Evaluare Adecvata PUZ Parc Eolian Garnic

SC CS WIND PROJECT SRL
STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PUZ PARC EOLIAN GAR NIC
STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PLAN URBANISTIC ZONAL PARC EOLIAN GARNIC
ELABORATOR:
S.C. KVB ECONOMIC S.R.L.
BENEFICIAR: SC CS WIND PROJECT SRL TIMISOARA
Decembrie 2010
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SRL Bucuresti Str Vulturilor nr.35, sector 3, Bucureti Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.kvb.ro Cluj Napoca Strada Emil Racovita, Nr. 25 Tel/Fax: 0264.411.894; Mobil:0730.506.045 E-mail: cristina.corpodean@kvb.ro, office.cluj@kvb.ro
Beneficiar
SC CS WIND PROJECT SRL TIMISOARA
Data
DECEMBRIE 2010
LISTA DE SEMNATURI
SC KVB ECONOMIC SRL

Director Cristina Corpodean
Elaborat
Lector Ana-Maria Corpade Cercetator de mediu Claudia-Thora Ionescu Biolog Calin Hodor Biol. drd. Szodoray-Paradi Farkas Msc
Verificat
Catalin Mic Sef Departament Mediu
Aprobat
Cristina Corpodean
A. A.1. A.2. A.3.
INFORMAII PRIVIND PLANUL URBANISTIC ZONAL PARC EOLIAN GRNIC .................................6 Localizarea geografic a amplasamentului..............................................................................................................6 Modificrile fizice ce decurg din realizarea proiectului cuprins n PUZ .................................................................7 Resursele naturale necesare implementtii proiectului susinut de PUZ..................................................................8
A.4. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea proiectului propus prin PUZ............................................................................................................................9 A.5. A.6. A.7. A.8. A.9. Emisii i deeuri generate de implementarea proiectului propus prin PUZ i modalitatea de eliminare a acestora9 Cerinele legate de utilizarea terenului necesare pentru execuia proiectului..........................................................9 Servicii suplimentare solicitate de implementarea proiectului propus prin PUZ ...................................................10 Durata construciei, funcionrii, dezafectrii proiectului .....................................................................................10 Activiti generate ca rezultat al implementrii PUZ .............................................................................................10
B. INFORMAII PRIVIND ARIA NATURAL PROTEJAT DE INTERES COMUNITAR AFECTAT DE IMPLEMENTAREA PLANULUI URBANISTIC ZONAL PARC EOLIAN GRNIC...........................................10 B.1. Date privind aria natural protejat de interes comunitar (suprafa, tipuri de ecosisteme, tipuri de habitate i speciile care pot fi afectate prin implementarea proiectului propus prin PUZ) .....................................................................10 B.2. Date despre prezena, localizarea, populaia i ecologia speciilor i/sau habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafaa i n imediata vecintate a proiectului propus, menionate n formularul standard al ariei naturale protejate de interes comunitar ....................................................................................................................................................................13 B.3. Descrierea funciilor ecologice ale speciilor i/sau habitatelor de interes comunitar afectate (suprafaa, locaiile, speciile caracteristice) i a relaiei acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar nvecinate i distribuia acestora 48 B.4. B.5. B.6. B.7. Statutul de conservare a speciilor i habitatelor de interes comunitar..................... Error! Bookmark not defined. Date privind structura i dinamica populaiilor de specii afectate.........................................................................48 Relaiile structurale i funcionale care creeaz i menin integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar Error! Bookmark not defined. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, stabilite prin Planul de management Error! Bookmark not defined.
B.8. Descrierea strii actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, acolo unde au fost stabilite prin Planul de management ...................................................................................................... Error! Bookmark not defined. B.9. Informaii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv posibile schimbri n evoluia natural a ariei naturale protejate de interes comunitar............................................ Error! Bookmark not defined. B.10. C. C.1. C.2. C.3. C.4. C.5. D. Alte informaii relevante ........................................................................................... Error! Bookmark not defined. IDENTIFICAREA I EVALUAREA IMPACTULUI ..........................................................................................63 Impactul direct i indirect ......................................................................................... Error! Bookmark not defined. Impactul pe termen scurt i lung............................................................................... Error! Bookmark not defined. Impactul din faza de construcie, de operare i de dezafectare ................................ Error! Bookmark not defined. Impactul rezidual ...................................................................................................... Error! Bookmark not defined. Impactul cumulativ.................................................................................................... Error! Bookmark not defined. MSURILE DE REDUCERE A IMPACTULUI ..................................................................................................73
A.
INTRODUCERE Prezentul studiu a fost intocmit in conformitate cu OM 19/2010 pentru aprobarea Ghidului
metodologic privind evaluarea adecvat a efectelor poteniale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar. Trebuie insa mentionat ca avand in vedere ca ne aflam la faza PUZ, respectiv in etapa de avizare a schimbarii functiunii terenului aferent constructiei parcului, nu am dispus de toate detaliile constructrive si de functionare si impactul adiacent acestora, prin urmare unele dintre capitolele prevazute in continutul cadru nu se vor regasi in acest studiu, ele urman a fi tratate la fazele ulterioare de avizare, respectiv Acordul de Mediu si Autorizatia de Mediu. Deasemenea, trebuie amintit ca asupra amplasamentului se desfasoara un program de monitorizare de 1 an pentru componenta biodiversitate, program care a debutat in luna octombrie 2010. Primul raport preliminar va fi elaborat in luna februarie 2010 si va fi pus la dispozitia autoritatilor de mediu in etapa de obtinere a acordului de mediu. Producerea de energie electric din energie eolian este nepoluant n comparaie cu alte metode de producere a energiei i poate s contribuie, alturi de producerea din alte surse regenerabile i prin economisirea energiei la eliminarea cauzelor schimbrile climatice. Parcurile eoliene pot fi dezvoltate cu respectarea proteciei naturii, prezentnd totui un pericol potenial nsemnat asupra habitatelor n special n perioada de construcie i a psrilor i liliecilor n perioada de operare. Dei sunt considerate n general ca fiind dezvoltri umane cu efect mic asupra mediului s-a constatat un impact neateptat asociat energiei eoliene n cazul anumitor parcuri, n special n California, Spania i Norvegia. Aici au putut fi constatate moartea unui numr de psri intrate n coliziune cu turbinele i cu alte componente ale acestor instalaii. Totui, n comparaie cu alte structuri cum ar fi turnurile de televiziune i radio, liniile electrice de medie tensiune etc. incidena global a mortalitii n rndul psrilor produs de generatoarele de energie eolian este mic. Este recunoscut ns c i numrul turbinelor construit pn n acest moment, la nivel global, este mult mai mic dect numrul structurilor la al crui efect se face referire. Rezultatele studiilor de monitorizare n faza de operare efectuate n Europa i California indic faptul c rpitoarele, paseriformele, limicolele i psrile acvatice sunt cele mai expuse la coliziunea cu turbinele acestor instalaii. Civa factori, printre care abundena i structura
avifaunei, aria geografic, abundena przilor i caracteristicile instalaiilor eoliene, determin mortalitatea potenial n rndul psrilor. n Europa s-a nceput investigarea problemelor aprute n relaia dintre morile de vnt i lilieci dup descoperirea unei mortaliti semnificative n rndul liliecilor n S.U.A. i descrierea unor efecte posibile ale turbinelor de la instalaiile eoliene asupra populaiilor acestor specii. Un impact negativ semnificativ asupra liliecilor s-a constatat mai ales atunci cnd parcurile eoliene au fost amplasate n zone cu vegetaie lemnoas au cnd acestea se afl pe una dintre cile de migraie a liliecilor nspre sau dinspre adposturile unde ierneaz i/sau formeaz alte tipuri de colonii n alte perioade ale anului. Cele mai multe exemple provin de la unul din primele proiecte importante de ferme eoliene a crui implementare s-a efectuat n America de Nord. nfiinat n anii 1970, ferma de la Altamont Pass a reprezentat o mare problem pentru psri. n momentul n care turbinele au fost nlocuite de altele mai noi, mai puine i mai mari ca dimensiune, zona a devenit mai sigur pentru psri. Astzi, industria energiei eoliene a elaborat proceduri menite s creasc nelegerea modului n care aceste instalaii relaioneaz cu turbinele eoliene. Dezvoltarea parcurilor eoliene moderne necesit studii complexe de mediu nainte ca amplasarea lor s fie aprobat. n cadrul acestui proces, locaia propus pentru amplasare va fi monitorizat i biodiversitatea, n special habitatele, populaiile de psri i lilieci, va fi evaluat. Dup construire, n faza de operare, acestea sunt monitorizate n continuare pentru a nelege mai bine relaia pe termen lung dintre biodiversitate i fermele eoliene. A aprut de ceva timp o preocupare crescnd legat de impactul pe care unele ferme eoliene l-ar putea avea asupra populaiilor de lilieci. Pn astzi, liliecii i interaciunea lor cu turbinele eoliene sunt dou subiecte pe departe mai puin nelese dect n cazul psrilor, dar dovezi noi susin c impactul asupra populaiilor de lilieci este uneori mai mare dect n cazul psrilor. Pe lng impactul direct cauzat de lovirea de palele turbinei sau alte structuri apare, n cazul liliecilor, i impactul datorat barotraumei, cauzata de diferena de presiune dintre aerul din volumul de aer dislocat de rotor i aerul din afara acestei zone. n concluzie putem afirma c prima i cea mai important aciune de diminuare a efectului parcurilor eoliene este aceea de a realiza un studiu primar asupra biodiversitii, deoarece trebuiesc cunoscute cu exactitate speciile care vor fi afectate i n ce fel.
B.
INFORMAII PRIVIND PLANUL URBANISTIC ZONAL PARC EOLIAN GRNIC
B.1. Localizarea geografic a amplasamentului Planul Urbanistic Zonal propus a fost initiat cu scopul implementarii unui proiect de constructie a unui parc eolian in comuna Garnic, localitatile Garnic si Padina Matei, care presupune transformarea unor suprafete de teren din teritoriu extravilan cu functiuni agricola/silvica si neagricola, intr-o zona cu infrastructura de valorificare a potentialului eolian. Amplasamentul vizat pentru realizarea parcului eolian are o suprafa de 7.459.947 mp si se situeaza in interiorul Parcului Natural Portile de Fier, intr-o zona de dezvoltare durabila si este divizat in trei areale, delimitate dupa cum urmeaza: Zona 1, situata in nordul localitatii Padina Matei, delimitata la est de suprafete de padure, iar la vest de limita Rezervatiei naturale Valea Mare; Zona 2, situata in sudul localitatii Padina Matei, cu suprafete semi-impadurite, delimitate la est, vest si sud de padure; Zona 3, cu suprafata cea mai mare, este situata intre trupurile de intravilan ale localitatilor Garnic si Padina Matei, fiind tranzitata median de drumul national DN 571 A.
B.2. Modificrile fizice ce decurg din realizarea proiectului cuprins n PUZ Proiectul propus prin PUZ Parc eolian Grnic are n vedere construcia unui parc eolian, prin dispunerea, pe amplasamentul de 7.459.947 mp a unui numr de 33 de turbine eoliene, fiecare avnd o suprafa aferent de 1 ha, ce urmeaz a fi inclus n teritoriul intravilan. Implementarea proiectului presupune amplasarea celor 33 de turbine eoliene, amenajarea unor drumuri agricole existente pe amplasament cu scopul de drum de deservire a parcului eolian, precum i realizarea reelei subterane de transport al energie electrice produse i racordarea la Sistemul Energetic Naional. Lucrrile aferente construciei parcului eolian sunt lucrri de decopertare i excavare a terenului pentru realizarea fundaiilor pilonilor i anurilor pentru pozarea subteran a cablurilor electrice. n suprafaa ocupat efectiv vor fi incluse att suprafaa de fundare, ntre 200 mp i 320 mp, ct i platforma de acces cu dou locuri de parcare pentru vizitatori, cu
suprafa de minimum 200 mp. Pozarea cablurilor subterane va fi realizat la o adncime minim de 70 cm, reprezentat de cota de nghe. Lucrarile de sistematizare verticala propun folosirea intr-o cantitate cat mai mare a pamantului rezultat din sapatura pe amplasamentele parcului eolian astfel: 50% din cantitate va fi folosita pentru platforma generala (acoperira fundatiilor turbinelor), 30% pentru infrastructura drumurilor, iar restul de 20% va trebui transportat si depozitat in lucrari de umplutura pe terenurile invecinate. Pentru ncadrarea funcional i estetic variant: a drumurilor a fost propus urmtoarea
B.3. Resursele naturale necesare implementtii proiectului susinut de PUZ Resursele naturale necesare implementrii proiectului propus prin PUZ sunt: pmntul excavat pentru realizarea fundaiilor pilonilor i refolosit la construcia drumurilor de deservire a parcului;
piatra natural recomandat pentru construcia infrastructurii drumurilor din incint i a cilor de rulare a acestora; balastul i nisipul necesare construciei infrastructurii drumurilor; argila compactat utilizat la construcia rigolelor drumurilor.
B.4. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea proiectului propus prin PUZ Pentru amplasarea turbinelor eoliene sunt necesare lucrri de excavare, n urma crora va rezulta un volum important de pmnt care n proporie de 80% va fi refolosit la alte lucrri de pe amplasament, urmnd ca restul de 20% s fie transportat i utilizat la lucrri de umplutur pe terenurile nvecinate. Constructia parcului eolian nu va dispune de niciun fel de resursa din cadrul ariei naturale protejate, trebuie insa amintit ca odata cu constructia parcului se vor scoate din circuitul agricol, cu dinamica naturala, circa 33 de ha, fapt care va insemna diminuarea rezervei de sol si restrangerea habitatelor comunitare. Pe perioada de functionare, parcul va utiliza potentialul eolian de pe amplasament, dar fara niciun fel de repercusiune asupra stabilitatii generale a ariei protejate. B.5. Emisii i deeuri generate de implementarea proiectului propus prin PUZ i modalitatea de eliminare a acestora La implementarea proiectului propus prin PUZ vor rezulta deeuri de tip menajer i deeuri de construcii. n ceea ce privete managementul acestora se vor avea n vedere urmtoarele aspecte: - organizarea unor spaii de depozitare temporar a deeurilor n conformitate cu reglementrile n vigoare; - eliminarea/valorificarea deeurilor prin firme specializate i acreditate; - evitarea stocrii deeurilor pe amplasament pe durat lung de timp. B.6. Cerinele legate de utilizarea terenului necesare pentru execuia proiectului Suprafeele de teren vizate pentru amplasarea proiectului propus prin PUZ Parc eolian Grnic sunt situate n extravilanul comunei Grnic i au funciuni agricol/silvic i neagricol. Prin implementarea proiectului, 33 ha din amplasament, cte 1 ha pentru fiecare turbin
eolian, vor fi introduse n intravilanul comunei, avnd funciuni de lucrri de infrastructur. Suprafeele ocupate efectiv vor include 200-320 mp pentru fundaia turbinelor i 200 mp necesari platformei de acces cu dou locuri de parcare pentru vizitatori. Suprafaa de siguran aferent fiecrei turbine va fi mprejmuit. n perioada de implementare a proiectului va fi necesar amplasarea unei organizri de antier. Pentru aceasta se va avea n vederea utilizarea unei suprafee ct mai reduse ca dimensiune, cu scopul limitrii impactului potenial asupra factorilor de mediu. B.7. Servicii suplimentare solicitate de implementarea proiectului propus prin PUZ Retelele aferente incintei parcurilor eoliene sunt cele de energie electrica care sunt realizate intre turbinele eoliene cu punct terminus in statiile de transformare proprii, cu ridicarea tensiunii de la 30 kV la 110 kV si linia de descarcare in sistemul energetic national. Transportul energiei se va face prin trasee subterane, ce vor urma bordura carosabilului propus spre amenajare. n ceea ce privete parcul eolian, funcionarea acestuia nu presupune utilizarea niciunui fel de utiliti. B.8. Durata construciei, funcionrii, dezafectrii proiectului Se estimeaz c perioada necesar construciei parcului eolian este de 1-3 ani, n timp ce durata normal de folosin a acestuia este de 20-25 de ani. B.9. Activiti generate ca rezultat al implementrii PUZ Ca rezultat al implementrii PUZ-ului analizat, pe o durat de 20-25 de ani, pe amplasament se vor desfura activiti de valorificare a energiei eoliene.
C.
INFORMAII PRIVIND ARIA NATURAL PROTEJAT DE INTERES COMUNITAR AFECTAT DE IMPLEMENTAREA PLANULUI URBANISTIC ZONAL PARC EOLIAN GRNIC
C.1. Date privind aria natural protejat de interes comunitar (suprafa, tipuri de ecosisteme, tipuri de habitate i speciile care pot fi afectate prin implementarea proiectului propus prin PUZ) PUZ-ul analizat este inclus in trei arii protejate suprapuse: Parcul Natural Portile de Fier,
10
ROSPA0080 Muntii Almajului-Locvei si ROSCI0206 Portile de Fier. Amplasamentul este situat in afara rezervatiilor cu regim de protectie integrala, dar partea sud-vestica a parcelei situata in nord-vestul localitatii Padina Matei intra in contact cu Rezervatia Valea Mare.
Parcul Natural Portile de Fier (PNPF) se incadreaza din punct de vedere biogeografic in Regiunea Continentala. Dupa Calinescu (1964), citat in Planul de management al PNPF, teritoriul pe care se intinde in prezent PNPF se incadreaza in Subprovincia banato getica, ce este inclusa in Provincia dacica. Aceasta, la randul ei, apartine Subregiunii Mediteraneene, prezenta a numeroase specii submediteraneene si mediteraneene fiind un argument in acest sens. Influentele dacice si submediteraneene interactioneaza, ducand la formarea unor grupari vegetale complexe, ce constituie vegetatia banatica de tip submediteranean. Dupa Ciocarlan (2009), zona in care se afla PNPF apartine Provinciei Carpatice. PNPF se remarca printr-o diversitate biologica foarte ridicata. In conformitate cu Formularul standard Natura 2000 (Anexa 6, OM 1964/2007), PNPF adaposteste 171 de tipuri de habitate (sensu Donita et al. 2005), din care 26 sunt unice pentru Romania, iar 21 sunt de
11
interes comunitar. De asemenea, PNPF adaposteste 1668 specii de plante superioare, 5205 specii de animale, dintre care 4873 nevertebrate si 332 vertebrate. Vegetatia din spatiul Parcului Natural Portile de Fier este alcatuita din paduri, tufarisuri, pajisti si grupari ruderale, distributia acestora fiind conditionata de particularitatile oropedoclimatice ale substratului. Padurea domina peisajul general, indicele de naturalitate calculat pentru Parcul Natural Portile de Fier inregistrand valori frecvente de 80%. Discontinuitatea acestui indice este introdusa de spatiile depresionare cu mare favorabilitate pentru practicile agricole si locuire. Amintim aici principalele formatii vegetale forestiere de pe teritoriul PNPF: fagete, gorunete si cereto garnitete. Caracteristica padurilor de cer si garnita este prezenta unui subarboret bogat in elemente termofile: carpinita (Carpinus orientalis), scumpia (Cotinus coggygria), liliacul salbatic (Syringa vulgaris), care pe pante abrupte se transforma in sibleac, vegetatie tipic submediteraneeana. Arealele cu vegetatie higrofila sunt destul de restranse, fiind situate in sectoarele de lunca a raurilor afluente Dunarii, in defileul propriu zis, dar si in unele bazinete de confluenta cum sunt cele ale Cernei, Eselnitei, Mala, Mraconiei, Camenita, Liubcova, Plavisevita, Liubotina etc. Pajistile sunt destul de restranse ca suprafata, fiind intercalate intre paduri si terenuri agricole. Asociatiile praticole xeromezofile sunt localizate pe versanti si pe alte suprafete morfologice cu expozitie variata, la altitudini de peste 300 m, pe locul gorunetelor si fagetelor defrisate. Se intalneste varianta tipica xeromezofila pentru versantii insoriti si puternic inclinati si varianta xeromezofila de pe versantii semiinsoriti si cu inclinare redusa. Asociatiile xeroterme sunt specifice pajistilor din subetajul padurilor termofile, ce vegeteaza pe pante ondulate si mai putin abrupte, cu expozitie sudica, sud vestica si sud estica. Asociatiile xerotermofile de pe calcare si sisturi sunt corespunzatoare perimetrelor de vai: Sirinia, Berzasca, Cozla, Cazane, Varciorova, unde exista una dintre cele mai mari concentrari de elemente termofile, a relictelor si a endemismelor. Deosebit de reprezentative sunt: Tulipa hungarica Borbs, Tulipa urumoffii Hayek [syn. Tulipa hungarica var. undulatifolia Roman], Campanula crassipes Heuff., Silene armeria L., Alyssum murale Waldst. & Kit. s.l., Stipa bromoides (L.) Drfl., Cerastium banaticum (Rochel) Heuff. etc. Asociatiile mezohigrofile din lunci sunt reprezentate de pajisti de firuta (Poa pratensis) si paius (Festuca pratensis).
12
C.2. Date despre prezena, localizarea, populaia i ecologia speciilor i/sau habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafaa i n imediata vecintate a proiectului propus, menionate n formularul standard al ariei naturale protejate de interes comunitar Habitatele Natura 2000 prezente in PNPF sunt urmatoarele:
1. 2.
3140 Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetatie bentonica de specii de Chara 3260 Cursuri de apa din zonele de campie, pana la cele montane, cu vegetatie din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachion 6260* Pajisti panonice si vest-pontice pe nisipuri 9180* Paduri din Tilio-Acerion pe versanti abrupti, grohotisuri si ravene 91K0 Paduri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion) 91L0 Paduri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio-Carpiniori) 3130 Ape statatoare oligotrofe pana la mezotrofe cu vegetatie din Littorelletea uniflorae si/sau Isoto-Nanojuncetea 6110 * Comunitati rupicole calcifile sau pajisti bazifite din Alysso-Sedion albi 6190 Pajisti panonice de stancarii (Stipo-Festucetalia pallentis) la cel montan si alpin
3. 4. 5. 6. 7.
8. 9.
10. 6430 Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor, pana
11. 8120 Grohotisuri calcaroase si de sisturi calcaroase din etajul montan pana in
cel alpin (Thlaspietea rotundifolii)

12. 8230 Comunitati pioniere din Sedo-Scleranthion sau din Sedo albi-Veronicion
dilleni pe stancarii silicioase

13. 9530* Vegetatie forestiera sub-mediteraneeana cu endemitul Pinus nigra
subsp. banatica
14. 91AA Vegetatie forestiera ponto-sarmatica cu stejar pufos 15. 3150
Lacuri
eutrofe
naturale
cu
vegetatie
tip
Magnopotamion
sau
Hydrocharition
16. 8220 Versanti stancosi cu vegetatie chasmofitica pe roci silicioase 17. 8310 Pesteri in care accesul publicului este interzis 18. 9110 Paduri de fag de tip Luzulo-Fagetum 19. 9130 Paduri de fag de tip Asperulo-Fagetum 20. 9170 Paduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum 21. 91E0* Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-Padion,
13
Alnion incanae, Salicion albae)

22. 91M0 Paduri balcano-panonice de cer si gorun 23. 91Y0 Paduri dacice de stejar si carpen 24. 92A0 Zavoaie cu Salix alba si Populus alba 25. 40A0* Tufarisuri subcontinentale peri-panonice 26. 6210* Pajisti uscate seminaturale si faciesuri cu tufarisuri pe substrat calcaros
(Festuco- Brometalia)
27. 8210 Versanti stancosi cu vegetatie chasmofitica pe roci calcaroase 28. 9150 Paduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion 29. 3280 Rauri mediteraneene cu scurgere permanenta cu specii din Paspalo-
Agrostidion si perdele de Salix si Populus alba. Specii de flora desemnate pentru situl de importanta comunitara ROSCI0206 Portile de Fier, (conform Formularului Standard Natura 2000) Tabel 3. Specii de plante enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE 1428 Marsilea quadrifolia 1898 Eleocharis carniolica 1939 Agrimonia pilosa 2097 Paeonia officinalis ssp. banatica 2120 Thlaspi jankae 2285 Colchicum arenarium 2327 Himantoglossum caprinum In ceea ce priveste flora, dintre cele 1668 specii de plante vasculare inventariate pe suprafata PNPF, 14 sunt endemice pentru Romania (cf. Formularului Standard Natura 2000 pentru ROSCI0206). Printre acestea se afla Pinus nigra J.F. Arnold subsp. banatica (Borbs) Novk, Minuartia hirsuta (M.Bieb.) Hand.-Maz. subsp. cataractarum (Janka) So, Stipa danubialis Dihoru & Roman, Dianthus banaticus (Heuff.) Borbs. In Lista Rosie a PNPF sunt inclusi 116 taxoni vegetali cu diferite grade de periclitare. Printre acestia se afla si plantele de interes comunitar, a caror protejare necesita desemnarea de arii speciale de conservare conform OUG 57/2007 (Anexa III): Marsilea quadrifolia L., Eleocharis carniolica W.D.J. Koch, Agrimonia pilosa Ledeb., Paeonia officinalis L. subsp. banatica (Rochel) So, Thlaspi jankae A. Kern., Colchicum arenarium Waldst. & Kit., Himantoglossum caprinum M. Bieb., Asplenium
4066 Asplenium adulterinum 4067 Echium russicum 4096 Gladiolus palustris 2093 Pulsatilla grandis 2300 Tulipa hungarica 2318 Stipa danubialis
14
adulterinum Milde, Echium russicum J.F. Gmel., Gladiolus palustris Gaudin, Pulsatilla grandis Wender., Tulipa hungarica Borbs, Stipa danubialis Dihoru & Roman. In cele ce urmeaza se prezinta speciile de flora cuprinse in Lista Rosie a PNPF, cu evidentierea corologiei lor in cadrul acestuia. Plante strict protejate in conformitate cu OUG 57/2007 (Anexa III) Marsilea quadrifolia L. (Trifoi cu patru foi, Trifoias de balta) feriga acvatica, sporadica in ape stagnante si mlastini (Ciocarlan 2009). Raspandire generala: Eurasia. Raspandire PNPF: judetul Caras-Severin, sporadica la Ostrovul Moldova Veche si Pojejena (Oprea 2005). Eleocharis carniolica W.D.J. Koch (Pipirigut) planta de pajisti temporar inundate (Ciocarlan 2009). Raspandire generala: centrul si estul Europei. Raspandire PNPF: sporadic, din Caras-Severin indicat dintr-o singura localitate, Turnul Ruieni (Oprea 2005). Agrimonia pilosa Ledeb. planta erbacee ce creste prin raristi si margini de paduri, tufarisuri, locuri ruderale (Ciocarlan 2009). Raspandire generala: Eurasia. Raspandire PNPF: judetul Mehedinti, in valea Slatinicului (Oprea 2005). Paeonia officinalis L. subsp. banatica (Rochel) So planta de semiumbra, termofila, calcicola, in zona colinara, paduri si tufarisuri subxerofile, subtermofile (Dihoru & Negrean 2009). Raspandire generala: Panonica. Raspandire PNPF: judetul Caras-Severin - Bazias. Planta mai este raportata din judetele Timis si Bihor. Este considerata specie critic amenintata (CR) (Dihoru & Negrean 2009). Thlaspi jankae A. Kern. planta heliofila, rara in zona colinara, prezenta in locuri uscate, pietroase, carbonatate (Dihoru & Negrean 2009). Raspandire generala: Panonica. Raspandire PNPF: in judetul Mehedinti, doar la N-V de Turnul Severin, la Gura Vaii si Schela Cladovei (Dihoru & Negrean 2009), intre Dudasul Schelei si Gura Vaii, rezervatia Gura VaiiVarciorova, Cracul Gaioarei, Portile de Fier (Oprea 2005). De altfel, aceasta este si singura localizare din tara raportata. Prezenta ei nu este confirmata in ultimii ani, iar Ciocarlan (2009) precizeaza ca desenul fructului din Flora R.S. Romania corespunde speciei Thlaspi praecox, nu speciei Thlaspi jankae, asa cum este dat. Este considerata specie amenintata (EN) (Dihoru & Negrean 2009). Colchicum arenarium Waldst. & Kit. (Brandusa de nisipuri) specie panonica, rara prin locuri nisipoase (Ciocarlan 2009), la noi in tara in judetul Dolj, la Lipov pe Valea Desnatuiului si Desa-Nebuna, si in judetul Caras-Severin, pe Ostrovul Moldova Veche
15
(Ciocarlan 2009). Raspandire PNPF: judetul Caras-Severin, pe movila in Ostrovul Moldova Veche (Dihoru & Negrean 2009). Este considerata specie amenintata (EN) (Dihoru & Negrean 2009). Himantoglossum caprinum M. Bieb. orchidacee ce creste prin raristi si margini de paduri, tufarisuri, pajisti (Ciocarlan 2009). Raspandire generala: sud-estul Europei. La noi in tara este semnalata din aproape toate provinciile istorice. Raspandire PNPF: judetul Mehedinti, la Svinita, Tisovita, Plavisevita, Varciorova, Dudasul Schelei. Din judetul Caras-Severin este raportat de la Baile Herculane (Oprea 2005) si Muntii Tarcu, Bolvasnita, Anina, Muntii Semenic, Cheile Nerei-Beusnita, Valea Mare-platforma Carbunari, Stapanari (Moldova Noua spre Sasca Montana) (Nicolin et al. 2008). Asplenium adulterinum Milde subsp. adulterinum feriga rara, de stancarii, semnalata din muntii Tarcu si Almaj (Ciocarlan 2009). Conform Dihoru & Nehrean (2009), este planta de semiumbra, in zona montana, pe roci ultrabazice (serpentinite) si breccii gabroice. Raspandire generala: Europa. Raspandire PNPF: rar, mentionat din judetul Mehedinti (poiana Mraconiei, Dunare, Cazanele Mari, pana la Tisovita si Baia Noua) si judetul Caras-Severin, in Cheile Rudariei (Oprea 2005), Muntii Tarcu-Petreanu, Custura Mataniei (Dihoru & Negrean 2009). Este considerata specie critic amenintata (CR) (Dihoru & Negrean 2009). Echium russicum J.F. Gmel. (Capul sarpelui) specie ponto-panonica, de pajisti si tufarisuri (Ciocarlan 2009). Raspandire PNPF: relativ frecvent, in toate provinciile tarii, inclusiv Banat (Oprea 2005), fara indicarea localitatii. In Natura 2000 in Romania. Species Fact Sheets, Echium russicum este mentionat pentru zona doar din judetul Mehedinti, de la Portile de Fier (Anastasiu & Negrean 2008). Gladiolus palustris Gaudin (Gladiola) planta rara semnalata din raristi de paduri in judetul Bihor (Ciocarlan 2009). Raspandire generala: Europa centrala. Raspandire PNPF: judetul Mehedinti, din V. Ieselnitei (Oprea 2005). Mai este indicata din Bihor si Arad, insa cu prezenta incerta (Oprea 2005). Pulsatilla grandis Wender. (Deditei mari) planta erbacee ce prefera pajistile insorite (Ciocarlan 2009). Conform Dihoru & Negrean (2009) este heliofila, creste in zona montana si colinara, pajisti, brane, soluri uscate, neutre, sarace in azot. La Portile de Fier a fost semnalata in alianta Festucetalia valesiacae, asociatia Alysso (pulvinare) Gypsophyletum glomeratae (Dihoru & Negrean 2009). Este semnalata din judetele Alba, Cluj, Galati, Hunedoara si Iasi (Ciocarlan 2009). Raspandire generala: Europa centrala si de vest. Raspandire PNPF: in
16
judetul Mehedinti, pe stancile dintre Schela Cladovei si Gura Vaii (Dihoru & Negrean 2009). Este specie critic amenintata (CR) (Dihoru & Negrean 2009). Tulipa hungarica Borbs (Lalea galbena, Laleaua cazanelor) planta subendemica in Romania, rara pe stancarii calcaroase din judetele Caras-Severin si Mehedinti (Ciocarlan 2009). Dupa Dihoru & Negrean (2009), planta este heliofila, termofila, calcicola, prezenta pe oluri moderat umede, fertile neutre. Creste pe brane insorite, intre 100 si 250 m altitudine. Raspandire generala: Romania SV si Serbia NE. Raspandire PNPF: in judetul Mehedinti, la Cazanele Dunarii, Ciucarul Mare, Ciucarul Mic (Branele Cazanelor), Valea Dunarii la Cazane langa Pestera Veteranilor, Cazanele Mari (intre Ciorici si Frasin), Cazanele Mici (la Balan) (Dihoru & Negrean 2009). De mentionat ca privitor la aceasta planta exista unele probleme de taxonomie. Astfel, Dihoru & Negrean (2009) sinonimizeaza Tulipa hungarica Borbs cu Tulipa urumoffii Hayek, in timp ce Ciocarlan (2009) le considera taxoni distincti, ambii prezenti in zona Cazanelor. In conformitate cu Flora Europaea (http://rbg-web2.rbge.org.uk), cei doi taxoni sunt distincti, Tulipa hungarica Borbs fiind raspandita in Romania si Jugoslavia, in timp ce Tulipa urumoffii Hayek, sinonima cu Tulipa rhodopea (Velen.) Velen., este o specie ce creste in Bulgaria, Muntii Rhodopi. Specia Tulipa hungarica Borbs este critic amenintata (CR) (Dihoru & Negrean 2009). Stipa danubialis Dihoru & Roman (Colilie de Dunare) planta rara, in locuri stancoase, pe conglomerate silico-calcaroase, endemica in judetul Mehedinti, intre Gura Vaii si Dudasul Schelei (Ciocarlan 2009). Dupa Dihoru & Negrean (2009), planta este endemit dacic si creste pe detritus de conglomerate tortoniene cu ciment calcaros, la 250-300 m, pe pante sudice, in cadrul unei vegetatii xerofile. Raspandire PNPF: in judetul Mehedinti, pe valea Dunarii la Portile de Fier, intre Gura Vaii si Dudasul Schelei, in pajistile dintre Dudasul Schelei si Gura Oglanicului, Cracul Gaioara si Dealul Oglanicului (Dihoru & Negrean 2009). Este specie critic amenintata (CR) (Dihoru & Negrean 2009). Analiza raspandirii speciilor listate in Anexa III a OUG 57/2007 si considerate a fi prezente in PNPF, se poate preciza ca in apropierea amplasamentului PUZ Garnic, in Rezervatia Valea Mare, a fost indicata prezenta unor specii rare, fapt care determina o analiza atenta a unor eventuale lucrari in proximitatea acesteia. Alte plante rare cuprinse in Lista Rosie a PNPF Notholaena marantae (L.) Desv. [syn. Paraceterach marantae (L.) R.M.Tryon, Cheilanthes marantae (L.) Domin] element mediteranean-submediteranean, raportat din zona
17
doar din judetul Mehedinti (Oprea 2005, Dihoru & Negrean 2009). Asplenium cuneifolium Viv. [syn. Asplenium serpentini Tausch, Asplenium adiantumnigrum L. subsp. serpentini (Tausch) W.D.J.Koch, Asplenium forsteri Sadler] este raportat atat din Mehedinti cat si din Caras-Severin, cu un singur coronim in acest ultim judet: Mehadia Strajut (Oprea 2005). Asplenium lepidum C.Presl subsp. lepidum rara, cu urmatoarele coronime pentru judetul Caras-Severin: Baile Herculane la Pestera Columbaci sub vf. Coronini, v. Cernei, Bozovici-Cheile Minisului, Cheile Minisului langa Izbucul Bigar, Pescari-Coronini, Moldova Noua la Gaura Haiduceasca, Garbovat, rezervatia Valea Mare-Moldova Noua, Moldova Noua E, Valea Mare (Oprea 2005). Salvinia natans (L.) All. feriga acvatica, indicata din Banat (Oprea 2005), Ostrovul Moldova Veche (P. Anastasiu, com. pers.). Ephedra distachya L. subsp. distachya raportat pentru zona din judetele Mehedinti si Caras-Severin, pentru acesta din urma cu coronimul Pescari (Oprea 2005). Pinus nigra J.F. Arnold subsp. banatica (Borbs) Novk gimnosperm endemic pentru Banat, in zona este raportat de la Bazias-Ogradena (Oprea 2005). Taxus baccata L. gimnosperm atlantic-mediteranean-central european, cu raspandire sporadica in Romania. Pentru judetul Caras-Severin sunt cunoscute urmatoarele coronime: Gura Golambului, Cheile Nerei-Beusnita, rez. Domogled, Berzasca, v. Sirinei, rez. Valea Ciclovei (Oprea 2005). Fagus sylvatica L. subsp. orientalis (Lipsky) Greuter & Burdet [syn. Fagus orientalis Lipsky] element ponto-balcanic, din Caras-Severin cu urmatoarele coronime: Baile Herculane, Vf. Hurcu, Dunga Jeantului, Grebeneac, Balta Corbului, Mehadia Noua, Sopotu Nou (Oprea 2005). Acer monspessulanum L. indicat pentru Caras-Severin de la Pescari si Drencova (Oprea 2005). Acanthus balcanicus Heywood & I.Richardson [syn. Acanthus longifolius Host, non Poir.] element balcanic, heliofil, termofil, mezoxerofil. Prefera habitatele pietroase si inierbate, cranguri, rarituri de padure. Din judetul Caras-Severin a fost raportat dupa cum urmeaza: Cheile Nerei, Bazias-Pojejena (Dihoru & Negrean 2009). Galanthus nivalis L. specie frecventa, indicata din toata tara, a carei comercializare este insa interzisa prin OUG 57/2007.
18
Cachrys ferulacea (L.) Calest. [syn. Prangos ferulacea (L.) Lindl., Prangos carinata Griseb. ex Degen] element dacic, pentru zona, raportat ca Prangos carinata dupa cum urmeaza: Deasupra Dunarii pe coastele dealurilor dintre Varciorova si Gura Vaii, in dreptul Portilor de Fier, la cariera de piatra Gura Vaii, pe Valea Oglanic si la Portile de Fier, intre Varciorova si Gura Vaii, Viaductul Orova, Viaductul Virul Mic (Dihoru & Negrean 2009), intre Valea Oglanicului si V. Tarziu (Oprea 2005). Centaurea atropurpurea Waldst. & Kit. este raportata cu urmatoarele coronime pentru Caras-Severin: Valea Mare-Moldova Noua, Baile Herculane, Mehadia (Oprea 2005). Centaurea triniifolia Heuff. este indicata de la Baile Herculane, inclusiv Mt. Domogled si Mt. Ciorici, Vf. Suscu, V. Tesnei (Oprea 2005). Centaurea tenuiflora DC. element moesic-dobrogean-tauric, a fost raportat de la Orsova, dar prezenta speciei in zona este putin probabila coronimul fiind extraareal. In plus, locul din care a fost indicata a fost inundat (Dihoru & Negrean 2009). Ferula heuffelii Griseb. ex Heuff. element daco-balcanic, indicat pentru CarasSeverin de la Baile Herculane, Cheile Prolaz, Bazinul Beusnitei, Valea Cernei, Muntele Cicilovete, Cascada Vanturatoarea (Dihoru & Negrean 2009). Scorzonera lanata (L.) Hoffm. element balcano-anatolic, rar prin pajisti pietroase, mentionat pana in prezent doar de la Portile de Fier (Ciocarlan 2009). Seseli rigidum Waldst. & Kit. subsp. peucedanifolium (Besser) Nyman conform Dihoru & Negrean (2009), nu e raportat din judetele Caras-Severin si Mehedinti. Angelica archangelica L. pentru zona, raportata doar din judetul Mehedinti (Oprea 2005). Peucedanum longifolium Waldst. & Kit. element balcanic, sporadic prin pajisti si stancarii inierbate (Ciocarlan 2009), cu urmatoarele coronime pentru Caras-Severin: Parcul Semenic-Cheile Carasului, rez. Valea Ciclovei, Baile Herculane, rez. Valea Mare Moldova Noua, Arjana, Mehadia, rez, Cheile Garlistei, Muntii Aninei (Oprea 2005). Crepis pannonica (Jacq.) K.Koch pentru zona, raportata doar din judetul Mehedinti (Oprea 2005). Echinops bannaticus Rochel ex Schrad. element balcano-caucazic, rar prin tufarisuri si la margini de aduri (Ciocarlan 2009), mentionat pentru Caras-Severin de la Macesti, Parcul Semenic-Cheile Carasului, Cheile Nerei, Baile Herculane, v. Cernei, v. Bela Reca, Mehadia, rez, Cheile Garlistei (Oprea 2005).
19
Alyssum pichleri Velen. element balcanic, local raportat intre Drencova si Svinita, Varciorova, pe v. Vodita si v. Bahnei, Gura Vaii (Dihoru & Negrean 2009). Alyssum pulvinare Velen. element balcanic, raportat din judetul Mehedinti, de la Gura Vaii, Schela Cladovei, Ogasul lui Sf. Petru, Oglanic (Dihoru & Negrean 2009). Alyssum stribrnyi Velen. element balcanic-anatolic, raportat in Valea Bahnei aproape de Ilovita si la Gura Vaii (Dihoru & Negrean 2009). Campanula patula L. subsp. abietina (Griseb.) Simonk. [syn. Campanula abietina Griseb.] element carpato-balcanic, frecvent in tara prin pajisti, margini de padure si tufarisuri (Ciocarlan 2009). Pentru judetul Caras-Severin nu sunt precizate localizari in literatura de specialitate (Oprea 2005). Campanula crassipes Heuff. heliofila, termofila, subxerofila, saxicola; element dacic (Dihoru & Negrean 2009). Raspandire in judetele Caras-Severin si Mehedinti: Defileul Dunarii la Svinita, Baile Herculane, intre Ogradena si Plavisevita, Cazanele Mari si Mici, Muntii Mehedinti, Muntele Cociu, Coronini (Dihoru & Negrean 2009). Campanula lingulata Waldst. & Kit. element balcanic, rar prin tufarisuri, stancarii, pajisti aride, pentru Caras-Severin mentionat intre Bazias si Pojejena, intre Berzasca si Pescari, Cozla, intre Valea Cernei si Platoul Coronini, Mt. Domogled, Baile Herculane, Strajut (Oprea 2005). Campanula glomerata L. s.l. element eurasiatic, frecvent raspandit prin tufarisuri in toata tara (Ciocarlan 2009), probabil eronat introdus in Lista Rosie a PNPF. Cerastium banaticum (Rochel) Heuff. element carpato-balcanic, sporadic pe stancarii inierbate (Ciocarlan 2009), cu urmatoarele coronime pentru judetul Caras-Severin: Cheile Nerei, rez. Domogled, Baile Herculane, Muntii Cernei, Muntii Arjana, rez. Cheile Garlistei, Moldova Veche, Muntii Aninei (Oprea 2005). Dianthus giganteus d'Urv. subsp. banaticus (Heuff.) Tutin endemit banatic, sporadic in pajisti pe soluri scheletice (Ciocarlan 2009), cu urmatoarele coronime pentru judetul CarasSeverin: Ciclova Romana, Baile Herculane, Platoul Coronini, rez. Muntele Domogled, Cheile Nerei, Muntii Tarcu, Strajut, rez. V. Ciclovei, rez. Valea Mare-Moldova Noua, Valea Rudariei (Oprea 2005). Dianthus giganteiformis Borbs subsp. kladovanus (Degen) So [syn. Dianthus kladovanus Degen] element geto-moesic, pentru zona raportat doar din judetul Mehedinti (Cracul Gaioarei, v. Oglanicului, v. Slatinicul Mare, Hinova, dealul Starminei) (Dihoru & Negrean
20
2009). Dianthus pinifolius Sm. subsp. serbicus Wettst. element balcanic, pentru zona mentionat doar din Mehedinti: Varciorova, Orsova, Gura Vaii, Schela Cladova, Muntele Alion (Dihoru & Negrean 2009). Minuartia capillacea (All.) Graebn. element alpic-balcanic-dacic, la noi in tara cunoscut doar de la Portile de Fier (Dihoru & Negrean 2009). Minuartia hirsuta (M.Bieb.) Hand.-Mazz. subsp. frutescens (Kit.) Hand.-Mazz. [syn. Minuartia cataractarum Janka] element dacic, raportat pentru Romania de la Portile de fier si din Muntii Mehedinti de Sud. In judetul Caras-Severin a fost raportat de pe Varful Suscu (Domogled) (Dihoru & Negrean 2009). Saponaria glutinosa M.Bieb. element mediteranean, raportat pentru zona doar din judetul Mehedinti (Varciorova, Orsova) (Dihoru & Negrean 2009). Paronychia cephalotes (M.Bieb.) Besser element ponto-mediteranean, sporadic pe stancarii calcaroase, in judetul Caras-Severin raportat de la Mehadia (Oprea 2005). Petrorhagia illyrica (Ard.) P.W.Ball & Heywood subsp. haynaldiana (Janka) P.W.Ball & Heywood element mediteranean-submediteranean, saxicol, raportat numai din judetul Mehedinti: Gura Vaii-Varciorova, intre Schela Cladova-v. Bahnei (Dihoru & Negrean 2009). Beta trigyna Waldst. & Kit. pentru zona, raportata doar din judetul Mehedinti (Oprea 2005). Convolvulus althaeoides L. subsp. tenuissimus (Sibth. & Sm.) Stace element estmediteranean, raportat doar din judetele Dolj si Mehedinti (Svinita, Vartop, Varciorova, Glaucina, Ciucar) (Dihoru & Negrean 2009). Convolvulus cantabrica L. pentru zona, raportata doar din judetul Mehedinti (Oprea 2005). Cephalaria uralensis (Murray) Roem. & Schult. pentru zona, raportata doar din judetul Mehedinti (Oprea 2005). Cephalaria uralensis subsp. multifida nu este mentionata nici de Ciocarlan (2009), nici de Oprea (2005). Scabiosa columbaria L. subsp. pseudobanatica (Schur) Jv. & Csapody planta rara, cu urmatoarele coronime din judetul Caras-Severin: Cheile Minisului, Baile Herculane, Mehadia, Ciclova (Oprea 2005). Euphorbia myrsinites L. element mediteranean, in zona raportat dupa cum urmeaza: judetul Caras-Severin (Cheile Nerei, pe Panza Albinii) si judetul Mehedinti (Valea
21
Dunarii la Cazane, intre Plavisevita si Dubova), inclusiv intre Drencova si Svinita (Dihoru & Negrean 2009). Colutea arborescens L. arbust submediteranean (Ciocarlan 2009), cunoscut de la Berzasca pentru judetul Caras-Severin (Oprea 2005). Onobrychis alba (Waldst. & Kit.) Desv. subsp. alba element balcanic-apeninic-dacic, in zona raspandit atat in judetul Mehedinti, cat si in Caras-Severin. Pentru acesta din urma sunt indicate urmatoarele localitati: Cheile Nerei, Ciclova, Moldova Noua, Cleantul Baronului, stancile de la Pescari (Dihoru & Negrean 2009), v. Sirinei, Coronini (Oprea 2005). Chamaecytisus rochelii (Wierzb.) Rothm. element carpato-balcanic, psamofil (Ciocarlan 2009), cu urmatoarele coronime din judetul Caras-Severin: Bazias, Bozovici pe dl. Baclan, Sopotul Vechi, Garbovat, Baile Herculane, Pojejena-Moldova Veche (Oprea 2005). Coronilla emerus L. subsp. emeroides (Boiss. & Spruner) Hayek element mediteranean ce creste prin tufarisuri si raristi din zone colinare si montane, prin locuri pietroase, raportat doar din judetele Mehedinti si Caras-Severin. Pentru acesta din urma sunt indicate urmatoarele coronime: Cheile Nerei, Bazias-Pojejena, Pescari-Svinita (Dihoru & Negrean 2009). Lotus uliginosus Schkuhr element submediteranean care, in conformitate cu Dihoru & Negrean (2009), nu a fost raportat din judetele Caras-Severin si Mehedinti, ci, in vestul tarii, doar din judetul Timisoara. Medicago arabica (L.) Huds. element atlantic-mediteranean, rar prin pajisti (Ciocarlan 2009), cu urmatoarele coronime pentru Caras-Severin: in lungul Dunarii, v. Cernei sper Sapte Izvoare, Berzasca, Gornea-Crusovita, Moldova Noua (Oprea 2005). Hypericum rochelii Griseb. & Schenk element daco-balcanic, cu urmatoarele coronime pentru judetul Caras-Severin: Cheile Minisului, Berzasca, Domogled (Dihoru & Negrean 2009). Crocus flavus Weston element balcanic, rar prin raristi, margini de paduri si pajisti (Ciocarlan 2009), raportat din Cheile Nerei, Mehadia si Strajut in judetul Caras-Severin (Oprea 2009). Iris reichenbachii Heuff. element daco-moesic, cu urmatoarele coronime din judetul Caras-Severin: Cheile Garlistei, V. Ciclovei, Cheile Nerei, Cheile Minisului, Domogled, Mehadia, Muntele Strajut, comuna Iablanita Globul Craiovei (Dihoru & Negrean 2009). Gladiolus illyricus W.D.J.Koch element mediteranean, care dupa Dihoru & Negrean
22
(2009) are prezenta sigura doar in Muntii Mehedinti, in sudul Podisului Mehedinti si pe Valea Mraconiei. Thymus comosus Heuff. ex Griseb. endemit pentru Carpatii Romanesti, sporadic in pajisti pe stancarii insorite (Ciocarlan 2009), mentionat din judetul Caras-Severin de la: v. Cernei, Poiana Suscului, Baile Herculane, Mt. Domogled, Strajut, Arjana, Ciorici, V. Bautarului (Oprea 2005). Fritillaria meleagris L. date recente nu mentioneaza prezenta speciei in zona (Oprea 2005, Ciocarlan 2009, Dihoru & Negrean 2009). Typha shuttleworthii W.D.J.Koch & Sond. pentru zona, raportata doar din judetul Mehedinti (Oprea 2005). Ruscus aculeatus L. element pontic-mediteranean, ocrotit ca monument al naturii, interzis de la comercializae prin OUG 57/2007, are urmatoarele coronime pentru Caras-Severin: Parcul Semenic Cheile Carasului, rez. Domogled spre vf. Ciorici si pe v. Cernei, Muntii Dogneci, Baile Herculane, Strajut, Mehadia, rez. Cheile Gralistei (Oprea 2005). Ruscus hypoglossum L. element ponto-balcanic-panonic, ocrotit ca monument al naturii (Ciocarlan 2009), cu urmatoarele coronime mpentru Caras-Severin: v. Ciclovei sub. Vf. Simion, Domogled, Moldova Noua, rez. Valea Mare Moldova Noua, Muntii Dogneci, Baile Herculane, rez. Beusnita (Oprea 2005). Linum uninerve (Rochel) Jv. element endemic pentru Romania, sporadic pe stancii inierbate si insorite (Ciocarlan 2009), cu urmatoarele raportari din judetul Caras-Severin: v. Dunarii, Mt. Domogled, v. Jelarau, Cheile Nerei, Mehadia, Beusnita, Baile Herculane (Oprea 2005). Ammannia verticillata (Ard.) Lam. element submediteranean, cu o singura localizare cunoscuta pentru tara noastra: Ostrovul Moldova Veche, judetul Caras-Severin (Oprea 2005, Ciocarlan 2009). Planta este considerata alohtona in flora Romaniei (Anastasiu & Negrean 2009). Anacamptis pyramidalis (L.) Rich. raportat din Caras-Severin, cu precizarea unei singure localitati: Baile Herculane (Oprea 2005). Cephalanthera damasonium (Mill.) Druce raportat din Caras-Severin, fara localitate (Oprea 2005). Cephalanthera longifolia (L.) Fritsch raportat din Caras-Severin, fara localitate (Oprea 2005).
23
Cephalanthera rubra (L.) Rich. raportata de la Baile Herculane pentru judetul CarasSeverin (Oprea 2005). Epipactis helleborine (L.) Crantz raportat din Banat, fara localitate (Oprea 2005). Epipactis palustris (L.) Crantz raportat din Caras-Severin, fara localitate (Oprea 2005). Gymnadenia conopsea (L.) R.Br. raportat din Banat, fara localitate (Oprea 2005). Limodorum abortivum (L.) Sw. mentionat de la Baile Herculane (Oprea 2005). Listera ovata (L.) R.Br. raportat din Banat, fara localitate (Oprea 2005). Neottia nidus-avis (L.) Rich. raportat din Banat, fara localitate (Oprea 2005). Ophrys scolopax Cav. subsp. cornuta (Steven) E.G.Camus element mediteranean, indicat pentru judetul Caras-Severin de la Cheile Carasului, Cheile Garlistei, Oravita, Ciudanovita, Cheile Nerei (Dihoru & Negrean 2009). Orchis coriophora L. subsp. coriophora raportat de la Baile Herculane si Zervesti (Oprea 2005). Orchis laxiflora Lam. subsp. elegans (Heuff.) So element ponto-panonic, sporadic in aproape toata tara, in Caras-Severin cu urmatoarele mentionari: intre gara c.f. Tiglarie Caransebes si Racovita, intre Moldova Veche si Pescari (Oprea 2005). Orchis mascula (L.) L. subsp. signifera (Vest) So element submediteranean, frecvent, raportat pentru zona din Cheile Minisului si Baile Herculane (Oprea 2005). Orchis militaris L. raportat din Caras-Severin, fara localitate (Oprea 2005). Orchis morio L. subsp. morio raportat din Banat, fara localitate (Oprea 2005). Orchis papilionacea L. element mediteranean rar, cunoscut din zona de la Anina, Mt. Domogled, rez. Valea Ciclovei, Bozovici si alte localitati neprecizate insa (Oprea 2005). Orchis pallens L. element central-european rar, in judetul Caras-Severin cu urmatoarele localizari: Resita, Oravita pe Mt. Simion, Bozovici in padurea Poaina Oprestilor, Moldova Noua in Valea Mare, Poaiana Domogled, Malu Mare, Secui (Oprea 2005). Orchis purpurea Huds. raportat din Caras-Severin, fara localitate (Oprea 2005). Orchis simia Lam. element atlantic-mediteranean, rar, mentionat de la Bazias, Muntii Aninei, in apropierea izvorului Beusnitei (Oprea 2005). Orchis tridentata Scop. element central-european, sporadic, cu urmatoarele coronime pentru Caras-Severin: Parcul Semenic-Cheile Carasului, Baile Herculane, Mt. Domogled, Bazias, Pescari (Oprea 2005).
24
Orchis ustulata L. raportat din Banat, fara localitate (Oprea 2005). Platanthera bifolia (L.) Rich. raportat din Banat, fara localitate (Oprea 2005). Platanthera chlorantha (Custer) Rchb. raportata din zona doar pentru judetul Mehedinti (Oprea 2005). Spiranthes spiralis (L.) Chevall. raportat din judetul Caras-Severin cu doar cateva localizari (Baile Herculane, Zervesti, Valea lui Parvu), desi specia are probabil o raspandire mai larga. Dactylis glomerata L. subsp. slovenica Domin planta este mentionata in Flora Europaea doar din Cehia si Polonia (http://rbg-web2.rbge.org.uk). In editia recenta a Florei Ilustrate a Romaniei (Ciocarlan 2009) acest taxon nu figureaza. Sesleria rigida Heuff. ex Rchb. [syn. Sesleria filifolia Hoppe] raportat din CarasSeverin, fara localitate (Oprea 2005). Ranunculus flabellifolius Heuff. & Rchb. element dacic, raportat pentru CarasSeverin de la Carasova, Oravita, Prigor, Cheile Nerei. Precizam ca in Flora Europaea (Tutin & Akeroyd 1994), taxonul a fost inclus la Ranunculus cassubicus L. Dictamnus albus L. raportat din Banat, fara localitate (Oprea 2005). Daphne laureola L. element atlantic-mediteranean, la noi gasita pana in prezent doar in Defileul Dunarii. Din judetul Caras-Severin sunt raportate urmatoarele coronime: Moldova Noua pe dealul Milan, Cozla pe Valea Sirinei (Dihoru & Negrean 2009). Trapa natans L. indicat pentru PNPF de la Gurile Nerei, Ostrovul Calinovat, Ostrovul Moldova Veche (Oprea 2005). Parietaria lusitanica L. subsp. serbica (Pani) P.W.Ball element daco-moesicdobrogean, pentru zona raportat doar din judetul Mehedinti (Oprea 2005, Dihoru & Negrean 2009). Salvia verbenaca L. raportata din zona doar pentru judetul Mehedinti (Oprea 2005). Analiza coronimelor pentru taxonii floristici inclusi in Lista Rosie a PNPF indica REzervatia Valea Mare ca fiind singura din apropierea amplasamentului PUZ analizat in care de asemenea exista cateva specii rare. Fauna Parcului Natural Portile de Fier se compune din 5205 taxoni, dintre care 4873 nevertebrate si 332 vertebrate. Dintre vertebrate, o prezenta ridicata inregistreaza clasa Aves, cu 205 de reprezentanti, urmata de clasa Pisces, cu 63 de reprezentanti, cea mai slab reprezentata clasa fiind Amfibia, cu doar 12 taxoni.
25
Dintre nevertebrate cele mai reprezentative sunt: Austropotamobius torrentium, specie prioritara; 4 specii de gasteropode, din care doua dintre ele sunt incluse in anexele III ale O.U.G 57/2007 (Theodoxus traversalis C. Pfeiffer, 1928; Anisus vorticulus Troschel, 1853), una in anexa IV a O.U.G 57/2007 (Herilla dacica L. Pfeiffer, 1848), iar una in anexa V a O.U.G 57/2007 si in anexa III a Conventiei de la Berna (Helix pomatia L., 1758). Alte specii de insecte de interes comunitar si national: Rosalia alpina, Cerambyx cerdo, Lucanus cervus, Morinus funereus, Osmoderma eremita eremita, Pilemia tigrina, Oxythyrea cinctella, Eriogaster catax, Colias myrmidone, Lcaena dispar, Cordulelogaster heros. Vertebratele sunt reprezentate prin 34 specii de mamifere, inclusiv lilieci: Vespertilionidae (Myotis bechsteini, Myotis capacinii, Vespertilio murinus) si Rhinolophidae (Rhinolophus eurialis, Rhinolophus ferrumequinum, Rhinolophus blasii), specii incluse in anexa II a Conventiei de la Berna privind conservarea vietii slbatice si a habitatelor naturale din Europa, in anexele III si ale O.U.G. 57/2007, fiind incluse in Cartea Rosie a vertebratelor din Romania (Botnariuc, Tatole, 2005). Clasa Pisces este reprezentata prin 62 taxoni, avand in componenta specii reofile cum sunt: Condrostoma nasu, Leuciscus cephalus, Barbus barbus, Vimba vimba, Aspius aspius, Aspro zingel. Herpetofauna Parcului Natural Portile de Fier include 14 specii de amfibieni si 17 specii de reptile. Dintre acestea, Pelobates syriacus, Testudo hermanni, Ablepharus kitaibelii, Lacerta praticola, L. muralis, L. taurica, L. viridis, Coluber jugularis si Vipera ammodytes sunt elemente est-mediteraneene si mediteranene. Avifauna este alcatuita din 205 specii de pasari, din care 133 au statutul de specii strict protejate prin Anexa nr. II a Conventiei de la Berna, 37 au statutul de specii protejate prin Anexa nr. III a Conventiei de la Berna, iar 3 specii (Aythya nyroca, Aquila clanga si Falco naumanni) sunt incluse in Anexa nr. I a Conventiei de la Bonn. Majoritatea speciilor de pasari sunt incluse si in anexele III, IV, V ale O.U.G. 57/2007 (cf. Planul de management al Parcului Natural Portile de Fier)
26
Specii de fauna desemnate pentru situl de importanta comunitara ROSCI0206 Portile de Fier, declarat prin OM 1964/2007 (conform Formularului Standard Natura 2000 pentru ROSCI0206) Tabel 4. Specii de mamifere enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE 1308 Barbastella barbastellus 1302 Rhinolophus mehelyi 1303 Rhinolophus hipposideros 1304 Rhinolophus ferrumequinum 1305 Rhinolophus euryale 1306 Rhinolophus blasii 1307 Myotis blythii 1310 Miniopterus schreibersi Specii de amfibieni si reptile enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE 1188 Bombina bombina 1193 Bombina variegata 1217 Testudo hermanni 1220 Emys orbicularis 1316 Myotis capaccinii 1318 Myotis dasycneme 1323 Myotis bechsteini 1324 Myotis myotis 1352 Canis lupus 1355 Lutra lutra 1361 Lynx lynx
Tabel 5. Specii de pesti enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE 1124 Gobio albipinnatus 1130 Aspius aspius 1134 Rhodeus sericeus amarus 1138 Barbus meridionalis 1146 Sabanejewia aurata 1157 Gymnocephalus schraetzer 1159 Zingel zingel Tabel 6. Specii de nevertebrate enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE 1032 Unio crassus 1052 Euphydryas maturna 1087 Rosalia alpina 1088 Cerambyx cerdo 1160 Zingel streber 1163 Cottus gobio 2522 Pelecus cultratus 2555 Gymnocephalus baloni 1145 Misgurnus fossilis 2011 Umbra krameri
27
1059 Maculinea teleius 1060 Lycaena dispar 1061 Maculinea nausithous 1074 Eriogaster catax 1078 Callimorpha quadripunctaria 1083 Lucanus cervus 1084 Osmoderma eremita Tabel 7. Alte specii importante de flora si fauna Bufo bufo, Bufo viridis, Hyla arborea, Rana dalmatina, Rana esculenta, Rana ridibunda, Rana temporaria, Salamandra salamandra, Triturus vulgaris, Accipiter
1089 Morimus funereus 1093 Austropotamobius torrentium 4014 Carabus variolosus 4020 Pilemia tigrina 4046 Cordulegaster heros 4064 Theodoxus transversalis
Atropurpurea, Cephalaria laevigata, Cephalaria uralensis ssp. Multifida, Cirsium creticum, Colchicum autumnale, Comandra elegans, Convolvulus
gentilis, Alcedo atthis, Anas crecca, Anas althaeoides ssp. Tenuissimus, Coronilla platyrhynchos, Anas platyrhynchos, Anas emerus ssp. Emeroides, Corylus colurna, querquedula, Anas strepera, Apus melba, Aquila chrysaetos, Ardea cinerea, Ardea purpurea, Ardea purpurea, Ardeola ralloides, Aythya ferina, Aythya fuligula, Aythya marila, Aythya nyroca, clangula, Buteo buteo, Caprimulgus, Ciconia ciconia, Ciconia nigra, Circus aeruginosus, Coracias garrulus, Corvus corax, Crex crex, Dendrocopos medius, Dendrocopos syriacus, Dryocopus martius, Egretta alba, Egretta garzetta, Egretta garzetta, Erithacus rubecula, Falco peregrinus, Falco tinnunculus, Fulica atra, Fulica atra, Lanius collurio, Lanius collurio, Motacilla alba, Motacilla cinerea, Nycticorax nycticorax, Pandion Crocus flavus, Crocus reticulatus, Cynosurus echinatus, Cyperus longus, Cyperus serotinus, Dianthus giganteus ssp. Banaticus, Dianthus pinifolius, Digitalis ferruginea, Echinops bannaticus, comatum, Erythronium dens-canis var. Niveum, Euphorbia myrsinites, Festuca vaginata, Fimbristylis bisumbellata, Fimbristylis bisumbellata, Fritillaria orientalis, Fumana procumbens, Fumaria kralikii, Fumaria thuretii, Gagea bohemica, Galanthus nivalis, Gladiolus illyricus, Goniolimon tataricum, Heliotropium supinum, Hypericum rochelii, Iris pseudacorus, Jasione dentata, Jasione montana, Jurinea
Botaurus stellaris, Bubo bubo, Bucephala Elymus panormitanus, Erysimum
28
haliaetus, Phalacrocorax pygmeus, Pica pica, Picus canus, Sterna hirundo, Turdus merula, Tyto alba, Upupa epops, Vanellus vanellus, Abramis brama, Acipenser ruthenus, Acipenser ruthenus, Anguilla anguilla, Carassius carassius, Cyprinus carpio, Esox lucius, Sander lucioperca, Silurus glanis, Tinca tinca, Umbra krameri, Aglais urticae, Amata phegea, Apatura iris, Argynnis paphia, Astacus astacus, Carabus gigas, Inachis io, Iphiclides podalirius, Nymphalis antiopa, Stylurus flavipes, Unio pictorum, Vanessa atalanta, Zygaena filipendulae, Arvicola terrestris, Capreolus capreolus, Crocidura suaveolens, Dryomys nitedula, Eptesicus nilssonii, Eptesicus nilssonii, Eptesicus serotinus, Eptesicus serotinus, Erinaceus concolor, Felis silvestris, Felis silvestris, Martes martes, Martes martes, Meles meles, Micromys minutus, Microtus arvalis, Muscardinus avellanarius, Muscardinus avellanarius, Mustela nivalis, Mustela putorius, Myocastor coypus, Myotis bechsteinii, Myotis capaccinii capaccinii, Myotis daubentonii, Myotis mystacinus, Myotis mystacinus, Myotis nattereri, Myoxus glis, Neomys anomalus, Neomys anomalus, Neomys fodiens, Nyctalus noctula, Pipistrellus pipistrellus, Plecotus auritus, Plecotus auritus, Plecotus
glycacantha, Lemna minor, Lindernia procumbens, Lindernia procumbens, Linum uninerve, Ludwigia palustris, Minuartia cataractarum, Minuartia hamata, Minuartia hirsuta ssp. Frutescens, Notholaena marantae, Onobrychis alba, Onosma arenaria, Onosma heterophylla, Ophrys apifera, Ophrys scolopax ssp. Cornuta, Orchis coriophora ssp. Fragrans, Orchis laxiflora ssp. Elegans, Orchis mascula ssp. Signifera, Orchis militaris, Orchis morio ssp. Morio, Orchis morio ssp. Picta, Orchis pallens, Orchis papilionacea, Orchis purpurea, Orchis simia, Paeonia daurica, Paeonia officinalis, Paspalum paspalodes, Petrorhagia illyrica ssp. Haynaldiana, Petrorhagia saxifraga, Petrorhagia saxifraga, Phragmites australis, Pinus nigra ssp. banatica, Polycarpon tetraphyllum, Polygala supina ssp. hospita, Prangos carinata, Pulsatilla montana, Salix alba, Salix fragilis, Salvinia natans, Salvinia natans, Saponaria glutinosa, Satureja montana ssp. kitaibelii, Scorzonera lanata, Sedum dasyphyllum, Stipa bromoides, Stipa eriocaulis, Thymus comosus, Tragopogon balcanicus, Tragopogon floccosus, Trapa natans, Tulipa hungarica ssp. undulatifolia, Typha shuttleworthii, Veronica spicata ssp.
29
austriacus, Talpa europaea, Vespertilio murinus, Vulpes vulpes, Acer monspessulanum, Acinos rotundifolius, Alyssum pichleri, Alyssum pulvinare, Ammannia verticillata, Armoracia crassipes, Campanula crassipes, Campanula grossekii, Campanula lingulata, Cardamine graeca, Carex hallerana, Carlina acanthifolia ssp. Acanthifolia, Centaurea atropurpurea ssp.
crassifolia, Vulpia ciliata, Wolffia arrhiza, Ablepharus kitaibelii, Ablepharus kitaibelii, Anguis fragilis, Coluber caspius, Coluber caspius, Coronella austriaca, Elaphe longissima, Lacerta agilis, vivipara, Natrix natrix, Natrix tessellata, Natrix tessellata, Podarcis muralis, Podarcis muralis, Podarcis taurica, Vipera ammodytes, Vipera ammodytes, Vipera berus
macrocarpa, Bassia laniflora, Campanula Lacerta praticola, Lacerta viridis, Lacerta
In cele ce urmeaza se prezinta speciile de fauna cuprinse in Lista Rosie a PNPF. 1. Specii protejate de nevertebrate in conformitate cu OUG 57/2007 (Anexa III): Theodoxus traversalis, Fam. Neritidae (melcul acvatic dungat). Element pontodanubian sau danubian; multa vreme considerat comun in bazinul Dunarii, din Germania si pana in Delta Dunarii, in unii afluenti din Moldova si Ucraina (bazinul Nistrului). In Romania este probabil disparut. Traieste in ape curgatoare, curate si, mai rar, in lacuri, balti sau fluvii, pe substrat pietros, nisipos sau malos (frecvent sub pietrele din albie, dupa Gloer, 2002), in zone cu viteza de curgere mai redusa, dar in toate cazurile in ape bine oxygenate (NATURA 2000 in Romania. Species fact scheets, 2008. Fisa completata de: Ioan Sarbu). Anisus vorticulus, Fam. Planorbiidae (melcul cu carlig). In Europa centrala si de est. Nu apare in Norvegia, Suedia si Belgia. Sporadic in Danemarca; sporadica si rara in tarile din Anglia pana in estul Europei. Prin urmare in Romania este rara si sporadica, semnalata cu precadere in zone de campie, rar si in podis sau depresiuni. Ape limpezi, permanente, stagnante sau lin curgatoare, bogate in vegetatie acvatica si palustra. In Romania apare mai ales in zone de campie, rar de depresiune sau podis. Este posibil sa fi disparut si din alte localitati semnalate in bibliografie, motiv pentru care sunt necesare investigatii in teren. La nivel national efectivele populatiilor sunt in scadere, iar acestea tind sa fie din ce in ce mai izolate, ca urmare a fragmentarii excesive a habitatelor. Posibila exceptie este Delta Dunarii.
30
Cerambix cerdo, Fam. Cerambicidae (croitorul mare) - specie nocturna. Padurile batrane de stejar sau gorun. Prefera arborii batrani, izolati in luminisuri sau la marginea padurii, mai ales cei partial atacati de alti daunatori. Raspandire generala: Europa si Nordul Africii. Raspandire PNPF: Drobeta Turnu Severin (MH), Valea Oglanicului, 200 m, 24.05.1988, leg. A.Ruicanescu, 1 ex. Drobeta Turnu Severin (MH), 150 m, 06.1989, leg. A. Ruicanescu, 2 ex. Bocsa (CS), 08.1955. Leg. V. Radu, 2 ex. Orsova, Valea Slatinicu Mare (MH), 250 m, 06.2005, leg. G. Gamala. Specia se afla in declin populational, supravietuind in insule mai mult sau mai putin isolate, cuprinse in arealul initial (NATURA 2000 in Romania. Species fact scheets, 2008. Fisa completata de: A. Ruicanescu). Rosalia alpina, Fam. Cerambicidae (croitorul fagului) - specie nocturna. Padurile batrane de fag. Prefera arborii batrani, izolati in luminisuri sau la marginea padurii, mai ales cei partial atacati de alti daunatori. Larva se dezvolta in trunchiul fagilor. Se poate dezvolta si in alte esente ca: salcie, carpen, stejar, gorun, arin si mar. Adultii zboara in perioada mai-iulie. Distributie: Europa, din estul Spaniei pana in Rusia europeana. Lipseste in Marea Britanie si tarile nordice. Raspandire PNPF: Orsova (MH), Valea Voditei, 200 m, 10.07.1978, leg. A. Ruicanescu, 1 ex.; 3.08.1982, 3 ex. Specia se afla in declin populational. Masuri de protectie: monitorizarea populatiilor existente pe termen lung (minimum 5 ani). Ca prima masura de protectie propunem mentinerea arborilor batrani, atacati sau partial uscati. De asemenea, diminuarea pana la eliminare a utilizarii insecticidelor in paduri (NATURA 2000 in Romania. Species fact scheets, 2008. Fisa completata de: A. Ruicanescu). Lucanus cervus, Fam. Lucanidae (radasca) - specie nocturna. Larva se dezvolta in reziduurile lemnoase putrezite din scorburile stejarilor, timp de 3 ani. Adultii zboara in perioada mai-iulie. Padurile batrane de stejar sau gorun. Distributie: Europa si Asia, exceptand N insulelor britanice si al tarilor nordice. Romania: Timisoara, 150 m, 06.1977, leg. Ruicanescu, 1 ex., Cluj-Napoca, 450 m, 28.06.1984, leg. A. Ruicanescu, 1 ex., 07.1985 1 ex., 1990-2007 multe observatii fara colectare. Satu Mare, Tarna Mare, 150 m, 29.06.1984, leg. A.Ruicanescu, 1 ex. Cheile Turzii, 500 m, 1990-2007, numeroase observatii in teren Craiova, 06.1988, 5 ex., leg. A. Ruicanescu Rimetea (AB) 550 m, 06.2007, 3 ex. Observatii in teren Ruicanescu. Raspandire PNPF: Drobeta Turnu Severin (MH), 150 m, pad Starmina, 06.1977, leg. A. Ruicanescu, 2 ex., 12.06.1988 3 ex. Masuri de ocrotire: Conservarea padurilor de stejar si gorun. Pastrarea arborilor batrani, cu scorburi (NATURA 2000 in Romania. Species fact scheets, 2008. Fisa completata de: A. Ruicanescu).
31
Eriogaster catax, Fam. Lasiocampidae (molia catax) - Este o specie nocturna, atrasa la lumina spre miezul noptii. Zborul incepe de la sfarsitul lunii septembrie si continua in unii ani pana in noiembrie. Habitatele preferate sunt raristi si liziere de paduri (cvercete) cu caracter termofil, tufarisuri de paducel si porumbar. Este prezenta in zona de campie si colinara, mai frecventa intre 200-700 m altitudine. Distributie din nordul Spaniei pana in Belgia si Olanda, din vestul Frantei pana in Turcia. In Romania: desi prezenta in toate provinciile istorice ale tarii, a fost sporadic si rar semnalata. Cu siguranta distributia este mai larga decat cea actual cunoscuta. Densitatea populatilor din Romaniei nu poate inca fi estimata. In unele habitate din Transilvania, Banat si Crisana, cuiburile de larve nu sunt foarte rare. Fluctuatiile populationale multianuale sunt mari, fiind determinate de clima, paraziti si boli. VU pe lista rosie a lepidopterelor din Romania. Specia este amenintata pe tot arealul din cauza distrugerii habitatelor de tufarisuri si a raristilor de padurede prin plantatii. (NATURA 2000 in Romania. Species fact scheets, 2008. Fisa completata de: Laszlo Rakosy). Lycaena dispar rutilus, Fam. Lycaenidae (fluturasul purpuriu). Paduri de stejar inmlastinite sau umede, bogate in Polygonum bistorta, baza trofica larvara a speciei. Arealul speciei cuprinde Europa si nordul Turciei. Foarte locala in colonii larg dispersate in Franta, nordul Italiei,Germania, Romania, Lituania, sudul Finlandei, Polonia, nordul si centrul Greciei, partea europeana a Turciei. In Romania sunt prezente numeroase colonii si populatii cu numar mare de indivizi. Datorita drenarii zonelor umede, unele populatii si colonii au disparut sau se afla in pragul disparitiei (Banat, Muntenia). Populatii viguroase se pastreaza inca in Delta Dunarii, Transilvania si Banat. Numarul indivizilor dintr-o populatie variind intre 100 si1000 indivizi. Statutul speciei in Romania este VU (vulnerabil), iar pe plan local variaza intre NT (near threatened) si CR (critically endangered), in functie de gradul de deteriorare al zonei respective (NATURA 2000 in Romania. Species fact scheets, 2008. Fisa completata de: Laszlo Rakosy). 2. Specii protejate de amfibieni in conformitate cu OUG 57/2007 (Anexa III): Triturus cristatus, Fam. Salamandridae (tritonul cu creasta). Este cea mai mare specie de triton din Romania. Este raspandit in mare parte din Europa centrala si de nord, din nordul Frantei si Marea Britanie pana in muntii Urali. In Romania este raspandit aproape pretutindeni. Lipseste din Dobrogea si lunca Dunarii unde este inlocuit de T. dobrogicus. Este intalnit la altitudini cuprinse intre 100-1000 m. Populatiile sunt intr-un declin accentuat pretutindeni in Europa in special datorita distrugerii habitatelor, introducerii de pesti. Nu exista studii populationale la nivel national si putine la nivel european. Este o specie vulnerabila la
32
nivel national, in anumite zone chiar periclitata, in special datorita degradarii si distrugerii habitatelor acvatice de reproducere si a fragmentarii habitatelor terestre adiacente. Este inclusa in anexa 2 printre speciile a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare. Conform listelor rosii specia este considerata vulnerabila la nivel national si neamenintata pe intregul areal (NARURA 2000 in Romania. Species fact scheets, 2008. Fisa completata de: Dan Cogalniceanu). Bombina bombina, Fam. Discoglossidae (izvorasul, buhaiul de balta cu burta rosie). Este o specie cu activitate diurna, predominant acvatica. Izvorasul cu burta rosie este raspandit in centrul si estul Europei, din Danemarca si sudulSuediei in vest, Cehia, fosta Yugoslavie si Dunarea in sud, iar in est in Rusia pana aproape de muntii Ural. In Romania este prezenta pretutindeni in zonele de ses: Campia Romana,Baraganul, Dobrogea inclusiv delta, Crisana, Podisul Transilvaniei si Podisul Moldovei. In zonele de contact cu B. variegata hibrideaza cu aceasta. Este o specie cu un areal vast dar afectata de activitatile umane. Distrugerea, degradarea si fragmentarea habitatelor (atat a celor acvatice cat si a celor terestre) ii pericliteaza supravietuirea. Este inclusa in anexa 2 printre speciile a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare precum si in anexa 3 printre speciile de interes comunitar (NATURA 2000 in Romania. Species fact scheets, 2008. Fisa completata de: Dan Cogalniceanu). Bombina variegata, Fam. Discoglossidae (buhaiul de balta cu burta galbena), specie aproape amenintata (Botnariuc, Tatole., 2005), in Romania este prezenta pretutindeni in zona de deal si munte (mai frecventa in Muntii Apuseni si Podisul Transilvaniei). Este o specie raspandita, dar nu abundenta. Exploatarile forestiere pe suprafete mari din Carpati distug populatii intregi, provocand eroziunea solurilor, scurgerea rapida a torentelor de apa si disparitia baltoacelor locuri unde este intalnita specia. Practicarea turismului montan, ce adesea provoaca un impact negativ asupra Bombina variegata, exprimat prin poluarea paraielor cu diverse deseuri, distrugerea habitatului etc. Un alt factor negativ il reprezinta poluarea chimica provenita din deseuri si noxe in zonele miniere sau industriale, la fel si utilizarea pesticidelor in agricultura etc. Specia este inclusa pe anexele Directivei Habitate 92/43/EEC, Conventiei de la Berna, O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor, a florei si a faunei salbatice. Pelobates fuscus, Fam. Pelobatidae 3. Specii protejate de reptile in conformitate cu Legea 462/2001 (Anexa III):
33
Emys orbicularis, Fam. Emydidae (broasca testoasa de apa). Este comuna in aproape toata Europa, cu exceptia Scandinaviei si Arhipelagului Britanic; de asemenea, traieste in vestul Asiei si nord-vestul Africii. Distrugerea sau degradarea habitatelor naturale a dus la o distributie in mozaic a acestei specii, cu populatii mici, izolate, amenintate cu disparitia. Este inclusa in Anexa 2 a Conventiei CITES. Este inclusa in Lista Rosie a UICN ca amenintata, si in lista rosie a vertebratelor la nivel national (Botnariuc si Tatole, 2005). Este inclusa in Anexa 3 a OUG 57/2007 ca specie a carei protectie necesita desemnarea ariilor speciale de conservare, precum si in Anexa 4A a aceluiasi act normativ, printre speciile de interes comunitar, strict protejate (NATURA 2000 in Romania. Species fact scheets, 2008. Fisa completata de: Ioan Ghira).
Testudo hermanni, Fam. Testudinidae (broasca testoasa de uscat). Este o specie
strict europeana, prezenta in Balcani, in zone restranse din Spania si Franta, in sudul Italiei si in majoritatea insulelor din Mediterana (Baleare, Corsica, Sardinia, Sicilia, Malta). In Romania este prezenta in sudul Banatului si in sud-vestul Olteniei. A fost semnalata si in sudul Dobrogei, unde coexista cu T. graeca. Sunt animale foarte bine adaptate la habitate aride dar poate fi intalnita si in zone cu umide. Nu este foarte pretentioasa la habitat, fiind gasita atat in pajisti, cat si in paduri si vii. Prefera locurile insorite si de aceea poate fi gasita frecvent pe dealuri si in zone cu stancarii. Este inclusa Lista Rosie a UICN ca LR/nt (risc redus, aproape periclitata), periclitata la nivel national (Iftime, 2005). In OUG 57/2007 este inclusa in anexa 3 printre speciile a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare precum si in anexa 4A printre speciile ce necesita o protectie stricta (NATURA 2000 in Romania. Species fact scheets, 2008. Fisa completata de: Dan Cogalniceanu). 4. Specii protejate de pasari in conformitate cu OUG 57/2007 (Anexa III): Gavia arctica, Fam. Gavidae Phalacrocorax pygmeus, Fam. Phalacrocoracidae (cormoranul mic). Are o
raspandire limitata, cu caracter local in sud-estul Europei, zona Marii Caspice, Marea Neagra, Crimeea, Asia Mica, sud-estul Iraqului si nordul Iranului. In Romania este prezent in Delta Dunarii, dar si bazinul unor rauri mari, Dunare, Olt si Prut. Prefera malul apelor dulci, rauri, balti, lacuri, care au suprafete intinse de stufaris sau vegetatie arbustiva, in special salcii. Se hranesc in perimetrul elesteielor piscicole. Populatia clocitoare europeana este estimata la aproximativ 39000 de perechi, reprezentand peste 75% din populatia globala a speciei. In Romania, efectivul clocitor este de 6000 8500 de perechi. In Europa, este o specie vulnerabila, iar in
34
Romania, specia este protejata prin legea 13/1993 (Conventia de la Berna), Directiva Pasari 79/409/EEC, Legea 13/1998 (Conventia de la Bonn), O.U. 57/2007 Anexa III, privind regimul ariilor natural protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice. Este interzisa la vanatoare, fiind protejata prin Legea 407/2006. Apare in Lista Rosie a Pasarilor din Romania, avand statut de specie vulnerabila. Cormoranul mic este specie ihtiofaga si de aceea este amenintata de catre pescari, care ii pot impusca sau le pot distruge cuiburile. Alti factori limitativi: moartea accidentala prin inec in plasele pescaresti, poluarea. Crearea unor suprafete acvatice populate cu peste lipsit de importanta economica ar reduce presiunea exercitata de pasari in fermele piscicole (NATURA 2000 in Romania. Species fact scheets, 2008. Fisa completata de: Societatea Ornitologica Romana). Ixobrychus minutes, Fam. Ardeidae, Nycticorax nycticorax, Fam. Ardeidae, Ardeola Ardea purpurea, Fam. Ardeidae Botaurus stellaris, Fam. Ardeidae (buhaiul de balta). Este larg si neuniform raspandit ralloides, Fam. Ardeidae, Egretta garzetta, Fam. Ardeidae, Egretta alba, Fam. Ardeidae
in toata Eurasia, cu exceptia partii nordice. In Romania este raspandit in Delta Dunarii, precum si in bazinele raurilor mari, in perimetrul elesteielor piscicole care au suprafete mari de stuf. Este oaspete de vara, dar in iernile blande unele exemplare pot ramane la noi. Prefera zonele umede si mlastinoase din apropierea apelor dulci, cu multa vegetatie inalta, formata din stuf si trestie. Cel mai frecvent este intalnit in Delta Dunarii, dar si in perimetrul elesteielor din interiorul tarii, care dispun de o suprafata mare de stuf. Efectivele europene constituie aproximativ jumatate din populatia globala a speciei, fiind estimate la mai putin de 54000 de perechi. In Romania, clocesc intre 1000 - 1500 de perechi. Masuri de protectie: In Romania, este considerata o specie rara, aflata intr-un declin continuu, fiind interzisa la vanatoare prin Legea 407/2006 (contraventia se pedepseste cu amenda de 540 de euro/exemplar). Specia este protejata prin Legea 13/1993 (Conventia de la Berna), Directiva Pasari 79/409/EEC, Legea 13/1998 (Conventia de la Bonn), O.U. 57/2007 Anexa III, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a flori si faunei salbatice. Distrugerea habitatelor caracteristice constituie principalul factor limitativ. Specia necesita ocrotirea zonelor preferate (NATURA 2000 in Romania. Species fact scheets, 2008. Fisa completata de: Societatea Ornitologica Romana). Ciconia ciconia, Fam. Ciconiidae Ciconia nigra, Fam. Ciconiidae (barza neagra). Este o specie cu o raspandire larga
35
de la Estul Europei pana la nord-estul Chinei. Populatia de aici migreaza in Africa respectiv sudul Asiei. Din vestul Europei lipseste sau are populatii foarte reduse, cu exceptia partii de sud-vest (Spania si Portugalia) unde exista o populatie semnificativa care este rezidenta. In Romania cuibareste mai ales in padurile de fag si molid din munti si de la poalele muntilor, respectiv in padurile de lunca. Cuibareste pe copaci inalti, in paduri batrane, nederanjate care au in apropierea mlastini, zone umede rauri, etc. unde poate sa isi procure hrana. O parte a populatiei cuibareste in putinele paduri batrane ramase de-a lungul raurilor (Dunare, Olt, Mures, Tur, etc.) si se hraneste in zonele nederanjate din cursul raului. In Romania populatia era estimata la 160-250 perechi in 2004, dupa datele recente ale Asociatiei Grupul Milvus presupunem o populatie putin mai mare, probabil peste 300 de perechi. Principalele probleme in protectia berzelor negre: reducerea si disparitia habitatelor supravietuirea berzelor depinde in mare masura de existenta mozaicului de habitate paduri batrane, mlastini, paraie si/sau rauri, etc. unde sa poata cuibarii si sa se hraneasca fara sa fie deranjat; este sensibil la exploatarea forestiera isi paraseste cuibul chiar daca copacul cu cuibul nu este afectat, dar in apropiere se exploateaza padurea; electrocutarea pe stalpii liniilor de medie tensiune este poate cel mai important factor direct periclitant pentru populatia Romaniei (NATURA 2000 in Romania. Species fact scheets, 2008. Fisa completata de: Milvus Group). Platalea leucorodia, Fam. Threskiornithidae (lopatar). Este o specie rara, care ocupa un areal vast, dar destul de discontinuu. In Europa este bine reprezentat in Olanda, Spania, Ungaria si Rusia. In Romania este prezent in Delta Dunarii, Insula Mica a Brailei, Estul Munteniei, precum si in Estul Moldovei pe elesteiele Jijiei si Miletinului, dar si pe teritoriul elesteielor Carja Mata Radeanu. Prefera lacurile si baltile putin adanci, intinse cu stufaris compact. Se hraneste in ape cu adancime mica, in locuri mlastinoase aflate in apropierea coloniei de cuibarit. Populatia europeana este estimata intre 8900 si 15000 de perechi. In Romania, cuibaresc in prezent intre 900 1300 de perechi. Specia este protejata in toata Europa, fiind rara si supusa riscului. In Romania, este decretata Monument al Naturii (Comisia Monumentelor Naturii). Este protejata prin Legea 13/1993 (ratificarea Conventiei de la Berna), Directiva Pasari 79/409/EEC, Legea 13/1998 (ratificarea Conventiei de la Bonn), O.U. 57/2007 Anexa III, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a flori si faunei salbatice. Vanatoarea este strict interzisa, prin Legea 407/2006 contraventia fiind pedepsita cu amenda de 270 de euro/exemplar. Apare in Lista Rosie a Pasarilor din Romania, avand statut de specie periclitata. Factorii care au dus la modificarea numarului acestei specii
36
sunt in primul rand asanarea zonelor umede, instabilitatea nivelului apei, incendierea stufului in perioadele de cuibarit, restrangerea habitatelor trofice si reducerea accesibilitatii la hrana. Se impun ca masuri necesare conservarea ecosistemelor si a coloniilor unde cuibaresc lopatarii (NATURA 2000 in Romania. Species fact scheets, 2008. Fisa completata de: Societatea Ornitologica Romana). Plegadis falcinellus, Fam. Threskiornithidae (tiganus). Arealul de raspandire se intinde din sudul Europei pana in Asia Centrala si de sud est. In Europa este concentrat in estul continentului, in Romania, Ucraina, Rusia. Este prezent si in insulele din sudul si sud-estul Asiei si pe arii mai restranse in Africa, Madagascar, Australia, America de Nord si Centrala. In Romania este prezent in special in Delta Dunarii, iar in interiorul tarii cuibareste alaturi de lopatar in zona Carja Mata Radeanu (bazinul raului Prut), de asemeni mai este prezent si in Insula Mica a Brailei, etc. Prefera regiunile mlastinoase, lacurile si baltile cu apa putin adanca bogate in stufaris si salcii. Pentru hranire prefera pajistile inundate, mlastinile, precum si zonele cu apa mai putin adanca. In prezent in Romania se constata o crestere a abundentei populatiei clocitoare, astfel ca specia este estimata la aproximativ 2500 2800 de perechi. In prezent specia se afla intr-un continuu declin moderat. Este protejata prin Legea 13/1993 (ratificarea Conventiei de la Berna), Directiva Pasari 79/409/EEC, Legea 13/1998 (ratificarea Conventiei de la Bonn), O.U. 57/2007 Anexa III, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a flori si faunei salbatice. Vanatoarea este strict interzisa, prin Legea 407/2006. Apare in Lista Rosie a Pasarilor din Romania, avand statut de specie vulnerabila (NATURA 2000 in Romania. Species fact scheets, 2008. Fisa completata de: Societatea Ornitologica Romana). Cygnus cygnus, Fam. Anatidae Aythya nyroca, Fam. Anatidae (rata rosie). Are o raspandire inegala in Europa, fiind
prezenta indeosebi in partea sudica si sudestica: Ungaria, Croatia, Romania, Turcia si Ucraina In Romania, se concentreaza de-a lungul Dunarii, in Delta si pe lacurile litorale. In interiorul tarii, este prezenta pe Insula Mica a Brailei, pe lacurile mari, unde exista suprafete insemnate de stufaris, prefer zona sudestica a tarii. Specia este in declin, deoarece populatia de reproducere din Europa este relativ mica, mai putin de 18000 perechi. In Romania, in prezent, populatia este evaluata intre 4800 si 5500 de perechi. Este o specie vulnerabila, cu statut de protectie stricta in tot arealul de raspandire, fiind protejata pe plan global. In Romania, are acelasi statut de protectie, fiind interzisa la vanatoare Legea 407/2006. Specia este protejata prin Legea
37
13/1993 (Conventia de la Berna), Directiva Pasari 79/409/EEC, Legea 13/1998 (Conventia de la Bonn), O.U. 57/2007 Anexa III, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a flori si faunei salbatice si de asemenea apare in Lista Rosie a Pasarilor din Romania, avand statut de specie vulnerabila. Factorii limitativi sunt legati de activitatile umane, asanarea baltilor si poluarea excesiva a bazinelor acvatice, vanatoarea, etc. Statutul de protectie, legat de interzicerea vanatorii, nu este suficient pentru a stopa declinul numeric al acestei specii (NATURA 2000 in Romania. Species fact scheets, 2008. Fisa completata de: Societatea Ornitologica Romana). Neophron percnopterus, Fam. Accipitridae Aquila chrysaetos, Fam. Accipitridae (acvila de munte). Este cea mai raspandita
specie din genul Aquila din lume, cuibarind pe toate continentele hemisferei nordice. In Europa il gasim mai ales in munti, dar in unele tari cuibareste pe sesuri inpadurite. Raspandirea speciei din Romania nu este clarificata. Efective semnificative se gasesc in Carpatii Occidentali si in sudvestul Carpatilor Meridionali, dar se cunosc perechi si din restul Carpatilor respectiv a dealurilor de la poalele muntilor. In ceea mai mare parte a arealului de raspandire cuibareste preponderent in munti, insa in unele locuri il gasim si in zona de deal si campie. Prefera stancariile pentru cuibarit, insa isi poate construi cuibul si pe copaci batrani. In Romania majoritatea perechilor cunoscute cuibaresc pe stancarii. Il gasim la diferite altitudini: de la nivelul Dunarii (60 m) prin dealurile din estul Transilvaniei pana la aproximativ 1400 m. Populatia europeana: 8 500 1 1000 perechi. Populatia din Romania: 50-100 perechi. Cele mai importante factori periclitanti identificate in Romania sunt deranjul neintentionat, cum ar fi turismul necontrolat, practicarea unor sporturi extreme (alpinism, zborul cu parapanta), practicarea de motosporturi, sau deranjul localnicilor; deranjul inetntionat (de exemplu de ciobani), braconajul si jefuirea cuiburilor. Alti factori negativi posibili, docamdata neidentificate, sunt otravirea pasarilor rapitoare, electrocutarea pe stalpuri de medie tensiune, colisiunea de eoliene sau pierderea habitatului din cauza constructiilor sau a plantatiilor forestiere (NATURA 2000 in Romania. Species fact scheets, 2008. Fisa completata de: Milvus Group). Aquila heilaca, Fam. Fam. Accipitridae (acvila de camp). Este raspandita discontinuu in Peninsula Blcanica, Slovacia si Ungaria, pana in Asia centrala. In Romania este intalnita in Dobrogea, Muntenia si estul Transilvaniei, destul de rar in Moldova. Este prezenta in zonele de deal si campie cu palcuri de copaci si paduri mici, unerori in apropierea apei, in padurile de lunca. Local poate fi gasita si in padurile din tinuturile subcarpatice, dar numai pe
38
liziere. In ultimii ani, populatia europeana a suferit o diminuare accentuata a efectivelor, care sau redus cu pana la 75%. In prezent, populatia clocitoare din Europa este estimata intre 850 1400 de perechi. In Romania se apreciaza in prezent ca exista aproximativ 5 10 perechi clocitoare. In Europa are statut de specie rara, fiind protejata si pe plan global. In Romania este protejata prin Legea 13/1993 (Conventia de la Berna), Directiva Pasari 79/409/EEC, Legea 13/1998 (Conventia de la Bonn), O.U. 57/2007 Anexa III, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si de asemenea apare in Lista Rosie a Pasarilor din Romania, avand statut de specie critic periclitata. Specia nu este permisa la vanatoare, fiind protejata prin Legea 407/2006. Se recomanda ocrotirea cuiburilor si eventual amplasarea de cuiburi artificiale (NATURA 2000 in Romania. Species fact scheets, 2008. Fisa completata de: Societatea Ornitologica Romana). Aquila clanga, Fam. Accipitridae (acvila tipatoare mare). Specia este prezenta in Polonia, Rusia, pana la tarmurile Oceanului Pacific. Este prezenta si in tarile Europei estice. In Romania este prezenta in Delta Dunarii, sudul Dobrogei si in podisul Transilvaniei. Este pasare de pasaj, prezenta in perioada martie aprilie, precum si octombrie noiembrie. In Romania a cuibarit sporadic si cu un numar foarte mic de perechi. Prefera padurile mari de deal din apropierea zonelor umede, lunca raurilor sau langa mlastini. Vaneaza in terenurile deschise sau in culturile agricole. Specia este in pericol, fiind protejata pe plan global. In Romania este protejata prin Legea 13/1993 (Conventia de la Berna), Directiva Pasari 79/409/EEC, Legea 13/1998 (Conventia de la Bonn), O.U. 57/2007 Anexa III, privind regimul ariilor natural protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si de asemenea apare in Lista Rosie a Pasarilor din Romania, avand statut de specie critic periclitata. Specia nu este permisa la vanatoare, fiind ptotejat prin Legea 407/2006. Acvila tipatoare mare este o specie foarte sensibila si nu tolereaza prezenta omului in apropierea cuibului, parasindu-l in cazul in care in apropiere incep lucrari sau constructii (NATURA 2000 in Romania. Species fact scheets, 2008. Fisa completata de: Societatea Ornitologica Romana). Aquila pomarina, Fam. Accipitridae (acvila tipatoare mica). Este o specie monotipica cu un areal relativ restrans. Cuibareste doar in partea estica al Europei, Germania, Slovacia, Romania, Polonia, tarile Baltice si unele regiuni din Rusia. Specie cu areal de distributie in diminuare. Dupa un studiu mai detaliat, in prezent apreciem efectivul national la 2.800 - 3.000 de perechi. Principalele factori periclitanti: degradarea habitatelor prin taierea padurilor batrane si deranjarea permanenta a locurilor de cuibarit; impuscarea exemplarelor pe caile de migratie;
39
mecanizarea agriculturii si schimbarile de folosinta a terenurilor agricole (NATURA 2000 in Romania. Species fact scheets, 2008. Fisa completata de: Milvus Group). Hieraaetus penatus, Fam. Accipitridae Circaetus gallicus, Fam. Accipitridae (serpar). Este o specie care cuibareste in
Eurasia si nordul Africii. Arealul de raspandire nu este uniforma. In Romania distributia serparului nu este uniforma, majoritatea populatiei cuibareste in sud vestul tarii, Muntenia si Dobrogea. Exista populati punctiforme in zonele de deal in Transilvania, Banat si Moldova. Izolat cuibareste in Carpatii Orientali Meridionali si Muntii Apuseni dar cu densitate foarte redusa. Lipseste din zonele intinse fara paduri si altitudini peste 1700 m. Cuibareste in zonele muntoase xerofile cu stancarii, unde gaseste paduri cu copaci batrani pentru amplasarea cuibuluit si habitate cu reptile, hrana lui preferata. Populatia serparului se afla intr-un regres numeric in Europa, dar populatia globala este considerat stabila. Populatia din Romania se situeaza intre 300-500 de perechi cuibaritoare. Nu exista date asupra dinamicii populatiei in Romania. Necesita actiuni de conservare specifica: trebuie asigurat linistea in timpul cuibaritului (limitare in timp in perioada de reproducere); trebuie asigurat o zona de protetie in jurul cuibului tot timpul anului; zonele de hranire trebuie pastrate (stancarii, pauni); practicarea sporturilor extreme, turismul necontrolat pot afecta succesul de reproducere (NATURA 2000 in Romania. Species fact scheets, 2008. Fisa completata de: Milvus Group). Milvus milvus, Fam. Accipitridae, Milvus migrans, Fam. Accipitridae, Circus Pernis apivorus, Fam. Accipitridae (viespar). Este o specie cu larga raspandire in macrourus, Fam. Accipitridae, Circus aeruginosus, Fam. Accipitridae Eurasia. Cuibareste aproape in toate tarile din Europa si are o distributie neuniforma. In Romania viesparul are o distributie generala si uniforma. Lipseste din zonele intinse fara paduri si la altitudini peste limita padurii (1700 m). Este mai rar in zonele de ses, fiinca aici gaseste mai putine locuri favorabile pentru cuibarire. Populatia Europeana: 110.000 160.000 perechi. Populatia din Romania: 2.000-2.600 perechi. In Romania reducerea suprafetelor inpadurite influenteaza in mod negativ atat arealul de distributie cat si efectivele populatiei cuibaritoare. Nu necesita actiuni de conservare specifica. Este important protectia portiunilor de paduri in care cuibareste. Nu sunt indicate taierile sau lucrarile de amenajere forestiere in timpul cuibaritului (aprilie-iulie) (NATURA 2000 in Romania. Species fact scheets, 2008. Fisa completata de: Milvus Group). Falco cherrug, Fam. Falconidae (soim dunarean). Este o specie cu raspandire estica.
40
Parte cea mai vestica a arealulului de cuibarire fiind depresiunea Carpatica. In Europa cuibareste in Austria, Ungaria, Croatia, Cehia, Slovacia, Romania, Moldova, Bulgaria, Ukraina si Russia. Poate fi intalnit pe ses, campii si stepe si silvostepe pana la poalele muntilor unde habitatul soimului este marginat sau se suprapune partial cu zone impadurite. Populatia europeana a suferit o descrestere accentuata in jurul anilor 1970. Acesta era estimata la 360540 perechi in 2004 fiind in descrestere. Datorita activitatilor accentuate de conservare in unele tari europene (Germania, Polonia, Slovacia si Ungaria) populatia de soim dunarean s-a stabilizat si este in continua crestere. Populatia din tara in 2004 era estimat la 5-10 perechi, care este in descrestere. In anii urmatori populatia din tara poate sa atinga un trend pozitiv daca se vor aplica metode practice de conservare in partea vestica a tarii, deoarece populatia vecina din Ungaria incepe sa se extinda si in Romania (NATURA 2000 in Romania. Species fact scheets, 2008. Fisa completata de: Milvus Group). Falco peregrinus, Fam. Falconidae (soim calator).In Europa prefer zonele stancoase, dar in nord cuibareste si in mlastini, iar in multe cazuri se stabileste in orase. Sunt cunoscute si populatii cuibaritoare pe copaci. Populatia din tara cuibareste exclusiv pe stanci, nefiind cunoscut pana in prezent nici o pereche cuibaritoare pe cladire sau pe copac. Cele mai multe perechi din tara cuibaresc in Carpatii de SV. De obicei cuibareste in stancarii pe balcoane sau gauri, unde este ferit de umezeala. Tot mai des cuibareste si in orase. In unele zone cuibarelte pe copaci sau chiar pe sol. Populatia europeana este de 12.000-25.000 cu o usoara tendinta de crestere. Populatia Romaniei deasemenea a suferit un declin puternic, ultimele semnalari de cuibarit perechi cuibaritoare fiind cunoscute din 1997. Dupa 7 ani de lipsa a speciei, in 2004 au fost gasite 4 perechi cuibaritoare. Momentan specia este in expansiune in tara, populatia fiind in contiunua crestere. Populatia Romaniei in 2004 a fost estimat la 5-8 perechi, dar studiile facute de Grupul Milvus din ultimii ani arata ca populatia este mult mai mare intre 40-70 perechi. Cei mai importanti factori periclitanti sunt: deranjul neintentionat: turismul necontrolat, practicarea unor sporturi extreme (alpinism, zborul cu parapanta), prezenta localnicilor in apropierea cuiburilor; deranjul intentionat: braconajul si jefuirea cuiburilor de catre colectionarii de oua si soimari; capturarea pasarilor de catre porumbari, otravirea pasarilor rapitoare, electrocutarea pe stalpuri de medie tensiune, colisiunea de eoliene sau pierderea habitatului din cauza constructiilor sau a plantatiilor forestiere (NATURA 2000 in Romania. Species fact scheets, 2008. Fisa completata de: Milvus Group). Falco naumanni, Fam. Falconidae, Falco vespertinus, Fam. Falconidae, Pandion
41
haliaetus, Fam. Pandionidae, Chlydonias niger, Fam. Sternidae, Sterna hirundo, Fam. Sternidae Asio flammeus, Fam. Strigidae, Aegolius funereus, Fam. Strigidae, Bubo bubo, Fam. Crex crex, Fam. Rallidae (cristel de camp). Este o specie de raspandire Eurasiatica, Strigidae, Caprimulgus aeuropaeus, Fam. Caprimulgidae, Grus grus, Fam. Fam.Gruidae aria de cuibarire europeana desfasurandu-se de la Marea Britanie pana la Siberia. In Romania este prezent atat in zonele de campie cat si in zona de deal si mai ales depresiuni intra si extramontane. Prefera locurile umede, racoroase cu vegetatie ierboasa mai mica decat inaltimea sa. In unele parti este prezent in terenuri cultivate cu trifoi sau cereale. Pasunile folosite intens sau fanatele taiate de repetate ori cu tehnici moderne de taiere nu ofera habitat prielnic pentru cuibarire, cuiburile fiind expuse usor la distrugere. Populatiile cele mai insemnate se gasesc in zone, unde inca predomina agricultura traditionala extensiva pe terenuri ierboase nedrenate. Populatia europeana a suferit un declin puternic intre anii 1970-1990, in 2004 fiind estimata la 1,3-2 milioane de perechi cuibaritoare. Populatia din tara noastra in 2004 a fost estimata la 44.000-60.000 perechi (NATURA 2000 in Romania. Species fact scheets, 2008. Fisa completata de: Milvus Group). Recurvirostra avosetta, Fam. Recurvirostridae, Himantopus himantopus, Fam. Coracias garrulus, Fam. Coraciidae (dumbraveanca). Este raspandita in Eurasia si Recurvirostridae, Burhinus oedicnemus, Fam. Burhinidae, Alcedo atthis, Fam. Alcedinidae africa de Nord. Ierneaza in Africa si India. In Romania este prezenta in numar mare in Delta Dunarii, dar poate fi intalnita si in padurile din lunca unor rauri mari. Prefera padurile batrane si rare cu arbori scorburosi din zonele de campie si lunca, dar si din livezi. Populeaza si malurile lutoase, precum si zonele cu alunecari de teren. In Europa, efectivul clocitor este estimate la 50.000 110.000 perechi clocitoare. In Romania sunt intre 4600 si 6500 de perechi clocitoare. In Europa are statut de specie vulnerabila, fiind protejata pe plan global. In Romania este destul de rara si este protejata prin legea 13/1993 (Conventia de la Berna), Directiva Pasari 79/409/EEC, Legea 13/1998 (Conventia de la Bonn Anexa II), O.U. 57/2007 Anexa III, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice. Este interzisa la vanatoare, fiind protejata prin Legea 407/2006. Pretutindeni, cloceste intr-un numar foarte mic, aproximativ 2 3 perechi la 10 km2. Diminuarea efectivelor se datoreaza si distrugerii habitatelor, a locurilor de cuibarit si folosirii excesive a pesticidelor (NATURA 2000 in Romania. Species fact scheets, 2008. Fisa completata de: Societatea
42
Ornitologica Romana). Picus canus, Fam. Picidae, Dryocopus martius, Fam. Picidae, Dendrocopos major, Dendrocopos leucotos, Fam. Picidae (ciocanitoare cu spate alb). Este raspandita in Fam. Picidae, Dendrocopos syriacus, Fam. Picidae. Europa Centrala si de Est, Asia Centrala si Asia de Sud Est. In Romania este prezenta in padurile de foioase si in padurile de zavoi din lunca raurilor mari. Este prezenta in padurile de foioase si de amestec, cu luminisuri si arbori batrani si putrezi, in special fag, plop, mesteacan si stejar. Prefera padurile si zavoaiele din lunca raurilor. Populatia europeana este destul de mare, fiind estimata intre 180.000 500.000 de perechi clocitoare. In Romania se presupune ca sunt in prezent aproximativ intre 16.000 24.000 de perechi. In Europa, specia se afla in siguranta. In Romania este una dintre cele mai putin numeroase specii de ciocanitori, fiind protejata prin Legea 13/1993 (Conventia de la Berna), Directiva Pasari 79/409/EEC, O.U. 57/2007 Anexa III, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice. Specia nu este permisa la vanatoare, fiind ptotejat prin Legea 407/2006. Mentinerea unui numar suficient de arbori uscati (5-10 m3/ha) pentru asigurarea unor conditii adecvate pentru cuibarit. Evitarea tratamentelor severe contra insectelor. Evitarea amplasarii de drumuri si a altor obiective cu potential mare de deranj (NATURA 2000 in Romania. Species fact scheets, 2008. Fisa completata de: Societatea Ornitologica Romana). Dendrocopos medius, Fam. Picidae (ciocanitoare de stejar). Specie sedentara a padurilor in Palearcticul de Vest, raspandit de la Iran in Est pana in Spania la Vest. Distributia speciei se suprapune foarte bine cu distributia carpenului, totusi este specialistul padurilor batrane de Querqus sp. In Romania cele mai semnificative populatii cuibaritoare pot fii gasite in zonele colinare de pe podisul Transilvaniei respectiv in gorunetele din Dobrogea, dar specia apare in majoritatea zonelor unde habitatele descrise sunt bine reprezentate. Populatia Europeana: 140.000 310.000 perechi. Populatia din Romania: 20.000 24.000 perechi. Principalele surse de amenintare: degradarea habitatelor - taierea padurilor batrane si deranjarea permanenta a locurilor de cuibarti, deteriorarea habitatelor prin aplicarea metodelor forestiere necorespunzatoare (curatarea padurilor), fragmentarea si izolarea microhabitatelor corespunzatoare (NATURA 2000 in Romania. Species fact scheets, 2008. Fisa completata de: Milvus Group). Calandrella brachydactyla, Fam. Alaudidae Lullula arborea, Fam. Alaudidae (ciocarlie de padure). Cuibareste in toata Europa
43
pana la sudul Scandinaviei si latitudinea de 60 in nord, in nordul Africii si Asia Mica pana la Iran. In Romania este specie cuibaritoare a zonei de deal si a muntilor joase, astfel il putem intalni in dealurile din Dobrogea, in Subcarpati si in Transilvania. Pe campie este rara. In Romania cele mai caracteristice habitate pe care il putem intalni sunt pasunile de deal si cele de la poalele muntilor, cu tufisuri si copaci imprastiate, sau in Dobrogea pajistile cu stanci si tufisuri imprastiate. Populatia europeana: 1 300 000 3 300 000 perechi. Populatia din Romania: 65 000 87 000 perechi. Efectivele din Romania sunt considerate a fi in crestere, insa credem ca acest fenomen este numai unul tranzitional (vezi mai jos) si probabil o scadere accentuata va avea loc in viiotorul apropiat. De aceea consideram ca specia este vulnerabila. Pentru protejarea speciei este nevoie de mentinerea pajistilor, mai ales a pasunilor cu tufisuri in zona de deal si in munti joase, acesta fiind habitatul preferat a ciocarliei de padure in Romania (NATURA 2000 in Romania. Species fact scheets, 2008. Fisa completata de: Milvus Group). Oenanthe pleschanka, Fam. Turdidae, Sylvia nisoria, Fam. Sylvidae, Ficedula Lanius minor, Fam. Laniidae (sfrancioc cu frunte neagra). Specia este raspandita in albicollis, Fam. Muscicapidae. Europa Centrala si de Sud, precum si in Asia Mica. Ierneaza in Africa de sud. In Romania este rapsandit pe intreg teritoriul. Prefera regiunile deschise, zonele de silvostepa, liziere si culturile agricole cu copaci izolati, tufisuri si subarbusti. Mai poate fi prezent si in livezi batrane si parcuri mari. Populatia europeana este estimata in prezent, intre 600.000 1500.000 de perechi clocitoare. Incepand din anii 1970 specia se afla intr-un declin moderat, care s-a extins si peteritoriul tarii noastre. In Romania sunt in prezent intre 350.000 800.000 de perechi clocitoare. In Europa specia se afla intr-un declin moderat continuu, iar in Romania este protejata prin Legea 13/1993 (Conventia de la Berna), Directiva Pasari 79/409/EEC, O.U.57/2007 Anexa III, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice. Specia nu este permisa la vanatoare, fiind ptotejata prin Legea 407/2006. Populatia clocitoare poate fi afectata de taierea palcurilor de arbori si de arbusti (NATURA 2000 in Romania. Species fact scheets, 2008. Fisa completata de: Societatea Ornitologica Romana). Emberiza hortulana, Fam. Emberizidae 5. Specii protejate de mamifere in conformitate cu OUG 57/2007 (Anexa III) Canis lupus, Fam. Canidae
44
Lynx lynx, Fam. Felidae (ras). Rasul eurasiatic este cea mai mare specie de feline din Europa. In ultimul secol, populatia de ras din Romania a cunoscut o evolutie ascendenta, de la cca. 150 de exemplare in perioada 1930-1940 la peste 1000 de exemplare in prezent. In ultimul deceniu, aceasta evolutie ascendenta s-a atenuat, populatia fiind stabila, marimea ei fiind estimata la cca. 1100 1300 de exemplare. Datorita influentei negative a activitatilor umane, consideram ca tendinta de evolutie este descendenta. Printre habitatele prioritare la nivel european in care se gaseste rasul din Romania enumeram: Paduri acidofile de Picea abies din zona montana (9410), Paduri de Larix decidua si/sau Pinus cembra din zona montanta (9420), Vegetatie forestiera mediteraneeana cu Pinus nigra ssp. Banatica (9530). Masurile de conservare luate pana in prezent se refera la monitorizarea populatiei speciei, realizarea unor studii la nivel national privind eco-etologia speciei in conditiile din Romania (caracteristici populationale, tendinte, distributie), implementarea unui plan de management care sa urmareasca atat combaterea eficienta a braconajului, evitarea fragmentarii habitatelor dar si constientizarea opiniei publice si reducerea efectelor interactiunilor cu activitatile umane (NATURA 2000 in Romania. Species fact scheets, 2008. Fisa completata de: George Predoiu). Lutra lutra, Fam. Mustelidae Rhinolophus euryale, Fam. Rhinolophidae (liliacul mediteranean cu potcoava). Chiropter de marime medie. Arealul speciei in Europa cuprinde partea sudica a continentului, cu limita nordica din Franta, peste sudul Slovaciei, pana in vestul Romaniei. In Romania specia a fost semnalata in pesteri din M-tii Apuseni sau in zona colinara din jurul acestora, unde formeaza colonii de reproducere (pana la 500 indivizi in pestera Tasad). Mai este prezenta in sud-vestul Carpatilor Meridionali (Valea Cernei). Raspandire PNPF: Mehedinti, Clisura Dunarii. Total de indivizi este estimate la 1.500-2.000. Probabil ca populatiile si coloniile din sudvestul Carpatilor Meridionali sunt mai mari decat se estimeaza in prezent. Fragmentarea elementelor lineare pentru zborul de hranire (liziere, fasii luviale); folosirea pesticidelor organoclorurate; distrugerea sau deranjarea adaposturilor (pesteri), mai ales in perioada de reproducere (NATURA 2000 in Romania. Species fact scheets, 2008. Fisa completata de: Ioan Coroiu). Rhinolophus ferrumequinum, Fam. Rhinolophidae (liliacul mare cu potcoava). Cel mai mare liliac rinolofid din Europa. Specia este sedentara si poate folosi pesterile ca adapost in tot timpul anului, dar in nordul Europei (si in tara noastra) coloniile de reproducere sunt mai frecvente in cladirile parasite. Specia este raspandita in centrul si sudul Europei (sub 52o latitudine nordica), din sudul Marii Britanii pana in M-tii Caucaz. Arealul asiatic este incert, dar
45
ajunge pana in India, China si Japonia. De asemenea, este prezenta in nord-vestul Africii. In Romania specia e raspandita in interiorul arcului carpatic, mai frecventa in M-tii Apuseni, de asemenea, in Oltenia si Dobrogea. Mai exista o semnalare in nordul Moldovei (Bucovina). Habitatele de hranire cuprind padurile de foioase (mai ales primavara) si pasunile (vara si toamna). De asemenea, zboara frecvent in gradini, zone stancoase si deluroase. Populatia din Romania este estimata la cca 10.000 exemplare, iar numarul indivizilor este in crestere (dupa dinamica multianuala a coloniilor de ibernare). Masuri de protectie: Cea mai mare amenintare este fragmentarea si izolarea habitatelor, schimbarea regimului de management a ariilor agricole, peleoturismul in toate anotimpurile anului, intoleranta omului fata de prezenta coloniilor in cladiri, tratamentele chimice pentru reabilitarea si conservarea structurilor alterate ale locuintelor etc. (NATURA 2000 in Romania. Species fact scheets, 2008. Fisa completata de: Ioan Coroiu). Rhinolophus hipposideros, Fam. Rhinolophidae (liliacul mic cu potcoava). Cel mai mic chiropter rinolofid din Europa. Este o specie vest si central palearctica (din Irlanda pana in Caucaz), a carei areal se intinde cel mai la nord dintre toate speciile de rinolofide. Arealul speciei s-a restrans in ultimii 50 de ani, mai ales in partea lui nordica, fenomen care continua si astazi. In Romania specia a fost semnalata sporadic de-a lungul intregului lant carpatic, in M-tii Apuseni si in Dobrogea. O estimare foarte relativa, pe baza literaturii de specialitate si a observatiilor proprii este de 1.500 indivizi. In Romania nivelul propulatiilor acestei specii este stabil, desi in Europa specia este in declin. Masuri de protectie: Alterarea si/sau distrugerea adaposturilor de vara si de iarna; folosirea pesticidelor in agricultura; eliminarea perdelelor de vegetatie si a benzilor aluviale; fragmentarea si izolarea habitatelor; vandalismul in pesteri; amenajarea si reconditionarea locuintelor (NATURA 2000 in Romania. Species fact scheets, 2008. Fisa completata de: Ioan Coroiu). Rhinolophus blasii, Fam. Rhinolophidae (liliacul cu potcoava al lui Blasius). Specie de marime mijlocie. Areal palearctic si afrotropical. In Europa specia are o raspandire limitata la Peninsula Balcanica si cateva insule mediteraneene (Creta si Cipru). In Romania, Rh. blasii este o specie foarte rara, semnalata sporadic in Banat, Oltenia, sudul Muntilor Apuseni si culoarul Muresului si al Cernei. In Lista Rosie a vertebratelor din Romania efectivul estimat este de 2.500 de indivizi. Masuri de protectie: Disparitia padurilor deschise mediteraneene; distrugerea sau deranjarea adaposturilor de vara si de iarna (mai ales pesteri) (NATURA 2000 in Romania. Species fact scheets, 2008. Fisa completata de: Ioan Coroiu).
46
Ursus arctos, Fam. Ursidae Myotis myotis, Fam. Vespertilionidae (liliacul mare cu urechi de soarece). Specie termofila, predominant sinantropa, adapostindu-se in cladiri, garduri vii, parcuri. Incepe sa vaneze la lasarea noptii, cu precadere in plantatii de foioase sau mixte, cu tufisuri rare, pasuni, zboara la 0.5-10m de la sol, cu un zbor lent. Specie in general migratoare, migratiile avand loc pe directia NV-SE. Myotis blythii, Fam. Vespertilionidae (liliac comun mic). Specie sud-vest palearctica. Este raspandita in toate tarile mediteraneene ale Europei, precum si in Europa Centrala (Ungaria, Slovacia, sudul Poloniei si toata Peninsula Balcanica. Raspindirea liliacului comun mic in Romania se suprapune cu a liliacului comun. Se hraneste in cranguri, pasuni si fanete, dar mai ales deasupra culturilor agricole si gradinilor. Adaposturile principale si permanente sunt pesterile. Coloniile active sunt mixte (cu M. myotis), in poduri, clopotnite de biserici, cutiile de rulare a jaluzelelor de la geamuri etc. Masuri de conservare: schimbarea managementului agricol in tara noastra si intensificarea poluarii; distrugerea coloniilor din adaposturile artificiale (NATURA 2000 in Romania. Species fact scheets, 2008. Fisa completata de: Ioan Coroiu). Myotis bechsteinii, Fam. Vespertilionidae (liliac cu urechi mari). Specie de padure. Prefera padurile de amestec (umede), dar este prezenta si in padurea de conifere, parcuri si gradini sin zona de ses. Adaposturile de vara sunt scorburile copacilor, interstitiile stancariilor; rar poate fi intalnit in cladiri. Adaposturile de hibernare sunt pivnitele, minele parasite, pesterile si scorburile copacilor. Specie vest-palearctica, prezenta in centrul si sudul Europei; a fost semnalata in insule din vestul Mediteranei : Corsica, Elba, Sicilia, Capri). De asemenea, se mai gaseste pe versantii nordici ai M-tilor Caucaz. Distributia speciei (insulara) in Romania este putin cunoscuta deoarece semnalarile sunt sporadice in M-tii Apuseni, sud-vestul tarii (Valea Cernei, Mehedinti) si Dobrogea. Specie extrem de rara la noi, ca si in tot arealul. Dupa semnalarile extrem de putine din Romania apreciem efectivul total la 800-1.000 indivizi (NATURA 2000 in Romania. Species fact scheets, 2008. Fisa completata de: Ioan Coroiu). Myotis emarginatus, Fam. Vespertilionidae (liliac caramiziu). Arealul speciei cuprinde vestul, centrul si sudul Europei, Peninsula Balcanica. Distributia in areal este particulara in sensul ca au fost semnalate colonii mari sau foarte mari (maternitati de pana la 1.000 de femele) la cele doua extreme ale arealului (Franta si Peninsula Balcanica), iar in restul arealului specia este foarte rara. Distributia in Romania: pana in present a fost semnalata in doua localitati din sectorul montan al Crisului Repede, in Valea Cernei si Oltenia (Jiulet), precum si in
47
jumatatea sudica a Dobrogei. Este una dintre cele mai rare specii de chiropter din Romania, ce ierneaza individual iar in perioada activa formeaza colonii de marimi diferite, in functie de densitate. Efectivul din Romania este estimat la circa 1.000 de indivizi. Masuri de ocrotire: In Europa (si in tara noastra, desi lipsesc studiile) specia este asociata cu habitatele agricole, astfel ca este dependenta de tipul de agricultura practicat. Este amenintata de distrugerea adaposturilor din cladiri si de speleoturism (NATURA 2000 in Romania. Species fact scheets, 2008. Fisa completata de: Ioan Coroiu). Myotis capacinii, Fam. Vespertilionidae (liliac cu picioare lungi). Specie de talie mijlocie. Arealul cuprinde Europa mediteraneana, Peninsula Balcanica, Asia Mica, Orientul Apropiat pana in Iran, precum si nord-vestul Africii. In Romania specia a fost semnalata numai in sud-vestul tarii, cu clima submediteraneana: Clisura Dunarii si Valea Cernei. Specie coloniala, cu biologie putin cunoscuta. Formeaza colonii de reproducere in pesteri (pana la 500 femele), cu un singur pui la o fatare. Coloniile sunt mixte, cu Myotis myotis-M.blythii si Miniopterus schreibersi. Masuri de ocrotire: Nu exista amenintari majore pentru liliacul cu picioare lungi. Local, populatiile pot fi afectate de poluarea apei si de speleoturism. Diminuarea efectivului cu 50% in Spania este un caz particular, deoarece in restul arealului populatiile sunt relativ stabile (NATURA 2000 in Romania. Species fact scheets, 2008. Fisa completata de: Ioan Coroiu). C.3. Descrierea funciilor ecologice ale speciilor i/sau habitatelor de interes comunitar afectate (suprafaa, locaiile, speciile caracteristice) i a relaiei acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar nvecinate i distribuia acestora
C.4. Date privind structura i dinamica populaiilor de specii afectate C.4.1. Habitate Pentru descrierea habitatelor s-au folosit surse bibliografice, hri satelitare, fotograme precum i datele obinute n vizita de pe teren din septembrie 2010. nainte de a ncepe descrierea habitatelor din zona de impact a proiectului trebuie sa amintim urmtoarele definiii conforme cu Directiva Habitate:
48
Habitate naturale nseamn areale terestre sau acvatice care se disting prin anumite caracteristici geografice, abiotice i biotice naturale sau seminaturale; Habitatul unei specii nseamn mediul descris de factori abiotici i biotici specifici, n are se regsete o specie la orice stadiu al ciclului su biologic; Primele habitate prezint diferite grade de importan conservativ, sunt interpretate n manuale n care se descriu speciile edificatoare i caracteristice precum i date despre altitudine, clim, geologie etc. Acest habitate trebuie amintite, acolo unde exist, cartografiate i estimat impactul asupra acestora. Habitatele speciilor pot sa se suprapun pe unul sau mai multe tipuri de habitate naturale dar pot cuprinde i alte tipuri de habitate neclasificate i fr importan conservativ statuat. Pe amplasamentul parcului eolian Grnic au fost identificate urmtoarele tipuri de habitate naturale Puni mpdurite Tufriuri Pajiti Pduri Pe lng acestea mai pot fi ntlnite unele habitate de origine agricol, buruieniuri, mici habitate stncoase etc.
49
Pajitile
Pajite n amplasamentul parcului eolian Grnic. Hodor, 2010 Studiul pajitilor se va realiza n sezonul de vegetaie 2011. Este foarte probabil ca pajitile din zona proiectului, pajiti secundare, s fie pajiti de piu rou i iarba cmpului (pajiti de Festuca rubra i Agrostis tenuis) clasificate n lucrarea Habitatele din Romnia (Doni i col) drept habitatul R3803 Pajiti sud-est carpatice de Agrostis capillaris i Festuca rubra. Acest habitat se poate echivala cu habitatul Natura 2000: 6510 Fnee de joas altitudine (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis) Exist posibilitatea ca suprafee ale pajitilor din zona de proiect s aparin i altor habitate de pajite cum ar fi R3802 Pajiti daco-getice de Arrhenatherum elatius i R3804 Pajiti daco-getice de Agrostis capillaris i Anthoxanthum odoratum. De asemenea nu este exclus ca atunci cnd condiiile staionale o permit, n special pe locurile unde bltete apa sau unde roca este la suprafa, s apar microhabitate specifice n interiorul suprafeelor acoperite de pajiti. Punile mpdurite Nu sunt habitate naturale clasificate n manualele de habitate Natura 2000 i Habitatele din Romnia ns sunt habitate importante pentru psri i lilieci.
50
Sunt foste puni sau fnee care din cauza abandonului activitilor tradiionale s se fi mpdurit. De asemenea exist i arbori btrni n unele pajiti care dei produceau semine viabile, puieii nu se puteau dezvolta fi datorit cositului i/sau punatului.
Pune mpdurit n amplasamentul parcului eolian Grnic. Hodor, 2010 Tipul fundamental al habitatului a fost fie pdurea fie pajitea. Tufriurile Tufriurile sunt rspndite pe suprafee mari n amplasamentul Grnic ocupnd pajitile pe care au fost abandonate activitile tradiionale cum ar fi cositul i punatul. Tufriurile de pe amplasament fac parte din habitatul R3122 Tufriuri ponto-panonice de porumbar (Prunus spinosa) i pducel (Crataegus monogina).
51
Tufriuri de pe amplasamentul Grnic. Hodor, 2010 Habitatul este unul matur, tufriurile sunt bine nchegate cu nlime uniform dar care conine i specii mai nalte cum ar fi prul pdure i jugastrul.
Exemplar de jugastru matur n habitatul R3122.Hodor, 2010

52
Acest tip de habitat, echivalat cu habitatul Natura 2000Tufriuri subcontinentale peripanonice este considerat de ctre specialitii romni ca fiind un habitat cu valoare conservativ moderata. Cu toate acestea aceste habitate sunt importante ca locuri de hrnire i cuibrire pentru psri, mamifere mici i importante habitate de vntoare pentru lilieci.
Cuib de Turdus sp. n habitatul R3122. Hodor, 2010 Pdurile din zona de impact Conform datelor din amenajamentele silvice pe amplasament se pot distinge 2 tipuri de habitate forestiere din clasificarea Natura 2000. Fiecare dintre aceste habitate pot fi echivalate cu mai multe tipuri de habitate n clasificarea romneasc, posibil prezente n amplasament, dup cum urmeaz: Tip de habitat Natura 2000 Cephalanthero-Fagion calcaroase 9170 Stejaris cu Galio-Carpinetum pe Tip de habitat clasificare romneasc 9150 Pduri medio-europene de fag din R4111 Pduri sud-est carpatice de fag substrate (Fagus sylvatica) i brad (Abies alba) cu Cephalanthera damassonium R4123 Pduri dacice de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica) i carpen (Carpinus betulus) cu Carex pilosa
53
Habitatul R4111 din sudvestul este alterat de tieri recente, nu mai vechi de 30-40 ani.
Dolin n pdure tnr de fag din sudvestul amplasamentului Grnic. Hodor 2010 Identificarea exacta a tipurilor de habitate forestiere precum i cartografierea acestora va fi fcut- n sezonul de vegetaie 2011. Din informaiile furnizate de beneficiar pn n acest moment rezult faptul c aerogeneratoarele vor fi amplasate n afara habitatelor forestiere. Toate habitatele vor fi reevaluate i vor fi cartografiate n timpul studiului de biodiversitate i se vor face recomandri cu privire la poziia turbinelor, a drumurilor de acces a anurilor pentru cabluri etc. n funcie de importana conservativ a habitatelor potenial afectate. Treabuie mentionat ca din suprafata amplasamentului, va fi scoasa din circuitul actual o suprafata de circa 1 ha pentru fiecare turbina. Nu inseamna insa ca toata aceasta suprafata care se introduce in intravilan si habitatul ce o acopera va fi practic afectat de constructie, in fazele urmatoare de proiectare se va stabili pozitia fiecarei turbine in cadrul acelui trup de 1 ha. Suprafata necesara constructiei efective va fi de circa 0,2 ha, restul urmand a-si pastra functionalitatea actuala. In cele ce urmeaza redam suprafata habitatelor care se suprapun peste trupurile de intravilan ce vor fi create. Habitat R3122 23,4 ha;
54
Habitat R3802 4,6 ha; Habitat R4111 1,9 ha; Habitat antropic (agricol) 1,8 ha.
C.4.2. Avifauna Pentru descrierea avifaunei potenial prezente n zona de impact a proiectului s-au folosit surse bibliografice, n special cartea Ptice Banata (Psrile din Banat), autori Javor Rasajski i Andrei Kiss. Zona de referin bibliografic este prezentat n imaginea de mai jos i cuprinde o zona de 200km2. Chiar daca suprafaa totala a parcului nu depete 10 km2, au fost considerate pentru aceast descriere sumar a avifaunei 2 cvadrate UTM n care zona de impact este inclus sau adiacent. Motivul alegerii n acest moment, a unei zone mult mai mari dect cea afectat n mod direct, const n mobilitatea foarte mare a psrilor, n special n afara sezonului de cuibrire, astfel c specii aflate la o distan mare de amplasament pot vizita perimetrul acestuia n diferite perioade din an. Prezena acestor specii precum i densitile n zone de impact vor fi evaluate n decursul a 12 luni de studii n teren. La sfritul lunii octombrie 2010 zona a fost vizitat n totalitate, realizndu-se observaii n diferite pri ale zilei n scopul cunoaterii terenului, identificrii punctelor fixe de observaie, a transectelor, observrii tipurilor de habitat etc. Prezentarea speciilor potenial prezente n zona de impact s-a fcut sub form tabelar cu specificarea probabilitii prezenei speciilor n zona de impact direct i prezentarea speciilor observate pe amplasament n deplasarea din luna octombrie.
55
Zona de referin pentru care s-a realizat conspectul avifaunisic, autori harta Javor Rasajski i Andrei Kiss Aa cum am amintit n descrierea dat am analizat datele bibliografice dintr-o zon de aproximativ 200 km2, zon format din 2 cvadrate n care este cuprins zona de impact direct sau la zona imediat nvecinat. n tabelul de mai jos sunt trecute cele 84 de specii de psri semnalate n literatur ca prezente n cele 2 cvadrate amintite i cele semnalate n alte zone din apropiere posibil prezente i n zona de referin bibliografic amintit.
56
Specii de psri observate i/sau posibil prezente pe amplasamentul Parcului Eolian Grnic
Famile Denumire tiinific Denumire popular Acvila mica Serpar Sorecar comun Viespar Uliu porumbar Uliu pasarar OUG 57 anexa 3 anexa 3 anexa 3 Directiv a Pasari 2009/147 /EC anexa 1 anexa 1 Perechi Cuib RO 80 120 220 300 28,000 34,000 2,000 2,600 5,000 7,000 1,200 1,400 Perechi Cuib Europa 4,400 8,900 8,440 13,000 710,000 1,200,000 110,000 160,000 160,000 210,000 340,000 450,000
Accipitrida e
Aquila pennata Circaetus gallicus Buteo buteo Pernis apivorus Accipiter gentilis Accipiter nisus
anexa 1
Falconida e Phasianid ae
Milvus milvus Falco tinnunculus Perdix perdix Phasianus colchicus Coturnix coturnix
Gaie rosie Vanturel rosu Potarniche Fazan Prepelita Porumbel gulerat Turturica Gugustiuc Cuc Cucuvea
anexa 3 anexa 4B anexa 5C, 5D anexa 5C, 5D anexa 5C anexa 5C, 5D anexa 5C anexa 5C
anexa 1
05 10,000 14,000 120,000 180,000 200,000 300,000 160,000 220,000 12,000 16,000 15,000 25,000 400,000 800,000 400,000 800,000 40,000 60,000
anexa 2A,3A anexa 2A,3A anexa 2B anexa 2A,3A anexa 2B anexa 2B
19,000 25,000 330,000 500,000 1,600,000 3,100,000 3,400,000 4,700,000 2,800,000 4,700,000 9,000,000 17,000,000 3,500,000 7,200,000 4,700,000 11,000,000 4,200,000 8,600,000 560,000 1,300,000
Columbid ae
Columba palumbus Streptopelia turtur Streptopelia decaocto Cuculus canorus Athene noctua
Cuculidae Strigidae
anexa 4B
57
Strix uralensis Tyto alba Coraciida e Picidae Coracias garrulus Picus viridis Picus canus Dendrocopo s medius Dendrocopo s minor Dryocopus martius Jynx torquilla Dendrocopo s leucotos Alaudidae Hirundinid ae Lullula arborea Hirundo rustica
Huhurez mare Striga Dumbravea nca Ghionoaie verde Ghionoaie sura Ciocanitoar e de stejar Ciocanitoar e pestrita mica Ciocanitoar e neagra Capintortur a
anexa 1 anexa 4B anexa 3 anexa 4B anexa 3 anexa 3 anexa 1
12,000 20,000 800 1,200 4,600 6,500 85,000 110,000 45,000 60,000 20,000 24,000 6,000 8,000 40,000 60,000 28,000 36,000
53,000 140,000 110,000 220,000 53,000 110,000 590,000 1,300,000 180,000 320,000 140,000 310,000 450,000 1,100,000 740,000 1,400,000 580,000 1,300,000
anexa 1 anexa 1
anexa 3 anexa 4B
anexa 1
Ciocarlia de padure Randunica
anexa 3
anexa 1
65,000 87,000 800,000 1,000,00 0 120,000 220,000 600,000 850,000 340,000 385,000 1,500,00 0 1,900,00 0 1,380,00 0 2,600,00 0 364,000 857,000 14,000 17,000
1,300,000 3,300,000 16,000,000 36,000,000 9,900,000 24,000,000 27,000,000 42,000,000 740,000 1,600,000 13,000,000 26,000,000 6,300,000 13,000,000 620,000 1,500,000 250,000 400,000
Delichon urbicum Motacillid ae Anthus trivialis Motacilla cinerea Motacilla alba Laniidae
Lastun de casa Fasa de padure Codobatura de munte Codobatura alba Sfrancioc rosietic Sfrancioc cu frunte neagra Sfrancioc mare anexa 4B anexa 4B anexa 3 anexa 3 anexa 1
Lanius collurio
Lanius minor Lanius excubitor
anexa 1
58
Oriolidae Sturnidae
Oriolus oriolus Sturnus vulgaris
Grangur Graur
anexa 4B anexa 5C anexa 5C anexa 5C anexa 5C anexa 5C anexa 5C anexa 4B anexa 2B anexa 2B anexa 2B anexa 2B anexa 2B
Corvidae
Garrulus glandarius Pica pica
Gaita Cotofana Stancuta Cioara de semanatura Cioara griva Corb Ochiuboului
Corvus monedula Corvus frugilegus Corvus cornix Corvus corax Troglodytes troglodytes
680,000 890,000 840,000 1,224,00 0 460,000 580,000 624,000 780,000 250,000 400,000 350,000 420,000 24,000 35,000 860,000 1,240,00 0 640,000 915,000 60,000 75,000 6,000 8,000 25,000 40,000 800,000 1,100,00 0 650,000 900,000 860,000 1,100,00 0 980,000 1,600,00 0 260,000
3,400,000 7,100,000 23,000,000 56,000,000 6,000,000 13,000,000 7,500,000 19,000,000 5,200,000 15,000,000 10,000,000 18,000,000
Troglodyti dae Prunellida e Sylviidae
450,000 970,000 23,000,000 40,000,000 12,000,000 26,000,000 3,500,000 7,100,000 3,300,000 6,700,000 460,000 1,000,000 17,000,000 31,000,000 25,000,000 49,000,000 4,800,000 7,800,000 30,000,000 60,000,000 14,000,000
Prunella modularis Hippolais icterina Hippolais pallida Sylvia nisoria Sylvia borin
Brumarita de padure Frunzarita galbena Frunzarita cenusie Silve porumbaca Silvie de zavoi Silvie cu cap negru Silvie mica
anexa 4B
anexa 3
anexa 1
Sylvia atricapilla Sylvia curruca
Phylloscopu s collybita
Pitulice mica Pitulice
anexa 4B anexa
Phylloscopu
59
s sibilatrix Regulus regulus
sfaraitoare Ausel cu cap galben Ausel sprancenat Muscar negru Muscar mic Muscar sur
4B anexa 4B anexa 4B
Regulus ignicapilla Muscicapi dae Ficedula hypoleuca Ficedula parva Muscicapa striata Turdidae Phoenicurus phoenicurus Phoenicurus ochruros Luscinia megarhynch os Erithacus rubecula
anexa 3 anexa 4B anexa 4B anexa 4B
anexa 1
Codros de padure Codros de munte Privighetoar e roscata Macaleandr u Mierla
anexa 4B anexa 2B anexa 5C anexa 5C anexa 2B anexa 2B
Turdus merula
Turdus philomelos
Sturz cantator Cocosar Pitigoi sur Pitigoi de livada Pitigoi albastru Pitigoi mare
Turdus pilaris Paridae Poecile palustris Poecile lugubris Cyanistes caeruleus
460,000 1,640,00 0 2,450,00 0 650,000 850,000 200 400 360,000 512,000 350,000 450,000 160,000 190,000 240,000 410,000 216,000 340,000 1,854,00 0 2,670,00 0 890,000 1,780,00 0 1,420,00 0 2,150,00 0 64,000 78,000 870,000 920,000 15,000 25,000 840,000 1,100,00 0 1,850,00 0
22,000,000 19,000,000 35,000,000 3,300,000 6,700,000 12,000,000 20,000,000 3,200,000 4,600,000 14,000,000 22,000,000 6,800,000 16,000,000 4,000,000 8,800,000 4,200,000 12,000,000 43,000,000 83,000,000 40,000,000 82,000,000 20,000,000 36,000,000 14,000,000 24,000,000 3,000,000 6,000,000 450,000 1,300,000 20,000,000 44,000,000 46,000,000 91,000,000
Parus major
60
Aegithalid ae Sittidae Certhiidae
Aegithalos caudatus Sitta europaea Certhia familiaris Passer domesticus
Pitigoi codat anexa 4B Ticlean Cojoaica de padure Vrabie de casa Vrabie de camp Cinteza anexa 4B
Passerida e
Passer montanus Fringillida e
Fringilla coelebs
2,600,00 0 740,000 910,000 480,000 660,000 950,000 1,280,00 0 1,200,00 0 3,400,00 0 1,354,00 0 2,873,00 0 2,450,00 0 6,300,00 0
5,000,000 12,000,000 7,500,000 19,000,000 5,700,000 11,000,000 63,000,000 130,000,000 26,000,000 48,000,000 130,000,000 240,000,000 13,000,000 22,000,000
Fringilla montifringill a Pyrrhula pyrrhula Coccothrau stes coccothraus tes Serinus serinus Carduelis chloris Carduelis carduelis Carduelis cannabina
Cinteza de iarna Mugurar Botgros anexa 4B anexa 4B anexa 4B anexa 4B anexa 4B 450,000 650,000 760,000 940,000 245,000 650,000 850,000 910,000 887,000 964,000 780,000 1,100,00 0 760,000 890,000
7,300,000 14,000,000 2,400,000 4,200,000 8,300,000 20,000,000 14,000,000 32,000,000 12,000,000 29,000,000 10,000,000 28,000,000
Canaras Florinte Sticlete Canepar
Emberizid ae
Loxia curvirostra Emberiza citrinella
Presura galbena
18,000,000 31,000,000
61
Cu bold sunt subliniate cele 84 de specii a pentru care exist posibilitatea vizitrii sitului parcului eolian. Celelalte specii, cele nemarcate cu bold sunt specii adaptate altor habitate, cum ar fi cele umede, aezrilor omeneti sau suprafeelor stncoase de mare ntindere iar probabilitatea de a fi ntlnite n amplasament este foarte redus. Cu rou sunt trecute acele specii, n numr de 29, care au fost observate n cursul vizitei n teren din luna septembrie. Verificarea ipotezei vizitrii de ctre celelalte specii a zonei de impact a proiectului parcului eolian se va realiza prin observaii lunare n amplasament. n urma acestui studiu de lung durat vor fi obinute urmtoarele informaii: Lista speciilor observate pe amplasament, de fapt verificarea listei bibliografice. Lista va fi realizat cu specificarea fenologiei speciilor observate pe amplasament. Densitatea/unitatea de suprafa respectiv numrul perechilor cuibritoare a diferitelor
specii de psri de pe amplasament. Numrul i amplasarea geografic a teritoriilor de cuibrire pentru psrile rpitoare
i barza neagr (daca aceast specie cuibrete). Direciile de migraie, respectiv direciile de deplasare zilnice dac acestea pot fi
identificate, mai ales pentru speciile care ierneaz n amplasament sau n imediata vecintate. Locurile de nnoptare din amplasament i din apropiere dac vor fi identificate. Identificarea zonelor de vntoare pentru speciile de rpitoare din amplasament sau
imediata vecintate. Alte informaii cu privire la speciile i populaiile de psri de pe amplasament.
Aceste rezultate vor sta la baza descrierii impactului i gsirii celor mai bune metode de reducere a acestuia, parte integrant a studiului de impact. De asemenea o descriere realist a situaiei din teren va duce la posibilitatea realizrii unui plan de monitorizare eficient prin care se va urmri evoluia populaiilor de psri n perioada de construcie i operare precum i eficiena aplicrii msurilor de reducere a impactului.
62
C.4.3. Lilieci Pentru descrierea sumar a liliecilor din Munii Locvei au fost folosite date bibliografice precum i observaii din baza de date a Asociaiei pentru Protecia Liliecilor din Romnia.
D.
D.1.
IDENTIFICAREA I EVALUAREA IMPACTULUI EVALUAREA EFECTELOR POTENTIALE ASUPRA FACTORILOR DE MEDIU Evaluarea efectelor potentiale semnificative asupra mediului generate de PUZ Parc
eolian Garnic a fost efectuata in conformitate cu cele prezentate in capitolul anterior. Astfel, pentru fiecare dintre cei sase factori de mediu considerati relevanti pentru plan, a fost efectuata predictia impactului potential generat de activitatile propuse, prin metoda analitica, in comparatie cu nivelurile de poluare maxim admisibile in legislatia nationala. Impactul estimat a fost raportat la masurile de prevenire/diminuare prevazute prin proiect, pentru ca in final sa se evalueze impactul rezidual luand in considerare criteriile de evaluare si categoriile e impact stabilite. Trebuie mentionat ca masurile de prevenire/diminuare a impactului sunt parte integranta a prezentului proiect, titularul asumandu-si responsabilitatea aplicarii acestora simultan cu implementarea proiectului tehnic. Rezultatele evaluarii de impact sunt prezentate sintetic, sub forma unor matrici, fiecare matrice incluzand formele principale de impact potential, masurile de prevenire/reducere a impactului si categoria de impact in care se incadreaza. D.1.1. IMPACTUL ASUPRA APEI Tabel 11. Matrice de evaluare pentru factorul de mediu APA
Nr. Crt. Impact potential Masuri de prevenire/diminuare Categorie impact
In etapa de constructie 1. Poluarea apei prin scurgeri - manipularea combustibililor accidentale de combustibil sau de astfel incat sa se evite scaparile alte substante care ar putea NEGATIV NESEMNIFICATIV
63
determina poluarea componentei accidentale pe sol au in apa hidrice, in special in faza de - manipularea materialelor sau a executie altor substante utilizate in tehnologii se va realiza astfel incat sa se evite dizolvarea si antrenarea lor de catre apele de precipitatii Management adecvat al deseurilor pe amplasament, spatii de depozitare temporara in Poluarea apei prin depozitarea conformitate cu reglementarile in eliminarea/valorificarea necontrolata a deseurilor din vigoare, deseurilor prin firme specializate si constructii acreditate, stocarea deseurilor de constructie pe amplasament pentru o perioada de maxim 1 an Afectarea dinamicii naturale a apei de pe terenurile invecinate prin modificarea nivelului freatic datorita excavatiilor ce se vor efectua si acoperirii solului cu constructii - reducerea la minimum a interventiilor constructive care ar putea conduce la modificari ale nivelului freatic pe amplasament
2.
NEGATIV NESEMNIFICATIV
3.
In etapa de functionare - realizarea de platforme betonate Poluarea solului si prin propagare pentru impermeabilizare pe a apei freatice cu carburanti de la suprafetele destinate parcarilor spatiul de parcare aferent fiecarei pentru a se evita deversarile accidentale; turbine
1.
In conditiile in care proiectul pe care PUZ-ul analizat il pregateste nu estimeaza ca se va afecta major calitatea apei, se considera ca, prin respectarea masurilor propuse, impactul asupra factorului de mediu apa va fi nesemnificativ. D.1.2. IMPACTUL ASUPRA AERULUI Parcul eolian va fi amplasat in extravilanul comunei Garnic, calitatea aerului fiind influentata de conditiile naturale existente in zona. In proximitate nu exista obiective industriale care s-ar putea constitui in surse de poluare a aerului. Tabel 12. Matrice de evaluare pentru factorul de mediu AER
64
Etapa de constructie - stropirea cu apa a materialelor (pamant, agregate minerale), program de control al prafului in perioadele uscate pentru suprafetele de teren neasfaltate, prin intermediul camioanelor cisterna si prin utilizarea substantelor chimice de fixare a prafului Poluarea aerului cu particule, NOx, SO2, CO, praf sau cu alti poluanti toxici de la rularea sau arderea motoarelor vehiculelor transportatoare sau utilajelor - actiuni de monitorizare si corectare/prevenire in functie de necesitati - impunerea unor limitari de viteza a vehiculelor de tonaj mare - utilizarea de vehicule si utilaje performante - utilizarea unor carburanti continut redus de sulf cu NEGATIV NESEMNIFICATIV
1.
- proceduri de planificare pentru intretinerea adecvata a vehiculelor si utilajelor Etapa de functionare NEUTRU (avand in vedere ca dupa inceperea Adaptarea vitezei in functie de functionarii, accesul conditiile de trafic si de starea inspre turbine va fi drumurilor tranzitate necesar extrem de rar, doar in cazuri de defectiuni majore sau pentru intretinere periodica). NEUTRU (in conditiile in care afectarea acestor parametrii are efect strict local fara a influenta in vreun fel conditiile topoclimatice locale)
1.
Poluarea aerului cu particule, NOx, SO2, CO, praf sau cu alti poluanti toxici de la rularea sau arderea motoarelor vehiculelor transportatoare sau utilajelor
2.
Afectarea usoara a unor parametri Nu exista masuri de reducere a climatici si ecosistemici (gradul de acestui timp de impact umbrire, umezeala atmosferica)
Avand in vedere analiza matriciala anterioara si in conditiile in care PUZ-ul si proiectul aferent nu prevede dezvoltarea unor obiective industriale care ar putea contribui la poluarea aerului, se considera ca impactul asupra calitatii aerului va fi nesemnificativ.
65
D.1.3.
IMPACTUL ASUPRA SOLULUI, SUBSOLULUI SI UTILIZARII TERENURILOR Impactul asupra solului inseamna orice actiune care produce dereglarea functionarii
normale a solului ca suport si mediu de viata (mai ales pentru plantele terestre superioare) in cadrul diferitelor sisteme naturale sau create de om, dereglare manifestata prin degradarea fizica, chimica sau biologica a solului ori prin aparitia in sol a unor caracteristici care reflecta deprecierea fertilitatii sale, respectiv reducerea capacitatii bioproductive, atat din punct de vedere calitativ, cat si cantitativ. Referitor la terenul analizat, desi acesta a beneficiat pana in prezent de o utilizare agricola, caracteristicile naturale ale solului s-au pastrat in cea mai mare masura. Nu au fost evidentiate modificari in activitatea biologica, calitatea, vulnerabilitatea sau rezistenta solului de pe amplasament. Tabel 13. Matrice de evaluare a impactului asupra SOLULUI SI UTILIZARII TERENURILOR
Etapa de constructie -reducerea la minimum a suprafetelor destinate constructiilor Inlaturarea stratului de sol de pe sau organizarii de santier terenul aferent fundarii turbinelor, - refacerea invelisului de sol drumurilor de acces si canalului de vegetal pe suprafetele afectate de transmitere a energiei catre SEN activitatea de santier (acolo unde ce implica diminuarea rezervei de acest lucru este posibil), in special humus acumulata de-a lungul a mii a celui indepartat in vederea si sute de mii de ani, precum si saparii canalului in care se vor afectarea biodiversitatii pe ingropa liniile de transmitere a terenurile invecinate si modificarea energiei electrice catre punctul de regimului apelor subterane preluare - efectuarea unui studiu geotehnic pentru stabilirea conditiilor optime Modificarea locala a structurii de fundare astfel incat sa nu se rocilor prin dislocarea unor volume genereze probleme de stabilitate in vederea fundarii turbinelor generala in perimetrul vizat sau in arealele din apropiere - Manipularea combustibililor astfel incat sa se evite scaparile Pierderi accidentale de produse accidentale pe sol sau in apa petroliere de la utilajele de constructie sau de la vehiculele - Manipularea materialelor sau a altor substante toxice utilizate se va transportoare realiza astfel incat sa se evite dizolvarea si antrenarea lor de catre
1.
NEGATIV
2.
NEUTRU
3.
66
apele de precipitatii Management adecvat al deseurilor de constructie pe amplasament, spatii de depozitare temporara in Depozitarea necorespunzatoare a conformitate cu reglementarile in unor materii prime sau deseuri de vigoare, eliminarea/valorificarea constructie direct pe sol, care ar deseurilor prin firme specializate si acreditate, evitarea stocarii putea determina poluarea solului deseurilor de constructie pe amplasament pe perioade lungi de timp. Adoptarea unor masuri de protectie a solului impotriva eroziunii sau alunecarilor superficiale, cum ar fi amenajarea unor canale de drenaj, stabilizarea versanti etc.
4.
Etapa de functionare Declansarea unor fenomene de eroziune pe versant si de deplasare in masa ca efect al lucrarilor de infrastructura efectuate, dar mai ales a neintretinerii adecvate a drumurilor de acces
1.
NEGATIV
Luand in calcul aspectele mentionate anterior, cumuland categoriile de impact aferente fiecarui tip de activitate considerata ca avand efecte potentiale asupra mediului, se considera ca impactul asupra factorului de mediu sol in cadrul proiectului analizat se va pastra in limite admisibile. D.1.4. IMPACTUL ASUPRA FLOREI SI FAUNEI Tabel 14. Matrice de evaluare pentru factorul de mediu BIODIVERSITATE
Nr. Crt. Impact potential Masuri de prevenire/diminuare - amplasamentul organizarilor de santier si traseul drumurilor de acces trebuie astfel stabilite incat sa aduca prejudicii minime mediului natural - reconstructia ecologica a zonelor afectate de lucrari se va face cu respectarea tuturor normelor legale in vigoare; Decopertarea solului si a vegetatiei se va realiza in cuburi cu o suprafata de 50x50 cm si se va pastra in vecinatatea suprafetei. Reasezarea se va efectua in cel mai Categorie impact
1.
Modificarea suprafetelor biotopurilor de pe amplasament si a categoriilor de folosinta a terenurilor (atat in faza de executie, cat si in cea de functionare)
NEGATIV
67
2.
Modificari de habitate (diminuarea zonelor cu pasune si pasune impadurita prin scoaterea din circuitul natural a terenului aferent constructiei turbinelor si drumurilor de acces)
4.
Afectarea speciilor de pasari de pe amplasament prin periclitarea cuiburilor in faza de constructie/ functionare si coliziunea in faza de functionare.
scurt timp posibil. - este nerecomandata plantarea sau semanarea ulterioara in scop de revegetare a unor specii care nu sunt elementele florei locale - crearea unei baze de seminte produse de speciile de plante native si locale, in vederea renaturarii zonelor degradate in perioada de postconstructie - pastrarea in zona din imediata apropiere a zonei de impact a aceluiasi sistem de management al habitatelor - acoperirea cu un strat de sol vegetal si iarba a fundatiei turbinelor cu exceptia partii in care este incastrat efectiv turnul (o suprafata de circa 50 mp) cu scopul pastrarii aspectului de naturalitate crescuta pe care il detine in prezent zona -efectuarea unui program de monitorizare a populatiilor de pasari, pe durata unui an, in urma caruia sa se estimeze impactul de coliziune si sa se propuna pozitia optima a turbinelor/relocarea daca va fi cazul - constructia turbinelor sa se realizeze inainte/dupa perioada de clocire Iluminarea turbinelor sau dispunerea lor in lumina puternica nu este recomandata, pentru a nu atrage pasarile calatoare pe timpul noptii. Daca iluminarea este necesara, se recomanda folosirea unei lumini intermitente, care atrage mai putin pasarile precum si privilegierea luminii albe in dertrimentul celei rosii - Paletele turbinelor trebuie sa fie marcate cu culoare astfel incat sa fie vizibile si la cea mai mare viteza de rotatie si cand vizibilitatea e redusa - Efectul stroboscopic asupra pasarilor trebuie sa fie minimalizat prin folosirea unor vopsele speciale. Umbra miscatoare ar putea deranja mai ales speciile de pasari care isi construiesc cuibul
NEGATIV
NEGATIV
68
Cablurile electrice este recomandat sa fie ingropate, astfel incat sa se evite riscul de crestere a mortalitatii pasarilor prin contactul cu un cablu electric Efectuarea unui program de monitorizare a populatiilor de chiroptere, pe durata unui an, in urma caruia sa se estimeze impactul de coliziune si sa se propuna pozitia optima a turbinelor/relocarea daca va fi cazul/zonarea amplasamentului din punct de vedere al acestui tip de impact in zone adecvate/zone mai putin adecvate/zone neadecvate In cazul producerii unei posibile poluari accidentale pe perioada activitatii, se vor intreprinde masuri imediate de inlaturare a factorilor generatori de poluare si vor fi anuntate autoritatile responsabile cu protectia mediului Corelarea efectelor PUZ propus cu cele ale altor PUZ-uri sau proiecte avizate in regiune in vederea surprinderii efectelor sinergice si cumulative
5.
Afectarea speciilor de chiroptere prin potentiale coliziuni cu palele in miscare
NEGATIV
6.
Impacturi indirecte asupra componentei biotice prin poluarea accidentala cu produse petroliere, care ar determina scaderea productivitatii biologice Participarea PUZ, prin cumularea cu celelalte proiecte existente in zona, la periclitarea potentiala a obiectivelor de conservare ale ariilor protejate in care este inclus amplasamentul printr-o dezvoltare si artificializare excesiva a zonei cu obiective de acest tip.
NEUTRU
7.
NEGATIV
Mai trebuie mentionat ca, amplasamentul fiind situat in arie protejata, conform OUG 154/2008 pentru modificarea si completarea OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si a faunei salbatice, articolul 27, scoaterea definitiva sau temporara din circuitul agricol sau silvic de terenuri de pe raza ariei naturale protejate de interes naional/internaional, cu excepia celor aflate in zonele de dezvoltare durabila, se poate face numai pentru obiective care vizeaza asigurarea securitaii naionale, asigurarea securitaii, sanataii oamenilor i animalelor sau pentru obiectivele destinate cercetarii tiinifice i bunei administrari a ariei naturale protejate. Potrivit zonarii interne a parcului, stabilita prin Planul de Management al acestuia, amplasamentul este inclus zonei de management durabil, dar Primaria comunei Garnic, avand in vedere importanta majora pe care un astfel de proiect ar avea-o asupra dezvoltarii localitatii, a inaintat Administratiei Parcului
69
Natural Portile de Fier o adresa prin care solicita modificarea zonarii interne in perimetrul administrativ al comunei in sensul includerii terenului aferent investitiei in zona de dezvoltare durabila. Adresa de solicitare a fost inaintata in data de 31.08.2010, iar in data de 1.11.2010, in urma analizei solicitarii de catre Consiliul Stiintific al PNPF, s-a primit raspuns favorabil. In conditiile respectarii masurilor de reducere a impactului propuse, nu se anticipeaza dezechilibre la nivelul componentei biotice de pe amplasament sau piedici majore in asigurarea pe termen lung a statutului de conservare favorabila a speciilor si habitatelor pentru care au fost desemnate ariile protejate din proximitatea amplasamentului. D.1.5. IMPACTUL ASUPRA PEISAJULUI Odata cu realizarea PUZ-ului Parc eolian Garnic, schimbarea peisajului va fi radicala, va fi ocupata suprafata aferenta fundarii turbinelor si drumurilor de acces (noi), fiindu-i schimbata terenului aferent fundarii turbinelor si amenajarii drumurilor de acces atat functiunea, cat si aspectul general. Restul amplasamentului, isi pastreaza functiunea actuala. Perioada de constructie reprezinta o perioada cu durata limitata si se considera ca teritoriul va intra intr-o noua stare de homeostazie, cu alta dinamica, dupa incheierea lucrarilor. In consecinta in perioada de executie nu este necesar sa se apeleze la amenajari peisagistice. Tabel 15. Matricea de evaluare pentru aspectul de mediu PEISAJ
Nr. Crt. 1. Impact potential Masuri de prevenire/diminuare Categorie impact
Proiectare arhitectonica adecvata Modificarea peisajului la scara in integrarea noilor structuri in locala prin modificarea mediul inconjurator, conform permanenta a morfologiei terenului standardelor in vigoare Modificarea peisajului la scara locala prin modificarea raportului dintre peisajul natural si cel antropizat, atat in faza de constructie cat si in cea de functionare Limitarea suprafetelor betonate si acoperirea cu un strat de sol vegetal si iarba a fundatiei turbinelor cu exceptia partii in care este incastrat efectiv turnul (o suprafata de circa 50 mp) cu scopul pastrarii aspectului de naturalitate crescuta pe care il detine in prezent zona. Avand in vedere specificul proiectului propus prin PUZ,
NEGATIV
2.
3.
Obstructia vizuala sau acoperirea campului vizual, cu efecte minore avand in vedere utilizarea teritoriului in zona de amplasare (pasune)
diminuarea impactului estetic tine mai mult de faza preproiect si de selectarea amplasamentului si mai putin de
NEGATIV
70
integrarea peisagistica de dupa amenajare. Principalele modalitati de diminuare a gradului de afectare a peisajului prin constructii tehnogene sunt cele de screening peisager, respectiv introducerea unor asociatii vegetale, in special vegetatie arborescenta, care sa obtureze raza vizuala inspre acestea. In cazul obiectivului de fata, aceste tipuri de amenajari sunt mai putin pretabile, tinand cont de dimensiunile turbinelor, precum si de faptul ca obiectivul nu este unul compact, turbinele fiind amplasate la distante mari unele fata de altele. Modificarea minora a calitatilor estetice ale teritoriului pe care se vor amplasa turbinele, respectiv aparitia unor elemente noi in peisajul agricol al zonei, care ar putea avea si valente estetice pozitive, multe parcuri eoliene din Europa fiind utilizate si in scop turistic
4.
NEUTRU/POZITIV
Trebuie luata in calcul puternica subiectivitate in aprecierea valorii estetice a peisajului, care depinde de multe filtre de perceptie care se interpun intre realitatea obiectiva si fiecare individ sau grup de indivizi. In acest context, se poate aprecia ca amenajarile prevazute prin PUZ nu vor altera considerabil valoarea peisajistica a zonei, datorita faptului ca obiectivul nu este unul compact, desi asa cum se mentiona, se intervine intr-un peisaj cu un grad de naturalitate foarte ridicat. D.1.6. IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI SOCIAL SI ECONOMIC Din punct de vedere economic si social, implementarea si realizarea planului va genera avantaje evidente. Tabel 16. Matrice de evaluare pentru aspectul de mediu POPULATIE
71
1.
Disconfort minim pentru locuitori, Management eficient al lucrarilor datorat fazei de santier (largirea aferente organizarii de santier drumului de acces, escavatii, asamblari) care determina cresterea emisiilor de pulberi, a zgomotului si a gazelor de esapament toxice -stimularea cooperarii investitorilor cu autoritatile judetene si locale in vederea modernizarii drumurilor din zona, care ar duce la scaderea disconfortului populatiei in ceea ce priveste zgomotul si vibratiile datorate intensificarii traficului
2.
Perturbarea traficului datorita circulatiei grele, intensificate in fazele de santier si dezafectare, cu efecte care dispar odata cu incetarea acestor faze
NEGATIV SEMNIFICATIV
3.
Impact economic pozitiv la nivel multiscalar, stimularea unor initiative noi prin contributia proiectului la imbunatatirea infrastructurii de baza din zona Imbunatatirea bugetului Consiliului Local Garnic prin cresterea veniturilor din impozite, determinand cresterea posibilitatilor de dezvoltare a serviciilor locale
Stimularea investitorilor spre cooperare cu autoritatile locale si judetene in vederea elaborarii de proiecte de dezvoltare Stimularea investitorilor spre cooperare cu autoritatile locale si judetene in vederea elaborarii de proiecte de dezvoltare
POZITIV SEMNIFICATIV
4.
5.
Crearea de noi locuri de munca Impunerea din partea pentru populatia locala in contextul administratiei locale a orientarii predominarii nete a activitatilor angajarilor inspre populatia locala agricole extensive, slab productive Forme potentiale de afectare a calitatii solului si apei prin deficiente in gestionarea deseurilor de constructie (in faza de executie), a celor menajere sau a celor de la intretinerea spatiului verde (in etapa de functionare) Plan eficient de management al deseurilor, construirea unor spatii adecvate de depozitare temporara, eliminare/valorificare prin unitati specializate si acreditate
6.
NEUTRU
7.
Realizarea unui model de estimare a nivelului de zgomot la cei mai apropiati receptori, iar stabilirea Poluare fonica asociata functionarii locatiei turbinelor sa ia in calcul turbinelor rezultatele astfel incat sa nu se evite inducerea oricarui tip de disconfort locuitorilor Pericol de electrocutare sau accidente datorate riscului de dezasamblare a unor parti componente a turbinelor Nu se impun masuri din partea titularului, de obicei este garantat din partea producatorilor un risc extrem de redus de astfel de
8.
NEUTRU
72
incidente
Asa cum rezulta din matricea de evaluare, Planul Urbanistic Zonal Parc Eolian Garnic va influenta in mod pozitiv dinamica socio-economica a comunei, formele de impact negativ identificate fiind mult mai putine, iar in conditiile respectarii masurilor propuse, vor putea fi reduse la minimum. D.2. EVALUAREA EFECTELOR POTENTIALE TRANSFRONTALIERE Avand in vedere rezultatele evaluarii de impact asupra factorilor de mediu, se poate observa ca majoritatea efectelor se vor manifesta la scara locala, astfel incat nu se pot pune in discutie efecte potentiale transfrontaliere negative in ceea ce priveste afectarea factorilor de mediu. Un efect potential pozitiv ar fi contributia indirecta la scaderea emisiilor de dioxid de carbon prin inlocuirea combustibililor traditionali cu sursele de energie regenerabila si care se alatura eforturilor globale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera si de combatere a schimbarilor climatice globale. Mai poate fi mentionat faptul ca proiectul ar putea juca rolul de vector in stabilirea unor relatii economice transfrontiera, acesta ar putea determina atragerea de noi investitii straine in zona si in alte domenii care se regasesc printre prioritatile de dezvoltare ale centrului rural, cum ar fi de exemplu agroturismul.
E.
MSURILE DE REDUCERE A IMPACTULUI Inca din faza de proiect, au fost identificate cele mai bune solutii pentru prevenirea si
diminuarea impacturilor potentiale asupra mediului pentru fiecare factor de mediu in parte. Factorul de mediu APA: amenajarea se va face astfel incat interventiile in dinamica naturala sa fie minime; se va tine cont de relatiile de interdependenta dintre formele de stocaj hidric si celelalte componente ale mediului, in special vegetatia si fauna, astfel incat sa se evite impactul cumulativ sau sinergic care ar putea sa le aduca prejudicii; reducerea la minimum a interventiilor constructive care ar putea conduce la modificari ale nivelului freatic pe amplasament; management adecvat al deseurilor pe amplasament, spatii de depozitare temporara in
73
conformitate cu reglementarile in vigoare, eliminarea/valorificarea deseurilor prin firme specializate si acreditate; manipularea combustibililor astfel incat sa se evite scaparile accidentale pe sol sau in apa (faza de executie); manipularea materialelor sau a altor substante utilizate in tehnologii se va realiza astfel incat sa se evite dizolvarea si antrenarea lor de catre apele de precipitatii (faza de executie). Factorul de mediu AER stropirea cu apa a materialelor (pamant, agregate minerale), program de control al prafului in perioadele uscate pentru suprafetele de teren neasfaltate, prin intermediul camioanelor cisterna si prin utilizarea substantelor chimice de fixare a prafului; actiuni de monitorizare si corectare/prevenire in functie de necesitati; impunerea unor limitari de viteza a vehiculelor de tonaj mare; utilizarea de vehicule si utilaje performante; utilizarea unor carburanti cu continut redus de sulf; proceduri de planificare pentru intretinerea adecvata a vehiculelor si utilajelor. Factorul de mediu SOL/SUBSOL/UTILIZAREA TERENURILOR reducerea la minimum a suprafetelor destinate constructiilor sau organizarii de santier; refacerea invelisului de sol vegetal pe suprafetele afectate de activitatea de santier (acolo unde acest lucru este posibil), in special a celui indepartat in vederea saparii canalului in care se vor ingropa liniile de transmitere a energiei electrice catre punctul de preluare; efectuarea unui studiu geotehnic pentru stabilirea conditiilor optime de fundare astfel incat sa nu se genereze probleme de stabilitate generala in perimetrul vizat sau in arealele din apropiere; adoptarea unor masuri de protectie a solului impotriva fenomenelor de eroziune sau de deplasare in masa pe versant ce ar putea aparea in cazul fundarii turbinelor sau neintretinerii drumurilor de acces (canale de drenaj, stabilizare versanti etc.); manipularea combustibililor astfel incat sa se evite scaparile accidentale pe sol sau in
74
apa; manipularea materialelor sau a altor substante toxice utilizate se va realiza astfel incat sa se evite dizolvarea si antrenarea lor de catre apele de precipitatii; management adecvat al deseurilor de constructie pe amplasament, spatii de depozitare temporara in conformitate cu reglementarile in vigoare, eliminarea/valorificarea deseurilor prin firme specializate si acreditate, evitarea stocarii deseurilor de constructie pe amplasament pe perioade lungi de timp. Factorul de mediu BIODIVERSITATE Amplasamentul organizarilor de santier si traseul drumurilor de acces trebuie astfel stabilite incat sa aduca prejudicii minime mediului natural; Reconstructia ecologica a zonelor afectate de lucrari se va face cu respectarea tuturor normelor legale in vigoare; Decopertarea solului si a vegetatiei se va realiza in cuburi cu o suprafata de 50x50 cm si se va pastra in vecinatatea suprafetei. Reasezarea se va efectua in cel mai scurt timp posibil. Este nerecomandata plantarea sau semanarea ulterioara in scop de revegetare a unor specii care nu sunt elementele florei locale; Crearea unei baze de seminte produse de speciile de plante native si locale, in vederea renaturarii zonelor degradate in perioada de postconstructie; Pastrarea in zona din imediata apropiere a zonei de impact a aceluiasi sistem de management al habitatelor; Acoperirea cu un strat de sol vegetal si iarba a fundatiei turbinelor cu exceptia partii in care este incastrat efectiv turnul (o suprafata de circa 50 mp) cu scopul pastrarii aspectului de naturalitate crescuta pe care il detine in prezent zona; Efectuarea unui program de monitorizare a populatiilor de pasari, pe durata unui an, in urma caruia sa se estimeze impactul de coliziune si sa se propuna pozitia optima a turbinelor/relocarea daca va fi cazul; Constructia turbinelor sa se realizeze inainte/dupa perioada de clocire; Iluminarea turbinelor sau dispunerea lor in lumina puternica nu este recomandata, pentru a nu atrage pasarile calatoare pe timpul noptii. Daca iluminarea este necesara, se recomanda folosirea unei lumini intermitente, care atrage mai putin pasarile precum si
75
privilegierea luminii albe in dertrimentul celei rosii; Paletele turbinelor trebuie sa fie marcate cu culoare astfel incat sa fie vizibile si la cea mai mare viteza de rotatie si cand vizibilitatea e redusa; Efectul stroboscopic asupra pasarilor trebuie sa fie minimalizat prin folosirea unor vopsele speciale. Umbra miscatoare ar putea deranja mai ales speciile de pasari care isi construiesc cuibul; Cablurile electrice este recomandat sa fie ingropate, astfel incat sa se evite riscul de crestere a mortalitatii pasarilor prin contactul cu un cablu electric; Efectuarea unui program de monitorizare a populatiilor de chiroptere, pe durata unui an, in urma caruia sa se estimeze impactul de coliziune si sa se propuna pozitia optima a turbinelor/relocarea daca va fi cazul/zonarea amplasamentului din punct de vedere al acestui tip de impact in zone adecvate/zone mai putin adecvate/zone neadecvate; In cazul producerii unei posibile poluari accidentale pe perioada activitatii, se vor intreprinde masuri imediate de inlaturare a factorilor generatori de poluare si vor fi anuntate autoritatile responsabile cu protectia mediului. Factorul de mediu PEISAJ Proiectare arhitectonica adecvata in integrarea noilor structuri in mediul inconjurator, conform standardelor in vigoare; Limitarea suprafetelor betonate si acoperirea cu un strat de sol vegetal si iarba a fundatiei turbinelor cu exceptia partii in care este incastrat efectiv turnul (o suprafata de circa 50 mp) cu scopul pastrarii aspectului de naturalitate crescuta pe care il detine in prezent zona; Avand in vedere specificul proiectului propus prin PUZ, diminuarea impactului estetic tine mai mult de faza preproiect si de selectarea amplasamentului si mai putin de integrarea peisagistica de dupa amenajare. Principalele modalitati de diminuare a gradului de afectare a peisajului prin constructii tehnogene sunt cele de screening peisager, respectiv introducerea unor asociatii vegetale, in special vegetatie arborescenta, care sa obtureze raza vizuala inspre acestea. In cazul obiectivului de fata, aceste tipuri de amenajari sunt mai putin pretabile, tinand cont de dimensiunile turbinelor, precum si de faptul ca obiectivul nu este unul compact, turbinele fiind amplasate la distante mari unele fata de altele. Factorul de mediu POPULATIE Management eficient al lucrarilor aferente organizarii de santier; Stimularea cooperarii investitorilor cu autoritatile judetene si locale in vederea
76
modernizarii drumurilor din zona, care ar duce la scaderea disconfortului populatiei in ceea ce priveste zgomotul si vibratiile datorate intensificarii traficului; Stimularea investitorilor spre cooperare cu autoritatile locale si judetene in vederea elaborarii de proiecte de dezvoltare; Impunerea din partea administratiei locale a orientarii angajarilor inspre populatia locala; Plan eficient de management al deseurilor, construirea unor spatii adecvate de depozitare temporara, eliminare/valorificare prin unitati specializate si acreditate; Realizarea unui model de estimare a nivelului de zgomot la cei mai apropiati receptori, iar stabilirea locatiei turbinelor sa ia in calcul rezultatele astfel incat sa nu se evite inducerea oricarui tip de disconfort locuitorilor; Nu se impun masuri din partea titularului, de obicei este garantat din partea producatorilor un risc extrem de redus de astfel de incidente.
77

Evaluare Adecvata PUZ Parc Eolian Garnic

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Evaluare Adecvata PUZ Parc Eolian Garnic

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SC CS WIND PROJECT SRL

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PUZ PARC EOLIAN GAR NIC

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PLAN URBANISTIC ZONAL PARC EOLIAN GARNIC

S.C. KVB ECONOMIC S.R.L.

BENEFICIAR: SC CS WIND PROJECT SRL TIMISOARA

SC CS WIND PROJECT SRL

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PUZ PARC EOLIAN GAR NIC

SC CS WIND PROJECT SRL TIMISOARA

SC KVB ECONOMIC SRL

Catalin Mic Sef Departament Mediu

SC CS WIND PROJECT SRL

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PUZ PARC EOLIAN GAR NIC

A. A.1. A.2. A.3.

SC CS WIND PROJECT SRL

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PUZ PARC EOLIAN GAR NIC

SC CS WIND PROJECT SRL

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PUZ PARC EOLIAN GAR NIC

SC CS WIND PROJECT SRL

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PUZ PARC EOLIAN GAR NIC

INFORMAII PRIVIND PLANUL URBANISTIC ZONAL PARC EOLIAN GRNIC

SC CS WIND PROJECT SRL

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PUZ PARC EOLIAN GAR NIC

SC CS WIND PROJECT SRL

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PUZ PARC EOLIAN GAR NIC

SC CS WIND PROJECT SRL

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PUZ PARC EOLIAN GAR NIC

SC CS WIND PROJECT SRL

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PUZ PARC EOLIAN GAR NIC

SC CS WIND PROJECT SRL

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PUZ PARC EOLIAN GAR NIC

SC CS WIND PROJECT SRL

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PUZ PARC EOLIAN GAR NIC

SC CS WIND PROJECT SRL

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PUZ PARC EOLIAN GAR NIC

cel alpin (Thlaspietea rotundifolii)

dilleni pe stancarii silicioase

SC CS WIND PROJECT SRL

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PUZ PARC EOLIAN GAR NIC

Alnion incanae, Salicion albae)

SC CS WIND PROJECT SRL

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PUZ PARC EOLIAN GAR NIC

SC CS WIND PROJECT SRL

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PUZ PARC EOLIAN GAR NIC

SC CS WIND PROJECT SRL

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PUZ PARC EOLIAN GAR NIC

SC CS WIND PROJECT SRL

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PUZ PARC EOLIAN GAR NIC

SC CS WIND PROJECT SRL

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PUZ PARC EOLIAN GAR NIC

SC CS WIND PROJECT SRL

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PUZ PARC EOLIAN GAR NIC

SC CS WIND PROJECT SRL

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PUZ PARC EOLIAN GAR NIC

SC CS WIND PROJECT SRL

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PUZ PARC EOLIAN GAR NIC

SC CS WIND PROJECT SRL

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PUZ PARC EOLIAN GAR NIC

SC CS WIND PROJECT SRL

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PUZ PARC EOLIAN GAR NIC

SC CS WIND PROJECT SRL

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PUZ PARC EOLIAN GAR NIC

SC CS WIND PROJECT SRL

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PUZ PARC EOLIAN GAR NIC

SC CS WIND PROJECT SRL