Program de educație continua si formare profesionala

„Evaluator al riscurilor de accidentare si sănătate in munca”

PROIECT DE CERTIFICARE A COMPETENȚELOR

Evaluarea nivelului de risc pentru postul

- MINER SĂPARE GALERII
din cadrul
S.C. Compania Națională a Uraniului SA
- Sucursala SUCEAVA

COORDONATOR, ABSOLVENT,
Drd. Ing. Camelia COSTACHE Gabriel APOSTOIU

2016
1
 CUPRINS

INTRODUCERE………………………………………………………………………………...4
PARTEA I : PREZENTAREA METODEI ELABORATE DE I.N.C.D.P.M. BUCUREŞTI
PENTRU EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE ŞI
ÎMBOLNĂVIRE PROFESIONALĂ……………………………………………..7
CAPITOLUL 1: PREMISE TEORETICE…………………………………………………….7
1.1.Relaţia risc – securitate……………………………………………….......8
1.2.Noţiunea de risc acceptabil………………………………………………..9
1.3.Determinarea coordonatelor riscului……………………………………..12
CAPITOLUL 2: DESCRIEREA METODEI…………………………………………………27
2.1.Scop şi finalitate………………………………………………………..…27
2.2.Principiul metodei………………………………………………………...27
2.3.Utilizatori potenţiali………………………………………………………27
2.4.Etapele metodei………………………………………………………….......28
2.5.Instrumente de lucru utilizate……………………………………………......28
CAPITOLUL 3: APLICAREA METODEI…………………………………………………...32
3.1.Procedura de lucru………………………………………………………..32
3.2.Condiţii de aplicare……………………………………………………….37
3.3.Consideraţii privind utilizarea tehnicii de calcul automate în aplicarea
metodei şi gestiunea computerizată a riscurilor………………………….37
PARTEA a II-a: UTILIZAREA METODEI ELABORATE DE I.N.C.D.P.M. BUCUREŞTI
PENTRU EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE ŞI
ÎMBOLNĂVIRE PROFESIONALĂ………………………………………39
CAPITOLUL 4: EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE ŞI ÎMBOLNĂVIRE
PROFESIONALĂ PENTRU POSTUL DE MUNCĂ „MINER SĂPARE
GALERII” din cadrul CNU SA- Sucursala SUCEAVA................................... 40
4.1.Scurt istoric și prezentarea C. N. Uraniului...........................……….…......40
4.2.Politica S.S.M. la nivelul conducerii C.N. Uraniului........………….….......45
4.3. Evaluarea riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională pentru
postul de muncă ,, MINER SĂPARE GALERII,, din cadrul CNU- Suceava........51

2
 4.3.1.Descrierea locului / procesului de muncă…………….……….…......51
4.3.2.Elementele componente ale sistemului de muncă evaluat…………..55
4.4.Factorii de risc identificaţi………………………………………........…...62
4.5. Stabilirea consecințelor/ determinarea gravității........................................69
4.6. Stabilirea probabilității........................ ......................................................72
4.7.Fişa de evaluare a locului de muncă…………………………………........75
4.8. Fişa de măsuri propuse ………………………………………..................89
4.9. Interpretarea rezultatelor evaluării......…...…………………….....…......106
4.10. Planul de Prevenire și Protecție...............................................................112

BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………………….125
Anexa 1: Lista de identificare a factorilor de risc……………………………………………….127
Anexa 2: Lista de consecinţe posibile ale acţiunii factorilor de risc asupra organismului uman.131
Anexa 3: Scala de cotare a gravităţii şi probabilităţii consecinţelor acţiunii factorilor de risc
asupra organismului uman…………………………………………………………….133
Anexa 4: Grila de evaluare a riscurilor combinaţie între gravitatea consecinţelor şi
probabilitatea producerii lor…………………………………………………………...134
Anexa 5: Scala de încadrare a nivelurilor de risc/securitate…………………………………….135
Anexa 6: Fişa de evaluare a locului de muncă…………………………………………………..136
Anexa 7: Fişa de măsuri propuse………………………………………………………………..137
Anexa 8: Ordinea ierarhică a măsurilor de prevenire……………….…………………………..138
Anexa 9: Fișa de post ,, MINER SĂPARE GALERII,,....……….……………………………...139
Anexa 10: Fișă tehnică – ciocan perforator P90.............………………………………………...143
Anexa 11: Fișă tehnică – ciocan abataj CA12................………………………………………...144
Anexa 12: Fișă tehnică – mașină de încărcat MIP..........………………………………………...145
Anexa 13: Fișă tehnică – troliu de manevră TAP...........………………………………………...147
Anexa 14: Fișă tehnică – ventilator axial VE400...........………………………………………...148
Anexa 15: Istoricul accidentelor de muncă la CNU.......………………………………………...149
Anexa 16: Gruparea accidentelor pe consecințe/probabilități....………………………………...151
Anexa 17: Diagrama accidentelor de muncă..................………………………………………...152
Anexa 18: Situația statistică a accidentelor de la CNU 1995-2015...…………………………...153
Anexa 19: Grafic – evoluția numarului de accidente la CNU.....………………………………..154

3
 INTRODUCERE

Punctul de plecare în optimizarea activităţii de prevenire a accidentelor de muncă şi

îmbolnăvirilor profesionale într-un sistem îl constituie evaluarea riscurilor din sistemul respectiv.
Indiferent că este vorba de un loc de muncă, un atelier sau o întreprindere, o asemenea analiză
permite ierarhizarea riscurilor în funcţie de dimensiunea lor şi alocarea eficientă a resurselor pentru
măsurile prioritare.
Evaluarea riscurilor presupune identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat şi
cuantificarea dimensiunii lor pe baza combinaţiei dintre doi parametri: gravitatea şi frecvenţa
consecinţei maxime posibile asupra organismului uman. Se obţin astfel niveluri de risc parţiale pentru
fiecare factor de risc, respectiv niveluri de risc global pentru întregul sistem analizat.
Acest principiu de evaluare a riscurilor este inclus deja în standardele europene (CEI 812/85,
respectiv EN 292-1/1991, EN 1050/96) şi stă la baza diferitelor metode cu aplicabilitate practică.
Astfel, SR EN 292-1/1996, preluat în România după standardul european amintit, în capitolul 6
precizează că „factorii ce trebuie luaţi în considerare la evaluarea riscului sunt:
a) probabilitatea producerii unei leziuni sau afectări a sănătăţii;
b) gravitatea maximă previzibilă a leziunii sau afectării sănătăţii”.
Obligativitatea evaluării riscurilor la locurile de muncă în țara noastră decurge din legislația
actuală în domeniu , care a fost armonizată cu legislația Uniunii Europene privind sănătatea și
securitatea în muncă.
Legea nr. 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă conţine următoarele prevederi care vizează
obligativitatea evaluării riscurilor:

4
  angajatorul are obligaţia „să evalueze riscurile pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor,
inclusiv la alegerea echipamentelor de muncă, a substanţelor sau preparatelor chimice
utilizate şi la amenajarea locurilor de muncă” (art. 7, alin. 4, lit. a);
 angajatorul are obligaţia „să realizeze şi să fie în posesia unei evaluări a riscurilor pentru
securitatea şi sănătatea în muncă, inclusiv pentru acele grupuri sensibile la riscuri specifice”
(art. 12, alin. 1, lit. a).
De asemenea, prin prevederile art. 13, lit. b, Legea nr. 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în
muncă stabileşte faptul că, pentru asigurarea condiţiilor de securitate şi sănătate în muncă şi pentru
prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, angajatorii au obligaţia „să întocmească un
plan de prevenire şi protecţie compus din măsuri tehnice, sanitare, organizatorice şi de altă natură, bazat
pe evaluarea riscurilor, pe care să îl aplice corespunzător condiţiilor de muncă specifice unităţii”.
Pentru facilitarea îndeplinirii obligaţiilor legale ale angajatorilor în domeniul evaluării riscurilor
de accidentare şi îmbolnăvire profesională au fost concepute şi sunt utilizate în prezent un număr relativ
mare de metode.
Din multitudinea de metode utilizate pe plan mondial şi naţional pentru evaluarea riscurilor de
accidentare şi îmbolnăvire profesională, în cadrul lucrării de certificare a competențelor am optat
pentru utilizarea metodei elaborate de I.N.C.D.P.M. Bucureşti. Această metodă a fost avizată de
Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale în anul 1993 şi a fost experimentată până în prezent în
majoritatea ramurilor industriale, aducându-i-se permanent îmbunătăţiri.
Metoda elaborată de I.N.C.D.P.M. Bucureşti face parte din categoria metodelor analitice, şi
constă în identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat (loc de muncă) și determinarea
nivelului de risc pe baza combinației dintre gravitatea și probabilitatea consecinței maxime previzibile.
Nivelul de risc global, pe loc de muncă, se determină ca medie ponderată a nivelurilor de risc parţiale.
Nivelul de securitate rezultă indirect, fiind invers proporţional cu nivelul de risc.
Aplicarea metodei se finalizează cu două documente centralizatoare pentru fiecare loc de muncă:
fişa de evaluare a riscurilor şi fişa de măsuri propuse.

5
 În prima fişă se înscriu factorii de risc identificaţi, parametrii de cuantificare ai acestora,
consecinţa maximă previzibilă, clasele de gravitate şi frecvenţă, nivelul de risc pentru fiecare factor de
risc în parte şi nivelul de risc global pe loc de muncă.
Fişa a doua conţine măsurile tehnice şi organizatorice necesare pentru combaterea acţiunii
fiecărui factor de risc de la locul de muncă evaluat, ierarhizate în funcţie de nivelurile de risc, începând
cu nivelurile foarte mari (7, 6, 5, 4,…). Prin aplicarea acestor măsuri locul de muncă trece de la un nivel
de risc superior la niveluri inferioare.
În prima parte a lucrării de absolvire este prezentată o descriere detaliată a metodei elaborate
de I.N.C.D.P.M. Bucureşti (finalitate, principiu, utilizatori, etape, mod de aplicare, procedura de lucru şi
condiţii de aplicare), precum şi a instrumentelor de lucru (lista de identificare a factorilor de risc, lista
de consecinţe, scala de cotare a gravităţii şi a frecvenţei, grila de încadrare a nivelurilor de risc etc.).
Partea a doua a lucrării de absolvire este dedicată prezentării modului concret de utilizare a
metodei elaborate de I.N.C.D.P.M. Bucureşti în vederea evaluării riscurilor de accidentare şi
îmbolnăvire profesională pentru postul de lucru „MINER SĂPARE GALERII” din cadrul S.C.
Compania Națională a Uraniului SA- Sucursala SUCEAVA.

6
 PARTEA I
PREZENTAREA METODEI ELABORATE
DE I.N.C.D.P.M. BUCUREŞTI PENTRU EVALUAREA
RISCURILOR DE ACCIDENTARE ŞI ÎMBOLNǍVIRE
PROFESIONALǍ

7
 CAPITOLUL 1

PREMISE TEORETICE

1.1.Relaţia risc – securitate

În terminologia de specialitate, securitatea omului în procesul de muncă este considerată ca acea

stare a sistemului de muncă în care este exclusă posibilitatea de accidentare şi îmbolnăvire profesională.
În limbajul uzual, securitatea este definită ca faptul de a fi la adăpost de orice pericol, iar riscul –
posibilitatea de a ajunge într-o primejdie, pericol potenţial.
Dacă luăm în considerare sensurile uzuale ale acestor termeni, se poate defini securitatea ca
starea sistemului de muncă în care riscul de accidentare şi îmbolnăvire este zero.
Prin urmare, securitatea şi riscul sunt două noţiuni abstracte, contrare, care se exclud reciproc.
În realitate, datorită trăsăturilor oricărui sistem de muncă, nu se pot atinge asemenea stări cu
caracter de absolut. Nu există sistem în care să fie exclus complet pericolul potenţial de accidentare sau
îmbolnăvire; apare întotdeauna un risc „rezidual", fie şi numai datorită imprevizibilităţii acţiunii omului.
Dacă nu se fac intervenţii corectoare pe parcurs, acest risc rezidual creşte, pe măsură ce elementele
sistemului de muncă se degradează prin „îmbătrânire". În consecinţă, sistemele pot fi
caracterizate prin „niveluri de securitate", respectiv „niveluri de risc", ca indicatori cantitativi ai stărilor
1
de securitate, respectiv de risc. Definind securitatea ca o funcţie de risc y = f(x), unde y  , se poate
x
afirma că un sistem va fi cu atât mai sigur, cu cât nivelul de risc va fi mai mic şi reciproc. Astfel, dacă
riscul este zero, din relaţia dintre cele două variabile rezultă că securitatea tinde către infinit, iar dacă
riscul tinde către infinit, securitatea tinde către zero (figura 1.1):
1 1
y  ; y  0.
0 

8
 Fig. 1.1 Relaţia risc – securitate

În acest context, în practică trebuie admise o limită de risc minim, respectiv un nivel al riscului
diferit de zero, dar suficient de mic pentru a se considera că sistemul este sigur, ca şi o limită de risc
maxim, care să fie echivalentă cu un nivel atât de scăzut de securitate, încât să nu mai fie permisă
funcţionarea sistemului.

1.2.Noţiunea de risc acceptabil

Riscul a fost definit în literatura de specialitate în domeniul securităţii muncii prin probabilitatea
cu care, într-un proces de muncă, intervine un accident sau o îmbolnăvire profesională, cu o anumită
frecvenţă şi gravitate a consecinţelor.
Într-adevăr, dacă admitem un anumit risc, putem să-l reprezentăm, în funcţie de gravitatea şi
probabilitatea de producere a consecinţelor, prin suprafaţa unui dreptunghi F1, dezvoltat pe verticală;

9
rezultă că aceeaşi suprafaţă poate fi exprimată şi printr-un pătrat F2 sau printr-un dreptunghi F3 extins pe
orizontală (figura 1.2).
În toate cele trei cazuri riscul este la fel de mare. În consecinţă, putem atribui unor cupluri
gravitate – probabilitate diferite, acelaşi nivel de risc.
Dacă unim cele trei dreptunghiuri printr-o linie trasată prin vârfurile care nu sunt pe axele de
coordonate, obţinem o curbă cu alură de hiperbolă, care descrie legătura dintre cele două variabile:
gravitate – probabilitate. Pentru reprezentarea riscului funcţie de gravitate şi probabilitate, standardul
CEN-812/85 defineşte o astfel de curbă drept „curbă de acceptabilitate a riscului" (figura 1.3).

Fig. 1.2 Reprezentarea grafică a echivalenţei riscurilor

caracterizate prin cupluri diferite de gravitate – probabilitate

10
 Fig. 1.3 Curba de acceptabilitate a riscului
Această curbă permite diferenţierea între riscul acceptabil şi cel inacceptabil. Astfel, riscul de
producere a unui eveniment A, cu consecinţe grave, dar frecvenţă foarte mică, situat sub curba de
acceptabilitate, este considerat acceptabil, iar riscul evenimentului B, cu consecinţe mai puţin grave, dar
cu o probabilitate mai mare de apariţie, ale cărui coordonate se situează deasupra curbei, este
inacceptabil.
De exemplu, în cazul unei centrale atomice se iau astfel de măsuri încât riscul unui eveniment
nuclear – fie el riscul evenimentului A – este caracterizat printr-o gravitate extremă a consecinţelor, dar
de o probabilitate de producere extrem de mică. Din cauza frecvenţei foarte reduse de apariţie,
activitatea este considerată sigură şi riscul acceptat de societate.
În schimb, dacă pentru riscul evenimentului B luăm ca exemplu accidentul rutier din activitatea
unui conducător auto, deşi acest tip de eveniment provoacă consecinţe mai puţin grave decât un accident
nuclear, probabilitatea de producere este atât de mare (frecvenţă foarte ridicată), încât locul de muncă al
şoferului este considerat nesigur (risc inacceptabil).

11
 Orice studiu de securitate are drept obiectiv stabilirea riscurilor acceptabile. O asemenea tratare
a riscului ridică două probleme:
 cum se stabilesc coordonatele riscului: cuplul gravitate – probabilitate;
 ce coordonate ale riscului se vor alege pentru a delimita zonele de acceptabilitate de cele de
inacceptabilitate.
Pentru a le rezolva, premisa de la care s-a pornit în elaborarea metodei de evaluare a fost relaţia
risc – factor de risc.
1.3.Determinarea coordonatelor riscului
Existenţa riscului într-un sistem de muncă este datorată prezenţei factorilor de risc de
accidentare şi îmbolnăvire profesională. Prin urmare, elementele cu ajutorul cărora poate fi caracterizat
riscul, deci pot fi determinate coordonatele sale, sunt de fapt probabilitatea cu care acţiunea unui factor
de risc poate conduce la accident şi gravitatea consecinţei acţiunii factorului de risc asupra victimei.
În consecintǎ, pentru evaluarea riscului, respectiv a securităţii, este necesară parcurgerea
următoarelor etape:
a. identificarea factorilor de risc din sistemul analizat;
b. stabilirea consecinţelor acţiunii asupra victimei, ceea ce înseamnǎ determinarea gravitǎţii lor;
c. stabilirea probabilitǎţii de acţiune a lor asupra executantului;
d. atribuirea nivelurilor de risc funcţie de gravitatea şi probabilitatea consecinţelor acţiunii factorilor
de risc.
a) Identificarea factorilor de risc
Modelul teoretic al genezei accidentelor de muncă şi bolilor profesionale elaborat în cadrul
I.N.C.D.P.M. Bucureşti, abordând sistematic cauzalitatea acestor evenimente, permite elaborarea unui
instrument pragmatic pentru identificarea tuturor factorilor de risc dintr-un sistem (Anexa 1).

12
LISTA DE IDENTIFICARE A FACTORILOR DE RISC ( Anexa 1)
A. EXECUTANT
1. ACŢIUNI GREŞITE
1.1.Executare defectuoasă de operaţii
 comenzi; manevre;
 poziţionări, fixări, asamblări;
 reglaje;
 utilizare greşită a mijloacelor de protecţie etc.
1.2. Nesincronizări de operaţii
 întârzieri;
 devansări.
1.3.Efectuare de operaţii neprevăzute prin sarcina de muncă
 pornirea echipamentelor tehnice;
 întreruperea funcţionării echipamentelor tehnice;
 alimentarea sau oprirea alimentării cu energie (curent electric, fluide energetice etc.) ;
 deplasări, staţionări în zone periculoase;
 deplasări cu pericol de cădere:
 de la acelaşi nivel:
o prin dezechilibrare;
o alunecare;
o împiedicare;
 de la înălţime:
 prin pǎşire în gol;
 prin dezechilibrare;
 prin alunecare.
1.4.Comunicări accidentogene
2. OMISIUNI
2.1.Omiterea unor operaţii
2.2.Neutilizarea mijloacelor de protecţie
B. SARCINA DE MUNCǍ
1. CONŢINUT NECORESPUNZĂTOR AL SARCINII DE MUNCĂ ÎN RAPORT CU CERINŢELE
DE SECURITATE
1.1.Operaţii, reguli, procedee greşite
1.2.Absenţa unor operaţii
1.3.Metode de muncă necorespunzătoare (succesiune greşită a operaţiilor)
2. SARCINA SUB/SUPRADIMENSIONATĂ ÎN RAPORT CU CAPACITATEA EXECUTANTULUI
2.1.Solicitare fizică:
 efort static;
 poziţii de lucru forţate sau vicioase;
 efort dinamic.
2.2.Solicitare psihicǎ :
 ritm de muncă mare;
 decizii dificile în timp scurt;
 operaţii repetitive de ciclu scurt sau extrem de complex etc.;
 monotonia muncii.
13
C. MIJLOACE DE PRODUCŢIE
1. FACTORI DE RISC MECANIC
1.1.Mişcări periculoase
1.1.1.Mişcări funcţionale ale echipamentelor tehnice:
 organe de maşini în mişcare;
 curgeri de fluide;
 deplasări ale mijloacelor de transport etc.
1.1.2.Autodeclanşări sau autoblocări contraindicate ale mişcărilor funcţionale
ale echipamentelor tehnice sau ale fluidelor
1.1.3.Deplasări sub efectul gravitaţiei:
 alunecare; rostogolire; rulare pe roţi; răsturnare; cădere liberă; scurgere liberă; deversare;
surpare, prăbuşire; scufundare.
1.1.4.Deplasǎri sub efectul propulsiei:
 proiectare de corpuri sau particule; deviere de la traiectoria normală; balans; recul; şocuri
excesive; jet, erupţie.
1.2.Suprafeţe sau contururi periculoase:
 înţepătoare; tăioase; alunecoase; abrasive; adezive.
1.3.Recipiente sub presiune
1.4.Vibraţii excesive ale echipamentelor tehnice
2. FACTORI DE RISC TERMIC
2.1.Temperatura ridicată a obiectelor sau suprafeţelor
2.2.Temperatura coborâtă a obiectelor sau suprafeţelor
2.3. Flăcări, flame
3. FACTORI DE RISC ELECTRIC
3.1.Curentul electric:
 atingere directă;
 atingere indirectă;
 tensiune de pas.
4. FACTORI DE RISC CHIMIC
4.1.Substanţe toxice
4.2.Substanţe caustice
4.3.Substanţe inflamabile
4.4.Substanţe explozive
4.5.Substanţe cancerigene
4.6.Substanţe radioactive
4.7.Substanţe mutagene
5. FACTORI DE RISC BIOLOGIC
5.1.Culturi sau preparate cu microorganisme:
 bacterii; virusuri;richeţi;spirochete;ciuperci;protozoare.
5.2.Plante periculoase (exemplu: ciuperci otrăvitoare)
5.3.Animale periculoase (exemplu: şerpi veninoşi)
D. MEDIU DE MUNCǍ

1. FACTORI DE RISC FIZIC

1.1.Temperatura aerului:
 ridicată;
14
  scăzută.
1.2.Umiditatea aerului:
 ridicată;
 scăzută.
1.3.Curenţi de aer
1.4.Presiunea aerului:
 ridicată;
 scăzută.
1.5.Aeroionizarea aerului
1.6.Suprapresiune în adâncimea apelor
1.7.Zgomot
1.8.Ultrasunete
1.9.Vibraţii
1.10.Iluminat:
 nivel de iluminare scăzut;
 strălucire;
 pâlpâire.
1.11.Radiaţii
1.11.1.Electromagnetice:
 infraroşii;
 ultraviolete;
 microunde;
 de frecvenţă înaltă;
 de frecvenţă medie;
 de frecvenţă joasă;
 laser.
1.11.2.Ionizante:
 alfa;
 beta;
 gama.
1.12.Potenţial electrostatic
1.13.Calamităţi naturale (trăsnet, inundaţie, vânt, grindină, viscol, alunecări, surpări, prăbuşiri de teren sau
copaci, avalanşe, seisme etc.)
1.14.Pulberi pneumoconiogene
2. FACTORI DE RISC CHIMIC
2.1.Gaze, vapori, aerosoli toxici sau caustici
2.2.Pulberi în suspensie în aer, gaze sau vapori inflamabili sau explozivi
3. FACTORI DE RISC BIOLOGIC
3.1.Microorganisme în suspensie în aer:
 bacterii;
 virusuri;
 richeţi;
 spirochete;
 ciuperci;
 protozoare etc.

15
 4. CARACTERUL SPECIAL AL MEDIULUI
 subteran;
 acvatic;
 subacvatic;
 mlăştinos;
 aerian;
 cosmic etc.
În condiţiile unui sistem de muncă real, aflat în funcţiune, nu există suficiente resurse (de timp,
financiare, tehnice etc.) pentru ca să se poată interveni simultan asupra tuturor factorilor de risc de
accidentare şi îmbolnăvire profesională. Chiar dacă ar exista, criteriul eficienţei (atât în sensul restrâns,
al eficienţei economice, cât şi al celei sociale) interzice o astfel de acţiune. Din acest motiv, nici în
cadrul analizelor de securitate nu se justifică luarea lor integral în considerare. Din multitudinea
factorilor de risc a căror înlănţuire se finalizează potenţial cu un accident sau o îmbolnăvire, factorii care
pot reprezenta cauze finale, directe, sunt cei a căror eliminare garantează imposibilitatea producerii
evenimentului, deci devine obligatorie orientarea studiului asupra acestora.
b.Stabilirea consecințelor/determinarea gravității
Diferenţierea riscurilor în raport cu gravitatea consecinţei este uşor de realizat. Indiferent de
factorul de risc şi de evenimentul pe care-l poate genera, consecinţele asupra executantului pot fi
grupate după categoriile definite prin lege: incapacitate temporară de muncă, invaliditate şi deces. Mai
mult, pentru fiecare factor de risc se poate afirma cu certitudine care este consecinţa sa maximă posibilă.
De exemplu, consecinţa maximă posibilă a electrocutării va fi întotdeauna decesul, în timp ce
consecinţa maximă a depăşirii nivelului normat de zgomot va fi surditatea profesională – invaliditate.
Cunoscând tipurile de leziuni şi vătămări, ca şi localizarea potenţială a acestora, în cazul accidentelor şi
bolilor profesionale, aşa cum sunt ele precizate de criteriile medicale de diagnostic clinic, funcţional şi
de evaluare a capacităţii de muncă elaborate de Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Muncii şi Solidarităţii
Sociale (Anexa 2 b - Lista de consecinţe posibile ale acţiunii factorilor de risc asupra organismului
uman), se poate aprecia pentru fiecare factor de risc în parte la ce leziune va conduce in extremis, ce
organ va fi afectat şi, în final, ce tip de consecinţă va produce: incapacitate, invaliditate sau deces. La
rândul lor, aceste consecinţe se pot diferenţia în mai multe clase de gravitate. De exemplu, invaliditatea

16
poate fi de gradul I, II sau III, iar incapacitatea: mai mică de 3 zile (limita minimă stabilită prin lege
pentru definirea accidentului de muncă), între 3 – 45 zile şi între 45 – 180 zile. Ca şi în cazul
probabilităţii de producere a accidentelor sau îmbolnăvirilor, putem stabili şi pentru gravitatea
consecinţelor mai multe clase, după cum urmează:
 clasa 1: consecinţe neglijabile (incapacitate de muncă mai mică de 3 zile);
 clasa 2: consecinţe mici (incapacitate cuprinsă între 3 – 45 zile, care necesită tratament
medical);
 clasa 3: consecinţe medii (incapacitate 45 – 180 zile, tratament medical şi spitalizare);
 clasa 4: consecinţe mari (invaliditate gradul III):
 clasa 5: consecinţe grave (invaliditate gradul II);
 clasa 6: consecinţe foarte grave (invaliditate gradul I);
 clasa 7: consecinţe maxime (deces).
c. Stabilirea probabilității
Referitor la frecvenţă, este cunoscut că accidentul sau boala sunt evenimente aleatorii. Prin
urmare, factorii de risc se vor diferenţia între ei prin faptul că fiecare conduce cu o altă probabilitate la
producerea unui accident sau a unei îmbolnăviri. De exemplu, probabilitatea de producere a unui
accident datorită mişcării periculoase a organelor în mişcare ale unei foreze este diferită faţă de cea a
producerii, la acelaşi loc de muncă, a unui accident datorită trăsnetului. De asemenea, acelaşi factor va
putea fi caracterizat printr-o altă frecvenţă de acţiune asupra executantului, în diverse momente ale
funcţionării unui sistem de muncă sau în sisteme analoge, în funcţie de natura şi de starea elementului
generator. Astfel, probabilitatea de electrocutare prin atingere directă la manevrarea unui aparat acţionat
electric este mai mare dacă acesta este vechi şi are uzată izolarea de protecţie a conductorilor, decât
dacă aparatul este nou.
Din punct de vedere al operativităţii, nu se poate lucra însă cu probabilitǎţi determinate strict
pentru fiecare factor de risc. În unele cazuri, ele nici nu pot fi calculate, cum se întâmplă cu factorii
proprii executantului.
17
 Probabilitatea de a acţiona într-o anumită manieră generatoare de accident nu poate fi decât
aproximată. În alte situaţii, calculul necesitat de determinarea riguroasă a probabilitǎţii de producere a
consecinţei este atât de elaborios, încât ar fi mai costisitor şi mai îndelungat decât aplicarea efectivă a
măsurilor de prevenire. De aceea ar fi mai indicat să se stabilească probabilitǎţile, de regulă, prin
apreciere şi să se grupeze pe intervale. Este mai uşor şi mai eficient pentru scopul urmărit să se
aproximeze că un anumit accident este probabil să fie generat de acţiunea unui factor de risc cu o
frecvenţă mai mică de o dată la 100 de ore. Diferenţa faţă de nişte valori riguroase de 1 la 85 ore sau 1
la 79 ore este nesemnificativă, evenimentul putând fi caracterizat în toate trei cazurile ca fiind foarte
frecvent.
Din acest motiv, dacă utilizăm intervalele precizate în CEI 812/1985, obţinem 5 grupe de
evenimente, pe care le putem ordona astfel:
 extrem de rare: P < 10-7/h;
 foarte rare: 10-7 < P < 10-5/h;
 rare: 10-5 < P < 10-4/h;
 puţin frecvente: 10-4 < P < 10-3/h;
 frecvente: 10-3 < P < 10-2/h;
 foarte frecvente: P > 10-2/h.
Vom atribui acum fiecărei grupe o clasă de probabilitate, de la 1 la 6, aşa încât vom spune că
evenimentul E1, a cărui frecvenţă probabilă de producere este de P1 < 10-7/h, este de clasa 1 de probabilitate,
iar evenimentul E6, cu frecvenţa P6 >10-2/h, este de clasa a 6-a de probabilitate. Obţinem o scală de
cotare a probabilităţii cum este cea din Anexa 3.
d. Atribuirea nivelurilor de risc
Având la dispoziţie aceste două scale – de cotare a probabilităţii şi a gravităţii consecinţelor
acţiunii factorilor de risc (Anexa 3) – putem să asociem fiecărui factor de risc dintr-un sistem un cuplu de
elemente caracteristice, gravitate – probabilitate, pentru fiecare cuplu stabilindu-se un nivel de risc.

18
 Pentru atribuirea nivelurilor de risc, respectiv de securitate s-a utilizat curba de acceptabilitate a
riscului.
Mai întâi, deoarece gravitatea este un element mai important din punct de vedere al finalităţii
protecţiei muncii, s-a admis ipoteza că are o incidenţă mult mai mare asupra nivelului de risc decât
frecvenţa. În consecinţă, corespunzător celor 7 clase de gravitate s-au stabilit 7 niveluri de risc, în
ordine crescătoare, respectiv 7 niveluri de securitate, dată fiind relaţia invers proporţională între cele
două stări (risc – securitate):
– N1 – nivel minim de risc  – S7 – nivel maxim de securitate;
– N2 – nivel foarte mic de risc  – S6 – nivel foarte mare de securitate;
– N3 – nivel mic de risc  – S5 – nivel mare de securitate;
– N4 – nivel mediu de risc  – S4 – nivel mediu de securitate;
– N5 – nivel mare de risc  – S3 – nivel mic de securitate;
– N6 – nivel foarte mare de risc  – S2 – nivel foarte mic de securitate;
– N7 – nivel maxim de risc  – S1 – nivel minim de securitate.
Dacă luăm în considerare toate combinaţiile posibile ale variabilelor specificate, câte două,
obţinem o matrice Mg,p cu 7 linii – g, care vor reprezenta clasele de gravitate, şi 6 coloane – p – clasele
de probabilitate:
(1,1) (1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6)
(2,1) (2,2) (2,3) (2,4) (2,5) (2,6)
(3,1) (3,2) (3,3) (3,4) (3,5) (3,6)
Mg,p = (4,1) (4,2) (4,3) (4,4) (4,5) (4,6)
(5,1) (5,2) (5,3) (5,4) (5,5) (5,6)
(6,1) (6,2) (6,3) (6,4) (6,5) (6,6)
(7,1) (7,2) (7,3) (7,4) (7,5) (7,6)

19
 Reprezentînd grafic (figura 1.4) matricea în cadrul unui sistem de coordonate
rectangulare obţinem un dreptunghi a cărui bază (abscisa) o constituie mulţimea claselor de
probabilitate, înălţimea (ordonata) – clasele de gravitate, iar suprafaţa sa: mulţimea nivelurilor de risc
posibile:
7

N
R 1
R

De asemenea, cu ajutorul fiecăruia dintre cupluri descriem un dreptunghi care

considerăm că figurează un risc; fiecărei microsuprafeţe îi vom atribui un nivel de risc, astfel încât prin
reuniune să obţinem:
7

N
R 1
R

Fig. 1.4. Reprezentarea grafică a matricei cuplurilor de variabile

gravitate – probabilitate (mulţimea nivelurilor de risc):
g – clasă de gravitate; p – clasă de probabilitate

20
 Observaţie:
Din considerente practice, la construirea graficului s-au acceptat următoarele convenţii:
 atât pe axa Og, cât şi pe axa Op, clasele corespunzătoare au fost figurate prin segmente
egale, deşi diferenţele între gravităţile evenimentelor de la o clasă la alta, cât şi intervalele
de timp în cazul claselor de probabilitate, pe baza cărora s-au determinat, nu sunt egale;
 pentru intervalele care reprezintă clasele de gravitate s-au folosit segmente cu lungime mai
mare decât pentru cele care delimitează clasele de frecvenţă (11/2 - 1), tocmai datorită
premisei că gravitatea are o pondere mult mai mare în dimensiunea riscului.
Prin suprapunerea succesivă, în anumite condiţii, a curbei de acceptabilitate a riscului asupra
reprezentării obţinute a mulţimii nivelurilor de risc s-a stabilit încadrarea cuplurilor pe niveluri de risc,
aşa cum se explicitează în continuare.
Menţinând logica reprezentării prin segmente egale a claselor, rezultă că şi curbele care
delimitează nivelurile de risc trebuie să fie echidistante. În consecinţă, împărţim diagonala mare a
dreptunghiului care semnifică suma mulţimilor nivelurilor de risc în 7 segmente egale, prin care se vor
trasa curbele.
Nivelul 1 – nivel minim de risc acceptabil
Limita din dreapta a primului segment este unul dintre punctele prin care se va trasa curba
nivelului 1. Luăm acum în considerare toate cuplurile în care gravitatea intră cu valoarea 1 (linia 1 a
matricei Mg,p).
Într-adevăr, toţi factorii de risc a căror consecinţă posibilă este incapacitate de muncă mai mică
de 3 zile pot fi consideraţi ca fiind de nivel minim de risc acceptabil, evenimentele produse
neconstituind subiect al prevenirii (nu sunt accidente de muncă; de regulă, sunt tratate ca incidente şi
eliminarea lor face obiectul acţiunii de mărire a confortului în muncă, nu a securităţii). Cuplul limită
este cel în care gravitatea are valoarea 1 şi probabilitatea valoarea 6.
Trasăm prin cele două puncte astfel stabilite o curbă având alura curbei de acceptabilitate
stabilită prin CEN-815/85 (figura 1.5 a).

21
 Fig. 1.5a Trasarea curbelor nivelurilor de risc.
Stabilirea punctelor prin care se traseazǎ curbele de nivel;
curba de nivel 1 (risc minim acceptabil

Suprafaţa care este delimitată de laturile dreptunghiului şi de curba trasată va reprezenta grafic
nivelul 1 de risc. Toţi factorii de risc ce pot fi caracterizaţi prin cupluri ale căror coordonate generează
puncte situate în interiorul suprafeţei astfel delimitate sau pe curbă vor fi consideraţi de nivel 1 de risc,
respectiv 7 de securitate.
Din reprezentarea grafică (figura 1.5 a), rezultă că din matricea Mg,p, nivelului 1 de risc îi
corespunde submatricea:
6
M1,p = (1,1) (1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6) şi elementul (2,1).

22
 Nivelul 2 – 7
Trasăm curbele pentru nivelurile 2 - 6 paralel la curba de nivel de risc minim acceptabil prin
punctele care delimitează segmentele stabilite pe diagonala dreptunghiului mulţimii nivelurilor de risc
(figura 1.5 b).

Fig. 1.5b Trasarea curbelor nivelurilor de risc.

Trasarea curbelor pentru nivelurile 2 – 7;
nivel de risc maxim acceptabil şi critic.
Nivelul de risc 1 – cuplurile g-p: (1,1) (1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6) (2,1);
Nivelul de risc 2 – cuplurile g-p: (2,2) (2,3) (2,4) (3,1) (3,2) (4,1);
Nivelul de risc 3 – cuplurile g-p: (2,5) (2,6) (3,3) (3,4) (4,2) (5,1) (6,1) (7,1);
Nivelul de risc 4 – cuplurile g-p: (3,5) (3,6) (4,3) (4,4) (5,2) (5,3) (6,2) (7,2);
Nivelul de risc 5 – cuplurile g-p: (4,5) (4,6) (5,4) (5,5) (6,3) (7,3);
Nivelul de risc 6 – cuplurile g-p: (5,6) (6,4) (6,5) (7,4);
Nivelul de risc 7 – cuplurile g-p: (6,6) (7,5) (7,6).

23
 Ca şi mai sus, secţiunea delimitată de curba nivelului 1 şi de curba imediat superioară va
reprezenta grafic nivelul 2; tuturor factorilor de risc pentru care cuplurile gravitate – probabilitate
generează puncte situate în interiorul acestei suprafeţe sau pe limita sa superioară li se alocă nivelul 2 de
risc.
Similar se atribuie nivelurile 3, 4, ..., 6.
Suprafaţei delimitate de curba nivelului 6 şi de cele două laturi superioare ale dreptunghiului i se
alocă nivelul 7.
Interpretând reprezentarea din figura 1.5 b rezultă că fiecărui nivel de risc îi corespunde cel puţin
o submatrice din matricea Mg,p:

 4
M 2,p  (2,2) (2,3) (2,4)
 p2
- nivelul 2:  2 şi elementul (4,1);
M 3,p  (3,1) (3,2)
 p 1



 6
M 2,p  (2,5) (2,6)
 p 5
 4
- nivelul 3: M 3,p  (3,3) (3,4) şi elementul (4,2);
 p 3
 (5,1)
 7
M g,1  (6,1)
 g 6 (7,1)


24
  6
 M 3, p  (3,5) (3,6)
 p 5
 4
M 4 , p  (4,3) (4,4)
 p3
- nivelul 4:  3 ;
 M 5, g  (5,2) (5,3)
 g2
 7
M 
(6,2)
 g g6,2 (7,2)

 6
M 4,p  (4,5) (4,6)
 p 5
 5
- nivelul 5: M 5,p  (5,4) (5,5) ;
 p4
 7 (6,3)
M g,3 
 g  6 (7,3)
5
- nivelul 6: M 6,p  (6,4) (6,5) şi elementele (5,6), (7,4);
p4

6
- nivelul 7: elementul (6,6) şi submatricea: M 7,p  (7,5) (7,6) .
p 5

Din relaţia risc – securitate definită se deduce imediat că nivelul 7 de risc reprezintă un nivel critic,
la care securitatea sistemului este minimă. Dincolo de această limită, securitatea tinde către zero, deci
desfăşurarea procesului de muncă nu mai poate avea loc, deoarece ea ar fi echivalentă cu producerea
accidentului sau îmbolnăvirii. Despre factorii de risc caracterizaţi prin cuplurile (6,6), (7,5), (7,6) se
poate afirma că ei vor conduce rapid şi cu certitudine la producerea evenimentului extrem – decesul
(pericol iminent).
Reglementările normative din majoritatea ţărilor nu permit însă atingerea stadiului critic. Pentru
aceasta, în general, se stabilesc pentru fiecare factor de risc fie limite maxime sub formă de valori, în
cazul factorilor a căror formă de manifestare poate fi caracterizată prin elemente măsurabile, fie
25
interdicţii – factorii la care măsurătorile nu sunt posibile. Normele respective corespund unui nivel de
risc maxim acceptabil, care diferă de la o ţară la alta, în funcţie de condiţiile economice şi sociale.
Autorii metodei elaborate în cadrul I.N.C.D.P.M. Bucureşti considerǎ cǎ pentru ţara noastrǎ ar fi
indicat ca nivelul de risc maxim acceptabil sǎ corespundǎ nivelului 3,5. Aceasta ar însemna în primul
rând ca autorizarea de funcţionare a agenţilor economici din punct de vedere al protecţiei muncii sǎ se
acorde numai dacǎ evaluarea riscurilor la locurile de muncǎ confirmǎ nedepǎşirea acestui nivel.
Plecând de la premisele teoretice prezentate anterior, a fost elaboratǎ metoda de evaluare a
riscurilor de accidentare şi îmbolnǎvire profesionalǎ la locurile de muncă, metodǎ care va fi prezentată
în continuare.

26
 CAPITOLUL 2

DESCRIEREA METODEI

2.1.Scop şi finalitate
Metoda elaboratǎ în cadrul I.N.C.D.P.M. Bucureşti are ca scop determinarea cantitativă a
nivelului de risc/securitate pentru un loc de muncă, sector, secţie sau întreprindere, pe baza analizei
sistemice şi evaluării riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională. Aplicarea metodei se
finalizează cu un document centralizator (FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ), care
cuprinde nivelul de risc global pe loc de muncă.
Fişa locului de muncă astfel întocmită constituie baza fundamentării programului de prevenire a
accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale pentru locul de muncă, sectorul, secţia sau
întreprinderea analizată.
2.2. Principiul metodei

Esenţa metodei constă în identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat (loc de
muncă) pe baza unor liste de control prestabilite şi cuantificarea dimensiunii riscului pe baza
combinaţiei dintre gravitatea şi frecvenţa consecinţei maxim previzibile.
Nivelul de securitate pentru un loc de muncă este invers proporţional cu nivelul de risc.
2.3.Utilizatori potenţiali
Metoda poate fi utilizată atât în faza de concepţie şi proiectare a locurilor de muncă, cât şi în
faza de exploatare. Aplicarea ei necesită însă echipe complexe formate din persoane specializate atât în
securitatea muncii, cât şi în tehnologia analizată (evaluatori + tehnologi).

27
 În prima situaţie, metoda constituie un instrument util şi necesar pentru proiectanţi în vederea
integrării principiilor şi măsurilor de securitate a muncii în concepţia şi proiectarea sistemelor de
muncă.
În faza de exploatare, metoda este utilă personalului de la compartimentele de securitate și
sănătate în muncă din întreprinderi pentru îndeplinirea următoarelor atribuţii:
analiza pe o bază ştiinţifică a stării de securitate a muncii la fiecare loc de muncă;
fundamentarea riguroasă a programelor de prevenire.

2.4.Etapele metodei
Metoda cuprinde următoarele etape obligatorii:
1. definirea sistemului de analizat (loc de muncă);
2. identificarea factorilor de risc din sistem;
3. evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională;
4. ierarhizarea riscurilor şi stabilirea priorităţilor de prevenire;
5. propunerea măsurilor de prevenire.

2.5.Instrumente de lucru utilizate

Etapele necesare pentru evaluarea securităţii muncii într-un sistem, descrise anterior, se
realizează utilizând următoarele instrumente de lucru:
a. Lista de identificare a factorilor de risc;
b. Lista de consecinţe posibile ale acţiunii factorilor de risc asupra organismului uman;
c. Scala de cotare a gravităţii şi probabilităţii consecinţelor;
d. Grila de evaluare a riscurilor;
e. Scala de încadrare a nivelurilor de risc, respectiv a nivelurilor de securitate;
f. Fişa locului de muncă – document centralizator;
g. Fişa de măsuri propuse.
28
 Conţinutul şi structura acestor instrumente sunt prezentate în continuare.
 Lista de identificare a factorilor de risc (Anexa 1) este un formular care cuprinde, într-o
formă uşor identificabilă şi comprimată, principalele categorii de factori de risc de accidentare şi
îmbolnăvire profesională, grupate după criteriul elementului generator din cadrul sistemului de muncă
(executant, sarcină de muncă, mijloace de producţie şi mediu de muncă).
 Lista de consecinţe posibile ale acţiunii factorilor de risc asupra organismului uman (Anexa
2) este un instrument ajutător în aplicarea scalei de cotare a gravităţii consecinţelor. Ea cuprinde
categoriile de leziuni şi vătămări ale integrităţii şi sănătăţii organismului uman, localizarea posibilă a
consecinţelor în raport cu structura anatomo-funcţională a organismului şi gravitatea minimă – maximă
generică a consecinţei.
 Scala de cotare a gravităţii şi probabilităţii consecinţelor acţiunii factorilor de risc asupra
organismului uman (Anexa 3) este o grilă de clasificare a consecinţelor în clase de gravitate şi clase de
probabilitate a producerii lor.
Partea din grilă referitoare la gravitatea consecinţelor se bazează pe criteriile medicale de
diagnostic clinic, funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă elaborate de Ministerul Sănătăţii şi
Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei.
În ceea ce priveşte clasele de probabilitate, în urma experimentărilor s-a optat în forma finală a
metodei pentru adaptarea standardului Uniunii Europene, astfel încât în locul intervalelor precizate de
acesta s-au luat în considerare următoarele:
- clasa 1 → frecvenţa evenimentului: o datǎ la peste 10 ani;
- clasa 2 → frecvenţa de producere: o dată la 5 –10 ani;
- clasa 3 → o dată la 2 – 5 ani;
- clasa 4 → o dată la 1 – 2 ani;
- clasa 5 → o dată la 1 an – 1 lună;
- clasa 6 → o dată la mai puţin de o lună.

29
  Grila de evaluare a riscurilor (Anexa 4) este de fapt transpunerea sub formă tabelară a
graficului din figura 1.5b prezentată în capitolul precedent. Liniile din tabel sunt liniile claselor de
gravitate din grafic, iar coloanele – coloanele claselor de probabilitate.
CLASE DE PROBABILITATE
CLASE
DE
GRAVI-
CONSECINȚE 1 2 3 4 5 6
TATE EXTREM FOARTE RAR PUȚIN FRECVENT FOARTE
DE RAR RAR FREC- FRECVENT
VENT

7 MAXIME deces 7,1 7,2 7,3 7,4 7,5 7,6

6 FOARTE invaliditate Gr. I 6,1 6,2 6,3 6,4 6,5 6,6

GRAVE

5 GRAVE invaliditate Gr. II 5,1 5,2 5,3 5,4 5,5 5,6

4 MARI invaliditate Gr. III 4,1 4,2 4,3 4,4 4,5 4,6

3 MEDII ITM 45-180 zile 3,1 3,2 3,3 3,4 3,5 3,6

2 MICI ITM 3-45 zile 2,1 2,2 2,3 2,4 2,5 2,6

1 NEGLIJABILE ITM < 3 zile 1,1 1,2 1,3 1,4 1,5 1,6

Fiecare căsuţă corespunde câte unui punct din grafic, de coordonatele g,p. Culorile diferite
marchează secţiunile obţinute în grafic prin trasarea curbelor de nivel.
Cu ajutorul grilei se realizează exprimarea efectivă a riscurilor existente în sistemul analizat, sub
forma cuplului gravitate – frecvenţă de apariţie.
 Scala de încadrare a nivelurilor de risc/securitate a muncii (Anexa 5), construită pe
baza grilei de evaluare a riscurilor, este un instrument utilizat în aprecierea nivelului riscului
previzionat, respectiv a nivelului de securitate.
Scala cuprinde în fapt cele 7 zone din matricea Mg,p (capitolul 1), transformate în niveluri, numerotate
de la 1 la 7 pentru nivelul de risc şi de la 7 la 1 pentru nivelul de securitate.

30
 În zona centrală a formularului sunt prezentate explicit elementele din submatricele delimitate,
precum şi elementele singulare corespunzătoare fiecărui nivel de risc, respectiv toate cuplurile gravitate
– probabilitate aferente nivelurilor de risc.

NIVEL DE NIVEL DE
CUPLUL GRAVITATE - PROBABILITATE
RISC SECURITATE

MINIM 1 1,1 1,2 1,3 1,4 1,5 1,6 2,1 7 MAXIM

FOARTE MIC 2 2,2 2,3 2,4 3,1 3,2 4,1 6 FOARTE MARE

MIC 3 2,5 2,6 3,3 3,4 4,2 5,1 6,1 7,1 5 MARE

MEDIU 4 3,5 3,6 4,3 4,4 5,2 5,3 6,2 7,2 4 MEDIU

MARE 5 4,5 4,6 5,4 5,5 6,3 7,3 3 MIC

FOARTE MARE 6 5,6 6,4 6,5 7,4 2 FOARTE MIC

MAXIM 7 6,6 7,5 7,6 1 MINIM

 Fişa de evaluare a locului de muncă (Anexa 6) este documentul centralizator al tuturor

operaţiilor de identificare şi evaluare a riscurilor de accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională. Ca
urmare, acest formular cuprinde:
 date de identificare a locului de muncă: unitatea, secţia (atelierul), locul de muncă;
 date de identificare a evaluatorului: nume, prenume, funcţie;
 componentele generice ale sistemului de muncă;
 nominalizarea factorilor de risc identificaţi;
 explicitarea formelor concrete de manifestare a factorilor de risc identificaţi
 consecinţa maximă previzibilă a acţiunii factorilor de risc;
 clasa de gravitate şi probabilitate previzionată;
 nivelul de risc.
 Fişa de măsuri propuse (Anexa 7) este un formular pentru centralizarea măsurilor de
prevenire necesare de aplicat, rezultate din evaluarea locului de muncă sub aspectul securităţii muncii.

31
 CAPITOLUL 3
APLICAREA METODEI

3.1.Procedura de lucru

a.Constituirea echipei de analiză şi evaluare

Primul pas în aplicarea metodei îl reprezintă constituirea echipei de analiză şi evaluare. Aceasta
va cuprinde specialişti în domeniul securităţii muncii şi tehnologi, buni cunoscători ai proceselor de
muncă analizate.
Înainte de începerea activităţii, membrii echipei trebuie să cunoască în detaliu metoda de
evaluare, instrumentele utilizate şi procedurile concrete de lucru. De asemenea, este necesară o minimă
documentare prealabilă asupra locurilor de muncă şi proceselor tehnologice care urmează să fie
analizate şi evaluate.
După constituirea echipei de analiză şi evaluare, respectiv după însuşirea metodei, se trece la
parcurgerea etapelor propriu-zise.

b.Descrierea sistemului de analizat

În această etapă se efectuează o analiză detaliată a locului de muncă, urmărind:
 identificarea şi descrierea componentelor sistemului şi modului său de funcţionare: scopul
sistemului, descrierea procesului tehnologic, a operaţiilor de muncă, maşinile şi utilajele
folosite - parametri şi caracteristici funcţionale, unelte etc.;
 precizarea în mod expres a sarcinii de muncă ce-i revine executantului în sistem (pe baza
fişei postului, a ordinelor şi deciziilor scrise, a dispoziţiilor verbale date în mod curent etc.);

32
  descrierea condiţiilor de mediu existente;
 precizarea cerinţelor de securitate pentru fiecare componentă a sistemului, pe baza normelor
şi standardelor de securitate a muncii, precum şi a altor acte normative incidente.
Informaţiile necesare pentru această etapă se preiau din documentele întreprinderii (fişa
tehnologică, cărţile tehnice ale maşinilor şi utilajelor, fişa postului pentru executant, caiete de sarcini,
buletine de analiză a factorilor de mediu, norme, standarde şi instrucţiuni de securitate a muncii). O
sursă complementară de informaţii pentru definirea sistemului o constituie discuţiile cu lucrătorii de la
locul de muncă analizat.

c.Identificarea factorilor de risc din sistem

În această etapă, esenţială pentru calitatea analizei, se stabileşte pentru fiecare componentă a
sistemului de muncă evaluat (respectiv loc de muncă), în baza listei prestabilite (Anexa 1) ce disfuncţii
poate prezenta, în toate situaţiile previzibile şi probabile de funcţionare.
Pentru identificarea tuturor riscurilor posibile este deci necesară simularea funcţionării
sistemului şi deducerea respectivelor abateri. Aceasta se poate face fie printr-o analiză verbală cu
tehnologul, în cazul unor locuri de muncă relativ puţin periculoase, în care disfuncţiile accidentogene
(sau generatoare de îmbolnăviri) sunt cvasievidente, fie prin aplicarea metodei arborelui de evenimente.
De asemenea, simularea se poate realiza concret, pe un model experimental sau prin procesare
pe computer.
Indiferent de soluţia adoptată, metodele de lucru sunt observarea directă şi deducţia logică.
În cazul factorilor de risc obiectivi (generaţi de mijloacele de producţie sau mediul de muncă),
identificarea lor este relativ uşoară, cunoscându-se parametrii şi caracteristicile funcţionale ale
maşinilor, utilajelor, instalaţiilor, proprietăţile fizico-chimice ale materiilor şi materialelor utilizate sau
dispunându-se de buletinele de analiză a condiţiilor de mediu.
Referitor la executant, operaţia este mult mai dificilă şi implică un grad ridicat de nedeterminare.
Pe cât posibil, se analizează toate erorile previzibile şi probabile ale acestuia în raport cu sarcina de

33
muncă atribuită, sub forma omisiunilor şi acţiunilor sale greşite, precum şi impactul lor asupra propriei
sale securităţi şi asupra celorlalte elemente ale sistemului.
Identificarea factorilor de risc dependenţi de sarcina de muncă se realizează, pe de o parte, prin
analiza conformităţii dintre conţinutul său şi capacitatea de muncă a executantului căruia îi este
atribuită, iar pe de altă parte, prin precizarea eventualelor operaţii, reguli de muncă, procedee de lucru
greşite.
Factorii de risc identificaţi se înscriu în Fişa de evaluare a locului de muncă (Anexa 6), unde se
mai specifică, în aceeaşi etapă, şi forma lor concretă de manifestare: descrierea acestora şi dimensiunea
parametrilor prin care se apreciază respectivul factor (de exemplu, rezistenţa la apăsare, forfecare,
greutate şi dimensiuni, curba Cz etc.).

d.Evaluarea riscurilor
Pentru determinarea consecinţelor posibile ale acţiunii factorilor de risc se utilizează lista din
Anexa 2. Gravitatea consecinţei astfel stabilite se apreciază pe baza grilei din Anexa 3.
Informaţii importante pentru aprecierea cât mai exactă a gravităţii consecinţelor posibile se obţin
din statisticile accidentelor de muncă şi bolilor profesionale produse la locul de muncă respectiv sau la
locuri de muncă similare.
Pentru determinarea frecvenţei consecinţelor posibile se foloseşte scala din Anexa 3. Încadrarea
în clasele de probabilitate se face după ce se stabilesc, pe bază statistică sau de calcul, intervalele la care
se pot produce evenimentele (zilnic, săptămânal, lunar, anual etc.). Intervalele respective se transformă
ulterior în frecvenţe exprimate prin număr de evenimente posibile pe an.
Rezultatul obţinut în urma procedurilor anterioare se identifică în Grila de evaluare a riscurilor
(Anexa 4) şi se înscrie în Fişa locului de muncă (Anexa 6). Cu ajutorul scalei de încadrare a nivelurilor
de risc/securitate se determină apoi aceste niveluri pentru fiecare factor de risc în parte. Se obţine astfel o
ierarhizare a dimensiunii riscurilor la locul de muncă, ceea ce dă posibilitatea stabilirii unei priorităţi a
măsurilor de prevenire şi protecţie, funcţie de factorul de risc cu nivelul cel mai mare de risc.

34
 Nivelul de risc global (Nr) pe locul de muncă se calculează ca o medie ponderată a nivelurilor de
risc stabilite pentru factorii de risc identificaţi. Pentru ca rezultatul obţinut să reflecte cât mai exact
posibil realitatea, se utilizează ca element de ponderare rangul factorului de risc, care este egal cu
nivelul de risc.
În acest mod, factorul cu cel mai mare nivel de risc va avea şi rangul cel mai mare. Se elimină
astfel posibilitatea ca efectul de compensare între extreme, pe care îl implică orice medie statistică, să
mascheze prezenţa factorului cu nivel maxim de risc.
Formula de calcul al nivelului de risc global este următoarea:
n
 ri  R i
i =1
Nr = n
 ri
i =1

unde:
Nr este nivelul de risc global pe loc de muncă;
ri - rangul factorului de risc „i”;
Ri - nivelul de risc pentru factorul de risc „i”;
n - numărul factorilor de risc identificaţi la locul de muncă.
Nivelul de securitate (NS) pe loc de muncă se identifică pe Scala de încadrare a nivelurilor de
risc/securitate, construită pe principiul invers proporţionalităţii nivelurilor de risc şi securitate.
Atât nivelul de risc global, cât şi nivelul de securitate se înscriu în Fişa locului de muncă (Anexa
6).
În cazul evaluării unor macrosisteme (sector, secţie, întreprindere), se calculează media ponderată a
nivelurilor medii de securitate determinate pentru fiecare loc de muncă analizat din componenţa
macrosistemului (locurile de muncă similare se consideră ca un singur loc de muncă), pentru a se obţine
nivelul global de securitate a muncii pentru atelierul/secţia/sectorul sau întreprinderea investigată – NS:

35
 n
 rp  Nsp
Ng 
p =1
n
 rp
p 1

unde:
rp este rangul locului de muncă „p” (egal ca valoare cu nivelul de risc al locului);
n - numărul de locuri de muncă analizate;
Nsp - nivelul mediu de securitate a muncii pentru locul de muncă „p”.

e.Stabilirea măsurilor de prevenire

Pentru stabilirea măsurilor necesare îmbunătăţirii nivelului de securitate a sistemului de muncă
analizat se impune luarea în considerare a ierarhiei riscurilor evaluate, conform Scalei de încadrare a
nivelurilor de risc/securitate a muncii în ordinea:
7 – 1 dacă se operează cu nivelurile de risc;
1 – 7 dacă se operează cu nivelurile de securitate.
De asemenea, se ţine seama de ordinea ierarhică generică a măsurilor de prevenire, respectiv:
 măsuri de prevenire intrinsecă;
 măsuri de protecţie colectivă;
 măsuri de protecţie individuală.
Măsurile propuse se înscriu în Fişa de măsuri de prevenire propuse (Anexa 7).
Aplicarea metodei se încheie cu redactarea raportului analizei. Acesta este un instrument
neformalizat care trebuie să conţină, clar şi succint, următoarele:
 modul de desfăşurare a analizei;
 persoanele implicate;
 rezultatele evaluării, respectiv fişele locurilor de muncă cu nivelurile de risc;
 interpretarea rezultatelor evaluării;
 fişele de măsuri de prevenire.
36
 3.2.Condiţii de aplicare
Pentru ca aplicarea metodei să conducă la cele mai relevante rezultate, prima condiţie este ca
sistemul ce urmează să fie analizat să fie un loc de muncă, bine definit sub aspectul scopului şi
elementelor sale. În acest mod se limitează numărul şi tipul de interrelaţionări potenţiale ce urmează să
fie investigate şi implicit factorii de risc de luat în considerare.
O altă condiţie deosebit de importantă este existenţa unei echipe de evaluare, complexă şi
multidisciplinară, care să includă specialişti în securitatea muncii, proiectanţi, tehnologi, ergonomi, medici
specialişti în medicina muncii etc., corespunzător naturii variate a elementelor sistemelor de muncă, dar
şi a factorilor de risc. Conducătorul echipei trebuie să fie specialistul în securitatea muncii, al cărui rol
principal va fi de armonizare a punctelor de vedere ale celorlalţi evaluatori, în sensul subordonării şi
integrării criteriilor folosite de fiecare dintre ei scopului urmărit prin analiză: evaluarea securităţii
muncii.
Un avantaj al metodei elaborate în cadrul I.N.C.D.P.M. Bucureşti îl constituie faptul că
aplicarea ei nu este limitată de condiţia existenţei fizice a sistemului de evaluat. Ea poate fi utilizată în
toate etapele legate de viaţa unui sistem de muncă sau a unui element al acestuia: concepţia şi
proiectarea, realizarea fizică, constituirea şi intrarea în funcţiune, desfăşurarea procesului de muncă.
Deoarece formele concrete de manifestare a factorilor de risc, chiar şi pentru un sistem relativ
simplu, sunt multiple, procedura de lucru în cadrul acestei metode este relativ laborioasǎ. Aplicarea ei şi
gestionarea riscurilor la locurile de muncǎ pe baza rezultatelor obţinute necesitǎ personal specializat şi
tehnicǎ de calcul.

3.3.Consideraţii privind utilizarea tehnicii de calcul automate în aplicarea

metodei şi gestiunea computerizată a riscurilor
Aplicarea practicǎ a metodei de evaluare a riscurilor în sistemul de muncǎ este suficient de
laborioasǎ, ca numǎr de informaţii care trebuie luate în considerare în cazul urmǎririi mai multor locuri
de muncǎ, pentru a justifica folosirea tehnicilor moderne de prelucrare autonatǎ a datelor.
37
 Utilizarea calculatoruluieste posibilă datorită anumitor caracteristici ale metodei, respectiv:
 procedura de lucru etapizată;
 existenţa unui algoritm de calcul al nivelului de risc;
 tipul de legături dintre variabilele luate în considerare la determinarea nivelului de risc.
Tehnica automată de calcul poate fi aplicată atât la evaluarea propriu-zisă a riscurilor, cât şi la
gestiunea computerizată a acestora în cadrul unităţii.
a.În timpul evaluării propriu-zise utilizarea computerului este recomandabilă în două modalităţi:
 constituirea unor bănci de date privind:
 durata de viaţă a echipamentelor tehnice;
 timpul de funcţionare;
 numărul de persoane expuse;
 timpul de expunere;
 statistica accidentelor de muncă şi bolilor profesionale produse şi utilizarea lor pentru a
determina cu mai mare acurateţe clasele de probabilitate;
 calculul automat al nivelurilor de risc parţiale şi al nivelului de risc global pe loc de muncă,
sector de activitate, întreprindere.
b.Gestiunea computerizată a riscurilor presupune realizarea unor bănci de date complete şi
actualizabile permanent, cuprinzând datele din fişele de risc şi de măsuri pentru toate locurile de muncă
evaluate din unitate.
În acest mod, în fiecare moment se poate cunoaşte şi corecta conform ultimei evaluări situaţia
exactă a riscurilor existente, a dimensiunii acestora (nivelurile de risc), a măsurilor care trebuie luate, a
celor care s-au luat, a răspunderilor şi competenţelor pentru respectivele măsuri.

38
 PARTEA a II-a
UTILIZAREA METODEI ELABORATE
DE I.N.C.D.P.M. BUCUREŞTI PENTRU EVALUAREA
RISCURILOR DE ACCIDENTARE ŞI ÎMBOLNǍVIRE
PROFESIONALǍ

39
 CAPITOLUL 4

4.1. SCURT ISTORIC ȘI PREZENTAREA

COMPANIEI NAȚIONALE A URANIULUI S.A.

Compania Naţională a Uraniului S.A. a fost înființată în anul 1997 și are în administrare
resursele minerale de uraniu existente în România. Compania desfăşoară activități de:
 cercetare geologică de detaliu şi exploatarea zăcămintelor de uraniu;
 prepararea minereurilor de uraniu și obținerea concentratelor uranifere;
 rafinarea concentratelor și valorificarea pulberii sinterizabile de UO2 nuclear pur;
 conservarea, închiderea și ecologizarea obiectivelor cu activitate sistată.
Compania Națională a Uraniului - S.A. București reprezintă o verigă importantă în ciclul nuclear
românesc, fiind până la această dată principalul și singurul furnizor de pulbere sinterizabilă de dioxid
de uraniu care constituie materia primă pentru fabricarea combustibilului nuclear necesar funcționării
centralei de la Cernavodă.

Compania Naţională a Uraniului S.A se află în portofoliul de companii al Ministerului Energiei

și este deținută 100% de către statul român.

Compania Naţională a Uraniului S.A. are în structură un aparat central cu sediul în Bucureşti, iar
în teritoriu patru subunităţi direct subordonate:

 Sucursala Feldioara
 Sucursala Suceava
 Punct de lucru sector Oravița
 Punct de lucru sector Ștei

40
 Sucursala Feldioara - Uzina de prelucrare
a fost concepută și construită ca urmare a
necesității de a se prelucra minereul de
uraniu din țară, în conformitate cu programul
nuclear național adoptat în deceniul 1970-
1980, pentru producerea energiei electrice în
centrale nucleare.

Sucursala Feldioara desfășoară activități de procesare a minereului prin procedeul

hidrometalurgic cu obținere a concentratului tehnic de diuranat de sodiu, octoxidul de uraniu (produs
intermediar stabil) și pulberea sinterizabilă de dioxid de uraniu (materia primă pentru combustibilul
nuclear necesar centralelor nuclearo-electrice tip CANDU).

41
 În laboratorul sucursalei se efectueaza analize de flux și analize de produs finit, prin metode de
analiză chimice, fizico-chimice și radiometrice.
În cadrul Secției de Cercetare, Radioprotectie, Condiții de Muncă, Ecologie se efectuează studii
ale impactului pe care îl au activitățile de exploatare și prelucrare a minereurilor de uraniu asupra
mediului înconjurător și studiul stării de sănătate al personalului care lucrează în cadrul acestor activități
în corelație cu expunerea la noxele profesionale.

Sucursala Suceava - În anul 1965

activitatea de cercetare geologică a Secției
II Tulgheș înființează la Crucea un sector
de explorări care evidențiază și conturează
zăcamântul de uraniu Crucea-Botușana.

Rezultatele lucrărilor executate în cei 18 ani de explorări au condus la înființarea în anul

1983 a Exploatării Miniere Crucea (în prezent Sucursala Suceava), cu scopul exploatării și valorificării
minereului de uraniu din cele două structuri mineralizate Crucea și Botușana, în prezent singura unitate
de exploatare a uraniului din țară.
Deschiderea celor două structuri mineralizate (Crucea si Botusana) s-a realizat prin puțuri și
galerii de coastă echipate cu instalații de extracție, stații de pompe, stații de ventilație, alimentare cu
energie electrică și pneumatică;

42
 La suprafață au fost efectuate o serie de amenajări pentru deservirea minelor, cuprinzând
instalații tehnologice pentru depozitarea și expediția minereului cu mijloace auto și pe cale ferată,
clădiri social-administrative, ateliere de întreținere și reparații utilaje, stații de compresoare, stații de
decontaminare a uraniului din apele de mină, structuri de stabilizare a haldelor, regularizări cursuri de
ape, drumuri de acces și de exploatare.
Pe parcursul exploatării se desfășoară lucrări de explorare de detaliu, în cadrul fazei de
exploatare, prin lucrări miniere și foraje subterane cât și lucrări de conservare în vederea închiderii și
ecologizării perimetrelor afectate de exploatare.
Punct de lucru- Sector Oravița – În cadrul
acestei subunități au fost exploatate zăcămintele
Ciudanovița, Dobrei și Natra aflate în partea
vestică a Munților Banatului.
Zăcămintele au fost epuizate prin
exploatare sau datorită adâncimilor mari,
exploatarea a devenit nerentabila din punct de
vedere economic.
În prezent la punctul de lucru – Sector Oravița se desfășoară activități de închidere a lucrarilor
miniere și ecologizarea suprafețelor afectate de exploatare cât și depoluarea uraniului din apele de mină.

Punct de lucru- Sector Ștei - În cadrul acestei

subunități au fost exploatate zăcămintele Băița
Plai și Avram Iancu aflate în Munții Bihorului.
Zăcămintele au fost epuizate prin
exploatare.

43
 În prezent la punctul de lucru – Sector Ștei se desfășoară activități de închidere a lucrarilor
miniere și ecologizarea suprafețelor afectate de exploatare
Compania Naţională a Uraniului S.A are peste 1000 de angajaţi, de diverse specializări care
acoperă în totalitate aria domeniului de activitate, fiind identificate 30 de meserii în sectorul minier și 24
meserii în cadrul sectorului de prelucrare chimică a minereurilor.
Personalului din cadrul companiei i se atribuie o atenție sporită, în acest sens, s-au facut
investitii majore în fiecare angajat în parte, pentru a-i provoca şi a-i motiva în atingerea potenţialului
profesional. C.N.U. - S.A. oferă un mediu de lucru deschis, în care promovează respectul faţă de
angajaţii săi, încurajând iniţiativele şi creativitatea fiecăruia în vederea definirii personale şi
profesionale.

44
 4.2. POLITICA ÎN DOMENIUL
SECURITĂȚII ȘI SĂNĂTĂȚII ÎN MUNCĂ LA CNU

Conducerea Companiei Naționale a Uraniului SA ( CNU) a definit politica în domeniul SSM

în concordanţă cu strategia și politica generală a societăţii, securitatea şi sănătatea muncii fiind parte
integrantă a performanţei activităţii sale.
În numele conducerii companiei, Directorul General a definit politica în domeniul SSM prin
care se exprimă:
 Angajamentul pentru crearea cadrului organizatoric, asigurarea resurselor pentru implementarea,
menţinerea şi îmbunătăţirea continuă a modului de organizare a activităţii de SSM
 Înfiițarea Serviciului Intern de Prevenire și Protecție care are responsabilitatea urmăririi modului
cum este realizată politica de sănătate şi securitate a muncii şi are definită autoritatea pentru a
impune aplicarea acestei politici
 Principiile de evitare, evaluare şi combatere a riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire
profesională
 Aducerea la cunoştinţa tuturor salariaţilor a politicii în domeniul SSM prin instruiri, afişări la locul
de muncă, informări în cadrul CSSM, cu scopul de a fi conştientizaţi de atribuţiile şi răspunderile
care decurg din existența Planului Anual de Prevenire și Protecție
 Politica, obiectivele şi modul de funcţionare a activităţii de SSM vor fi analizate periodic cu
scopul de a fi în corespondenţă cu noile cerinţe şi condiţii impuse de dinamica producției,
fluctuația de personal și schimbările survenite în structura organizatorică.
 Obligaţia de a respecta reglementările şi cerinţele legale SSM în vigoare
 Aplicarea criteriilor ergonomice pentru amenajarea locurilor de muncă
 Politica în domeniul SSM este punctul de plecare în stabilirea obiectivelor referitoare la
securitatea şi sănătatea muncii
45
 Ca în orice industrie minieră și de prelucrare a minereurilor, activitățile de producție ale
subunităților companiei se confruntă în principal cu PERICOLE generate de:
 echipamentele de muncă ( mașini și utilaje specifice, recipiente sub presiune, utilaje
generatoare de vibrații, gaze toxice, imflamabile și explozive ) și
 mediul de muncă ( lucru în subteran, umiditate, zgomot, vibrații, radiații ionizante, produse
chimice periculoase, atmosferă explozivă).

Având în vedere riscurile de accidentare identificate coroborate cu politica de SSM, conducerea

companiei a stabilit obiectivele generale în activitatea SSM, angajându-se totodată să:
 ÎMBUNĂTĂŢEASCĂ ÎN PERMANENŢĂ politica de SSM, în special prin îmbunătăţirea
sistemului informaţional şi a comunicaţiei
 PREVINĂ ACCIDENTELE DE MUNCĂ ŞI BOLILE PROFESIONALE prin instruiri,
îmbunătăţirea continuă a nivelului de pregătire profesională, adaptarea permanent a activității
productive la factorul uman
 MONITORIZEZE PERMANENT STAREA DE SĂNĂTATE A LUCRĂTORILOR și să
ia măsuri ca întreg personalul să beneficieze de un nivel corespunzător de îngrijire şi recuperare
medicală.
 RESPECTE LEGISLAŢIA urmărind în mod regulat evoluţia acesteia şi procedurile și
instrucțiunile proprii elaborate în companie.

Pentru a continua pe această cale de succes, conducerea companiei cere fiecărui angajat să fie
atent la propriul comportament, să respecte normele de securitate, dar să fie atent şi la
comportamentul colegilor şi apropiaţilor săi.
Securitatea și sănătatea angajatului CNU este o preocupare atât la “locul de muncă” dar şi
“acasă”.

46
 Scopurile principale ale politicii SSM de la CNU sunt:
 zero accidente cu incapacitate temporară de muncă
 un număr minim de cazuri ce necesită îngrijiri medicale
 riscuri minime posibile (RMP)
 respectarea cel puţin a legislaţiei româneşti şi a UE, precum şi a standardelor şi codurilor
internaţionale, iar acolo unde este rezonabil, cu îmbunătăţirea standardelor de eficienţă
specificate în aceste documente.

Realizarea acestor obiective implică evitarea sau reducerea cauzelor şi împrejurărilor

favorizante pentru producerea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale.

Este cunoscut faptul ca aceste evenimente nedorite generează pe lângă efectele asupra stării de
sănătate a persoanelor implicate o serie de efecte negative pentru angajator cum a fi:
- concedii de boală plătite;
- cheltuieli cu înlocuirea personalului accidentat;
- cheltuieli cu recuperarea personalului inclusiv eventuala protezare;
- pensionarea anticipată pe caz de boală
- pierderi de producţie , de timp
- diverse daune de natură tehnică sau de producţie;
- creşterea primelor de asigurare;
Efectele negative determinate de accidentele de muncă şi bolile profesionale pot fi eliminate
prin aplicarea unui sistem adecvat de management al securităţii şi sănătăţii în muncă , ca parte
componentă a managementului general al companiei.
Acesta implică pe lângă îndeplinirea obligaţiilor sociale legale ale angajatorului şi aspecte
economice importante în scopul creşterii profitului prin reducerea timpilor morţi , a absenteismului,
prin lipsa pierderilor materiale datorate accidentelor şi avariilor, economii la concediile medicale etc.

47
 Ținând cont de aceste aspecte conducerea companiei a decis urmatoarele :
 trecerea la o organizare eficientă a activitatii de securitate și sănătate în companie astfel
încat fiecare participant la procesul de muncă să poarte răspunderea pentru asigurarea
unor conditii de munca sigure si sanatoase in funcție de competenta, capacitatea
profesionala, experienta si … remunerarea muncii sale.
 introducerea unui sistem dinamic de gestionare a riscurilor profesionale din companie
prin care sa putem obtine :
 eliminarea fenomenelor și situatiilor periculoase și reducerea
daunelor la un nivel suportabil pentru companie
 formarea profesională de calitate a operatorilor din instalatiile
chimice cât și a lucrătorilor din activitatea de exploatare subterană
 reducerea integrală a noxelor ( praf silicogen ) și diminuarea
efortului la utilizarea utilajelor miniere

Pentru aceasta se elaborează anual un Plan de prevenire si protectie ce va fi cunoscut de

fiecare lucrător iar pentru realizarea lui se asigură resurse materiale, financiare și umane.
Eficienta acestui plan se cuantifică într-o economie de costuri, o crestere a productivității
muncii și o imbunătățire a calității produsului finit.
Programul Măsurilor de Securitate si Sănătate va fi afișat și va fi prelucrat de catre fiecare
persoana responsabila, corespunzator fiecarei pozitii din program.
Stadiul de realizare a Programului va fi dezbătut în ședințele Comitetului de Securitate și
Sănătate în Muncă inființat la nivel de companie.
În acest sens conducerea companiei cere lucrătorilor să participe la realizarea obiectivelor
stabilite, fiecare să își aducă aportu, în conformitate cu prevederile legii, în funcție de atribuțiile și
competențele fiecăruia, stabilite prin fișa postului.
Obiectivele de SSM reprezintă, de fapt, scopul principal al politicii CNU.

48
 Pentru a-şi creea un sistem dinamic de gestionare a riscurilor, la nivel de companie, s-au stabilit
obiective documentate în materie de SSM care sunt cuantificate în Planul Anual de Prevenire și
Protecție luându-se în considerare următoarele:
 prevederile cerinţelor legislative, reglementările tehnice, regulamentele, procedurile şi
instrucțiunile proprii;
 pericolele şi riscurile proprii identificate şi evaluate;
 fluxurile tehnologice atât de la uzina de preparare cât și din subteran;
 posibilitățile financiare, capacitatea de producție, resura umană și nivelul de desfacere a
produsului finit;
 punctele de vedere ale conducerii subunităților companiei despre echipamentele de
muncă, echipamentele individuale de protecție și posibilii furnizori;
Scopul este să ne asigurăm că în companie sunt stabilite obiective corespunzătoare şi
măsurabile, că acestea sunt prioritizate astfel încât să permită realizarea politicii de SSM.
Pentru realizarea obiectivelor, Serviciul Intern de Prevenire și Protecție elaboarează Planul de
Prevenire și Protecție, care va fi analizat, însușit și aprobat de Directorul General, va fi înregistrat și va
fi distribuit tuturor persoanelor care sunt responsabile de realizarea măsurilor.

Planul de Prevenire și Protecție include:

A) Acţiunile ce privesc prevenirea riscurilor ce au putut fi identificate, analizate şi evaluate pe
diverse activități
B) Responsabilitatea şi autoritatea desemnată pentru realizarea fiecărui obiectiv potrivit
funcţiilor şi nivelurilor relevante ale companiei.
C) Mijloacele, fazele şi termenele prin care obiectivele urmează a fi realizate.

49
 La elaborarea acestui plan se ține seama de următoarele
 Să identifice atât persoanele responsabile pentru transmiterea obiectivelor de
SSM la fiecare nivel de decizie, cât şi diversele sarcini care trebuie
implementate pentru atingerea fiecărui obiectiv de SSM.
 Să identifice atribuirea de responsabilităţi şi competenţe adecvate pentru
fiecare activitate;
 Să prevadă alocarea de resurse adecvate: financiare, umane, logistice pentru
fiecare activitate;
 Să facă referire la programe de instruire specifice care vor contribui la
transmiterea informaţiilor şi la supravegherea coordonată a acţiunilor;
 Să prevadă consultarea personalului cu privire la schimbările aşteptate în
cazul în care vor fi semnalate transformări sau modificări semnificative ale
practicilor de lucru, ale unor procese de muncă sau ale unor materiale

Dat fiind specificul activității companiei, anual se elaborează și Planul de Prevenire și

Lichidare a Avariilor care cuprinde măsurile concrete pentru prevenirea avariilor posibile din lucrările
miniere subterane și din instalațiile de preparare de la suprafață, salvarea și evacuarea personalului din
zona avariată și din zonele periclitate.

În ceea ce o priveste, conducerea Companiei Naționale a Uraniului SA a declarat că se va

implica cu toată forța pentru realizarea țintelor din politica expusă, asigurând acesteia coerența
necesară, urmărind o aplicare rapida a deciziilor ce vor trebui luate, continuitatea actiunilor,
coordonarea măsurilor luate în sectoarele productive și serviciile funcționale si disponibilizarea la timp
a resurselor financiare si materiale necesare.

50
 4.3. EVALUAREA
RISCURILOR DE ACCIDENTARE ŞI ÎMBOLNǍVIRE PROFESIONALǍ
pentru postul de lucru
MINER SĂPARE GALERII
la Sectorul Crucea – Botușana
din cadrul Companiei Naționale a Uraniului SA –Sucursala SUCEAVA

4.3.1.Descrierea procesului de muncă

Sucursala Suceava exploatează minereul de uraniu din structurile mineralizate cantonate în

sectoarele miniere Crucea şi Botuşana .
Geomorfologic , regiunea este muntoasă ,
constituită din masive calcaroase și șisturi
cristaline, cu vârfuri ascuţite și pante
abrupte.
Hidrografic , perimetru minier
Crucea este tributar râului Bistriţa , cu
afluentul său de pe partea stângă a
pârâului Crucea care colectează apele din
aria de exploatare minieră unde sunt
localizate galeriile şi haldele .

Deschiderea celor două structuri mineralizate (Crucea si Botusana) s-a realizat prin puțuri și
galerii de coastă echipate cu instalații de extracție, stații de pompe, stații de ventilație, alimentare cu
energie electrică și pneumatică;
Exploatarea mineralizației presupune realizarea unor lucrări miniere de pregătire și exploatare
propriu zisă.
51
 Saparea unei lucrari miniere
presupune construirea propriu-zisa a
lucrarii subterane si constă într-un proces
continuu de executie a unor operații
tehnologice pentru dislocarea rocii din
masiv și sustinerea spatiului excavat.
Principalele operatii care se executa
in procesul de săpare sunt:
- perforarea găurilor de mină cu
ajutorul perforatorului P90
- incarcarea găurilor cu exploziv,
burarea, legarea capselor si
impuscarea încărcăturii de
exploziv;
- copturirea frontului de lucru și
corectarea profilului lucrării cu
ciocanul de abataj CA 12
- montarea susținerii provizorii
din lemn
- încărcarea și evacuarea
materialului extras;
- montarea sustinerii definitive din
arce metalice ( tip SG sau TH)
- bandajarea profilului lucrării

52
 Operatii secundare: montarea căii ferate, a conductelor de aer comprimat și apă, a coloanei de
aeraj si cablurile electrice, probarea frontului de lucru, cartarea geologica si ridicarea topografica.

Numarul gaurilor de mina se aleg functie de proprietatile fizico-mecanice ale rocilor, sectiunea
lucrarii, caracteristicile explozivului utilizat, diametrul si lungimea gaurilor de mina.

Iluminatul se asigură doar prin lămpile individuale electrice cu acumulator pe care le are fiecare
lucrător când intră în subteran.
În frontul de lucru atmosfera este viciată din cauza emanației de radon și a gazelor produse de
detonarea explozivilor din gaurile de mina. Aerul viciat este condus spre suprafață cu ajutorul unei
coloane de tuburi de aeraj, pe care sunt montate ventilatoare, iar alimentarea cu aer proaspat a frontului
de lucru realizandu-se prin toata sectiunea lucrarii miniere.
Circulația aerului de la intrare spre ieșire face parte din Planul de aeraj general al minei, la
majoritatea minelor realizându-se cu ajutorul ventilatoarelor. Ventilatoarele pot fi pneumatice sau
electrice. Principiul de funcționare al ventilatorului se bazează pe absorbția aerului viciat din frontul de
lucru și refularea în curentul de aeraj.

53
 Coloană de aeraj într-o lucrare minieră susținută în lemn:

Încarcarea si evacuarea rocii sau utilului din frontul de lucru se face manual sau cu masini de
incarcat.

Transportul masei miniere se realizează cu vagoneți de mină de 1mc care sunt manevrați fie
manual fie cu ajutorul troliilor și a locomotivelor.

54
 4.3.2.Elementele componente ale sistemului de muncă evaluat:

a. EXECUTANTUL

Denumirea meseriei : MINER SĂPARE GALERII Cod COR: 811101

Practicanţii unei astfel de ocupaţii sunt obligatoriu BĂRBAȚI cu vârsta peste 18 ani, apți pentru
lucru în subteran și în mediul radioactiv, cu constituție fizică puternică, care actioneaza manual
instalatiile, masinile si uneltele pentru a extrage piatra, minereuri si depozite nemetalice din mine.
Practicantul unei astfel de ocupaţii trebuie să fie o persoană orientata spre actiune, foarte
conştiincioasă, riguroasă şi meticuloasă în realizarea sarcinilor, cu un bun echilibru emoţional. Minerul
aplică cunoștințele si competențele specifice mineritului în scopul parcurgerii tuturor etapelor
procesului de producție.

Nivelul de educaţie şi calificare

Studii absolvite : studii medii (școală profesională, liceu)
Nivel de calificare: cursuri de calificare în meseria de miner

Cunoştinţe şi deprinderi
Cunostinte referitoare la: Tipul de deprinderi:
Mecanică Deprinderi de comunicare şi organizare;
Producţie şi proces tehnologic Deprinderi de gestionarea resurselor
Geologie Deprinderi de rezolvare a problemelor

Cerinte pentru exercitarea meseriei:

* Spirit de observaţie, dinamism, eficienţă
* Capacitate de analiză de detaliu, discernamant
55
 * Capacitate de adaptare rapidă la situaţii noi;
* Munca în echipă
* Rezistența fizică
* Dexteritate manuală
* Acuitate vizuală
* Acuitate auditivă
* Punctualitate

Numărul de mineri pe schimb: 3 mineri/ schimb

1 schimb = 6 ore

b. SARCINA DE MUNCĂ

MINERUL conduce și execută toate operaţiile de la fronturile de lucru din subteran, în

conformitate cu normele tehnice de exploatare şi a proiectelor de execuţie.
Lucrarile sunt executate manual sau cu ajutorul unor unelte sau utilaje folosite pentru a reduce
timpul și cantitatea de efort fizic
Principalele sarcini ale minerului sunt prevăzute în fișa postului ( Anexa 9 )
Sarcini principale ale MINERULUI:
1) Plasarea găurilor de mină în frontul de lucru, perforarea acestora, conform monografiilor de
perforare - impuscare;
2) Copturirea frontului de lucru cu ajutorul răngii de copturire
3) Fasonarea cadrelor din lemn pentru susţinerea provizorie și montarea acesteia după operația de
împușcare;
4) Evacuarea materialului derocat cu ajutorul maşinii de încărcat şi/sau manual;
5) Încărcarea materialului în vagoneți şi manevrarea acestora manual și/sau cu ajutorul troliilor
până la galeria principală unde se face transportul mecanizat.
56
 6) Executarea pilugilor cu piconul sau ciocanul de abataj din dotare;
7) Montarea armăturii metalice definitive formată din 2 stâlpi și o grindă arcuită care definesc
profilul lucrării sub forma unui ,,clopot,,.
8) Efectuează operația de bandajare a pereților lucrării.
9) Executarea în echipă a lucrărilor de traversare a formaţiunilor cu roci slab consolidate;
10) Manipularea utilajelor de la frontul de lucru ( perforator, ciocan de abataj, maşină de încărcat,
troliu de manevră, vagoneți, ventilator )
11) Aprovizionează si organizează frontul de lucru in raport cu sculele si materialele folosite ;
12) Verifică şi răspunde de montarea liniei de cale ferată conform pantei aprobate;
13) Urmăreşte execuţia lucrărilor după direcţia impusă de cadrele tehnice;
14) Aplică proceduri corecte de folosire, întreţinere a echipamentelor şi utilajelor de lucru şi
informează asupra apariţiei deteriorărilor sau defecţiunilor;
15) Executarea lucrărilor de întreţinere minieră în subteran (rebandajarea pereţilor, montarea şi
demontarea cadrelor de susţinere deformate, repararea căii ferate, înlocuirea tuburilor de aeraj);
16) Identifică situaţiile de risc şi își asumă deciziile luate asupra acţiunilor întreprinse;
17) Prin semnătură predă locul de muncă schimbului următor în stare corespunzătoare;
18) Predă lucrările executate la sfârşitul lunii şi ori de câte ori este cazul comisiei de recepţie.
19) Verifică şi asigură la fiecare schimb calea de acces din galeria principală până la frontul de
lucru.
20) Utilizează echipamentele de protecţie individuală şi respectă normele de sănătate, securitatea
muncii, protecţia mediului şi PSI în vigoare

Responsabilitati generale:

1) Raspunde de corectitudinea operatiunilor executate, de aplicarea si de respectarea legislatiei si

reglementarilor in domeniu in realizarea sarcinilor de lucru;
2) Raspunde de respectarea ordinelor trasate de seful ierarhic;

57
3) Răspunde prompt la solicitare, în cazul apariției unei situații de avarie;
4) Utilizeaza si pastreaza in bune conditii bunurile din patrimoniul companiei primite in folosinta;
5) Respecta prevederile Regulamentului de organizare si functionare ROF- CNU ale,
Regulamentului Intern RI – CNU, ale Contractului colectiv de munca CCM – CNU, ale
Contractului individual de munca- CIM, ale fisei sale de post, ale ordinelor si deciziilor sefului
ierarhic superior;
6) Respecta normele de protectia, igiena, securitatea si sanatatea in munca, in conformitate cu
prevederile actelor normative in vigoare in domeniu, precum si ale instructiunilor si
instructajelor efectuate in cadrul unitatii;
7) Respecta normele in domeniul PSI si al situatiilor de urgenta, in conformitate cu prevederile
actelor normative in vigoare in domeniu, precum si ale instructiunilor si instructajelor efectuate
in cadrul unitatii;

c. MIJLOACE DE PRODUCȚIE
În fazele de săpare a unei lucrari miniere, se folosesc urmatoarele mijloace de producție :
 perforator P90 - caracteristicile constructive și funcționale în ( Anexa 10 )
 ciocan de abataj CA12- caracteristicile constructive și funcționale în ( Anexa 11 )
 maşină de încărcat MIP - caracteristicile constructive și funcționale în ( Anexa 12 )
 troliu de manevră 5,5 KW- caracteristicile constructive și funcționale în ( Anexa 13 )
 ventilator VE 400- caracteristicile constructive și funcționale în ( Anexa 14 )
 vagoneți de mină de 1 mc;
 rangă de copturire;
 lopeți, picon, fierăstrău de mână;
 tuburi de aeraj d= 400 mm
 fierăstrău
 armaturi din oțel SG, TH folosite la susținere lucrării, bride de prindere;
58
  armaturi din lemn folosite la susținerea provizorie a lucrării;
 conducte pentru apă și aer comprimat;
 cale ferată îngustă CF 13,75 , traverse
 strângători metalici
 bandaje din lemn și plasă metalică

d. MEDIUL DE MUNCĂ
Minerul îşi desfăşoară activitatea în subteran, unde există un grad mare de pericol, nivelul de
oxigen în aerul respirat este de 19 – 20 % și în plus avem un mediu radioactiv cu activitate
permanentă.
Temperatura aerului din mină depinde în mod esențial de temperatura aerului de la suprafață.
Mărimea și oscilațiile temperaturii în lucrările miniere depind de acțiunea următorilor factori:
- Fenomenul de comprimare adiabatică a aerului la intrarea în mină;
- Schimbul de căldură dintre rocă și aer
- Variația umidității aerului;
- Procesele exotermice și endotermice din subteran;
- Variația presiunii barometrice
Pentru aerajul lucrărilor miniere se apelează la varianta unui aeraj forțat ce conduce la
comprimarea aerului, proces însoțit de degajare de căldură care determină creșterea temperaturii.
Temperatura crește cu 1 0 C pentru fiecare 102 m adâncime.
Temperatura maximă admisă a aerului la fronturile de lucru din subteran este sub 25 0 C .
Presiunea aerului din mină este mai mare decât cea de la suprafață, în medie va crește cu 12
milibari la fiecare 100 m adâncime.
Variațiile presiunii atmosferice de la suprafață se resimt și în subteran având urmări asupra
comportării gazelor în lucrările miniere.

59
 Umiditatea aerului din mină este influențată de o serie de factori:
- Condițiile climaterice de la suprafață;
- Regimul hidrologic al regiunii;
- Temperatura aerului din subteran;
- Natura rocilor în care se execută lucrările miniere;

Viteza aerului din mină influențează direct climatul minier. În subteran aerul circulă cu viteze
diferite , începând de la câțiva cm pe secundă până la 15 m/s. Creșterea debitului este cauzată de
creșterea vitezei ce atrage după sine scăderea timpului de contact între aer și mediul încălzit, adică
împrospătarea mai rapidă a aerului, scăderea temperaturii și a umidității.
Viteza minimă a aerului este de 0,2 m/s.

Compoziția chimică a aerului din mină este diferită de compoziția aerului atmosferic, în
sensul că suferă niște transformări fizico – chimice ce influențează negativ organismul uman, scade
conținutul în oxigen și crește conținutul în dioxid de carbon și azot , apar gaze noi , crește conținutul de
praf silicogen.
Principalii factori care contribuie la scăderea conținutului de oxigen în aerul atmosferic din
mină sunt: procesele de oxidare lentă a substanței minerale utile, incendiile, exploziile, respirația
oamenilor, emanațiile de gazze sufocante , toxice și explozive din zăcăminte.
Concentrația minimă admisă în aerul de mină este de 19%.

Mina de uraniu este practic un spațiu închis ceea ce face ca atmosfera ei să-și modifice
compoziția ca urmare a unor factori specifici. Printre problemele dificile ale mineritului subteran se află
ventilația minelor pentru asigurarea aerului necesar vieții oamenilor, a condițiilor de igienă și climat în
general, pentru diluția gazelor, în special a radonului și a prafului radioactiv.

60
 Dintre factorii ce pot determina modificări ale compoziției aerului din mina de uraniu
menționăm: degajarea unor gaze nocive, în special radonul, , funcționarea utilajelor cu motoare
termice, putrezirea lemnului, oxidări lente ale unor metale, praf radioactiv aflat în suspensie,
respirația oamenilor.
Personalul care intră într-o exploatare minieră uraniferă este expus la aceleași noxe profesionale
ca și în minele metalifere neradioactive: pulberi cu conținut ridicat în SiO2 liber și alte pulberi nocive,
gaze toxice sau iritante respiratorii (bioxid de carbon, oxid de carbon, oxizi de azot, hidrogen
sulfurat, bioxid de sulf), microclimat nefavorabil.
Particularitatea expunerii constă în faptul că la noxele obișnuite întâlnite în minerit se adaugă
riscul de iradiere externă prin radiații gama și de contaminare internă prin inhalarea pulberilor
radioactive și a radonului cu produșii săi de dezintegrare
În mineritul uranifer aceste două moduri de iradiere – externă și internă – se produc simultan,
măsurile de protecție putând diminua mărimea expunerii, dar NU pot să anuleze complet un mod de
expunere sau altul.
Prin exploatarea personalul care lucrează în mină este expus riscului de iradiere externă
datorită radiațiilor beta și gama emise de uraniu și descendenții acestuia, care afectează organismul
atât la nivel tegumentar (beta) cât și în profunzime ( radiațiile gama au energii de peste 300 KeV și
afectează organele interne).
Contaminarea internă constă în pătrunderea în organism a pulberilor radioactive care conțin
toate elementele seriei radioactive ale Uraniului și anume radionuclizii U-238, U-234, Th-230 și Ra-226
afectând in primul rând plămânii și rinichii și a radonului Rn 222 împreună cu descendenții săi de viață
scurtă.
Radonul Rn-222 cu produșii săi de dezintegrare constituie principalul risc de iradiere, prin
contaminare internă pulmonară, pentru personalul care lucrează în minele de uraniu. Radonul Rn-
222 este un gaz ( aerosol radioactiv ) care se formează prin dezintegrarea radiului existent și se amestecă
prin difuzie în atmosfera locului de muncă.

61
 4.4.Factorii de risc identificaţi

Lista factorilor de risc Factorii de risc identificați

A. EXECUTANT MINER SĂPARE GALERII

1. ACŢIUNI GREŞITE
1.1.Executare defectuoasă de operaţii
 comenzi; F1. Comenzi greșite la manevrarea mașinii de
încărcat, a troliului de manevră si a perforatorului
de mină ( ex: frână +cuplare acțioanre)

 manevre; F2. Manevrarea greșită a troliului , mașinii de

încărcat și vagoneților de mină ( înainte –înapoi,
tracțiune necorespunzătoare, întoarcere în tablă)
F3. Manevrarea greșită a sculelor de mână ( rangă
de copturire, picon, cheie de strângere a bridelor)

 poziţionări, fixări, asamblări; F4. Poziționări și asamblări greșite a elementelor

de susținere a galeriei ( tăierea necorespunzătoare a
îmbinărilor la susținerea provizorie din lemn,
fixarea cu o singură bridă a elementelor metalice )
F5. Fixări greșite a burghiului sau dălții în
perforator respectiv ciocan de abataj CA12

 reglaje; F6. Reglaje greșite privind presiunea și debitul de

 utilizare greşită a mijloacelor de
protecţie etc.
aer comprimat în componentele rețelei de
distribuție, strângerea insuficientă a piulițelor de la
bridele armăturii metalice și strângători
.
F7. Utilizarea greșită a perforatorului prin
apăsarea accentuată pe burghiu, folosirea în
suprasarcină a mașinii de încărcat sau folosirea
necorespunzătoare a troliului de manevră

1.2. Nesincronizări de operaţii

 întârzieri; F8. Nefixarea în același timp a grinzii la cei doi
 devansări. stâlpi
F9. Nesincronizarea între mineri în timpul
transportului și a manevrelor efectuate cu vagoneții
pe galerie

62
 1.3.Efectuare de operaţii neprevăzute prin
sarcina de muncă
 pornirea echipamentelor tehnice;
 întreruperea funcţionării
echipamentelor tehnice;
 alimentarea sau oprirea alimentării
cu energie (curent electric, fluide
energetice etc.) ;
 deplasări, staţionări în zone
periculoase;
 deplasări cu pericol de cădere:
 de la acelaşi nivel:
o prin dezechilibrare;
o alunecare;
o împiedicare;
 de la înălţime:
 prin pǎşire în gol;
 prin dezechilibrare;
 prin alunecare.
1.4.Comunicări accidentogene
2. OMISIUNI
2.1.Omiterea unor operaţii
F10. Pornirea sau întreruperea funcționării
echipamentelor tehnice altele decât cele pe care le
utilizează la locul de muncă ( benzi transportoare,
pompe, ventilatoare )
F11. Alimentarea sau oprirea alimentării cu
energie, aer comprimat, apă a utilajelor în momente
în care nu este necesară realizarea acestui aspect
F12. Efectuare de operaţii neprevăzute în sarcina
de muncă (culegerea de probe, incarcarea gaurilor
de mină cu explozibil, lichidarea gaurilor state )
F13. Staționare în zone periculoase la operația de
copturire, mai ales în zonele und e s-au format
prucuri; Staționare în zona de acționare a mașinii
de încărcat sau de-a lungul cablului de la troliu
atunci când tractează vagonete.
F14. Deplasări cu pericol de cădere de la același
nivel prin dezechilibrare, alunecare, impiedicare (
factori favorizanți ,,căderii,, prezenți la locul de
muncă: apă, rocă( șisturi) alunecoasă,
neregularitatea suprafeței de deplasare, șina de cale
ferată, traverse, canalul de scurgere a apei ,
vizibilitate scăzută)
F15. Deplasări cu pericol de cădere de la î nălțime
prin pășire în gol, dezechilibrare sau alunecare – în
compartimentul destinat inmagazinării minereului
(rostogol), în suitoarele dintre orizonturi, în
jompurile de colectare a apei
F16. Transmiterea de informații greșite de la un
schimb la altul asupra situației locului de muncă
F17. Utilizarea unui cod greșit de semnalizare
vizuală și acustică atunci când se face transport de
vagoneți pe galerii
F18. Neevacuarea lucrătorilor din front în cazul
lucrărilor contrafront la operația de pușcare cu
explozivi atunci când distanța între fronturi este mai
mică de 20 ml.
63

2.2.Neutilizarea mijloacelor de protecţie
B. SARCINA DE MUNCǍ
1. CONŢINUT NECORESPUNZĂTOR AL
SARCINII DE MUNCĂ ÎN RAPORT CU
CERINŢELE DE SECURITATE
1.1.Operaţii, reguli, procedee greşite
1.2.Absenţa unor operaţii
1.3.Metode de muncă necorespunzătoare
(succesiune greşită a operaţiilor)
2. SARCINA SUB/SUPRADIMENSIONATĂ
ÎN RAPORT CU CAPACITATEA
EXECUTANTULUI
F19. Nemontarea susținerii provizorii în timpul
operației de evacuare a materialului din front
F20. Neanunțarea artificierului de prezența în roca
derocată a materialului exploziv neexplodat
F21. Neefectuarea reparațiilor și reviziilor
planificate conform graficului de revizie la utilajele
din front (mașina de încărcat , perforator,ciocan de
abataj, troliu de manevră)
F22. Necopturirea tavanului după operația de
pușcare a frontului
F23. Neutilizarea echipamentului individual de
protecție , în special cască de pro tecție, ochelari de
protecție pentru riscuri mecanice, mănuși de
protecție pentru riscuri mecanice, antifoane,
pelerine, cizme cu bombeu metalic și lamelă
antiperforație.
F24. Prezentarea în mod greșit a operațiilor și
modul de execuție a lucrării în monografia de
armare
F25. Continuarea activității la front fără lichidarea
găurilor state.
F26. Neasigurarea frontului de lucru ( pază acces)
și adunarea lucrătorilor în alt loc decât cel prevăzut
în documentația de pușcare( ex: adunarea
lucrătorilor într-un loc în curent de aer viciat în
timpul operației de pușcare a frontului de lucru )
F27. Lipsa apei în timpul perforării sau nestropirea
materialului rezultat de la pușcarea frontului (
emanație de SiO2 și Rn – Radon )
F28. Neblocarea manetei de comandă a mașinii de
încărcat în perioada de repaus
F29.Montarea armăturii de susținere în același timp
cu operația de încărcare a materialului excavat.
F30.Neumplerea golurilor la tavan după armare
înaintea operației de perforare
64
 2.1.Solicitare fizică:
 efort static;
 poziţii de lucru forţate sau vicioase;
 efort dinamic.
2.2.Solicitare psihicǎ :
 ritm de muncă mare;
 decizii dificile în timp scurt;
 operaţii repetitive de ciclu scurt sau
extrem de complex etc.;
 monotonia muncii.
C. MIJLOACE DE PRODUCŢIE
1. FACTORI DE RISC MECANIC
1.1.Mişcări periculoase
1.1.1.Mişcări funcţionale ale
echipamentelor tehnice:
 organe de maşini în mişcare;
 curgeri de fluide;
 deplasări ale mijloacelor de
transport etc.
1.1.2.Autodeclanşări sau autoblocări
contraindicate ale mişcărilor funcţionale
ale echipamentelor tehnice sau ale fluidelor
1.1.3.Deplasări sub efectul gravitaţiei:
 alunecare;
 rostogolire;
 rulare pe roţi;
 răsturnare;
F31. Poziție de lucru forțată la fixarea grinzii în cei
2 stâlpi
F32. Ritm mare de lucru ( intens ) în momentul
apariției unor avarii ( prucuri ) care trebuie
eliminate în timp foarte scurt
F33. Manipularea de greutăți mari , aducerea și
retragerea utilajelor și materialelor la frontul de
lucru în timpul operației de pușcare
F34. Efort psihic datorită concentrării permanente
la efectuarea operațiilor de lucru în subteran și
luarea de decizii dificile în timp foarte scurt la
apariția unor situații deosebite( avarii)
F35. Prindere salopetă la organele în mișcare ale
perforatorului ( sfredel)sau troliului de manevră (
tambur de înfășurare).
F36. Spargerea unui furtun de aer comprimat de la
unul din utilajele de la frontul de lucru ( P= 4-7 atm)
F37. Prinderea / strivirea mâinilor sau corpului în
timpul deplasării sau mișcării cupei mașinii de
încărcat
F38. Prinderea / strivirea mâinilor sau corpului
între vagoneți sau în timpul deplasării acestora.
F39. Intervenții la organe de mașini nedecuplate de
la alimentarea cu aer comprimat
F40. Eliminarea siguranțelor la manetele de
comandă ale mașinii de încărcat
F41. Lovituri ale corpului prin cădere a
perforatorului din coloana telescopică, a ciocanului
de abataj, a răngii de copturire, a elementelor de
susținere metalice și din lemn.
65
  cădere liberă; F42. Strivirea mâinilor sau corpului între armatura
 scurgere liberă; metalică/lemn și rocă în timpul operației de armare
 deversare;
 surpare, prăbuşire; F43. Deraierea vagonetului de pe șină și prinderea
 scufundare. lucrătorului între peretele galeriei și vagonet
F44. Cădere de roci și chiar prăbușirea frontului de
lucru în cazul apariției ,, loviturii de berbec,, la
echilibrarea presiunii exercitată de stratul de rocă
de deasupra lucrării.
1.1.4.Deplasǎri sub efectul propulsiei:
 şocuri excesive; F45. Șocuri excesive produse de perforator sau
ciocanul de abataj în cazul apariției unei variații de
 recul;
presiune a aerului comprimat
 proiectare de corpuri sau
F46. Proiectarea de particule de material datorită
particule;
spargerii unui furtun de aer comprimat
 jet, erupţie.
 balans F47. Leziuni provocate de lovirea accidentală de
 deviere de la traiectoria tubulatura de aeraj, conducte, elemente de susținere,
normală; ieșirea cheii de strângere din piulița bridei
1.2.Suprafeţe sau contururi periculoase: F48. Suprafețe alunecoase pe calea ferată și
 înţepătoare; traverse, golurile dintre traverse acoperite de apă,
 tăioase; suprafete înțepătoare, tăioase și abrazive pe
 alunecoase; elementele de susținere a galeriei.
 abrasive;
 adezive.

1.3.Recipiente sub presiune F49. Defectiuni la conducta de aer comprimat și la

elementele de distribuție și cuplare la utilajele din
frontul de lucru – presiune 4-7 atm

1.4.Vibraţii excesive ale echipamentelor F50. Vibrații excesive produse de perforator sau
tehnice ciocanul de abataj în cazul apariției unor roci care
alternează ca tărie și burghie necorespunzătoare
2. FACTORI DE RISC TERMIC F51. Atingerea accidentală a burghiului după
2.1.Temperatura ridicată a obiectelor sau extragerea acestuia din gaura de mină
suprafeţelor
2.2.Temperatura coborâtă a obiectelor sau
suprafeţelor
2.3. Flăcări, flame
3. FACTORI DE RISC ELECTRIC F52. Electrocutare prin atingere directă a
3.1.Curentul electric: cablurilor de alimentare cu izolația distrusă de la
 atingere directă; ventilatoare și troliu.
 atingere indirectă; F53. Electrocutare prin atingere indirectă a
 tensiune de pas. carcasei ventilatoarelor, a coloanei de aeraj sau a
troliului
66
4. FACTORI DE RISC CHIMIC
4.1.Substanţe toxice F54. Ingerare de substanțe toxice (uleiuri) de la
4.2.Substanţe caustice utilajele existente la frontul de lucru sau
4.3.Substanţe inflamabile contaminare radioactivă internă prin ingerarea de
4.4.Substanţe explozive izotopi descendenți ai Radonului ( Po-218, Pb-214,
4.5.Substanţe cancerigene .Bi-214, Po-214) aflați pe carcasele utilajelor
4.6.Substanţe radioactive F55. Inhalare de gaze toxice provenite din
4.7.Substanţe mutagene încălzirea accentuată a cablu rilor electrice
5. FACTORI DE RISC BIOLOGIC
5.1.Culturi sau preparate cu NU ESTE CAZUL
microorganisme:
 bacterii;
 virusuri;
 richeţi;
 spirochete;
 ciuperci;
 protozoare.
5.2.Plante periculoase (exemplu: ciuperci NU ESTE CAZUL
otrăvitoare)
5.3.Animale periculoase (exemplu: şerpi NU ESTE CAZUL
veninoşi)
D. MEDIU DE MUNCǍ
1. FACTORI DE RISC FIZIC
1.1.Temperatura aerului: F56. Temperatura scăzută iarna și ridicată vara cât
 ridicată; și variații bruște de temperatură între temperatura
 scăzută. de afară și cea din subteran.

1.2.Umiditatea aerului:
 ridicată; F57. Umiditate excesivă datorită apelor de mină
 scăzută.
1.3.Curenţi de aer
F58. Deplasare și lucru frecvent prin curenți de aer
cu temperaturi scăzute în condițiile în care efortul
fizic atrage după sine transpirația corpului uman.

1.4.Presiunea aerului: F59. Presiunea aerului din subteran este ușor

 ridicată; crescută ce poate conduce la modificarea
 scăzută. compoziției aerului cu consecințe asupra
solubilității acestuia în lichidele și țesuturile
organismului

1.5.Aeroionizarea aerului NU ESTE CAZUL

1.6.Suprapresiune în adâncimea apelor NU ESTE CAZUL

67
 1.7.Zgomot F60. Zgomot mare de peste 90 dB produs de mașina
de încărcat, perforator și ventilator

1.8.Ultrasunete NU ESTE CAZUL

1.9.Vibraţii NU ESTE CAZUL

1.10.Iluminat:
 nivel de iluminare scăzut; F61. Iluminat foarte redus cu lămpi portabile de
 strălucire; miner
 pâlpâire.
1.11.Radiaţii
1.11.1.Electromagnetice: NU ESTE CAZUL
 infraroşii;
 ultraviolete;
 microunde;
 de frecvenţă înaltă;
 de frecvenţă medie;
 de frecvenţă joasă;
 laser.
1.11.2.Ionizante: F62. Expunerea lucrătorilor la radiații alfa, beta,
 alfa; gama
 beta;
 gama.
1.12.Potenţial electrostatic NU ESTE CAZUL

1.13.Calamităţi naturale (trăsnet, inundaţie, F63. Prabușiri, surpări, inundații, viituri de apă
vânt, grindină, viscol, alunecări, surpări,
prăbuşiri de teren sau copaci, avalanşe,
seisme etc.)
1.14.Pulberi pneumoconiogene F64. Inhalare de praf și particule de SiO2 liber aflat în
suspensie la perforare și la încărcare cu mașina de
încărcat
2. FACTORI DE RISC CHIMIC
2.1.Gaze, vapori, aerosoli toxici sau caustici F65. Inhalare de Radon Rn-222 și a descendenților lui Po-
2.2.Pulberi în suspensie în aer, gaze sau 218, Pb-214, .Bi-214, Po-214, emanat din zăcământ,
vapori inflamabili sau explozivi sau lucru în curent de aer viciat
3. FACTORI DE RISC BIOLOGIC
3.1.Microorganisme în suspensie în aer:
 bacterii; virusuri; NU ESTE CAZUL
 richeţi; spirochete;
 ciuperci;protozoare etc.
4. CARACTERUL SPECIAL AL F66. Activitatea se desfășoară în subteran unde există un
MEDIULUI grad mare de pericol, nivelul de oxigen în aerul respirat
 subteran; este de 19% și în plus avem un mediu radioactiv cu
activitate permanenta.
68
 4.5. Stabilirea consecințelor/determinarea gravității
Consecinţele asupra executantului pot fi grupate după categoriile definite prin lege astfel:
- incapacitate temporară de muncă,
- invaliditate
- deces
Aceste consecinţe se pot diferenţia în mai multe clase de gravitate.
În cazul postului de lucru ,, Miner săpare galerii,, am extras din Registrul de evidență a
accidentelor de muncă de la CNU, toate cauzele care au stat la baza producerii accidentelor, din
perioada 1995-2015 ( 20 ani ) de la exploatările miniere ale companiei, inclusiv clasa maximă de
gravitate, pe care le-am transpus sub forma unui istoric prezentat în Anexa 15.
Din acest istoric am constatat o repetitivitate a anumitor cauze pe care le-am grupat în 14 grupe
ce conțin factorii de risc aferenți și fiecărei grupe i-am acordat clasa de gravitate a consecinței maxime
așa cum sunt evidențiate în Anexa 16. Diagrama pe cauze este redată în Anexa 17.
În funcție de cauzele producerii accidentelor am realizat o corespondență cu factorii de risc
identificați, rezultând următoarea situație:
Cauzele producerii accidentelor Clasa Consecinte Factorii de risc
în perioada 1995-2015 maximă de identificați
gravitate
Cădere roci în timpul operației de armare 7 DECES F 8, 29, 42
Manevre cu vagonetii pe galerie 7 DECES F2, 9, 17, 38, 43
Efectuarea unor operații neprevăzute prin sarcina de 7 DECES F10, 11, 12
muncă
Inhalare de gaze toxice 7 DECES F26, 27, 55, 65
Defecțiuni la instalația de aer comprimat 4 INV gr III F6, 36, 39, 46, 49
Cădere roci la operația de copturire 3 ITM 45-180 F13, 22, 24
zile
Utilizarea greșită a utilajelor de la frontul de lucru 3 ITM 45-180 F5, 7, 35
zile
Deplasări sub efectul gravitației a sculelor și 3 ITM 45-180 F 33, 41
elementelor de susținere zile
69
Cădere în gol ( în rostogol ) 3 ITM 45-180 F15
zile
Căderi roci în timpul operației de perforare sau 2 ITM 3-45 F3
derocare cu CA12 zile
Cădere roci în timpul operației de încărcare – 2 ITM 3-45 F19
evacuare material zile
Lovit de mașina de încărcat neasigurată 2 ITM 3-45 F 21, 28, 37
zile
Lovirea accidentală a tubulaturii de aeraj, elemente 2 ITM 3-45 F4, 47
de susținere zile
Alunecări și dezechilibrări din cauza neregularităților 2 ITM 3-45 F14, 32, 34, 48, 57
suprafeței zile

Pentru ceilalți factori de risc identificați care NU au avut corespondență în cauzele producerii
accidentelor la CNU ( 1995-2015 ), am apreciat gravitatea consecințelor tinând cont de tabelul de mai
jos.

CLASE DE
GRAVITATE GRAVITATEA CONSECINŢELOR
CONSECINŢE
1 NEGLIJABILE  consecinţe minore reversibile cu incapacitate de muncă pre-vizibilă până la
3 zile calendaristice (vindecare fără tratament)
2 MICI  consecinţe reversibile cu o incapacitate de muncă previzibilă de 3 – 45 zile
care necesită tratament medical
3 MEDII  consecinţe reversibile cu o incapacitate de muncă previzibilă între 45 – 180
zile care necesită tratament medical şi prin spitalizare
4 MARI  consecinţe ireversibile cu o diminuare a capacităţii de muncă de minimum
50 %, individul putând să presteze o activitate profesională (invaliditate de
gradul III)
5 GRAVE  consecinţe ireversibile cu pierdere de 100 % a capacităţii de muncă, dar cu
posibilitate de autoservire, de autoconducere şi de orientare spaţială
(invaliditate de gradul II)
6 FOARTE  consecinţe ireversibile cu pierderea totală a capacităţii de muncă, de
GRAVE autoservire, de autoconducţie sau de orientare spaţială (invaliditate de
gradul I)
7 MAXIME  deces

70
 Conform diagramei prezentată în Anexa 17 o pondere însemnată a cauzelor producerii
accidentelor o reprezintă:
25 % manevre cu vagoneții pe galerie

16% căderi de roci în timpul operației de armare

12% alunecări și dezechilibrări supraf neregulate 8% căderi roci la operația de copturire
10% deplasări a elementelor de susținere

71
 4.6. Stabilirea probabilității
Din Registrul de evidență a accidentelor de muncă de la CNU a rezultat că în perioada 1995-
2015 s-au înregistrat un număr de 73 accidente de muncă, clasificate în funcție de consecințe astfel:
ITM 63 cazuri
INVALIDITATE 2 cazuri
DECES 8 cazuri
Situația statistică a accidentelor de muncă din perioada 1995-2015, de la exploatările miniere
ale CNU, este prezentată în Anexa 18. Evoluția accidentelor de muncă este redată în Anexa 19
Având numărul de accidente și numărul mediu de lucrători din fiecare subunitate am
determinat ponderea lucrătorilor și accidentelor de muncă pe fiecare subunitate.
Specificatie Banat Bihor Suceava TOTAL
Număr de accidente 10 7 56 73
Număr mediu lucrători 52 98 730 880
Ponderea lucratorilor pe fiecare 5,9% 11,1% 83,0%
subunitate %
Procentul accidentelor de munca % 13,7% 9,6% 76,7%

Probabilitatea producerii unui accident de muncă în cadrul CNU este:

P = 5,9/100 * 13,7/100 + 11,1/100 * 9,6/100 + 83,0/100 * 76,7/100 = 6553,49/10000 = 6,5 %
Pentru calculul probabilitatii conditionale pe fiecare subunitate aplicam formula lui Bayes:
P Banat = (5,9/100 * 13,7/100) / (5,9/100 * 13,7/100 + 11,1/100 * 9,6/100 +
83,0/100 * 76,7/100) = 1,2 %
P Bihor = (11,1/100 * 9,6/100) / (5,9/100 * 13,7/100 + 11,1/100 * 9,6/100 +
83,0/100 * 76,7/100) = 1,6 %
P Suceava = (83,0/100 * 76,7/100) / (5,9/100 * 13,7/100 + 11,1/100 * 9,6/100 +
83,0/100 * 76,7/100) = 97,2 %
P Banat + P Bihor + P Suceava = 1,2 +1,6 + 97,2 = 100 %
72
 Din istoricul prezentat în Anexa 15, în funcție de cauzele producerii accidentelor, de numărul
persoanelor accidentate si de ultimul an când s-a produs accidentul am determinat clasa de probabilitate
a factorilor de risc identificați, rezultând următoarea situație:
Cauzele producerii accidentelor Nr Anul Clasa de Factorii de risc
accidente ultimul probabilitate identificați
accident
Cădere roci la operația de copturire 6 2002 3 F13, 22, 24
Rare
Cădere roci în timpul operației de armare 12 2013 4 F 8, 29, 42
Putin frecvente
Căderi roci în timpul operației de 4 2007 3 F3
perforare sau derocare cu CA12 Rare
Cădere roci în timpul operației de 3 2006 3 F19
încărcare – evacuare material Rare
Manevre cu vagonetii pe galerie 18 2010 4 F2, 9, 17, 38,
Putin frecvente 43
Efectuarea unor operații neprevăzute prin 4 2011 4 F10, 11, 12
sarcina de muncă Putin frecvente
Lovit de mașina de încărcat neasigurată 1 1996 1 F 21, 28, 37
Extrem de rare
Utilizarea greșită a utilajelor de la frontul 2 2001 3 F5, 7, 35
de lucru ( troliu) Rare
Defecțiuni la instalația de aer comprimat 1 1995 1 F6, 36, 39, 46,
Extrem de rare 49
Deplasări sub efectul gravitației a 7 2014 5 F 33, 41
sculelor și elementelor de susținere Frecvente
Lovirea accidentală a tubulaturii de aeraj, 2 1997 2 F4, 47
elemente de susținere Foarte rare
Alunecări și dezechilibrări din cauza 9 2012 5 F14, 32, 34,
neregularităților suprafeței Frecvente 48, 57
Cădere în gol ( în rostogol ) 3 2002 3 F15
Rare
Inhalare de gaze toxice 1 1995 1 F26, 27, 55, 65
Extrem de rare

73
 Pentru ceilalți factori de risc identificați care NU au avut corespondență în cauzele
producerii accidentelor la CNU ( 1995-2015 ), am apreciat probabilitatea în funcție de frecvența
operațiilor ce se desfășoară la locul de muncă care prezintă factorii de risc respectivi și de scala de
încadrare a probabilității:
- clasa 1 → frecvenţa evenimentului: o datǎ la peste 10 ani;
- clasa 2 → frecvenţa de producere: o dată la 5 –10 ani;
- clasa 3 → o dată la 2 – 5 ani;
- clasa 4 → o dată la 1 – 2 ani;
- clasa 5 → o dată la 1 an – 1 lună;
- clasa 6 → o dată la mai puţin de o lună.

74
UNITATEA:
S.C. C.N.U S.A. – Sucursala Suceava
Exploatarea Minieră Crucea NUMĂR PERSOANE EXPUSE: 6 mineri
Sectorul Crucea-Botușana
LOCUL DE MUNCĂ: Lucrare minieră de DURATA EXPUNERII: 6 h/schimb
înaintare GSM 6,3 – Nord 911 4.7.FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ

POSTUL DE MUNCĂ: MINER săpare galerii ECHIPA DE EVALUARE: Decizie

CONSE-
CLASA
COMPONENTA FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE A CINŢA CLASA DE
FACTORI DE RISC DE NIVEL DE
SISTEMULUI DE FACTORILOR DE RISC MAXIMĂ PROBA-
IDENTIFICAŢI GRAVI- RISC
MUNCĂ (descriere, parametri) PREVI- BILITATE
TATE
ZIBILĂ
0 1 2 3 4 5 6
EXECUTANT ACŢIUNI GREŞITE Efectuare defectuoasă de operații
F1. Comenzi greșite la manevrarea mașinii de încărcat, ITM 3-45 zile 2 4 2
a troliului de manevră si a perforatorului de mină ( ex:
frână +cuplare acțioanre)
F2. Manevrarea greșită a troliului , mașinii de încărcat DECES 7 4 6
și vagoneților de mină( înainte –înapoi, tracțiune
necorespunzătoare, întoarcere în tablă)
F3. Manevrarea greșită a sculelor de mână ( rangă de ITM 3-45 zile 2 3 2
copturire, picon, cheie de strângere a bridelor)
F4. Poziționări și asamblări greșite a elementelor de ITM 3-45 zile 2 2 2
susținere a galeriei ( tăierea necorespunzătoare a
îmbinărilor la susținerea provizorie din lemn, fixarea
cu o singură bridă a elementelor metalice )

75
F5. Fixări greșite a burghiului sau dălții în perforator ITM 45-180 3 3 3
respectiv ciocan de abataj CA12 zile
F6. Reglaje greșite privind presiunea și debitul de aer INV gr III 4 1 2
comprimat în componentele rețelei de distribuție,
strângerea insuficientă a piulițelor de la bridele
armăturii metalice și strângători
F7. Utilizarea greșită a perforatorului prin apăsarea ITM 45-180 3 3 3
accentuată pe burghiu, folosirea în suprasarcină a zile
mașinii de încărcat sau folosirea necorespunzătoare a
troliului de manevră
Nesincronizări de operații
F8. Nefixarea în același timp a grinzii la cei doi stâlpi DECES 7 2 4
F9. Nesincronizarea între mineri în timpul DECES 7 4 6
transportului și a manevrelor efectuate cu vagoneții pe
galerie
Efectuare de operații neprevăzute prin sarcina de muncă
F10. Pornirea sau întreruperea funcționării DECES 7 4 6
echipamentelor tehnice altele decât cele pe care le
utilizează la locul de muncă ( benzi transportoare,
pompe, ventilatoare )
F11. Alimentarea sau oprirea alimentării c u energie, DECES 7 4 6
aer comprimat, apă a utilajelor în momente în care nu
este necesară realizarea acestui aspect
F12. Efectuare de operaţii neprevăzute în sarcina de DECES 7 4 6
muncă (culegerea de probe, incarcarea gaurilor de mină
cu explozibil, lichidarea gaurilor state )

76
 F13. Staționare în zone periculoase la operația de ITM 45-180 3 3 3
copturire, mai ales în zonele unde s-au format prucuri; zile
Staționare în zona de acționare a mașinii de încărcat
sau de-a lungul cablului de la troliu atunci când
tractează vagonete
F14. Deplasări cu pericol de cădere de la același nivel ITM 3-45 zile 2 5 3
prin dezechilibrare, alunecare, impiedicare ( factori
favorizanți ,,căderii,, prezenți la locul de muncă: apă,
rocă( șisturi) alunecoasă, neregularitatea suprafeței de
deplasare, șina de cale ferată, traverse, canalul de
scurgere a apei , vizibilitate scăzută)
F15. Deplasări cu pericol de cădere de la înălțime prin ITM 45-180 3 3 3
pășire în gol, dezechilibrare sau alunecare – în zile
compartimentul destinat inmagazinări i minereului
(rostogol), în suitoarele dintre orizonturi, în jompurile
de colectare a apei
Comunicări accidentogene
F16. Transmiterea de informații greșite de la un ITM 45-180 3 3 3
schimb la altul asupra situației locului de muncă zile

F17. Utilizarea unui cod greșit de semnalizare vizuală DECES 7 4 6

și acustică atunci când se face transport de vagoneți pe
galerii
OMISIUNI Omiterea unor operații

77
 F18. Neevacuarea lucrătorilor din front în cazul DECES 7 1 3
lucrărilor contrafront la operația de pușcare cu
explozivi atunci când distanța între fronturi este mai
mică de 20 ml.
F19. Nemontarea susținerii provizorii în timpul ITM 3-45 zile 2 3 2
operației de evacuare a materialului din front

F20. Neanunțarea artificierului de prezența în roca DECES 7 1 3

derocată a materialului exploziv neexplodat

F21. Neefectuarea reparațiilor și reviziilor planificate ITM 3-45 zile 2 5 3

conform graficului de revizie la utilajele din front
(mașina de încărcat , perforator,ciocan de abataj, troliu
de manevră)
F22. Necopturirea tavanului după operația de pușcare a DECES 7 3 5
frontului
Neutilizarea mijloacelor de protecție
F23. Neutilizarea echipamentului individual de DECES 7 3 5
protecție , în special cască de pr otecție, ochelari de
protecție pentru riscuri mecanice, mănuși de protecție
pentru riscuri mecanice, antifoane, pelerine, cizme cu
bombeu metalic și lamelă antiperforație.
SARCINA CONŢINUT NECO- Operații, reguli, procedee greșite
DE MUNCĂ RESPUNZǍTOR
F24. Prezentarea în mod greșit a operațiilor și modul ITM 45-180 3 3 3
de execuție a lucrării în monografia de armare zile
F25. Continuarea activității la front fără lichidarea DECES 7 1 3
găurilor state.

78
 F26. Neasigurarea frontului de lucru ( pază acces) și DECES 7 1 3
adunarea lucrătorilor în alt loc decât cel prevăzut în
documentația de pușcare( ex: adunarea lucrătorilor
într-un loc în curent de aer viciat în timpul operației
de pușcare a frontului de lucru)
Absența unor operații
F27. Lipsa apei în timpul perforării sau nestropirea DECES 7 1 3
materialului rezultat de la pușcarea frontului (
emanație de SiO2 și Rn – Radon )
F28. Neblocarea manetei de comandă a mașinii de ITM 3-45 zile 2 1 1
încărcat în perioada de repaus
Metode de muncă necorespunzătoare ( succesiune greșită a operațiilor )
F29.Montarea armăturii de susținere în același timp cu DECES 7 4 6
operația de încărcare a materialului excavat.
F30.Neumplerea golurilor la tavan după armare ITM 3-45 zile 2 2 2
înaintea operației de perforare
SARCINĂ SUB / Solicitare fizică
SUPRADIMENSIO-NATĂ F31. Poziție de lucru forțată la fixarea grinzii în cei 2 ITM 3-45 zile 2 4 2
stâlpi
F32. Ritm mare de lucru ( intens ) în momentul ITM 3-45 zile 2 4 2
apariției unor avarii ( prucuri ) care trebuie eliminate
în timp foarte scurt
F33. Manipularea de greutăți mari , aducerea și ITM 45-180 3 5 4
retragerea utilajelor și materialelor la frontul de lucru zile
în timpul operației de pușcare
Solicitare psihică

79
 F34. Efort psihic datorită concentrării permanente la ITM 3-45 zile 2 4 2
efectuarea operațiilor de lucru în subteran și luarea de
decizii dificile în timp foarte scurt la apariția unor
situații deosebite( avarii)
MIJLOACE DE FACTORI DE RISC Mișcări periculoase – mișcări funcționale ale echipamentelor tehnice
PRODUCȚIE MECANIC
F35. Prindere salopetă la organele în mișcare ale INV gr II 5 3 4
perforatorului ( sfredel)sau troliului de manevră (
tambur de înfășurare).
F36. Spargerea unui furtun de aer comprimat de la unul INV gr. III 4 1 2
din utilajele de la frontul de lucru ( P= 7 atm)
F37. Prinderea / strivirea mâinilor sau corpului în INV gr. II 5 3 4
timpul deplasării sau mișcării cupei mașinii de încărcat
F38. Prinderea / strivirea mâinilor sau corpului între DECES 7 4 6
vagoneți sau în timpul deplasării acestora.
F39. Intervenții la organe de mașini nedecuplate de la INV gr. III 4 1 2
alimentarea cu aer comprimat
Mișcări periculoase – autodeclanșări sau autoblocări ale mișcărilor funcționale ale echipamentelor tehn ice
sau ale fluidelor

F40. Eliminarea siguranțelor la manetele de comandă ITM 45-180 3 2 2

ale mașinii de încărcat zile
Mișcări periculoase – deplasări sub efectul gravitației

F41. Lovituri ale corpului prin cădere a perforatorului ITM 45-180 3 5 4

din coloana telescopică, a ciocanului de abataj, a răngii zile
de copturire, a elementelor de susținere metalice și din
lemn.

80
F42. Strivirea mâinilor sau corpului între armatura DECES 7 4 6
metalică/lemn și rocă în timpul operației de armare

F43. Deraierea vagonetului de pe șină și prinderea DECES 7 4 6

lucrătorului între peretele galeriei și vagonet
F44. Cădere de roci și chiar prăbușirea frontului de INV gr III 4 1 2
lucru în cazul apariției ,, loviturii de berbec,, la
echilibrarea presiunii exercitată de stratul de rocă de
deasupra lucrării.
Mișcări periculoase – deplasări sub efectul propulsiei

F45. Șocuri excesive produse de perforator sau ITM 3-45 zile 2 2 2

ciocanul de abataj în cazul apariției unei variații de
presiune a aerului comprimat
F46. Proiectarea de particule de material datorită INV gr. III 4 1 2
spargerii unui furtun de aer comprimat
Suprafețe sau contururi periculoase

F47. Leziuni provocate de lovirea accidentală de ITM 3-45 zile 2 2 2

tubulatura de aeraj, conducte, elemente de sus ținere,
ieșirea cheii de strângere din piulița bridei
F48. Suprafețe alunecoase pe calea ferată și traverse, ITM 3-45 zile 2 5 3
golurile dintre traverse acoperite de apă, suprafete
înțepătoare, tăioase și abrazive pe elementele de
susținere a galeriei.
Recipiente sub presiune

F49. Defectiuni la conducta de aer comprimat și la INV gr. III 4 1 2

elementele de distribuție și cuplare la utilajele din
frontul de lucru – presiune 4-7 atm

81
 Vibrații excesive ale echipamentelor tehn ice
F50. Vibrații excesive produse de perforator sau ITM 3-45 zile 2 3 2
ciocanul de abataj în cazul apariției unor roci care
alternează ca tărie și burghie necorespunzătoare
Temperatură ridicată a obiectelor sau suprafețelor
FACTORI DE RISC F51. Atingerea accidentală a burghiului după ITM 3-45 zile 2 2 2
TERMIC extragerea acestuia din gaura de mină
FACTORI DE RISC F52. Electrocutare prin atingere directă a cablurilor de DECES 7 1 3
ELECTRIC alimentare cu izolația distrusă de la ventilatoare și
troliu.
F53. Electrocutare prin atingere indirectă a carcasei DECES 7 1 3
ventilatoarelor, a coloanei de aeraj sau a troliului
FACTORI DE RISC F54. Ingerare de substanțe toxice (uleiuri) de la DECES 7 1 3
CHIMIC utilajele existente la frontul de lucru sau contami nare
radioactivă internă prin ingerarea de izotopi
descendenți ai Radonului ( Po-218, Pb-214, .Bi-214,
Po-214) aflați pe carcasele utilajelor

F55. Inhalare de gaze toxice provenite din încălzirea DECES 7 1 3

accentuată a cablurilor electrice

MEDIU DE FACTORI DE RISC Temperatura aerului

MUNCĂ FIZIC F56. Temperatura scăzută iarna și ridicată vara cât și ITM 3-45 zile 2 5 3
variații bruște de temperatură între temperatura de
afară și cea din subteran.
Umiditatea aerului

F57. Umiditate excesivă datorită apelor de mină ITM 3-45 zile 2 5 3

82
 Curenți de aer

F58. Deplasare și lucru frecvent prin curenți de aer cu ITM 3-45 zile 2 5 3
temperaturi scăzute în condițiile în care efortul fizic
atrage după sine transpirația corpului uman.
Presiunea aerului
F59. Presiunea aerului din subteran este ușor crescută ITM 3-45 zile 2 2 2
ce poate conduce la modificarea compoziției aerului cu
consecințe asupra solubilității acestuia în lichidele și
țesuturile organismului
Zgomot

F60. Zgomot mare de peste 90 dB produs de mașina de INV gr. III 4 2 3

încărcat, perforator și ventilator
Iluminat

F61. Iluminat foarte redus cu lămpi portabile de miner ITM 3-45 zile 2 5 3
Radiații ionizante
F62. Expunerea lucrătorilor la radiații alfa, beta, gama DECES 7 1 3
CALAMITĂȚI F63. Prabușiri, surpări, inundații, viituri de apă DECES 7 1 3
NATURALE
PULBERI F64. Inhalare de praf și particule de SiO2 liber aflat în DECES 7 1 3
PNEUMOCONIOGENE suspensie la perforare și la încărcare cu mașina de încărcat
FACTORI DE RISC F65. Inhalare de Radon Rn-222 și a descendenților lui Po- DECES 7 1 3
CHIMIC 218, Pb-214, .Bi-214, Po-214, emanat din zăcământ,
sau lucru în curent de aer viciat
CARACTERUL F66. Activitatea se desfășoară în subteran unde există un grad DECES 7 2 4
SPECIAL AL mare de pericol, nivelul de oxigen în aerul respirat este de
MEDIULUI 19% și în plus avem un mediu radioactiv cu activitate
permanenta.

83
Nivelul de risc global este :

66

r  R i i
10 x(6  6)  2 x(5  5)  6 x(4  4)  27 x(3  3)  20 x2  2  1x(1  1) 830
N rg  i 1
   3,84
66
10 x6  2 x5  6 x 4  27 x3  20 x 2  1x1
r
216
i
i 1

Locul de munca: Miner săpare galerii

Nivel global de risc: 3,84

84
 7

6
NIVELURI PARTIALE DE RISC

0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 101112131415161718192021222324252627282930313233343536373839404142434445464748495051525354555657585960616

85 FACTORI DE RISC
 LEGENDA
F1. Comenzi greșite la manevrarea mașinii de încărcat, a troliului de manevră si a
perforatorului de mină ( ex: frână +cuplare acțioanre)
F2. Manevrarea greșită a troliului , mașinii de încărcat și vagoneților de mină( înainte –
înapoi, tracțiune necorespunzătoare, întoarcere în tablă)
F3. Manevrarea greșită a sculelor de mână ( rangă de copturire, picon, cheie de strângere a
bridelor)
F4. Poziționări și asamblări greșite a elementelor de susținer e a galeriei ( tăierea
necorespunzătoare a îmbinărilor la susținerea provizorie din lemn, fixarea cu o singură
bridă a elementelor metalice )
F5. Fixări greșite a burghiului sau dălții în perforator respectiv ciocan de abataj CA12
F6. Reglaje greșite privind presiunea și debitul de aer comprimat în componentele rețelei de
distribuție, strângerea insuficientă a piulițelor de la bridele armăturii metalice și strângători
F7. Utilizarea greșită a perforatorului prin apăsarea accentuată pe burghiu, folosirea în
suprasarcină a mașinii de încărcat sau folosirea necorespunzătoare a troliului de manevră
F8. Nefixarea în același timp a grinzii la cei doi stâlpi
F9. Nesincronizarea între mineri în timpul transportului și a manevrelor efectuate cu
vagoneții pe galerie
F10. Pornirea sau întreruperea funcționării echipamentelor tehnice altele decât cele pe care
le utilizează la locul de muncă ( benzi transportoare, pompe, ventilatoare )
F11. Alimentarea sau oprirea alimentării cu energie, aer comprimat, apă a utilajelor în
momente în care nu este necesară realizarea acestui aspect
F12. Efectuare de operaţii neprevăzute în sarcina de muncă (culegerea de probe, incarcarea
gaurilor de mină cu explozibil, lichidarea gaurilor state )
F13. Staționare în zone periculoase la operația de copturire, mai ales în zonele unde s -au
format prucuri; Staționare în zona de acționare a mașinii de încărcat sau de -a lungul cablului
de la troliu atunci când tractează vagonete.
F14. Deplasări cu pericol de cădere de la același nivel prin dezec hilibrare, alunecare,
impiedicare ( factori favorizanți ,,căderii,, prezenți la locul de muncă: apă, rocă( șisturi)
alunecoasă, neregularitatea suprafeței de deplasare, șina de cale ferată, traverse, canalul de
scurgere a apei , vizibilitate scăzută)
F15. Deplasări cu pericol de cădere de la înălțime prin pășire în gol, dezechilibrare sau
alunecare – în compartimentul destinat inmagazinării minereului (rostogol), în suitoarele
dintre orizonturi, în jompurile de colectare a apei
F16. Transmiterea de informații greșite de la un schimb la altul asupra situației locului de
muncă
F17. Utilizarea unui cod greșit de semnalizare vizuală și acustică atunci când se face
transport de vagoneți pe galerii
F18. Neevacuarea lucrătorilor din front în cazul lucrărilor contr afront la operația de pușcare
cu explozivi atunci când distanța între fronturi este mai mică de 20 ml.
F19. Nemontarea susținerii provizorii în timpul operației de evacuare a materialului din front
F20. Neanunțarea artificierului de prezența în roca deroca tă a materialului exploziv
neexplodat

86
F21. Neefectuarea reparațiilor și reviziilor planificate conform graficului de revizie la
utilajele din front (mașina de încărcat , perforator,ciocan de abataj, troliu de manevră)
F22. Necopturirea tavanului după operația de pușcare a frontului
F23. Neutilizarea echipamentului individual de protecție , în special cască de protecție,
ochelari de protecție pentru riscuri mecanice, mănuși de protecție pentru riscuri mecanice,
antifoane, pelerine, cizme cu bombeu metalic și lamelă antiperforație.
F24. Prezentarea în mod greșit a operațiilor și modul de execuție a lucrării în monografia de
armare
F25. Continuarea activității la front fără lichidarea găurilor state.
F26. Neasigurarea frontului de lucru ( pază acces) și adunar ea lucrătorilor în alt loc decât
cel prevăzut în documentația de pușcare( ex: adunarea lucrătorilor într -un loc în curent de
aer viciat în timpul operației de pușcare a frontului de lucru)
F27. Lipsa apei în timpul perforării sau nestropirea materialului rezultat de la pușcarea
frontului ( emanație de SiO2 și Rn – Radon )
F28. Neblocarea manetei de comandă a mașinii de încărcat în perioada de repaus
F29.Montarea armăturii de susținere în același timp cu operația de încărcare a materialului
excavat.
F30.Neumplerea golurilor la tavan după armare înaintea operației de perforare
F31. Poziție de lucru forțată la fixarea grinzii în cei 2 stâlpi
F32. Ritm mare de lucru ( intens ) în momentul apariției unor avarii ( prucuri ) care trebuie
eliminate în timp foarte scurt
F33. Manipularea de greutăți mari , aducerea și retragerea utilajelor și materialelor la
frontul de lucru în timpul operației de pușcare
F34. Efort psihic datorită concentrării permanente la efectuarea operațiilor de lucru în
subteran și luarea de decizii dificile în timp foarte scurt la apariția unor situații deosebite(
avarii)
F35. Prindere salopetă la organele în mișcare ale perforatorului ( sfredel)sau troliului de
manevră ( tambur de înfășurare).
F36. Spargerea unui furtun de aer comprimat de la unul din utilajele de la frontul de lucru (
P= 7 atm)
F37. Prinderea / strivirea mâinilor sau corpului în timpul deplasării sau mișcării cupei
mașinii de încărcat
F38. Prinderea / strivirea mâinilor sau corpului între vagoneți sau în timpul deplasării
acestora.
F39. Intervenții la organe de mașini nedecuplate de la alimentarea cu aer comprimat
F40. Eliminarea siguranțelor la manetele de comandă ale mașinii de încărcat
F41. Lovituri ale corpului prin cădere a perforatorului din coloana telescopică, a ciocanului
de abataj, a răngii de copturire, a elementelor de susținere metalice și din lemn.
F42. Strivirea mâinilor sau corpului între armatura metalic ă/lemn și rocă în timpul operației
de armare
F43. Deraierea vagonetului de pe șină și prinderea lucrătorului între peretele galeriei și
vagonet
F44. Cădere de roci și chiar prăbușirea frontului de lucru în cazul apariției ,, loviturii de
berbec,, la echilibrarea presiunii exercitată de stratul de rocă de deasupra lucrării.

87
F45. Șocuri excesive produse de perforator sau ciocanul de abataj în cazul apariției unei
variații de presiune a aerului comprimat
F46. Proiectarea de particule de material datorită spargerii unui furtun de aer comprimat
F47. Leziuni provocate de lovirea accidentală de tubulatura de aeraj, conducte, elemente de
susținere, ieșirea cheii de strângere din piulița bridei
F48. Suprafețe alunecoase pe calea ferată și traverse, golurile dintre traverse acoperite de
apă, suprafete înțepătoare, tăioase și abrazive pe elementele de susținere a galeriei.
F49. Defectiuni la conducta de aer comprimat și la elementele de distribuție și cuplare la
utilajele din frontul de lucru – presiune 4-7 atm
F50. Vibrații excesive produse de perforator sau ciocanul de abataj în cazul apariției unor
roci care alternează ca tărie și burghie necorespunzătoare
F51. Atingerea accidentală a burghiului după extragerea acestuia din gaura de mină
F52. Electrocutare prin atingere directă a cablurilor de alimentare cu izolația distrusă de la
ventilatoare și troliu.
F53. Electrocutare prin atingere indirectă a carcasei ventilatoarelor, a coloanei de aeraj sau
a troliului
F54. Ingerare de substanțe toxice (uleiuri) de la utilaj ele existente la frontul de lucru sau
contaminare radioactivă internă prin ingerarea de izotopi descendenți ai Radonului ( Po -
218, Pb-214, .Bi-214, Po-214) aflați pe carcasele utilajelor
F55. Inhalare de gaze toxice provenite din încălzirea accentuată a c ablurilor electrice
F56. Temperatura scăzută iarna și ridicată vara cât și variații bruște de temperatură între
temperatura de afară și cea din subteran.
F57. Umiditate excesivă datorită apelor de mină
F58. Deplasare și lucru frecvent prin curenți de aer cu temperaturi scăzute în condițiile în
care efortul fizic atrage după sine transpirația corpului uman.
F59. Presiunea aerului din subteran este ușor crescută ce poate conduce la modificarea
compoziției aerului cu consecințe asupra solubilității acestuia î n lichidele și țesuturile
organismului
F60. Zgomot mare de peste 90 dB produs de mașina de încărcat, perforator și ventilator
F61. Iluminat foarte redus cu lămpi portabile de miner
F62. Expunerea lucrătorilor la radiații alfa, beta, gama
F63. Prabușiri, surpări, inundații, viituri de apă
F64. Inhalare de praf și particule de SiO2 liber aflat în suspensie la perforare și la încărcare cu mașina
de încărcat
F65. Inhalare de Radon Rn-222 și a descendenților lui Po-218, Pb-214, .Bi-214, Po-214, emanat
din zăcământ, sau lucru în curent de aer viciat
F66. Activitatea se desfășoară în subteran unde există un grad mare de pericol, nivelul de oxigen în
aerul respirat este de 19% și în plus avem un mediu radioactiv cu activitate permanenta.

88
 4.8. Fisa de măsuri propuse
Postul de munca: „miner săpare galerii”

Masura propusă
Nr. Nivel
Factor de risc de risc Competențe/ Termen
crt. Nominalizarea măsurii
răspunderi
0 1 2 3 4 5
F2. Manevrarea Acționarea mașinii de încărcat se va face numai de pe platforma cu care este prevăzută. Conducătorul Imediat/
greșită a troliului , Verificarea uzurii cablului de tracțiune de la troliu, a legăturii cârligului și a saboților locului de Urgent
mașinii de încărcat și de frânare înainte de fiecare utilizare muncă
vagoneților de mină( Păstrarea liberă și în condiții corespunzătoare a căii ferate Responsabil
înainte –înapoi, Respectarea instructiunilor de lucru cu troliul de manevră și mașina de încărcat ISCIR
1 tracțiune 6 Respectarea procedurii de lucru privind manevrarea manuală a vagoneților pe galerie și Lucrătorul
necorespunzătoare, verificarea cunoștințelor privind lucrul în echipă .
întoarcere în tablă) Manevrarea utilajelor de la frontul de lucru se va face numai de personalul repartizat la
acel loc de muncă.
Instruirea lucratorilor privind riscurile la care se expun atunci cand manevrează greșit
utilajele de la frontul de lucru.
F9. Nesincronizarea Achiziționarea și montarea de opritoare pe șină în timpul operației de cuplare- Serviciul Imediat/
între mineri în timpul decuplare a vagonetelor. Achiziții Urgent
transportului și a Achiziționarea și montarea unui sistem portabil de avertizare vizuală și acustică în Publice
manevrelor efectuate timpul transportului vagoneților pe galerie Conducătorul
2 cu vagoneții pe galerie 6 Respectarea instructiunilor de manevră manuală a vagoneților pe galerie și verificarea locului de
cunoștințelor privind lucrul în echipă la manevrarea acestora muncă
Aplicarea pe costumele de salopetă de benzi reflectorizante și fluorescente Lucrătorul
Instruirea lucratorilor privind riscurile la care se expun atunci cand manevrează greșit
vagoneții pe galerie.
F10. Pornirea sau Montarea unor panouri de comandă capsulate la care accesul să fie permis doar Responsabil cu Imediat/
întreruperea personalului autorizat activitatea Urgent
3 6
funcționării Montarea de plăcuțe avertizoare pentru semnalizarea acestui aspect electromecanică
echipamentelor tehnice Instruirea lucratorilor privind pericolele pe care le pot genera pornirea benzilor Conducătorul

89
 altele decât cele pe transportoare sau oprirea pompelor și ventilatoarelor locului de
care le utilizează la muncă
locul de muncă ( benzi Lucrătorul
transportoare, pompe,
ventilatoare )
F11. Alimentarea sau Manetele pentru manevrarea mașinii de încărcat în stare de repaus vor fi întotdeauna în Conducătorul Imediat/
oprirea alimentării cu poziția blocat. locului de Urgent
energie, aer Montarea de plăcuțe avertizoare pentru semnalizarea acestui aspect muncă
comprimat, apă a Montarea de avertizoare sonore la alimentarea utilajelor de la front. Lucrătorul
4 6
utilajelor în momente Respectarea monografiei de armare , pe faze de lucru și utilizarea utilajelor conform
în care nu este operației de la frontul de lucru privind alimentarea cu energie.
necesară realizarea Instruirea lucratorilor privind pericolele pe care le pot genera pornirea/ oprirea
acestui aspect utilajelor fără atenționarea prealabilă a colegilor de echipă.
F12. Efectuare de Instruirea lucratorilor privind pericolele la care se expun când efectuează operații Conducătorul Imediat/
operaţii neprevăzute în neprevăzute în fișa postului și pentru care nu au calificarea necesară. locului de Urgent
sarcina de muncă Completarea Regulamentului Intern cu sancțiuni severe pentru abaterea disciplinară muncă
(culegerea de probe, referitoare la ,, efectuarea de operații neprevăzute în fișa postului,, prelucrarea acestui Lucrătorul
5 6
incarcarea gaurilor de aspect cu toți lucrătorii sub semnătură de luare la cunoștință
mină cu explozibil, Manipularea materialului exploziv va fi efectuată doar de personalul autorizat.
lichidarea gaurilor
state )
F17. Utilizarea unui Achiziționarea și montarea de panouri cu codurile de semnalizare, în punctele de Serviciul Imediat/
cod greșit de intrare pe galerie și în zonele de acționare a troliilor. Achiziții Urgent
semnalizare vizuală și Instruirea lucratorilor privind codurile de semnalizare acustică și vizuală Publice
6 acustică atunci când se 6 și verificarea cunoștințelor privind lucrul cu acest cod. Conducătorul
face transport de locului de
vagoneți pe galerii muncă
Lucrătorul
F29.Montarea Respectarea monografiei de armare , pe faze de lucru. Conducătorul Imediat/
armăturii de susținere Instruirea lucratorilor privind pericolele la care se expun când efectuează operația de locului de Urgent
7 în același timp cu 6 armare în același timp cu operația de încărcare. muncă
operația de încărcare a Lucrătorul
materialului excavat.

90
 F38. Prinderea / Achiziționarea și montarea de opritoare pe șină în timpul operației de cuplare- Serviciul Imediat/
strivirea mâinilor sau decuplare a vagonetelor. Achiziții Urgent
corpului între vagoneți Achiziționarea și montarea unui sistem portabil de avertizare vizuală și acustică în Publice
sau în timpul timpul transportului vagoneților pe galerie Conducătorul
deplasării acestora. Respectarea instructiunilor de manevră manuală a vagoneților pe galerie și verificarea locului de
8 6
cunoștințelor privind lucrul în echipă la manevrarea acestora muncă
Aplicarea pe costumele de salopetă de benzi reflectorizante și fluorescente Lucrătorul
Instruirea lucratorilor privind manevrarea vagoneților.
Instruirea lucratorilor privind masurile de prim ajutor care se dau in astfel de situatii și
asigurarea locului de muncă cu trusă de prim ajutor;
F42. Strivirea mâinilor Copturirea obligatorie a frontului de lucru înaintea operației de armare. Conducătorul Imediat/
sau corpului între Respectarea monografiei de armare , pe faze de lucru. locului de Urgent
armatura Instruirea lucratorilor privind operația de armare. muncă
9 6
metalică/lemn și rocă Instruirea lucratorilor privind masurile de prim ajutor care se dau in astfel de situatii și Lucrătorul
în timpul operației de asigurarea locului de muncă cu trusă de prim ajutor;
armare
F43. Deraierea Menținerea căii ferate în stare de funcționare având un grad de siguranță în exploatare Conducătorul Imediat/
vagonetului de pe șină ridicat prin înlocuirea șinei de cale ferată și a traverselor uzate. locului de Urgent
și prinderea Mentinerea galeriei și căii de circulatie curată și fără blocaje/obstacole. muncă
lucrătorului între Interzicerea circulației personalului pe lângă vagoneți aflați în mișcare Lucrătorul
10 6
peretele galeriei și Instruirea lucratorilor privind pericolele la care se expun dacă se deplasează pe lângă
vagonet vagoneți aflați în mișcare
Instruirea lucratorilor privind masurile de prim ajutor care se dau in astfel de situatii și
asigurarea locului de muncă cu trusă de prim ajutor;
F22. Necopturirea După operația de pușcare, începerea lucrului la frontul de lucru se va face după Conducătorul Imediat/
tavanului după primirea avizului din partea unui cadru tehnic care va consemna în Carnetul de front locului de Urgent
operația de pușcare a dispozițiile de lucru . muncă
11 5
frontului Respectarea monografiei de armare , pe faze de lucru. Lucrătorul
Instruirea lucratorilor privind pericolele la care se expun când efectuează operațiî în
frontul de lucru fără să efectueze operația de copturire.
F23. Neutilizarea Achiziționarea echipamentului individual de protecție corespunzător postului de lucru. Serviciul Imediat/
12 echipamentului 5 Verificarea lucratorilor de catre seful de echipă privind purtarea corectă a Achiziții Urgent
individual de protecție echipamentului individual de protecție și aplicarea de sancțiuni conform prevederilor Publice

91
 , în special cască de din Regulamentul Intern. Conducătorul
protecție, ochelari de Instruirea lucratorilor privind importanta utilizarii echipamentului individual de locului de
protecție pentru riscuri protectie. muncă
mecanice, mănuși de
protecție pentru riscuri
mecanice, antifoane,
pelerine, cizme cu
bombeu metalic și
lamelă antiperforație.
F8. Nefixarea în Montarea de armături metalice nedeformate , care au raza de curbură corespunzătoare Conducătorul Permanent
același timp a grinzii profilului lucrării, bridele de fixare să fie manevrabile ușor. locului de
la cei doi stâlpi Respectarea monografiei de armare , pe faze de lucru. muncă
13 4
Instruirea lucratorilor privind intrucțiunile de lucru întocmite pentru operația de Lucrătorul
armare.

F33. Manipularea de Achiziționarea și utilizarea de cărucioare cu deplasare pe șina de cale ferată, pentru Serviciul Permanent
greutăți mari , transportul materialelor la/de la frontul de lucru Achiziții
aducerea și retragerea Achiziționarea și utilizarea de palane pentru ridicarea greutăților mari. Publice
14 utilajelor și 4 Respectarea instructiunilor de lucru privind manipularea maselor Conducătorul
materialelor la frontul Instruirea lucratorilor privind manipularea maselor. locului de
de lucru în timpul muncă
operației de pușcare Lucrătorul
F35. Prindere salopetă Troliile de manevră vor fi prevăzute cu apărători montate peste tamburul de înfășurare. Serviciul Permanent
la organele în mișcare Orice intervenție pentru reparații se va face cu utilajul oprit și deconectat de la rețeaua Achiziții
ale perforatorului ( de alimentare Publice
15 sfredel)sau troliului de 4 Se vor achiziționa costume de salopetă conform staturii lucrătorului cu sistem de Conducătorul
manevră ( tambur de închidere la mâneci și ajustare la bază a bluzei. locului de
înfășurare). muncă
Lucrătorul
F37. Prinderea / Se vor confecționa înălțătoare care vor fi montate pe părțile laterale ale vagonetului în Conducătorul Permanent
strivirea mâinilor sau timpul încărcării cu mașina de încărcat locului de
16 4
corpului în timpul În timpul operației de lopătare a materialului din părțile laterale, mașina de încărcat va muncă
deplasării sau mișcării fi întotdeauna oprită. Lucrătorul

92
 cupei mașinii de
încărcat
F41. Lovituri ale
corpului prin cădere a
perforatorului din
coloana telescopică, a
17 ciocanului de abataj, a 4 provizorie si asigurarea acestora împotriva mișcărilor accidentale
răngii de copturire, a
elementelor de
susținere metalice și
din lemn.
F66. Activitatea se
desfășoară în subteran
unde există un grad
mare de pericol,
nivelul de oxigen în
aerul respirat este de
19% și în plus avem un
18 4
mediu radioactiv cu
activitate permanenta..
F5. Fixări greșite a
burghiului sau dălții în
19 3
perforator respectiv
ciocan de abataj CA12
Orice intervenție pentru reparații se va face cu utilajul oprit și deconectat de la rețeaua
de alimentare
În timpul funcționării mașinii de încărcat, în raza ei de acțiune, va fi doar minerul care
se află pe platforma mașinii și acționează la panoul de comandă.
Instruirea lucratorilor privind masurile de prim ajutor care se dau in astfel de situatii și
asigurarea locului de muncă cu trusă de prim ajutor;
Organizarea depozitării corespunzătoare a materialelor la locul de muncă Conducătorul Permanent
Instruirea lucratorilor privind masurile de prim ajutor care se dau in astfel de situatii și locului de
asigurarea locului de muncă cu trusă de prim ajutor; muncă
Pozitionarea în siguranță a elementelor de susținere metalice și din lemn, la depozitarea Lucrătorul
Verificarea coloanei telescopice și a cuplajului inainte de fiecare utilizare
Verificarea stării tehnice a răngii de copturire și a mânerelor de la ciocanele de abataj.
Nu se admite nici un fel de improvizație.
Respectarea instructiunilor de lucru cu uneltele de la frontul de lucru.
Dacă nu se restabilește alimentarea cu energie electrică a ventilatorului în 30 minute Angajatorul - Permanent
formația de lucru obligatoriu trebuie să părăsească locul de muncă. CCM
Achiziționarea și purtarea de către fiecare lucrător a casetelor dozimetrice pentru Conducătorul
determinarea dozei de radiații încasată. locului de
Folosirea și decontaminarea echipamentului individual de protecție, primirea unei mese muncă
calde la intrarea în schimb, rotirea personalului pentru o expunere moderată, Lucrătorul
decontaminarea corpului la ieșirea din schimb( apă, săpun, prosop, perii), intensificarea
aerajului între schimburi pentru eliminarea gazelor nocive și a radonului.
Supravegherea stării de sănătatea lucrătorilor prin efectuarea examenului medical
periodic, conform prevederilor H.G. 355/2007( analize complexe ale sângelui , urinei și
căilor respiratorii)
Realizarea periodică a simularilor de evacuare in caz de calamitati;
Acordarea gratuită de bilete de odihnă și tratament pentru personalul care lucrează în
mină
Achiziționarea și folosirea de dălți și burghie calibrate. Serviciul Permanent
Verificarea cuplei de fixare a sculelor de săpare și înlocuirea acesteia în caz că este Achiziții
deteriorată sau nu mai prezintă singuranță în exploatare Publice
Respectarea instructiunilor de lucru privind fixarea burghiului sau dălții în perforator Conducătorul
93

F7. Utilizarea greșită a
perforatorului prin
apăsarea accentuată pe
burghiu, folosirea în
20 suprasarcină a mașinii 3 înfășurare a troliului.
de încărcat sau
folosirea
necorespunzătoare a
troliului de manevră
F13. Staționare în zone
periculoase la operația
de copturire, mai ales
în zonele unde s-au
format prucuri;
21 Staționare în zona de 3 manuale a materialului din partea laterală a galeriei mașina de încărcat este oprită și
acționare a mașinii de
încărcat sau de-a
lungul cablului de la
troliu atunci când
tractează vagonete.
F14. Deplasări cu
pericol de cădere de la
același nivel prin
dezechilibrare,
alunecare, impiedicare
22 3
( factori favorizanți
,,căderii,, prezenți la
locul de muncă: apă,
rocă( șisturi)
alunecoasă,
/ciocan de abataj locului de
muncă
Lucrătorul
Găurile de împușcare vor fi începute cu burghiu scurt ( începător). Se vor folosi doar Conducătorul Permanent
burghie ascuțite. Perforajul umed va fi obligatoriu. locului de
Montarea unor avertizoare sonore pentru lucru în suprasarcină la mașina de încărcat. muncă
Montarea unor pârghii metalice pentru distribuirea uniformă a cablului pe toba de Lucrătorul
Respectarea instructiunilor de lucru privind utilizarea perforatorului, a mașinii de
încărcat și a troliului de manevră.
Instruirea lucratorilor privind pericolele la care se expun când utilizează greșit utilajele
de la frontul de lucru.
Copturirea frontului de lucru se va face numai din zone stabile/asigurate, folosind răngi Conducătorul Permanent
de lungimi corespunzătoare astfel încât lucrătorul să fie protejat în permanență locului de
deasupra capului . muncă
În timpul funcționării mașinii de încărcat, în raza ei de acțiune, va fi doar minerul care Lucrătorul
se află pe platforma mașinii și acționează la panoul de comandă. În timpul lopătării
asigurată.
Se interzice deplasarea personalului de-a lungul cablului de tracțiune a troliului când se
efectuează manevre cu vagoneți și se semnalizează acest lucru
Instruirea lucratorilor privind pericolele la care se expun când staționează în locuri
instabile sau în raza de acțiune a utilajelor.
Săparea de jompuri pe galerie pentru colectarea apei si amenajarea canalului de Serviciul Permanent
scurgere a apei prin podirea acestuia. Achiziții
Umplerea spațiilor dintre traversele de cale ferată cu material antiderapant , ce permite Publice
scurgerea apei în canal. Conducătorul
Montarea unei instalații de iluminat ( la o intensitate a curentului nepericuloasă ) care locului de
să completeze iluminatul asigurat de lămpile portabile ale fiecărui lucrător. muncă
Dotarea lucrătorilor cu cizme sau bocanci cu talpă antiderapantă, rezistentă la apă- Lucrătorul
noroi. Formația de
Marcarea traseului de circulație a personalului ( ex: zona de deasupra canalului de întreținere a
scurgere a apelor) galeriilor

94
 neregularitatea Instruirea lucratorilor privind deplasarea în subteran
suprafeței de
deplasare, șina de cale
ferată, traverse,
canalul de scurgere a
apei , vizibilitate
scăzută)
F15. Deplasări cu Montarea de grătare deasupra gurilor de rostogol sau trape pentru suitor. Conducătorul Imediat/
pericol de cădere de la Semnalizarea corespunzătoare a zonei cu indicarea locului unde se afla rostogolul/ locului de urgent
înălțime prin pășire în suitorul/ jompul și iluminarea corespunzătoare a locului. muncă și
gol, dezechilibrare sau Împrejmuirea zonei pentru evitarea căderii în gol Lucrătorul Permanent
alunecare – în Instruirea lucratorilor privind deplasarea în subteran Formația de
23 compartimentul 3 întreținere a
destinat inmagazinării galeriilor
minereului (rostogol),
în suitoarele dintre
orizonturi, în jompurile
de colectare a apei
F16. Transmiterea de Acolo unde este posibil predarea –primirea schimbului se va face la locul de muncă, Conducătorul Permanent
informații greșite de la eliminându-se astfel transmiterea de informații greșite. locului de
un schimb la altul Consemnarea în Registrul frontului de lucru a situației de la frontul de lucru, a fazei în muncă
24 asupra situației locului 3 care se află lucrarea și a tuturor informațiilor privind starea locului de muncă și a Lucrătorul
de muncă utilajelor .
Desemnarea unui singur lucrător de pe schimb care să transmită informații și folosirea
unui limbaj comun privind transmiterea acestor informații.
F18. Neevacuarea Efectuarea de masurători topografice la intervale dese ( max 48 ore) și toparea Topograful Permanent
lucrătorilor din front realizărilor pe hartă până când distanța dintre fronturi este de 20 m . Se dă dispoziție de Șeful de sector
în cazul lucrărilor retragere a unei formații de lucru de la front Conducătorul
contrafront la operația Se blochează accesul în galeria din care a fost retrasă formația de lucru și se montează locului de
25 3
de pușcare cu explozivi panouri de semnalizare . muncă
atunci când distanța În ultimii 5 m de străpungere înaintea fiecărei pușcări a frontului se verifică Lucrătorul
între fronturi este mai contrafrontul și se asigură paza pentru interzicerea accesului în galerie
mică de 20 ml.

95
 F20. Neanunțarea
artificierului de
prezența în roca
26 3
derocată a materialului
exploziv neexplodat
Verificarea de către artificier a frontului de lucru după fiecare explozie și găsirea de Artificierul Permanent
indicii care ar conduce la prezența în roca derocată a materialului exploziv. Lucrătorul
Instruirea tuturor lucrătorilor asupra faptului că identificarea în scopul păstrării a
materialului exploziv neexplodat constituie infracțiune și se pedepsește conform
codului penal

F21. Neefectuarea Achiziționarea suplimentară de utilaje care să asigure rezerva pe timpul efectuării Serviciul 3 luni
reparațiilor și reviziilor și reparațiilor fără să afecteze activitatea de producție Achiziții
reviziilor planificate Verificarea fișelor de activitate zilnică a utilajelor, orele de funcționare și termenele Publice
conform graficului de prevăzute în Registrul de urmărire a utilajelor pentrurevizii și reparații. Reasponsabilul
revizie la utilajele din Instruirea lucratorilor privind necesitatea efectuării reviziilor și reparațiilor la utilajele cu activitatea
27 3
front (mașina de din dotare și pericolele la care se expun dacă nu le efectuează electromecanică
încărcat , Conducătorul
perforator,ciocan de locului de
abataj, troliu de muncă
manevră)
F24. Prezentarea în Se va lucra doar după monografii de armare avizate de personal tehnico ingineresc de Serviciul Tehnic Permanent
mod greșit a specialitate și aprobate de conducerea exploatării miniere. - Producție
28 operațiilor și modul de 3 Instruirea și prelucrarea cu lucrătorii a monografiei de armare pe faze de execuție și
execuție a lucrării în verificarea cunoștințelor acumulate.
monografia de armare
F25. Continuarea Verificarea de către artificier a frontului de lucru după fiecare explozie și lichidarea Artificier Permanent
activității la front fără găurilor state. Conducătorul
29 3
lichidarea găurilor Instruirea lucrătorilor privind fluxul de comunicare a cazului ,,găurii state,, locului de
state. muncă
F26. Neasigurarea Dotarea tuturor lucrătorilor cu mască de autosalvare Serviciul Permanent
frontului de lucru ( Desemnarea prin Caietul de front a persoanelor care asigură paza în punctele de acces Achiziții
pază acces) și în timpul operației de pușcare. Publice
adunarea lucrătorilor Instruirea lucrătorilor și respectarea locului precizat în monografia de armare pentru Conducătorul
30 3
în alt loc decât cel adunare în timpul operației de pușcare. locului de
prevăzut în muncă
documentația de
pușcare( ex: adunarea

96
 lucrătorilor într-un loc
în curent de aer viciat
în timpul operației de
pușcare a frontului de
lucru)
F27. Lipsa apei în Se interzice perforarea pe uscat a găurilor de mina. Conducătorul Permanent
timpul perforării sau Prelungirea coloanei de alimentare cu apă la frontul de lucru și asigurarea presiunii și locului de
nestropirea debitului necesar perforatorului muncă
materialului rezultat de Construirea de perdele de ceață pentru localizarea și blocarea prafului de siliciu și a Lucrătorul
31 3
la pușcarea frontului ( radonului , pentru a prevenii răspândirea lui pe galerie Medicul de
emanație de SiO2 și Rn Supravegherea stării de sănătatea lucrătorilor prin efectuarea examenului medical medicina muncii
– Radon ) periodic, conform prevederilor H.G. 355/2007( analize complexe ale sângelui , urinei și
căilor respiratorii)
F48. Suprafețe Săparea de jompuri pe galerie pentru colectarea apei si amenajarea canalului de Serviciul Permanent
alunecoase pe calea scurgere a apei prin podirea acestuia. Achiziții
ferată și traverse, Umplerea spațiilor dintre traversele de cale ferată cu material antiderapant , ce permite Publice
golurile dintre traverse scurgerea apei în canal. Conducătorul
acoperite de apă, Dotarea lucrătorilor cu cizme sau bocanci cu talpă antiderapantă, rezistentă la apă- locului de
32 3
suprafete înțepătoare, noroi. Dotarea lucrătorilor cu mănuși de protecție împotriva riscurilor mecanice care muncă
tăioase și abrazive pe să-i protejeze împotriva suprafețelor înțepătoare, tăioase și abrasive a elementelor de Lucrătorul
elementele de susținere susținere Formația de
a galeriei. Instruirea lucratorilor privind deplasarea în subteran întreținere a
galeriilor
F52. Electrocutare Verificarea periodică a cablurilor și a cutiilor de borne de la utilajele de la frontul de Reasponsabilul Permanent
prin atingere directă a lucru și consemnarea în Carnetul locului de muncă a datei , persoanei care a efectuat cu activitatea
cablurilor de verificarea și concluzia stării tehnice a componentelor electrice electromecanică
alimentare cu izolația Semnalizarea corespunzătoare a echipamentelor electrice ( pericol de electrocutare, Conducătorul
33 distrusă de la 3 tensiunea de lucru ) locului de
ventilatoare și troliu. Instruirea lucratorilor privind pericolele de electrocutare si primul ajutor in astfel de muncă
situatii. Lucrătorul
Instruirea lucratorilor privind masurile de prim ajutor care se dau in astfel de situatii și
asigurarea locului de muncă cu trusă de prim ajutor;
34 F53. Electrocutare 3 Verificarea periodică a releelor care atenționează punerea la pământ a unei faze, a stării Reasponsabilul Permanent

97
 prin atingere indirectă tehnice a prizelor de pământ și consemnarea în Registrul de Urmărire a datei , cu activitatea
a carcasei persoanei care a efectuat verificarea și concluzia stării tehnice a componentelor electromecanică
ventilatoarelor, a electrice Conducătorul
coloanei de aeraj sau a Verificarea vizuală a integrităţii legării la pământ a echipamentelor electrice locului de
troliului Semnalizarea corespunzătoare a echipamentelor electrice ( pericol de electrocutare, muncă
tensiunea de lucru ) Lucrătorul
Instruirea lucratorilor privind pericolele de electrocutare si primul ajutor in astfel de
situatii.
Instruirea lucratorilor privind masurile de prim ajutor care se dau in astfel de situatii și
asigurarea locului de muncă cu trusă de prim ajutor;
F54. Ingerare de Interzicerea consumului de alimente în mina. Serviciul Permanent
substanțe toxice Achiziționarea și purtarea echipamentului individual de protecție în special mănuși și Achiziții
(uleiuri) de la utilajele semimască filtrantă FFP3 Publice
existente la frontul de Decontaminarea corpului la ieșire din schimb ( apă, săpun, prosop, perii) Serviciul
lucru sau contaminare Instruirea lucratorilor privind pericolul de contaminare radioactivă internă prin Administrativ
radioactivă internă ingerarea de izotopi descendenți ai Radonului Conducătorul
35 3
prin ingerarea de Supravegherea stării de sănătatea lucrătorilor prin efectuarea examenului medical locului de
izotopi descendenți ai periodic, conform prevederilor H.G. 355/2007( analize complexe ale sângelui , urinei și muncă
Radonului ( Po-218, căilor respiratorii) Lucrătorul
Pb-214, .Bi-214, Po- Medicul de
214) aflați pe carcasele medicina muncii
utilajelor
F55. Inhalare de gaze Achiziționarea și dotarea lucrătorilor cu mască individuală de autosalvare Serviciul Permanent
toxice provenite din Realizarea periodică a simularilor de evacuare în caz de incendii/ fum; Achiziții
încălzirea accentuată a Instruirea lucratorilor privind pericolele de intoxicare si primul ajutor in astfel de Publice
cablurilor electrice situatii. Serviciul Intern
36 3 de Prevenire și
Protecție
Conducătorul
locului de
muncă
F56. Temperatura Achiziționarea echipamentului individual de protecție adecvat variațiilor de Serviciul Anual
37 3
scăzută iarna și temperatură. In plus față de costumul de salopeta, tricou cu mâneci lungi și Achiziții

98
 ridicată vara cât și încălțăminte cu ciorapi, pentru asigurarea confortului termic se vor achiziționa Publice
variații bruște de compleuri de corp din BBC format din bluză și indispensabili, haină vătuită cu glugă și
temperatură între mâneci detașabile , capișon de purtat sub cască
temperatura de afară și
cea din subteran.
F57. Umiditate Achiziționarea de pelerine pentru protejarea imbrăcăminții împotriva umidității Serviciul Anual
excesivă datorită excesive. Achiziții
38 3
apelor de mină Publice

F58. Deplasare și Achiziționarea echipamentului individual de protecție adecvat variațiilor de Serviciul Anual
lucru frecvent prin temperatură. Achiziții
curenți de aer cu Publice
temperaturi scăzute în
39 3
condițiile în care
efortul fizic atrage
după sine transpirația
corpului uman.
F60. Zgomot mare de Achiziționarea de antifoane cu montare pe cască pentru lucrătorii care deservesc Serviciul Anual
peste 90 dB produs de mașina de încărcat și perforatorul de la locul de muncă Achiziții
40 mașina de încărcat, 3 Supravegherea stării de sănătatea lucrătorilor prin efectuarea examenului medical Publice
perforator și ventilator periodic, conform prevederilor H.G. 355/2007( analize complexe ale sângelui , urinei și Medicul de
căilor respiratorii) medicina muncii
F61. Iluminat foarte Montarea unei instalații de iluminat ( la o intensitate a curentului nepericuloasă ) care Reasponsabilul Permanent
41 redus cu lămpi 3 să completeze iluminatul asigurat de lămpile portabile ale fiecărui lucrător. cu activitatea
portabile de miner electromecanică
F62. Expunerea Achiziționarea și purtarea de către fiecare lucrător a casetelor fotodozimetrice pentru Serviciul Permanent
lucrătorilor la radiații determinarea dozei de radiații încasată. Achiziții
alfa, beta, gama Instruirea lucratorilor privind pericolul de expunere la radiații alfa, beta, gama Publice
Folosirea și decontaminarea echipamentului individual de protecție Serviciul
42 3
Rotirea personalului pentru o expunere moderată care se încadrează în valorile maxime Radioprotecție
admisibile Serviciul
Decontaminarea corpului la ieșirea din schimb( apă, săpun, prosop, perii) Administrativ
Monitorizarea anuală a stării de sănătate a lucrătorilor prin efectuarea de analize Medicul de

99
 complexe ale sângelui , urinei și căilor respiratorii. medicina muncii
F63. Prabușiri, surpări, Realizarea periodică a simularilor de evacuare in caz de calamitati; Serviciul Intern Anual
inundații, viituri de apă Intocmirea si includerea in tematica anuală de instructaj periodic a Planului de de Prevenire și
Prevenire și Lichidare a Avariilor Protecție
Instruirea intregului personal vizand modul concret de actiune in caz de calamitati Compartimentul
43 3
naturale. ISU
Conducătorul
locului de
muncă
F64. Inhalare de praf și Se interzice perforarea pe uscat a găurilor de mina. Serviciul Permanent
particule de SiO2 liber Se interzice efectuarea operațiilor la front fără instalația de aeraj partial ( coloana de Achiziții
aflat în suspensie la aeraj ) la mai mult de 6 m de la front Publice
perforare și la încărcare Achiziționarea și purtarea echipamentului individual de protecție în special semimască Conducătorul
44 cu mașina de încărcat 3 filtrantă FFP3 locului de
Supravegherea stării de sănătatea lucrătorilor prin efectuarea examenului medical muncă
periodic, conform prevederilor H.G. 355/2007( analize complexe ale sângelui , urinei și Medicul de
căilor respiratorii) medicină a
muncii
F65. Inhalare de Radon Intensificarea aerajului la locul de muncă pentru eliminarea radonului Reasponsabilul Permanent
Rn-222 și a Decontaminarea corpului la ieșire din schimb ( apă, săpun, prosop, perii) cu activitatea
descendenților lui Po- Instruirea lucratorilor privind pericolul de contaminare radioactivă internă prin inhalare electromecanică
218, Pb-214, .Bi-214, de Radon și izotopi descendenți ai Radonului Serviciul
Po-214, emanat din Supravegherea stării de sănătatea lucrătorilor prin efectuarea examenului medical Administrativ
45 zăcământ, sau lucru în 3 periodic, conform prevederilor H.G. 355/2007( analize complexe ale sângelui , urinei și Conducătorul
curent de aer viciat căilor respiratorii) locului de
muncă
Medicul de
medicină a
muncii
F1. Comenzi greșite la Respectarea instructiunilor de lucru întocmite pentru utilajele din dotare. Conducătorul Permanent
manevrarea mașinii de Acționarea tabloului de comandă sau manetelor la utilajele de la frontul de lucru se va locului de
46 2
încărcat, a troliului de face numai de personalul repartizat la acel loc de muncă. muncă
manevră si a Instruirea lucratorilor privind riscurile la care se expun atunci cand dă comenzi greșite Lucrătorul

100
 perforatorului de mină utilajelor de la frontul de lucru.
( ex: frână +cuplare Cursuri de instruire practică și calificare pentru manevrarea mașinii de încărcat, a
acțioanre) troliului de manevră și a perforatorului

F3. Manevrarea Verificarea înainte de utilizare a stării tehnice a sculelor de mână și respectarea Conducătorul Permanent
greșită a sculelor de instructiunilor de lucru. locului de
mână ( rangă de Instruirea lucratorilor privind riscurile la care se expun atunci cand folosesc în mod muncă
47 2
copturire, picon, cheie necorespunzător sculele de mână sau folosesc scule de mână deformate, decalibrate Lucrătorul
de strângere a care prezintă improvizații
bridelor) Cursuri de instruire practică pentru lucrul cu sculele de mână
F4. Poziționări și Instruirea lucratorilor privind riscurile la care se expun atunci cand realizează îmbinări Conducătorul Permanent
asamblări greșite a greșite a elementelor de susșinere. locului de
elementelor de Instruire practică în confecționarea armăturii provizorii din lemn , în special la modul muncă
susținere a galeriei ( de îmbinare și conștientizarea lucrătorului despre importanța montării celei de-a doua Lucrătorul
tăierea bridă la imbinarea elementelor metalice.
48 necorespunzătoare a 2
îmbinărilor la
susținerea provizorie
din lemn, fixarea cu o
singură bridă a
elementelor metalice )
F6. Reglaje greșite Montarea manometre pe coloana de alimentare cu aer, de supape pentru suprapresiune Reasponsabilul Permanent
privind presiunea și sau de avertizoare în cazul pierderii presiunii. cu activitatea
debitul de aer Reglajele privind presiunea și debitul de aer se face doar de personal calificat în electromecanică
comprimat în meseria de compresorist. Conducătorul
componentele rețelei Instruirea lucratorilor privind interdictia efectuarilor de reglaje altele decat cele locului de
49 2
de distribuție, specificate in cartea tehnica la utilajele din dotare. muncă
strângerea insuficientă Instruire practică privind modul de strângere a piulițelor de la bride și conștientizarea Lucrătorul
a piulițelor de la lucrătorilor despre importanța montării strângătorilor.
bridele armăturii
metalice și strângători
F19. Nemontarea Respectarea monografiei de armare pe faze și operații de lucru. Conducătorul Permanent
50 2
susținerii provizorii în Instruirea lucratorilor privind riscurile la care se expun atunci cand nu montează locului de

101
 timpul operației de susținerea provizorie muncă
evacuare a Lucrătorul
materialului din front
F30.Neumplerea Instruirea lucratorilor privind riscurile la care se expun atunci cand nu umple golurile Conducătorul Permanent
golurilor la tavan după la tavan și conștientizarea lucrătorilor despre importanța executării acestei operații. locului de
51 2
armare înaintea muncă
operației de perforare Lucrătorul
F31. Poziție de lucru Manipularea grinzii trebuie făcută astfel încât solicitarea să nu depăşească posibilităţile Serviciul Permanent
forțată la fixarea fizice individuale Resurse Umane
grinzii în cei 2 stâlpi Selectarea de personal corespunzător din punct de vedere fizic Conducătorul
Instruirea lucrătorilor privind modul corect de manipulare locului de
52 2
Supravegherea stării de sănătatea lucrătorilor prin efectuarea examenului medical muncă
periodic, conform prevederilor H.G. 355/2007( analize complexe ale sângelui , urinei și Lucrătorul
căilor respiratorii) Medicul de
medicina muncii
F32. Ritm mare de Selectarea de personal corespunzător din punct de vedere fizic Serviciul Anual
lucru ( intens ) în Instruirea personalului privind modul concret de actiune in cazul apariției unei avarii. Resurse Umane
momentul apariției Intocmirea si includerea in tematica anuală de instructaj periodic a Planului de Serviciul Intern
unor avarii ( prucuri ) Prevenire și Lichidare a Avariilor de Prevenire și
care trebuie eliminate Supravegherea stării de sănătatea lucrătorilor prin efectuarea examenului medical Protecție
53 în timp foarte scurt 2 periodic, conform prevederilor H.G. 355/2007( analize complexe ale sângelui , urinei și Conducătorul
căilor respiratorii) locului de
muncă
Lucrătorul
Medicul de
medicina muncii
F34. Efort psihic Selectarea de personal corespunzător din punct de vedere fizic și psihic. Serviciul Anual
datorită concentrării Instruirea personalului privind modul concret de actiune in cazul apariției unei situații Resurse Umane
permanente la deosebite. Serviciul Intern
54 efectuarea operațiilor 2 Intocmirea si includerea in tematica anuală de instructaj periodic a Planului de de Prevenire și
de lucru în subteran și Prevenire și Lichidare a Avariilor Protecție
luarea de decizii Supravegherea stării de sănătatea lucrătorilor prin efectuarea examenului medical Conducătorul
dificile în timp foarte periodic, conform prevederilor H.G. 355/2007 locului de

102
 scurt la apariția unor muncă
situații deosebite( Lucrătorul
avarii) Medicul de
medicina muncii
F36. Spargerea unui Verificarea stării tehnice a furtunelor de aer comprimat și schimbarea acestora când se Reasponsabilul Permanent
furtun de aer constată că prezintă neconformități. cu activitatea
comprimat de la unul Instruirea lucratorilor privind riscurile la care se expun atunci cand se sparge un furtun electromecanică
55 din utilajele de la 2 de aer comprimat și modul concret de intervenție în acest caz Conducătorul
frontul de lucru ( P=4- locului de
7 atm) muncă
Lucrătorul
F39. Intervenții la Interzicerea oricărei intervenții la organe de mașini nedecuplate de la alimentare Conducătorul Permanent
organe de mașini Instruirea lucratorilor privind riscurile la care se expun atunci cand intervin la organe locului de
56 nedecuplate de la 2 de mașini nedecuplate de la alimentarea cu aer comprimat muncă
alimentarea cu aer Lucrătorul
comprimat
F40. Eliminarea Verificarea funcționalității siguranțelor de la manetele mașinii de încărcat Instruirea Reasponsabilul Permanent
siguranțelor la lucratorilor privind riscurile la care se expun atunci cand elimină siguranțele la cu activitatea
manetele de comandă manetele de comandă ale mașinii de încărcat și conștientizarea lucrătorilor despre electromecanică
57 ale mașinii de încărcat 2 importanța menținerii acestora. Conducătorul
locului de
muncă
Lucrătorul
F44. Cădere de roci și Verificarea zilnică a faptului că sa rambleiat golurile aflate în spatele profilului Serviciul Permanent
chiar prăbușirea bandajat Resurse Umane
frontului de lucru în Intocmirea si includerea in tematica anuală de instructaj periodic a Planului de Serviciul Intern
cazul apariției ,, Prevenire și Lichidare a Avariilor de Prevenire și
loviturii de berbec,, la Monitorizarea stării de sănătate a lucrătorilor după lichidarea avariei Protecție
58 2
echilibrarea presiunii Selectarea de personal corespunzător din punct de vedere fizic Conducătorul
exercitată de stratul de Instruirea personalului privind modul concret de actiune in cazul apariției ,, loviturii locului de
rocă de deasupra de berbec,, muncă
lucrării. Lucrătorul
Medicul de

103
 medicina muncii
F45. Șocuri excesive Verificarea funcționării la parametrii corespunzători a stației de compresoare și Reasponsabilul Permanent
produse de perforator consumul pe rețeaua de distribuție. cu activitatea
sau ciocanul de abataj Oprirea utilajului până la remedierea defecțiunii și reluarea lucrului după restabilirea electromecanică
59 în cazul apariției unei 2 presiunii. Conducătorul
variații de presiune a Instruirea lucratorilor privind riscurile la care se expun atunci cand utilizează utilajele locului de
aerului comprimat de la front și apar variații de presiune a aerului comprimat muncă
Lucrătorul
F46. Proiectarea de Verificarea stării tehnice a furtunelor de aer comprimat și schimbarea acestora când se Reasponsabilul Permanent
particule de material constată că prezintă neconformități. cu activitatea
datorită spargerii unui Dotarea lucrătorilor cu ochelari de protecție împotriva riscurilor mecanice datorate electromecanică
furtun de aer proiectării de particule de material. Serviciul de
comprimat Instruirea lucratorilor privind riscurile la care se expun atunci cand se sparge un furtun Achiziții
60 2
de aer comprimat și modul concret de intervenție în acest caz Publice
Instruirea lucratorilor privind masurile de prim ajutor care se dau in astfel de situatii și Conducătorul
asigurarea locului de muncă cu trusă de prim ajutor; locului de
muncă
Lucrătorul
F47. Leziuni provocate Montarea unei instalații de iluminat ( la o intensitate a curentului nepericuloasă) care să Reasponsabilul Permanent
de lovirea accidentală completeze iluminatul asigurat de lămpile portabile ale fiecărui lucrător. cu activitatea
de tubulatura de aeraj, Folosirea de chei calibrate, fără deformări sau foarte uzate. electromecanică
conducte, elemente de Organizarea locului de muncă și poziționarea elementelor din dotarea galeriei conform Conducătorul
61 2
susținere, ieșirea cheii monografiei de armare. locului de
de strângere din piulița Instruirea lucrătorilor privind deplasarea prin subteran muncă
bridei Instruirea lucratorilor privind masurile de prim ajutor care se dau in astfel de situatii și Lucrătorul
asigurarea locului de muncă cu trusă de prim ajutor;
F49. Defectiuni la Dotarea lucrătorilor cu ochelari de protecție împotriva riscurilor mecanice datorate Reasponsabilul Permanent
conducta de aer proiectării de particule de material. cu activitatea
comprimat și la Verificarea stării tehnice a conductelor de aer comprimat, a elementelor de distribuție și electromecanică
62 2
elementele de cuplare și schimbarea acestora când se constată că prezintă neconformități. Serviciul de
distribuție și cuplare la Instruirea lucratorilor privind riscurile la care se expun atunci cand apare o defecțiune Achiziții
utilajele din frontul de la conducta de aer comprimat și modul concret de intervenție în acest caz Publice

104
 lucru – presiune 4-7 Conducătorul
atm locului de
muncă
F50. Vibrații excesive Determinarea tăriei rocilor, alegerea și adaptarea în permanență a burghielor cu tăria Geolog Permanent
produse de perforator rocilor. Serviciul de
sau ciocanul de abataj Schimbarea burghiului atunci când se uzează și viteza de avansare scade. Achiziții
în cazul apariției unor Instruirea lucratorilor privind riscurile la care se expun atunci cand apare o astfel de Publice
63 2
roci care alternează ca situație și modul concret de intervenție în acest caz Conducătorul
tărie și burghie locului de
necorespunzătoare muncă
Lucrătorul
F51. Atingerea Dotarea lucrătorilor cu mănuși de protecție impotriva riscurilor mecanice. Serviciul de Permanent
accidentală a Instruirea lucratorilor privind riscurile la care se expun atunci cand ating accidental Achiziții
burghiului după burghiul după extragerea acestuia din gaura de mina. Publice
64 extragerea acestuia din 2 Instruirea lucratorilor privind masurile de prim ajutor care se dau in astfel de situatii și Conducătorul
gaura de mină asigurarea locului de muncă cu trusă de prim ajutor locului de
muncă
Lucrătorul
F59. Presiunea aerului Supravegherea stării de sănătatea lucrătorilor prin efectuarea examenului medical Medicul de Permanent
din subteran este ușor periodic, conform prevederilor H.G. 355/2007( analize complexe ale sângelui , urinei și medicina muncii
crescută ce poate căilor respiratorii)
conduce la modificarea
65 2
compoziției aerului cu
consecințe asupra
solubilității acestuia în
lichidele și țesuturile
F28. Neblocarea Montarea unui dispozitiv de semnalizare acustic-vizual atunci când mașina de încărcat Reasponsabilul Permanent
manetei de comandă a este în repaus și nu sunt blocate manetele de comandă. cu activitatea
66 mașinii de încărcat în 1 electromecanică
perioada de repaus

105
 4.9 Interpretarea rezultatelor evaluării

Rezultatul evaluării postului de muncă ,, MINER SĂPARE GALERII,, din cadrul

CNU – Sucursala Suceava s-a concretizat în calcularea unui nivel de risc global cu valoarea de
3,84 valoare care îl încadrează în categoria locurilor de muncă cu nivel de risc ridicat,
depăşind limita maximă acceptabilă (3,5).
În procesul de evaluare a postului de muncă s-au identificat 66 factori de risc, dintre care
18 factori depășesc, ca nivel parțial de risc, valoarea 3 astfel:
 10 se încadrează la nivelul de risc parțial 6, foarte mare
 2 se încadrează la nivelul de risc parțial 5, mare
 6 se încadrează la nivelul de risc parțial 4, mediu.
Sub limita maximă acceptabilă de 3,5 au fost identificați un număr de 48 factori
repartizați ca nivel partial de risc astfel :
 27 se încadrează la nivelul de risc parțial 3, mic
 20 se încadrează la nivelul de risc parțial 2, foarte mic
 1 se încadrează la nivelul de risc parțial 1, minim.

Factorii de risc care se situează în domeniul inacceptabil și pentru care trebuie luate
măruri urgente sunt:

 Nivel de risc parțial 6

F2. Manevrarea greșită a troliului , mașinii de încărcat și vagoneților de mină(

înainte –înapoi, tracțiune necorespunzătoare, întoarcere în tablă)
F9. Nesincronizarea între mineri în timpul transportului și a manevrelor efectuate cu
vagoneții pe galerie
F10. Pornirea sau întreruperea funcționării echipamentelor tehnice altele decât cele
pe care le utilizează la locul de muncă ( benzi transportoare, pompe, ventilatoare )
F11. Alimentarea sau oprirea alimentării cu energie, aer comprimat, apă a utilajelor
în momente în care nu este necesară realizarea acestui aspect

106
 F12. Efectuare de operaţii neprevăzute în sarcina de muncă (culegerea de probe,
incarcarea gaurilor de mină cu explozibil, lichidarea gaurilor state )
F17. Utilizarea unui cod greșit de semnalizare vizuală și acustică atunc i când se face
transport de vagoneți pe galerii
F29.Montarea armăturii de susținere în același timp cu operația de încărcare a
materialului excavat.
F38. Prinderea / strivirea mâinilor sau corpului între vagoneți sau în timpul
deplasării acestora.
F42. Strivirea mâinilor sau corpului între armatura metalică/lemn și rocă în timpul
operației de armare
F43. Deraierea vagonetului de pe șină și prinderea lucrătorului între peretele galeriei
și vagonet

 Nivel de risc parțial 5

F22. Necopturirea tavanului după operația de pușcare a frontului

F23. Neutilizarea echipamentului individual de protecție , în special cască de
protecție, ochelari de protecție pentru riscuri mecanice, mănuși de protecție pentru
riscuri mecanice, antifoane, pelerine, cizme cu bombeu metalic și lamelă
antiperforație.

 Nivel de risc parțial 4

F8. Nefixarea în același timp a grinzii la cei doi stâlpi

F33. Manipularea de greutăți mari , aducerea și retragerea utilajelor și materialelor
la frontul de lucru în timpul operației de pușcare
F35. Prindere salopetă la organele în mișcare ale perforatorului ( sfredel)sau
troliului de manevră ( tambur de înfășurare).
F37. Prinderea / strivirea mâinilor sau corpului în timpul deplasării sau mișcării
cupei mașinii de încărcat
F41. Lovituri ale corpului prin cădere a perforatorului din coloana telescopică, a
ciocanului de abataj, a răngii de copturire, a elementelor de susținere metalice și din
lemn.
F66. Activitatea se desfășoară în subteran unde există un grad mare de pericol, nivelul
de oxigen în aerul respirat este de 19% și în plus avem un mediu radioactiv cu
activitate permanenta.

107
 Am analizat ponderea nivelului de risc față de riscul general și am constatat că predomină
riscurile de nivel mic și foarte mic, astfel:

Atât pentru diminuarea celor 18 factori de risc care se situează în domeniul

inacceptabil cât și pentru ceilalti 48 factori de risc sunt necesare măsurile prezentate în “FIŞA
DE MĂSURI PROPUSE”.
În ceea ce priveşte repartiţia factorilor de risc pe cele 4 elemente ale sistemului de muncă,
situaţia se prezintă după cum urmează:

 31,8 % factori proprii mijloacelor de producție

 16,7 % factori proprii mediului de muncă

 16,7 % factori proprii sarcinii de muncă

 34,8 % factorii proprii executantului.

108
 Dintre cei 66 de factori de risc identificați, la 36 de factori s-a constatat drept consecință
maximă previzibilă invaliditatea sau decesul, ceea ce indică existența unor pericole deosebite,
pentru care trebuie luate măsuri de eliminare sau diminuare a efectelor acțiunii lor.
Erorile executantului cât și folosirea mijloacelor de producție au în cea mai mare parte,
consecințe ireversibile – deces.

PONDEREA FACTORILOR DE RISC IDENTIFICAŢI DUPĂ

ELEMENTELE SISTEMULUI DE MUNCĂ

Postul de muncă: MINER SĂPARE GALERII

Nivel global de risc = 3,84

109
 În urma aplicării măsurilor propuse riscurile se pot reduce astfel:
Factorul de Înainte de luarea măsurilor După luarea măsurilor
risc Gravitate Probabilitate Nivel de risc Gravitate Probabilitate Nivel de risc
F2 7 4 6 7 2 4
F9 7 4 6 7 2 4
F10 7 4 6 7 1 3
F11 7 4 6 7 1 3
F12 7 4 6 7 3 5
F17 7 4 6 7 2 4
F29 7 4 6 7 1 3
F38 7 4 6 7 2 4
F42 7 4 6 7 2 4
F43 7 4 6 7 1 3
F22 7 3 5 7 1 3
F23 7 3 5 7 1 3
F8 7 2 4 7 1 3
F33 3 5 4 2 3 2
F35 5 3 4 5 1 3
F37 5 3 4 5 1 3
F41 3 5 4 3 2 2
F66 7 2 4 7 1 3
F5 3 3 3 3 1 2
F7 3 3 3 3 1 2
F13 3 3 3 3 2 2
F14 2 5 3 2 4 2
F15 3 3 3 3 1 2
F16 3 3 3 3 1 2
F18 7 1 3 7 1 3
F20 7 1 3 7 1 3
F21 2 5 3 2 4 2
F24 3 3 3 3 1 2
F25 7 1 3 7 1 3
F26 7 1 3 7 1 3
F27 7 1 3 7 1 3
F48 2 5 3 2 4 2
F52 7 1 3 7 1 3
F53 7 1 3 7 1 3
F54 7 1 3 7 1 3
F55 7 1 3 2 1 1
F56 2 5 3 2 2 2

110
 F57 2 5 3 2 2 2
F58 2 5 3 2 2 2
F60 4 2 3 2 2 2
F61 2 5 3 2 2 2
F62 7 1 3 7 1 3
F63 7 1 3 7 1 3
F64 7 1 3 7 1 3
F65 7 1 3 7 1 3
F1 2 4 2 2 2 2
F3 2 3 2 2 2 2
F4 2 2 2 2 1 1
F6 4 1 2 4 1 2
F19 2 3 2 2 1 1
F30 2 2 2 2 1 1
F31 2 4 2 2 3 2
F32 2 4 2 2 3 2
F34 2 4 2 2 3 2
F36 4 1 2 4 1 2
F39 4 1 2 4 1 2
F40 3 2 2 3 1 2
F44 4 1 2 4 1 2
F45 2 2 2 2 1 1
F46 4 1 2 2 1 1
F47 2 2 2 2 1 1
F49 4 1 2 2 1 1
F50 2 3 2 2 1 1
F51 2 2 2 2 1 1
F59 2 2 2 2 1 1
F28 2 1 1 2 1 1
Se constată o reducere semnificativă a nivelurilor de risc parțiale. În acest caz nivelul de
risc global calculat după luarea măsurilor este:

66

r  R i i
1x(5  5)  5 x(4  4)  22 x(3  3)  26 x2  2  12 x(11) 419
N rg  i 1
   2,70
66
1x5  5 x 4  22 x3  26 x 2  12 x1
r
155
i
i 1

111
 Data
FEBRUARIE
PLANUL DE PREVENIRE SI PROTECTIE intrarii in
S.C. Compania Națională a Uraniului S.A.- 2016
2016 vigoare
Sucursala SUCEAVA
MINER SĂPARE GALERII
Revizia 01

Persoana

Măsuri de altă

Termen de
care
muncă/post

realizare
Acţiuni

natură

Observaţii
Riscuri Măsuri răspunde
Măsuri tehnice Măsuri organizatorice în scopul realizării
de lucru

evaluate igienico-sanitare de
Loc de
Nr. crt.

măsurii
realizarea
măsurii

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
F2. Manevrarea greșită a Verificarea uzurii cablului de Instruirea lucratorilor privind Organizarea Întocmirea de

Responsabil
Conducator
troliului , mașinii de tracțiune de la troliu, a legăturii riscurile la care se expun ergonomica a instructiuni privind

Imediat

munca

ISCIR
loc de
1 încărcat și vagoneților de cârligului și a saboților de atunci cand manevrează greșit locului de munca ; modul de manevrare a
mină frânare. utilajele de la frontul de lucru echipamentelor
tehnice

F9. Nesincronizarea între Achiziționarea și montarea de Instruirea lucratorilor privind Întocmirea tematicilor

Conducator
opritoare pe șină riscurile cand manevrează

Serviciul
mineri în timpul de instruire

Imediat

munca
loc de
transportului și a Achiziționarea și montarea unui greșit vagoneții pe galerie. Achiziționarea

AP
2
manevrelor efectuate cu sistem portabil de avertizare Aplicarea pe salopetă de benzi reperelor precizate în
vagoneții pe galerie vizuală și acustică reflectorizante și fluorescente măsurile tehnice
F10. Pornirea sau Achiziționarea și montarea unor Montarea de plăcuțe Întocmirea tematicilor

Conducator
întreruperea funcționării panouri de comandă capsulate la

Serviciul
avertizoare pentru de instruire

Imediat

munca
loc de
care accesul să fie permis doar semnalizarea corespunzătoare Achiziționarea

AP
3 echipamentelor tehnice
altele decât cele pe care personalului autorizat reperelor precizate în
le utilizează Instruirea lucratorilor măsurile tehnice
F11. Alimentarea sau Montarea de avertizoare sonore Montarea de plăcuțe Întocmirea de

Conducator loc
oprirea alimentării cu la alimentarea utilajelor de la avertizoare instructiuni privind

Serviciul AP
de munca
Imediat
energie, aer comprimat, front. Respectarea monografiei de modul de pornire a
4 apă a utilajelor armare , pe faze de lucru utilajelor
Instruirea lucratorilor Achiziționarea
reperelor precizate în
măsurile tehnice

112
 F12. Efectuare de Instruirea periodica a Includerea in fisele Se controleaza modul

Lucrător
operaţii neprevăzute în

Imediat
lucratorilor; de post a sarcinilor in care sunt respectate
5 sarcina de muncă lucratorilor; masurile stabilite;

F17. Utilizarea unui cod Achiziționarea și montarea de Instruirea lucratorilor privind Se verifică modul de

loc de munca
Serviciul AP
greșit de semnalizare înțelegere privind

Conducator
panouri cu codurile de codurile de semnalizare

Lucrătorul
Imediat
vizuală și acustică atunci semnalizare. acustică și vizuală lucrul cu acest cod.
6
când se face transport de
vagoneți pe galerii

F29.Montarea armăturii Respectarea monografiei de Întocmirea de

loc de munca
de susținere în același

Conducator
armare , pe faze de lucru. instructiuni privind

Imediat
timp cu operația de modul de lucru la front
7 încărcare a materialului Instruirea lucratorilor
excavat.

F38. Prinderea / strivirea Achiziționarea și montarea de Instruirea lucratorilor Dotarea cu truse Se controleaza modul

loc de munca
Serviciul AP
opritoare pe șină

Conducator
mâinilor sau corpului medicale de prim in care sunt respectate

Lucrătorul
Imediat
între vagoneți sau în Achiziționarea și montarea unui ajutor; masurile stabilite
8 timpul deplasării sistem portabil de avertizare
acestora. vizuală și acustică

F42. Strivirea mâinilor Respectarea monografiei de Dotarea cu truse Se controleaza modul

loc de munca
Conducator

Lucrătorul
sau corpului între armare , pe faze de lucru. medicale de prim in care sunt respectate

Imediat
armatura metalică/lemn și Instruirea lucratorilor ajutor; masurile stabilite
9
rocă în timpul operației
de armare

F43. Deraierea Achiziționarea și montarea de Semnalizarea interzicerii Dotarea cu truse Organizarea Se înlocuiește șina

loc de munca
vagonetului de pe șină și cale ferată și traverse noi circulației personalului uzată

Conducator
medicale de prim ergonomica a

Lucrătorul
Imediat
prinderea lucrătorului Instruirea lucratorilor ajutor; locului de munca ; Se controleaza modul
10 între peretele galeriei și in care sunt respectate
vagonet masurile stabilite

113
 F22. Necopturirea Consemnarea stării frontului Se controleaza modul

loc de munca
tavanului după operația

Conducator
de lucru în Caietul de front in care sunt respectate

Lucrătorul
Imediat
de pușcare a frontului Respectarea monografiei de masurile stabilite
11 armare , pe faze de lucru.
Instruirea lucratorilor

F23. Neutilizarea Instruirea lucratorilor Dotarea lucrătorilor Se controleaza modul

loc de munca
Conducator
echipamentului individual cu echipament in care sunt respectate

Imediat
de protecție individual de masurile stabilite
12 protecție

F8. Nefixarea în același Achiziționarea și montarea de Respectarea monografiei de Se controleaza modul

loc de munca
Serviciul AP
armături metalice și bride noi

Conducator
timp a grinzii la cei doi armare , pe faze de lucru. in care sunt respectate

Permanent

Lucrătorul
stâlpi corespunzătoare profilului masurile stabilite
13 lucrării, Instruirea lucratorilor

F33. Manipularea de Achiziționarea de cărucioare Respectarea instructiunilor de Supravegherea starii Întocmirea de

Conducator loc
greutăți mari și utilizarea de palane pentru

Medicul MM
lucru privind manipularea de sanatate prin instructiuni

Serviciul AP
Permanent

Lucrătorul
de munca
ridicarea greutăților mari. maselor efectuarea Se controleaza modul
14 . Instruirea lucratorilor privind examenului medical in care sunt respectate
manipularea maselor periodic, conform masurile stabilite
prevederilor H.G.
355/2007;
F35. Prindere salopetă la Achiziționarea și montarea de Instruirea lucratorilor Orice intervenție Întocmirea de

Conducator loc
organele în mișcare ale apărători peste tamburul de pentru reparații se instructiuni

Serviciul AP
Permanent

Lucrătorul
de munca
perforatorului sau înfășurare. va face cu utilajul Se controleaza modul
15 troliului de manevră . oprit și deconectat in care sunt respectate
de la rețeaua de masurile stabilite
alimentare

F37. Prinderea / strivirea Confecționarea și montarea de Instruirea lucratorilor Reparațiile se vor Întocmirea de

loc de munca
Serviciul AP
înălțătoare pe părțile laterale ale

Conducator
mâinilor sau corpului în face cu utilajul oprit instructiuni

Permanent

Lucrătorul
timpul deplasării sau vagonetului Se controleaza modul
16 mișcării cupei mașinii de in care sunt respectate
încărcat masurile stabilite

114
 F41. Lovituri ale corpului
prin căderea utilajelor și
sculelor de la front.
17
F66. Activitatea se
desfășoară în subteran
unde există un grad mare
de pericol, nivelul de
oxigen în aerul respirat
18 este de 19% și în plus
avem un mediu radioactiv
cu activitate permanenta ..
F5. Fixări greșite a
burghiului sau dălții în
perforator respectiv
19 ciocan de abataj CA12
F7. Utilizarea greșită a
perforatorului , mașinii de
încărcat, troliului de
20 manevră
F13. Staționare în zone
periculoase
21
Instruirea lucratorilor Dotarea cu truse Organizarea Se controleaza modul
loc de munca
Conducator
medicale de prim ergonomica a in care sunt respectate
Permanent
Lucrătorul
ajutor; locului de munca ; masurile stabilite
Achiziționarea ventilatoarelor de Instruirea lucratorilor privind Dotarea cu truse Supravegherea stării Se controleaza modul
Medicul MM Conducator
rezervă pentru stația principală lucrul în subteran în mediul medicale de prim de sănătatea in care sunt respectate
loc de munca Lucrătorul
lucrătorilor prin
Angajatorul – CCM
de aeraj. radioactive ajutor; masurile stabilite
Achiziționarea și purtarea de Realizarea periodică a Acordarea de efectuarea
Permanent
casetelor dozimetrice pentru simularilor de evacuare in caz materiale igienico examenului medical
determinarea dozei de radiații de calamitati; sanitare periodic, conform
încasată. prevederilor H.G.
355/2007
Acordarea gratuită
de bilete de odihnă
și tratament
Achiziționarea și folosirea de Respectarea instructiunilor de Verificarea cuplei de Întocmirea de
loc de munca
Serviciul AP
dălți și burghie calibrate
Conducator
lucru fixare instructiuni
Permanent
Lucrătorul
Se controleaza modul
in care sunt respectate
masurile stabilite
Achiziționarea și folosirea de Perforajul umed va fi Întocmirea de
loc de munca
Serviciul AP
Conducator
burghie scurte obligatoriu. instructiuni
Permanent
Lucrătorul
Montarea unor avertizoare Respectarea instructiunilor de Se controleaza modul
sonore la mașina de încărcat. lucru in care sunt respectate
Montarea unor pârghii metalice Instruirea lucratorilor masurile stabilite
la toba de înfășurare a troliului.
Instruirea lucratorilor Întocmirea tematicilor
loc de munca
Conducator
de instruire
Permanent
Lucrătorul
115
 F14. Deplasări cu pericol
de cădere de la același
nivel prin dezechilibrare,
22 alunecare,
F15. Deplasări cu pericol
de cădere de la înălțime
prin pășire în gol,
23 dezechilibrare sau
alunecare
F16. Transmiterea de
informații greșite de la un
schimb la altul asupra
24 situației locului de muncă
F18. Neevacuarea
lucrătorilor din front în
cazul lucrărilor
25 contrafront, atunci când
distanța între fronturi este
mai mică de 20 ml.
F20. Neanunțarea
artificierului de prezența
în roca derocată a
26 materialului exploziv
neexplodat
F21. Neefectuarea
reparațiilor și reviziilor
planificate conform
graficului de revizie la
27
utilajele din front
Achiziționarea de pompe pentru În cadrul instructiunilor se va Dotarea cu truse Semnalizarea Efectuarea de jompuri
loc de munca
și canale de evacuare a
Conducator
evacuarea apei recomanda lucratorilor sa medicale de prim zonelor alunecoase
Permanent
Lucrătorul
Caile de acces si evacuare vor fi utilizeze incaltaminte care sa ajutor Dotarea cu apei;
pastrate in permanenta libere, in asigure aderenta eficienta; incaltaminte
stare de utilizare; antiderapanta
Achiziționarea și montarea de Instruirea lucratorilor Achiziționarea
loc de munca
grătare deasupra gurilor de
Conducator
Semnalizarea zonei reperelor precizate în
Permanent
Lucrătorul
rostogol măsurile tehnice
Imprejmuirea zonei Se controleaza modul
in care sunt respectate
masurile stabilite
Consemnarea stării frontului Stabilirea unui Se controleaza modul
loc de munca
Conducator
de lucru în Caietul de front limbaj comun in care sunt respectate
Permanent
Lucrătorul
privind comunicarea masurile stabilite
Efectuarea de masurători Se urmărește pe hartă
Topograf, Șef
loc de munca
avansarea celor două
Conducator
topografice
Permanent
Lucrătorul
Interzicerea accesului în zonă
sector
fronturi
Instruirea lucrătorilor Se dă decizia de
retragere a unui front
Verificarea de către artificier a Se controleaza modul
Conducator loc
frontului de lucru după fiecare in care sunt respectate
Permanent
Lucrătorul
de munca
Artificier
explozie masurile stabilite
Instruirea tuturor lucrătorilor
privind regimul materialului
exploziv
Achiziționarea suplimentară de Verificarea fișelor de Verificarea respectării
Conducator loc de
utilaje de rezervă: perforatoare, activitate zilnică a utilajelor, termenelor pentru
Mecanic șef
ciocan de abataj, masini de orele de funcționare și revizii și reparații
munca
3 luni
încărcat , trolii termenele prevăzute în
Registrul de urmărire a
utilajelor pentru revizii și
reparații.
116
 F24. Prezentarea în mod
greșit a operațiilor și
modul de execuție a
28 lucrării în monografia de
armare
F25. Continuarea
activității la front fără
lichidarea găurilor state.
29
F26. Neasigurarea
frontului de lucru ( pază
acces) și adunarea
30 lucrătorilor în alt loc
decât cel prevăzut în
documentația de pușcare
F27. Lipsa apei în timpul
perforării sau nestropirea
materialului rezultat de la
pușcarea frontului (
31
emanație de SiO2 și Rn –
Radon )
F48. Suprafețe alunecoase
pe calea ferată și
traverse, golurile dintre
traverse acoperite de apă,
32
suprafete înțepătoare,
tăioase și abrazive pe
elementele de susținere a
galeriei.
Instruirea și prelucrarea cu Intocmirea de Verificarea
lucrătorii a monografiei de monografii de monografiilor de
Permanent
Serviciul
Tehnic
armare pe faze de execuție și armare de Serviciul armare
verificarea cunoștințelor Tehnic
acumulate.
Verificarea de către artificier a Se controleaza modul
Conducator loc
frontului de lucru după fiecare in care sunt respectate
Permanent
Lucrătorul
de munca
Artificier
explozie masurile stabilite
Instruirea tuturor lucrătorilor
privind regimul materialului
exploziv
Dotarea tuturor lucrătorilor cu Desemnarea prin Caietul de Se controleaza modul
loc de munca
mască de autosalvare
Conducator
front a persoanelor care in care sunt respectate
Permanent
Lucrătorul
asigură paza masurile stabilite
Instruirea lucrătorilor
Prelungirea coloanei de Se interzice perforarea pe Supravegherea stării Se controleaza modul
munca Lucrătorul
Conducator loc de
alimentare cu apă la frontul de uscat a găurilor de mina. de sănătatea
medicina muncii
in care sunt respectate
lucru și asigurarea presiunii și lucrătorilor prin
Medicul de
Permanent
masurile stabilite
debitului necesar perforatorului efectuarea
Construirea de perdele de ceață examenului medical
pentru localizarea și blocarea periodic, conform
prafului de siliciu și a radonului prevederilor H.G.
355/2007
Achiziționarea de pompe pentru În cadrul instructiunilor se va Dotarea cu truse Semnalizarea Efectuarea de jompuri
munca Lucrătorul
Conducator loc de
evacuarea apei recomanda lucratorilor sa medicale de prim zonelor alunecoase și canale de evacuare a
Dotarea cu mănuși
Permanent
Caile de acces si evacuare vor fi utilizeze incaltaminte care sa ajutor apei;
pastrate in permanenta libere, in asigure aderenta eficienta; și incaltaminte
stare de utilizare; antiderapanta
117
 F52. Electrocutare prin
atingere directă a
cablurilor de alimentare
cu izolația distrusă de la
33
ventilatoare și troliu.
F53. Electrocutare prin
atingere indirectă a
carcasei ventilatoarelor, a
coloanei de aeraj sau a
34
troliului
F54. Ingerare de
substanțe toxice (uleiuri)
de la utilajele existente la
frontul de lucru sau
contaminare radioactivă
internă prin ingerarea de
35 izotopi descendenți ai
Radonului ( Po-218, Pb-
214, .Bi-214, Po-214)
aflați pe carcasele
utilajelor
F55. Inhalare de gaze
toxice provenite din
încălzirea accentuată a
36 cablurilor electrice
F56. Temperatura scăzută
iarna și ridicată vara cât
și variații bruște de
37 temperatură între
temperatura de afară și
cea din subteran.
Urmarirea si respectarea Executarea intervenţiilor la Dotarea cu truse Instruiri periodice Realizarea circuitelor
Conducatro loc de
Responsabul activ
graficului de verificare a instalaţiile electrice vor fi medicale de prim privind riscul de de masa conform
electromecanică
Permanent
conductorilor de alimentare; fãcute numai cu personal ajutor electrocutare prevederilor tehnice si
munca
Verificarea periodica a starii calificat în meseria de Acordarea de Includerea in de securitate in
tehnice a instalatiei electrice; electrician autorizat şi instruit materiale igienico planificarea vigoare;
pentru lucru respectiv. sanitare; reviziilor si a Efectuarea periodica a
Verificarea existentei vreunui reparatilor a masuratorilor PRAM
cablu deteriorat. instalatiei electrice;
Urmarirea si respectarea Executarea intervenţiilor la Dotarea cu truse Instruiri periodice Realizarea circuitelor
Conducatro loc de
Responsabul activ
graficului de verificare a instalaţiile electrice vor fi medicale de prim privind riscul de de masa conform
electromecanică
Permanent
conductorilor de alimentare; fãcute numai cu personal ajutor electrocutare prevederilor tehnice si
munca
Verificarea periodica a starii calificat în meseria de Acordarea de Includerea in de securitate in
tehnice a instalatiei electrice; electrician autorizat şi instruit materiale igienico planificarea vigoare;
pentru lucru respectiv. sanitare; reviziilor si a Efectuarea periodica a
Verificarea existentei vreunui reparatilor a masuratorilor PRAM
cablu deteriorat. instalatiei electrice;
Interzicerea consumului de Acordarea de Achiziționarea de Se controleaza modul
alimente în mina. materiale igienico mănuși și in care sunt respectate
Medicul de medicina muncii
semimască filtrantă
Conducator loc de munca
Instruirea lucratorilor privind sanitare; masurile stabilite
pericolul de contaminare FFP3
Supravegherea stării
Permanent
Lucrătorul
de sănătatea
lucrătorilor prin
efectuarea
examenului medical
periodic, conform
prevederilor H.G.
355/2007
Achiziționarea și dotarea Instruirea lucratorilor privind Realizarea periodică Se controleaza modul
loc de munca
Servciul IPP
Conducatror
lucrătorilor cu mască individuală pericolele de intoxicare si a simularilor de in care sunt respectate
Permanent
de autosalvare primul ajutor in astfel de evacuare în caz de masurile stabilite
. situatii incendii/ fum;
Dotarea lucrătorilor Se controleaza modul
loc de munca
Serviciul AP
Conducator
cu EIP împotriva in care sunt respectate
Permanent
frigului masurile stabilite
118
 F57. Umiditate excesivă Dotarea lucrătorilor Se controleaza modul

loc de munca
Serviciul AP
datorită apelor de mină

Conducator
cu EIP împotriva in care sunt respectate

Permanent
apei și umezelii masurile stabilite
38

F58. Deplasare și lucru Dotarea lucrătorilor Se controleaza modul

Conducator loc
frecvent prin curenți de cu EIP împotriva in care sunt respectate

Serviciul AP
Permanent

de munca
aer cu temperaturi scăzute vântului și a frigului masurile stabilite
39 în condițiile în care
efortul fizic atrage după
sine transpirația corpului
uman.
F60. Zgomot mare de Dotarea lucrătorilor Se controleaza modul

loc de munca
Serviciul AP
Conducator
peste 90 dB produs de cu antifoane in care sunt respectate

Permanent
mașina de încărcat, împotriva masurile stabilite
40 perforator și ventilator zgomotului

F61. Iluminat foarte redus Montarea unei instalații de Dotarea lucrătorilor Se controleaza modul

loc de munca
Serviciul AP
cu lămpi portabile de cu lămpi de mină

Conducator
iluminat ( la o intensitate a in care sunt respectate

Permanent
miner curentului nepericuloasă ) care masurile stabilite
41 să completeze iluminatul
asigurat de lămpile portabile ale
fiecărui lucrător.
F62. Expunerea Achiziționarea și purtarea de Instruirea lucratorilor privind Acordarea de Supravegherea stării Se ține evidența dozei
lucrătorilor la radiații casetelor dozimetrice pentru lucrul în subteran în mediul materiale igienico de sănătatea încasate

Conducator loc de
munca Lucrătorul
determinarea dozei de radiații lucrătorilor prin

Medicul MM
alfa, beta, gama radioactiv sanitare Se controleaza modul

Permanent
încasată. Rotirea personalului efectuarea in care sunt respectate
42 examenului medical masurile stabilite
periodic, conform
prevederilor H.G.
355/2007

F63. Prabușiri, surpări, Includerea in tematica anuală Realizarea periodică Se controleaza modul

loc de munca
inundații, viituri de apă

Conducator
de instructaj periodic a a simularilor de in care sunt respectate

Permanent
Planului de Prevenire și evacuare in caz de masurile stabilite
43 Lichidare a Avariilor calamitati;
Instruirea personalului

119
 F64. Inhalare de praf și
particule de SiO2 liber aflat
în suspensie la perforare și la
încărcare cu mașina de
încărcat
44
F65. Inhalare de Radon Rn-
222 și a descendenților lui
Po-218, Pb-214, .Bi-214,
Po-214, emanat din
45
zăcământ, sau lucru în
curent de aer viciat
F1. Comenzi greșite la
manevrarea mașinii de
încărcat, a troliului de
46 manevră si a
perforatorului de mină
F3. Manevrarea greșită a
sculelor de mână ( rangă
de copturire, picon, cheie
47 de strângere a bridelor)
F4. Poziționări și
asamblări greșite a
elementelor de susținere a
48 galeriei
Se prelungește coloana de aeraj Se interzice perforarea pe Achiziționarea de Se controleaza modul
uscat a găurilor de mina. semimască filtrantă
Conducator loc de munca
la mai mult 6 m de la front in care sunt respectate
FFP3 masurile stabilite
Supravegherea stării
Serviciul AP
Permanent
de sănătatea
lucrătorilor prin
efectuarea
examenului medical
periodic, conform
prevederilor H.G.
355/2007
Intensificarea aerajului la locul Instruirea lucratorilor privind Acordarea de Supravegherea stării Se ține evidența dozei
Conducator loc de
munca Lucrătorul
de muncă pentru eliminarea pericolul de contaminare materiale igienico de sănătatea încasate
Medicul MM
radioactivă internă lucrătorilor prin
Permanent
radonului sanitare Se controleaza modul
efectuarea in care sunt respectate
examenului medical masurile stabilite
periodic, conform
prevederilor H.G.
355/2007
Respectarea instructiunilor de Cursuri de instruire Întocmirea de
loc de munca
practică
Conducator
lucru instructiuni
Permanent
Lucrătorul
Instruirea lucratorilor Se controleaza modul
in care sunt respectate
masurile stabilite
Respectarea instructiunilor de Cursuri de instruire Întocmirea de
loc de munca
practică
Conducator
lucru instructiuni
Permanent
Lucrătorul
Instruirea lucratorilor Se controleaza modul
in care sunt respectate
masurile stabilite
Respectarea instructiunilor de Organizarea Întocmirea de
loc de munca
Conducator
lucru ergonomica a instructiuni
Permanent
Lucrătorul
Instruirea lucratorilor locului de munca ; Se controleaza modul
Cursuri de instruire in care sunt respectate
practică masurile stabilite
120
 F6. Reglaje greșite Montarea manometre pe coloana Instruirea lucratorilor privind Reglajele privind Întocmirea de

loc de munca
privind presiunea și presiunea și debitul

Conducator
de alimentare cu aer, de supape interdictia efectuarilor de instructiuni

Permanent

Lucrătorul
debitul de aer comprimat pentru suprapresiune sau de reglaje altele decat cele de aer se face doar Se controleaza modul
49 în componentele rețelei avertizoare în cazul pierderii specificate in cartea tehnica la de personal calificat in care sunt respectate
de distribuție presiunii. utilajele din dotare. în meseria de masurile stabilite
compresorist.
F19. Nemontarea Respectarea monografiei de Întocmirea de

loc de munca
susținerii provizorii în armare pe faze și operații de

Conducator
instructiuni

Permanent

Lucrătorul
timpul operației de lucru. Se controleaza modul
50 evacuare a materialului Instruirea lucratorilor in care sunt respectate
din front masurile stabilite

F30.Neumplerea golurilor Respectarea monografiei de Întocmirea de

loc de munca
la tavan după armare armare pe faze și operații de

Conducator
instructiuni

Permanent

Lucrătorul
înaintea operației de lucru. Se controleaza modul
51 perforare Instruirea lucratorilor in care sunt respectate
masurile stabilite

F31. Poziție de lucru Supravegherea stării Întocmirea de

munca Lucrătorul
Conducator loc de
forțată la fixarea grinzii de sănătatea instructiuni
lucrătorilor prin

Permanent
în cei 2 stâlpi Se controleaza modul
efectuarea in care sunt respectate
52
examenului medical masurile stabilite
periodic, conform
prevederilor H.G.
355/2007
F32. Ritm mare de lucru ( Selectarea de personal Supravegherea stării Intocmirea si

munca Lucrătorul
Conducator loc de
intens ) în momentul corespunzător din punct de de sănătatea includerea in tematica
apariției unor avarii ( vedere fizic și psihic lucrătorilor prin anuală de instructaj

Permanent
prucuri ) care trebuie Instruirea personalului privind efectuarea periodic a Planului de
53
eliminate în timp foarte modul concret de actiune in examenului medical Prevenire și Lichidare
scurt cazul apariției unei avarii. periodic, conform a Avariilor
prevederilor H.G.
355/2007
F34. Efort psihic datorită Selectarea de personal Supravegherea stării Intocmirea si

loc de munca
concentrării permanente corespunzător din punct de de sănătatea

Conducator
includerea in tematica

Permanent

Lucrătorul
la efectuarea operațiilor vedere fizic și psihic lucrătorilor, a Planului de
54 de lucru în Instruire personal conform Prevenire și Lichidare
prevederilor H.G. a Avariilor
355/2007

121
 F36. Spargerea unui
furtun de aer comprimat
de la unul din utilajele de
55 la frontul de lucru ( P=4 -
7 atm)
F39. Intervenții la organe
de mașini nedecuplate de
la alimentarea cu aer
56 comprimat
F40. Eliminarea
siguranțelor la manetele
de comandă ale mașinii de
57 încărcat
F44. Cădere de roci și
chiar prăbușirea frontului
de lucru în cazul apariției
,, loviturii de berbec,, la
58
echilibrarea presiunii
exercitată de stratul de
rocă de deasupra lucrării.
F45. Șocuri excesive
produse de perforator sau
ciocanul de abataj în
59 cazul apariției unei
variații de presiune a
aerului comprimat
F46. Proiectarea de
particule de material
datorită spargerii unui
60 furtun de aer comprimat
Verificarea stării tehnice a Instruirea lucratorilor privind Întocmirea de
loc de munca
furtunelor de aer comprimat și
Conducator
riscurile la care se expun instructiuni
Permanent
Lucrătorul
schimbarea acestora când se atunci cand se sparge un Se controleaza modul
constată că prezintă furtun de aer comprimat și in care sunt respectate
neconformități. modul concret de intervenție masurile stabilite
în acest caz
Instruirea lucratorilor Interzicerea oricărei Întocmirea de
loc de munca
intervenții la organe
Conducator
instructiuni
Permanent
Lucrătorul
de mașini Se controleaza modul
nedecuplate de la in care sunt respectate
alimentare masurile stabilite
Verificarea funcționalității Instruirea lucratorilor privind Întocmirea de
loc de munca
siguranțelor de la manetele
Conducator
riscurile la care se expun instructiuni
Permanent
Lucrătorul
mașinii de încărcat atunci cand elimină Se controleaza modul
siguranțele la manetele de in care sunt respectate
comandă ale mașinii masurile stabilite
Verificarea zilnică a faptului că Selectarea de personal Monitorizarea stării Intocmirea si
munca Lucrătorul
Conducator loc de
sa rambleiat golurile aflate în corespunzător din punct de de sănătate a includerea in tematica
lucrătorilor după anuală de instructaj
Permanent
spatele profilului bandajat vedere fizic
Instruirea personalului privind lichidarea avariei periodic a Planului de
modul concret de actiune in Prevenire și Lichidare
cazul apariției ,, loviturii de a Avariilor
berbec,,
Verificarea funcționării la Instruirea lucratorilor privind Oprirea utilajului Întocmirea de
Conducator loc
parametrii corespunzători a riscurile la care se expun până la remedierea instructiuni
Permanent
Lucrătorul
de munca
stației de compresoare și atunci cand utilizează utilajele defecțiunii și Se controleaza modul
consumul pe rețeaua de de la front și apar variații de reluarea lucrului in care sunt respectate
distribuție. presiune a aerului comprimat după restabilirea masurile stabilite
presiunii.
Verificarea stării tehnice a Instruirea lucratorilor privind Dotarea cu truse Dotarea lucrătorilor Întocmirea de
Conducator loc
furtunelor de aer comprimat și riscurile la care se expun medicale de prim cu ochelari de instructiuni
Permanent
Lucrătorul
de munca
schimbarea acestora când se atunci cand se sparge un ajutor protecție împotriva Se controleaza modul
constată că prezintă furtun de aer comprimat și riscurilor mecanice in care sunt respectate
neconformități. modul concret de intervenție masurile stabilite
în acest caz
122
 F47. Leziuni provocate de
lovirea accidentală de
tubulatura de aeraj,
61 conducte, elemente de
susținere, ieșirea cheii de
strângere din piulița
bridei
F49. Defectiuni la
conducta de aer
comprimat și la
62 elementele de distribuție
și cuplare la utilajele din
frontul de lucru –
presiune 4-7 atm
F50. Vibrații excesive
produse de perforator sau
ciocanul de abataj în
63 cazul apariției unor roci
care alternează ca tărie și
burghie
necorespunzătoare
F51. Atingerea
accidentală a burghiului
după extragerea acestuia
64 din gaura de mină
F59. Presiunea aerului
din subteran este ușor
crescută ce poate conduce
la modificarea compoziției
65
aerului cu consecințe
asupra solubilității
acestuia în lichidele și
țesuturile
F28. Neblocarea manetei
de comandă a mașinii de
încărcat în perioada de
66 repaus
Instruirea lucrătorilor privind Dotarea cu truse Organizarea locului Întocmirea de
Conducator loc
deplasarea prin subteran medicale de prim de muncă instructiuni
Permanent
Lucrătorul
de munca
ajutor Se controleaza modul
in care sunt respectate
masurile stabilite
Verificarea stării tehnice a Instruirea lucratorilor Dotarea cu truse Dotarea lucrătorilor Întocmirea de
Conducator loc
conductelor de aer comprimat și medicale de prim cu ochelari de instructiuni
Permanent
Lucrătorul
de munca
schimbarea acestora când se ajutor protecție împotriva Se controleaza modul
constată că prezintă riscurilor mecanice in care sunt respectate
neconformități. masurile stabilite
Determinarea tăriei rocilor și Instruirea lucratorilor Se determină în
Conducator loc
achiziționarea de burghie laborator tăria rocilor
Permanent
Lucrătorul
de munca
corespunzătoare Se controleaza modul
Geolog
in care sunt respectate
masurile stabilite
Instruirea lucratorilor Dotarea lucrătorilor Întocmirea de
loc de munca
cu mănuși de
Conducator
instructiuni
Permanent
Lucrătorul
protecție împotriva Se controleaza modul
riscurilor mecanice in care sunt respectate
masurile stabilite
Supravegherea stării Se controleaza modul
Conducator loc de
de sănătatea
medicina muncii
in care sunt respectate
lucrătorilor conform
Medicul de
Permanent
masurile stabilite
munca
prevederilor H.G.
355/2007
Montarea unui dispozitiv de Instruirea lucratorilor Întocmirea de
loc de munca
Conducator
semnalizare acustic-vizual instructiuni
Permanent
Lucrătorul
atunci când mașina de încărcat Se controleaza modul
este în repaus și nu sunt blocate in care sunt respectate
manetele de comandă. masurile stabilite
123
 PLAN DE CHELTUIELI pe anul 2016
pentru realizarea măsurilor de prevenire şi protecţie pentru locul de muncă
Lucrare minieră de înaintare GSM 6,3 – Nord 911 ( 6 mineri/zi )

Valoare estimativă
MĂSURA (RON)
Cap. I. Măsuri tehnice de prevenire şi protecţie.
Asigurarea iluminatului corespunzător la locul de muncă. 780
Amplasarea pe locurile de muncă a unor panouri de interzicere, avertizare, salvare şi prim-ajutor şi a unor afişe tematice de ssm 200
Măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă. 600
Asigurarea în permanenţă a unui climat corespunzător de muncă (microclimat, ventilaţie, etc.) 2.730
Asigurarea stării tehnice corespunzătoare a echipamentelor de muncă din dotare. 8.900
TOTAL Cap I Măsuri tehnice de prevenire şi protecţie 13.210
Cap. II. Măsuri organizatorice de prevenire şi protecţie.
Instruirea, formarea şi perfecţionarea lucrătorilor în domeniul S.S.M. 300
Efectuarea controlului medical periodic al lucrătorilor. 1.800
Evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională pe toate locurile/posturile de muncă. -
Proiectarea şi reproiectarea ergonomică a locurilor de muncă. -
Materiale de instruire, testare şi informare. 300
Asigurarea de echipament individual de protecţie 3.000
Elaborarea instrucţiunilor proprii de securitate şi sănătate în muncă: -
TOTAL Cap II Măsuri organizatorice de prevenire şi protecţie 5.400
Cap. III. Măsuri igienico-sanitare de prevenire şi protecţie.
Alimentaţie specială pentru creşterea rezistenţei organismului. 12.000
Materiale igienico-sanitare inclusiv decontaminarea 21.600
Achiziţionarea kit-urilor necesare pentru trusele medicale de acordare a primului-ajutor 300
TOTAL Cap III Măsuri igienico-sanitare de prevenire şi protecţie 33.900
TOTAL GENERAL 52.510

124
 BIBLIOGRAFIE
1. BĂBUŢ, G., MORARU, R., Protecţia muncii, Editura Universitas, Petroşani, 1999.

2. DARABONT, AL., PECE, ŞT., Protecţia muncii, Editura Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti, 1996.

3. DARABONT, AL., PECE, ŞT., DĂSCĂLESCU, A., Managementul securităţii şi

sănătăţii în muncă (vol. I şi II), Editura AGIR, Bucureşti, 2001.

4. DARABONT, AL., DARABONT, D., CONSTANTIN, G., DARABONT, D.,

Evaluarea calităţii de securitate a echipamentelor tehnice, Editura AGIR, Bucureşti,
2001.

5. MORARU, R., BĂBUŢ, G., Analiză de risc, Editura Universitas, Petroşani, 2000.

6. MORARU, R., BĂBUŢ, G., MATEI, I., Ghid pentru evaluarea riscurilor
profesionale, Editura Focus, Petroşani, 2002.

7. PECE, ŞT., Metode de analiză apriorică a riscurilor profesionale, I.N.I.D.,

Bucureşti, 1993.

8. PECE, ŞT., Metodă de evaluare a securităţii muncii la nivelul microsistemelor (loc

de muncă), Risc şi securitate în muncă, I.C.S.P.M. Bucureşti, nr. 3-4/1994.

9. PECE, ŞT., DĂSCĂLESCU, A., Metodă de evaluare a riscurilor de accidentare şi

îmbolnăvire profesională la locurile de muncă, M.M.P.S.-I.C.S.P.M. Bucureşti, 1998.

10. PECE, ŞT., DĂSCĂLESCU, A. Ş.A., Securitate şi sănătate în muncă - Dicţionar

explicativ, Editura GENICOD, Bucureşti, 2001.

11. PECE, ŞT., Evaluarea riscurilor în sistemul om-maşină, Editura Atlas Press,
Bucureşti, 2003.

125
 12. * * *, Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 646/26.07.2006.

-
13. * * *, H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 882/30.10.2006.

14. * * *, SR EN 1050: 2000 - Securitatea maşinilor. Principii pentru aprecierea riscului,

Asociaţia de Standardizare din România (ASRO), Bucureşti, 2000.

15. Catalog de utilaj minier- CEPROM Satu Mare

16. Manualul inginerului de mine vol V, Editura TEHNICĂ, 1989

17. Hotărârea de Guvern nr 1049/2006 privind cerințele minime pentru asigurarea

securității și sănătății lucrătorilor din industria extractivă de suprafață sau subteran;

18. Hotărârea de Guvern nr 971/2006 privind cerințele minime pentru semnalizarea de

securitate și/sau de sănătate la locul de muncă;

19. Hotărârea de Guvern nr 1876/2005 privind cerințele minime de securitate și sănătate

referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de vibrații;

20. Hotărârea de Guvern nr 493/2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate

referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot;

21. Hotărârea de Guvern nr 355/2007 privind supravegherea sănătății lucrătorilor

modificat cu HG 37/2008;

22. Legea nr 111/1996 privind desfășurarea în siguranță, reglementarea, autorizarea și

controlul activităților nucleare;

23. Suport de curs ,, Evaluator al riscurilor de accidentare și sănătate în muncă,,

24. Studii și proiecte de specialitate din domeniul exploatării minereurilor de uraniu;

126
 Anexa 1

L IS T A DE I DE NT IFICARE A FACT O RIL O R DE RI SC

A. EXECUTANT
1. ACŢIUNI GREŞITE
1.1.Executare defectuoasă de operaţii
 comenzi;
 manevre;
 poziţionări, fixări, asamblări;
 reglaje;
 utilizare greşită a mijloacelor de protecţie etc.
1.2. Nesincronizări de operaţii
 întârzieri;
 devansări.
1.3.Efectuare de operaţii neprevăzute prin sarcina de muncă
 pornirea echipamentelor tehnice;
 întreruperea funcţionării echipamentelor tehnice;
 alimentarea sau oprirea alimentării cu energie (curent electric, fluide energetice etc.) ;
 deplasări, staţionări în zone periculoase;
 deplasări cu pericol de cădere:
 de la acelaşi nivel:
o prin dezechilibrare;
o alunecare;
o împiedicare;
 de la înălţime:
 prin pǎşire în gol;
 prin dezechilibrare;
 prin alunecare.
1.4.Comunicări accidentogene
2. OMISIUNI
2.1.Omiterea unor operaţii
2.2.Neutilizarea mijloacelor de protecţie
B. SARCINA DE MUNCǍ
1. CONŢINUT NECORESPUNZĂTOR AL SARCINII DE MUNCĂ ÎN RAPORT CU CERINŢELE
DE SECURITATE
1.1.Operaţii, reguli, procedee greşite
1.2.Absenţa unor operaţii
1.3.Metode de muncă necorespunzătoare (succesiune greşită a operaţiilor)
2. SARCINA SUB/SUPRADIMENSIONATĂ ÎN RAPORT CU CAPACITATEA EXECUTANTULUI
2.1.Solicitare fizică:
 efort static;
 poziţii de lucru forţate sau vicioase;
 efort dinamic.
2.2.Solicitare psihicǎ :
 ritm de muncă mare;

127
  decizii dificile în timp scurt;
 operaţii repetitive de ciclu scurt sau extrem de complex etc.;
 monotonia muncii.
C. MIJLOACE DE PRODUCŢIE
1. FACTORI DE RISC MECANIC
1.1.Mişcări periculoase
1.1.1.Mişcări funcţionale ale echipamentelor tehnice:
 organe de maşini în mişcare;
 curgeri de fluide;
 deplasări ale mijloacelor de transport etc.
1.1.2.Autodeclanşări sau autoblocări contraindicate ale mişcărilor funcţionale
ale echipamentelor tehnice sau ale fluidelor
1.1.3.Deplasări sub efectul gravitaţiei:
 alunecare;
 rostogolire;
 rulare pe roţi;
 răsturnare;
 cădere liberă;
 scurgere liberă;
 deversare;
 surpare, prăbuşire;
 scufundare.
1.1.4.Deplasǎri sub efectul propulsiei:
 proiectare de corpuri sau particule;
 deviere de la traiectoria normală;
 balans;
 recul;
 şocuri excesive;
 jet, erupţie.
1.2.Suprafeţe sau contururi periculoase:
 înţepătoare;
 tăioase;
 alunecoase;
 abrasive;
 adezive.
1.3.Recipiente sub presiune
1.4.Vibraţii excesive ale echipamentelor tehnice
2. FACTORI DE RISC TERMIC
2.1.Temperatura ridicată a obiectelor sau suprafeţelor
2.2.Temperatura coborâtă a obiectelor sau suprafeţelor
2.3. Flăcări, flame
3. FACTORI DE RISC ELECTRIC
3.1.Curentul electric:
 atingere directă;
 atingere indirectă;
 tensiune de pas.
4. FACTORI DE RISC CHIMIC

128
 4.1.Substanţe toxice
4.2.Substanţe caustice
4.3.Substanţe inflamabile
4.4.Substanţe explozive
4.5.Substanţe cancerigene
4.6.Substanţe radioactive
4.7.Substanţe mutagene
5. FACTORI DE RISC BIOLOGIC
5.1.Culturi sau preparate cu microorganisme:
 bacterii;
 virusuri;
 richeţi;
 spirochete;
 ciuperci;
 protozoare.
5.2.Plante periculoase (exemplu: ciuperci otrăvitoare)
5.3.Animale periculoase (exemplu: şerpi veninoşi)
D. MEDIU DE MUNCǍ
1. FACTORI DE RISC FIZIC
1.1.Temperatura aerului:
 ridicată;
 scăzută.
1.2.Umiditatea aerului:
 ridicată;
 scăzută.
1.3.Curenţi de aer
1.4.Presiunea aerului:
 ridicată;
 scăzută.
1.5.Aeroionizarea aerului
1.6.Suprapresiune în adâncimea apelor
1.7.Zgomot
1.8.Ultrasunete
1.9.Vibraţii
1.10.Iluminat:
 nivel de iluminare scăzut;
 strălucire;
 pâlpâire.
1.11.Radiaţii
1.11.1.Electromagnetice:
 infraroşii;
 ultraviolete;
 microunde;
 de frecvenţă înaltă;
 de frecvenţă medie;
 de frecvenţă joasă;
 laser.

129
 1.11.2.Ionizante:
 alfa;
 beta;
 gama.

1.12.Potenţial electrostatic
1.13.Calamităţi naturale (trăsnet, inundaţie, vânt, grindină, viscol, alunecări, surpări,
prăbuşiri de teren sau copaci, avalanşe, seisme etc.)
1.14.Pulberi pneumoconiogene
2. FACTORI DE RISC CHIMIC
2.1.Gaze, vapori, aerosoli toxici sau caustici
2.2.Pulberi în suspensie în aer, gaze sau vapori inflamabili sau explozivi
3. FACTORI DE RISC BIOLOGIC
3.1.Microorganisme în suspensie în aer:
 bacterii;
 virusuri;
 richeţi;
 spirochete;
 ciuperci;
 protozoare etc.
4. CARACTERUL SPECIAL AL MEDIULUI
 subteran;
 acvatic;
 subacvatic;
 mlăştinos;
 aerian;
 cosmic etc.

130
 An exa 2
L I S T A D E C O N S E C I N Ţ E P O S I B I L E ALE ACŢIUNII FACTORILOR DE RISC
ASUPRA ORGANISMULUI UMAN
LOCALIZAREA CONSECINŢELOR
Sistem osteoarticular Organe de simţ

Aparat respirator

cardiovascular
Cutie craniană

Sistem nervos
Aparat digestiv
Cutie toracică
Membru

Aparat renal
Membru superior Ureche

Tegument
Abdomen

muscular
CONSECINŢE inferior

Multiplă
Nr.

Aparat

Sistem
vertebrală
Coloana
crt. POSIBILE Braţ Palmă

Ochi

Nas

Externă
Internă
Antebraţ Degete

Coapsă
Gambă

Picior
D S D S

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23
1. Plagă: - tăietură x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
- înţepătură x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
2. Contuzie x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
3. Entorsă - - - - - - - - - x x x x x x - - - - - - -
4. Strivire x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
5. Fractură x x - - - - - - x x x x x x x - - x - - - x
6. Arsură: - termică x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
- chimică x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
7. Amputaţie - - - - - - - - - x x x x x x x - - - - - x
8. Leziuni ale organelor interne - - x - x x x x - - - - - - - - - - x - x x
9. Electrocutare - - - x x x - - - - - - - - - - - - - - - x
10. Asfixie - - - - x x - - - - - - - - - - - - - - - -
11. Intoxicaţie - acută - - - x x x x x - - - - - - - - - - - - x x
- cronică - - - x x x x x - - - - - - - - - - - - x x
12. Dermatoză - - - x - - - - - - - - - - - - - - - - - -
13. Pneumoconioză - - - - x x - - - - - - - - - - - - - - - -
14. Îmbolnăviri respiratorii cronice - - - - x x - - - - - - - - - - - - - - - -
provocate de pulberi şi subst toxice
15. Astm bronşic, rinită vasomotorie - - - - x x - - - - - - - - - - - - - - - -

131
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23
16. Boli prin expunere la temperaturi - - - x x x - - - - - - - - - - - - - - - x
înalte sau scăzute (şoc, colaps
caloric, degerături)
17. Hipoacuzie, surditate de percepţie - - - - - - - - - - - - - - - - - - x - - -

18. Cecitate - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -
19. Tumori maligne, cancer profesional x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
20. Artroze cronice, periartrite, - - - - - - - - x x x x x x x - - - - - - x
stiloidite, osteocondilite, bursite,
epicondilite, discopatii
21. Boala de vibraţii - - - - - x - - - - - - - - - - - - x - x -
22. Tromboflebită - - - - - - - - - x x x x x x - - - - - - x
23. Laringite cronice, nodulii - - - - x - - - - - - - - - - - - - - - - -
cântăreţilor
24. Astenopatie acomodativă, agravarea - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -
miopiei existente
25. Cataracta - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -
26. Conjuctivite şi keratoconjunctivite - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -
27. Electrooftalmie - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -
28. Boala de iradiere x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
29. Îmbolnăviri datorate compresiunilor - - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - -
şi decompresiunilor
30. Boli infecţioase şi parazitare x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
31. Nevroze de coordonare - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - x -
32. Sindrom cerebroastenic şi tulburări - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - x -
de termoreglare (datorită undelor
electromagnetice de înaltă
frecvenţă)
33. Afecţiuni psihice - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - x -
34. Alte consecinţe

132
 Anexa 3
SCALA DE COTARE A GRAVITĂŢII ŞI PROBABILITĂŢII
CONSECINŢELOR ACŢIUNII FACTORILOR DE RISC
 ASUPRA ORGANISMULUI UMAN

CLASE DE
GRAVITATE GRAVITATEA CONSECINŢELOR
CONSECINŢE
1 NEGLIJABILE  consecinţe minore reversibile cu incapacitate de muncă pre-vizibilă
până la 3 zile calendaristice (vindecare fără tratament)
2 MICI  consecinţe reversibile cu o incapacitate de muncă previzibilă de 3 –
45 zile care necesită tratament medical
3 MEDII  consecinţe reversibile cu o incapacitate de muncă previzibilă între
45 – 180 zile care necesită tratament medical şi prin spitalizare
4 MARI  consecinţe ireversibile cu o diminuare a capacităţii de muncă de
minimum 50 %, individul putând să presteze o activitate
profesională (invaliditate de gradul III)
5 GRAVE  consecinţe ireversibile cu pierdere de 100 % a capacităţii de muncă,
dar cu posibilitate de autoservire, de autoconducere şi de orientare
spaţială (invaliditate de gradul II)
6 FOARTE  consecinţe ireversibile cu pierderea totală a capacităţii de muncă, de
GRAVE autoservire, de autoconducţie sau de orientare spaţială (invaliditate
de gradul I)
7 MAXIME  deces
CLASE DE
PROBABILITATEA CONSECINŢELOR
PROBABILITATE
(frecvenţa probabilǎ de producere a consecinţelor)
EVENIMENTE
1 EXTREM DE extrem de mică
RARE P > 10 ani
2 FOARTE RARE foarte mică
5 ani < P < 10 ani
3 RARE mică
2 ani < P < 5 ani
4 PUŢIN medie
FRECVENTE 1 an < P < 2 ani
5 FRECVENTE mare
1 lună < P < 1 an
6 FOARTE foarte mare
FRECVENTE P < 1 lună

133
 Anexa 4

G RI L A DE E VAL UARE A RI S CURIL O R

CO MBI NAŢI E ÎNT RE G RAVITAT E A CO NS E CI NŢ EL O R ŞI
PRO B ABI LIT AT E A PRO D UCERII L O R

CLASE DE PROBABILITATE

1 2 3 4 5 6
CLASE
DE EXTREM FOARTE RAR PUȚIN FRECVENT FOARTE
CONSECINȚE DE RAR RAR FREC- FRECVENT
GRAVI- VENT
TATE

P > 10 5 ani 2 ani 1 an 1 lună P<1

ani <P< <P< <P< <P< lună
10 ani 5 ani 2 ani 1 an

7 MAXIME deces 7,1 7,2 7,3 7,4 7,5 7,6

6 FOARTE invaliditate Gr. I 6,1 6,2 6,3 6,4 6,5 6,6

GRAVE

5 GRAVE invaliditate Gr. II 5,1 5,2 5,3 5,4 5,5 5,6

4 MARI invaliditate Gr. III 4,1 4,2 4,3 4,4 4,5 4,6

3 MEDII ITM 45-180 zile 3,1 3,2 3,3 3,4 3,5 3,6

2 MICI ITM 3-45 zile 2,1 2,2 2,3 2,4 2,5 2,6

1 NEGLIJABILE ITM < 3 zile 1,1 1,2 1,3 1,4 1,5 1,6

134
 An exa 5

S CAL A DE Î NCADRARE A NI VE L URIL O R

DE RI S C/S E CURIT ATE

NIVEL DE NIVEL DE
CUPLUL GRAVITATE - PROBABILITATE
RISC SECURITATE

MINIM 1 1,1 1,2 1,3 1,4 1,5 1,6 2,1 7 MAXIM

FOARTE MIC 2 2,2 2,3 2,4 3,1 3,2 4,1 6 FOARTE MARE

MIC 3 2,5 2,6 3,3 3,4 4,2 5,1 6,1 7,1 5 MARE

MEDIU 4 3,5 3,6 4,3 4,4 5,2 5,3 6,2 7,2 4 MEDIU

MARE 5 4,5 4,6 5,4 5,5 6,3 7,3 3 MIC

FOARTE MARE 6 5,6 6,4 6,5 7,4 2 FOARTE MIC

MAXIM 7 6,6 7,5 7,6 1 MINIM

135
 Anexa 6

FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ

UNITATEA: …………………... NUMĂR PERSOANE EXPUSE:……..

FIŞA DE EVALUARE A
SECŢIA:……………………….. DURATA EXPUNERII:……………….
LOCULUI DE MUNCĂ
ECHIPA DE EVALUARE:……………
LOCUL DE MUNCǍ:…………

PROBABILITATE
CONSECINŢA

PREVIZIBILĂ

GRAVITATE
CLASA DE

CLASA DE
MAXIMĂ
COMPONENTA FACTORI DE FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE
NIVEL
SISTEMULUI RISC A FACTORILOR DE RISC
DE RISC
DE MUNCĂ IDENTIFICAŢI (descriere, parametri)

0 1 2 3 4 5 6
…

136
 Anexa 7

FI ŞA DE MĂS URI PRO PUSE

FIŞA DE MǍSURI PROPUSE

NIVEL MĂSURA PROPUSĂ
Nr. LOC DE MUNCĂ/
DE
crt. FACTOR DE RISC Nominalizarea măsurii Competenţe/răspunderi Termene
RISC
…

137
 Anexa 8
O RDI NE A IE RARHI CĂ
A MĂS URIL O R DE PRE VE NI RE
MĂSURI PRIMARE (măsuri de ordinul întâi)
ELIMINAREA RISCURILOR
RISC OM
MĂSURILE TREBUIE SĂ ACŢIONEZE DIRECT ASUPRA SURSEI DE FACTORI DE RISC
(PREVENIRE INTRINSECĂ)
MĂSURI SECUNDARE (măsuri de ordinul doi)
IZOLAREA RISCURILOR

RISC OM FACTORII DE RISC PERSISTĂ, DAR PRIN MĂSURI DE PROTECŢIE COLECTIVĂ SE EVITĂ SAU
DIMINUEAZĂ ACŢIUNEA LOR ASUPRA OMULUI
MĂSURI TERŢIARE (măsuri de ordinul trei)
EVITAREA RISCURILOR

RISC OM INTERACŢIUNEA DINTRE FACTORII DE RISC ŞI OM SE EVITĂ PRIN MĂSURI ORGANIZATORICE

ŞI
REGLEMENTĂRI PRIVIND COMPORTAMENTUL
MĂSURI CUATERNARE (măsuri de ordinul patru)
IZOLAREA OMULUI
LIMITAREA ACŢIUNII FACTORILOR DE RISC SE FACE
RISC OM PRIN PROTECŢIE INDIVIDUALĂ

138
 Anexa 9

SE APROBĂ
DIRECTOR GENERAL

FIŞÃ DE POST
( Anexa la C.I.M./AA nr. ......./................)

1. DENUMIREA UNITATII ORGANIZATORICE: COMPANIA NATIONALA A

URANIULUI – S.A. – sucursala SUCEAVA

2. DENUMIREA SUBUNITATII ORGANIZATORICE: SECTOR CRUCEA BOTUȘANA

3. DENUMIREA POSTULUI: MINER SĂPARE GALERII Pozitia in COR : 811101

4. RELATII:

A) ierarhice:
4.1. Subordonat ierarhic: Sef schimb
4.2. Are in subordine: -

B) funcţionale:
- cu personalul din echipa de lucru

C) de reprezentare: -

A. DESCRIEREA POSTULUI

Obiectivele postului: Realizarea și executarea tuturor operațiilor de la fronturile de lucru din

subteran, folosind instalatiile, masinile si uneltele pentru a extrage piatra, minereuri si depozite
nemetalice din mine.

Cerintele postului:
Nivelul de educaţie şi calificare
Studii absolvite : studii medii (școală profesională, liceu)
Nivel de calificare: cursuri de calificare în meseria de miner

139
 Cunoştinţe şi deprinderi
Cunostinte referitoare la: Tipul de deprinderi:
Mecanică Deprinderi de comunicare şi organizare;
Producţie şi proces tehnologic Deprinderi de gestionarea resurselor
Geologie Deprinderi de rezolvare a problemelor

Cerinte pentru exercitarea meseriei:

 Spirit de observaţie, dinamism, eficienţă
 capacitate de analiză de detaliu, discernamant
 capacitate de adaptare rapidă la situaţii noi;
 Munca în echipă
 Rezistența fizică
 Dexteritate manuală
 Acuitate vizuală
 Acuitate auditivă
 Punctualitate

Sarcini principale ale MINERULUI:

21) Plasarea găurilor de mină în frontul de lucru, perforarea acestora, conform
monografiilor de perforare - impuscare;
22) Copturirea frontului de lucru cu ajutorul răngii de copturire
23) Fasonarea cadrelor din lemn pentru susţinerea provizorie și montarea
acesteia după operația de împușcare;
24) Evacuarea materialului derocat cu ajutorul maşinii de încărcat şi/sau
manual;
25) Încărcarea materialului în vagoneți şi manevrarea acestora manual și/sau
cu ajutorul troliilor până la galeria principală unde se face transportul mecanizat.
26) Executarea pilugilor cu piconul sau ciocanul de abataj din dotare;
27) Montarea armăturii metalice definitive formată din 2 stâlpi și o grindă
arcuită care definesc profilul lucrării sub forma unui ,,clopot,,.
28) Efectuează operația de bandajare a pereților lucrării.
29) Executarea în echipă a lucrărilor de traversare a formaţiunilor cu roci slab
consolidate;
30) Manipularea utilajelor de la frontul de lucru ( perforator, ciocan de abataj,
maşină de încărcat, troliu de manevră, vagoneți, ventilator )
31) Aprovizionează si organizează frontul de lucru in raport cu sculele si
materialele folosite ;
32) Verifică şi răspunde de montarea liniei de cale ferată conform pantei
aprobate;

140
 33) Urmăreşte execuţia lucrărilor după direcţia impusă de cadrele tehnice;
34) Aplică proceduri corecte de folosire, întreţinere a echipamentelor şi
utilajelor de lucru şi informează asupra apariţiei deteriorărilor sau defecţiunilor;
35) Executarea lucrărilor de întreţinere minieră în subteran (rebandajarea
pereţilor, montarea şi demontarea cadrelor de susţinere deformate, repararea căii
ferate, înlocuirea tuburilor de aeraj);
36) Identifică situaţiile de risc şi își asumă deciziile luate asupra acţiunilor
întreprinse;
37) Prin semnătură predă locul de muncă schimbului următor în stare
corespunzătoare;
38) Predă lucrările executate la sfârşitul lunii şi ori de câte ori este cazul
comisiei de recepţie.
39) Verifică şi asigură la fiecare schimb calea de acces din galeria principală
până la frontul de lucru.
40) Utilizează echipamentele de protecţie individuală şi respectă normele de
sănătate, securitatea muncii, protecţia mediului şi PSI în vigoare

Responsabilitati generale:

8) Raspunde de corectitudinea operatiunilor executate, de aplicarea si de respectarea

legislatiei si reglementarilor in domeniu in realizarea sarcinilor de lucru;
9) Raspunde de respectarea ordinelor trasate de seful ierarhic;
10) Răspunde prompt la solicitare, în cazul apariției unei situații de avarie;
11) Utilizeaza si pastreaza in bune conditii bunurile din patrimoniul companiei primite in
folosinta;
12) Respecta prevederile Regulamentului de organizare si functionare ROF- CNU ale,
Regulamentului Intern RI – CNU, ale Contractului colectiv de munca CCM – CNU, ale
Contractului individual de munca- CIM, ale fisei sale de post, ale ordinelor si deciziilor
sefului ierarhic superior;
13) Respecta normele de protectia, igiena, securitatea si sanatatea in munca, in conformitate
cu prevederile actelor normative in vigoare in domeniu, precum si ale instructiunilor si
instructajelor efectuate in cadrul unitatii;
14) Respecta normele in domeniul PSI si al situatiilor de urgenta, in conformitate cu
prevederile actelor normative in vigoare in domeniu, precum si ale instructiunilor si
instructajelor efectuate in cadrul unitatii;

141
B. Contextul muncii
Mediul fizic
• Majoritatea activităţilor se desfăşoară în spaţiu neprotejat. Prin natura sarcinilor de serviciu îşi
desfăsura activitatea în locuri de muncă în condiţii speciale
Riscuri. Alte notificări speciale
• Poate apărea riscul de expunere la radiatii, rănire, intoxicare.activităţile menite să ducă la
îndeplinire sarcinile aferente şi eventualele riscuri la care aceştia se expun.
C. Categoria de salarizare
 Salarizarea se stabileste in limitele din grila de salarizare si nomenclator, anexe la CCM.
 La promovarea in munca sau de acordarea de clase superioare se aplica criteriile stabilite
prin regulament, anexa la CCM.

D. Condițiile postului de muncă:

Program: 6 ore;
Natura muncii: munca este în echipă.

E. Informatii suplimentare: La numirea pe post primeste FISA postului prin grija

compartimentului de resurse umane.

VIZAT
Șef SERVICIU R.U. Luat la cunosștință
OCUPANT POST
...................................

142
 Anexa 10

Ciocanul perforator P 90

Ciocanul perforator P 90 este o unealtă pneumatică cu acțiune rotopercutantă, formată din

următoarele părți principale : mânerul, capacul cu robinetul de aer și dispozitivul de spălare,
corpul distribuției, cilindrul cu pistoane, avancilindrul cu mecanismul de rotație – format dintr-un
sistem de clicheți și bucșa care efectuează o rotație -, gheara extractoare cu ajutorul căreia se
prinde sfredelul.
Părțile componente se asamblează cu ajutorul a două buloane și a unei piulițe de
strângere cu autoasigurare.
Exploatarea rațională a ciocanului perforator se asigură prin utilizarea ungătorului de
linie și a filtrului de aer, precum și a coloanei telescopice. Perforatorul, ungătorul și filtrul se
montează conform schemei de mai jos :

Caracteristici tehnice:

Presiunea de lucru =5-7 bar

Consum de aer= 2,7 Nmc/min
Frecvența loviturilor =2330
lov/min
Energia de lovire =72,2 Nm
Turația =200 rot/min
Nivelul de zgomot= 92 dB
Masa nominală= 28,4 kg

143
 Anexa 11

Ciocanul de abataj CA12

Ciocanele de abataj CA 12, 14 sunt unelte pneumatice portative cu acțiune percutantă

folosite la lucrările de dislocare sau sfărâmare a rocilor. Ciocanul se compune din următoarele
părți componente : mâner, distribuție, cilindru, piston, decalor, piese de racordare.
Pe mâner se află montată clapeta de pornire și robinetul de aer. În interiorul mânerului
este montată distribuția. În cilindru glisează liber pistonul iar la capătul acestuia este montat prin
înșurubare decalorul. Mânerul se înșurubează pe cilindru și se asigură contra deșurubării prin
manșonul sau pana de blocare.
Ciocanele de abataj funcționează la o presiune a aerului comprimat de 4-6 atm. Aerul
destins este evacuat în atmosferă prin orificiile de eșapare din peretele cilindrului.

Caracteristici tehnice:

Presiunea de lucru =4-6 bar

Consum de aer= 1,3 Nmc/min
Frecvența loviturilor =810 lov/min
Energia de percuție =40 Nm
Nivelul de zgomot= 91 dB
Masa nominală= 12 kg

144
 Anexa 12
Mașina de încărcat MIP

Mașinile de încărcat sunt destinate în primul rând pentru încărcarea materialului derocat
rezultat în urma operațiilor de săpare ( perforare- pușcare ) în lucrările miniere de înaintare.
Din punct de vedere constructiv , mașinile de încărcat cu cupă și basculare directă se
compun din următoarele trei părți principale :
- Trenul de înaintare
- Platforma pivotantă
- Mecanismul de încărcare – descărcare
Trenul de înaintare este elementul de rezistență și de deplasare a mașinii. Este format
dintr-un reductor simetric cu carcasă masivă turnată din fontă în construcție etanșă. Pe capetele
arborilor de ieșire din reductor sunt montate roțile de rulare. Arborele de înaintare este plasat la
mijlocul ampatamentului, acționarea lui realizându-se de către un motor pneumaticrotativ cu
palete de 5,5 – 8,5 kW.
Platforma pivotantă asigură funcțiile mașinii, este de construcție turnată pe ea găsindu-
se reductorul cupei și mecanismul de centrare. Ea poate pivota de o parte și de alta a axei
longitudinale. Readucerea platformei în poziție axială se realizează automat o dată cu ridicarea
cupei de către mecanismul de centrare.
Pe peretele lateral stânga al platformei sunt montate dispozitivele de comandă ale
funcțiunilor mașinii, de distribuție a aerului și de racordare a furtunului de alimentare cu aer
comprimat.
Comenzile mașinii sunt cu acționare manuală, de tip continuu cu revenire în poziție
neutră după încetarea acționării.

145
 Mecanismul de încărcare – descărcare constă din două balansiere cu profil special de
rulare, solidarizate între ele la partea superioară cu o traversă, de mijlocul căreia se articulează
lanțul de antrenare a balansierelor.
Încărcarea cu mașinile de încărcat se efectuează cu cupa fixată între cele două balansiere
cu profile de rostogolire de forma unui arc de spirală.
În timpul funcționării mașinii , manevrantul stă pe platformă și acționează manetele
ventilelor de comandă corespunzătoare și pune în funcțiune mecanismele mașinii.
Caracteristici tehnice :
- Capacitatea cupei 0,15 mc
- Presiunea aerului comprimat 4-6 bar
- Consum mediu de aer comprimat 7 Nmc/min
- Viteza de deplasare 1,25 m/s
- Forța de smulgere a cupei/tracțiune 500/400 daN
- Masa 2440 kg

146
 Anexa 13
Troliu de manevră cu angrenaj planetar TAP 5,5

Troliile de manevră cu angrenaje planetare sunt destinate pentru manevrarea și

transportul vagonetelor.
Troliile de manevră sunt de tipul cu angrenaje planetare, fiecare având tamburul cu câte
două frâne manuale, una pentru frânarea tamburului și alta pentru frânarea coroanei dințate a
reductorului planetar.
Reductorul este plasat în interiorul tamburului format dintr-un pinion fixat direct pe
arborele motorului electric, două roți cu dantură interioară, un pinion și un excentric. Caseta
sateliților reductorului planetar este legată de tamburul pentru înfășurarea cablului și transmite
acestuia mișcarea sa.

Caracteristici tehnice :

Forța de tracțiune din cablu 750 daN

Viteza cablului 0,9 m/s
Puterea motorului electric 5,5kW
Turația motorului electric 1460 rot/min
Masa troliului 470 kg

147
 Anexa 14
Ventilatoare axiale miniere cu acționare electrică VE 400

Ventilatoarele electrice axiale sunt destinate aerajului parțial a lucrărilor miniere. Pot
funcționa atât cu sarcină de refulare cât și cu sarcină la aspirare, în locurile de muncă cu
temperatura mediului ambiant sub 40 C , umiditatea relativă sub 97 % și altitudinea maximă sub
1000 m ( impusă de funcționarea normală a motoarelor electrice )
Ventilatoarele au construcție tubulară și sunt prevăzute cu flanșe de cuplare la tubul de
aeraj. De statorul ventilatorului se fixează motorul electric de antrenare, pe axul căruia se
montează rotorul cu palete profilate aerodinamic.
Legarea la rețeaua de curent electric se realizează printr-o cutie de borne exterioară,
montată pe carcasa ventilatorului.
Caracteristici tehnice :
Debitul de aer vehiculat 1,33 mc/s
Puterea motorului electric 1,5 kW
Tensiunea nominală 380 V
Masa netă 113 kg

148
 Anexa 15
Istoricul accidentelor de muncă de la exploatările miniere ale CNU în perioada 1995 – 2015
pe clase de gravitate și factori de risc

Anul Numărul Cauzele producerii accidentelor Nr Clasa Corelare cu

de pers maximă de factorii de risc
accidente gravitate identificați
Cădere roci la operația de copturire 5 3 F13, 22, 24, 44
Manevre cu vagonetii pe galerie 1 7 F2, 9, 17, 38,
43
1995 15 Cădere roci în timpul operației de armare 3 3 F4, 8, 19, 29,
42
Defecțiuni la instalația de aer comprimat 1 4 F6, 36, 39, 46,
49
Deplasări sub efectul gravitației a sculelor 3 2 F3, 33, 41, 47
și elementelor de susținere
Inhalare de gaze toxice 1 7 F26, 27, 55, 65
Efectuarea unor operații neprevăzute prin 1 7 F10, 11, 12
sarcina de muncă
Lovit de mașina de încărcat neasigurată 1 2 F21, 28, 37
Cădere roci în timpul operației de încărcare 2 2 F19, 44
– evacuare material
1996 10 Manevre cu vagonetii pe galerie 2 3 Idem
Alunecări și dezechilibrări din cauza 2 2 F14, 32, 34, 48,
neregularităților suprafeței 57
Cădere roci în timpul operației de armare 1 2 Idem
Cădere în gol ( în rostogol ) 2 3 F15
Deplasări sub efectul gravitației a sculelor 2 2 Idem
1997 9 și elementelor de susținere
Lovirea accidentală a tubulaturii de aeraj, 2 2 F4, 33,41,47
elemente de susținere, etc
Căderi roci în timpul operației de perforare 3 2 F3
sau derocare cu CA12
Manevre cu vagonetii pe galerie 2 2 Idem
1998 4 Efectuarea unor operații neprevăzute prin 1 7 Idem
sarcina de muncă
Manevre cu vagonetii pe galerie 3 2 Idem
1999 2 Cădere roci în timpul operației de armare 1 2 Idem
Manevre cu vagonetii pe galerie 1 2 Idem
2000 2 Efectuarea unor operații neprevăzute prin 1 7 Idem
sarcina de muncă
Utilizarea greșită a utilajelor de la frontul 1 3 F35
de lucru ( troliu)

149
 Utilizarea greșită a utilajelor de la frontul 1 2 Idem
2001 6 de lucru ( drujbă )
Alunecări și dezechilibrări din cauza 2 2 Idem
neregularităților suprafeței
Manevre cu vagonetii pe galerie 3 3 Idem
Cădere roci în timpul operației de armare 1 7 Idem
Cădere în gol ( în rostogol ) 1 3 Idem
2002 5 Cădere roci la operația de copturire 1 2 Idem
Alunecări și dezechilibrări din cauza 1 2 Idem
neregularităților suprafeței
Manevre cu vagonetii pe galerie 1 2 Idem
2003 0
2004 0
2005 0
Alunecări și dezechilibrări din cauza 2 2 Idem
2006 4 neregularităților suprafeței
Cădere roci în timpul operației de armare 1 2 Idem
Cădere roci în timpul operației de încărcare 1 2 Idem
– evacuare material
Cădere roci în timpul operației de armare 1 3 Idem
Căderi roci în timpul operației de perforare 1 2 Idem
2007 4 sau derocare cu CA12
Alunecări și dezechilibrări din cauza 1 2 Idem
neregularităților suprafeței
Deplasări sub efectul gravitației a sculelor 1 3 Idem
și elementelor de susținere
2008 4 Cădere roci în timpul operației de armare 2 3 Idem
Manevre cu vagonetii pe galerie 2 3 Idem
2009 2 Manevre cu vagonetii pe galerie 2 2 Idem
2010 1 Manevre cu vagonetii pe galerie 1 3 Idem
2011 1 Efectuarea unor operații neprevăzute prin 1 7 Idem
sarcina de muncă
2012 2 Cădere roci în timpul operației de armare 1 4 Idem
Alunecări și dezechilibrări din cauza 1 2 Idem
neregularităților suprafeței
2013 1 Cădere roci în timpul operației de armare 1 2 Idem
2014 1 Deplasări sub efectul gravitației a sculelor 1 2 Idem
și elementelor de susținere
2015 0

150
 Anexa 16

Gruparea accidentelor de muncă de la exploatările miniere ale CNU în perioada 1995 – 2015

Cauzele producerii accidentelor Nr Clasa Consecinte Anul Clasa de Corelare cu factorii

pers maximă ultimului probabilitate de risc identificați
de accident
gravitate
Cădere roci la operația de copturire 6 3 ITM 45-180 zile 2002 3 - Rare F13, 22, 24
Cădere roci în timpul operației de armare 12 7 DECES 2013 4- Putin frecvente F 8, 29, 42
Căderi roci în timpul operației de perforare 4 2 ITM 3-45 zile 2007 3 - Rare F3
Cădere roci în timpul operației de încărcare – 3 2 ITM 3-45 zile 2006 3 - Rare F19
evacuare material
Manevre cu vagonetii pe galerie 18 7 DECES 2010 4 - Putin frecvente F2, 9, 17, 38, 43
Efectuarea unor operații neprevăzute prin 4 7 DECES 2011 4 - Putin frecvente F10, 11, 12
sarcina de muncă
Lovit de mașina de încărcat neasigurată 1 2 ITM 3-45 zile 1996 1 - Extrem de rare F 21, 28, 37
Utilizarea greșită a utilajelor de la frontul de 2 3 ITM 45-180 zile 2001 3 -Rare F5, 7, 35
lucru ( troliu)
Defecțiuni la instalația de aer comprimat 1 4 INV gr III 1995 1 -Extrem de rare F6, 36, 39, 46, 49
Deplasări sub efectul gravitației a sculelor și 7 3 ITM 45-180 zile 2014 5 -Frecvente F 33, 41
elementelor de susținere
Lovirea accidentală a tubulaturii de aeraj, 2 2 ITM 3-45 zile 1997 2- Foarte rare F4, 47
elemente de susținere
Alunecări și dezechilibrări din cauza 9 2 ITM 3-45 zile 2012 5- Frecvente F14, 32, 34, 48, 57
neregularităților suprafeței
Cădere în gol ( în rostogol ) 3 3 ITM 45-180 zile 2002 3- Rare F15
Inhalare de gaze toxice 1 7 DECES 1995 1 -Extrem de rare F26, 27, 55, 65

151
 Anexa 17

152
 Anexa 18
Situația statistică a accidentelor de muncă de la exploatările miniere ale CNU în perioada 1995-2015

Anul BANAT BIHOR SUCEAVA Total exploatări miniere

ITM INV D Total ITM INV D Total ITM INV D Total ITM INV Deces TOTAL
1995 4 4 2 1 2 5 5 1 6 11 1 3 15
1996 3 3 1 1 6 6 10 10
1997 1 1 8 8 9 9
1998 2 2 1 1 2 3 1 4
1999 2 2 2 2
2000 1 1 1 1 1 1 2
2001 5 1 6 5 1 6
2002 4 1 5 4 1 5
2003
2004
2005
2006 4 4 4 4
2007 4 4 4 4
2008 4 4 4 4
2009 2 2 2 2
2010 1 1 1 1
2011 1 1 1 1
2012 1 1 2 1 1 2
2013 1 1 1 1
2014 1 1 1 1
2015
Total 9 1 10 4 1 2 7 50 1 5 56 63 2 8 73

153
 Anexa 19

154
 DECLARAŢIE PE PROPRIE RĂSPUNDERE
PRIVIND AUTENTICITATEA PROIECTULUI DE DIPLOMĂ / LUCRARE
DE DISERTAȚIE

Subsemnatul APOSTOIU GABRIEL, legitimat cu C.I. seria PH nr. 989226, CNP

1670506290074, absolvent al programului de educație continua si formare profesionala
„Evaluator al riscurilor de accidentare si sănătate in munca” organizat de Universitatea Tehnică
din Cluj-Napoca, Centrul Universitar din Baia Mare, Facultatea de Inginerie, promoţia
__ianuarie 2016_, în calitate de autor, declar pe propria răspundere că proiectul de certificare a
competențelor, cu titlul
Evaluarea nivelului de risc pentru postul
- MINER SĂPARE GALERII
din cadrul
S.C. Compania Națională a Uraniului SA
- Sucursala SUCEAVA
este rezultatul propriei activități intelectuale, pe baza cercetărilor mele și pe baza
informațiilor obținute din surse care au fost citate în textul lucrării și în bibliografie.
Declar că această lucrare nu conține porțiuni plagiate, iar sursele bibliografice au fost
folosite cu respectarea legislației române și a convențiilor internaționale privind drepturile de
autor.
În cazul constatării ulterioare a unor declarații false, voi suporta sancțiunile
administrative, respective anularea examenului de certificare a competențelor

Autor, (Prenume,Nume) Semnătura

Data: 23.02.2016 Gabriel APOSTOIU

155