ASOCIAŢIA ROMÂNĂ PENTRU SĂNĂTATE ŞI

SECURITATE ÎN MUNCĂ - BUCUREŞTI

LUCRARE DE ABSOLVIRE
a cursului „SPECIALIST ÎN DOMENIU SSM” - 84 ORE

TEMĂ :

EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE ŞI ÎMBOLNǍVIRE PROFESIONALǍ

PENTRU LOCUL DE MUNCĂ: „MANIPULANŢI - DESCĂRCĂTORI BIDOANE PLINE ”
LA „S.C. IZVORUL S.R.L. ”

ABSOLVENT:
ing. Ioniţă Ion

Bucureşti – 2008
 MEMORIU DE PREZENTARE

Proiectul prezentat a fost întocmit în baza cerinţelor de absolvire a cursului „SPECIALIST

ÎN DOMENIU SSM - 84 ORE – GRUPA 1 NM-S” desfăşurat în perioada 01.09 – 10.10.2008 de

către „ASOCIAŢIA ROMÂNĂ PENTRU SĂNĂTATE ŞI SECURITATE ÎN MUNCĂ - BUCUREŞTI”.

Lucrarea este realizată în scop didactic, conţinutul său necuprinzând date şi informaţii

confidenţiale şi în consecinţă nu are caracter secret.

Obiectivul proiectului reprezintă:

„ Managementul de securitate şi sănătate în muncă” în cadrul la „S.C. IZVORUL S.R.L.” –

unitate economică privată – care are ca obiect de activitate: extragerea şi îmbutelierea apei de

masă, transpunerea Directivelor Europene în materie de sănătate şi securitate în muncă în legislaţia

română.
 CUPRINS

I. INTRODUCERE

II. ELEMENTELE DE DESCRIERE A UNITĂŢII DE LUCRU

III. PLANIFICAREA INTEGRĂRII SECURITAŢII ŞI SĂNĂTĂŢII MUNCII ÎN STRUCTURA

ÎNTREPRINDERII ŞI ÎN FUNCŢIONAREA SA :

III.1. Identificarea pericolelor, evaluarea şi controlul riscurilor profesionale;

III.2. Fişa de evaluare a riscurilor pentru locul de munca;

III.3. Fişa de măsuri propuse;

III.4. Planul de prevenire şi protecţie (PPP).

IV. INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE LA POSTUL DE MUNCĂ

V. ECHIPAMENTE INDIVIDUALE DE PROTECTIE

VI. SEMNALIZARE

VII. INSTRUCTAJE:

VII.1. La locul de muncă;

VII.2. Periodic.

VIII. LEGISLAŢIE, REGLEMENTĂRI, REGULAMENTE, STANDARDE ÎN MATERIE DE S.S.M.

 I. INTRODUCERE

Punctul de plecare în optimizarea activităţii de prevenire a accidentelor de muncă şi

îmbolnăvirilor profesionale într-un sistem îl constituie evaluarea riscurilor din sistemul respectiv.
Indiferent că este vorba de un loc de muncă, un atelier sau o întreprindere, o asemenea
analiză permite ierarhizarea riscurilor în funcţie de dimensiunea lor şi alocarea eficientă a resurselor
pentru măsurile prioritare.
Evaluarea riscurilor presupune identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat şi
cuantificarea dimensiunii lor pe baza combinaţiei dintre doi parametri: gravitatea şi frecvenţa
consecinţei maxime posibile asupra organismului uman. Se obţin astfel niveluri de risc parţiale
pentru fiecare factor de risc, respectiv niveluri de risc global pentru întregul sistem analizat.
Acest principiu de evaluare a riscurilor este inclus deja în standardele europene (CEI 812/85,
respectiv EN 292-1/1991, EN 1050/96) şi stă la baza diferitelor metode cu aplicabilitate practică.
Astfel, SR EN 292-1/1996, preluat în România după standardul european amintit, în capitolul 6
precizează că „factorii ce trebuie luaţi în considerare la evaluarea riscului sunt probabilitatea
producerii unei leziuni sau afectări a sănătăţii şi gravitatea maximă previzibilă a leziunii sau afectării
sănătăţii”.
Legea nr. 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă conţine următoarele prevederi care
vizează obligativitatea evaluării riscurilor:
 angajatorul are obligaţia „să evalueze riscurile pentru securitatea şi sănătatea
lucrătorilor, inclusiv la alegerea echipamentelor de muncă, a substanţelor sau
preparatelor chimice utilizate şi la amenajarea locurilor de muncă” (art. 7, alin. 4,
lit. a);
 angajatorul are obligaţia „să realizeze şi să fie în posesia unei evaluări a riscurilor pentru
securitatea şi sănătatea în muncă, inclusiv pentru acele grupuri sensibile la riscuri
specifice” (art. 12, alin. 1, lit. a).
De asemenea, prin prevederile art. 13, lit. b, Legea nr. 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în
muncă stabileşte faptul că, pentru asigurarea condiţiilor de securitate şi sănătate în muncă şi pentru
prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, angajatorii au obligaţia „să întocmească
un plan de prevenire şi protecţie compus din măsuri tehnice, sanitare, organizatorice şi de altă
natură, bazat pe evaluarea riscurilor, pe care să îl aplice corespunzător condiţiilor de muncă
specifice unităţii”.
În conformitate cu prevederile art. 15, alin. 1, pct. 1 din H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea
Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006,
prima dintre activităţile de prevenire şi protecţie desfăşurate în cadrul întreprinderii şi/sau unităţii este
reprezentată de „identificarea pericolelor şi evaluarea riscurilor pentru fiecare componentă a
sistemului de muncă respectiv executant, sarcină de muncă, mijloace de muncă/echipamente de
muncă şi mediul de muncă pe locuri de muncă/posturi de lucru”.
 Pentru facilitarea îndeplinirii obligaţiilor legale ale angajatorilor în domeniul evaluării riscurilor
de accidentare şi îmbolnăvire profesională au fost concepute şi sunt utilizate în prezent un număr
relativ mare de metode.

Din multitudinea de metode utilizate pe plan mondial şi naţional pentru evaluarea riscurilor de
accidentare şi îmbolnăvire profesională, în cadrul acestei lucrări s-a optat pentru utilizarea metodei
elaborate de I.N.C.D.P.M. Bucureşti. Această metodă a fost avizată de Ministerul Muncii şi Protecţiei
Sociale în anul 1993, reavizată în 1996, editată în 1998 şi reeditată în 2002.
Metoda elaborată de I.N.C.D.P.M. Bucureşti face parte din categoria metodelor analitice,
semicantitative şi constă, în esenţă, în identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat (loc
de muncă) cu ajutorul unor liste de control prestabilite şi cuantificarea dimensiunii riscului pentru
fiecare factor de risc în parte, pe baza combinaţiei dintre gravitatea şi frecvenţa consecinţei maxime
previzibile. Nivelul de risc global, pe loc de muncă, se determină ca medie ponderată a nivelurilor de
risc parţiale, astfel încât compensările să fie minime. Nivelul de securitate rezultă indirect, fiind invers
proporţional cu nivelul de risc.
Aplicarea metodei se finalizează cu două documente centralizatoare pentru fiecare loc de
muncă: fişa de evaluare a riscurilor şi fişa de măsuri propuse. În prima fişă se înscriu factorii de risc
identificaţi, parametrii de cuantificare ai acestora, consecinţa maximă previzibilă, clasele de gravitate
şi frecvenţă, nivelul de risc pentru fiecare factor de risc în parte şi nivelul de risc global pe loc de
muncă. Fişa a doua conţine măsurile tehnice şi organizatorice necesare pentru combaterea acţiunii
fiecărui factor de risc de la locul de muncă evaluat, cu nivelul de risc foarte mare ( 4 ). De asemenea
în continuare am ataşat şi planul de prevenire şi protecţie propus în urma evaluării postului.
În prima parte a lucrării de absolvire este prezentată o descriere detaliată a metodei
elaborate de I.N.C.D.P.M. Bucureşti (finalitate, principiu, utilizatori, etape, mod de aplicare,
procedura de lucru şi condiţii de aplicare), precum şi a instrumentelor de lucru (lista de identificare a
factorilor de risc, lista de consecinţe, scala de cotare a gravităţii şi a frecvenţei, grila de încadrare a
nivelurilor de risc etc.).
Partea a doua a lucrării de absolvire este dedicată prezentării modului concret de utilizare a
metodei elaborate de I.N.C.D.P.M. Bucureşti în vederea evaluării riscurilor pentru securitate şi
sănătate în muncă, la locul de muncă „…”, din cadrul S.C. ….
 II. ELEMENTELE DE DESCRIERE A UNITĂŢII DE LUCRU

„INCARCATOR - DESCARCATOR BIDOANE PLINE”

S.C. IZVORUL S.R.L.

BUCURESTI

LOC DE MUNCA INCARCATOR - DESCARCATOR BIDOANE PLINE

COMPARTIMENT PRODUCTIE

Procesul de muncă
Efectuarea operaţiunilor de manipulare a materialelor folosite în cadrul secţiei de producţie.
In principal sarcina de muncă a acestui manipulant este de a încărca bidoane pline de pe
banda transportoare mecanizată ce iese din maşina de îmbuteliere în rackuri. Un rack are 5 rafturi
duble de câte 4 bidoane de apă pe raft, respectiv un rack conţine 20 bidoane a câte 20 litri fiecare.
Ridicarea bidoanelor pline se face de pe banda transportoare(de la 1,20 metri deasupra solului) şi
aşezarea lor de la 0,20 metri de sol până la 1,80 metri.

Sarcina de muncă:
- îndeplineşte sarcinile primite în conformitate cu standardele de calitate ale companiei;
- manipulează cu responsabilitate materialele şi răspunde direct şi personal de eventualele
deteriorări apărute ca urmare a acestor operaţiuni;
- încarcă în rackuri bidoanele pline ce vin de pe banda transportoare, într-un ritm alert
dictat de viteza de lucru a benzii transportoare;
- stabileşte un cod de semnale cu stivuitoristul pentru efectuarea manevrelor în condiţii de
siguranţă;
- să aibă o ţinută decentă, să poarte haine curate şi să respecte în permanenţă normele de
igienă personală;
- în cazul solicitării primite de la o altă persoană din firmă, va informa şi va cere acordul în
prealabil al şefului de schimb;
- să participe activ şi să-şi însuşească informaţiile primite la cursurile periodice de instruire
organizate în cadrul firmei;
- să nu consume băuturi alcoolice în timpul programului;
- să nu se prezinte sub influenţa băuturilor alcoolice la program;
- respectă normele de SSM şi PSI+SU;
- să participe activ ori de câte ori este solicitat, la curăţenia vestiarelor şi spaţiilor de lucru;
- respectă regulamentul de ordine interioară, procedurile şi instrucţiunile de lucru.

Mijloace de producţie:
- hala de producţie a fabricii;
- rackuri (suporţi din plastic pentru stivuirea în poziţie culcată a bidoanelor de 20 litri cu apă
îmbuteliată de fabrică);
- banda transportoare mecanizată cu protectori la capete şi în zona de lucru a personalului;
- electrostivuitoare ce deplasează rackurile în imediata apropiere a benzii transportoare pe
care se încarcă bidoanele pline şi apoi în spaţiul de depozitare.
Mediul de muncă:
hala de îmbuteliere a fabricii LA „S.C. IZVORUL S.R.L. ”
- microclimat asigurat de centrala termică proprie pe gaz metan;
- pe timpul funcţionarii liniei de îmbuteliere, mediul de muncă este zgomotos, cu un nivel
de 87 dB;
- poziţie de lucru forţată şi vicioasă la manipularea, aşezarea în rackuri a bidoanelor pline;
media zilnică este de 5000 bidoane manipulate, prin rotaţie de 4 lucrători;
- iluminatul natural şi artificial, iluminatul artificial prin tuburi de neon; iluminatul natural prin
geamuri amplasate lateral;
- umezeală în spaţiul de muncă provenită de la funcţionarea staţiei de spălare a bidoanelor
şi de igienizările zilnice ale spaţiului de muncă.
III. PLANIFICAREA INTEGRĂRII SECURITAŢII ŞI SĂNĂTĂŢII MUNCII ÎN STRUCTURA
ÎNTREPRINDERII ŞI ÎN FUNCŢIONAREA SA

III.1. IDENTIFICAREA FACTORILOR DE RISC, EVALUAREA ŞI CONTROLUL ACESTORA

A. FACTORI DE RISC PROPRII MIJLOACELOR DE PRODUCTIE

Factori de risc mecanic

- lovire de electrostivuitoarele ce se deplasează în incinta halei;

- lovire/strivire la ruperea rackurilor încărcate cu bidoane pline;
- strivirea între rackuri şi banda transportoare la împingerea rackurilor de către stivuitor;
- prindere, strivire degete, mâini la dirijarea şi manipularea bidoanelor pline în rackuri;
- prindere, strivire degete, mâini la stivuirea şi manipularea materialelor din depozit;
- lovire provocată de alunecarea sau rostogolirea mărfurilor manevrate de electrostivuitor;
- prindere, strivire membre inferioare la căderea bidoanelor pline manipulate;
- tăiere, înţepare provocate de contactul cu suprafeţele ascuţite ale dopurilor bidoanelor.

Factori de risc termic

- temperatura scăzută în anotimpul rece din spaţiul de muncă;

- curenţi de aer la manipularea mărfurilor în uşa halei;
- flăcări-flame în cazul aprinderii accidentale a instalaţiei electrice a electrostivuitorului.

Factori de risc electric

- electrocutare prin atingere directă datorată:

o demontării carcaselor de protecţie ale utilajelor cu acţionare electrică;
o nelegării la pământ a tuturor echipamentelor de muncă;
o cablurilor neizolate corespunzător;
- electrocutarea prin atingere indirectă, prin:
o nelegarea la nulul de protecţie a echipamentelor de muncă;
o nelegarea la pământ a echipamentelor de muncă.

Factori de risc chimic

- substanţe toxice, inflamabile la folosirea agenţilor de spălare alcalină şi acidă a instalaţiei

de îmbuteliere;
- iritaţii ale mucoaselor la manipularea şi spargerea accidentală a ambalajelor agenţilor de
spălare, de dezinfecţie a instalaţiei de spălare a bidoanelor;
- incendiu/explozia materialelor inflamabile din depozit;
- explozia, incendiul recipienţilor sub presiune (compresoare, butelii autovehicule
încărcate, centrala termică).

B. FACTORI DE RISC PROPRII MEDIULUI DE MUNCA

Factori de risc fizic

- temperatura scăzută a aerului în anotimpul rece pe timpul lucrului în fabrică;

- curenţi de aer datoraţi deschiderii uşilor pe perioada încărcării/descărcării
autovehiculelor, a alimentării depozitului pentru Bucureşti cu marfă;
- paviment alunecos din cauza mediului umed, pericol de împiedicare la lucrul pe
pavimentul de beton umed;
- umezeala din spaţiul de muncă la spargerea accidentală a bidoanelor cu apă manipulate-
afecţiuni ale sistemului osos;
- oboseala cauzată de iluminatul artificial permanent;
 - zgomot emis de funcţionarea instalaţiei de îmbuteliere;
- calamităţi naturale (cutremur, viscol, inundaţii, incendii, etc.).

Factori de risc chimic

- inhalarea gazelor toxice eliminate accidental de instalaţia de spălare;

- inhalarea ozonului datorită defectării instalaţiei de producere a acestuia;
- apariţia accidentală a vaporilor toxici la manipularea produselor cu eticheta toxic-nociv –
inflamabil;
- inhalarea de vapori toxici degajaţi de bidoanele recuperate şi folosite în scopuri improprii.

C. FACTORI DE RISC PROPRII SARCINA DE MUNCA

Conţinutul necorespunzător al sarcinii de muncă

- poziţie de lucru vicioasă la încărcarea bidoanelor pline în rackuri;

- operaţii, reguli, procedee poziţionări greşite la manipularea bidoanelor de pe banda
transportoare mecanizată în rackuri;
- manipularea manuală incorectă a bidoanelor cu soluţii toxice, inflamabile;
- manipulări repetate ale bidoanelor pline, efort fizic intens;
- depozitarea pe rafturi a mărfurilor, fără asigurarea împotriva riscurilor de cădere, fără
greutate maximă admisă stabilită pe rafturi.

Solicitare fizică

- efort dinamic, efort fizic mare la manipularea bidoanelor pline de câte 20 l fiecare;
- poziţii de lucru foarte vicioase,(doar în picioare).

D. FACTORI DE RISC PROPRII EXECUTANTULUI

Acţiuni greşite

- executarea defectuoasă de operaţii neprevăzute în sarcina de muncă;

- nerespectarea codului de semnale stabilit cu stivuitoristul;
- manipularea maselor fără vizibilitate – împiedicare, cădere;
- manipularea incorectă a bidoanelor pline, cădere pe membrele inferioare;
- transportul prin purtare a maselor care nu au sistem de prindere corespunzător – cădere-
împiedicare;
- manipularea mai multor mase simultan, fără sistem de fixare între ele – cădere,
dezechilibrare;
- alunecare, cădere datorate pavimentului umed, a neatenţiei etc.;
- alunecare, împiedicare de praguri sau paviment în lipsa podelelor de trecere;
- prăbuşirea stivei de materiale prin scoaterea din stivă fără posibilitate de susţinere a
materialelor rămase;
- manipularea defectuoasă a rackurilor: tragere, împingere pe pavimentul nealunecos
poate duce la împiedicare, cădere;
- nerespectarea distanţei minime de 3 metri între manipulanţi, lovire, cădere.

Omisiuni

- neutilizarea EIP (mănuşi palmare) la manipularea maselor – tăiere, înţepare;

- antrenarea de către banda transportoare a echipamentului de protecţie purtat incorect;
- omiterea unor operaţii – neutilizarea carcaselor de protecţie a echipamentelor de muncă;
- neasigurarea poziţiei corecte a organismului la ridicarea greutăţilor- bidoanelor, desupra
capului la stivuirea pe raftul de sus al rackului.
 LEGENDA

F1 Lovire de electrostivuitoarele ce se deplasează în incinta halei;

F2 Lovire/strivire la ruperea rackurilor încărcate cu bidoane pline;
F3 Strivirea între rackuri şi banda transportoare la împingerea rackurilor de către
stivuitor;
F4 Prindere, strivire degete, mâini la dirijarea şi manipularea bidoanelor pline în
rackuri;
F5 Prindere, strivire degete, mâini la stivuirea şi manipularea materialelor din depozit;
F6 Lovire provocată de alunecarea sau rostogolirea mărfurilor manevrate de
electrostivuitor;
F7 Prindere, strivire membre inferioare la căderea bidoanelor pline manipulate;
F8 Tăiere, înţepare provocate de contactul cu suprafeţele ascuţite ale dopurilor
bidoanelor
F9 Temperatura scăzută în anotimpul rece din spaţiul de muncă;
F10 Curenţi de aer la manipularea mărfurilor în uşa halei;

F11 Flăcări-flame în cazul aprinderii accidentale a instalaţiei electrice a

electrostivuitorului;
F12 Electrocutare prin atingere directă datorată:
a) demontării carcaselor de protecţie ale utilajelor cu acţionare electrică;
b)nelegării la pământ a tuturor echipamentelor de muncă;
c)cablurilor neizolate corespunzător;
F13 Electrocutarea prin atingere indirectă, prin:
a)nelegarea la nulul de protecţie a echipamentelor de muncă;
b)nelegarea la pământ a echipamentelor de muncă.
F14 Substanţe toxice, inflamabile la folosirea agenţilor de spălare alcalină şi acidă a
instalaţiei de îmbuteliere;
F15 Iritaţii ale mucoaselor la manipularea şi spargerea accidentală a ambalajelor
agenţilor de spălare, de dezinfecţie a instalaţiei de spălare a bidoanelor;
F16 Incendiu/explozia materialelor inflamabile din depozit;
F17 Explozia, incendiul recipienţilor sub presiune (compresoare, butelii autovehicule
încărcate, centrala termică).
F18 Temperatura scăzută a aerului în anotimpul rece pe timpul lucrului în fabrică;
F19 Curenţi de aer datoraţi deschiderii uşilor pe perioada încărcării/descărcării
autovehiculelor, a alimentării depozitului pentru Bucureşti cu marfă;
F20 Paviment alunecos din cauza mediului umed, pericol de împiedicare la lucrul pe
pavimentul de beton umed;
F21 Umezeala din spaţiul de muncă la spargerea accidentală a bidoanelor cu apă
manipulate- afecţiuni ale sistemului osos;
F22 Oboseala cauzată de iluminatul artificial permanent;
F23 Zgomot emis de funcţionarea instalaţiei de îmbuteliere;
F24 Calamităţi naturale (cutremur, viscol, inundaţii, incendii, etc.).
F25 Inhalarea gazelor toxice eliminate accidental de instalaţia de spălare;
F26 Inhalarea ozonului datorită defectării instalaţiei de producere a acestuia;
F27 Apariţia accidentală a vaporilor toxici la manipularea produselor cu eticheta toxic-
nociv – inflamabil;
F28 Inhalarea de vapori toxici degajaţi de bidoanele recuperate şi folosite în scopuri
improprii.
F29 Poziţie de lucru vicioasă la încărcarea bidoanelor pline în rackuri;
F30 Operaţii, reguli, procedee poziţionări greşite la manipularea bidoanelor de pe
banda transportoare mecanizată în rackuri;

F31 Manipularea manuală incorectă a bidoanelor cu soluţii toxice, inflamabile;

F32 Manipulări repetate ale bidoanelor pline, efort fizic intens;
F33 Depozitarea pe rafturi a mărfurilor, fără asigurarea împotriva riscurilor de cădere,
 fără greutate maximă admisă stabilită pe rafturi.
F34 Efort dinamic, efort fizic mare la manipularea bidoanelor pline de câte 20 l fiecare;
F35 Poziţii de lucru foarte vicioase,(doar în picioare).
F36 Executarea defectuoasă de operaţii neprevăzute în sarcina de muncă;
F37 Nerespectarea codului de semnale stabilit cu stivuitoristul;
F38 Manipularea maselor fără vizibilitate – împiedicare, cădere;
F39 Manipularea incorectă a bidoanelor pline, cădere pe membrele inferioare;
F40 Transportul prin purtare a maselor care nu au sistem de prindere corespunzător –
cădere-împiedicare;
F41 Manipularea mai multor mase simultan, fără sistem de fixare între ele – cădere,
dezechilibrare;
F42 Alunecare, cădere datorate pavimentului umed, a neatenţiei etc.;
F43 Alunecare, împiedicare de praguri sau paviment în lipsa podelelor de trecere;
F44 Prăbuşirea stivei de materiale prin scoaterea din stivă fără posibilitate de susţinere
a materialelor rămase;
F45 Manipularea defectuoasă a rackurilor: tragere, împingere pe pavimentul nealunecos
poate duce la împiedicare, cădere;
F46 Nerespectarea distanţei minime de 3 metri între manipulanţi, lovire, cădere
F47 Neutilizarea EIP (mănuşi palmare) la manipularea maselor – tăiere, înţepare;
F48 Antrenarea de către banda transportoare a echipamentului de protecţie purtat
incorect
F49 Omiterea unor operaţii – neutilizarea carcaselor de protecţie a echipamentelor de
muncă
F50 Neasigurarea poziţiei corecte a organismului la ridicarea greutăţilor-
bidoanelor, desupra capului la stivuirea pe raftul de sus al rackului.
Interpretarea rezultatelor evaluării :
Nivelul de risc global calculat pentru locul de muncă „manipulant bidoane pline” este
egal cu 2,08, valoare ce îl încadrează în categoria locurilor de muncă cu nivel de risc mic.
Rezultatul este susţinut de „Fişa de evaluare”, din care se observă că din totalul de 50 factori
de risc identificaţi numai 5 depăşesc, ca nivel parţial de risc, valoarea 3. Acestea încadrându-se în
categoria factorilor de risc mare.
Cei 5 factori de risc ce se situează în domeniul inacceptabil sunt:
 F23 : Zgomot emis de funcţionarea instalaţiei de îmbuteliere
– nivel de risc parţial 4;
 F29: Poziţie de lucru vicioasă la încărcarea bidoanelor pline în rsckuri
. – nivel de risc parţial 4;
 F30: Operaţii, reguli, procedee poziţionări greşite la manipularea bidoanelor de pe banda
transportoare mecanizată în rackuri – nivel de risc parţial 4;
 F48: Antrenarea de către banda transportoare a echipamentului de protecţie purtat
incorect – nivel de risc parţial 4;
 F50: Neasigurarea poziţiei corecte a organismului la ridicarea greutăţilor- bidoanelor,
desupra capului la stivuirea pe raftul de sus al rackului.
– nivel de risc parţial 4.
Pentru diminuarea sau eliminarea celor 5 factori de risc (care se situează în domeniul
inacceptabil), sunt necesare măsurile generic prezentate în „Fişa de măsuri propuse”.
În ceea ce priveşte repartiţia factorilor de risc pe sursele generatoare, situaţia se prezintă
după cum urmează:
 34 %, factori proprii mijloacelor de producţie/echipamente de muncă;
 22 %, factori proprii mediului de muncă;
 14 %, factori proprii sarcinii de muncă;
 30 %, factori proprii executantului.
Din analiza Fişei de evaluare se constată că 66 % dintre factorii de risc identificaţi pot avea
consecinţe ireversibile asupra executantului (invaliditate sau deces).
IV. INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE LA LOCUL DE MUNCĂ

A. INSTRUCTIUNI DE SECURITATEA SI SANATATEA MUNCII PENTRU INCARCATORI -

DESCARCATORI LINIA DE PRODUCTIE

Vor respecta sarcinile conform fişei postului.

- repartizarea lucrătorilor pe locurile de munca se face în funcţie de starea de sănătate, aptitudini

fizice şi psihice, precum şi în funcţie de calificare şi experienţă în muncă;
- este obligatoriu ca la angajare şi periodic, angajaţii să facă examenul medical; se interzice
angajarea personalului fără aviz medical;
- la intrarea în schimb, personalul are obligaţia de a se prezinta la lucru în stare fizică şi mentală
corespunzătoare;
- în timpul programului de lucru, lucrătorii nu vor părăsi locul de muncă fără aprobarea şefului de
schimb;
- este interzisă prezenţa altor persoane care nu au atribuţii de serviciu, în zona de producţie;
- când activitatea se va desfăşura pe mai multe schimburi, la predarea, respectiv la preluarea
schimbului, şefii de schimb vor da informaţii asupra stării tehnice a echipamentelor de îmbuteliere,
eventualele deficiente vor fi imediat remediate;
- căile de acces din secţia de producţie vor fi întreţinute în stare corespunzătoare şi vor fi prevăzute
cu marcaje şi indicatoare de avertizare sau interdicţie;
- echipamentele tehnice vor fi depanate şi întreţinute numai de persoane calificate şi instruite în
acest scop;
- înaintea începerii lucrului cu echipamentele tehnice se vor verifica :
-existenţa şi buna funcţionare a elementelor de comandă;
-existenţa şi starea aparaturii de măsură şi control;
-existenţa şi funcţionalitatea dispozitivelor de protecţie;
-modul cum sunt asigurate protecţiile contra electrocutării prin atingere directă şi indirectă;
- se interzice efectuarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii în timpul funcţionării echipamentelor;
- în cazul întreruperii sursei de alimentare cu energie a echipamentelor tehnice, acestea vor fi
deconectate şi asigurate contra pornirii accidentale;
- este interzisă blocarea căilor de circulaţie şi acces la echipamentele tehnice, cu diverse materiale,
scule, etc.
- la instalaţiile electrice ale echipamentelor tehnice, intervenţiile se vor face numai de personal
calificat şi autorizat în acest scop;
- repararea echipamentelor se face numai după decuplarea alimentarii cu energie, oprirea şi
blocarea contra pornirii accidentale;
- este interzisă scoaterea din funcţiune a dispozitivelor de protecţie fără aprobarea scrisă a
conducătorului lucrărilor;
- spălarea şi sterilizare bidoanelor se va face cu soluţiile prescrise de furnizorul instalaţiei;
- echipamentele şi utilajele acţionate electric vor fi protejate prin carcase, apărători etc., astfel încât
elementele aflate sub tensiune să nu poată fi atinse;
- cablurile electric vor fi pozate corespunzător şi protejate împotriva deteriorărilor mecanice, termice,
chimice, etc.
- zilnic, înaintea începerii programului de lucru, va fi verificată legătura la conductorul de nul;
- se interzice pătrunderea în maşina de îmbuteliere în timpul funcţionării;
- se interzice folosirea tuturor componentelor utilajelor din hala de producţie în alte scopuri decât cel
pentru care a fost produs;
- se interzice urcarea pe rezervoarele de stocare a apei in vederea spalarii, curatarii de praf, a
lucratorilor din firma, fara aprobarea medicului pentru lucru la inaltime si o instruire in
prealabil;
- se interzice intrarea in rezervoarele de stocare a apei, de catre lucratorii firmei, fara a avea
echipament adecvat si fara a fi asigurat si supravegheat de o alta persoana, precum si
aprobarea medicului pentru lucru in incinte inchise;
- toţi lucrătorii vor purta echipamentul de protecţie care a fost primit de la firmă. Acesta va fi strâns la
mâneci şi pe corp, pentru a nu da posibilitatea prinderii in benzile transportoare ale utilajului;
- în hala de producţie este interzis fumatul, acesta se face la locul stabilit prin decizie.
 Reguli proprii de securitatea şi sănătatea muncii pentru lucru cu benzile transportoare

Deservirea benzilor transportoare este permisă numai personalului instruit în acest scop.
Înainte de începerea lucrului cu benzile transportoare şeful de schimb împreună cu
electricianul de serviciu va verifica:
- existenţa şi buna funcţionare a elementelor de comandă;
- existenţa şi funcţionalitatea dispozitivelor de protecţie;
- modul cum sunt asigurate protecţiile contra electrocutării prin atingere directă şi indirectă;
- starea tehnică a rolelor de conducere şi a lanţurilor de ghidare.
În timpul funcţionării benzilor transportoare este interzisă efectuarea lucrărilor de întreţinere
şi reparaţii.
Lucrătorii care asigură alimentarea cu bidoane sau cu raci a benzilor transportoare trebuie să
urmărească:
- aşezarea bidoanelor în casete astfel încât aria suprafeţei de aşezare să fie maximă;
- asigurarea unui ritm constant de alimentare a benzii;
- folosirea numai a racilor buni d.p.d.v. tehnic (fără a avea defecte din fabricaţie, sau cu
bucăţi lipsă din picioarele de îmbinare sau platforma pe care sunt aşezate bidoanele).
Este interzisă staţionarea în zonă a persoanelor care nu au atribuţii de încărcare– descărcare
a benzii .
Personalul care deserveşte benzile transportoare, va purta echipament individual de
protecţie care va fi închis la mâneci cu nasturi.
În cazul blocării casetelor transportoare sau deteriorării acestora în timpul funcţionării,
intervenţia se va face de către personalul de specialitate (mecanic întreţinere şi electrician de
serviciu), numai după scoaterea de sub tensiune a instalaţiilor.
Intervenţia la circuitele electice ale benzilor transportoare se va efectua numai de personal
calificat (electricianul de serviciu).
Inainte de începerea încărcării-descărcării benzilor, se va face o probă de mers în gol, pentru
urmărirea funcţionării corecte a instalaţiilor.
La constatarea unei blocări sau a unei funcţionări greoaie a rolelor de conducere a benzilor
transportoare, instalaţiile se vor opri până la remedierea defectelor de către personalul de
specialitate (mecanicul de întreţinere şi electricianul de serviciu).
Este strict interzis folosirea răngilor sau altor obiecte metalice pentru deblocarea sau
împingerea racilor pe banda transportoare.
Este strict interzis îndreptarea jetului de apă folosit pentru spălarea racilor, în altă direcţie
decât cel indicat de şeful de schimb.
Pornirea benzii se va face după acţionarea semnalului de avertizare sonoră.
Este strict interzis a se continua lucrul la benzile transportoare atunci când se semnalează
defecţiuni la sistemul de avertizare.
Benzile transportoare vor fi folosite numai pentru transportul bidoanelor pline sau
goale. Este strict interzis folosirea benzilor pentru transportul altor materiale sau a
personalului instituţiei.
Este strict interzis fumatul în zona benzilor transportoare.
 B. INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE A MUNCII PENTRU TOT
PERSONALUL

Art.1. Daca lucratorului i se pare ca unul din mijloacele tehnice ( aparatura actionata electric,
scule, unelte, utilaje etc.) nu este in buna stare de functionare, sau utilizare, nu este obligat sa
execute sarcina de munca. De asemenea va anunta imediat seful nemijlocit pentru a lua masuri de
remediere.
Art.2. Conducatorul locului de munca are obligatia ca in momentul constatarii ca unul sau mai
multi lucratori din subordine (echipa) nu respecta regulile sau instructiunile de SSM, sa intrerupa
procesul tehnologic sau activitatea lucratorului/lucratorilor si sa faca instruirea acestuia/acestora cu
mentionare in fisa/fisele individuale de SSM.
Art.3. Toti angajatii firmei sunt obligati sa respecte traseul de deplasare la /de la serviciu.
De asemenea cind acest traseu se modifica ( la schimbarea adresei unde locuieste),
angajatii sunt obligati sa anunte responsabilul SSM pentru modificari in fisele individuale.
Art.4. Circulaţia cu mijloacele de transport în comun (tren, troleibuz, metrou, tramvai,
autobuz).
Art.5. Toţi lucrătorii, care circulă înspre şi dinspre serviciu cu mijloacele de transport în
comun vor fi obligaţi să respecte următoarele instrucţiuni:
5.1. Tren, metrou
a)urcarea, coborârea din vagoane se va face când acestea sunt staţionate la peron în gara,
staţie sau haltă;
b)urcarea sau coborârea în si din vagoane este interzisă când acestea se află în mişcare;
c)lucrătorii nu vor staţiona în dreptul uşilor deschise, dar nici între vagoane când trenul se
află în mişcare;
d)coborârea din vagoane se face numai pe uşile care dau spre peron;
e)afluirea sau defluirea dinspre/înspre vagoane sau gări, staţii se face numai pe căile special
amenajate de catre Căile Ferate Române şi Metrorex;
f)este strict interzis traversarea liniilor ferate sau părăsirea staţiilor prin alte locuri decât cele
amenajate şi semnalate în acest sens;
g)se interzice tuturor lucrătorilor încercarea de a deschide uşile vagoanelor între staţii;
5.2. Autobuze, troleibuze, tramvaie - Lucrătorii vor respecta aceleaşi instrucţiuni ca la
tren, metrou, dar şi următoarele:
a)se interzice traversarea străzii prin alte locuri decât prin cele marcate şi semnalate în acest
sens;
b)circulaţia pe străzi se face numai pe trotuarele amenajate în acest scop;
c)circulaţia pe străzile care nu sunt dotate cu trotuare, se face întotdeauna numai pe partea
stângă pentru a vedea ce autovehicule vin din faţă.
Art.6. Lucrătorii firmei care vin la serviciu cu autoturismele proprii, vor respecta Regulamentul
circulaţiei rutiere.
Art.7. Autoturismele vor fi parcate in zona indicată şi marcată în acest sens.
Art.8. Se interzice ca in portbagajul autoturismului personal parcat în incinta firmei (şantier),
să se găsească materiale inflamabile, chimice, bacteriologice, cantităţi mari de combustibili depozitat
în recipiente de plastic, canistre, etc.
Art.9. Folosirea grupurilor sanitare:
a)tuturor lucrătorilor, precum şi vizitatorilor le este interzis a se urca cu picioarele pe vasul de
wc;
b)tuturor lucrătorilor, precum şi vizitatorilor le este interzis a folosi lavoarele în alt scop decât
pentru ce a fost conceput – spălat pe mâini şi faţă- (nu se vor spăla picioarele şi nu vor fi folosite ca
sprijin, scară sau podină).
V. ECHIPAMENTE INDIVIDUALE DE PROTECTIE

• Se considera ca parte integrantă a EIP orice sistem introdus pe piata împreună cu acesta,
pentru racordarea acestuia la un alt dispozitiv extern, complementar, chiar dacă acest sistem
nu este destinat a fi purtat sau ţinut cu mana în permanenta de către utilizator, pe intreaga
durata de expunere la risc
• Se considera, de asemenea, EIP:
• a) un ansamblu constituit din mai multe dispozitive sau mijloace integrate de către
producător în scopul asigurării protecţiei unei persoane impotriva unuia sau mai multor riscuri
simultane, potenţiale;
• b) un dispozitiv sau un mijloc de protecţie combinat, detasabil ori nedetasabil, cu un
echipament individual care nu are rol de protecţie, purtat sau ţinut cu mana de o persoana
pentru executarea unei activităţi specifice;
• c) componente interschimbabile ale EIP, esenţiale pentru o funcţionare corespunzătoare şi
utilizate exclusiv pentru un astfel de echipament
• Se considera ca parte integrantă a EIP orice sistem introdus pe piata împreună cu acesta,
pentru racordarea acestuia la un alt dispozitiv extern, complementar, chiar dacă acest sistem
nu este destinat a fi purtat sau ţinut cu mana în permanenta de către utilizator, pe intreaga
durata de expunere la risc

Sunt excluse:

• îmbrăcămintea de lucru şi uniformele obişnuite care nu sunt proiectate în mod special pentru
a proteja securitatea şi sănătatea lucrătorului;
• echipamentul folosit de serviciile de urgenta şi salvare;
• echipamentul individual de protecţie pentru mijloace de transport rutier;
echipamentul individual de protecţie purtat sau folosit de armata, poliţie ori de alte instituţii de
ordine publica;
• echipamentul individual de protecţie pentru mijloace de transport rutier;
• echipamentul sportiv;
• echipamentul de autoaparare sau de descurajare;
• dispozitivele purtabile pentru detectarea şi semnalizarea riscurilor şi factorilor nocivi

EIP – utilizat când riscurile nu pot fi evitate sau limitate prin mijloace tehnice sau măsuri sau
procedee organizatorice
• EIP trebuie:
– să fie corespunzător pentru riscurile implicate, fără să conducă el însuşi la un risc
mărit;
– să corespundă condiţiilor existente la locul de muncă;
– să ia în considerare cerinţele ergonomice şi starea sănătăţii lucrătorului;
–  să se potrivească în mod corect persoanei care îl poartă, după toate ajustările
necesare.
– Condiţiile de purtare, durata purtării, sunt determinate în funcţie de gravitatea riscului,
frecvenţa expunerii la risc, caracteristicile locului de muncă şi de performanţa EIP.
– EIP – destinat prutării de către o singură persoană sau mai multe persoane - măsuri
de sănătate –igienă
– Informaţii privind caracteristicile EIP, mod de utilizare şi întreţinere-denocivizare
– Angajator – EIP gratuit, instruire, demonstraţii
– EIP – utilizat numai în scopurile specificate şi în conformitate cu fişa de instrucţiuni.

• EIP corespunzător:
– Este proiectat astfel încât să îndeplinească condiţile privind libera circulatie a EIP
(marcaj de conformitate, proceduri de certificare)
– Este utilizat la un loc de muncă inclus în domeniul de utilizare preconizat de
producator
– Este astfel păstrat şi întreţinut încât să-şi menţină caracteristicile
– A fost supus verificarilor /controalelor
– Este adaptat utilizatorului
• Clasificare EIP
 – Categorii: protectori individuali ai corpului(îmbrăcăminte de protecţie); protectori
individuali ai capului; protectori individuali ai membrelor inferioare;
– Sortimente: pantaloni, bluză, costum-salopetă, combinezon, şorţ
– Tipuri:încălţăminte de securitate pentru uz profesional , de protecţie sau de lucr;
– Modele: specifice unui producător

Protecţia capului
• acoperământ pentru cap (bonete, caschete, pălării etc. din material textil, material textil tratat
etc.).

Protecţia împotriva zgomotului

Cerinţele legale:

Dacă nu se poate exclude că expunerea zilnică la zgomot a lucrătorilor nu depăşeşte nivelul

de evaluare de 85 dB, trebuie să se furnizeze echipament de protecţie a urechilor adecvat.

- antifoane interne şi alte dispozitive similare;

- căşti antifonice (care acoperă tot capul);

Protecţia picioarelor şi a gambelor

În funcţie de cerinţe, încălţămintea de protecţie trebuie să ofere protecţia:
degetelor,
- a gleznei,
- a metatarsienelor.
Încălţămintea de protecţie trebuie să fie păstrată în condiţii bune şi aruncată, dacă se
deteriorează în aşa fel încât efectul de protecţie nu mai este garantat.
Încălţămintea de protecţie trebuie să fie uşoară şi trebuie să se poată da uşor şi repede jos.
● Durata de purtare depinde de
- uzură şi
- modul de purtare.
Încălţămintea de protecţie trebuie să fie etichetată cu marcajulCE de către producător.

• pantofi, bocanci, cizme semiînalte şi cizme de securitate;

• Incaltaminte de securitate (cu bombeu de securitate, rezistent la socuri mari /200J)– cand
exista riscul de cadere de obiecte de la inaltime sau de rostogolire obiecte (strivire a
degetelor)

Protecţia trunchiului şi a abdomenului:

• veste, jachete şi şorţuri de protecţie împotriva agresiunilor mecanice (înţepare, tăiere, stropi
etc.);

Protecţia întregului corp

În sezonul rece, angajatorul trebuie să furnizeze protecţie de iarnă (EN 342) pentru angajat.
Îmbrăcămintea pentru vreme rea (EN 343) are ca scop să ofere protecţie împotriva vântului, a
ploii şi a umezelii la sol pe tot parcursul anului.
Îmbrăcămintea de protecţie trebuie înlocuită dacă nu mai îndeplineşte scopul protectiv.

Îmbrăcăminte de protecţie:
• îmbrăcăminte pentru lucru "de securitate" (două piese şi combinezoane);
• îmbrăcăminte de protecţie împotriva agresiunilor mecanice (înţepare, tăiere etc.);
Echipamentul individualde protecție se folosește de o singură persoană trebuie să fie
păstrată în condiţii bune şi aruncată, dacă se deteriorează în aşa fel încât efectul de
protecţie nu mai este garantat. ‼‼
 VI. SEMNALIZARE
Eficacitatea unei semnalizări nu trebuie să fie diminuată de către:
a) prezenţa unei alte semnalizări sau a unei surse de emisie de acelaşi tip care afectează
vizibilitatea sau audibilitatea; aceasta implică în mod special:
1. evitarea punerii unui număr excesiv de panouri în imediata apropiere a unora de altele ;
2. să nu se utilizeze în acelaşi timp două semnale luminoase care pot fi confundate ;
3. să nu se utilizeze un semnal luminos în apropierea unei emisii luminoase puţin distincte ;
4. să nu se utilizeze un semnal sonor dacă zgomotul înconjurător este prea puternic.
b) concepţia deficitară, numărul insuficient, amplasamentul greşit, starea necorespunzătoare sau
funcţionarea necorespunzătoare a mijloacelor sau dispozitivelor de semnalizare.
Semnalizările care necesită o sursă de energie pentru funcţionare trebuie să fie asigurate
cu alimentare de rezervă în caz de cădere a acestei energii, exceptând cazul în care riscul
dispare o dată cu căderea acestei energii .
Mijloacele şi dispozitivele de semnalizare trebuie, după caz, să fie curăţate, întreţinute,
verificate şi reparate în mod regulat şi să fie înlocuite dacă este necesar, astfel încât să se
conserve calităţile lor intrinseci şi/sau funcţionarea lor.
Semnalele luminoase şi acustice trebuie să facă obiectul unei verificări a bunei funcţionări
şi a eficacităţii lor reale, înainte de fiecare utilizare şi periodic, suficient de des.
În cazul în care persoanele implicate au capacităţi sau aptitudini auditive sau vizuale
limitate, inclusiv prin purtarea echipamentelor individuale de protecţie, trebuie luate măsuri
adecvate.
 PANOURI
DE INTERZICERE

INTERZIS FOC DESCHIS INTERZIS FUMATUL INTERZIS

PIETONILOR

A NU SE ATINGE
 PANOURI
DE AVERTIZARE

MATERIALE MATERIALE MATERIALE

EXPLOZIVE TOXICE COMBUSTIBILE

MATERIALE PERICOL GENERAL PERICOL ELECTRIC

INFLAMABILE
SAU CU
TEMPERATURI ÎNALTE
 PANOURI
DE OBLIGATIVITATE

PROTECŢIE
OBLIGATORIE
A CAPULUI

PROTECŢIE
OBLIGATORIE
A CORPULUI
 OBLIGAŢII GENERALE
( ÎNSOŢIT DUPĂ CAZ DE UN PANOU SUPLIMENTAR)

PANOURI
DE SALVARE SAU DE PRIM AJUTOR

CĂI / IEŞIRI DE SALVARE

DIRECŢII DE URMAT ( SEMNAL DE INDICARE SUPLIMENTARĂ

 A PANOURILOR DE MAI SUS ) SPRE ZONELE ASANATE SAU NEPERICULOASE

PANOURI
DE SALVARE SAU DE PRIM AJUTOR
( CONTINUARE )

PRIM-AJUTOR TELEFON
MEDIC

PANOURI
PRIVIND MATERIALELE SAU ECHIPAMENTELE PENTRU
PREVENIREA ŞI STINGEREA INCENDIILOR

FURTUN DE INCENDIU STINGĂTOR TELEFON PENTRU

PREVENIREA ŞI
STINGEREA
INCENDIILOR
VII. INSTRUCTAJE

VII.1. La locul de muncă

Instruirea la locul de muncă„ se face după„ instruirea introductiv-generală„ şi are ca scop

prezentarea riscurilor pentru securitate şi sănătate în muncă precum şi măsurile şi activităţile de
prevenire şi protecţie la nivelul fiecărui loc de muncă, post de lucru şi/sau fiecărei funcţii exercitate.
Instruirea la locul de muncă se face tuturor lucrătorilor prevăzuţi - H.G.1425 ∕ 2006 art. 83,
inclusiv la schimbarea locului de muncă în cadrul întreprinderii şi/sau al unităţii.
Instruirea la locul de muncă se face de către conducătorul direct al locului de muncă în
grupe de maximum 20 de persoane.
Fişa de instruire se păstrează de către conducătorul locului de muncă.
Durata instruirii la locul de muncă depinde de riscurile pentru securitate şi sănătate în
muncă, precum şi de măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul fiecărui loc de muncă,
post de lucru şi/sau fiecărei funcţii exercitate.
Durata instruirii la locul de muncă nu va fi mai mică de 8 ore şi se stabileşte prin instrucţiuni
proprii de către conducătorul locului de muncă respectiv, împreună cu:
a) angajatorul care şi-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; sau
b) lucrătorul desemnat; sau
c) un lucrător al serviciului intern de prevenire şi protecţie; sau
d) serviciul extern de prevenire şi protecţie.
Începerea efectivă a activităţii la postul de lucru de către lucrătorul instruit se face numai
după verificarea cunoştinţelor de către şeful ierarhic superior celui care a făcut instruirea şi se
consemnează în fişa de instruire individuală.

TEMATICA ŞI PROGRAMUL DE DESFAŞURARE AL

INSTRUCTAJULUI LA LOCUL DE MUNCA

30 MINUTE- ACTIVITAŢI ORGANIZATORICE

30 MINUTE- TEMA 1- Legislaţia de protecţie a muncii republicană

60 MINUTE- TEMA 2- Domeniile de activitate ale compartimentului (locului de muncă) riscurile
de accidentare şi îmbolnăvire profesională şi măsurile de evitare a acestora.
60 MINUTE- TEMA 3- Drepturile legale care se acordă persoanelor care lucrează in condiţii de
muncă grele şi vătămătoare;
- Obligaţiile personalului angajat şi ale societăţii faţă de angajaţi.
60 MINUTE- TEMA 4- Masuri de protecţie a muncii privind riscurile:
o electric, mecanic, riscuri datorate lucrului in condiţiile
specifice activităţilor de la locul de muncă.
120 MINUTE- Studiu individual al N.S.S.M.- urilor.
60 MINUTE- TEMA 6- Acordarea primului ajutor.
60 MINUTE- Verificarea cunoştinţelor şi semnarea fişelor individual de instructaj.
 IV.2. Instructajul periodic.

Instruirea periodică
Instruirea periodică se face tuturor lucrătorilor prevăzuţi în - H.G.1425 ∕ 2006 art. 83 şi are
drept scop reămprospătarea şi actualizarea cunoştinţelor în domeniul securităţii şi sănătăţii în
muncă.
Instruirea periodică se efectuează de către conducătorul locului de muncă.
Intervalul dintre două instruiri periodice va fi stabilit prin instrucţiuni proprii, în funcţie de
condiţiile locului de muncă şi/sau postului de lucru, şi nu va fi mai mare de 6 luni.
Pentru personalul tehnico-administrativ intervalul dintre două instruiri periodice va fi de cel
mult 12 luni.
Verificarea instruirii periodice se face de către şeful ierarhic al celui care efectuează instruirea
şi prin sondaj de către angajator/lucrătorul desemnat/serviciul intern de prevenire şi protecţie /
serviciile externe de prevenire şi protecţie, care vor semna fişele de instruire ale lucrătorilor,
confirmând astfel că instruirea a fost făcută corespunzător.
Instruirea periodică se va completa în mod obligatoriu şi cu demonstraţii practice.
Instruirea periodică se va efectua pe baza tematicilor întocmite de către angajatorul care şi-a
asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă / lucrătorul desemnat / serviciul intern
de de prevenire şi protecţie / serviciul extern de prevenire şi protecţie şi aprobate de către angajator,
care vor fi păstrate la persoana care efectuează instruirea.
Instruirea periodică se face suplimentar celei programate în următoarele cazuri:
- când un lucrător a lipsit peste 30 de zile lucrătoare;
- cănd au apărut modificări ale prevederilor de securitate şi sănătate în muncă privind activităţi
specifice ale locului de muncă şi/sau postului de lucru sau ale instrucţiunilor proprii, inclusiv
datorită evoluţiei riscurilor sau apariţiei de noi riscuri în unitate;
- la reluarea activităţii după accident de muncă;
- la executarea unor lucrări speciale;
- la introducerea unui echipament de muncă sau a unor modificări ale echipamentului existent;
- la modificarea tehnologiilor existente sau procedurilor de lucru;
- la introducerea oricărei noi tehnologii sau a unor proceduri de lucru.
Durata instruirii periodice prevăzute în - H.G.1425 ∕ 2006 art. 98 nu va fi mai mică de 8 ore şi
se stabileşte în instrucţiuni proprii de către conducătorul locului de muncă respectiv, împreună cu:
- angajatorul care şi-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; sau
- lucrătorul desemnat; sau
- un lucrător al serviciului intern de protecţie şi prevenire; sau
- serviciul extern de protecţie şi prevenire.
Instruirea periodică prevăzută în - H.G.1425 ∕ 2006 art. 98 se va efectua pe baza tematicilor
întocmite de către angajatorul care şi-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în
muncă / lucrătorul desemnat /serviciul intern de prevenire şi protecţie / serviciul extern de prevenire
şi protecţie şi aprobate de către angajator, care vor fi păstrate la persoana care efectuează
instruirea.
 DOSAR
CU DOCUMENTE

PRIVIND INSTRUCTAJUL PERIODIC

DE PROTECTIA MUNCII

- PROGRAMUL DE DESFĂŞURARE AL ACTIVITATII

- PLANIFICAREA EXECUTARII ACTIVITATII

- EXTRASE DIN LEGI ŞI REGULAMENTE

- DOCUMENTARE PENTRU EFECTUAREA ACTIVITATII

- ALTE DOCUMENTE AJUTATOARE

„S.C. IZVORUL S.R.L. ”
NUMELE ŞI PRENUMELE

______________________________

Compartimentul_________________
Filiala
________________________

CHESTIONAR
PENTRU VERIFICAREA CUNOSTINTELOR PE LINIE DE
PROTECTIA MUNCII

1. Precizaţi ce acte normative si ce reglementări cu caracter naţional în domeniul

protecţiei muncii, au apărut din anul 2006 si până în prezent.
2. Care sunt instructajele de protecţia muncii, durata minimă si la ce termene se
fac, asa cum sunt arătate în Normele Generale de Protecţie a Muncii ?
3. Care sunt obligatiile dumneavoastră pe linie de protecţia muncii?
4. Care sunt atribuţiile functiei pe care sunteti încadrat(ă), pe linie de protectia
muncii?

RASPUNSURI
 1. Actele normative :
- Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006;
- H.G.1425 ∕ 2006 - Norme metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă
nr.319/2006;
- Norme Generale de Protecţia Muncii ;
- Norme Specifice de Securitate a Muncii .
2. Instructajele de protecţia muncii :
- instructajul introductiv general –minim 8 ore – la angajare ;
- instructajul la locul de muncă –minim 8 ore – la angajare;
- instructajul periodic – minim 2 ore – lunar pentru şoferi – să nu depăşească şase luni la
celălalt personal productiv .
3. Obligaţii pe linie de Protecţia Muncii :
- Să-şi însuşească şi să respecte normele de protecţie a muncii şi măsurile de aplicare
a acestora .
- Să desfăşoare activitatea în aşa fel , încît să nu expună la pericol de accidentare sau
îmbolnăvire profesională atît persoana proprie , cît şi pe celelalte persoane participante la
procesul de muncă .
- Să aducă la cunoştinţă conducătorului locului de muncă orice defecţiune tehnică sau
altă situaţie care constituie un pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională .
- Să aducă la cunoştinţă conducătorului locului de muncă accidentele de muncă
suferite de persoana proprie şi de alte persoane participante la procesul de muncă .
- Să oprească lucrul la apariţia unui pericol iminent de producere a unui accident şi să
informeze de îndată pe conducătorul locului de muncă .
- Să dea relaţiile solicitate de organele de control şi de cercetare în domeniul protecţiei
muncii .
- Să nu introducă şi să nu consume băuturi alcoolice sau să se prezinte la lucru în
stare de ebrietate sau obosit
- La intrarea în serviciu , să-şi controleze starea echipamentului de protecţie şi de lucru
, a sculelor , dispozitivelor etc. cu care lucrează pentru a fi în perfectă stare de folosinţă . În
cazul cînd acestea nu corespund, să anunţe imediat şeful de formaţie , maistrul ,
tehnicianul sau inginerul .
- Nu va începe lucrul pînă nu îmbracă echipamentul de protecţie şi uzură (salopetă ,
cizme , bocanci , ochelari de protecţie , cască etc. ) conform normativelor în vigoare pentru
locul de muncă care-l execută, de asemenea , este obligat ca în timpul lucrului să-l
folofească efectiv şi corect , precum şi materialele igienico-sanitare (săpun etc.) .
- Va participa la toate instructajele de protecţia muncii (zilnic înainte de a începe lucrul ,
lunea , lunar etc.) precum şi în orice acţiune iniţiată în domeniul de protecţia muncii .
- Este obligat ca înainte de a începe o lucrare la care nu a mai lucrat , să ceară şefului
ierarhic instructajul respectiv în legătură cu protecţia muncii şi cu metodele nepericuloase
de muncă .
- În incinta firmei şi a secţiilor , să circule numai pe căile de acces stabilite şi marcate în
acest sens .
- Să nu-şi cureţe echipamentul de protecţie şi de lucru în timpul orelor de program cu
substanţe inflamabile , toxice sau cu ajutorul surselor de aer comprimat .
- Să respecte tehnologia de lucru stabilită de şefii ierarhici , disciplina la locul de muncă
şi să nu execute lucrări pentru care nu au fost instruiţi şi calificaţi .
- Înaintea punerii în funcţiune a utilajelor şi a instalaţiilor , va controla minuţios starea
tehnică , comunicînd şefilor ierarhici deficienţele constatate .
- Să nu execute lucrări înafara atribuţiilor sale de serviciu .
- Să cunoască şi să aplice măsurile de prim ajutor în caz de accidentare .
- În caz de accidentare , a sa sau a colegilor săi de muncă , să anunţe imediat pe şeful
ierarhic , neavînd voie de a schimba nimic de la locul accidentului lăsînd aşa cum s-a
produs , pentru a întocmi formele legale de cei în drept , comform H.G. în vigoare .
- În şedinţele de instructaj periodic de protecţia muncii , să aducă la cunoştinţă toate
neregulile constatate pe această linie , pentru a fi soluţionate .
- Să nu părăsească locul de muncă fără aprobarea şefului formaţiei de lucru , să
menţină locul de muncă şi utilajele la care lucrează în ordine şi curăţenie .
LA „S.C. IZVORUL S.R.L. ”
 NUMELE ŞI PRENUMELE
______________________________
Compartimentul_________________
Filiala ________________________

CHESTIONAR
PENTRU VERIFICAREA CUNOSTINTELOR PE LINIE DE
SITUATII DE URGENTA

1. Precizaţi actele normative care reglementează activitatea pe linie de Situaţii de Urgenţă

2. Care sunt instructajele pe linie de Situaţii de Urgenţă., durata minimă si la ce termene se
fac, asa cum sunt arătate în ordinul nr. 712 din 23 iunie 2005 ?
3. Care sunt obligatiile dumneavoastră pe linie de Situaţii de Urgenţă?
4. Care sunt atribuţiile functiei pe care sunteti încadrat(ă), pe linie de Situaţii de Urgenţă?

Răspuns :

RASPUNSURI

1. Precizaţi actele normative care reglementează activitatea pe linie de Situaţii de Urgenţă.

a) Legea nr.307/2006 - privind apărarea împotriva incendiilor ;
b) H.G.R. nr. 1739/2006- pentru aprobarea categoriilor de construcţii şi amenajări care se
supun avizării şi/sau autorizării privind securitatea la incendiu
c) Ordinul nr. 163/2007 – privind aprobarea Normelor generale de apărare împotriva incendiilor.
d) H.G.R. nr. 537/2007- privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la Normele de
prevenire şi stingere a incendiilor
e) ORDIN nr. 712 din 23 iunie 2005 - pentru aprobarea Dispoziţiilor generale privind instruirea
salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă, completat cu Ordinul 786/2005
f) Legea 481/2004 – privind Protecţia Civilă, completată cu Legea 212/2006
g) HOTARARE nr. 259 din 31 martie 2005 - privind infiintarea si stabilirea atributiilor Centrului
National pentru Securitate la Incendiu si Protectie Civila
h) ORDIN Nr. 1474 din 12 octombrie 2006 - pentru aprobarea Regulamentului de planificare,
organizare, pregătire, desfăşurare a activităţii de prevenire

2. Care sunt instructajele pe linie de Situaţii de Urgenţă, durata minimă si la ce termene se

fac, asa cum sunt arătate în ORDIN nr. 712 din 23 iunie 2005?

- instructajul introductiv general – minim 8 ore – la angajare ;

- instructajul specific locului de muncă – minim 8 ore – la angajare ;
- instructajul periodic – minim 2 ore -lunar;
- instructajul pe schimb, acolo unde situaţia o impune – minim 10 min. – la începerea
schimbului;
- instructajul specific pentru lucrări periculoase – minim ½ oră – când este cazul;
- instructajul pentru personalul din afara instituţiei – minim 10 min. - cănd este cazul .

3. Care sunt obligatiile dumneavoastră pe linie de situaţii de urgenţă:

- să-şi însuşească şi să respecte regulile şi măsurile de apărare împotriva incendiilor aduse la

cunoştinţă , sub orice formă , de directorul unităţii sau de persoanele desemnate de acesta ;
- să utilizeze , potrivit instrucţiunilor ,substanţele periculoase , instalaţiile , utilajele , maşinile ,
aparatura şi echipamentul de lucru ;
- să nu fumeze şi să nu folosească focul deschis în locuri cu pericol de incendiu:
 - să nu efectueze manevre şi modificări nepermise ale mijloacelor tehnice de protecţie sau de
intervenţie pentru stingerea incendiilor ;
- să semnaleze directorului (şefilor) , orice situaţie pe care este îndreptăţit să o considere un
pericol de incendiu , precum şi orice defecţiune sesizată la sistemul de protecţie sau de
intervenţie pentru stingerea incendiilor ;
- să participe , acolo unde a fost numit , la realizarea măsurilor de apărare împotriva
incendiilor , salvarea celor aflaţi în pericol , tehnicii şi celorlalte bunuri ;
- să nu tolereze stări de lucruri care , mai devreme sau mai târziu , ar putea provoca incendii
şi explozii în special în locurile (spaţiile , zonele) cu grad ridicat de pericol în exploatare;
- să coopereze cu persoana numită de comandant , atât cât îi permite cunoştinţele şi sarcinile
sale , în vederea realizării măsurilor de apărare împotriva incendiilor;
- să acorde ajutor , atât cât este raţional posibil , oricărei persoane din unitate aflată într-o
situaţie de pericol;
- să participe la toate instructajele pe linie de prevenire şi stingere a incendiilor , precum şi în
orice acţiune iniţiată în acest domeniu;
- să respecte şi să aplice normele şi regulile de protecţie civilă stabilite de autorităţile
administraţiei publice centrale şi locale, precum şi de conducătorii instituţiilor publice, ai
agenţilor economici ori ai organizaţiilor neguvernamentale, după caz;
- să ducă la îndeplinire măsurile de protecţie civilă dispuse, în condiţiile legii, de autorităţile
competente sau de personalul învestit cu exerciţiul autorităţii publice din cadrul serviciilor
publice de urgenţă;
- să informeze autorităţile sau serviciile de urgenţă abilitate, prin orice mijloace, inclusiv
telefonic, prin apelarea numărului 112, despre iminenţa producerii sau producerea oricărei
situaţii de urgenţă despre care iau cunoştinţă;
- să informeze serviciile de urgenţă profesioniste sau poliţia, după caz, inclusiv telefonic, prin
apelarea numărului 112, despre descoperirea de muniţie sau elemente de muniţie rămase
neexplodate;
- să participe la pregătirea de protecţie civilă la locul unde îşi desfăşoară activitatea;
- să-şi asigure mijloacele individuale de protecţie, trusa sanitară, rezerva de alimente şi apă,
precum şi alte materiale de primă necesitate pentru protecţia familiilor lor;
- să permită, în situaţii de urgenţă civilă, accesul forţelor şi mijloacelor de intervenţie în incinte
sau pe terenuri proprietate privată;
- să accepte şi să efectueze evacuarea din zonele afectate sau periclitate de dezastre, potrivit
măsurilor dispuse şi aduse la cunoştinţă de către autorităţile abilitate.

S.C. IZVORUL S.R.L.

BUCURESTI
SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA
 APROB
DIRECTOR GENERAL
Ing. Adrian Mihuţ

PLANIFICAREA TEMATICII INSTRUCTAJULUI

PERIODIC PE LINIA SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA
IN ANUL 2008
Nr. LUNA TEMATICA OBSER
crt VATII
1. Ianuarie Legea 319/2006 – Legea securităţii şi sănătăţii în muncă –
Instruirea lucrătorilor (art. 20, 21) ;
-Primul ajutor, stingerea incendiilor, evacuarea lucrătorilor,
pericol grav şi imminent (art.10 ;11;);
-Obligaţiile lucrătorilor (art. 22 -23);
-Instrucţiuni proprii de securitatea muncii.
-filme (NAPO)
2. Februarie H.G. 1875/2005 –(lucru cu azbest) -art.5-10 ; 24-37 ;
- Instrucţiuni proprii de securitatea muncii.
3. Martie H.G.492/2006- (zgomot)- art.1-7 ; 15 ; 23-27 ;
- Instrucţiuni proprii de securitatea muncii.
- filme (NAPO)
4. Aprilie H.G.1028/2006 (echipamente cu ecran de vizualizare) art.1 ;4 ;5 ; 8-
10 ;12-16 ;
- Instrucţiuni proprii de securitatea muncii.
5. Mai H.G.1051/2006 (manipularea maselor) art.1-10 ; anexele 1şi 2 ;
- Instrucţiuni proprii de securitatea muncii.
-filme (NAPO)
6. Iunie H.G.1136_2006 (riscuri generate de cimpuri electromagnetice)
art.1-10 ;12-19 ; anexele
- Instrucţiuni proprii de securitatea muncii.
7. Iulie H.G.1146 /2006 -privind cerinţele minime de securitate şi sănătate
pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de
muncă
- Instrucţiuni proprii de securitatea muncii.
-filme securitatea muncii
8. August -Primul ajutor la locul accidentului - filme
-Instrucţiuni proprii de securitatea muncii .
9. Septembrie H.G.1091/2006- cerinţe minime de securitale la locul de muncă.
-Instrucţiuni proprii de securitatea muncii .
10. Octombrie -H.G. 1218 / 2006 -privind stabilirea cerinţelor minime de securitate
şi sănătate în muncă pentru asigurarea protecţiei lucrătorilor
împotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici ;
-Instrucţiuni proprii de securitatea muncii .
11. Noiembrie -H.G.1425/2006 –norme metodologice de aplicare aprevederilor
Legii 319/2006 ;
-Instrucţiuni proprii de securitatea muncii.
12. Decembrie -H.G.1058/2006- cerinţele minime pentru îmbunătăţirea securităţii şi
protecţia sănătăţii lucrătorilor care pot fi expusi unui potenţial risc
datorat atmosferelor explosive;
-Instrucţiuni proprii de securitatea muncii .

INTOCMIT
RESPONSABIL SSM
VIII. LEGISLAŢIE, REGLEMENTĂRI, REGULAMENTE, STANDARDE ÎN MATERIE DE S.S.M.

1. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006;

2. H.G. 1425 ∕ 2006 - Norme metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă
nr.319/2006;
3. HG 1091/16.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de
muncă;
4. HG nr.493/12.04.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la
expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot.
5. HG nr.1048/09.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de
către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă
6. HG nr.1876/22.11.2005 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la
expunerea lucrătorilor la riscurile generate de vibraţii
7. HG 1875/22.12.2005 privind protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor faţă de riscurile
datorate expunerii la azbest
8. HG 971/26.07.2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau
sănătate la locul de muncă
9. HG nr.1218/06.09.2006 privind stabilirea cerinţelor minime de securitate şi sănătate în
muncă pentru asigurarea protecţiei lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezenţa
agenţilor chimici
10. Ordin 753/16.10.2006 privind protecţia tinerilor în muncă
11. HG 1093/16.08.2006 privind stabilirea cerinţelor minime de securitate şi sănătate pentru
protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi cancerigeni sau
mutageni la locul de muncă.
12. HG 1092/16.08.2006 privind protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la
agenţi biologici în muncă.
13. HG 1146/30.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în
muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă.
14. HG 1051/09.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru manipularea
manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni dorsolombare.
15. Ordinul 427/2002 pentru aprobarea componentei trusei sanitare si a baremului de materiale
ce intra in dotarea posturilor de prim-ajutor fara cadre medicale.