UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA DE INGINERIE MECANICA SI MECATRONICA

Disciplina:Analiza si managementul avariilor si riscurilor industriale
Master IMCM
Anul de studiu I,Sem I
Anul universitar:2012-2013

ANALIZA SI EVALUAREA CALITATIVA

A RISCULUI
DE EXPLOZIE LA SPITALUL CLINIC
“PROF.DR.TH.BURGHELE”BUCURESTI”

Masterand: Toader Petre

Titular de disciplina:S.L.Dr.Ing.Ion DURBACA
 1. RISCUL SI PERICOLUL IN CONTEXUL ACCIDENTELOR
TEHNICE MAJORE CU IMPLICATII ASUPRA MEDIULUI
INCONJURATOR,INSTALATIILOR SI PERSONALULUI.

In acceptiunea curenta,cu mici exceptii,notiunea de “risc” referitoare la un

accident tehnic major,cu implicatii distructive asupra instalatiilor tehnologice in
care se produce ,asupra personalului de deservire si a celui din vecinatati,precum
si asupra mediului inconjurator,se defineste pe baza corelatiei intre urmatoarele
doua elemente:
- probabilitatea de declansare a accidentului tehnic major(riscul)
- gravitatea consecintelor produse de accidentul tehnic major odata
declansat(pericolul)
Aceste doua notiuni “risc” si “pericol” ce alcatuiesc notiunea de “risc
conventional “,sunt doua notiuni distincte,dar care se afla intr-o relatie de
complementaritate;atunci cand,in evolutia sa,”riscul” ajunge la “ certitu -
dine”,evenimentul distructiv se materializeaza si isi incepe evolutia.Mai intai,in
cazul unui eveniment cu consecinte distructive se poate afirma ca “acolo unde se
termina riscul incepe pericolul”
Abordarea notiunii de “risc”doar ca o componenta probabilistica
(abstracta) a evenimentului distructiv – mai ales ca aceasta componenta are,cu
siguranta ,variatii in timp – in conditiile in care evenimentul distructiv trebuie
abordat din punct de vedere al evolutiei sale,este cat se poate de justificata si nu
prezinta niciun fel de inconvenient,putand fi luat oricand in considerare,sub
aceasta forma,in orice fel de asocieri.
In ceea ce priveste componenta concreta a evenimentului distructiv,
respectiv aparitia (declansarea) si evolutia acestuia,potentialul sau distructiv
poate avea diferite forme de exprimare grupate sub intelesul generic de
“gravitatea consecintelor”
In acceptiunea curenta,cu cat gravitatea consecintelor este mai mare,se
spune ca evenimentul este mai periculos.Este si motivul pentru care aceasta
componenta a evenimentului poate fi caracterizata prin notiunea de “pericol”
Evaluarea globala a riscului este o necesitate pentru diverse domenii de
activitate,iar abordarea sa pe baza corelatiei “probabilitate de aparitie – gravitate
– consecinte” este destul de utila in practica.
Pentru estimarea riscului exista trei tipuri de matode: calitativa,semi-
cantitativa si cantitativa.Pentru riscul de accident major este recomandabila o
metoda de estimare cantitativa.In functie de posibilele consecinte ale
accidentului major se stabilesc sistemele de securitate pentru instalatii si de
protectie a angajatilor si a populatiei din zona de incidenta.O cat mai exacta
estimare a riscului de accident major ofera posibilitatea asigurarii unei mai bune
protectii pentru eventualii receptori.
Riscul unei activitati,industriale sau nu,are doua componente:
- riscul ordinar – legat de desfasurarea normala a activitatii
- riscul extraordinar – legat de starile de accident
Evaluarea riscului extraordinar este ceruta pentru tot mai multe tipuri de
activitati in vederea protejarii populatiei,a mediului inconjurator si a
proprietatii.In conformitate cu directivele europene,evaluarile privind riscul
producerii accidentelor majore sunt necesare si pentru studiile de dezvoltare
zonale,in vederea unei corecte planificari a utilizarii zonale.
Evaluarea cantitativa a riscului de accident major a devenit obligatorie pentru
amplasamentele care intra sub incidenta directivei SEVESO II.
Literatura de specialitate arata ca sunt doua categorii de riscuri majore:
- riscuri majore de proces,produse in industria chimica,petrochimica si
producatoare de produse pe baza de chimie – sistemele ce intra sub
incidenta directivei SEVESO II,adica amplasamentele in care sunt
prezente substante periculoase,conform reglementarilor in
vigoare,pentru care se elaboreaza o documentatie tehnica denumita
“Raport de securitate”
- riscuri majore din alte industrii – sisteme ce nu sunt sub incidenta
directivei SEVESO II,pentru care s-a propus un cuprins minimal a
documentatiei tehnice si cuprinde si riscurile biologice.In aceasta
categorie sunt incluse si activitatile de tip IMM.
O instalatie cu risc major este considerata,in general,o instalatie care are
unitati de proces sau de stocare unde,in eventualitatea unui incident,consecintele
rezultante pot sa aiba un efect semnificativ asupra lucratorilor dinauntrul
facilitatii si a publicului din afara granitelor acesteia.

2. STADIUL ACTUAL AL METODELOR DE EVALUARE A

NIVELULUI RISC/SECURITATE

Evaluarea riscului de securitate intr-un sistem reprezinta punctul de

plecare si,totodata,baza stiintifica pentru stabilirea prioritatilor in actiunile de
prevenire.
Criteriile si metodele de evaluare s-au dezvoltat in pas cu evolutia
generala a conceptului de securitate a muncii,respectiv cu diversele teorii
privind geneza accidentelor de munca si a bolilor profesionale.
Exista doua posibilitati de evaluare a securitatii muncii:
- Evaluarea postaccident/boala profesionala(‘a posteriori”) – se bazeaza
pe analiza accidentelor de munca si a bolilor profesionale
 produse;criteriile de evaluare sunt indicatori statistici de tipul
coeficientilor de frecventa si de gravitate.
- Evaluarea preaccident/boala profesionala (“a priori”) – se bazeaza pe
analiza riscurilor inainte de a se materializa in accidente sau boli
profesionale;criteriile de evaluare sunt nivelurile de risc.
Pentru ambele posibilitati mentionate demersul poate fi:
- Inductiv(direct) – se porneste de la cauza spre efect
- Deductiv(indirect) – se porneste de la efect spre cauza
Principalele metode apriorice existente in prezent pot fi grupate in patru
mari categorii:
- Controale si verificari de rutina aparute in faza “centrata pe masina”a
evolutiei conceptului de securitate a muncii;
- Metode bazate pe modelul Heinrich,aparute in faza “centrata pe om”;
- Metode bazate pe teoria fiabilitatii sistemelor,aplicabile sistemelor
tehnice usor de definit,dar care nu iau in considerare factorul uman
- Metode bazate pe ergonomia sistemelor,avand o sfera mai larga ,de
optimizare a functionarii sistemului si tratand problemele de securitate
a muncii doar la modul implicit si secundar.

3. POLITICI SI LEGISLATII COMUNITARE/NATIONALE,

RELEVANTE IN DOMENIUL MANAGEMENTULUI RISCULUI

Reglementarile Uniunii Europene privind controlul asupra pericolelor de

accident major din activitati industriale sunt cunoscute ca directivele SEVESO:
- Directiva Consiliului nr.82/501/CEE privind hazardele de accidente
majore la anumite activitati industriale – SEVESO I
- Directiva nr.96/82/CE privind controlul accidentelor majore produse
de substante periculoase – SEVESO II
- Directiva nr.105/2003/EC de amendare a directivei nr.96/82/CE
SEVESO II
In Romania,legislatia europeana a fost transpusa in totalitate prin urmatoarele
acte legislative:
- HG95/2003 privind controlul activitatilor care prezinta pericole de
accidente majore in care sunt implicate substante periculoase;
- Legea nr.92/2003 pentru aderarea Romaniei la Conventia privind
Efectele Transfrontaliere ale Accidentelor Industriale;
- Ordinul 1084/2003 privind aprobarea procedurilor de notificare a
activitatilor care prezinta pericole de accidente majore in care sunt
implicate substante periculoase;
 - Ordinul nr.142/2004 pentru aprobarea de evaluare a raportului de
securitate privind activitatile care prezinta pericole de producere a
accidentelor majore in care sunt implicate substante periculoase;
- Ordinul 251/2005 pentru organizarea si functionarea secretariatelor de
risc privind controlul activitatilor care prezinta pericole de accidente
majore in care sunt implicate substante periculoase;
- Ordinul 642/2005 pentru aprobarea normelor metodologice privind
elaborarea planurilor de urgenta in caz de accidente in care sunt
implicate substantele periculoase;
- Ordinul 1299/2005 privind aprobarea procedurii de inspectie pentru
obiectivele care prezinta pericole de accidente majore in care sunt
implicate substante periculoase;
- Ordinul 520/2006 privind aprobarea Procedurii de Investigare a
Accidentelor Majore in care sunt implicate substante periculoase.

4. PRINCIPALELE METODE DE IDENTIFICARE SI ANALIZA

A PERICOLELOR SI DE EVALUARE A RISCULUI

Previnirea accidentelor prin analiza riscului implica o activitate specifica

prin aplicarea de tehnici si metode calitative si cantitative bazate pe date
existente si pe actiuni sistematice,creative,imaginative.Sunt utilizate tehnici de
identificare a pericolelor(analize calitative) pentru descoperirea hazardurilor
(pericolelor) prezente si tehnici pentru evaluarea acestor hazarduri (analize
cantitative) .Riscul unui pericol este determinat de probabilitatea acestuia de a
produce un efect nedorit si consecintele unui asemenea efect.Aceasta legatura
poate fi descrisa de ecuatia:
Risc = probabilitate x consecinte
Matricele de evaluare a riscului se folosesc de multi ani pentru a clasifica
riscurile in functie de importanta.Acest lucru permite stabilirea de prioritati in
implementarea masurilor de control.Cele doua variabile “probabilitatea si
consecintele” pot fi clasificate dupa termeni calitativi:
a.Masura calitativa a consecintelor este realizata prin incadrarea in cinci
nivele de gravitate ,care au urmatoarea semnificatie:
1. Nesemnificativ
- Pentru oameni(populatie): vatamari nesemnificative;
- Emisii : fara emisii;
- Ecosisteme : unele efecte nefavorabile minore la putine specii sau parti
ale ecosistemului,pe termen scurt si reversibile;
- Socio – politic : efecte sociale nesemnificative fara motive de
ingrijorare;
2.Minor
- Pentru oameni (populatie): este necesar primul ajutor;
 - Emisii : emisii in incinta obiectivului,retinute imediat;
- Ecosisteme :daune neinsemnate,rapide si reversibile pentru putine specii
sau parti ale ecosistemului,animale obligate sa-si paraseasca habitatul
obisnuit,plantele sunt inapte sa se dezvolte dupa toate regulile naturale,calitatea
aerului creeaza un disconfort local,poluarea apei depaseste limita fondului
pentru o scurta perioada;
-Socio-politic : efecte sociale cu putine motive de ingrijorare pentru
populatie;
3.Moderat
- Pentru oameni(populatie) : sunt necesare tratamente medicale;
- Economice : reducerea capacitatii de productie;
- Emisii : emisii in incinta obiectivului retinute cu ajutor extern;
- Ecosisteme : daune temporare si reversibile,daune asupra habitatelor si
migratia populatiilor de animale,plante incapabile sa supravietuiasca,calitatea
aerului afectata de compusi cu potential risc pentru sanatate pe termen
lung,posibile daune pentru viata acvatica, contaminari limitate ale solului si care
pot fi remediate rapid;
- Socio – politic : efecte sociale cu motive moderate de ingrijorare pentru
comunitate;
4.Major
- Pentru oameni (populatie) : vatamari deosebite;
- Economie : intreruperea activitatii de productie;
- Emisii : emisii in afara amplasamentului fara efecte daunatoare;
- Ecosisteme : moartea unor animale,vatamari la scara larga,daune asupra
speciilor locale si distrugerea de habitate extinse,calitatea aerului impune
“refugiere in siguranta” sau decizia de evacuare,remedierea solului este posibila
doar prin programe pe termen lung;
- Socio – politic : efecte sociale cu motive serioase de ingrijorare pentru
comunitate;
5.Catastrofic
- Pentru oameni (populatie) : moarte;
- Economice : oprirea activitatii de productie;
- Emisii : emisii toxice in afara amplasamentului cu efecte daunatoare;
- Ecosisteme : moartea animalelor in numar mare,distrugerea speciilor de
flora,calitatea aerului impune evacuarea,contaminare permanenta si pe arii
extinse a solului;
- Socio – politic : efecte sociale cu motive deosebit de mari de ingrijorare;
b.Masura probabilitatii de producere este realizata tot prin incadrarea in
cinci nivele,care au urmatoarea semnificatie:
1.Rar (improbabil) – se poate produce doar in conditii exceptionale;
2.Putin probabil – s-ar putea intampla candva;
3.Posibil – se poate intampla candva;
4.Probabil – se poate intampla in multe situatii;
 5.Aproape sigur – se intampla in cele mai multe situatii;
Utilizand informatiile obtinute din analiza,riscul este plasat intr-o matrice
de forma urmatoare:
CONSECINTE
RISC Nesemnificativ Minore Moderate Majore Catastrofice
e
Improbabil 1 2 3 4 5
Putin 2 4 6 8 10
probabil
Posibil 3 6 9 12 15
Probabil 4 8 12 16 20
Aproape 5 10 15 20 25
sigur

Nivele de Definitie Actiuni ce trebuie intreprinse

risc
1-4 Risc foarte Conducerea actiunilor prin proceduri obisnuite,de
scazut rutina
5-9 Risc Conducerea actiunilor prin proceduri obisnuite,de
scazut rutina
10 - 14 Risc Se actioneaza prin proceduri standard specifice,cu
moderat implicarea conducerii de la locul de munca
15 - 19 Risc Actiuni prompte,luate cat de repede permite sistemul
ridicat normal de management,cu implicarea conducerii de
varf.
20 - 25 Risc Fiind o situatie de urgenta,sunt necesare actiuni
extrem imediate si se vor utiliza prioritar toate resursele
disponibile.

Metodele si tehnicile de identificare a hazardelor si de analiza a riscurilor

sunt:
- Analiza proprietatilor substantelor periculoase;
- Metoda listelor de verificare (check list);
- Metoda de analiza “Ce ar fi daca?”
- Metoda “Analiza preliminara de hazarduri” (PHA);
- Metoda “Analiza modurilor de defectare si a efectelor”(FMEA);
- Metoda “Studiul hazardurilor si al operabilitatii” (HAZOP);
- Metoda de evaluare a riscului prin indicele DOW;
- Determinarea probabilitatii prin analiza istorica;
Extinderea analizei de risc si intensitatea masurilor de prevenire si
atenuare trebuie sa fie proportionale cu riscul implicat.Modele simple de
identificare a pericolului si analiza calitativa a riscului nu sunt totdeauna
suficiente si ca atare este necesara utilizarea evaluarilor detaliate.Exista mai
multe metode pentru realizarea evaluarii cantitative a riscului.Alegerea unei
tehnici particulare este specifica scenariului de accident analizat.

5. STUDIU DE CAZ – ANALIZA DE RISC DE EXPLOZIE LA

SPITALUL CLINIC”PROF.DR.TH.BURGHELE”

5.1. Identificarea amplasamentului;localizare.

Spitalul Clinic “Prof.Dr.TH.Burghele”este siutuat in municipiul Bucuresti

Sos.Panduri nr.20,Sector 5,fiind un obiectiv de interes public prin activitatea pe
care o desfasoara (asistenta medicala spitaliceasca si sanatoriala).Accesul in
spital se realizeaza din Soseaua Panduri.Localizarea amplasamentului este
prezentata in Figura 1 si 2.
Principalele vecinatati ale Spitalului Burghele sunt :
- Nord : Str.Alexandru Vitzu,Stadionul Cotroceni;
- Vest : Spitalul pentru persoane cu deficiente locomotorii
- Nord – Est : Institutul Medical de Fonoaudiologie si Chirurgie
Reparatorie “Prof.Dr.Dorin Hociota”;
- Sud si Sud – Est : Biserica Mormona;
- Sud – Vest : Soseaua Panduri
Conform PUG Bucuresti ,Spitalul Clinic “Prof.Dr.Th.Burghele” este
incadrat in UTR – ul CB1 – Subzone dispersate existente in afara zonelor
protejate find un “obiectiv de utilitate publica municipala,nationala si
internationala (P1)”
Conform Protocolului incheiat in data de 13.03.2003 intre Spitalul
Clinic”Prof Dr.Th.Burghele”si Primaria Sectorului 5,imobilele,respectiv
cladirile si terenurile aflate in folosinta Spitalului Burghele,au fost trecute din
domeniul privat al statului si administrarea Ministerului Sanatatii si Familiei in
domeniul public al Municipiului Bucuresti si administrarea Consiliului Local al
Sectorului 5.
In apropierea amplasamentului nu exista situri sau zone protejate din
punct de vedere etnologic,arheologic sau peisagistic.
Din punct de vedre geomorfologic,amplasamentul se afla pe terasa
superioara a Raului Dambovita,la aproximativ 700 m distanta de acest rau.
Terenul analizat este relativ plat,cu o declivitate usoara de la nord la
sud.Diferenta de nivel intre cele doua limite ale amplasamentului este de
aproximativ 1m.Altitudinea medie in centrul amplasamentului este de 86.7 m
deasupra nivelului marii.
Suprafata totala de teren ocupata de Spitalul Burghele este de 20600mp
din care suprafata construita este 2789.5mp ,suprafata spatiilor verzi 7125 mp
iar suprafata platformelor betonate 10685.5 mp.
 Suprafata construita este organizat astfel:
- 1.718 mp cladirea principala a spitalului
- 350 mp imobilul ambulatoriului de spital;
- 196 mp cladirea administratiei;
- 390 mp garaj si ateliere;
- 17.5 mp depozit substante periculoase;
- 28 mp cladire statie de oxigen;
- 70 mp cabina poarta;
- 20 mp cladire gaz metan.

5.2. GEOLOGIE SI HIDROGEOLOGIE

5.2.1. ELEMENTE DE GEOLOGIE

Amplasamentul Spitalului Clinic”Prof.Dr.Th.Burghele” este situat in

Campia Vlasiei,care din punct de vedre geologic face parte din Platforma
Valaha.Aceasta impreuna cu Platforma Pre-Balcanica formeaza asa numita
Platforma Moesica (Fig.3 – Harta geologica).Soclul platformei este constituit
din roci metamorfice si magmatice,peste care se depun cateva cicluri de
sedimentare pana la cretacic inclusiv.Toate aceste formatiuni,impreuna cu
soclul,formeaza fundamentul platformei.Peste fundament urmeaza umplutura
neogena,tot mai groasa spre nord.
Neogenul este constituit din formatiuni de varsta miocen (tortonian –
sarmatian) ,pliocen si cuaternar.Depozitele cuaternare sunt constituite ,de la baza
spre suprafata,din urmatoarele formatiuni : straturile de Fratesti;complexul
marnos;nisipurile de Mostistea;complexul depozitelor intermediare,pietrisurile
de Colentina si depozitele de loess.
Cu ocazia realizarii in incinta Spitalului Burghele a sursei subterane
proprii de alimentare cu apa (foraj de mare adancime – H=160m) si a lucrarilor
ulterioare de desnisipare si reconditionare a acesteia,a fost realizata Fisa
Litologica a forajului (Fig.5).

Astfel, forajul prezinta urmatoarea succesiune litologica :

- Depozitele loessoide – argiloase – nisipoase galbui(grosimea
stratului 20 m);
- Alternanta de nisipuri fine argiloase si argile cenusii(grosimea
stratului 19m);
- Alternanta de nisipuri fine – medii,cenusii si argile cenusii compacte
(grosimea stratului 47 m);
- Marne cenusii compacte cu o intercalatie de nisip fin – mediu
(grosimea stratului 34 m);
- Nisipuri fine – grosiere,cenusii,necoezive si rar pietris (grosimea
stratului 34 m);
 - Argile cenusii vinetii,slab nisipoase (grosimea stratului 6 m – pana la
adancimea de 160 m)

5.2.2.ELEMENTE DE HIDROGEOLOGIE

Din punct de vedere hidrogeologic,in zona amplasamentului analizat se

intalnesc trei mari complexe de strate acvifere(Figura 5 – Harta hidrogeologica)
- Acviferul freatic Colentina;
- Acviferul de medie adancime Mostistea;
- Acviferul de mare adancime Fratesti.
Stratul acvifer freatic Colentina este cantonat in aluviunile predominant
nisipoase de la baza depozitelor loessoide,de varsta Pleistocen.
Acviferul de medie adancime Mostistea este cantonat in depozitele de
varsta Pleistocen mediu si superior,ce au o structura litologica de tip
incrucisat,cu granulozitatea predominant nisipoasa (nisipuri fine – medii;nisipuri
prafoase – argiloase.) si care a fost interceptat in foraje la adancimi variind intre
25 si 120 m.
Acviferul de mare adancime Fratesti este cantonat in depozitele de varsta
Pleistocen inferior,ce au un facies relativ omogen (nisip cu pietrisuri)si o
dezvoltare spatiala relativ uniforma a celor trei orizonturi bine individualizate,
caracterizate prin grosimi relativ constante (10 – 20 m/orizont),adancimi de
interceptie situate pe intervalele 60 – 200m.Are un nivel piezometric al apei cu
caracter ascensional,stabilizat frecvent la adancimi de 30 – 40m.Acest acvifer
este intens utilizat ca sursa de apa potabila pentru zona Bucuresti.
Conform Schitei litologige a forajului de alimentare cu apa de mare
adancime din incinta Spitalului Clinic”Prof.Dr.Th.Burghele”,acviferul freatic de
tip Colentina a fost interceptat intre 20 si 39 m,acviferul freatic de tip Mostistea
in intervalul 39 – 86 m, iar orizontul “A” al complexului de tip Fratesti intre 120
si 154 m.Acviferul de interes captabil (nisipuri fine – grosiere si rar pietris de tip
Fratesti – orizont “A”) interceptat intre 120 – 154 m,are grosimea totala de
acvifer captat de 25 m (coloana filtranta tip Johnson fiind pozata in intervalul
128 – 153 m). Permeabilitatea medie a acviferului sursa este K = 1,7m/zi, iar
transmisivitatea medie a acestuia este T = 43mp/zi.

5.3.APE DE SUPRAFATA
Zona amplasamentului Spitalului Burghele face parte din bazinul
hidrografic al raului Dambovita,care este si principalul colector al apelor de
suprafata si subterane din zona (Figur 6 – Harta hidrologica).In zona
amplasamentului nu exista alte corpuri de apa de suprafata inregistrate cadastral.
Principalul curs de apa de suprafata este reprezentat de raul Dambovita,situat la
cca.0,7 km nord-est fata de amplasamentul Spitalului Burghele.
Valea Dambovitei strabate orasul aproximativ prin centru,pe o lungime de
aproximativ 35 km,lunca inregistrand latimi de pana la 2,5 km. Inainte de
realizarea canalizarii orasului,albia raului era puternic meandrata,fiind fixata in
vecinatatea malului drept,pana la Ciurel,langa malul stang pana la Opera,apoi
prin centrul luncii, intre Opera si Piata Unirii
Dambovita este cel mai important afluent al raului Arges,avand un debit
mediu la varsare de 17 mc/s,influentat evident si de deversarile de ape uzate
menajere,industriale si pluviale ale municipiului Bucuresti.

5.4.TIPURI DE SOLURI
Conform hartii solurilor (Figura 7 – Harta solurilor) in zona
analizata,datorita conditiilor naturale,s- a format un sol superficial de tip brun –
roscat tipic.
Pe amplasament exista suprafete libere de constructii,amplasate astfel :
la intrarea in spital,in partea centrala a amplasamentului (intre cladirea
Pavilionului Central al Spitalului,cladirea Ambulatoriului si limita estica a
amplsamentului ),perimetral amplasamentului (aproximativ 1m
latime).Suprafata totala a spatiului verde este de cca. 7 125 mp.Solul existent in
aceste amplasamente este unul antropizat,nestructurat.

5.5.POTENTIALUL SEISMIC AL ZONEI

Din punct de vedere seismic, Bucurestiul este afectat de doua tipuri de

cutremure :
- Intermediare – cutremure care au focarul sub scoarta,in mantaua
superioara,la 80 – 180 km adancime.Acestea sunt distrugatoare
eliberand o cantitate mare de energie si au focarul in zona Carpatilor
de Curbura in zona Vrancei,la limita nordica a placii Marii Negre si
Central – Dobrogene a carei frunte se scufunda pe un plan de peste 60
grade sub Microplaca – Transilvana,care avanseaza la curbura
Carpatilor peste prima.
- Normale – cutremure cu focarul in scoarta,pe falii de adancime de 5 –
30 km eliberand o cantitate mica de energie.Cele mai importante falii
pentru Bucuresti sunt : Colelia – Cazanesti in partea de nord a orasului
si Belciugatele – Ileana in partea de sud.
Conform Standardului Romanesc de “Zonare Seismica.Macrozonarea
Teritoriului Romaniei” (SR 11100-1:1993) zona Bucurestiului este parte a
macrozonei cu intensitatea seismica de 8 grade pe scara Mercali.
Din punct de vedere seismic,zona studiata este situata in zona de calcul C
(conform Normativului P100-92 – Romania,Zonare Seismica) ,cu coeficientul
seismic Ks = 0.20, cu o valoare de varf a acceleratiei terenului Ag = 0.24g
(pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani) si o
valoare a perioadei de colt Tc(sec) = 1.5”.
 5.6.CONDITII DE CLIMA SI METEOROLOGIE
PE AMPLASAMENT

Din pozitia pe glob (44°25’ latitudine N si 26°05’longitudine E), ca si din

pozitia in interiorul Europei si in plina campie, zona Bucurestiului se situeaza
intr-un climat temperat – continental cu usoare nuante excesive si face parte din
sectorul climatic central al Campiei Romane.
Din punct de vedere climatic , zona studiata are urmatoarele caracteristice:
- Temperatura medie anuala a aerului : 10 - 11°C;
- Temperatura minima absoluta : - 32,2°C;
- Temperatura maxima absoluta : 42,4°C;
- Prima zi de inghet apartine perioadei 01.11 -11.11;
- Ultima zi de inghet apartine perioadei 11.04 – 21.04;
- Numarul mediu anual de zile cu cer senin : 110 – 120 zile/an;
- Numarul mediu anual de zile cu ninsoare : 20 -25 zil/an;
- Numarul mediu anual de zile cu strat de zapada : 40 – 60 zil/an;
- Media cantitatilor anuale a precipitatiilor atmosferice : 500 – 600 mm;
- Cantitatea maxima absoluta de precipitatii in 24 de ore : 855mmm/mp
- Directiile,frecventele si vitezele medii ale vanturilor :
Est : viteza medie – 3.6m/s;frecventa – 14.5%;
Nord - Est : viteza medie – 3.9m/s;frecventa – 23%;
Sud – Vest : viteza medie – 3 m/s;frecventa – 15%.

6.ACTIVITATI DESFASURATE IN CADRUL OBIECTIVULUI

6.1. Personalul si programul de lucru

In cadrul Spitalului Clinic “Prof.Dr.Th.Burghele” isi desfasoara

activitatea 354 de angajati din care :
- Cadre medicale : 49;
- Personal didactic (medici) : 17;
- Alt personal medical (farmacisti,biologi etc.) : 3;
- Peronal mediu sanitar : 157;
- Personal auxiliar sanitar : 90;
- Personal Tesa : 18;
- Muncitori : 20.

Programul de lucru in cadrul spitalului este stabilit pentru fiecare cate-

gorie de personal,potrivit normelor legale.Pentru personalul administrativ si
pentru muncitori,programul zilnic de lucru este de 8 ore,desfasurandu-se intre
orele 07.30 si 15.30,respectiv 07.00 – 15.00 pentru muncitori.Cadrele medicale
au un program de 7 ore/zi,iar personalul mediu si auxiliar sanitar de 8
ore/zi.Exceptia o constituie personalul care lucreaza in laboratoarele care
utilizeaza instalatii radiologice si surse de radiatii,in laboratorul de anatomie
patologica si la morga ,care au un program de lucru de 6 ore/zi.
Pentru a se asigura permanenta in spital,personalul mediu si auxiliar
medical lucreaza in ture,iar cadrele medicale efectueaza garzi,conform graficelor
stabilite la nivelul fiecarei sectii.
Spitalul Clinic “Prof.Dr.Th.Burghele” nu functioneaza in regim de
urgenta ,la nivelul spitalului existand doar o subunitate de primiri urgente –
Camera de Garda.Pentru aceasta subunitate se organizeaza echipe de interventie
chirurgicale,care pe timp de noapte sunt consemnate la domiciliu si chemate in
caz de urgente.

6.2.Descrierea activitatii

Structura organizatorica a Spitalului Clinic “Prof.Dr.Th.Burghele”,

aprobata de Ministerul Sanatatii este urmatoarea :

- Sectia clinica urologie I -65 paturi

- Sectia clinica urologie II -60paturi
- Sectia clinica urologie III -55paturi
- Sectia ATI -20paturi
- Sectia clinica cardiologie -75paturi
- Sectia clinica medicina interna -50paturi
- Camara de garda
TOTAL 325paturi
- Spitalizare de zi -30paturi
- Farmacie
- Sterilizare
- Transfuzii
- Blocuri operatorii
- Laborator anatomie patologica
- Laborator analize medicale
- Laborator radiologie si imagistica medicala
- Laborator medicina nucleara
- Laborator explorari functionale
- Laborator de radioterapie – brahiterapie
- Cabinet oncologie medicala
- Compartiment de informatica si statistica medicala
- Compartiment de prevenire si control a infectiilor nozocomiale
 - Ambulatoriu integrat cu cabinete de specialitate
- Activitate de cercetare
De asemenea , unitatea are in organizarea sa servicii de specialitate econo-
mice,administrative si tehnice.
Serviciile auxiliare sunt asigurate de bucatarie,spalatorie,uzina
termica,sistem centralizat de distributie fluide medicale,garaj,ateliere etc.
Pe amplasamentul spitalului se afla urmatoarele cladiri :
- Pavilionul spitalului (S.II+S.I+P+Et.I,II,III+pod)
- Ambulatorul de spital (Parter + EtajI)
- Administratia spitalului (Parter + Etaj I)
- Ateliere,garaj,magazie (Parter)
- Statie de oxigen
- Depozit materiale periculoase.
De asemenea ,pe amplasamentul spitalului exista un beci,situat langa
cladirea ambulatoriului ,utilizat pentru depozitarea echipamentelor care au
aprobare de casare.
Programul de vizita se desfasoara intre orele 13 – 17.

7. IDENTIFICAREA ZONELOR CU POTENTIAL DE EXPLOZIE

DIN CADRUL SPITALULUI CLINIC“PROF.DR.TH.BURGHELE”

Zonele cu potential de explozie din cadrul Spitalului Clinic”Prof.Dr.Th

Burghele” sunt:
- Uzina Termica
- Blocul Alimentar
- Statia de Pompare Fluide Medicale
- Statia de Oxigen

8. HAZARDURI SI RISCURI NATURALE

8.1. Riscul seismic

Asa cum am mentionat ,zona Bucurestiului este parte a macrozonei cu

intensitatea seismica de 8 grade pe scara Mercali si avand intervalul mediu de
recurenta IMR = 100ani.
Efectele unui cutremur sunt in special legate de posibilitatea aparitiei unor
fisuri la traseele de conducte de gaz metan,la conductele de oxigen,la rezer-
voarele de oxigen, urmate in cazuri grave de incendii sau explozii.Incendiile sau
exploziile pot fi provocate prin contactul lichidelor sau vaporilor cu o sursa de
foc sau scanteie.Sursele de aprindere in cazul unui cutremur sunt in special scurt
– circuitele la instalatia electrica si scanteile produse in activitatea de inlaturare a
efectelor cutremurului.
Tind cont de experienta acumulata in cazul cutremurelor care au avut
loc,de faptul ca ansamblul de cladiri apartinand spitalului a fost consolidat in
anul 1996 si tinand cont de zona de amplasare se poate presupune ca un
eventual cutremur va provoca efecte moderate pe amplasament.

8.2 Fenomene geomorfologice de risc

Alunecarea de teren este definita in literatura romaneasca ca “deplasare a

rocilor si/sau a masivelor de pamant care formeaza versantii unor munti sau
dealuri,a pantelor unor lucrari de hidroamelioratii sau a altor lucrari funciare,ce
poate produce victime umane si pagube materiale”(Legea Nr.575/2001).
In urma analizei indicatorilor geomorfometrici ai zonei prezentanti
anterior :teren plat cu o buna stabilitate amplasamentul Spitalului Clinic “Prof.
Dr.Th.Burghele”poate fi incadrat in categoria terenurilor stabile si deci
riscul de producere a alunecarilor de teren este unul practic inexistent.

` 8.3.Fenomene hidrice de risc (inundatii)

Avand in vedere amplasamentul spitalului,situat pe terasa superioara a

raului Dambovita,la aproximativ 700m de acest rau,precum si altitudinea
spitalului ,respectiv 86,7 m deasupra nivelului marii,se poate presupune ca
riscul producerii unor accidente cauzate de inundatii are o probabilitate
redusa.

8.4.Fenomene climatice de risc

Ploile torentiale se produc in perioada calda a anului prin dezvoltarea

proceselor de convectie termica,caracterizandu-se prin durata mica,intensitate
mare si tunete ,fulgere.
Ploile torentiale sunt periculoase datorita faptului ca pot produce
inundarea si provoca distrugeri zonelor cu potential de explozie.
Datorita constructiei in cadrul Spitalului Burghele a canalelor de drenaj
pentru apele pluvialebvprecum si datorita montarii pompelor de evacuare a apei
din subsoluri,rezulta ca riscul producerii unor accidente datorita ploilor
torentiale este scazut.
Temperaturi extreme : temperaturile foarte scazute pot provoca contractii
ale stocatoarelor de oxigen sau ale conductelor exterioare de gaz,care in final sa
duca la fisurarea acestora.
Temperaturile ridicate,daca se mentin un timp indelungat pot afecta presiunea
din stocatorul de oxigen.Datorita supapelor de siguranta montate este putin
probabil ca acesta sa fie afectat.Avand in vedere zona amplasamentului ,care nu
este caracterizata prin minime sau maxime de temperatura,probabilitatea
producerii de avarii datorita unor astfel de fenomene este foarte mica.
 Descarcari electrice atmosferice : datorita existentei paratrasnetelor
montate pe cladire,precum si datorita impamantarilor la toate tablourile electrice
rezulta ca riscul producerii unor accidente datorita ploilor torentiale este
foarte scazut.

9.RISCURI TEHNOLOGICE
9.1.Analiza calitativa de risc

Pentru a analiza riscurile asociate unor accidente potentiale in interiorul

amplasamentului s-au imaginat o seri de scenarii in care sunt implicate substante
periculoase,cu o evaluare a cauzelor,efectelor si o evaluare calitativa a
probabilitatii de producere precum si a gravitatii consecintelor ,pentru fiecare
din aceste scenarii.

9.1.1.Scenarii de accidente.

a) Uzina Termica.
1.Explozie si incendiu la uzina termica.
Uzina termica a Spitalului Clinic “Prof.Dr.Th.Burghele” este dotata cu
doua cazane pentru apa calda si agent termic tip REMEHA de 1200 kw si doua
generatoare de vapori tip ICI CALDAE de 200kg abur/ora.
O explozie la centrala termica se poate produce prin formarea unui mediu
exploziv gaz – aer in interiorul centralei in contact cu o sursa de foc sau
scanteie.Scurgeri de gaze se pot produce in cazul aparitiei unor defectiuni grave
ale cazanelor sau echipamentelor aferente (instalatia de alimentare cu gaz)
soldate cu scurgeri de gaz,in contact cu o sursa de foc sau scanteie.De regula
datorita spatiului inchis aprinderea gazului este cu explozie,incendiul insotind
explozia.Sursele de foc ar putea proveni din functionarea centralei sau datorita
producerii unor scantei.Scanteile pot fi de natura electrica (de exemplu prin
manevrarea unor comutatoare),mecanice (din loviri ale suprafetelor cu obiecte
dure ) sau electrostatice.Cele mai frecvente surse de aprindere in astfel de cazuri
sunt scanteile electrice ale aparaturii de comutatie.
Producerea unor avarii soldate cu explozie este improbabila, cazanele si
generatoarele de vapori sunt noi,moderne (furnizate de firme de
prestigiu),avand sisteme de protectie si fiind verificate anual in concordanta
cu prescriptiile ISCIR
In cazul unei explozii la centrala termica ar putea fi accidentat grav
personalul eventual prezent,personalul de interventie si s-ar putea produce avarii
grave la centrala si cladire.

2.Scurgeri de gaz la uzina termica.

Scurgerea de gaz poate avea loc datorita unor defectiuni grave ale
cazanelor,generatoarelor de vapori sau instalatiei de alimentare cu gaze.Datorita
supapelor de siguranta montate pe conductele de alimentare cu gaz ,aceste
scurgeri pot fi doar in cantitati mici si depind de fluxul necesar depistarii si
opririi fluxului de combustibil.
Scurgerile de gaz ar putea avea loc prin : deteriorarea garniturilor,imbinari
incorecte,actiunii unor persoane neautorizate sau manevre gresite.Astfel de
incidente sunt improbabile datorita controlului periodic care se face la instalatia
de gaze,sistemelor de protectie a cazanelor si generatoarelor de vapori si
limitarii accesului.
Scurgerile de gaz sunt foarte periculoase deoarece,cu toate ca sunt in
cantitate mica,pot fi suficiente pentru a forma in spatiul uzinei termice un mediu
exploziv si exploda la contactul cu o sursa de foc sau scanteie.De asemenea
scurgerile de gaz pot duce la lipsirea de oxigen a persoanelor surprinse in norul
de gaz cu consecinte deosebit de grave daca nu sunt depistate si scoase rapid din
atmosfera viciata.

b).Blocul Alimentar.
1.Explozie si incendiu la blocul alimentar.

Blocul alimentar are in dotare doua plite mari cu gaz,doua cuptoare cu gaz
si patru marmite cu abur.Aburul este adus prin conducte din uzina termica.
O explozie in blocul alimentar s-ar putea produce prin formarea unui mediu
exploziv in blocul alimentar datorita unor scurgeri de gaze.Scurgerile de gaz se
pot produce datorita unor defectiuni ale cuptoarelor sau plitelor sau a
echipamentelor aferente (instalatia de alimentare cu gaz).In blocul alimentar,
datorita spatiului inchis aprinderea gazului este cu explozie,incendiul insotind
explozia.Sursele de foc ar putea provenii din functionarea plitelor sau a
cuptoarelor sau datorita producerii unor scantei.Cele mai frecvente surse de
aprindere in astfel de cazuri sunt scanteile electrice ale aparaturii de comutatie.
Datorita sistemelor de protectie si verificarilor periodice ale instalatiei de
alimentare cu gaz,verificare efectuata de firme specializate,producerea unor
explozii in blocul alimentar este putin probabila.
In cazul unei explozii in blocul alimentar ar putea fi accidentat grav
personalul prezent si ,datorita faptului ca blocul alimentar este la etajul 3,ar fi
grav afectat acoperisul spitalului.

2.Scurgeri de gaz in blocul alimentar.

Scurgerea de gaze poate avea loc numai in timpul perioadei de functionare

a blocului alimentar ,in restul timpului alimentarea cu gaze fiind inchisa.Datorita
debitelor mici aceste scurgeri pot fi doar in cantitati mici si depind de timpul
necesar depistarii si opririi fluxului de combustibil.
La fel ca la uzina termica,scurgerile de gaze ar putea avea loc prin :
deteriorarea garniturilor,imbinari incorecte,interventia unor persoane
neautorizate sau manevre gresite.Si aici se fac verificari periodice ale instalatiei
de alimentare cu gaze si este limitat accesul persoanelor neautorizate,in felul
acesta se reduce substantial riscul aparitiei unor scurgeri de gaze.

c)Statia de pompare fluide medicale

1.Explozie in statia de pompare fluide medicale.

Explozia in statia de pompare fluide medicale se poate produce prin

contactul dintre oxigenul lichid si o sursa de grasimi sau prin cresterea presiunii
din stocatoarele de oxigen.Datorita spatiului cu grad ridicat de constrangere
(spatiu inchis in interiorul constructiei) se pot produce explozii puternice cu
avarierea constructiei,accidentarea personalului sau a pacientilor.Suflul
exploziei (unda de suprapresiune) o parte va fi absorbita de peretii constructiei
iar o parte se va propaga in exterior prin suprafetele de decompresie prevazute.
Datorita unui numar mare de elemente de asmblare utilizate ( piulite,nituri ,
suruburi etc.)dar si fragmentarii pompelor si stocatoarelor,personalul poate fi
accidentat si de resturile aruncate de suflul exploziei.
Astfel de accidente sunt evitate printr-o corecta operare a statiei si prin
sistemele de siguranta montate pe compresoare si stocatoare.

2.Incendiu in statia de pompare fluide medicale.

Incendiul in statia de pompare fluide medicale poate aparea numai in caz

de supraincalzire a pompelor sau a uscatorului de aer.Supraincalzirea pompelor
este evitata printr-o corecta operare a instalatiei asigurata prin controlul
automatizat al functionarii compresoarelor,al functionarii uscatorului si al
parametrilor de pompare.Scurtcircuitele si scanteile la instalatia de alimentare
sunt evitate prin constructia antiexplozie si prin intretinerea
echipamentelor.Descarcarile electrostatice sunt evitate prin legaturile la
pamant(impamantarea instalatiilor)Pentru evitarea unor actiuni neautorizate
accesul in statia de pompare fluide medicale este restrictionat.

d)Statia de oxigen
1.Distrugerea rezrvoarelor de oxigen prin atac terorist sau din aer.

Statia de oxigen a Spitalului Burghele are in componenta doua stocatoare

de oxigen care apartin firmei “LINDE GAZ”si un distribuitor de oxigen.
Stocatoarele de oxigen indeplinesc toate prescriptiile ISCIR cu privire la
recipientele sub presiune.
 Un atac terorist (cu mijloace explozive) sau atac din aer (cu bombe) ar
putea produce avarierea rezervoarelor de oxigen.Explozia ar fi amplificata de
prezenta oxigenului lichid provocandu – se in acest mod explozii de tip BLEVE
(“boiling liquid expanding vapour explosion”),explozie prin expansiunea
vaporilor unui lichid in fierbere.In cazul unui atac cu mijloace explozive
amplificarea exploziei s-ar datora presurizarii initiale a oxigenului datorate
undei de soc a mijlocului exploziv,urmate de expansiunea brusca a lichidului ca
urmare a ruperii peretilor rezervorului,cu formarea unei mingi de foc,o zona
incendiata cu energie foarte mare dar de durata redusa (max .20 -30sec.)In cazul
unor astfel de explozii efectele energiei termice cauzate de “fire ball”(mingea de
foc sunt mai importante (au efecte pe distanta mai mare) decat suprapresiunea
undei de soc
Rezervorul ramas neincendiat ca urmare a atacului (in prima faza) si
cuprins in zona incendiata ,daca nu este protejat eficient in cadrul actiunii de
interventie,va fi incendiat la randul lui, prin transmiterea focului in interior,acest
fenomen fiind favorizat de incalzirea continutului ca urmare a expunerii la
foc,cu amplificarea accidentului.
Gravitatea unor astfel de accidente la nivelul amplasamentului este foarte
mare (catastrofica prin distrugerea statiei,a cladirilor spitalului si accidentarea
personalului si pacientilor) .Astfel de accident are efect si pe plan local datorita
amplasarii intr-o zona locuita,unde se presupune ca ar provoca aceleasi efecte ca
si in cadrul spitaluilui,efecte ce ar descreste pe masura ce ne indepartam de
epicentrul exploziei.
Probabilitatea de producere a unui atac din aer,in cazul unei situatii de
razboi este mica deoarece unitatea are activitati in domeniul sanatatii si este
ocrotita de conventile internationale.Producerea unui atac din aer este
improbabila deoarece in sine situatiile de razboi au o probabilitate de produce-
re redusa.
Atacul terorist este pentru amplasament un eveniment probabil,pentru
ca de regula astfel de atacuri vizeaza,in ultima perioada ,populatia , si mai
putin obiectivele economice.

2.Incendiu la statia de oxigen

Incendierea rezervoarelor de oxigen poate avea loc prin : atac terorist sau
atac din aer,actiunea unor persoane neautorizate,focul deschis (inclusiv fumat) ,
trasnete,scantei electrostatice,mecanice sau electrice.Incendierea se poate
produce si la temperaturi sub limita de inflmabilitate daca sursa de energie este
suficient de puternica pentru a putea produce local incalzirea si amorsarea
exploziei.Utilizarea focului deschis in zona rezervoarelor este strict interzisa si
ca atare producerea unor incendii datorita focului deschis poate avea loc doar in
cazul nerespectarii acestor reguli.Rezervoarele sunt echipate cu o serie de
echipamente pentru a preveni un incendiu care,in cazul rezervoarelor de oxigen
lichid este totdeauna urmat de explozie cu efecte catastrofice.Controlul periodic
al acestor echipamente,respectarea stricta a regulilor privind utilizarea focului
deschis si a fumatului face ca posibilitatea de incendiere prin foc deschis sa fie
redusa.
Incendierea prin trasnete a rezervoarelor,cu toate ca nu poate fi exclusa cu
desavarsire,are o probabilitate de producere extrem de redusa,rezervoarele prin
constructie fiind corpuri metalice autoprotejate (fiind legate prin constructie la
pamant si cu grosimea tablei de peste 5 mm ) si in plus zona tarii noastre nu este
expusa unor fenomene meteorologice de acest tip frecvente si de mare
intensitate.Astfel de evenimente sunt evitate printr-o buna legatura la pamant.
Incendierea prin scantei electrostatice are o probabilitate redusa deoarece
rezervorul cu toate partile componente este legat la pamant,iar sistemul de
constructie,cu toate ca nu elimina in totalitate,reduce mult riscul acumularilor
electrostatice.
Trebuie mentionat ca orice incendiu in zona rezervoarelor de oxigen
lichid are ca finalitate explozia rezervoarelor cu consecinte catastrofice atat
pentru populatie cat si pentru bunurile materiale.Datorita sitemelor de
protectie si a masurilor de exploatare luate este putin probabil ca un astfel de
scenariu sa se produca.

9.1.2.Matricea de evaluare a riscului.

Pentru evaluarea riscurilor asociate activitatii desfasurate in cadrul

amplasamentului , s-a procedat la atribuirea unor valori numerice pentru fiecare
nivel de gravitate a consecintelor si de probabilitate a producerii eventualului
accident imaginat,riscul asociat fiecarui scenariu fiind reprezentat de produsul
dintre cele doua valori atribuite.La stabilirea valorilor asociate nivelelor de
probabilitate si de gravitate se tine cont de impactul potential si de masurile de
prevenire prevazute.
Pentru o mai sugestiva prezentare a concluziilor din analiza riscurilor
accidentale specifice activitatii din cadrul Spitalului Clinic “Prof. Dr. Th.
Burghele” se prezinta in continuare matricea de evaluare a riscurilor , intocmita
pe baza scenariilor de accidente posibile descrise anterior.

a)Uzina termica
Nr.crt. Scenariu Probabilitate Gravitate Risc
1 Explozie si incendiu la U.T. 1 4 4
2 Scurgeri de gaze la U.T. 1 3 3

b)Blocul alimentar
Nr.crt. Scenariu Probabilitate Gravitate Risc
1 Explozie si incendiu la B.A. 1 4 4
2 Incendiu la B.A. 1 3 3

c)Statia de pompare fluide medicale

Nr.crt. Scenariu Probabilitate Gravitate Risc

1 Explozie si incendiu la B.A. 1 3 3
2 Scurgeri de gaze la B.A. 1 2 2

d)Statia de oxigen

Nr.crt. Scenariu Probabilitate Gravitate Risc

1 Explozie si incendiu la S.O. 1 5 5
2 Scurgeri de gaze la S.O. 1 5 5

10.CONCLUZII

Rezultatele analizei calitative de risc arata ca majoritatea scenariilor

de accident luate in considerarae prezinta un risc scazut sau foarte scazut
dar exploziile la rezervoarele de oxigen pot avea consecinte majore.
In cadrul Spitalului Clinic “Prof.Dr.TH.Burghele” riscul cel mai
mare este dat de posibilitatea exploziei rezervoarelor de oxigen.Un risc
important este si cel de incendiu si explozie la uzina termica.Pentru
diminuarea acestor riscuri sunt luate o serie de masuri :
- Operarea instalatiilor si echipamentelor se face in conditii strict
controlate si numai de catre personal autorizat;
- Lucru cu foc este permis doar in conditii exceptionale pe baza
permisului de lucru cu foc si cu luarea de masuri de protectie
suplimentare;
- Interzicerea cu desavarsire a fumatului in institutie;
- Utilizarea de echipamente electrice in constructie antiexplozie.
 BIBLIOGRAFIE

1.Ion URDA,Avariile in industrie,Managementul starii de avarie,Editura

AGIR,
2.Ion DURBACA,Analiza si managementul avariilor si riscurilor
industriale,Note de curs,Master IMCM,UPB,FIMM,2012 -2013
3.****Directiva Consiliului 96/82/CE (SEVESO II) privind controlul
pericolelor de accidente majore in care sunt implicate substante periculoase cu
modificarile si completarile ulteriore.