luda Bara, la care se adaug o serie de vi de eroziune care,
n cea mai mare parte a anului sunt seci, cu ap doar n perioadele ploioase
sau de topire a zpezilor.
Beregsul, care izvorte din Podiul Lipovei, trece prin estul localitii
Pichia, sudul localitii Cerneteaz i se vars n Bega Veche, este canalizat,
ferind de inundaii terenurile vecine.
nainte de Pichia, Beregsul primete pe partea sa stng prul Bcin, care

traverseaz partea centralestic a zonei, avnd un debit variabil, n funcie
de anotimp i de precipitaiile czute. Cursul su fiind regularizat i
canalizat, inundarea luncii are loc foarte rar, doar n timpul marilor viituri.
Mgheruul (cunoscut i sub denumirea de Matca), i adun apele din
platforma Aluni Alio, la altitudinea de 153 m, la cca. 3 km de lunca
Mureului. n partea estic a localitii Seceani toate vile converg nspre
Mgheru. Dei are un curs permanent, debitul este fluctuant, fiind n mare
msur dependent de cantitatea de precipitaii czute n zon. n toamnele i
primverile ploioase ntreaga lunc este inundat. Prul i-a fixat cursul pe
o linie de factur tectonic, fapt ce determin apariia unui ir de izvoare
mineralizate i a vulcanilor noroioi (forocici).
43

Cursul actual al acestuia, de asemenea regularizat i canalizat, a fost barat n

amonte de localitatea Murani, formnd un lac de acumulare. Barajul creat
permite reglarea debitului, ferind de inundaii terenurile agricole din aval.
Din platforma Seceani i adun apele prul Luda Bara, un afluent
important al Mgheruului, care dup ce strbate de la nord la sud satul
Murani, curge o bun bucat de vreme de la NV spre SV, aproape paralel cu
acesta.
Clima
Particularitile microclimatice ale zonei cercetate sunt determinate de
poziia sa geografic, astfel c aceasta se caracterizeaz printr-o clim
temperat continental cu ierni mai scurte i mai blnde, aflndu-se frecvent
sub influena activitii ciclonilor i a maselor de aer ce traverseaz Marea
Mediteran i Adriatic.
Caracteristica general este aceea de climat de step, climat de cmpie
pontic. Tipul topoclimatic este specific zonei de silvostep, caracterizat prin
temperaturi medii anuale de (+10,6 C). Intervalul anual fr nghe este de
peste 200 zile, iar numrul mediu anual de zile cu nghe este de cca 95 zile.
Zona se caracterizeaz prin urmtoarele :

a) Temperatura aerului :
- media lunar maxim : (+20+21 ) C in iulie, august
- media lunara minima : (-1-2) C in ianuarie
- maxima absoluta:
+40C in 16.08.1952
- minima absoluta :
- 29,2C in 13.02.1935
44

b) Precipitatii :
- media lunara maxima : 70 80 mm
- media anuala :
600 700 mm
- cantitatea maxima in 24 h ; 100 mm in 01.06.1915

c) Vantul :
- directii predominante : nord - sud 16% si est vest 13%
Adncimea de nghe este la 0,70m.
Flora si fauna
Localitatile comunei sunt amplasate in Campia Banatului care, la rindul ei,
este parte din Campia Tisei. n aceast zon nu se gsesc plante deosebite,
rare, de interes tiinific deosebit. Speciile existente nu prezint importan
economic i tiinific, nu sunt menionate n Cartea Roie a habitatelor i
speciilor. .
Flora si fauna sunt specifice zonei de contact dintre silvostep si step.
Amintim astfel specii de plante tipice acestei zone de tranziie: specii
floristice - Corydalis solide (Brebenelul), Viola sp. (Toporasi), Asperula
odorata (Vinarita), Anemone nemorosa (Floarea pastilor), Poa pratensis
(Firuta), Bromus inermis (Obsiga nearistata), Hordeum murinum (Orzul
soarecelui), Festuca pseudovina (Paiusul), Stipa pennata (Colilia),
Andropogon ischaemum (Barboasa), Salvia pratensis (Salvia de camp),
Vicia stenophylla (Mazarichea), Coronilla varia (Coronistea), Ononis
spinosa (Osul-iepurelui), Astragalus spinosum (Cosaci), Cichorium inthybus
(Cicoarea), Xantium spinosum (Holera), Eryngium campestris (Scaiuldracului), Artemisia austriaca (Pelinita), Xeranthemum annuum (Plevaita),
45

Carduus nutans (Ciulinul), Prunus spinosa (Porumbar), Prunus fructicosa

(Visinel), Rosa sp., Rubus sp.
Nevertebratele, Clasa Insecta, sunt prezente n numr mare, viaa lor fiind
legat de existena covorului vegetal. Lanurile trofice i populaiile de
nevertebrate nu au fost evaluate, se presupune c sunt bogate, cu evoluie
specific, n succesiuni, n funcie de ciclul lor biologic, de gradul de
ariditate a habitatelor, respectiv de sezonul ecologic, cu specific de umiditate
relativ i temperatura a aerului. Existena nevertebratelor atrag psrile,
care le utilizeaz ca surs trofic, n special din perioada primverii pn n
toamn.
Dintre speciile de psri amintim - prepelita (Coturnix coturnix), potarnichea

(Perdix perdix), ciocanitoare (Dendrocopos sp.), soim (Falco sp), cucuveaua
(Athene noctua), mierla neagra (Turdus merula), privighetoarea (Luscinia
megarthynchos).
Reprezentanii Clasei Mammalia sunt distribuite neuniform n spaiu, n

funcie de sezonul ecologic, de surs trofic i de factorii de deranj. Populaii
mai semnificative formeaz doar reprezentanii roztoarelor (Ordinul
Rodentia). Dintre speciile observate menionm: harciogul (Cricetus
cricetus), iepurele de camp (Lepus europaeus), vulpea (Vulpes vulpes),
dihorul (Mustela putorius), nevastuica (Mustela nivlis)
46

4. Descrierea efectelor semnificative posibile ale proiectului propus

asupra mediului
Proiectele in care se apeleaza la o tehnologie ecologica in locul sau in

completarea unor tehnologii clasice, de cele mai multe ori poluante, sunt
in general menite sa functioneze cu impact cat mai redus asupra
mediului.
O centrala electrica solara este considerata de la inceput o investitie cu

impact extrem de mic din multe motive: in ultimul timp s-au pus la punct
componente aproape integral reciclabile dupa incheierea ciclului de viata,
folosesc o sursa de energie regenerabila, o data instalate nu mai produc
perturbari asupra zonei de amplasament, etc.
Pentru descrierea efectelor posibile ale proiectului asupra factorilor de

mediu,
s-a
analizat
fiecare
componenta
potential
afectata
de
implementarea investitiei.
In tabelul de mai jos sunt prezentate comparativ situatia actuala si efectele

pe care le-ar putea aduce in plus punerea in opera a proiectului (prognozarea
impactului proiectului):
47

NATIONAL,
Influenta proiectului asupra calitatii factorilor de mediu

Factor/aspect de
mediu
Calitatea /Probleme actuale de

mediu
Aerul, zgomotul
si vibratiile
(Prognozarea impactului)
In perioada constructiei
In perioada operarii
Zona nu este locuita:
Traficul rutier pe zona
Nu este necesara deplasarea de
principalele surse potentiale de
amplasamentului se intensifica
vehicule decat de 2-3 ori in
poluare in cadrul
temporar pana la
toata perioada de operare cand
amplasamentului sunt cele
aprovizionarea cu toate
specialistii vin sa inspecteze
reprezentate de traficul rutier.
materialele necesare si pentru
visual starea investitiei.
Nivelurile de zgomot si vibratii
transportul muncitorilor.
Nivelul de praf, zgomot si
generate de traficul rutier sunt
Nivelul zgomotului si
vibratii scade sub cel de
imperceptibile.
vibratiilor va creste datorita
dinaintea amplasarii investitiei
Starea calitatii atmosferei este lucrarilor de nivelare, baterea
Deoarece pe teren nu se mai
buna, perturbata de pulberile suportilor si pozitionare a
executa lucrari agricole.
atmosferice generate in timpul panourilor.
Functionarea parcului
lucrarilor
agricole
(cu Cantitatea suplimentara de
intensitate din ce in ce mai pulberi sedimentabile cu e

restransa) si de traficul rutier.
fotovoltaic nu genereaza emisii

in atmosfera.
semnificativa decat momentan
48

NATIONAL,
Apa
In perimetrul proiectului nu s-au
Nu se folosesc surse locale de
In timpul functionarii nu se
semnalat probleme de poluare a
apa sin u se deverseaza ape
foloseste apa. Daca se constata
reziduale. Amplasamentul va fi
necesitatea indepartarii prafului
deservit de o toaleta ecologica.
de pe panouri, aceasta se face
apelor de suprafata sauadancime
cu apa demineralizata
aprovizionata cu cisterne
Zona nu a fost folosita
rchitect
pentru agricultura. Majoritatea
Solul
terenurilor au fost vii care nu au

beneficiat de tratamente agricole
importante cu pesticide
Implic perturbarea temporar
In timpul exploatarii centralei
a solurilor de pe amplasamentul fotovoltaice nu se pot produce

analizat. Proiectul va implica
afectari ale calitatii solului din
ocuparea temporar a unor
zona investitiei
suprafee de sol pentru

realizarea organizrii de antier
i execuia reelei de cabluri
electrice subterane Accidental
se pot produce poluari minore
prin scurgeri de combustibil
sau uleiuri de la mijloacele de
transport sau utilajele folosite
Factorii climatici
Clima este specifica zonelor Nu vor fi influentati factorii
Nu vor fi influentati factorii
continentale
climatici.
de
campie
si climatici.
49

NATIONAL,
precolinara, cu veri lungi si

uscate, cu ierni blande, cu
cantitati de precipitatii
rchitec
reduse.
Fenomenul
de
incalzire
climei care este evidentiat la

nivel global, se manifesta intr-o
anumita masura si in zona
analizata prin trecerea aproape
brusca
de
la
iarna
la
rchitecton ridicate specifice

inceputului de vara.
Biodiversitatea
Perimetrul analizat se gaseste
Nu se aduuc prejudicii
Nu se aduuc prejudicii
intr-o zona de interes limitat
biodiversitatii.
biodiversitatii.
din punct de vedere al

biodiversitatii.
In zona proiecului nu exista arii
protejate sau care fac parte
integranta din Reteaua
Ecologica Natura 2000.
50

NATIONAL,
Flora
Flora este specifica zonei de de Habitatele existente, fara

step-silvostep. valoare deosebita vor fi
tranziie
Habitatul este uniform pe toat influentate de activitatea de

suprafaa
aleas
amenajrii- implementare a proiectului prin
teren arabil. In trecut au existat deranjarea partiala vegetatiei si

rchite de vit de vie care au a vietuitoarelor
Amplasarea panourilor pe
sustinere din stalpi insurubati
permite ca sub ele sa se
rchit
vegetatia specifica zonei.

Efectul de umbrire este redus,
iar alte avantaje precum
meninerea umiditii n sol sau
fost complet inlaturate
limitarea acesului ierbivorelor

fac ca efectele panourilor solare
s fie
rchitectoni benefice
asupra vegetaiei.
Fauna
Oferta ecologic a zonei este Animelele marunte din zona se
Fauna marunta care s-a retras
limitat,
din areal pe timpul constructiei
prin
uniformitatea retrag pe perioada executarii
biocenozelor.
lucrarilor pe terenurile
poate reveni pe amplasament
invecinate
Populatia si sanatatea
Zona inclusa in proiect nu este Activitatea nu va influenta
Activitatea nu va influenta
populata.
starea de sanatate a populatiei
starea de sanatate a populatiei
din zona
din zona
umana
Locuitorii
Mediul urban,
comunei
se Infrastrucutra rutiera se va
confrunt cu serioase probleme reabilita si largi pentru a
Prin taxele si impozitele intrate

datorita investitiei se pot aduce
51

NATIONAL,
infrastructura
rutiera
economice i sociale, cauzate n permite circulatia vehicolelor

mare
msur
de
declinul rutiere implicate in constructia
sectorului economic fapt care a parcului fotovoltaic.

dus
la
rata
ridicat
de catre administratia locala

imbunatatiri pentru populatia
zonei .
omajului n zona.
Infrastructura rutiera existenta
este reprezentata de drumuri de
exploatare si pamant batatorit
Peisajul
Peisajul nu prezinta nici un
Specific pentru desfasurarea de
Impactul nesemnificativ pentru
element atractiv : aspectul
lucrari pe un santier de
zona studiat
peisajistic neingrijit este datorat constructii

si intarzierii uneori nejustificate
a factorilor responsabili in
ecologizarea terenurilor
Patrimoniul cultural,
In zona studiata nu exista
architectonic si arheologic
obiective de patrimoniu cultural
--
--
Se utilizeaza nisip, pietris
Materia prima pentru o centrala
achizitionat de la cele mai
electrica fotovoltaica este
apropiate balastiere
energia solara
sau arhitectonic .
Utilizarea resurselor naturale
52

5. Identificarea i evaluarea impactului
In acest capitol se va analiza magnitudinea si importanta impactului asociat

implementrii proiectului de amplasare a parcului fotovoltaic la vest de
Bencecu de Sus..
Tipurile de impact sunt date functie de parametrii fata de care se face

raportarea, si anume n functie de:
a) Scara (perioada) de timp: impact pe termen scurt (0 1 an), mediu (1 5
ani) si lung (mai mult de 5 ani);
b) Aria de aplicare: impact singular al proiectului si impact cumulativ al
investitiei mpreuna cu alte proiecte relevante din vecinatate;
c) Efect exercitat: impact direct si indirect.
Principalele functii ale sistemelor ecologice sunt fluxul de materie si de

energie si autoreglarea, ultima asigurand continuitatea structurii in timp si
spatiu, inteleasa nu intr-un sens static, ci intr-unul dinamic, sistemele
ecologice aflandu-se intr-o continua evolutie
Deocamdata, in afara de activitatile specifice proiectului prezentat, in
vecinatati (spre nord, vest si sud) se desfasoara activitati agricole, si este tot
in faza de obtinere de autorizatie de constructie un proiect mare, amplasat
spre sud est fata de zona prezentata, care cuprinde un alt parc fotovoltaic si o
zona de agrement si dezvoltari imobiliare.
53

O data identificate toate activitatile specifice prezentului plan si efectele

potentiale asupra mediului asociate lor, acestea au fost cuantificate n
vederea identificarii celor semnificative, conform matricei de impact
descrisa mai jos n procedura de evaluare a impactului asupra mediului.
n vederea identificarii tuturor efectelor posibile a fi exercitate de catre

prezentul proiect asupra mediului este necesara identificarea activitatilor
specifice implementarii investitiei. In functie de relatia activitate efect
potential exercitat, prin evaluarea cumulata a tuturor categoriilor de impact ,
se obtine urmatoarea matrice :
54

NATIONAL,
Impact
Singular
Cumulat
Termen scurt
Direct
Indirect
Activitati de
Transport
zonare,
materiale,
amenajare si
utilaje,
constructie
personal
Activitati de
Transport
zonare,
materiale,
amenajare si utilaje, persoconstructie
nal cumulate
cumulate cu cu activitati de
activitati de pe aprovizionare
parcelele
similare pe
invecinate
amplasamentele invecinate
Termen mediu
Direct
Indirect
Functionare
Transport
pana la
parc
fotovoltaic
obiectivele
ridicate
Functionare
Transport
parcuri
pana la
fotovoltaice
obiectivele
invecinate
ridicate
impreuna cu
cumulate cu
cel din
aprovizionare
proiectul
si transport
prezentat
personae la
obiectivele din
vecinatate
Termen lung
Direct
Indirect
Functionare
Ciculatie auto
parc
pentru
fotovoltaic
inspectare
Activitati de
intretinere
cumulate cu
cele din
zonele
invecinate
Ciculatie auto
cumulate cu
deplasarea
spre obiective
din vecinatati
55

Toate efectele potentiale asupra mediului, identificate pentru fiecare

activitate care este supusa evaluarii impactului, sunt analizate pentru a se
determina valoarea impactului final
Aceasta valoare este data de urmatoarea formula de calcul:
Impact = Consecinta x Probabilitate
Evaluarea consecintelor se face din punct de vedere calitativ, acestea fiind

clasificate conform urmatoarei matrice:
Cuantificarea consecintelor impactului

Bonitate
Incadrarea
Consecinta
impactului
1
Fara impact
Mediul nu este afectat de proiect
Impact
Cel putin unul din factorii de mediu este
nesemnificativ
afectat in proportie de 0-2 % de proiect
Impact
moderat
Impact
semnificativ
Impact
dezastruos
56

Probabilitatea desfasurarii unui eveniment se poate ierarhiza astfel:
Probabilitatea realizrii
Valoare
Marimea efectului
Improbabil
Efectul apare accidental
Posibil
Efectul apare ocazional
Probabil
Efectul apare rar
Foarte probabil
Efectul apare frecvent
inevitabil
Efectul apare inevitabil
unui eveniment
Matricea de impact, calculata n functie de probabilitatea aparitiei

pericolului si a consecintelor maxim previzibile se prezinta astfel:
Matricea impactului
Probabilitate Valoare
Nivelul impactului
Improbabil
Posibil
10
Probabil
12
15
F. probabil
12
16
20
inevitabil
12
15
20
25
Bonitate
Impact
Fara Nesemni- Moderat Semnifi- Dezastruos

ficativ
cativ
57

Valoarea impactului este caracterizat astfel:
Nivelul impactului
Valoare
Nesemnificativ
14
Moderat
5 12
Semnificativ
16 - 25
Analiza nivelului impactului este facuta n functie de consecintele si

probabilitatea fiecarui efect identificat tinnd cont si de gradul de
ireversibilitate al efectelor exercitate n vederea evaluarii finale.
Impactul nesemnificativ presupune o alterare minima a componentelor

naturale, inclusive a speciilor si populatiilor locale, pe termen scurt, cu un
puternic caracter de reversibilitate, astfel nct refacerea starii initiale are loc
de la sine, pe o perioada mica de timp, fara eforturi suplimentare.
Impactul de tip moderat presupune o afectare semnificativa a mediului a

carui caracter de ireversibilitate este scazut, refacerea starii initiale a
mediului fiind posibila nsa de-a lungul unei perioade ndelungate.
Un impact semnificativ este caracterizat de afectarea majora a factorilor de

mediu, a speciilor si populatiilor locale, cu sanse minime de refacere a
echilibrului initial chiar si pe termen lung, avnd deci un puternic caracter de
ireversibilitate.
58

Indicatorii cheie pentru evaluarea nivelului impactului sunt reprezentati de

numarul factorilor de mediu afectati si gravitatea impactului, acestia
permitnd cuantificarea consecintelor asa cum au fost descrise mai sus.
Alaturi de acesti doi indicatori, gradul de ireversibilitate al efectelor asupra

mediului, ajuta la evaluarea finala a nivelului de impact asociat planurilor si
proiectelor din zona de interes.
Ca urmare a analizei activitatilor ce pot avea efecte negative asupra

mediului, conform matricei de impact, s-au putut obtine valorile impacturilor
individuale, asa cum au fost identificate mai sus, acestea fiind urmatoarele:
Impact
Termen scurt
Termen mediu
Termen lung
Direct
Indirect
Direct
Indirect
Direct
Indirect
Singular
Cumulat
Se poate constata ca impactul proiectului atat singular cat si cu activitatile

care se mai desfasoara in prezent pe parcelele vecine este nesemnificativ.
Arealul include deopotriva mediul fizic si biologic natural, precum si mediul
transformat si controlat de catre specia umana ca o ierarhie de unitati
organizate, dinamice si cu proprietati structurale si functionale identificabile
si cuantificabile fara sa afecteze major factorii de mediu posibil vizati de
investitie.
59

Exceptand perioada de constructie montaj, cand se va intensifica traficul

utilajelor si mijloacelor auto in zona, in perioada de functionare activitatile
mentionate nu sunt incompatibile si se pot desfasura astfel incat impactul
cumulat sa nu fie semnificativ .
6. Descrierea masurilor preconizate pentru prevenirea, reducerea si,

unde este posibil, compensarea oricaror efecte semnificative
adverse asupra mediului.
Masurile de reducere / eliminare a impactului sunt individualizate pentru

fiecare categorie de impact identificat asfel nct sa asigure o reducere la
minim pna la eliminarea impactului vizat. Titularul proiectului este
responsabil de monitorizarea implementarii masurilor de reducere si va face
alocatiile bugetare necesare .
Masuri de reducere a impactului direct pe termen scurt:
Pentru impactul direct pe termen scurt se recomanda ca activitatile de

amenajare si constructie sa se efectueze ntr-un mod controlat si planificat
tinnd cont de urmatoarele aspecte:
1. etapizarea lucrarilor: pe perioada de amenajare si constructie, se

recomanda ca lucrarile sa se efectueze etapizat, astfel nct sa evite
efectuarea a doua sau mai multe lucrari cu caracter diferit n acelasi timp,
pentru prevenirea cumularii mai multor surse generatoare de zgomot;
60

2. gestionarea materialelor / utilajelor: pe amplasament se vor desemna si

amenaja locuri dedicate pentru depozitarea materialelor si gararea utilajelor,
pentru a putea interveni prompt n cazul unor scurgeri accidentale de
combustibil, ulei;
3. calitatea materialelor: se recomanda ca materialele neutilizate n procesul
de constructie sa poata fi reciclate sau refolosite
4. calitatea lucrarilor: lucrarile efectuate trebuie sa aiba ca rezultat
respectarea tuturor reglementarilor impuse prin proiect
5. protectia solului: decopertarea stratului de sol fertil se va face cu
depozitarea i protejarea acestuia
7. protectia soiurilor locale de flora:pentru a evita dezvoltarea speciilor
invazive n zon, se recomand cu strictee utilizarea pentru recopertare a
solului fertile decopertat iniial.
8.
fragmentarea
arealului:pozarea
reelelor
electice
din
cadrul
amplasamentului vor urma reeua drumurilor de acces, minimizandu-se

astfel suprafaa de teren afectat prin fragmentarea temporar.
Masuri de reducere a impactului indirect pe termen scurt:
Pentru impactul indirect pe termen scurt, se recomanda ca toate

transporturile necesare pe perioada de amenajare si constructie sa fie
gestionate ct mai eficient astfel nct sa se reduca la minim numarul de
curse in zona si pe teritoriul proiectului, reducandu-se astfel si cantitatea de
suspensii aeropurtate si de zgomot asociat activitatilor de transport si
manevrare a materiilor prime.
61

Masuri de reducere a impactului direct pe termen mediu si lung
Deoarece impactul pe termen mediu si lung a investitiei este minim, dat de

acelasi tip de activitati nu se recomanda masuri speciale.
Masuri de reducere a impactului indirect pe termen mediu si lung
Ca si n cazul impactului direct pe termen mediu si lung, impactul indirect

pe termen mediu si lung este determinat de aceleasi categorii de activitati, de
deplasarile cu autovehiculele pana la proprietatile detinute.
Se recomanda incurajarea masurilor de amenajare a drumurilor pana la
amplasament.
Toate aceste masuri de reducere a impactului se vor aplica etapizat.
Monitorizarea investitiei
In cadrul procesului de monitorizare, este important s se fac distinctie intre

monitorizarea unei interventii sau actiuni antropice si monitorizarea
procesului de evaluare a impactului asupra mediului.
Evaluarea impactului asupra mediului reprezint o prognoz la un moment

dat a impactului pe care o actiune proiectat il genereaz asupra mediului.
62

Implementarea monitorizrii implic, pe de o parte, verificarea modului in

care s-a aplicat proiectul, conform specificatiilor prevzute si aprobate in
documentatia care a stat la baza evalurii impactului si, pe de alt parte,
verificarea eficientei msurilor de minimizare in atingerea scopului urmrit.
Astfel de verificri implic inspectii fizice (amplasarea constructiilor,
materiale de constructii, depozitarea deseurilor) sau masurtori (asupra
emisiilor si imisiilor), folosind aparatur specific si metode profesionale de
prelucrare si interpretare.
Monitorizarea este implementat cu respectarea unui set de norme
legislative: planificarea folosirii terenului, proceduri de control a polurii
factorilor de mediu.
Monitorizarea const in a evidentia dac functionarea unui obiectiv respect
conditiile impuse la momentul aprobrii sale.
Programul de monitorizare va trebui sa fie coordonat cu msurile de
minimizare aplicate in timpul implementrii proiectului si anume:
- s furnizeze feedback pentru autorittile de mediu si pentru
autorittile de decizie despre eficienta msurilor impuse;
- s identifice necesitatea initierii si aplicrii unor actiuni inainte s
se produc daune de mediu ireversibile.
In cadrul obiectivului studiat se va efectua o monitorizare a deseurilor

rezultate din activitate, gestiunea ambalajelor si monitorizare tehnologic
prin intermediul unui system automatizat care va inregistra si urmrii
functionarea de la distanta a panourilor fotovoltaice. Datele vor fi stocate in
sistemul din camera de comand.
63

Pentru monitorizarea cantittilor de deseuri tehnologice se va respecta HG

856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei ce
cuprinde deseurile;
Gestiunea ambalajelor si a deseurilor din ambalaje se va realiza in
conformitate cu prevederile HG 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si
a deseurilor din ambalaje, cu modificrile si completrile ulterioare si OM
927/2005 privind procedura de raportare a deseurilor din ambalaje.
Pe durata functionrii, se vor respecta intocmai toate prevederile legislatiei

de mediu in vigoare si a actelor de reglementare in domeniul protectiei
mediului.
Avand in vedere specificul activittii si impactul redus asupra factorilor de
mediu, nu se impune monitorizarea prin prelevarea periodic de probe.
7. Indicarea dificultatilor (deficiente tehnice sau lipsa de know-how)

intampinate de titularul proiectului in prezentarea informatiei
solicitate.
Nu s-au intampinat dificultati in obtinerea informatiilor necesare alcatuirii

prezentei documentatii.
Beneficiarul lucrrilor a acordat ntreg sprijinul pe perioada derulrii

evalurii, furniznd toate datele i informaiile solicitate.
64

8 . Rezumat fara caracter tehnic

Introducere
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului a fost intocmit in
vederea obtinerii acordului de mediu pentru proiectul CONSTRUIRE
PARC FOTOVOLTAIC (AMPLASARE PANOURI SOLARE ) SI
RACORD LA SISTEMUL ENERGETIC NATIONAL, in extravilan
Bencecu de Sus, com. Pischia jud Timis.
Descrierea proiectului
Proiectul de amenajare a parcului fotovoltaic in extravilanul localitatii
Bencecu de Sus raspunde tendintelor actuale resimtite la nivel global si
regional marcate de o acuta crestere a nevoii de energie. Puterea instalata a
parcului va fi de circa 20 MW. Aportul adus de investitie in sistemul
energetic national este estimat la 25.628 MWh/an.
Componentele din care va fi alcatuit ansamblul parcului fotovoltaic sunt:

panouri fotovoltaice, invertoare, cutii de jonctiune, cutii de racord
generator, accesorii, boxe trafo, precum si punct de conexiune zonal la
sistemul energetic national (SEN).
Panourile fotovoltaice vor fi dispuse in mai multe siruri. Impreuna cu

cutiile de conexiune din camp si cutiile de generator vor fi amplasate in aer
liber. Celelalte componente se vor afla in containere prefabricate
65

Rezumatul principalelor alternative studiate de titular

Titularul a studiat trei alternative dintre care, prin compararea avantajelor si
dezavantajelor variantelor, s-a ales alternative finala, care va fi implementata
Varianta 0 a fost considerate alternative in care nu se realizeaza investitia. In
acest caz avantajul era ca terenul ramanea practice neafectat de influente
antropice, dar se pierdeau oportunitati viitoare de investitii si crestere a
bugetului local.
Varianta 1 implica amplasarea investitiei pe o parte din parcela detinuta, pe
44,1423 ha, cu realizarea unui parc fotovoltaic alcatuit din 84.480 panouri
fotovoltaice si componetele auxiliare necesare , utilizand 34,7 % din spatiu
pentru mobiliare, restul ramanand spatiu verde si o suprafata de 179.521m2
amplasata pe partea de nord, teren neocupat pentru o eventuala viitoare
extindere a centralei solare.
Varianta 2 care ia in considerare mobilarea intregului teren obtinandu-se o
putere totala de 28 MW din 118272 panouri fotovoltaice,
Analizand alternativele, s-a ajuns la concluzia, ca, pentru situatia economica
actuala, ar fi hazardata inceperea unei investitii foarte mari, care ar avea
riscul de a nu se putea finanta pana la capat si s-a preferat alegerea variantei
1 care are avantajul unei balante echilibrate intre suma alocata si puterea
obtinuta.
Aspecte de mediu care ar putea fi afectate

In acest capitol se descriu aspectele locale ale mediului:relief, clima, flora,
fauna, etc. sai masura in care acestea ar putea fi influentate de prezenta
investitiei.
66

Descrierea efectelor semnificative posibile ale proiectului propus asupra

mediului
Pentru descrierea efectelor posibile ale proiectului asupra factorilor de mediu,
s-a analizat fiecare componenta potential afectata de implementarea investitiei
atat in timpul construirii cat si a uzinarii acesteia. Concluzia este ca o centrala
electrica solara se dovedeste o investitie cu impact extrem de mic din multe
motive: in ultimul timp s-au pus la punct componente aproape integral
reciclabile dupa incheierea ciclului de viata, folosesc o sursa de energie
regenerabila, o data instalate nu mai produc perturbari asupra zonei de
amplasament, punerea in opera este rapida (sub 1 an) si fara afectarea
semnificativa a factorilor de mediu.
Identificarea i evaluarea impactului

La concluzia de mai sus se ajunge si la calcularea magnitudinii impactului prin
formule matematice corroborate cu observatiile stiintifice.
Masuri preconizate pentru prevenirea/ reducerea efectelor adverse

Masurile care se iau pentru minimizarea efectelor asupra mediului sunt legate
de respectarea legislatiei in toate fazele de implementare a proiectului si
monitorizarea aplicarii acestor masuri in privinta reducerii riscurilor de poluare
a solului si aerului, managementului correct si reciclarii deseurilor etc.
Concluzia evalurii efectuate a relevat c implementarea parcului fotovoltaic
nu va determina un impact .semnificativ asupra mediului.
SC EXPERTEKO SRL
Ing. Agneta Liebmann
67

ANEXE
1. Plan de situatie pentru varianta 1

2. Plan de situatie pentru varianta 2
3. Certificat de inregistrare al SC EXPERTEKO SRL in Registrul
National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului
4. CD format electronic al raportului la studiul de evaluarea impactului
asupra mediului
68

Evaluare Impact Foto 1 - Pischia

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Evaluare Impact Foto 1 - Pischia

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPTA MEDIULUI

CONSTRUIRE PARC FOTOVOLTAIC (AMPLASARE PANOURI SOLARE ) SI

CONSTRUIRE PARC FOTOVOLTAIC

S.C INVEST LAV S.R.L

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPTA MEDIULUI

a) descrierea caracteristicilor fizice

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPTA MEDIULUI

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPTA MEDIULUI

- contextul energetic mondial i necesitatea stringent de descentralizare a

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPTA MEDIULUI

Comuna Pischia face parte din judetul Timis, aflandu-se la o distanta de 20

Terenul pe care se va amplasa proiectul prezentat este agricol, fara tufisuri

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPTA MEDIULUI

Ansamblul parcelelor incluse in proiect se invecineaza cu:

Accesul in interiorul incintei se asigura din partea de nord a

Politicile europene privind energia i schimbrile climatice, mpreun cu

Efectul fotovoltaic, n care un semiconductor genereaz un curent direct

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPTA MEDIULUI

n 1980, primele sisteme fotovoltaice au fost sistemele solare casnice de

Panourile fotovoltaice exploateaz energia soarelui, o surs liber i infinit

n anii 90, piaa de fotovoltaice a nceput s creasc n mod semnificativ ca

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPTA MEDIULUI

Electricitatea generat din surse regenerabile devine din ce n mai

Valorificarea surselor regenerabile de energie se realizeaza pe baza a trei

Proiectul de amenajare a parcului fotovoltaic in extravilanul localitatii

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPTA MEDIULUI

Fiecare element al complexului care alcatuieste parcul fotovoltaic are un rol

- panourile fotovoltaice capteaza energia solara ;

Instalatia fotovoltaica este prevazuta cu urmatoarele echipamente :

Principalele caracteristici ale sistemelor fotovoltaice care vor fi amplasate

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPTA MEDIULUI

c) sunt modulare un sistem fotovoltaic poate fi proiectat pentru o

Cerintelor de amenajare si utilizare a terenului in timpul fazelor de

- In prima faza, dupa ridicarile topo si delimitarea precisa a perimetrului

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPTA MEDIULUI

Principalele etape ale realizarii proiectului sunt:

Etapa de constructie a parcului fotovoltaic presupune:

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPTA MEDIULUI

- realizarea sistemului de fundare printr-o tehnologie minim invaziva

lucrri de amenajare a structurilor de susinere pentru panourile solare.

montarea panourilor solare. Panourile se fixeaza intr-o pozitie inclinata

- realizarea platformelor pentru invertoare i montarea acestora;

Perioada de realizare a proiectului de parc fotovoltaic este de circa 9-12 luni

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPTA MEDIULUI

Etapa de operare a parcului fotovoltaic

Dupa instalare si punere in functiune, parcul fotovoltaic nu necesita prezenta

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPTA MEDIULUI

La randul lor, un grup de 8 siruri vor fi conectate in paralel la o cutie de

Invertoarele au rolul de a transforma energia primita de la campul

Echipamentele care insotesc invertorul sunt: intrerupatoare de medie

transformatoare joasa - medie tensiune, reteua electrica interna si sistemul

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPTA MEDIULUI

Cutiile de jonctiune realizeaza paralelismul intre sirurile de panouri. Sunt

Energia colectata de invertoare va fi preluata de statia electrica 20/110 KV ,

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPTA MEDIULUI

- grup masura energie;

Puterea panourilor solare se reduce n mod continuu cu trecerea anilor, dar

Centrala fotovoltaica trebuie prevazuta cu un sistem de achizitie a datelor,

ntreinerea preventiv presupune analiza continua a datelor sistemului

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPTA MEDIULUI

Sistemul de monitorizare poate avea funcii precum:

Monitorizarea scderii performanei panourilor fotovoltaice.

Identificarea problemelor aprute: efectul punctelor fierbini, a