Exemplu PECE - PT BOGDAN

UNIVERSITATEA TEHNICĂ "GHEORGHE ASACHI" IASI
FACULTATE A DE STIINŢA ŞI INGINERIA MATERIALELOR

DEPARTAMENT SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ
DISERTATIE
EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE ŞI

ÎMBOLNĂVIRE PROFESIONALĂ PENTRU LOCURI DE MUNCA
DIN CADRUL
S.C. ..................... S.A.
PROFESOR ÎNDRUMĂTOR,
……………. ABSOLVENT
………………..
PERFECŢIONARE EVALUATOR RISC
2007
EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE ŞI IMBOLNĂVIRE PROFESIONALA
pentru locuri de munca din cadrul S.C. .............. S.A.
CUPRINS
Capitolul I. INTRODUCERE. DEFINITII. UTILITATE.............................................................3

I.1 INTRODUCERE....................................................................................................3
I.2 DEFINITII..............................................................................................................6
I.3 UTILITATEA EVALUĂRII RISCURILOR PROFESIONALE.................................9
Capitolul II. PREZENTAREA METODEI DE EVALUARE.....................................................11
II.1 Pregatirea in vederea analizei si evaluarii riscurilor..........................................12
II.2 Descrierea sistemului de analizat.......................................................................12
II.3 Identificarea factorilor de risc..............................................................................13
II.4 Evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională........................13
GRAVITATEA CONSECINŢELOR........................................................................................13
II.5 Ierarhizarea riscurilor..........................................................................................14
II.6 Stabilirea măsurilor de prevenire........................................................................15
Capitolul III.APLICAREA CONCRETA A METODEI DE EVALUARE A RISCURILOR DE
ACCIDENTARE SI IMBOLNAVIRE PROFESIONALA LA ATELIERUL ACOPERIRI DE
SUPRAFATA DIN CADRUL SECTIEI COLIVII.....................................................................16
III.1 PREZENTARE GENERALA SISTEM DE MUNCA............................................16
III.2 DESCRIEREA INSTALATIILOR SI A PROCESELOR TEHNOLOGICE...........16
III.2.1 LINIA DE DECAPARE-PASIVARE COLIVII DE ALAMA;..................................16
III.2.2 LINIA DE FOSFATARE OTEL DE RULMENTI;.................................................19
III.2.3 LINIA DE LUSTRUIRE CHIMICA CAPACE DE RULMENTI;............................23
Capitolul IVEVALUAREA RISCURILOR PENTRU LOCUL DE MUNCA Nr.1 :
GALVANIZATOR 32
IV.1 ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCĂ EVALUAT....32
IV.1.1 MIJLOACE DE PRODUCŢIE..............................................................................32
IV.1.2 EXECUTANTUL..................................................................................................32
IV.1.3 SARCINA DE MUNCA........................................................................................33
IV.1.4 MEDIUL DE MUNCA..........................................................................................33
IV.2 INTERPRETAREA REZULTATELOR EVALUĂRII RISCURILOR PENTRU
LOCUL DE MUNCA NR.1 : GALVANIZATOR.......................................................................43
IV.3 PROPUNERI DE MĂSURI.................................................................................43
IV.4 FIŞĂ DE MĂSURI PROPUSE PENTRU LOCUL DE MUNCA NR.1 :
GALVANIZATOR...................................................................................................................45
Capitolul V. EVALUAREA RISCURILOR PENTRU LOCUL DE MUNCA Nr.2 : LACATUS
INTRETINERE SI REPARATII...............................................................................................51
V.1 ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCĂ EVALUAT....51
V.1.1 MIJLOACE DE PRODUCŢIE..............................................................................51
V.1.2 EXECUTANTUL..................................................................................................51
V.1.3 SARCINA DE MUNCA........................................................................................51
V.1.4 MEDIUL DE MUNCA..........................................................................................52
V.2 INTERPRETAREA REZULTATELOR EVALUĂRII RISCURILOR PENTRU
LOCUL DE MUNCA NR.2: LACATUS INTRETINERE SI REPARATII................................60
V.3 PROPUNERI DE MĂSURI.................................................................................60
V.4 FIŞĂ DE MĂSURI PROPUSE PENTRU LOCUL DE MUNCA NR.2 : LACATUS
INTRETINERE SI REPARATII...............................................................................................61
Pag. 2 din 86
Capitolul VI. EVALUAREA RISCURILOR PENTRU LOCUL DE MUNCA Nr.3 :
electrician INTRETINERE SI REPARATII.............................................................................65
VI.1 ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCĂ EVALUAT....65
VI.1.1 MIJLOACE DE PRODUCŢIE..............................................................................65
VI.1.2 EXECUTANTUL..................................................................................................65
VI.1.3 SARCINA DE MUNCĂ........................................................................................66
VI.1.4 MEDIUL DE MUNCA..........................................................................................67
VI.2 INTERPRETAREA REZULTATELOR EVALUĂRII RISCURILOR PENTRU
LOCUL DE MUNCA NR.3: ELECTRICIAN INTRETINERE SI REPARATII.........................74
VI.3 PROPUNERI DE MĂSURI.................................................................................75
VI.4 FIŞĂ DE MĂSURI PROPUSE PENTRU LOCUL DE MUNCA NR.3 :
ELECTRICIAN INTRETINERE SI REPARATII......................................................................76
Capitolul VII. CONCLUZII...................................................................................81
Capitolul VIII. BIBLIOGRAFIE............................................................................84
Pag. 3 din 86
Capitolul I. INTRODUCERE. DEFINITII. UTILITATE
I.1 INTRODUCERE
Conform Legii Securităţii şi Sănătăţii in Muncă 319/2006, angajatorul are obligaţia de

a asigura securitatea şi sănătatea lucrătorilor in toate aspectele legate de muncă.
In acest context, evaluarea riscurilor pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor in
sistemele de munca din Romania este statutata prin reglementarile legale nationale
specifice, care au fost armonizate cu legislaţia Uniunii Europene privind securitatea şi
sănătatea in muncă prin transpunerea Directivei Consiliului nr. 89/391 /CEE/1989, cu o
dubla valenta :
- ca principiu de prevenire, stabilit prin art.7 alin.(3) din L 319/2006:
“ a) evitarea riscurilor;
b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
c) combaterea riscurilor la sursă; “
- si ca obligativitate a angajatorului, stabilita pe de o parte:
- prin art.7 alin.(4) lit.a din L 319/2006 :
“ să evalueze riscurile pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, inclusiv la
alegerea echipamentelor de muncă, a substanţe lor sau a preparatelor
chimice utilizate şi la amenajarea locurilor de muncă; “
urmata - dacă este necesar- corespunzator naturii activităţilor din
organizatie, de măsurile de prevenire, precum şi metodele de lucru şi de
producţie aplicate de către angajator astfel incat să se asigure
imbunătăţirea nivelului securităţii şi al protecţiei sănătăţii lucrătorilor şi să fie
integrate in ansamblul activităţilor organizatiei şi la toate nivelurile ierarhice;
- si pe de alta parte prin art. 12. al. 1. :
“a) să realizeze şi să fie in posesia unei evaluări a riscurilor pentru
securitatea şi sănătatea in muncă, inclusiv pentru acele grupuri sensibile la
riscuri specifice; “
Metodele şi mijloacele de analiză a sistemelor de muncă sub aspectul securităţii
muncii sunt necesare pentru identificarea rapidă şi realistă a situaţiilor deficitare din
punctul de vedere al prevenirii accidentelor şi a bolilor profesionale.
Eliminarea totală a pericolelor respectiva accidentelor şi a bolilor profesionale din
sistemul de muncă este -in mod practic- imposibilă.
In realitate, există niveluri acceptabile de securitate a muncii, a căror punere in
evidenţă necesită eforturi apreciabile de apreciere calitativă şi incercări de evaluare
cantitativă.
In principiu, există două posibilităţi de evaluare a nivelului de securitate a muncii
intr-un sistem de munca:
- evaluare postaccident / boală profesională
- evaluare preaccident / boală profesională
Pag. 4 din 86
Evaluarea postaccident este utilă din punct de vedere a statisticilor de accidente,
care pot caracteriza organizatia din punct de vedere cantitativ şi calitativ prin indicele de
frecventă şi de gravitate. In anumite situaţii aceste informaţii sunt de mare ajutor pentru
aprecierea “calităţii” unor locuri de muncă din punct de vedere a securităţii in vederea
implementării masurilor de imbunătăţire necesare.
Evaluarea preaccident ia in considerare posibilitatea/potentialul de producere a
accidentelor intr-un sistem, prezentand avantajul ca genereaza soluţii inainte de a se
intâmpla accidentul.
Conceptul de baza in jurul caruia graviteaza evaluarea care face obiectul acestei
lucrari este riscul de accidentare/imbolnăvire profesională. Având in vedere
importanţa evaluării preaccident, in Europa au fost dezvoltate si aplicate mai multe
metode apriorice;
 controale, verificări - la nivelul locurilor de muncă, secţii, ateliere, etc.
 metode directe (comparative)
 metode indirecte (analitice) - analiza riscurilor pe baza: ergonomiei
sistemelor sau fiabilitătii sistemelor
Oricare ar fi metoda de evaluare, aplicarea acesteia va conduce la rezultate concrete
şi operaţionale dacă se bazează pe recunoaşterea a patru criterii fundamentale:
- rigurozitate ştiinţifică - să decurgă dintr-o teorie coerentă şi completă;
- criteriul finalităţii - scopul urmărit este realizarea securităţii, prin diferite
obiective parţiale, care conferă particularitate metodelor de analiză;
- criteriul complexităţii - metoda să fie adaptată pentru sistemul dat;
- criteriul economic - in funcţie de importanţa şi de gravitatea consecinţelor
posibile.
Devenita componentă intrinsecă a strategiei manageriale in organizatiile moderne,
activitatea de prevenire reprezintă un ansamblu de procedee şi măsuri luate sau
planificate la nivelul tuturor stadiilor de concepere, proiectare şi desfăşurare a proceselor
de muncă, menite să asigure desfăşurarea proceselor de muncă in condiţii de maximă
securitate pentru sănătatea şi integritatea participanţilor la proces, prin care se elimină
riscurile de accidentare sau imbolnăvire profesională.
In acest mod, aceasta activitate a dobandit un real statut de “ştiinţă de interfaţă”,
imbinând cunoştinţe şi tehnici de strictă specialitate in domeniul de aplicare cu tehnici şi
cunoştinte din domeniul ergonomiei, igienei industriale, psiho-sociologiei muncii, medicinii
muncii şi toxicologiei industriale. In acest context, se poate afirma că sarcina principală a
activităţii de prevenire o reprezintă obţinerea maximumului de eficienţă şi de calitate a
muncii in condiţiile reducerii numărului de accidente avand ca tinta valoarea nula.
De aici rezultă că sunt două obiective majore ale prevenirii :
a) pe plan uman:- reducerea numărului accidentelor de muncă şi a imbolnăvirilor
profesionale
b) pe plan financiar: - reducerea costurilor legate de accidentele de muncă şi
imbolnăviriie profesionale.
Aceste deziderate se pot realiza numai prin eliminarea sau reducerea riscurilor
profesionale, in care scop, trebuie intreprins un demers global care să cuprindă:
- evaluarea riscurilor profesionale;
Pag. 5 din 86
- punerea in conformitate a echipamentelor tehnice;
- stabilirea procedurilor de lucru;
- ameliorarea condiţiilor de mediu de muncă;
- selecţia, formarea şi informarea personalului;
- stabilirea strategiei manageriale.
Punctul de plecare in optimizarea activităţii de prevenire a accidentelor de muncă şi
imbolnăvirilor profesionale in cadrul unui sistem iI constituie evaluarea riscurilor din
sistemul respectiv.
Indiferent dacă este vorba de un loc de muncă, un atelier, secţie sau o societate in
ansamblul său, o asemenea analiză permite cunoaşterea, cuantificarea şi ierarhizarea
pericolelor in funcţie de anvergura lor şi alocarea eficientă a resurselor pentru măsurile
prioritare.
Evaluarea riscurilor presupune identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul
analizat şi cuantificarea dimensiunii lor pe baza combinaţiei dintre doi parametri:
- probabilitatea de manifestare
şi
- gravitatea consecinţei maxime posibile (cea mai frecventă) asupra organismului
uman.
Se obţin astfel niveluri de risc parţiale pentru fiecare factor de risc, respectiv, niveluri
de risc global pentru fiecare loc de muncă şi nivel de risc global agregat pentru intregul
sistem analizat.
Acest principiu de evaluare a riscurilor este cuprins in Standardele Europene
(CEI812'85, respectiv, proiect CEN 1992) şi stă la baza diferitelor metode cu aplicabilitate
practică.
Obiectivul evaluării riscurilor este să permită angajatorului adoptarea măsurilor de
prevenire/ protecţie adecvate referitoare la:
 prevenirea riscurilor profesionale
 formarea muncitorilor
 informarea muncitorilor
 implementarea unui sistem de management care să permită aplicarea efectivă a
măsurilor necesare de prevenire/protecţie.
Scopul de bază al evaluării riscurilor rămâne Intodeauna prevenirea riscurilor
profesionale.
Eliminarea acestora nu este posibilă intodeauna şi atunci acestea trebuiesc reduse,
până la valoarea unor riscuri reziduale care trebuiesc şi pot fi controlate controlate.
Evaluarea riscurilor trebuie astfel realizată (structurată) incât să permită angajatorilor,
lucratorilor desemnati din compartimentul de S. S. M. şi lucrătorilor, să:
 identifice pericolele existente şi să evalueze riscurile asociate lor;
 evalueze riscurile In scopul selectării adecvate a echipamentelor, substanţelor utilizate
şi organizării locurilor de muncă
 verifice dacă măsurile de prevenire sunt adecvate
Pag. 6 din 86
 observe dacă toţi factorii, relevanţi sau ascunşi, legaţi de procesul de muncă au fost
luaţi In considerare
 contribuie efectiv la ameliorarea stării de securitate şi sănătate In muncă.
Reevaluarea riscurilor profesionale se face şi de ori de câte ori intervin modificări in
sistemul de muncă (organizarea muncii, introducerea de noi materiale, ehipamente,
metode, proceduri, etc.) sau ori de câte ori se solicită de catre cei implicati.
Pe timpul evaluării şi după, trebuie urmărit ca riscul să nu fie transferat in alte zone
ale sistemului de muncă şi ca eliminarea unui risc să nu creeze probleme noi.
I.2 DEFINITII
In sensul Legii 319/2006, termenii şi expresiile de mai jos,folosite in cuprinsul lucrarii,

au următorul inţeles:
· accident de muncă - vătămare violentă a organismului, precum şi intoxicaţia acută
profesională, care au loc In timpul procesului de muncă sau In Indeplinirea Indatoririlor de
serviciu şi care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puţin 3 zile
calendaristice, invaliditate ori deces;
· accident major - Accident de muncă, de regulă accident nuclear, incendiu sau
explozie, care determină creşterea bruscă şi masivă a morbităţii şi mortalităţii colectivităţii
umane situate In proximă vecinătate a locului accidentului şi/sau poluarea severă a
mediului Inconjurător.
· accident uşor - eveniment care are drept consecinţă leziuni superficiale care necesită
numai acordarea primelor Ingrijiri medicale şi a antrenat incapacitate de muncă cu o
durată mai mică de 3 zile;
· alţi participanţi la procesul de muncă - persoane aflate In Intreprindere şi/ sau
unitate, cu permisiunea angajatorului, In perioada de verificare prealabilă a aptitudinilor
profesionale In vederea angajării, persoane care prestează activităţi In folosul comunităţii
sau activităţi In regim de voluntariat, precum şi şomeri pe durata participării la o formă de
pregătire profesională şi persoane care nu au contract individual de muncă Incheiat In
formă scrisă şi pentru care se poate face dovada prevederilor contractuale şi a prestaţiilor
efectuate prin orice altfel mijloc de probă;
· angajator - persoană fizică sau juridică ce se află In raporturi de muncă ori de serviciu
cu lucrătorul respectiv şi care are posibilitatea Intreprinderii şi/ sau unităţii;
· aptitudine - Insuşire sau sistem de Insuşiri ale subiectului, mijlocind reuşita In
activitate; posibilitate de a acţionaşi obţine performanţe; factor al persoanei ce facilitează
cunoaşterea, practica, elaborările tehnice şi artistice. comunicarea;
· boală legată de profesiune - boală cu determinare multifactorială, la care unii factori
determinanţi sunt de natură profesională.
· boala profesională - afecţiunea care se produce ca urmare a exercitării unei meserii
sau profesii, cauzată de agenţi nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de
muncă, precum şi de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, In
procesul de muncă;
· deprindere - componentă automatizată a activităţii concretizată prin desfăşurarea In
afara sau prin reducerea controlului conştient, realizare spontană şi facilă. Rezultă pri
exersare repetitivă şi se fundează pe un stereotip dinamic sau pe o matrice func]ională In
care sunt reunite veriga afectivă şi afectorie a reflexelor;
· dispozitiv de protecţie - Dispozitiv care reduce sau elimină, singur sau In asociere cu
un protector, riscul de accidentare;
· echipament de muncă - orice maşină, aparat, unealtă sau instalaţie folosită In
Pag. 7 din 86
muncă;
· echipament individual de lucru - Echipament utilizat In procesul muncii sau In
asociere cu un protector, riscul de accidentare;
· echipament individual de protecţie - orice echipament destinat a fi purtat sau mânuit
de un lucrător pentru a-I proteja Impotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea să Ii
pună In pericol securitatea şi sănătatea la locul de muncă, precum şi orice supliment sau
accesoriu proiectat pentru a Indeplini acest obiectiv;
· evaluare - Acţiune de determinare a aspectelor cantitative ale unui sistem analizat şi
rezultatul ei.
· evaluare a riscului de accidentare/imbolnăvire profesională - Activitate prin care
se identifică factorii de accidentare şi/sau Imbolnăvire profesională şi se determină nivelul
de risc
· evaluare a securităţii muncii - activitate prin care se estimează, valoric sau
procentual dimensiunea securităţii muncii Intr-un sistem de muncă; determinarea nivelului
de securitate. Este parte componentă a auditului de conformitate.
· eveniment - accidentul care a antrenat decesul sau vătămările organismului, produs
In timpul procesului de muncă ori In Indeplinirea Indatoririlor de serviciu, situaţia de
persoană dată dispărută sau accidentul de traseu ori de circulatie, In conditiile care au
fost implicate persoane angajate, incidentul periculos, precum' şi cazul susceptibil de
boală profesională sau legată de profesiune;
· factor de risc - Insuşiri, stări, fenomene, comporatmente proprii elementelor implicate
In procesul de muncă şi care pot provoca accidente de muncă sau Imbolnăviri
profesionale; cauze potenţiale ale accidentelor de muncă şi bolilor profesionale;
· formare - acţiune de a pregăti, instrui, educa şi rezultatul ei.
· grup vulnerabil la risc - grup de persoane departajat după criterii de sex, vârstă,
stare fizică şi/sau fiziologică şi care Indeplinesc condiţia specificată pentru persoanele
vulnerabile (de exemplu, grupuri vulnerabile la risc pot fi femeile, tinerii, persoanele
handicapate etc.).
· incident periculos -evenimentul identificabil, cum ar fi explozia, incendiul, avaria,
accidentul tehnic, emisiile majore de noxe, rezultat din disfunctionalitatea unei activităţi
sau a unui echipament de muncă sau/şi din comportamen'tul neadecvat al factorului
uman care nu a afectat lucrătorii, dar ar fi posibil să aibă asemenea urmări şi/ sau a
cauzat ori ar fi posibil să producă pagube materiale;
· informare - acţiune intreprinsă de către conducătorul firmei In scopul aducerii la
cunoştinţa salariaţilor a riscurilor profesionale specifice firmei, a modului concret de
operare In situaţii de funcţionare anormală sau In cazul unor dereglări previzibile, precum
şi a acţiunilor ce trebuiesc Intreprinse pentru evitarea consecinţelor riscurilor profesionale.
· locul de muncă - locul destinat să cuprindă posturi de lucru, situat In clădirile
Intreprinderii şi! sau unităţii, inclusiv orice alt loc din aria Intreprinderii şi! sau unităţii la
care lucrătorul are acces In cadrul desfăşurării activităţii;
· lucrător - persoană angajată de către un angajator, potrivit legii, inclusiv studenţii,
elevii In perioada efectuării stagiului de practică, precum şi ucenicii şi alţi participanţi la
procesul de muncă, cu excepţia persoanelor care prestează activităţi casnice;
· lucrător expus - orice angajat care se găseşte in Intregime sau parţial In zona
periculoasă.
· management al securităţii şi sănătăţii in muncă - Componentă a managementului
general, care include structura oragnizatorică, activităţile de planificare. responsabilităţile,
practicile, procedurile, procesele şi resursele pentru eleborarea, implementarea,
realizarea şi revizuirea planului de securitate şi sănătate in muncă;
· măsuri de prevenire a accidentelor de muncă şi imbolnăvirilor profesionale -
modalităţi tehnice şi organizatorice a realizării securităţii muncii.
· mediu de muncă - ansamblul condiţiilor fizice, chimice, biologice şi psihosociale In
Pag. 8 din 86
care unul sau mai mulţi executanţi Işi realizează sarcina de muncă.
· mijloace de producţie - totalitatea mijloacelor de muncă (clădiri, instalaţii, maşini,
unelte, mijloace de transport etc.) şi a obiectelor muncii (materii prime, produse
intermediare etc.) utilizate in procesul de producţie a bunurilor materiale.
· nivel de risc - indicator convenţional ce exprimă sintetic şi cumulativ dimensiunea
riscurilor de accidentare şi imbolnăvire profesională existente intr-un sistem de muncă. Se
determină In cadrul activităţii de evaluare, pe baza combinaţiei dintre gravitatea şi
probabilitatea consecinţelor maxim previzibile ale acţiunii factorilor de risc existenţi In
sistemul respectiv asupra personalului.
· nivel de risc acceptabil sau risc rezidual - nivel de risc admis prin convenţiile
sociale in materie de securitate a muncii. Riscul rezidual este riscul cu gravitatea
consecinţelor redusă şi probabilitate mică sau medie,
· nivel de securitate - indicator convenţional ce exprimă global starea sau nivelul de
securitate a muncii Intr-un sistem de muncă. Se determină direct prin autoevaluarea
securităţii sau evaluarea nivelului de securitate, sau indirect prin stabilirea nivelului de
risc, fiind invers proporţional cu acesta. Se exprimă prin gradul de conformitate cu
prevederile actelor normative in vigoare.
· normă de securitate in muncă - ansamblu de reglementări şi prevederi cu caracter
juridic prin care se apreciază cerinţele desfăşurării unei activităţi in condiţii de securitate a
muncii.
· noxă (factor nociv) - Agent fizic, chimic sau biologic cu acţiune In mediul de muncă
asupra organismului uman, dăunător sănătăţii; factor de risc de Imbolnăvire profesională;
· parametrul - o mărime fizică măsurabilă, o acţiune sau operaţie ce trebuie realizată
(temperatura, presiunea, debitul, concentraţia, densitatea, vâscozitatea şi timpul).
· pericol - proprietate intrisecă a elementelor (materialelor de lucru, surselor de energie,
echipamentelor tehnice, mediului de lucru, metodelor, practicilor şi tehnologiilor de lucru)
de a cauza evenimente nedorite sau daune (accidente, Imbolnăviri şi pagube materiale).
· pericol de accidentare şi imbolnăvire profesională - sursă a unei posibile leziuni
sau afectare a sănătăţii executantului unui proces de muncă.
· pericol deosebit - pericol care poate conduce la consecinţe grave, ireversibile.
· pericol grav şi iminent de accidentare - situaţia concretă, reală şi actuală căreia ii
lipseşte doar prilejul declanşator pentru a produce un accident In orice moment;
· pericol iminent - pericol care poate produce in orice moment un eveniment nedorit.
· post de lucru - element al structurii organizatorice a unei unităţi economico-sociale ce
constă In ansamblu obiectivelor, sarcinilor, autorităţii şi responsabiiotăţilor care in mod
regulat revin spre exercitare unui component al unităţii (unui executant) sau locul pe care
II ocupă operatorul unui echipament tehnic (maşină, instalaţie,utilaj etc.) pe parcursul
desfăşurării procesului tehnologic; un echipament poate să aibă mai multe posturi de
lucru.
· prevenire - ansamblul de dispoziţii sau măsuri luate ori prevăzute In toate etapele
procesului de muncă, In scopul evitării sau diminuării riscurilor profesionale;
· prevenire intrinsecă - prevenire realizată prin introducerea criteriilor de securitate In
concepţia şi proiectarea echipamentelor tehnice, a tehnologiilor, construcţiilor etc.,
acţionând asupra formei, aşezării, modului de montaj, principiului de construcţie şi
funcţionare, fără a adăuga elemente special concepute pentru realizarea securităţii
muncii. Prevenirea intrinsecă presupune eliminarea riscurilor din faza de concepţie şi
proiectare.
· prevenirea accidentelor de muncă şi imbolnăvirilor profesionale - ansamblul
procedeelor şi măsurilor luate sau planificate la toate stadiile de lucru pentru evitarea sau
reducerea riscurilor. Are ca scop reducerea numărului de accidente şi reducerea
costurilor.
· procedură de lucru - descriere detaliată a unei operaţii sau faze de lucru (procedeu
Pag. 9 din 86
de lucru nepericulos).
· protecţie colectivă - protecţie constând In utilizarea unor mijloace tehnice de
protecţie destinate să asigure protecţia simultană a doi sau mai mulţi excutanţi.
· protecţie condiţionată - protecţie constând In utilizarea unor mijloace tehnice de
protecţie la care Indeplinirea funcţiei de securitate este dependentă de executant.
· protecţie individuală - protecţie care constă In utilizarea de mijloace individuale de
protecţie destinate să asigure protecţia unui singur executant.
· protecţie necondiţionată - protecţie constând In utilizarea unor mijloace tehnice de
protecţie la care Indeplinirea funcţiei de securitate este independentă de executant.
· reprezentant al lucrătorilor cu răspunderi specifice In domeniul securităţii şi
sănătăţii lucrătorilor - persoană aleasă, selectată sau desemnată de lucrători, In
conformitate cu prevederile legale, să Ii reprezinte pe aceştia In ceea ce priveşte
problemele referitoare la protecţia securităţii lucrătorilor In muncă;
· risc - combinaţie Intre probabilitatea şi gravitatea unei posibile leziuni sau afectări a
sănătăţii Intr-o situaţie periculoasă. Risc Inseamnă pericol potenţial. Pericol nu Inseamnă
risc.
· risc de accidentare şi Imbolnăvire profesională - posibilitate de producere a unui
accident sau a unei Imbolnăviri profesionale, cu o anumită frecvenţă şi gravitate a
consecinţelor, Intr-o situaţie periculoasă.
· sarcina de muncă - totalitatea acţiunilor ce trebuie efectuate de executant, prin
intermediul mijloacelor de producţie şi In anumite condiţii de mediu, pentru realizarea
scopului sistemului de muncă.
· securitate şi sănătate In muncă - ansamblul de activităti institutionalizate având ca
scop asigurarea celor mai bune condiţii In desfăşurarea procesului de muncă, apărarea
vieţii, integrităţii fizice şi psihice, sănătăţii lucrătorilor şi a altor persoane participante la
procesul de muncă;
· servicii externe - persoane juridice sau fizice din afara Intreprinderii! unităţii, abilitate
să presteze servicii de protecţie şi prevenire In domeniul securităţii şi sănătăţii In muncă,
conform legii;
· sistem de muncă - ansamblu constituit In vederea realizării unui proces de muncă
dintr-unul sau mai mulţi executanţi, sarcina lor de muncă, ale cărui elemente
interacţionează pe baza unui circuit informaţional. Prin definiţie accidentele de muncă şi
bolile profesionale se produc exclusiv In sistemul de muncă, fiind rezultatul factorilor de
risc generaţi de sistem.
· situaţie periculoasă - orice situaţie In care operatorul sau orice persoană este expusă
unuia sau mai multor pericole.
· stagiu de practică - instruirea cu caracter aplicativ, specifică meseriei sau specialităţii
In care se pregătesc elevii, studenţii, ucenicii, precum şi şomerii In perioada de
reconversie profesională;
I.3 UTILITATEA EVALUĂRII RISCURILOR PROFESIONALE
Cunoaşterea şi evaluarea riscurilor dă posibilitatea persoanei juridice de a intreprinde

acţiuni, care să conducă la reducerea sau eliminarea lor. A investi in prevenirea
accidentelor de muncă şi a imbolnăvirilor profesionale inseamnă a investi in imbunătăţirea
activităţii societăţii.
Activitatea de prevenire fiind o componentă intrinsecă a procesului de muncă, poate
să-i influenţeze sub următoarele aspecte:
Continuitatea procesului de producţie - Producerea unui accident generează
Intreruperea lucrului pentru o perioadă de timp relativ limitată, dar in acelaşi timp
generează o stare de tensiune nervoasă in rândul personalului datorată evenimentului şi
Pag. 10 din 86
incertitudinii. Acest lucru face ca procesul de muncă să se desfăşoare cu scăderi ale
ritmului de muncă şi implicit cu scăderea producţiei.
Reducerea costurilor - Mijloacele de prevenire a riscurilor, bine alese, măresc
viteza de derulare a fluxului tehnologic micşorând sau eliminând timpii morţi, fapt ce
conduce la o creştere a producţiei şi implicit la reducerea cheltuielilor pe unitatea de
produs. In acelaşi timp sunt eliminate şi cheltuielile făcute cu realizarea măsurilor de
protecţie a muncii, ce se pot dispune In urma cercetării eventualelor accidente ce se pot
produce In sistemul dat.
Creşterea eficienţei muncii - Aplicarea unor măsuri de prevenire conduce la
reducerea sau eliminarea cheltuielilor făcute cu repararea utilajelor afectate de accidente,
la eliminarea costurilor directe ale accidentului (asistenţă socială, plata concediului
medical, ajutoare materiale etc), la evitarea perturbări lor procesului de producţie prin
reorganizări ale personalului precum şi la eliminarea cheltuielilor suplimentare legate de
pregătirea personalului ce suplineşte pe cei accidentaţi.
Creşterea productivităţii - Alegerea tehnologiilor şi a echipamentelor cât mai puţin
periculoase, stabilirea ergonomică a fluxului tehnologic, disciplinarea (tehnologică) a
personalului, respectarea graficelor de Intreţinere şi reparaţie sunt tot atâtea elemente
care contribuie la creşterea productivităţii, atât prin creşterea randamentului utilajelor cât şi
prin creşterea randamentului personalului. De asemenea, un rol deosebit la creşterea
productivităţii iI are realizarea unui mediu de lucru normal. Este ştiut faptul că un mediu
ambiental corect conduce la creşterea atenţiei şi implicit la reducerea numărului de
rebuturi prin creşterea confortului In muncă.
Creşterea calităţii produselor - Acest fapt se realizează aproape automat derivând
din disciplinarea personalului prin respectarea procedurilor de lucru. Un produs realizat in
condiţiile optime prevăzute de procedurile de lucru nu poate fi decât un produs de calitate.
Imbunătăţirea climatului socio-profesional - Implicarea intregului personal in
activitatea de prevenire a riscurilor conduce la conştientizarea rolului socio-profesional pe
care iI are fiecare. De asemenea, aceasta conduce la găsirea celor mai bune metode de
organizare a muncii (formarea echipelor de lucru, transmiterea sarcinilor de muncă etc.).
Un personal conştient de sarcinile sale, cunoscător al mijloacelor de acţiune este un
personal performant. Relaţiile profesionale şi sociale corect stabilite in cadrul formaţiei
creează un climat de siguranţă şi incredere, care favorizează creşterea eficienţei muncii.
Creşterea prestigiului societăţii - Prin asigurarea unor condiţii de securitate sporită
In muncă, prin neintervenţia unor factori perturbatori cauzaţi de accidente In respectarea
contractelor şi angajamentelor şi ca urmare a realizării unor produse de calitate, atât In
rândul angajaţilor proprii cât şi In rândul beneficiarilor şi colaboratorilor se va crea o
imagine favorabilă cu privire la seriozitatea societăţii.
Eliminarea consecinţelor administrative, contravenţionale sau penale suferite de
eventualele persoanele vinovate de producerea unor accidente precum şi despăgubiriie
către victime sau urmaşii acestora.
In concluzie, o activitate desfăşurată in condiţii de securitate conduce la creşterea In
final a profitului societăţii şi la bunăstarea lucrătorilor.
Pag. 11 din 86
Capitolul II. PREZENTAREA METODEI DE EVALUARE
Principiul de evaluare a riscurilor utilizat are la baza combinaţia între frecvenţa şi

gravitatea consecinţelor maxime previzibile si este consacrat în standardele europene,
respectiv EN 292-1/1991, EN 1050/1996. Deşi obiectul lor îl constituie securitatea
maşinilor, cele două acte normative statuează extinderea domeniului lor de aplicare şi la
securitatea muncii, în corelaţie cu obligativitatea evaluării riscurilor de accidentare şi
îmbolnăvire profesională impusă prin Directiva-cadru nr. 391/89/CEE (paragraful 2 pct. b
art. 6).
Evaluarea riscurilor constituie un instrument de lucru util pentru îndeplinirea
atribuţiilor ce revin societatilor conform Legii Securitatii si Sanatatii in Munca nr.319/2006
si Normelor metodologice de aplicare a acesteia, deoarece permite:
- ierarhizarea riscurilor în cadrul unui loc de muncă şi alocarea optimă, pe
această bază, a resurselor financiare;
- identificarea tuturor factorilor de risc (prima etapă a evaluării) şi stabilirea
dimensiunii riscurilor, ceea ce reprezintă o etapă necesară pentru elaborarea
normelor şi instrucţiunilor proprii de securitate a muncii, precum şi o condiţie
cerută de Normele metodologice privind autorizarea agenţilor economici;
- elaborarea programului anual de protecţie a muncii, pe baza fişelor de măsuri
de prevenire întocmite în urma evaluării riscurilor.
Evaluarea riscurilor constă in studiul sistematic al tuturor elementelor procesului de

muncă susceptibil de a genera daune, al mijloacelor de eliminare a pericolelor şi al măsurilor
de prevenire si protecţie impotriva acestor riscuri.
Indiferent de metoda aplicata evaluarea riscurilor trebuie să urmărească următoarele
etape obligatorii:
- identificarea pericolelor existente şi riscurilor;
- identificarea persoanelor care pot fi expuse acestor pericole;
- estimarea calitativă şi/sau cantitativă a riscurilor;
- examinarea posibilităţilor de eliminare sau diminuare a riscurilor;
- adaptarea altor măsuri care să vizeze prevenirea riscurilor
Evaluarea trebuie axată pe riscurile profesionale evidenţiate sau previzibile in mod
raţional, luând in calcul şi riscurile nesemnificative (riscuri din activităţi cotidiene) numai in
cazul când există posibilitatea agravării lor.
Evaluarea riscurilor vizeaza toate locurile de muncă: fixe (birouri, ateliere, maşini
unelte, etc.); evolutive (şantiere, docuri, etc); mobile (temporare).
Evaluarea riscurilor la locurile de muncă fixe, unde procesul de muncă se derulează
după o schemă permanentă se face ţinând cont de condiţiile existente uzuale; nu va fi
reiterată pentru locurile de muncă comparabile şi se va revizui numai când circumstanţele
se modifică.
Evaluarea riscurilor la locurile de muncă evolutive sau mobile se va face luând in
considerare toate etapele succesive ale locurilor de muncă, ţinându-se seama de toate
schimbările elementelor sistemului de muncă.
Evaluarea riscurilor profesionale nu se demareaza exclusiv de către angajator sau de
reprezentanţii acestuia, ci in acest demers urmeaza a fi antrenaţi muncitorii sau
reprezentanţii lor, care trebuie consultaţi pe tot parcursul evaluării şi informaţi cu privire la
măsurile de prevenire/protecţie adoptate şi la concluziile obţinute.
Pag. 12 din 86
La evaluarea riscurilor se va ţine cont obligatoriu de prescripţiile legale şi de normele
şi recomandările publicate (norme tehnice, coduri de bună practică, nivelele de expunere,
norme ale asociaţi lor profesionale etc.)
Evaluarea riscurilor va ţine cont de eventuale prezenţe la locul de muncă analizat şi a
altor categorii de personal din afara sistemului de muncă care pot fi expuşi riscurilor
existente sau pot provoca riscuri suplimentare personalului prezent. Aceste categorii de
personal (personal din alte sectoare ale unităţii, persoane din alte societăţi, vizitatori,
studenţi, clienţi, elevi, public etc.) nefiind conştienţi de riscuri, ignoră măsurile de protecţie şi
se expun pericolelor, de aceea ele trebuiesc informate În prealabil de măsurile de protecţie
ce se impun.
Evaluarea riscurilor se va face prioritar la locurile de muncă cu pericol deosebit şi
iminent de accidentare urmărindu-se:
- identificarea factorilor de risc precum şi consecinţele acţiunii lor asupra
organismului uman (deces sau invaliditate);
- nivelul cantitativ al factorilor de risc in cazul imbolnăviriior profesionale;
- durata de expunere la acţiunea factorilor de risc;
- numărul persoanelor expuse;
- nivelul morbidităţii prin accidente şi imbolnăviri profesionale;
Locurile de muncă cu pericol deosebit şi/sau iminent conţin factori de risc care
generează explozii, incendii, factori de risc mecanic, termic, electric, biologic, psihic, factori
de risc naturali şi speciali ai mediului de muncă.
La locurile de muncă ce presupun activităţi in condiţii de risc deosebit, timpul de lucru
poate fi redus sub 8 ore/zi.
Principiile care stau la baza ierarhizării măsurilor de prevenire/ protecţie a riscurilor
sunt:
- evitarea riscurilor;
- înlocuirea elementelor periculoase;
- combaterea riscurilor la sursă;
- prioritatea măsurilor de protecţie colectivă;
- considerarea evoluţiei tehnico - ştiinţifice;
- ameliorarea continuă a nivelului securitatii si sanatatii in munca.
Pentru evaluarea riscurilor s-au parcurs urmatoarele etape:
II.1 Pregatirea in vederea analizei si evaluarii riscurilor

Persoanele care identifica factorii de risc si evalueaza riscurile de accidentare si
imbolnavire profesionale, isi insusesc în detaliu metoda de evaluare, instrumentele
utilizate şi procedurile concrete de lucru. De asemenea, are loc o documentare prealabilă
asupra locurilor de muncă şi proceselor tehnologice care urmează să fie analizate şi
evaluate.
II.2 Descrierea sistemului de analizat

In această etapă se efectuează o analiză detaliată a locului de muncă, urmărindu-se:
- identificarea şi descrierea componentelor sistemului şi a modului său de
funcţionare: scopul sistemului, descrierea procesului tehnologic, a operaţiilor de
muncă, maşinile şi utilajele folosite - parametri şi caracteristici funcţionale,
unelte etc.;
- precizarea în mod expres a sarcinii de muncă ce-i revine executantului în sistem
(pe baza fişei postului, a ordinelor şi deciziilor scrise, a dispoziţiilor verbale date
în mod curent etc.);
- descrierea condiţiilor de mediu existente;
Pag. 13 din 86
- precizarea cerinţelor de securitate pentru fiecare componentă a sistemului, pe
baza normelor şi standardelor de securitate a muncii, precum şi a altor acte
normative incidente.
Informaţiile necesare pentru această etapă se preiau din documentele întreprinderii
(fişa tehnologică, cărţile tehnice ale maşinilor şi utilajelor, fişa postului pentru executant,
caiete de sarcini, buletine de analiză a factorilor de mediu, norme, standarde şi
instrucţiuni de securitate a muncii). O sursă complementară de informaţii pentru definirea
sistemului o constituie discuţiile cu lucrătorii de la locul de muncă analizat.
II.3 Identificarea factorilor de risc

Se stabileşte pentru fiecare componentă a sistemului de muncă evaluat (respectiv
loc de muncă ce disfuncţii poate prezenta, în toate situaţiile previzibile şi probabile de
funcţionare.
Pentru identificarea tuturor riscurilor posibile este deci necesară simularea
funcţionării sistemului şi deducerea respectivelor abateri. Aceasta se poate face fie printr-o
analiză verbală cu tehnologul, în cazul unor locuri de muncă relativ puţin periculoase, în
care disfuncţiile accidentogene (sau generatoare de îmbolnăviri) sunt cvasievidente, fie
prin aplicarea metodei arborelui de evenimente.
Metodele de lucru folosite sunt observarea directă şi deducţia logică.
În cazul factorilor de risc obiectivi (generaţi de mijloacele de producţie sau mediul
de muncă), identificarea lor este relativ uşoară, cunoscându-se parametrii şi
caracteristicile funcţionale ale maşinilor, utilajelor, instalaţiilor, proprietăţile fizico-chimice
ale materiilor şi materialelor utilizate, sau buletinele de analiză a condiţiilor de mediu.
Referitor la executant, operaţia este mult mai dificilă şi implică un grad ridicat de
nedeterminare. Pe cât posibil, se analizează toate erorile previzibile şi probabile ale
acestuia în raport cu sarcina de muncă atribuită, sub forma omisiunilor şi acţiunilor sale
greşite, şi impactul lor asupra propriei sale securităţi şi asupra celorlalte elemente ale
sistemului.
Identificarea factorilor de risc dependenţi de sarcina de muncă se realizează, pe de
o parte, prin analiza conformităţii dintre conţinutul său şi capacitatea de muncă a
executantului căruia îi este atribuită, iar pe de altă parte, prin precizarea eventualelor
operaţii, reguli de muncă, procedee de lucru greşite.
Factorii de risc identificaţi se înscriu în FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE
MUNCĂ unde se mai specifică, în aceeaşi etapă, şi forma lor concretă de manifestare:
descrierea acestora şi dimensiunea parametrilor prin care se apreciază respectivul factor
(de exemplu, rezistenţa la apăsare, forfecare, greutate şi dimensiuni etc.).
II.4 Evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională

Gravitatea consecinţelor stabilite se apreciază pe baza grilei de mai jos:
CLASE DE
GRAVITATE
GRAVITATEA CONSECINŢELOR
CONSECINŢE
1 NEGLIJABILE  Consecinţe minore reversibile cu incapacitate de muncă previzibilă
până la 3 zile calendaristice (vindecare fără tratament)
2 MICI  Consecinţe reversibile cu o incapacitate de muncă previzibilă de 3 -
45 zile care necesită tratament medical
3 MEDII  Consecinţe reversibile cu o incapacitate de muncă previzibilă între
45 - 180 zile care necesită tratament medical şi prin spitalizare
4 MARI  Consecinţe ireversibile cu o diminuare a capacităţii de muncă de
Pag. 14 din 86
maxim 50 % (invaliditate de gradul III)
5 GRAVE  Consecinţe ireversibile cu pierdere între 50 - 100 % a capacităţii de
muncă, dar cu posibilitate de autoservire (invaliditate de gradul II)
6 FOARTE GRAVE  Consecinţe ireversibile cu pierderea totală a capacităţii de muncă şi
a capacităţii de autoservire (invaliditate de gradul I)
7 MAXIME  Deces
Informaţii importante pentru aprecierea cât mai exactă a gravităţii consecinţelor

posibile se obţin din statisticile accidentelor de muncă şi bolilor profesionale produse la
locul de muncă respectiv sau la locuri de muncă similare.
Pentru determinarea frecvenţei consecinţelor posibile se incadreza fiecare risc în
clase de probabilitate după ce, in prealabil, se stabilesc, pe bază statistică sau de calcul,
intervalele la care se pot produce evenimentele (zilnic, săptămânal, lunar, anual etc.).
Intervalele respective se transformă ulterior în probabilităţi exprimate prin număr de
evenimente posibile pe an.
CLASE DE
PROBABILITATE PROBABILITATEA CONSECINŢELOR
EVENIMENTE
1 EXTREM DE RARE Probabilitate de producere a consecinţelor extrem de mică
P < 10-1/an
2 FOARTE RARE Probabilitate de producere a consecinţelor foarte mică
10-1 < P < 5-1/an
3 RARE Probabilitate de producere a consecinţelor mică
5-1 < P < 2-1/an
4 PUŢIN FRECVENTE Probabilitate de producere a consecinţelor medie
2-1 < P < 1-1/an
5 FRECVENTE Probabilitate de producere a consecinţelor mare
1-1/an < P < 1-1/lună
6 FOARTE FRECVENTE Probabilitate de producere a consecinţelor foarte mare
P > 1-1/lună
II.5 Ierarhizarea riscurilor

Rezultatul obţinut în urma procedurilor anterioare se identifică în baza unei grile de
evaluare a riscurilor şi se înscrie în Fişa locului de muncă .
Cu ajutorul scalei de încadrare a nivelurilor de risc/securitate se determină apoi
aceste niveluri pentru fiecare factor de risc în parte. Se obţine astfel o ierarhizare a
dimensiunii riscurilor la locul de muncă, ceea ce dă posibilitatea stabilirii unei priorităţi a
măsurilor de prevenire şi protecţie, funcţie de factorul de risc cu nivelul cel mai mare de
risc. Nivelul de risc global (Nr) pe locul de muncă se calculează ca o medie ponderată a
nivelurilor de risc stabilite pentru factorii de risc identificaţi. Pentru ca rezultatul obţinut să
reflecte cât mai exact posibil realitatea, se utilizează ca element de ponderare rangul
factorului de risc, care este egal cu nivelul de risc.
În acest mod, factorul cu cel mai mare nivel de risc va avea şi rangul cel mai mare.
Se elimină astfel posibilitatea ca efectul de compensare între extreme, pe care îl implică
orice medie statistică, să mascheze prezenţa factorului cu nivel maxim de risc.
Formula de calcul al nivelului de risc global este următoarea:
Pag. 15 din 86
n
r R
i=1
i i
Nr = n , unde : Nr = nivelul de risc global pe loc de muncă;
r i=1
i
Nivelul de securitate (Ns) pe loc de muncă se identifică pe Scala de încadrare a

nivelurilor de risc/securitate, construită pe principiul invers proporţionalităţii nivelurilor de
risc şi securitate.
Atât nivelul de risc global, cât şi nivelul de securitate se înscriu în Fişa locului de
muncă.
În cazul evaluării unor macrosisteme (centru, atelier, agentie), se calculează media
ponderată a nivelurilor medii de securitate determinate pentru fiecare loc de muncă
analizat din componenţa macrosistemului (locurile de muncă analoge se consideră ca un
singur loc de muncă), pentru a se obţine nivelul global de securitate a muncii pentru
atelierul/secţia/sectorul sau întreprinderea investigată - N g:
r
p=1
p  N sp
Ng  n
r p 1
p
unde:
rp = rangul locului de muncă "p" (egal ca valoare cu nivelul de securitate al locului);
n = numărul de locuri de muncă analizate;
Nsp = nivelul mediu de securitate a muncii pentru locul de muncă "p".
II.6 Stabilirea măsurilor de prevenire

Pentru stabilirea măsurilor necesare îmbunătăţirii nivelului de securitate a
sistemului de muncă analizat se impune luarea în considerare a ierarhiei riscurilor
evaluate, conform Scalei de încadrare a nivelurilor de risc/securitate a muncii în ordinea:
7 - 1 dacă se operează cu nivelurile de risc;
1 - 7 dacă se operează cu nivelurile de securitate.
De asemenea, se ţine seama de ordinea ierarhică generică a măsurilor de
prevenire, respectiv:
- măsuri de prevenire intrinsecă;
- măsuri de protecţie colectivă;
- măsuri de protecţie individuală.
In prezenta lucrare se vor propune masuri de reducerea riscurilor pentru riscurile cu
o valoare mai mare de 3.
Pag. 16 din 86
Capitolul III. APLICAREA CONCRETA A METODEI DE

EVALUARE A RISCURILOR DE ACCIDENTARE SI IMBOLNAVIRE
PROFESIONALA LA ATELIERUL ACOPERIRI DE SUPRAFATA DIN
CADRUL SECTIEI COLIVII
III.1 PREZENTARE GENERALA SISTEM DE MUNCA

In cadrul Atelierului Acoperiri de suprafata din cadrul Sectiei Colivii, in
functie de scopul urmarit si de tehnologia folosita, se disting urmatoarele linii
de lucru :
1.Linia de decapare-pasivare colivii de alama;
2.Linia de fosfatare otel de rulmenti;
3.Linia de lustruire chimica capace de rulmenti;
4.Linia de cromare;
Activitatea de baza se desfasoara in conformitate cu tehnologiile
stabilite prin planele de operatii, cu procedurile de lucru, cu standardele de
firma, etc.,
Instalatiile sunt deservite de 7 lucratori, in doua schimburi, calificati si
instruiti in meseria de galavanizator, pe fluxul principal de productie;
Activitatile auxiliare (intretinere, reparatii programate, depozitare
produse chimice, etc.) sunt efectuate de urmatorul personal de deservire:
lacatus de intretinere, electrician de intretinere, primitor distribuitor.
III.2 DESCRIEREA INSTALATIILOR SI A PROCESELOR TEHNOLOGICE
Procesele tehnologice pentru fiecare flux de fabricatie, se desfasoara

pe baza standardelor de firma stabilite in S.C. “.............. S.A., dupa cum
urmeaza:
III.2.1 LINIA DE DECAPARE-PASIVARE COLIVII DE ALAMA;
1. GENERALITATI
1.1. Procesul de decapare si pasivare a coliviilor din alama se face in scopul curatirii
suprafetei metalice de oxizi sau de alti compusi prin imbunatatirea aspectului acesteia cu
formarea unui luciu metalic.
1.2. Procesul tehnologic de decapare si pasivare se executa in Sectia Colivii, Atelierul
Galvanizare, in bai speciale, de catre personalul special instruit in acest scop.
2. PROCESUL TEHNOLOGIC DE DECAPARE SI PASIVARE A COLIVIILOR DIN

ALAMA SI CONDITIILE TEHNICE DE EXPLOATARE A BAILOR FOLOSITE IN
DECAPARE SI PASIVARE.
2.1. Tehnologia de decapare si pasivare a coliviilor din alama este prezentata in

tabelul 1 si consta in urmatoarele operatii:
Pag. 17 din 86
2.2. Degresarea
2.2.1. Degresarea are ca scop indepartarea urmelor de grasimi de pe suprafetele
metalice, si se face intr-o solutie alcalina, in bai prin imersie.
2.2.2. Produsele chimice folosite sunt:
Hidroxid de sodiu solid STAS 98-76
Fosfat trisodic cristalizat, tehnic STAS 3389-90
Carbonat de sodiu, tehnic STAS 99-91
Degresant SD1 STAS 9080-90
2.2.3. Prepararea solutiei alcaline se face in felul urmator: substantele alcaline se
dizolva in baia de degresare umpluta pana la 3/4 din volum cu apa calda 50-60 0C. Solutia
obtinuta se amesteca pana la dizolvarea completa a produselor chimice, apoi se aduce la
nivelul de lucru si se incalzeste la temperatura de lucru data in tab.1. Degresarea este
corecta atunci cand pe suprafata piesei degresate si spalata se formeaza un film de apa
continuu.
2.2.4. Baia de degresare se va completa si corecta pe baza rezultatelor obtinute in
urma analizelor chimice efectuate in laboratorul chimic. Analizele chimice se fac conform
STAS 12927-90.
2.2.5. Prelevarea si aducerea probelor la laboratorul chimic, in vederea verificarii
solutiilor de degresare, se face de catre personalul desemnat din cadrul Atelierului de
Acoperiri de suprafata, o data pe saptamana sau ori de cate ori este nevoie.
2.2.6. In urma analizelor efectuate se emit buletine de analiza, in care se specifica
si corectiile de facut, acolo unde se impun, conform procedurilor specifice. Buletinele se
emit in doua exemplare:1 exemplar se transmite sectiei solicitante iar copia se arhiveaza
la laboratorul chimic. Perioada de arhivare este de 1 an.
2.2.7. Capacitatea baii de degresare este de 1000 l.
2.3. Spalarea
2.3.1. Spalarea se face cu apa rece curgatoare pentru indepartarea urmelor de
solutie de degresare, in bai prin imersie. Capacitatea baii de spalare este de 1000 l.
2.4. Decaparea si pasivarea

Anhidrida cromica, tehnica STAS 4116/85
Acid sulfuric, tehnic STAS 97-80
Acid azotic, tehnic SR 447-95
2.4.3. Decaparea si pasivarea coliviilor din alama se executa in doua bai din otel
inoxidabil, cu capacitatea de 1000 l. Baia de decapare si pasivare se prepara prin
dizolvarea in apa a cantitatii corespunzatoare de anhidrida cromica intr-un vas din plastic
care se toarna apoi in baia umpluta pana la 3/4 din volum cu apa. Se omogenizeaza si se
completeaza cu apa pana la nivelul de lucru.
2.4.4. In cazul in care in urma decaparii suprafetele coliviilor au o culoare galben-
brun pana la maro deschis, culoare datorata formarii cromatului bazic de cupru, coliviile se
supun operatiei nr.9 din tabelul 1.
2.4.5. Analiza baii de decapare se face conform STAS .7874/6-90.
2.4.6. Prelevarea si aducerea probelor la laboratorul chimic, se face de catre
personalul desemnat din sectie, o data pe saptamana sau ori de cate ori este nevoie,
conform IL-11B-15.
emit in doua exemplare: 1 ex. se transmite sectiei solicitante iar copia se arhiveaza la
laboratorul chimic. Perioada de arhivare este de 1 an.
Pag. 18 din 86
2.5. Neutralizarea
2.5.1. Neutralizarea se face pentru indepartarea eventualelor urme de solutie de
decapare de pe suprafetele metalice intr-o baie de 1000 l capacitate.
2.5.2. Produsul folosit este:
Carbonat de sodiu, tehnic STAS 99-91
2.6. Spalarea
2.6.1. Spalarea se face prin imersie in bai cu apa calda pentru indepartarea
urmelor de solutie de neutralizare. Dupa spalare piesele sunt suflate cu aer comprimat in
vederea uscarii.
2.7. Verificarea calitatii procesului de decapare si pasivare

2.7.1. Verificarea calitatii procesului de decapare si pasivare se face cu ochiul liber,
prin aspectarea suprafetelor metalice decapate si pasivate. Suprafetele metalice trebuie
sa prezinte luciu metalic uniform, fara aspect prafuit. Stratul ramas dupa atacul acid
trebuie sa aiba o structura fina, sa fie continuu si fara parti neatacate.
3. NORME DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA

3.1 Operatia de decapare si pasivare se va executa numai cu instalatia de ventilatie
in functiune.
3.2. Personalul din atelierul de galvanizare va purta echipament de protectie
corespunzator.
3.3. La transportul, manipularea reactivilor si in timpul lucrului, muncitorii sunt obligati
sa foloseasca materiale de protectie adecvate si numai sub supravegherea conducatorului
locului de munca.
3.4. Acidul sulfuric si acidul azotic se va turna in solutia din baie in vana subtire si nu
invers.
3.5. Depozitarea reactivilor se face in spatiu destinat acestui scop, cu respectarea
normelor privind materialele toxice si corozive.
3.6. Este interzisa depozitarea reactivilor in cadrul atelierului de galvanizare, iar
spatiile de trecere si lucru trebuie mentinute libere si in bune conditii.
3.7. Substantele chimice folosite in tehnologia de decapare si pasivare nu se vor
deversa la canalizare ci numai in bazine de colectare a apelor acido-alcaline si sulfo-
cromice si trimise apoi la statia de denocivizare.
3.8. Pentru buna functionare a bailor si o utilizare corecta a produselor se va evita
impurificarea lor cu alte produse si se va respecta timpul de scurgere a bailor din cadrul
procesului tehnologic.
4. MARCARE. DEPOZITARE. AMBALARE

4.1. Produsele de degresare sunt ambalate in saci de hartie sau polietilena, acidul
sulfuric si acidul azotic in bidoane de PVC . Se depoziteaza in incaperi inchise ferite de
umezeala.
4.2. Ambalajele vor fi marcate cu denumirea produsului, cantitatea, normativul de
calitate si furnizorul produsului.
BIBLIOGRAFIE
 SF Nr 24025-95. Procesul tehnologic pentru decapare si pasivare a coliviilor din alama.
 STAS 12927-90. Bai de degresare. Metode de analiza.
 STAS 12926-95. Bai de decapare. Metode de analiza.
 STAS 7874/6-90. Bai de cromare.
 Prospecte de produs ale furnizorilor.
Pag. 19 din 86
Tabel 1. Tehnologia de decapare si pasivare
Conditii de lucru
Nr. Operatia Reactivul Concentratia Temperatura Timp de Timp de
crt. tehnologica utilizat mentinere scurgere
(g/l) (C) (min.) (min.)
1. Degresare Hidroxid de sodiu 60-80 70-80 5-10 1
Soda calcinata 50-60
Fosfat trisodic 20-50
Degresant SD1 50-60
Apa rest
2. Spalare Apa rece curgatoare - mediul ambiant 1-5 1
3. Spalare Apa rece curgatoare - mediul ambiant 1-5 1
4. Decaparea si Anhidrida cromica 150-200 mediul ambiant 2 1
pasivarea Acid azotic 50-80
Acid sulfuric 4-6
Apa rest
5. Spalare Apa rece - mediul ambiant 1-5 1
6. Neutralizare Soda calcinata 2-10 40-50 2 1
Apa rest
8. Spalare Apa calda curgatoare - 80-90 2 1
9. Decapare Acid azotic concentrat 80-100 mediul ambiant 30 sec. 1
suplimentara Apa rest
III.2.2 LINIA DE FOSFATARE OTEL DE RULMENTI;
1. GENERALITATI
1.1. Fosfatarea otelului de rulmenti are drept scop acoperirea suprafetei exterioare a
otelului cu un strat cristalin de fosfati insolubili, de fier si zinc, in vederea asigurarii
conditiilor optime pentru trefilarea si extrudarea otelului, in procesul tehnologic de presare
la rece. Fosfatarea nu se utilizeaza ca procedeu de protejare anticoroziva elementelor de
rulmenti.
1.2. Procesul tehnologic de fosfatare se executa in sectia Colivii, Atelierul Acoperiri
de suprafata, in bai speciale, de catre personalul specializat in acest scop.
1.2. Principiul fosfatarii.
1.2.1. Procesul de fosfatare consta in formarea pe suprafata metalica a unui strat

de cristale fine de fosfati metalici secundari si tertiari, insolubili, din solutii apoase de fosfati
metalici primari de fier si zinc.
1.2.2. Reactia generala de obtinere a stratului de fosfati este urmatoarea:
Fe  3Zn ( H2PO4)2  Zn3 (PO4)2  FeHPO4  H3PO4  H2
Pe masura ce stratul de fosfati format creste, viteza de formare a sa scade,
inceputul degajarii hidrogenului (proces paralel cu formarea stratului de fosfati) indicand
sfarsitul reactiei de fosfatare.
2. PROCESUL TEHNOLOGIC DE FOSFATARE Si CONDITIILE TEHNICE DE

EXPLOATARE A BAILOR UTILIZATE IN FOSFATARE.
2.1. Tehnologia de fosfatare este prezentata in tabelul 1 si consta in:
2.2. Degresarea
Pag. 20 din 86
2.2.1. Degresarea are ca scop indepartarea urmelor de grasimi de pe suprafetele
metalice, si se face intr-o solutie alcalina in bai prin imersie. Capacitatea baii de degresare
este de 7000l.
obtinuta se amesteca pana la dizolvarea completa a produselor chimice, apoi se aduce la
nivelul de lucru si se incalzeste la temperatura de lucru data in tab.1. Degresarea este
corecta atunci cand pe suprafata piesei degresate si spalata se formeaza un film de apa
continuu.
urma analizelor chimice efectuate in laboratorul chimic. Analizele chimice se fac conform
STAS 12927-90.
Galvanizare, o data pe saptamana, sau ori de cate ori este nevoie conform IL-11B-15.
emit in doua exemplare: 1 exemplar se transmite sectiei solicitante iar copia se arhiveaza
la laboratorul chimic. Perioada de arhivare este de 1 an..
2.3. Spalarea
2.3.1. Spalarea se face pentru indepartarea urmelor de solutie de degresare in bai
prin imersie. Capacitatea baii de spalare este de 7000l.
2.4. Decaparea
2.4.1. Decaparea se face pentru inlaturarea urmelor de oxizi, in bai prin imersie.
2.4.2. Produsul chimic folosit este:
Acid sulfuric tehnic STAS 97-80
2.4.3. Capacitatea baii de decapare este de 7000l. Materialul supus decaparii se
examineaza periodic pentru a preintampina aparitia ciupiturilor pe suprafata otelului ceea
ce ar duce la rebutarea materialului.. Daca materialul supus decaparii nu s-a curatat bine
de rugina sau tunder, se va tine in baie pana la curatare completa.
2.4.4. Analiza baii de decapare se face conform STAS 12926-95. Solutia de
decapare sulfurica se va considera epuizata si se inlocuieste total cand continutul de acid
sulfuric scade la 10 g/l iar continutul in Fe 2 creste la 100 g/l. Continutul de fier se
determina conform SR 12926-95.
2.4.5. Prelevarea si aducerea probelor la laboratorul chimic se face de catre
personalul desemnat din sectie, o data pe saptamana sau ori de cate ori este nevoie.
2.5. Fosfatarea .
Fosfatol Tip 1 STAS 7969-85,ST 6-98
Acid ortofosforic STAS 10788-76
Pag. 21 din 86
2.5.2. Pentru prepararea unui litru de solutie de fosfatare tip 1 se procedeaza in
felul urmator: se prepara o solutie de 100 cm 3 fosfatol tip 1 in 900 cm 3 apa demineralizata
si se incalzeste la temperatura de 90-98C timp de doua ore, completandu-se mereu
volumul de apa evaporat. Se adauga apoi 500-100 g span de fier degresat si decapat si se
lasa solutia pentru amorsare timp de 10 h, dupa care se scoate spanul si se incalzeste la
temperatura de lucru. Dupa preparare se controleaza aciditatea in laboratorul chimic, care
atunci cand nu este in limitele prescrise se corecteaza cu solutie de fosfatol si/sau acid
ortofosforic.
2.5.3. In timpul functionarii, in baie creste concentratia de fier datorita trecerii in
solutie a ionilor de fier de pe suprafata pieselor. Concentratia maxima admisa de fier in
solutia de fosfatare este de 3 g/l. in cazul depasirii acestei valori este necesara
schimbarea solutiei. Continutul de fier se determina conform SR 12926-96.
2.5.3. Capacitatea bailor de fosfatare este de 7000 l baia mica si de 10000 l baia
mare.
2.5.4. Grosimea peliculei de fosfat este de 10-15m. Daca stratul de fosfat nu este
suficient de gros, materialul supus fosfatarii se va mentine in baie peste timpul indicat.
2.5.5. Prelevarea, aducerea probelor la analiza se face ca la pct.2.2.5.
2.5.6. Analiza bailor de fosfatare se face conform STAS 11624/4-83.
2.6. Spalarea
2.6.1. Spalarea se face cu apa curgatoare, pentru indepartarea urmelor de solutie
de fosfatare, in bai prin imersie.
2.7. Neutralizarea
2.7.1. Neutralizarea se face pentru indepartarea eventualelor urme de solutie de
fosfatare si de apa de pe suprafetele matalice, in bai prin imersie. capacitatea baii este de
7000 l.
2.7.2. Produsul folosit este:
Carbonat de sodiu, tehnic, STAS 99-91, dizolvat in apa conform tabelului 1.
2.8. Tratarea cu ulei emulsionabil

2.8.1. Tratarea cu ulei emulsionabil se executa pentru protectie anticoroziva, in bai
prin imersie Analiza emulsiei : ulei emulsionabil in apa, in proportie stabilita conform
prospectului de produs. se face in laboratorul chimic. Prospectele se procura de catre
sectie de la laborator chimic. Prelevarea probelor pentru analiza se face o data pe
saptamana sau ori de cate ori este necesar, de catre personalul sectiei. In urma analizelor
efectuate se emit buletine de analiza, in care se specifica si corectiile de facut, acolo unde
se impun, conform procedurilor specifice. Buletinele se emit in doua exemplare: 1
exemplar se transmite sectiei solicitante iar copia se arhiveaza la laboratorul chimic.
Perioada de arhivare este de 1 an..
2.9. Defecte, cauze si remedieri

2.9.1. Defectele care pot apare in cursul procesului de fosfatare, cauzele si
remedierea lor sunt incluse in planele de control.
2.10. Verificarea calitatii stratului de fosfat

2.10.1. Verificarea calitatii acoperirii de fosfati se face conform STAS 10338-90 si
consta din:
Pag. 22 din 86
2.10.1.2. Verificarea aspectului stratului de fosfati se face cu ochiul liber.
Stratul de fosfati depus trebuie sa fie de culoare gri deschis pana la gri inchis,
fara pete si zgarieturi.
2.10.1.3. Verificarea aderentei se face conform punctului 5.4.5 din STAS 10338-90
prin doua metode:
-strierea cu unghia ( proba cu urma alba );
-frecarea stratului de fosfat in prealabil degresat.
2.10.1.3.1. In cazul verificarii prin striere cu unghia, pe stratul de fosfat trebuie sa
apara o linie alba, fara sa se observe cu ochiul liber deteriorarea stratului.
2.10.1.3.2. In cazul verificarii prin frecare stratul de fosfat degresat cu triclorietilena
este frecat cu o carpa alba curata ( 5 frecari duble sau 10 frecari in accelasi sens). Nu se
admite aparitia pe carpa a petelor de culore inchisa.
2.10.1.4. Verificarea grosimii stratului de fosfati se face conform punctului 5.4.4.2, din
STAS 10338-90. Masurarea indirecta a grosimii se face prin raportarea masei superficiale
a stratului de fosfat la suprafata pe care a fost depus. Masurarea masei superficiale se
face prin cantarirea probei inainte si dupa dizolvarea stratului cu ajutorul unei solutii de
anhidrida cromica 5%, la temperatura de 70C, timp de min. 15 minute.
2.10.1.5. Verificarea rezistentei la coroziune a stratului de fosfat se face intr-o solutie
de sulfat de cupru 3%. Dupa mentinerea epruvetei timp de 3 minute in solutie, dupa
spalarea si uscarea acesteia, nu trebuie sa apara pe suprafata ei urme de cupru, care
indica absenta stratului de fosfat.

3.1 Operatia de fosfatare se va executa numai cu instalatia de ventilatie in functiune.
corespunzator.
3.3. La transportul, manipularea reactivilor si in timpul lucrului, muncitorii sunt obligati
sa foloseasca materiale de protectie adecvate si numai sub supraveghrea conducatorului
locului de munca.
3.4. Acidul sulfuric se va turna in solutia din baie in vana subtire si nu invers.
3.7. Substantele chimice folosite in tehnologia de fosfatare nu se vor deversa la
canalizare ci numai in bazine de colectare a apelor acido-alcaline si trimise apoi la statia
de denocivizare.
3.8. Pentru buna functionare a bailor si o utilizare corecta a produselor se va evita
impurificarea lor cu alte produse si se va respecta timpul de scurgere a bailor din cadrul
procesului tehnologic.

4.1. Produsele de degresare sunt ambalate in saci de hartie sau polietilena, acidul
sulfuric in bidoane de PVC si fosfatolul in butoaie din PVC. Se depoziteaza in incaperi
inchise ferite de umezeala.
BIBLIOGRAFIE
 “Protejarea materialelor metalice prin oxidare si fosfatare” Editura tehnica,
Bucuresti,1976.
 SF Nr 24019-95. Procesul tehnologic de fosfatare a otelului de rulmenti.
Pag. 23 din 86
 STAS 10338-90. Acoperiri prin fosfatare. Conditii tehnice de calitate.
 STAS 12926-95. Bai de decapare. Metode de analiza.
 STAS 11624/4-83. Solutii de fosfatare.Determinarea aciditatii libere si totale.
 STAS 10788-76. Acid ortofosforic.
 Prospecte de produse, ale furnizorilor
Tabel 1. Tehnologia de fosfatare

Conditii de lucru
(g/l) (C) (min.) (min.)
1. Degresare Hidroxid de sodiu 25-30 85-90 20 3
Fosfat trisodic 20-25
Degresant SDI 50-60
Apa rest
3. Decapare Acid sulfuric 150-200 20-25 0.5-2 h 3
Apa rest
5. Fosfatare Fosfatol tip1 95-98 nu se mai 3
Aciditate totala 50-80 puncte degaja
Aciditate libera 16-23 puncte bule de
Raport aciditate 2,8-5 oxigen
7. Neutralizare Soda calcinata 20 40-50 3-5 3
Apa rest
8. Tratare cu Ulei emuls. conform mediul ambiant 5 3-5
emulsie adecvat prospectului
Inhibitor de coroziune conform
prospectului
III.2.3 LINIA DE LUSTRUIRE CHIMICA CAPACE DE RULMENTI;
1. GENERALITĂŢI
1.1 .Lustruirea chimică a capacelor din tablă pentru rulmenţi radiali cu bile tip Z şi ZZ
conferă suprafeţelor metalice o capacitate reflectantă indifirent de rugozitatea
suprafeţei.
1.2 Efectul de lustruire se datoreşte unui fenomen de uniformizare a suprafeţei cu acţiune
asupra microcristalelor superficiale din a căror aranjare şi orientare rezultă capacitatea
reflectantă superioară.Produsele utilizate la lustruire elimină petele de coroziune şi
formează un luciu metalic ca urmare a dizolvării stratului superficial şi netezirii
microneregularităţilor suprafeţei.
Lustruirea se efectuează atăt pentru îmbunătăţirea aspectului căt şi pentru
mărirea rezistenţei la coroziune datorită faptului că praful şi impurităţile din atmosferă
aderă mai greu pe suprafeţele lucioase şi astfel se evită posibilitatea formării unor
micropile locale, în prezenţa unui electrolit format din apa de condens în care se
găsesc dizolvate diferite săruri şi gaze.
1.3 Tipurile de produse utilizate în procesul tehnologic de lustruire :
-Degresant SDI STAS9080/90
-Carbonat de sodiu STAS99/91
-Fosfat trisodic STAS3389/90
-Acid sulfuric 96%(d=1,84) STAS97/80
Pag. 24 din 86
-Acid oxalic tehnic STAS4992/68
-Apa oxigenata ST 004/93
-DeroT(sau alt detergent) prospect produs
-Dero RA prospect produs
-Lichid de spalare White-spirit STAS44/84
-Lichid de protectie Castrol DWX33 prospect produs
1.4 Pentru a mări durata de funcţionare a băilor se impun măsuri pentru evitarea
impurificărilor lor cu alte produse.
1.5 Băile epuizate sau contaminate sunt deversate în bazinul de ape acido-alcaline şi
trimise în staţia de neutralizare şi denocivizare a apelor.
2.CONDIŢII TEHNICE DE CALITATE APRODUSELOR ŞI PROCESUL TEHNOLOGIC

DE LUSTRUIRE
2.1 Pregătirea materialului.
2.1.1 Capacele din tablă se vor aspecta vizual şi se vor îndepărta capacele ce
prezintă defecte mecanice (îndoiri, zgărieturi), zone oxidate, de capacele bune.
2.1.2 Capacele bune sunt legate cu sârmă în seturi de câte 100-150 bucăţi.
2.1.3 Din capacele oxidate se vor alcătui loturi separate care în timpul operaţiei de
lustruire urmează a fi menţinute un timp mai mare la decapare în acid sulfuric şi acid
oxalic.
2.1.4 Capacele ce prezintă după procesul de lustruire urme de coroziune sau pete
de culoare albă ,etc.,se vor lustrui din nou.
2.1.5 Capacele în funcţie de dimensiuni se aşează până la 10 legături pe cârlige
sau în coşuri.
2.1.6 În atelierul de lustruire vor fi aduse numai capace ce pot fi lustruite în
schimbul respectiv.
Procesul tehnologic .
2.2.1 Lustruirea va fi efectuată numai de personalul special instruit cu efectuarea
acestei operaţii.
2.2.2 Cârligele cu capacele se supun manual procesului tehnologic de lustruire
chimică.
2.2.3 În timpul operaţiei de lustruire cârligele cu capace se vor mişca prin scuturare,
periodic de 5-6 ori în fiecare baie. Operaţia de lustruire se execută în cadrul atelierului de
galvanizare conform tehnologiei din tabelul 1.
Tabel 1 .Tehnologia de lustruire chimică a capacelor tip Z şi ZZ.

Conditii de lucru
(g/l) (C) (min.) (min.)
1. Decapare I Acid sulfuric 150-200 rest mediul ambiant 5-30 1
Apă agitare continuă
2. Spălare Apă rece - mediul ambiant 2 1
curgătoare agitare continuă
3. Decapare II Acid oxalic Apă 80-100 rest mediul ambiant 5-30 1
agitare continuă
4. Lustruire Apă oxigenată 45-50 cm³/l 35-40 1-2 1
Acid oxalic 33-35 cm³/l agitare continuă
DERO T 3cm³/l
Apă rest
5. Spălare Apă rece - mediul ambiant 2 1
curgătoare agitare continuă
6. Neutralizare DERO RA Apă 30-50 rest mediul ambiant 1 1
Pag. 25 din 86
agitare continuă
7. Spălare şi White-spirit - mediul ambiant 2 1
deshidratare agitare continuă
8. Conservare Castrol DWX33 - mediul ambiant 5 1
agitare continuă
2.3. Condiţii tehnice de exploatare a băilor.

În timpul procesului de lustruire chimică şi la prepararea băilor se impune
respectarea următoarelor instrucţiuni .
2.3.1 Degresarea chimică se execută în bazine de 200 l capacitate conţinând

produsul SDI sau fosfat trisodic şi carbonat de sodiu.
Prepararea băii se face dizolvând cantitatea necesară de degresant în baia umplută
la ¾ din volum cu apă caldă la 40-50° C. După dizolvarea completă se adaugă apă până
la nivelul de lucru , se omogenizează şi se încălzeşte până la 80-90° C. După o degresare
şi spălare bună , suprafaţa capacelor trebuie să fie umectată complet de apă.
Periodic se va curăţa stratul de grăsime nesaponificate de la suprafaţă.
Baia de degresare se va schimba când nu mai asigură o degresare corspunzătoare
a pieselor.
Timpul de menţinere în baie este în funcţie de starea de impurificare a suprafeţei
metalice.
Degresarea se consideră terminată când soluţia, udă în întregime şi uniform
suprafaţa capacelor.
2.3.2 Spălarea capacelor se execută după fiecare atac chimic pentru a preveni
infestarea băilor de decapare.
Se impune respectarea timpului de scurgere după spălările succesive pentru a nu
dilua băile de decapare şi lustruire.
Decaparea se execută în băi de 200 l capacitate.
Decaparea este tot un tratament de pregătire a suprafeţei înainte de operaţia de
lustruire.
Materialul supus decapării se examinează periodic pentru a preântâmpina apariţia
ciupiturilor pe suprafaţa capacelor, ceea ce duce la rebutarea capacelor.
Se evită soluţii de decapare puternic acide deoarece puterea de atac este puternică
şi preferenţială şi se poate schimba structura cristalină superficială.
După decapare suprafaţa capacelor nu trebuie să rămână cu urme de oxizi.
În timpul decapării se va urmări menţinerea concentraţiei băilor prin corecţii cu acid
sulfuric sau acid oxalic.
Soluţiile de decapare se vor înlocui când puterea de atac este mică, datorită
concentraţiei de ioni Fe2+ în cantitate mare, deşi se fac corecţiile respective.
Este interzisă folosirea băilor de decapare sau a celorlalte băi în alte
scopuri(decaparea materialelor neferoase).
La prepararea băii de acid sulfuric se toarnă cu atenţie cantitatea de acid sulfuric, în
jet subţire, în bazinul cu apă, apoi soluţia obţinută se va omogeniza. Soluţia de acid oxalic
se va prepara prin dizolvarea cantităţii corespunzătoare de acid oxalic la 50- 60°C, se
completează cu apă, apoi se omoganizează.
2.3.3 Lustruirea chimică.

Operaţia de lustruire conferă pieselor atât un aspect decorativ cât şi unul funcţional.
Lustruirea poate fi considerată o variantă a decapării, deoarece la începutul
procesului are loc o dizolvare a peliculei de oxizi de pe suprafaţa pieselor.
Pag. 26 din 86
Prin lustruire microproeminenţele se dizolvă preferenţial, suprafaţa rămânând
netedă şi lucioasă, fără incluziuni.
Prepararea soluţiei de lustruire chimică se face astfel:
a) se dizolvă cantitatea de acid oxalic în apă caldă, la 50-60°C;
b) se aduce la nivelul de lucru cu apă rece;
c) se adaugă cantitatea necesară de apă oxigenată şi se omogenizează;
d) se adaugă ulterior, produs DERO T (sau alt detergent).
Se respectă cu stricteţe raportul între apa oxigenată şi acidul oxalic.
Reacţia de lustruire este o reacţie exotermă şi baia se încălzeşte.
2.3.4 Neutralizare.
Neutralizarea se execută cu produsul DERO RA în bazin de 200 l. capacitate.
Baia de neutralizare se prepară astfel:
a) se umple baia de neutralizare cu apă;
b) se adaugă produsul DERO RA;
c) se aduce la nivelul de lucru prin completare cu apă;
d) se omogenizează baia .
2.3.5 Spălarea şi deshidratarea.
Cârligele cu capace sunt introduse în baia de deshidratare, ce conţine lichidul de
spălare White-spirit.
Capacitatea băii este de 200 l.
Pentru o bună deshidratare şi pentru a evita corodarea ulterioară cârligele cu
capace se vor mişca prin scuturare periodică , iar apa decantată va fi purjată de 3-4 ori pe
schimb şi ori de câte ori este nevoie.
2.3.6 Conservarea.
Pentru a asigura o protecţie capacelor lustruite, acestea se conservă în produse de
conservare, în cazul nostru este Castrol DWX 33.
Conservarea se execută într-o baie de 200l l.capacitate.
După conservare piesele se menţin deasupra băii pentru scurgerea excesului de
conservant.
NOTE:
-după fiecare operaţie tehnologică materialul supus lustruirii se va menţine
deasupra băilor respective pentru scurgerea soluţiei evitîndu-se astfel impurificarea băilor;
-se va respecta cu stricteţe timpul de degresare, spălare,decapare şi
lustruire; -în atelierul de lustruire se vor aduce numai capace ce urmează a fi
lustruite în ziua respectivă;
-la sfârşitul operaţiei de lustruire, capacele lustruite se vor aspecta în atelierul
Montaj-Radiali cu bile;
-capacele lustruite vor fi aspectate prin sondaj de către personalul CTC, verificând
aspectul pieselor;
-pe timpul transportului se va evita stropirea, umezirea sau contactul cu produse ce
pot produce coroziuni.
2.4 Condiţii tehnice de calitate impuse soluţiilor din băile procesului de

lustruire.
2.4.1 Pentru soluţia de degrasare chimică:
a) cu SDI -alcalinitatea p în jur de 17 puncte;
-alcalinitatea m în jur de 44 puncte.
b) cu carbonat şi fosfat -alcalinitatea p în jur de 48 puncte ;
-alcalinitatea m în jur de 90 puncte.
Pag. 27 din 86
2.4.2 Pentru baia de decapare I:
-concentraţia în acid sulfuric 150-200 g/l.
2.4.3 Pentru baia de decapare II:
-concentraţia în acid oxalic 80-100 g/l.
2.4.4 Pentru baia de neutralizare :
-concentraţia în DERO RA 3-5%
3. MARCAREA AMBALAREA DEPOZITAREA.
3.1 Produsele lichide utilizate în procesul tehnologic de lustruire chimică a

capacelor sunt ambalate în butoaie sau bidoane PVC, iar produsele solide sunt ambalate
în saci de polietilenă sau hârtie. Pe ambalaje trebuie să fie inscripţionate citeţ denumirea
produsului, normativul de calitate şi furnizorul.
3.2 Produsele de spălare şi conservare sunt ambalate în butoaie de tablă.
3.3 Produsele utilizate la lustruire se depozitează în încăperi închise luîndu-se
măsuri de respectarea PSI.
4.NORME DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA :
4.1 Se vor respecta normele de S.S.M şi P.S.I referitoare la utilizarea şi

manevrarea substanţelor toxice, caustice şi inflamabile.
4.2 În timpul lucrului muncitorii vor purta echipament de protecţie antiacid.

4.3 La prepararea de acizi se va turna acidul în apă,în jet subţire sub agitare
continuă. 4.4 Este interzis a se depozita substanţele chimice în atelier.
4.5 În timpul lucrului va funcţiona instalaţia de ventilaţie.
4.6 Substanţele chimice folosite în procesul de lustruire sunt substanţe cu caracter
poluant şi se vor deversa numai în bazinele denocivizare si neutralizare.
4.Linia de cromare;
1. GENERALITATI
1.1. Obiect si domeniu de aplicare

Cromarea este un procedeu de acoperire galvanica care se face:
-pentru marirea rezistentei la uzura a pieselor;
-pentru marirea rezistentei la uzura si coroziune a pieselor care lucreaza cu
umiditate ridicata;
-in scop decorativ si protector-decorativ;
-pentru restabilirea cotelor pieselor uzate.
1.2. Principiul cromarii. Electroliti. Electrozi folositi.
1.2.1. Cromarea este un procedeu electrochimic de depunere a unui strat de crom,
prin actiunea unui curent electric exterior asupra unui electrolit (baia de electroliza).
1.2.2. Electrolitul pentru cromarea dura il constituie anhidrida cromica cu catalizator
sulfat. Anhidrida cromica si acidul sulfuric trebuie sa se afle intr-un raport de 1/100.
1.2.3. Catodul il constituie obiectul de acoperit.
1.2.4. Ca anozi se utilizeaza anozii solubili din plumb aliat cu stibiu. Anozii necesita
formarea peliculei negre de dioxid de plumb, care protejeaza suprafata aliajului de atacul
chimic al electrolitului. Pelicula de dioxid de plumb se formeaza la introducerea anozilor
sub curent in baia de cromare. Anozii se curata de crusta dura de cromat de plumb,
formata la intreruperi frecvente de curent prin frecare cu o perie de otel sau sub dus de
Pag. 28 din 86
apa rece. Anozii trebuie sa aiba forme cat mai apropiate de cea a piesei, distanta optima
anod-catod sa fie de 100150mm.
1.2.5. La depunerea stratului de crom au loc urmatoarele reactii:
la catod: Cr6 + 6e-  Cr
2H + 2e- H2
la anod: 4HO-- 4e- O2+2H2O
1.2.6. Durata procesului de depunere depinde de grosimea stratului impusa prin
conditiile tehnice si se calculeaza cu relatia:
t = (60 d  )/(K Dc ) , in care:
t - durata depunerii, minute
d - grosimea stratului metalic care se depune, m
 - greutatea specifica a metalului care se depune,  i 7 gf/cm2
K - echivalentul electrochimic al cromului, Ki0,32 g/Ah
Dc - densitate de curent, A/dm2
 - randamentul de curent (cantitatea de metal efectiv depusa / cantitatea de
metal teoretica),in %.
1.2.7. Calitatea acoperirii depinde de parametrii de lucru: compozitia electrolitului,
densitatea de curent, temperatura, agitarea solutiei.
1.2.7.1. In tabelul 2 este data durata cromarii in minute, la densitatea de curent
A/dm2 si la grosimea acoperirii in m si la un 13%.
2. PROCESUL TEHNOLOGIC DE CROMARE DURA Si CONDITIILE TEHNICE

DE EXPLOATARE A BAILOR UTILIZATE IN CROMAREA DURA.
2.1. Tehnologia de cromare dura este prezentata in tabelul 1 si consta in :
2.2. Degresare electrochimica

2.2.1. Degresarea electrochimica are ca scop indepartarea urmelor de grasimi de pe
suprafetele metalice, si se face intr-o solutie alcalina
2.2.2. Reactivii folositi sant:
Carbonat de sodiu anhidru, tehnic STAS 99-91
obtinuta se amesteca pana la dizolvarea completa a reactivilor, apoi se aduce la nivelul de
lucru si se incalzeste la temperatura de lucru data in tab.1. Degresarea este corecta atunci
cand pe suprafata piesei degresate se formeaza un film de apa continuu.
urma analizelor chimice efectuate in Laboratorul Chimic.Analizele chimice se fac conform
STAS 12927-90.
Galvanizare, o data pe saptamana, sau ori de cate ori este nevoie.
2.2.6. In urma analizelor efectuate se emit buletine de analiza, in care se specifica si
corectiile de facut, acolo unde se impun.
2.3. Montarea pe dispozitive
Pag. 29 din 86
2.3.1. La montarea pe dispozitivele de suspendare trebuie sa se aiba in vedere ca
piesele sa nu se ecraneze si ca toate portiunile suprafetei care se cromeaza sa fie la egala
distanta de anod. Suprafetele care nu se cromeaza se acopera cu folii izolante de
polietilena, polistiren.
2.4. Spalarea dubla

2.4.1. Spalarea cu apa calda si apa rece se face pentru indepartarea urmelor de
solutie de degresare.
2.5. Decaparea elecrochimica (anodizarea)

2.5.1. Decaparea electrochimica se face pentru inlaturarea urmelor de oxizi. In acelasi
timp are loc si o atacare usoara a suprafetei metalice (asperizare), astfel stratul de crom
adera mai strans la substrat. Se executa o decapare anodica. Electrolitul este asemanator
celui de la cromare.
2.5.2. Reactivii folositi sunt:
Anhidrida cromica STAS 4116-85
Acid sulfuric tehnic STAS 97-80
2.5.3. Prepararea electrolitului se face dizolvand anhidrida cromica in apa la
temperatura de 40-500C dupa care se face analiza conform STAS 7874/6-90, stabilindu-se
cantitatea necesara de catalizator (acid sulfuric). Se adauga cantitatea necesara de acid
sulfuric pentru a se ajunge la raportul CrO3/H2SO41/100.
2.5.4. Analiza baii de anodizare se face conform STAS 7874/6-90.
2.5.5. Prelevarea si aducerea probelor la Laboratorul Chimic se face in aceleasi
conditii ca la pct.2.4.5.
2.5.6. In urma analizelor efectuate se intocmesc buletine de analiza si cu corectiile
care se impun.
2.6. Cromare dura

2.6.1. Piesele scoase din baia de anodizare se introduc fara spalare in baia de
cromare.
2.6.2. Piesele introduse in baia de cromare se mentin fara curent 2-3 min. pentru a
capata temperatura electrolitului, dupa care se conecteaza baia la curent.
2.6.3. Reactivii folositi sant aceiasi ca la pct.2.5.2.
2.6.4. Prepararea electrolitului se face ca la pct.2.5.3.
2.6.5. Prelevarea, aducerea probelor si analiza electrolitului se face ca la pct.2.5.5.
2.6.6. Se intocmesc buletine de analiza cu rezultatele obtinute si cu corectiile ce se
impun.
2.7. Decromarea
2.7.1. Decromarea se face in cazul cand stratul de crom depus nu este
corespunzator.
2.7.2. Decromarea se executa in baia de cromare, piesele asezandu-se la anod.
Conditiile de lucru sant aceleasi ca la cromarea electrolitica cu exceptia duratei care este
intre 10-15 min. si variaza in functie de grosimea stratului de crom depus.
2.8. Spalarea dubla

2.8.1. Se executa mai intai o spalare cu recuperarea anhidridei cromice, apoi o
spalare in apa rece curgatoare pentru indepartarea ultimelor urme de electrolit.
2.9. Uscarea
2.9.1. Uscarea se face cu jet de aer comprimat de 3 atm. si lipsit de impuritati.
Pag. 30 din 86
2.10. Demontarea de pe dispozitiv
2.10.1. Piesele cromate sant demontate de pe dispozitiv si se indeparteza protectiile
de pe suprafata pieselor.
2.11. Dehidrogenarea
2.11.1. Tratamentul termic de dehidrogenare se face in scopul reducerii fragilizarii la
hidrogen.Se face prin incalzire la temperaturi de 150-200C timp de 2h in bai de ulei,
cuptoare cu aer cald, in vid sau in apa calda (procedeul este foarte lent).

3.1 Operatia de cromare se va executa numai cu instalatia de ventilatie in
functiune.
corespunzator.
3.3. La transportul, manipularea reactivilor si in timpul lucrului, muncitorii sant
obligati sa foloseasca materiale de protectie adecvate si numai sub supraveghrea
conducatorului locului de munca.
3.4. Acidul sulfuric se va turna in solutia din baie in vana subtire si nu invers.
3.5. Dizolvarea anhidridei cromice se face prin imersarea cupelor cu anhidrida
cromica bulgari in apa si in continua agitare.
3.8. Substantele chimice folosite in tehnologia de cromare dura nu se vor deversa la
canalizare ci numai in bazine de colectare a apelor cromice si a apelor acido-alcaline si
trimise apoi la statia de denocivizare.

4.1. Anhidrida cromica si soda caustica sant ambalate in butoaie de tabla, acidul
sulfuric in bidoane de PVC si fosfatul trisodic, carbonatul de sodiu, degresantul SD1 in
saci de hartie.
BIBLIOGRAFIE
 “Indreptar galvanotehnic”. Editura Bucuresti
 SF Nr 2400-95. Procesul tehnologic pentru cromarea dura a inelelor de rulmenti si
a matritelor.
 STAS 7978-88. Acoperiri electrochimice de crom dur. Conditii tehnice de calitate.
 SR EN ISO 2819:1996.Acoperiri metalice pe suport metalic. Acoperiri
electrochimice si chimice. Lista metodelor de verificare a aderentei.
 STAS 7874/6-90. Bai de cromare. Metode de analiza.
Tab.1. Tehnologia de cromare dura

Conditiile de lucru
Nr Operatia Reactivul Concentr. Temp. Timp Timp de Dens. Tens.
de
crt. tehnologica utilizat ment. scurg. de curent la borne
g/l C min min A/dm2 V
1. Montarea - - - - - - -
pe dispozitiv
2. Degresarea Hidroxid de sodiu 80-100 70-85 3-5 1 5-10 6-8
Pag. 31 din 86
electrochimica Carbonat de sodiu 20-30
Fosfat tri-sodic 10-20
Degresant SD1 50-60
3. Spalare Apa calda - 80 1 1 - -
4 Spalare Apa rece - - 1 1 - -
5. Decapare anodica Anhidrida cromica 150 40-60 1-2 - 10-20 6-8
Acid sulfuric 1,5
6. Cromarea dura Anhidrida Cromica 150-250 40-60 Cf tab. 2 25-50 6-8
Acid sulfuric 1,5-2,5 2.
7. Decromarea Anhidrida cromica 150-250 40-60 10-15 1 25-50 6-8
(anodica) Acid sulfuric 1,5-2,5
8. Spalare Apa rece - - 1 1 - -
9. Spalare Apa rece - - 1 1 - -
10. Uscare Aer compr. - - 1-2 - - -
11. Demontare de pe - - - - - - -
dispozitiv
12. Dehidrogenare - - 150- 2h - - -
200
2.MIJLOACE DE PRODUCTIE AUXILIARE
2.1 Pod rulant cu manipulare de la sol 2To.f. = 2 buc.

2.2 Monorai 500kg.f. = 3 buc.
2.3 Motostivuitor 3To.f. = 1buc.
2.4 Dacia Papuc = 1 buc.
2.5 Carucior manual
2.6 Sistem de incalzire cu abur(3 bari, 120 Co) a bailor de lucru.
2.7 Aductiune apa industriala la baile de lucru (conducte, vane, coturi,
robineti, etc.).
2.8 Sursa aer comprimat (5 bari)
2.9 Scule ajutatoare, dispozitive de sprijin a pieselor, grinzi, carlige.
2.10 Sisteme de ventilare mecanica.
2.11 Transformatoare coboratoare de tensiune.
2.12 Redresoare curent continuu.
Pag. 32 din 86
Capitolul IV. EVALUAREA RISCURILOR PENTRU LOCUL

DE MUNCA Nr.1 : GALVANIZATOR
Galvanizatorul isi desfasoara activitatea in cadrul atelierului Galvanizare, lucrand,

functie de comenzile de productie, la una din liniile tehnologice din cadrul atelierului:
-Linia de decapare-pasivare colivii de alama;
-Linia de fosfatare otel de rulmenti;
-Linia de lustruire chimica capace de rulmenti;
-Linia de cromare;
In timpul programului de lucru, galvanizatorul avand pregatirea si cunostintele necesare,
executa opertiile de munca prevazute in stndardele de firma prezentate mai
sus, astfel incat sa se obtina produse in parametri de calitate ceruti in
documentatia tehnica si activitatea sa se desfasoare in conditii de securitate si
sanatate.
IV.1 ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCĂ EVALUAT
IV.1.1 MIJLOACE DE PRODUCŢIE

 Echipamente :
 Bai de lucru;
 Mijloace de ridicat si transport monogrinda 500kg.f. – 3 buc.
 Pod rulant cu manipulare de la sol 2To.f. = 2 buc.
 Carucior manual
 Sistem de incalzire cu abur(3bari, 120 Co) a bailor de lucru.
 Sursa aer comprimat (5 bari)
 Scule ajutatoare, dispozitive de sprijin a pieselor, grinzi, carlige.
 Sisteme de ventilare mecanica.
 Transformatoare coboratoare de tensiune.
 Redresoare curent continuu.
 Echipamente individuale de protectie:
-costum antiacid;
-ochelari de protectie;
-sort de protectie antiacid;
-cizme antiacide;
-manusi antiacide;
-masca de protectie;
IV.1.2 EXECUTANTUL
- Are calificarea corespunzătoare desfăşurării procesului de munca, este instruit din
punct de vedere al securităţii si sănătăţii in munca, lucrează in echipa, timpul de lucru 8
ore/ schimb, este dotat cu echipament individual si imbracaminte de protectie.
- Corespunde din punct de vedere fizic si mental (in conditiile in care este odihnit si
nu este sub influenta drogurilor sau alcoolului), este examinat medical la angajare si
periodic.
- Este capabil sa manipuleze echipamentele de munca in mod responsabil.
IV.1.3 SARCINA DE MUNCA

- Deplasarea de la domiciliu la locul de munca si de la locul de munca la domiciliu.
- Prezentarea la serviciu in stare "apt de lucru";
Pag. 33 din 86
- Predarea / primirea schimbului in prezenţa şefului de formatie , a lucrărilor şi a
echipamentelor tehnice din sfera de competenţă;
- Informarea asupra lucrărilor ce urmează a fi efectuate, stabilirea priorităţilor de
lucru, verificarea stării tehnice a echipamentelor de munca din dotare
- Respecta intocmai condiţiile tehnice de exploatare a instalatiilor,utilajelor si
echipamentelor deservite in timpul procesului de munca;
- Transportarea manuala sau cu mijloacele de ridicat si transportat din dotare, a
pieselor supuse tratamentelor electrochimice si chimice, de la locul de depozitare la
posturile de lucru.
- Asezarea pieselor pe dispozitivele de lucru.
- Manipularea pieselor, manuala sau cu mijloacele de ridicat si transportat din dotare,
in vederea imersarii acestora in baile de lucru.
- Transportul, depozitarea si ambalarea pieselor tratate.
- Suflarea cu jet de aer comprimat, in vederea uscarii pieselor decapate si spalate.
- Supravegherea instalatiilor si a bailor de lucru.
- Formarea si/sau corectarea compozitiei bailor de lucru.
- Curatarea periodica a bailor de lucru.
- Pastrarea curateniei la locul de munca si in sectorul de activitate.
- Păstrarea cu grijă a bunurilor din dotare;
- Urmareste functionarea in permanenta a instalatiilor de ventilare mecanica.
- Executarea, intocmai şi la timp, a dispoziţiilor date de şeful de formaţie;
- Intervenţia promptă pentru evitarea sau limitarea efectelor in caz de avarie; după
eliminarea pericolului, informează şeful de formaţie şi participă in continuare la remedierea
defecţiunilor;
- Nu are voie să părăsească postul fără aprobarea şefului ierarhic;
- Informarea şefului de formaţie asupra oricărei nereguli constatate;
- Cunoaşterea procedurilor, instructiunilor si a reglementarilor Sistemului de
management calitate-mediu precum si a prevederilor de securitate şi sănătate in muncă
specifice;
- Răspunde de menţinerea integrală şi in stare de funcţionare a echipamentelor şi
utilajelor din zona repartizată conform atribuţiilor conferite dar şi a dispoziţiilor primite;
- Colaborează cu personalul de intreţinere şi reparaţii din schimb, respectiv,
precizând defecţiunile ce apar in timpul funcţionării utilajului deservit;
- Răspunde de respectarea prevderilor SSM si SU in executarea manevrelor şi
intervenţiilor;
- Are obligatia de a utiliza şi păstra in bune conditii EIP din dotare;
IV.1.4 MEDIUL DE MUNCA

- Atelierul Acoperiri de suprafata este situat intr-o incinta închisa, intr-un corp de
clădire separat de restul activitatilor din Sectia Colivii;
- Are 4 fluxuri de fabricatie cu destinaţii diferite (Linia de decapare-pasivare colivii
de alama; Linia de fosfatare otel de rulmenti; Linia de lustruire chimica capace de rulmenti;
Linia de cromare);
-Temperatura este in general constanta, umiditatea crescuta, ventilaţie naturala si
artificiala (Centrala termica de tratare aer); Pe timp de iarna incalzirea halei se face
deficitar;
-Prezintă vapori de noxe chimice degajate din baile de lucru, sub limitele maxime admise
de norme (hidroxid de sodiu, acid azotic, acid sulfuric, anhidrida cromica, fosfat trisodic,
Degresant SDI, Fosfatol tip1, Soda calcinata, Acid oxalic tehnic, Lichid de protectie Castrol
DWX33);
-Iluminatul este asigurat natural si artificial;
Pag. 34 din 86
-Nu exista zgomot peste nivelul normal si nu sunt radiatii sau pulberi in mediul de
munca.
Pag. 35 din 86
UNITATEA:
NUMĂR PERSOANE EXPUSE: 7
S.C. ............. S.A. FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ Nr.1
SECŢIA: COLIVII GALVANIZATOR DURATA EXPUNERII: 8 ore /schimb
LOCUL DE MUNCĂ: ECHIPA DE EVALUARE:
ATELIER ACOPERIRI DE SUPRAFATA
COMPONENTA FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE A
FACTORI DE RISC CONSECINŢA MAXIMĂ CLASA DE CLASA DE NIVEL DE
SISTEMULUI DE FACTORILOR DE RISC PREVIZIBILĂ GRAVITATE PROBABILITATE RISC
IDENTIFICAŢI
MUNCĂ (descriere, parametri)
0 1 2 3 4 5 6
MIJLOACE DE FACTORI DE F1. Curgeri de fluide, suflarea cu aer comprimat (5 bari) ITM 3-45 zile 2 4 2
PRODUCŢIE RISC MECANIC F2. Deplasari ale mijloacelor de transport;
-accidente de circulatie transport intern; DECES 7 1 3
-accidente de circulatie de traseu;
F3.Alunecarea semifabricatelor depozitate
necorespunzator:
ITM 45-180 zile 3 1 2
-din stive interoperatii; de pe mesele de control; din
mijloacele de transport; din dispozitivele de imersare; etc.
F4.Rostogolire colaci de otel de rulment, neasigurati
ITM 45-180 3 1 2
impotriva deplasarilor necontrolate;
F5.Cadere libera in gol, de organe de masini de pe
Invaliditate
podurile rulante, desprinse la un moment dat datorita 5 3 4
GR.II
solicitarilor statice si dinamice;
F6.Rasturnare de materiale aflate in stive sau pozitii cu
Invaliditate
echilibru instabil (colivii de alama, colaci de otel, legaturi 5 2 4
GR.II
de bare de otel)
F7.Caderea libera a corpurilor de la inaltime, din sarcina
podurilor rulante si/sau de pe podurile rulante, geamuri DECES 7 1 3
situate la inaltime;
F8.Proiectarea de corpuri desprinse de la ventilatoarele
ITM 45-180 3 1 2
mecanice aflate in functionare normala;
F9.Lovirea de sarcini aflate in balans, in timpul manevrarii
DECES 7 1 3
podurilor rulante cu actionare de la sol;
F10.Expunerea accidentala la jeturi de abur sau aer ITM 3-45 zile 2 4 2
comprimat, datorita manevrelor gresite sau cedarii
mecanice a unor elemente de transport si distributie abur
si/sau aer comprimat;
F11. Manipularea manuala a pieselor cu suprafeţe cu
ITM 3-45 zile 2 6 3
contururi periculoase – tăiere, înţepare;
F12. Contactul direct al epidermei cu suprafete cu
temperatura ridicata(conducte, robineti, fitinguri- prin care ITM 3-45 zile 2 5 3
circula abur)
F13. Contactul accidental al epidermei cu continutul bailor
cu temperatura ridicata (60-90 0C), neutralizare, fosfatare, ITM 3-45 zile 2 4 2
FACTORI DE
degresare;
RISC TERMIC
F14. Arsuri inhalari de fum in cazul izbucnirii unor incendii
(lucrul cu substante inflamabile: solventi organici, ITM 45-180 3 2 2
conservant);
F15. Arsuri inhalari de fum in cazul izbucnirii unor incendii,
ITM 45-180 3 1 2
provocate de contactul acizilor cu materiale combustibile;
F16.Electrocutare prin atingere directă datorata
-deteriorari ale izolatiilor; DECES 7 1 3
-inexistentei ingradilor de protectie
F17.Electrocutare prin atingere indirectă si tensiune de
FACTORI DE
pas datorata:
RISC ELECTRIC
-deteriorarii izolatiei echipamentelor electrice
DECES 7 1 3
-deteriorarea circuitelor de legare la pamant
-lispa sau neracordarea la priza de pamant a
echipamentului
FACTORI DE F18. Arsuri chimice provocate de contactul epidermei cu
RISC CHIMIC acidul azotic (apa tare), acidul sulfuric concentrat (vitriol), Invaliditate
4 3 4
de acidul oxalic, acidul fosforic, de hidroxidul de sodiu GR.III
(soda caustica) contactul cu ochii si ingerarea accidentala;
F19. Inhalarea prafului de carbonat de sodiu (soda
ITM 3-45 zile 2 2 2
calcinata), ingerarea accidentala, iritarea ochilor;
F20. Intoxicarea prin absorbtia in corp a trioxidului de crom
DECES 7 1 3
(anhidrida cromica), prin piele si/sau inhalare;
F21. Arsuri provocate de stropirea cu solutii acide,
Invaliditate
continute de baile de lucru (decapare, fosfatare, cromare, 4 1 2
GR.III
lustruire chimica);
F22. Efectul cronic(dermatite) asupara organismului
ITM 3-45 zile 2 2 2
datorita expunerii repetate la acizi, anhidrida cromica;
MEEDIUL FACTORI DE F23. Temperatura ridicată a aerului în timpul verii.:

DE MUNCĂ RISC FIZIC -ventilatie mecanica ineficienta;
ITM 3-45 zile 2 2 2
-bai de lucru incalzite cu abur;
-conducte transport abur neizolate termic;
F24. Temperatura scăzută a aerului în timpul iernii :
-instalatia de intoducere aer cald ineficienta;
ITM 3-45 zile 2 4 2
-usa acces hala nu este prevazuta cu perdele de aer cald;
-geamuri sparte;
F25. Umiditatea aerului ridicata datorita lucrului cu bai
ITM 3-45 zile 2 2 2
incalzite si de constructie de tip deschis;
F26. Expunerea lucratorilor la zgomot in timpul suflarii cu Invaliditate
4 1 2
aer comprimat, in vederea uscarii pieselor decapate; GR.III
FACTORI DE F27.Inhalarea de gaze, vapori toxici, caustici, iritanti:
RISC CHIMIC Efecte acute : intoxicare, asfixiere, endem pulmonar; DECES 7 1 3
Efecte cronice: afectiuni cronice ale aparatului respiratoriu;
F28.Formarea de gaze, vapori inflamabili la baile cu
ITM 45-180 3 1 2
solventi organici si solutii de conservare;
SARCINA DE OPERATII, F29. Manipularea substantelor chimice periculoase fara
MUNCĂ REGULI, purtarea echipamentului individual de protectie din dotare, ITM 3-45 zile 2 6 3
PROCEDEE adecvat pericolelor existente.
GRESITE F30. Transvazarea substantelor lichide periculoase in mod
necorespunzator (utilizarea dispozitivelor de sifonare si
aspirarea cu gura), fara utilizarea dispozitivelor speciale, DECES 7 1 3
favorizand-se contactul lucratorilor cu substantele
respective si degajarea de gaze nocive, corozive, iritante;
F31. Diluarea acidului sulfuric prin turnarea brusca a ape
Invaliditate
in acid, care conduce intodeauna la o reactie chimica 4 1 2
GR.III
violenta si la stropirea cu acid.
F32. Amestecarea acizilor prin turnarea acidului cel mai
diluat in acidul cel mai concentrat (mai dens), care Invaliditate
4 1 2
conduce intodeauna la o reactie chimica violenta si la GR.III
stropirea cu acid.
F33. Spalarea si denocivizarea imbracamintei de protectie
ITM 45-180 3 1 2
se face la domiciliu, de catre fiecare lucrator in parte;
SOLICITARE F34.Lucru in pozitie ortostatica, efort static si pozitii de
FIZICĂ lucru vicioase, la efectuarea operatiilor de imersare ITM 45-180 3 2 2
manuala a dispozitivelor cu piese, in baile de lucru.
Pag. 39 din 86
EXECUTANT ACŢIUNI F35.Comenzi, manevre gresite, in timpul manipularii

GREŞITE maselor mari cu ajutorul mijloacelor de ridicat si DECES 7 1 3
transportat din dotatrea atelieruluul.
F36. Contactul epidermei cu apa supraancalzita datorita
manevrelor, reglajelor gresite, la utilizarea apei calde la ITM 45-180 3 2 2
spalator, dus.
F37. Pornirea echipamentelor tehnice pentru care nu ete
Invaliditate
instruit si autorizat (pod rulant, motostivuitor, electrocar, 6 1 3
GR.I
dacia papuc, etc.)
F38. Intreruperea functionarii sistemelor de ventilare
mecanica a atelierului in timpul lucrului (ventilare generala, ITM 45-180 zile 3 4 3
ventilare locala-exhausare noxe de la baile de lucru).
F39. Deplasari si/sau stationari in zone periculoase (sub
sarcina din carligul macaralei, zona de manevre cu
DECES 7 1 3
motostivuitorul, zona transformatoarelor electrice, zone cu
vizibilitate redusa).
F40. Cădere în canalele tehnologice prin pasire in gol, Invaliditate
5 3 4
dezechilibrare, alunecare. GR.II
F41. Căderea de la acelaşi nivel prin împiedicare,
ITM 3-45 zile 2 4 2
alunecare, dezechilibrare,
F42. Comunicari accidentogene intre lucratori, la
Invaliditate
manipularea, imersarea si transportul sarcinilor cu mijloace 6 2 4
GR.I
mecanizate,
OMISIUNI F43. Neutilizarea mijloacelor de protecţie sau utilizarea de
DECES 7 1 3
echipamente de protectie necorespunzatoare.
Nivelul de risc global al locului de munca este:

n
r
p=1
p  N sp
Ng  n
r
p 1
p
0(7x7)+0(6x6)+0(5x5)+5(4x4)+16(3x3)+22(2x2)+0(1x1) 322
Ng = = = 2,87
0x7+0x6+0x5+5x4+16x3+22x2+0x1 112
Pag. 40 din 86
Fig.1. Nivele partiale de risc pe factori de risc

Locul de munca nr. 1 – GALVANIZATOR
5
Nivel partial de risc
0
F1
F2
F3
F4
F5
F6
F7
F8
F9
F 10
F 11
F 12
F 14
F 15
F 16
F 19
F 22
F 23
F 24
F 26
F 27
F 28
F 31
F 34
F 35
F 38
F 40
F 42
F 43
F 13
F 17
F 18
F 20
F 21
F 25
F 29
F 30
F 32
F 33
F 36
F 37
F 39
F 41
Factori de risc
Pag. 41 din 86
Legenda grafic “Nivele de risc partiale pe factori de risc”:
F1. Curgeri de fluide, suflarea cu aer comprimat (5 bari)

F2. Deplasari ale mijloacelor de transport;
-accidente de circulatie transport intern;
F3.Alunecarea semifabricatelor depozitate necorespunzator:
-din stive interoperatii; de pe mesele de control; din mijloacele de transport; din
dispozitivele de imersare; etc.
F4.Rostogolire colaci de otel de rulment, neasigurati impotriva deplasarilor necontrolate;
F5.Cadere libera in gol, de organe de masini de pe podurile rulante, desprinse la un
moment dat datorita solicitarilor statice si dinamice;
F6.Rasturnare de materiale aflate in stive sau pozitii cu echilibru instabil (colivii de
alama, colaci de otel, legaturi de bare de otel)
F7.Caderea libera a corpurilor de la inaltime, din sarcina podurilor rulante si/sau de pe
podurile rulante, geamuri situate la inaltime;
F8.Proiectarea de corpuri desprinse de la ventilatoarele mecanice aflate in functionare
normala;
F9.Lovirea de sarcini aflate in balans, in timpul manevrarii podurilor rulante cu actionare de
la sol;
F10.Expunerea accidentala la jeturi de abur sau aer comprimat, datorita manevrelor gresite
sau cedarii mecanice a unor elemente de transport si distributie abur si/sau aer
comprimat;
F11. Manipularea manuala a pieselor cu suprafeţe cu contururi periculoase – tăiere,
înţepare;
F12. Contactul direct al epidermei cu suprafete cu temperatura ridicata (conducte, robineti,
fitinguri- prin care circula abur)
F13. Contactul accidental al epidermei cu continutul bailor cu temperatura ridicata (60–
900C), neutralizare, fosfatare, degresare;
F14. Arsuri inhalari de fum in cazul izbucnirii unor incendii (lucrul cu substante inflamabile:
solventi organici, conservant);
F15. Arsuri inhalari de fum in cazul izbucnirii unor incendii, provocate de contactul acizilor
cu materiale combustibile;
F16.Electrocutare prin atingere directă datorata
-deteriorari ale izolatiilor;
F17.Electrocutare prin atingere indirectă si tensiune de pas datorata:
-lipsa sau neracordarea la priza de pamant a echipamentului
F18. Arsuri chimice provocate de contactul epidermei cu acidul azotic (apa tare),
contactul cu ochii si ingerarea acidul sulfuric concentrat (vitriol), de acidul
oxalic, acidul fosforic, de hidroxidul de sodiu (soda caustica) contactul cu ochii
si ingerarea accidentala;
F19. Inhalarea prafului de carbonat de sodiu (soda calcinata), ingerarea accidentala,
iritarea ochilor;
F20. Intoxicarea prin absorbtia in corp a trioxidului de crom (anhidrida cromica), prin piele
si/sau inhalare;
F21. Arsuri provocate de stropirea cu solutii acide, continute de baile de lucru (decapare,
fosfatare, cromare, lustruire chimica);
F22. Efectul cronic(dermatite) asupara organismului datorita expunerii repetate la acizi,
anhidrida cromica;
F23. Temperatura ridicată a aerului în timpul verii.:
-ventilatie mecanica ineficienta;
-geamuri sparte;
F25. Umiditatea aerului ridicata datorita lucrului cu bai incalzite si de constructie de tip
deschis;
F26. Expunerea lucratorilor la zgomot in timpul suflarii cu aer comprimat, in vederea uscarii
pieselor decapate;
F27.Inhalarea de gaze, vapori toxici, caustici, iritanti:
Efecte acute : intoxicare, asfixiere, endem pulmonar;
F28.Formarea de gaze, vapori inflamabili la baile cu solventi organici si solutii de
conservare;
F29. Manipularea substantelor chimice periculoase fara purtarea echipamentului individual
de protectie din dotare, adecvat pericolelor existente.
F30. Transvazarea substantelor lichide periculoase in mod necorespunzator (utilizarea
dispozitivelor de sifonare si aspirarea cu gura), fara utilizarea dispozitivelor speciale,
favorizand-se contactul lucratorilor cu substantele respective si degajarea de gaze
nocive, corozive, iritante;
F31. Diluarea acidului sulfuric prin turnarea brusca a ape in acid, care conduce intodeauna
la o reactie chimica violenta si la stropirea cu acid.
F32. Amestecarea acizilor prin turnarea acidului cel mai diluat in acidul cel mai concentrat
(mai dens), care conduce intodeauna la o reactie chimica violenta si la stropirea cu
acid.
F33. Spalarea si denocivizarea imbracamintei de protectie se face la domiciliu, de catre
fiecare lucrator in parte;
F34.Lucru in pozitie ortostatica, efort static si pozitii de lucru vicioase, la efectuarea
operatiilor de imersare manuala a dispozitivelor cu piese, in baile de lucru.
F35.Comenzi, manevre gresite, in timpul manipularii maselor mari cu ajutorul mijloacelor
de ridicat si transportat din dotatrea atelieruluul.
F36. Contactul epidermei cu apa supraancalzita datorita manevrelor, reglajelor gresite, la
utilizarea apei calde la spalator, dus.
F37. Pornirea echipamentelor tehnice pentru care nu ete instruit si autorizat (pod rulant,
motostivuitor, electrocar, dacia papuc, etc.)
F38. Intreruperea functionarii sistemelor de ventilare mecanica a atelierului in timpul
lucrului (ventilare generala, ventilare locala-exhausare noxe de la baile de lucru).
F39. Deplasari si/sau stationari in zone periculoase (sub sarcina din carligul macaralei,
zona de manevre cu motostivuitorul, zona transformatoarelor electrice, zone cu
vizibilitate redusa).
F40. Cădere în canalele tehnologice prin pasire in gol, dezechilibrare, alunecare.
F41. Căderea de la acelaşi nivel prin împiedicare, alunecare, dezechilibrare,
F42. Comunicari accidentogene intre lucratori, la manipularea, imersarea si
transportul sarcinilor cu mijloace mecanizate,
F43. Neutilizarea mijloacelor de protecţie sau utilizarea de echipamente de protectie
necorespunzatoare.
IV.2 INTERPRETAREA REZULTATELOR EVALUĂRII RISCURILOR PENTRU LOCUL

DE MUNCA NR.1 : GALVANIZATOR
Nivelul de risc global calculat pentru locul de muncă „GALVANIZATOR” este egal
cu 2,87, fiind situat sub nivelul de risc admis în România de 3,5 şi care încadrează riscul
global între mic şi mediu.
Din „Fişa de evaluare nr. 1” rezultă că din cei 43 de factori de risc identificaţi şi
evaluaţi, 5 depăşesc nivelul 3,5; fiind consideraţi ca factori de risc inacceptabili;
Cei 5 factori de risc cu nivel inacceptabil (nivele partiale = 4) sunt:
F5. Cadere libera in gol, de organe de masini de pe podurile rulante, desprinse la
un moment dat datorita solicitarilor statice si dinamice;
F6. Rasturnare de materiale aflate in stive sau pozitii cu echilibru instabil (colivii de
alama, colaci de otel, legaturi de bare de otel)
F18. Arsuri chimice provocate de contactul epidermei cu acidul azotic (apa tare),
contactul cu ochii si ingerarea acidul sulfuric concentrat, de acidul oxalic, acidul fosforic,
de hidroxidul de sodiu (soda caustica) contactul cu ochii si ingerarea accidentala;
F42. Comunicari accidentogene intre lucratori, la manipularea, imersarea si
transportul sarcinilor cu mijloace mecanizate;
IV.3 PROPUNERI DE MĂSURI
În scopul diminuării sau eliminării surselor de pericole potenţiale reprezentate de 5

factori de risc inacceptabili la locul de muncă „GALVANIZATOR” se impune luarea de
măsuri de prevenire şi protecţie tehnice şi/sau organizatorice prezentate în „Fişa de
măsuri propuse”.
De asemenea se propun masuri de prevenire si pentru factorii de risc cu nivele de
risc partial 3, dar a caror clase de gravitate sunt maxime (7), consecinte maxime (deces)
Pag. 45 din 86
IV.4 FIŞĂ DE MĂSURI PROPUSE PENTRU LOCUL DE MUNCA NR.1 : GALVANIZATOR
Nr. Nivel
Locul de muncă / Factor de risc MĂSURA PROPUSA
crt de risc
1. F5.Cadere libera in gol, de organe de masini 4 -Manevrarea macaralelor (cu excepţia celor cu acţionare manuală) se va
de pe podurile rulante, desprinse datorita efectua obligatoriu numai de către persoane autorizate de IT ISCIR.
solicitarilor statice si dinamice; -Responsabilul ISCIR cu supravegherea si verificarea tehnica a instalatiilor pe
societate, colaboreaza la întocmirea planului de mentenanţă al instalatiilor de
ridicat şi urmăreste îndeplinirea acestuia la termenele prevăzute ;
-Zilnic, la intrarea in schimb, macaragiul va verifica :
-starea tehnica a macaralei si va sesiza comp. Mentenanta in cazul
aparitiei unor defecte.
-ca pe macara sa nu se gaseasca obiecte asezate liber;
-toate elementele macaralei si in special dispozitivele de siguranta si de
protectie, franele, caile de rulare, opritoarele de la capetele liniei, starea
cablurilor si fixarea lor;
-Macaragiul are obligatia să nu transporte sarcina pe deasupra persoanelor;
-Pentru lucrarile de mentenanta se vor respecta urmatoarele:
-se va deplasa macaraua in locul stabilit pentru repaus;
-se va ingradi locul sub macara si ia masuri pentru a impiedica
apropierea sau trecerea persoanelor prin dreptul zonei de lucru;
-se va organiza locul de munca, specific lucrului la inaltime;
2. F6.Rasturnare de materiale aflate in stive sau 4 -Materialele grele, voluminoase(colaci de otel, legaturi de bare de otel) se vor
pozitii cu echilibru instabil (colivii de alama, incarca si descarca, cu instalatii de ridicat si transportat corespunzatoare.
colaci de otel, legaturi de bare de otel) Se interzice stationarea lucratorilor in dreptul materialelor care se descarca,
precum si oprirea materialelor cu picioarele, cu ranga sau cu alte scule.
Lucratorii trebuie sa stationeze lateral fata de locul descarcarii, in timpul
efectuarii acestor operatii.
-Depozitarea pieselor cu forme geometrice regulate, se va face in stive cu
randuri intretesute si de inaltimi care sa asigure un echilibru stabil. Pentru
evitarea rasturnarii lor se recomanda ca inaltimea sa nu depaseasca 1,5 x
latura mica a bazei. Scoaterea materialelor din stiva se va face astfel incat sa se
evite prabusirea stivei .
3. F18. Arsuri chimice provocate de contactul 4 -Admiterea lucratorilor la locurile de munca, se va face numai daca cestia sunt
epidermei cu acidul azotic (apa tare), acidul echipati corespunzator, sunt odihniti si apti fizic si pshizic;
sulfuric concentrat (vitriol), de acidul oxalic, -Utilizarea echipamentului individual de protectie din dotare (ochelari de
acidul fosforic, de hidroxidul de sodiu (soda protectie, manusi antiacide, costum antiacid, cizme antiacide, sort de protectie);
caustica), contactul cu ochii si ingerarea -Transvazarea substantelor lichide (acide si corozive) se va face su dispozitive
accidentala; speciale;
-La prepararea solutiilor intodeauna se va turna acidul peste apa si / sau acidul
mai concentrat peste peste acidul mai slab;
-Aprovizionarea ritmica a postului de prim ajutor cu materialele prevazute in
inventarul trusei de prim ajutor;
-Intretinerea in stare de functiune a surselor de apa cu jet vertical, pentru
interventii in caz de accident chimic;
-Efectuarea controlului medical la angajare si periodic conform legislatiei in
vigoare;
-Depozitarea substanţelor periculoase se va face in depozite prevăzute cu usi
metalice, grile de fier la ferestre, instalaţii de ventilaţie. In aceste încăperi nu se
vor depozita si alte materiale.
-Substanţele vor fi păstrate in ambalajul original astfel incat sa se asigure o
etanşeitate perfecta, inchise cu capac sau dop in recipiente de sticla sau masa
plastica.
-Eticheta ambalajelor pentru substanţele periculoase va include:
denumirea substanţei, numele producătorului, importatorului ori distribuitorului,
simbolurile de pericol si indicaţiile de pericol atribuite substanţei
respective(pictograme), frazele de risc atribuite substanţei sau preparatului
respectiv (Frazele de tip R); frazele de securitate atribuite substanţei sau
preparatului respectiv (Frazele de tip S);
4. F40. Cădere în canalele tehnologice prin 4 -Marcarea si iluminarea zonelor periculoase;
pasire in gol, dezechilibrare, alunecare. -Imprejmuirea zonelor cu capace tehnologice deschise si avertizarea acestora
cu placute „ACCESUL INTERZIS”; montarae capacelor tehnologice dupa orice
interventie.
5. F42. Comunicari accidentogene intre 4 -Manevrarea macaralelor se va face numai de catre macaragii autorizati,
lucratori, la manipularea, imersarea si conform “Prescriptiilor tehnice pentru autorizarea personalului de deservire a
transportul sarcinilor cu mijloace mecanizate, instalatiilor mecanice sub presiune si a instalatiilor de ridicat” elaborate de,
ISCIR.
-Macaragii, legataorii de sarcina, precum si echipele de intretinere, revizie si
reparare a macaralelor, trebuie sa respecte instructiunile de exploatare a
utilajelor si prescriptiile tehnice ISCIR .
reparare a macaralelor, trebuie sa cunoasca si sa respecte cerintele minime din
hotararea de Guvern nr.971/2006 privind semnalizarea de securitate si/sau de
sanatate la locul de munca.
6. F2. Deplasari ale mijloacelor de transport; 3 -Instruirea lucrătorilor privind importanţa respectării codului de circulaţie rutieră şi a
-accidente de circulatie transport intern; restricţiilor legate de zonele de circulaţie feroviară;
-accidente de circulatie de traseu; -Instruirea lucrătorilor privind interzicerea staţionării sau deplasării pe căile de
acces auto de pe drumurile publice, sau în apropierea căilor ferate;
-Delimitarea fizică şi semnalizarea corectă şi vizibilă a zonei de lucru; marcarea
zonelor de lucru, în conformitate cu prevederile legale şi instrucţiunile proprii de
SSM;
-Conducerea autocamioanelor, autobasculantelor si autocisternelor, in incinta
societatii, este permisa numai persoanelor care poseda permis de conducere
valabil pentru categoria respectiva, eliberat de organul de politie.
-Conducerea electrocarelor, motocarelor si tractoarelor, care nu se deplaseaza
pe drumurile publice, se va face numai de catre muncitori care au implinit varsta
de 18 ani si care au fost instruiti testati si autorizati de catre conducerea
societatii.
-Conducatorul mijlocului de transport intern este obligat sa cunoasca si sa
respecte indicatoarele de circulatie si mijloacele de avertizare intalnite in incinta
societatii.
-Se interzice conducerea mijloacelor de transport intern de catre persoane care
nu sunt apte medical, sub influenta bauturilor alcoolice, obositi sau care au
primit sanctiuni cu suspendare pe timp limitat sau definitiv a dreptului de
conducere.
-Se vor monta la loc vizibil indicatore privind restrictiile de viteza in incinta
societatii si anume : viteza de circulatie maxima admisa pe caile de transport
uzinale este de: 15 Km/h, pe trecerile principale din incaperile de lucru: 6 Km/h,
iar pe trecerile inguste si in locurile cu vizibilitate redusa: 3 Km/h.
7. F7.Caderea libera a corpurilor de la inaltime, 3 -Manevrarea macaralelor se va face numai de catre macaragii autorizati,
din sarcina podurilor rulante si/sau de pe conform “Prescriptiilor tehnice pentru autorizarea personalului de deservire a
podurile rulante, geamuri situate la inaltime; instalatiilor mecanice sub presiune si a instalatiilor de ridicat” elaborate de,
ISCIR.
-Se interzice transportarea sarcinilor pe deasupra persoanelor, birourilor etc.
-Dispozitivele de legare sau de prindere pentru ridicarea sarcinilor trebuie alese
in functie de sarcinile care se manipuleaza. Ansamblul dispozitivului de legare
sau de prindere trebuie marcat vizibil cu „sarcina maxima”ce poate fi ridicata.
-Anual, in cadrul lucrarilor pregatirilor de iarna, se va verifica starea geamurilor,
luminatorelor, se vor inlocui cele sparte si se vor asigura impotriva caderii
acestora de la inaltime;
-Peretele exterior al atelierului, realizat partial din sticla, va fi prevazut cu
geamuri armate.
8. F9.Lovirea de sarcini aflate in balans, in 3 -La ridicarea sau coborârea unei sarcini, care în timpul manevrei se poate lovi
timpul manevrarii podurilor rulante cu sau agăţa de părţi ale maşinii de ridicat sau de elemente situate în raza de
actionare de la sol; acţiune a maşinii de ridicat, aceasta trebuie să fie ghidată de la distanţă cu
ajutorul unor frânghii sau alte mijloace, asigurându-se măsurile de protecţia
Pag. 49 din 86
muncii pentru personalul care execută această manevră (instructaj special,

interdicţia staţionării în apropierea sarcinii etc.).
-Se interzice utilizarea de elemente rigide (bare, pârghii, căngi etc.) pentru
conducerea sarcinii. Se exceptează încărcarea sau descărcarea materialelor
sau obiectelor a căror masă nu depăşeşte 50 kg, care pot fi conduse de la
distanţă cu ajutorul unor căngi de lungime suficientă.
-La manevrarea unei sarcini aflate în apropierea unui perete, stâlp,mijloc auto,
utilaj etc. nu se permite prezenţa persoanelor între acestea şi sarcina
suspendată.
Nu se admite:
a)folosirea maşinilor de ridicat pentru târârea sarcinilor pe sol, demontarea prin
lovire a pieselor, smulgerea sarcinilor aderente la sol sau a altor elemente;
b)ridicarea sau deplasarea sarcinilor atunci când cablul este în poziţie oblică;
c)balansarea sarcinilor pentru a le aşeza într-un punct care nu poate fi deservit
în mod normal de maşina de ridicat;
d)deplasarea maşinilor de ridicat cu lanţurile, cablurile, furcile sau cârligele
târâte pe sol;
e)transportul persoanelor cu elementele de prindere a sarcinii sau alte
dispozitive (cutii, bene, boxpaleţi etc.) cu excepţia platformelor de ridicat.
9. F16.Electrocutare prin atingere directă 3 -Verificarea periodica a izolatiilor de protectie ale instalatiilor si echipamentelor
datorata: electrice;
-deteriorari ale izolatiilor; -Carcasarea echipamentelor electrice si asigurarea prin incuiere, cheia fiind
-inexistentei ingradirilor de protectie; pastrata de electricianul de serviciu;
-Folosirea ingradirilor fixe si/sau mobile, avertizate corespunzator;
-Conductorii electrici neizolati, vor fi amplasati in locuri inaccesibile prin
asigurarea unor distante minime de securitate;
-Executarea interventiilor la instalatiile electrice (depanari, reparatii, racordari,
etc.) trebuie sa se faca numai de personal calificat in meseria de electrician,
autorizat si instruit pentru lucrul respectiv;
10. F17.Electrocutare prin atingere indirectă si 3 -Zilnic, inainte de inceperea lucrului se va face verificarea vizuală a integrităţii
tensiune de pas datorata: legării la pământ a carcaselor aparatajelor, din zona de lucru;
-deteriorarii izolatiei echipamentelor -Periodic, electricianul de serviciu va verifica existenta si integritatea legaturii la
electrice; nulul de protectie;
-Sigurantele fuzibile deteriorate, trebuie inlocuite de electricianul de serviciu,
-deteriorarea circuitelor de legare la pamant;
numai cu sigurante originale si calibrate, conform indicatiilor proiectantului;
-lipsa sau neracordarea la priza de pamant a -Utilizarea gratarelor din lemn in zona de deservire a utilajelor;
echipamentului; -Utilizarea incaltamintei de protectie;
11. F20. Intoxicarea prin absorbtia in corp a 3 -Reducerea noxelor din mediul de munca, prin :
vaporilor trioxidului de crom (anhidrida 1.Respectarea graficului de revizii si reparatii programate pentru instalatiile de
Pag. 50 din 86
cromica), prin piele si/sau inhalare; ventilare mecanica;

2.Diminuarea formarii de vapori, prin acoperirea bailor de lucru cu bile de
plastic, sau adaugarea de substante specifice;
3.Mentinerea temperaturilor bailor de lucru, la valorile prescrise de tehnologie;
4.Echiparea bailor de lucru cu termometre;
-Reducerea expunerii prin utilizarea echipamentului individual de protectie si a
imbracamintei de protectie;
-Asigurarea controlului medical al lucratorilor, conform legislatiei in vigoare;
12. F26.Inhalarea de gaze, vapori toxici, caustici, 3 -Reducerea noxelor din mediul de munca, prin :
iritanti: 1.Respectarea graficului de revizii si reparatii programate pentru instalatiile de
Efecte acute : intoxicare, asfixiere, endem ventilare mecanica;
pulmonar; 2.Diminuarea formarii de vapori, prin acoperirea bailor de lucru cu bile de
plastic, sau adaugarea de substante specifice;
Efecte cronice: afectiuni cronice ale
3.Mentinerea temperaturilor bailor de lucru, la valorile prescrise de tehnologie;
aparatului respiratoriu; 4.Echiparea bailor de lucru cu termometre;
-Reducerea expunerii prin utilizarea echipamentului individual de protectie si a
imbracamintei de protectie;
-Asigurarea controlului medical al lucratorilor, conform legislatiei in vigoare;
13. F30. Transvazarea substantelor lichide 3 -Instruirea lucratorilor privind obligativitatea transvazarii substantelor lichide
periculoase in mod necorespunzator (utilizarea periculoase, numai cu ajutorul pompei manuale de transvazare;
dispozitivelor de sifonare si aspirarea cu gura),
fara utilizarea dispozitivelor speciale,
favorizand-se contactul lucratorilor cu
substantele respective si degajarea de gaze
nocive, corozive, iritante;
14. F35.Comenzi, manevre gresite, in timpul 3 -Manevrarea macaralelor se va face numai de catre macaragii autorizati,
manipularii maselor mari (colaci si bare din conform “Prescriptiilor tehnice pentru autorizarea personalului de deservire a
otel), cu ajutorul mijloacelor de ridicat si instalatiilor mecanice sub presiune si a instalatiilor de ridicat” elaborate de,
transportat din dotatrea atelieruluul. ISCIR.
15. F39. Deplasari si/sau stationari in zone 3 -Instruirea lucrătorilor privind interzicerea staţionării sau deplasării in zone
periculoase (sub sarcina din carligul macaralei, periculoase (sub sarcina din carligul macaralei, zona de manevre cu
zona de manevre cu motostivuitorul, zona motostivuitorul, zona transformatoarelor electrice, zone cu vizibilitate redusa).
transformatoarelor electrice, zone cu vizibilitate -Delimitarea fizică şi semnalizarea corectă şi vizibilă a zonei de lucru; marcarea
redusa).
SSM;
16. F43. Neutilizarea mijloacelor de protecţie sau 3 -Verificarea de catre maistrul de schimb, inainte de inceperea lucrului, daca
utilizarea de echipamente de protectie lucratorii sunt echipati cu echipamentul individual si imbracamintea de protectie
necorespunzatoare. din dotare.
Pag. 51 din 86
-Utilizarea echipamentul individual si a imbracamintei de protectie din dotare.

-Instruirea lucratorilor cu privire la necesitatea si obligativitatea purtarii
echipamentului individual si a imbracamintei de protectie din dotare.
Pag. 52 din 86
Capitolul V. EVALUAREA RISCURILOR PENTRU LOCUL
DE MUNCA Nr.2 : LACATUS INTRETINERE SI REPARATII
Lacatusul de întreţinere si reparatii asigură functionarea si supravegherea in

exploatare a echipamentelor de munca din Atelierul Galvanizare si executarea lucrarilor
specifice calificarii sale pentru intretinere si pentru remedierea deranjamentelor aparute in
timpul exploatarii.
V.1 ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCĂ EVALUAT
V.1.1 MIJLOACE DE PRODUCŢIE

 Echipamente :
 Bai de lucru;
 Sisteme de ventilare mecanica;
 Circuite aductiune apa industriala;
 Circuite evacuare ape uzate la statia de denocivizare.
 Circuite alimentare cu abur.
 Circuite cu aer comprimat.
 Vane, robineti, conducte, etc.
 Scule, accesorii, dispozitive – specifice:
 Trusa lacatusarie;
 Polizor electric;
 Masina de gaurit electrica;
 Burghie, filiere, alezoare etc.
 Manusi de protectie;
 Bocanci de protectie;
 Ochelari de protectie;
 Costum salopeta;
 Casca de protectie si centura de siguranta (ptr.situatii de lucru la inaltime)
V.1.2 EXECUTANTUL
Are calificarea corespunzătoare desfăşurării procesului de munca, este instruit din
punct de vedere al securităţii si sănătăţii in munca, lucrează in echipa, timpul de lucru 8
ore/ schimb, este dotat cu echipament individual si imbracaminte de protectie.
Corespunde din punct de vedere fizic si mental(sa fie odihnit si sa nu fie sub
influienta drogurilor sau alcoolului), este examinat medical la angajare si periodic.
Este capabil sa manipuleze echipamentele de munca in mod responsabil.
V.1.3 SARCINA DE MUNCA

- Deplasarea de la domiciliu la locul de munca si de la locul de munca la domiciliu.
- Informarea asupra lucrărilor ce urmează a fi efectuate, stabilirea priorităţilor de lucru,

verificarea stării tehnice a echipamentelor de munca din dotare
- Intretinerea mecanica curenta a echipamentelor de munca din atelierul Acoperiri de
suprafata;
- Controlul si verificarea zilnica a bunei functionari a instalatiilor si inlaturarea tuturor
dereglarilor si defectiunilor mecanice ivite in timpul exploatarii acestora.
- Controlul periodic al exploatarii corecte a echipamentelor de munca, in scopul
prevenirii eventualelor avarieri accidentale.
pieselor de schimb si materialelor de intretinere mecanica, de la locul de depozitare la
posturile de lucru.
- In cazul defectiunilor neprevazute, sau constatarii de uzura prematura a unor
subsisteme, piese, organe de masini, se efectueaza reconditionarea sau inlocuirea lor.
- Reparatii curente si reparatii capitale(RT, RC1, RC2, RK), conform graficului de
reparatii intocmit de Dir. Mentenanta, Biroul Mecanic Sef.
- Urmareste functionarea in permanenta a instalatiilor de ventilare mecanica.
- Intervenţia promptă pentru evitarea sau limitarea efectelor in caz de avarie; după
eliminarea pericolului, informează şeful de formaţie şi participă in continuare la remedierea
defecţiunilor;
management calitate-mediu precum si a prevederilor de securitate şi sănătate in muncă
specifice;
- Colaborează cu personalul de exploatare din schimb, respectiv, preluand informatii
despre defecţiunile ce apar in timpul funcţionării utilajului deservit;
intervenţiilor;
V.1.4 MEDIUL DE MUNCA

-Prezintă vapori de noxe chimice degajate din baile de lucru, sub limitele maxime
admise de norme (hidroxid de sodiu, acid azotic, acid sulfuric, anhidrida cromica, fosfat
trisodic, Degresant SDI, Fosfatol tip1, Soda calcinata, Acid oxalic tehnic, Lichid de
protectie Castrol DWX33);
munca.
Pag. 54 din 86
UNITATEA:
NUMĂR PERSOANE EXPUSE: 7
S.C. .............. S.A.
FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ Nr.2 :
SECŢIA: COLIVII DURATA EXPUNERII: 8 ore /schimb
LACATUS INTRETINERE SI REPARATII
LOCUL DE MUNCĂ: ECHIPA DE EVALUARE:
COMPONENTA FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE A CONSECINŢA
FACTORI DE RISC CLASA DE CLASA DE NIVEL DE
SISTEMULUI DE FACTORILOR DE RISC MAXIMĂ
GRAVITATE PROBABILITATE RISC
IDENTIFICAŢI PREVIZIBILĂ
0 1 2 3 4 5 6
MIJLOACE DE FACTORI DE RISC F1. Loviri si/sau strivire,datorate organelor de
PRODUCŢIE MECANIC Invaliditate
masini in miscare (pompe, polizor, masina de GR.III
4 2 3
gaurit).
F2. Curgeri de fluide, suflarea cu aer comprimat
ITM 3-45 zile 2 4 2
(5 bari), purjari accidentale cu abur.
F4. Alunecare, rostogolire, cadere libera, de
Invaliditate
piese, scule, materiale in cazul executarii de GR.II
5 1 3
lucrari de intretinere si reparatii.
F5. Caderea libera a corpurilor de la inaltime, din
sarcina podurilor rulante si/sau de pe DECES 7 1 3
podurile rulante, geamuri situate la inaltime;
F6. Proiectarea de bucati de corpuri abrazive la
spargerea accidentala a acestora (lucru la DECES 7 1 3
polizor).
F7. Proiectarea de corpuri in timpul lucrului la
Invaliditate
masina de gaurit: (proiectarea de aschii, GR.III
4 1 2
proiectarea piesei de prelucrat).
F8. Lovirea de sarcini aflate in balans, in timpul DECES 7 1 3
manevrarii podurilor rulante cu actionare de
la sol;
F9. Expunerea accidentala la jeturi de abur sau
aer comprimat, datorita manevrelor gresite
sau cedarii mecanice a unor elemente de ITM 3-45 zile 2 4 2
transport si distributie abur si/sau aer
comprimat;
F10. Manipularea manuala a pieselor cu suprafeţe
ITM 3-45 zile 2 5 3
cu contururi periculoase – tăiere, înţepare;
F11. Contactul direct al epidermei cu suprafete cu
temperatura ridicata(conducte, robineti, ITM 3-45 zile 2 5 3
FACTORI DE RISC fitinguri- prin care circula abur)
TERMIC F12. Arsuri, inhalari de fum in cazul izbucnirii unor
incendii (lucrul cu substante inflamabile: ITM 45-180 3 1 2
F13. Electrocutare prin atingere directă datorata
-deteriorari ale izolatiilor; DECES 7 1 3
F14. Electrocutare prin atingere indirectă si
FACTORI DE RISC
ELECTRIC tensiune de pas datorata:
DECES 7 1 3
-lipsa sau neracordarea la priza de pamant a
echipamentului
FACTORI DE RISC F15. Arsuri provocate de stropirea cu solutii acide,
CHIMIC Invaliditate
continute de baile de lucru (decapare, GR.III
4 1 2
MEEDIUL FACTORI DE RISC F16. Temperatura ridicată a aerului în timpul verii.:
DE MUNCĂ FIZIC -ventilatie mecanica ineficienta;
ITM 3-45 zile 2 2 2
F17. Temperatura scăzută a aerului în timpul iernii: ITM 3-45 zile 2 4 2
-usa acces hala nu este prevazuta cu perdele
de aer cald;
-geamuri sparte;
Pag. 56 din 86
F18. Umiditatea aerului ridicata datorita lucrului cu
ITM 3-45 zile 2 2 2
bai incalzite si de constructie de tip deschis;
F19. Nivel de iluminare scazut in cazul
interventiilor in canalelele tehnologice(loviri,
ITM 3-45 zile 2 2 2
intepari, taieri, contact cu suprafete fierbinti,
etc.)
FACTORI DE RISC F20. Inhalarea de gaze, vapori toxici, caustici,
CHIMIC iritanti:
Efecte acute : intoxicare, asfixiere, endem Invaliditate
5 1 3
pulmonar; GR.II
Efecte cronice: afectiuni cronice ale
aparatului respiratoriu;
F21. Formarea de gaze, vapori inflamabili la baile
ITM 45-180 3 1 2
cu solventi organici si solutii de conservare;
SARCINA DE CONTINUT F22. Transmiterea sarciniilor de muncă prin
ITM 3-45 zile 2 2 2
MUNCĂ NECORESPUNZAT intermediari;
OR AL SARCINII F23. Operatii, reguli, procedee gresite prin
DE MUNCA IN interventia cu dalta si ciocanul la montrea
RAPORT CU
si/sau demontarea organelor de masini ITM 3-45 zile 2 5 3
CERINTELE DE
SSM (loviri, taieri, intepari, priectarea de aschii,
etc.)
F24. Interventii, probe, reglaje asupra instalatiilor
in functiune cu aparatorile de protectie
DECES 7 1 3
demontate (transmisii cu curele, pompe,
cuplaje, etc.)
SOLICITARE F25. Lucru in pozitie ortostatica, efort static si
FIZICĂ pozitii de lucru vicioase, la efectuarea
ITM 45-180 3 2 2
operatiilor de montare, demontare piese,
reglaje, transport manual greutati.
EXECUTANT ACŢIUNI GREŞITE F26. Comenzi, manevre gresite, in timpul DECES 7 1 3
manipularii maselor mari cu ajutorul
mijloacelor de ridicat si transportat din
dotatrea atelieruluul.
Pag. 57 din 86
F27. Contactul epidermei cu apa supraancalzita
datorita manevrelor, reglajelor gresite, la ITM 45-180 3 2 2
F28. Pornirea echipamentelor tehnice pentru care
Invaliditate
nu ete instruit si autorizat (pod rulant, GR.I
6 1 3
F29. Deplasari si/sau stationari in zone
periculoase (sub sarcina din carligul
macaralei, zona de manevre cu DECES 7 1 3
motostivuitorul, zona transformatoarelor
electrice, zone cu vizibilitate redusa).
F30. Cădere în canalele tehnologice prin pasire in Invaliditate
6 2 4
gol, dezechilibrare, alunecare. GR.I
ITM 3-45 zile 2 4 2
alunecare, dezechilibrare;
F32. Cadere de la inaltime prin pasire in gol,
DECES 7 1 3
dezechilibrare, alunecare.
F33. Comunicari accidentogene intre lucratori la:
-ridicarea si transportarea maselor mari cu
ajutorul macaralelor;
Invaliditate
-transportul pe role a utilajelor gele; GR.I
6 2 4
-punerea in functiune a utilajelor
reparate(intre lacatus si cei care iau in
primire instalatia reparata);
OMISIUNI F34. Neutilizarea mijloacelor de protecţie sau
utilizarea de echipamente de protectie DECES 7 1 3
necorespunzatoare.
0(7x7)+0(6x6)+0(5x5)+2(4x4)+18(3x3)+14(2x2)+0(1x1) 250
Ng = = = 2,77
Pag. 58 din 86
0x7+0x6+0x5+2x4+18x3+14x2+0x1 90
Locul de munca nr. 2 – LACATUS INTRETINERE SI REPARATII
5
Nivel partial de risc
0
F1 F2 F3 F4 F5 F6 F7 F8 F9 F F F F F F F F F F F F F F F F F F F F F F F F F
10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34
Factori de risc
Legenda grafic “Nivele de risc partiale pe factori de risc” pentru locul de munca
nr.2: LACATUS INTRETINERE SI REPARATII:
F1. Loviri si/sau strivire,datorate organelor de masini in miscare (pompe, polizor, masina de
gaurit).
F2. Curgeri de fluide, suflarea cu aer comprimat (5 bari), purjari accidentale cu abur.
F4. Alunecare, rostogolire, cadere libera, de piese, scule, materiale in cazul executarii de
F5. Caderea libera a corpurilor de la inaltime, din sarcina podurilor rulante si/sau de
pe podurile rulante, geamuri situate la inaltime;
F6. Proiectarea de bucati de corpuri abrazive la spargerea accidentala a acestora
(lucru la polizor).
F7. Proiectarea de corpuri in timpul lucrului la masina de gaurit: (proiectarea de aschii,
F8. Lovirea de sarcini aflate in balans, in timpul manevrarii podurilor rulante cu
actionare de la sol;
F9. Expunerea accidentala la jeturi de abur sau aer comprimat, datorita manevrelor gresite
comprimat;
înţepare;
F11. Contactul direct al epidermei cu suprafete cu temperatura ridicata(conducte, robineti,
F12. Arsuri, inhalari de fum in cazul izbucnirii unor incendii (lucrul cu substante inflamabile:
F13. Electrocutare prin atingere directă datorata
F14. Electrocutare prin atingere indirectă si tensiune de pas datorata:
-geamuri sparte;
deschis;
F19. Nivel de iluminare scazut in cazul interventiilor in canalelele tehnologice(loviri, intepari,
taieri, contact cu suprafete fierbinti, etc.)
F20. Inhalarea de gaze, vapori toxici, caustici, iritanti:
F21. Formarea de gaze, vapori inflamabili la baile cu solventi organici si solutii de
conservare;
F22. Transmiterea sarciniilor de muncă prin intermediari;

F23. Operatii, reguli, procedee gresite prin interventia cu dalta si ciocanul la montrea si/sau
demontarea organelor de masini (loviri, taieri, intepari, priectarea de aschii, etc.)
F24. Interventii, probe, reglaje asupra instalatiilor in functiune cu aparatorile de
protectie demontate (transmisii cu curele, pompe, cuplaje, etc.)
F25. Lucru in pozitie ortostatica, efort static si pozitii de lucru vicioase, la efectuarea
operatiilor de montare, demontare piese, reglaje, transport manual greutati.
F26. Comenzi, manevre gresite, in timpul manipularii maselor mari cu ajutorul
mijloacelor de ridicat si transportat din dotatrea atelieruluul.
V.1.4.1.1.1.1.1 F29. Deplasari si/sau stationari in zone periculoase (sub sarcina din
carligul macaralei, zona de manevre cu motostivuitorul, zona
transformatoarelor electrice, zone cu vizibilitate redusa).
F31. Căderea de la acelaşi nivel prin împiedicare, alunecare, dezechilibrare;
F32. Cadere de la inaltime prin pasire in gol, dezechilibrare, alunecare.
-ridicarea si transportarea maselor mari cu ajutorul macaralelor;
-transportul pe role a utilajelor gele;
-punerea in functiune a utilajelor reparate(intre lacatus si cei care iau in primire
instalatia reparata);
necorespunzatoare.
V.2 INTERPRETAREA REZULTATELOR EVALUĂRII RISCURILOR PENTRU LOCUL DE

MUNCA NR.2: LACATUS INTRETINERE SI REPARATII
Nivelul de risc global calculat pentru locul de muncă „LACATUS INTRETINERE SI

REPARATII” este egal cu 2,77, fiind situat sub nivelul de risc admis în România de 3,5 şi care
încadrează riscul global între mic şi mediu.
Din „Fişa de evaluare nr. 2” rezultă că din cei 35 de factori de risc identificaţi şi evaluaţi,
2 depăşesc nivelul 3,5; fiind consideraţi ca factori de risc inacceptabili;
Cei 2 factori de risc cu nivel inacceptabil (nivele partiale = 4) sunt:
F30.Cădere în canalele tehnologice prin pasire in gol, dezechilibrare, alunecare.
F33.Comunicari accidentogene intre lucratori la:
-punerea in functiune a utilajelor reparate(intre lacatus si cei care iau in primire
V.3 PROPUNERI DE MĂSURI
În scopul diminuării sau eliminării surselor de pericole potenţiale reprezentate de 2 factori

de risc inacceptabili, la locul de muncă „ LACATUS INTRETINERE SI REPARATII” se impune
luarea de măsuri de prevenire şi protecţie tehnice şi/sau organizatorice prezentate în „Fişa de
măsuri propuse”.
De asemenea se propun masuri de prevenire si pentru factorii de risc cu nivele de
risc partial 3, dar a caror clase de gravitate sunt maxime (7), consecinte maxime (deces).
Pag. 62 din 86
V.4 FIŞĂ DE MĂSURI PROPUSE PENTRU LOCUL DE MUNCA NR.2 : LACATUS INTRETINERE SI REPARATII
Nr. Nivel
Locul de muncă / Factor de risc MĂSURA PROPUSA
crt de risc
1. F30.Cădere în canalele tehnologice prin 4 -Marcarea si iluminarea zonelor periculoase;
pasire in gol, dezechilibrare, alunecare. -Imprejmuirea zonelor cu capace tehnologice deschise si avertizarea acestora
cu placute „ACCESUL INTERZIS”; montarae capacelor tehnologice dupa orice
interventie.
2. F33.Comunicari accidentogene intre 4 -Manevrarea macaralelor se va face numai de catre macaragii autorizati,
lucratori la: conform “Prescriptiilor tehnice pentru autorizarea personalului de deservire a
-ridicarea si transportarea maselor mari cu instalatiilor mecanice sub presiune si a instalatiilor de ridicat” elaborate de,
ajutorul macaralelor; ISCIR.
reparare a macaralelor, trebuie sa respecte instructiunile de exploatare a
-punerea in functiune a utilajelor utilajelor si prescriptiile tehnice ISCIR .
reparate(intre lacatus si cei care iau in primire -Macaragii, legataorii de sarcina, precum si echipele de intretinere, revizie si
instalatia reparata); reparare a macaralelor, trebuie sa cunoasca si sa respecte cerintele minime din
hotararea de Guvern nr.971/2006 privind semnalizarea de securitate si/sau de
sanatate la locul de munca(coduri de semnalizare).
-La demontarea, repararea si montarea masinilor si instalatiilor de orice natura,
echipa va lucra sub conducerea unui maistru sau sef de echipa.
-In timpul deplasarii materialelor grele pe role, acestea vor fi impinse numai la
comanda, semnalele maistrului sau sefului de echipa. Acestea vor fi impinse din
partea opusa sensului de deplasare (spate), folosind rangi si se va pastra o
distanta suficienta fata de piesa, pentru a nu fi surprinsi lucratorii, in cazul unei
deplasari sau caderi accidentale a piesei transportate.
3. F3.Deplasari ale mijloacelor de transport; 3 -Instruirea lucrătorilor privind importanţa respectării codului de circulaţie rutieră
-accidente de circulatie transport intern; şi a restricţiilor legate de zonele de circulaţie feroviară;
-accidente de circulatie de traseu; -Instruirea lucrătorilor privind interzicerea staţionării sau deplasării pe căile de
acces auto de pe drumurile publice, sau în apropierea căilor ferate;
-Delimitarea fizică şi semnalizarea corectă şi vizibilă a zonei de lucru; marcarea
SSM;
-Conducerea autocamioanelor, autobasculantelor si autocisternelor, in incinta
Pag. 63 din 86
societatii, este permisa numai persoanelor care poseda permis de conducere
valabil pentru categoria respectiva, eliberat de organul de politie.
-Conducerea electrocarelor, motocarelor si tractoarelor, care nu se deplaseaza
pe drumurile publice, se va face numai de catre muncitori care au implinit varsta
de 18 ani si care au fost instruiti testati si autorizati de catre conducerea
societatii.
-Conducatorul mijlocului de transport intern este obligat sa cunoasca si sa
respecte indicatoarele de circulatie si mijloacele de avertizare intalnite in incinta
societatii.
-Se interzice conducerea mijloacelor de transport intern de catre persoane care
nu sunt apte medical, sub influenta bauturilor alcoolice, obositi sau care au
primit sanctiuni cu suspendare pe timp limitat sau definitiv a dreptului de
conducere.
-Se vor monta la loc vizibil indicatore privind restrictiile de viteza in incinta
societatii si anume : viteza de circulatie maxima admisa pe caile de transport
uzinale este de: 15 Km/h, pe trecerile principale din incaperile de lucru: 6 Km/h,
iar pe trecerile inguste si in locurile cu vizibilitate redusa: 3 Km/h.
4. F5.Caderea libera a corpurilor de la 3 -Manevrarea macaralelor se va face numai de catre macaragii autorizati,
inaltime, din sarcina podurilor rulante si/sau conform “Prescriptiilor tehnice pentru autorizarea personalului de deservire a
de pe podurile rulante, geamuri situate la instalatiilor mecanice sub presiune si a instalatiilor de ridicat” elaborate de,
inaltime; ISCIR.
-Se interzice transportarea sarcinilor pe deasupra persoanelor, birourilor etc.
-Dispozitivele de legare sau de prindere pentru ridicarea sarcinilor trebuie alese
in functie de sarcinile care se manipuleaza. Ansamblul dispozitivului de legare
sau de prindere trebuie marcat vizibil cu „sarcina maxima”ce poate fi ridicata.
-Anual, in cadrul lucrarilor pregatirilor de iarna, se va verifica starea geamurilor,
luminatorelor, se vor inlocui cele sparte si se vor asigura impotriva caderii
acestora de la inaltime;
-Peretele exterior al atelierului, realizat partial din sticla, va fi prevazut cu
geamuri armate.
5. F6.Proiectarea de bucati de corpuri abrazive 3 -Achizitionarea de corpuri abrazive certificate din punct de vedere al calitatilor
la spargerea accidentala a acestora (lucru la de securitate.
polizor). -Montarae corpurilor abrazive se va face numai de persoane instruite special sa
faca astfel de operatii.
-La montarae corpului abraziv se va verifica marcajul, aspectul suprafetelor si se
va efectua controlul la sunet.
-La montajul corpului abraziv intre acesta si flansele de strangere se vor
introduce garnituri de carton presat, de dimensiuni corespunzatoare.
Pag. 64 din 86
-Se va urmari gradul de uzura al pietrelor de polizor si se va proceda la
inlocuirea imediata a acestora in momentul cand se constata ca nivelul uzurii
depaseste limita admisibila.
6. F8.Lovirea de sarcini aflate in balans, in 3 -La ridicarea sau coborârea unei sarcini, care în timpul manevrei se poate lovi
timpul manevrarii podurilor rulante cu sau agăţa de părţi ale maşinii de ridicat sau de elemente situate în raza de
actionare de la sol; acţiune a maşinii de ridicat, aceasta trebuie să fie ghidată de la distanţă cu
ajutorul unor frânghii sau alte mijloace, asigurându-se măsurile de protecţia
muncii pentru personalul care execută această manevră (instructaj special,
interdicţia staţionării în apropierea sarcinii etc.).
-Se interzice utilizarea de elemente rigide (bare, pârghii, căngi etc.) pentru
conducerea sarcinii. Se exceptează încărcarea sau descărcarea materialelor
sau obiectelor a căror masă nu depăşeşte 50 kg, care pot fi conduse de la
distanţă cu ajutorul unor căngi de lungime suficientă.
-La manevrarea unei sarcini aflate în apropierea unui perete, stâlp,mijloc auto,
utilaj etc. nu se permite prezenţa persoanelor între acestea şi sarcina
suspendată.
Nu se admite:
a)folosirea maşinilor de ridicat pentru târârea sarcinilor pe sol, demontarea prin
lovire a pieselor, smulgerea sarcinilor aderente la sol sau a altor elemente;
b)ridicarea sau deplasarea sarcinilor atunci când cablul este în poziţie oblică;
c)balansarea sarcinilor pentru a le aşeza într-un punct care nu poate fi deservit
în mod normal de maşina de ridicat;
d)deplasarea maşinilor de ridicat cu lanţurile, cablurile, furcile sau cârligele
târâte pe sol;
7. F13.Electrocutare prin atingere directă 3 -Verificarea periodica a izolatiilor de protectie ale instalatiilor si echipamentelor
datorata electrice;
-deteriorari ale izolatiilor; -Carcasarea echipamentelor electrice si asigurarea prin incuiere, cheia fiind
-inexistentei ingradilor de protectie pastrata de electricianul de serviciu;
-Folosirea ingradirilor fixe si/sau mobile, avertizate corespunzator;
-Conductorii electrici neizolati, vor fi amplasati in locuri inaccesibile prin
asigurarea unor distante minime de securitate;
-Executarea interventiilor la instalatiile electrice (depanari, reparatii, racordari,
etc.) trebuie sa se faca numai de personal calificat in meseria de electrician,
autorizat si instruit pentru lucrul respectiv;
8. F14.Electrocutare prin atingere indirectă si 3 -Zilnic, inainte de inceperea lucrului se va face verificarea vizuală a integrităţii
tensiune de pas datorata: legării la pământ a carcaselor aparatajelor, din zona de lucru;
Pag. 65 din 86
-deteriorarii izolatiei echipamentelor -Periodic, electricianul de serviciu va verifica existenta si integritatea legaturii la
electrice nulul de protectie;
-deteriorarea circuitelor de legare la pamant -Sigurantele fuzibile deteriorate, trebuie inlocuite de electricianul de serviciu,
-lispa sau neracordarea la priza de pamant numai cu sigurante originale si calibrate, conform indicatiilor proiectantului;
-Utilizarea gratarelor din lemn in zona de deservire a utilajelor;
a echipamentului
-Utilizarea incaltamintei de protectie;
9. F24.Interventii, probe, reglaje asupra 3 -Dupa terminarea reparatiilor este interzis a se pune echipamentul de munca in
instalatiilor in functiune cu aparatorile de functine, inainte de a i se monta toate aparatorile si dispozitivele de protectie.
protectie demontate (transmisii cu curele, -Inainte de punerea in functiune a unei masini sau instalatii, se va controla daca
pompe, cuplaje, etc.) toate uneltele de mana care au servit la reparatie, au fost inlaturate.
10. F26.Comenzi, manevre gresite, in timpul 3 -Manevrarea macaralelor se va face numai de catre macaragii autorizati,
manipularii maselor mari cu ajutorul conform “Prescriptiilor tehnice pentru autorizarea personalului de deservire a
mijloacelor de ridicat si transportat din instalatiilor mecanice sub presiune si a instalatiilor de ridicat” elaborate de,
dotatrea atelieruluul. ISCIR.
11. F29. Deplasari si/sau stationari in zone 3 -Instruirea lucrătorilor privind interzicerea staţionării sau deplasării in zone
periculoase (sub sarcina periculoase (sub sarcina din carligul macaralei, zona de manevre cu
din carligul macaralei, zona de manevre cu motostivuitorul, zona transformatoarelor electrice, zone cu vizibilitate redusa).
motostivuitorul, zona transformatoarelor -Delimitarea fizică şi semnalizarea corectă şi vizibilă a zonei de lucru; marcarea
electrice, zone cu vizibilitate redusa).
SSM;
12 F32.Cadere de la inaltime prin pasire in gol, 3 -Marcarea si iluminarea corespunzatoare a zonelor periculoase;
dezechilibrare, alunecare. -Repartizarea lucratorilor pentru lucrul la inaltime se face pe baza avizului
medical eliberat in urma unui examen medical prin care trebuie verificate
aptitudinile si capacitatile neuropsihice necesare lucrului la inaltime.
-Toti cei care lucreaza in conditiile lucrului la inaltime, indiferent de domeniul de
activitate, in mod obligatoriu, vor purta echipament individual de protectie :
centura de siguranta; cordon (franghie) de pozitionare; casca de protectie;
13. F35.Neutilizarea mijloacelor de protecţie 3 -Verificarea de catre maistrul de schimb, inainte de inceperea lucrului, daca
sau utilizarea de echipamente de protectie lucratorii sunt echipati cu echipamentul individual si imbracamintea de protectie
necorespunzatoare. din dotare.
-Utilizarea echipamentul individual si a imbracamintei de protectie din dotare.
-Instruirea lucratorilor cu privire la necesitatea si obligativitatea purtarii
echipamentului individual si a imbracamintei de protectie din dotare.
Pag. 66 din 86
Capitolul VI. EVALUAREA RISCURILOR PENTRU LOCUL
DE MUNCA Nr.3 : electrician INTRETINERE SI REPARATII
Electricianul de întreţinere si reparatii asigură functionarea si supravegherea in

exploatare a echipamentelor electrice din Atelierul Acoperiri de suprafata si executarea
lucrarilor specifice calificarii sale pentru intretinere si pentru remedierea deranjamentelor
aparute in timpul exploatarii.
VI.1 ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCĂ EVALUAT
VI.1.1 MIJLOACE DE PRODUCŢIE

 Echipamente electrice de 0,4 Kv :
- Tablouri distributie energie electrica;
- Tablouri actionari electrice JT;
- Transformatoare JT;
- Paturi de cable;
- Motoare electrice;
- Prize de pamant;
 Bai de lucru;
 Sisteme de ventilare mecanica;
 Pompe circuite aductiune apa industriala;
 Pompe circuite evacuare ape uzate la statia de denocivizare.
 Scule, accesorii, dispozitive – specifice:
 Trusa lacatusarie;
 Trusa electrician;
- Lanterna;
- Detector de tensiune
- Polizor electric;
- Masina de gaurit electrica;
- Burghie, filiere, alezoare etc.
- Manusi de protectie electroizolante;
- Ochelari de protectie;
- Incaltaminte electroizolanta;
- Bocanci de protectie;
- Costum salopeta sau halat;
- Casca de protectie si centura de siguranta (ptr.situatii de lucru la inaltime)
- Casca de protectie cu viziera de protectie a fetei;
- Maner sigurante MPR;
- Scurtcircuitoare, sigurante false;
VI.1.2 EXECUTANTUL
- Necesită aptitudini, abilitate, pregatire profesionala, experienţă:
- Absolvent de scoala profesionala sau liceu de specialitate;
- Autorizat din punct de vedere NPM;
- Este potrivit din punct de vedere fizic şi mental (nu este obosit şi nu este sub
influenţa drogurilor sau alcoolului);
- Este capabil să intervina asupra instalatiilor electrice în mod responsabil;
- A fost instruit în legatura cu obligativitatea utilizarii echipamentului individual
de protectie si a imbracamintei de protectie;
VI.1.3 SARCINA DE MUNCĂ

- Deplasarea de la domiciliu la locul de munca si de la locul de munca la
domiciliu.
- Informarea asupra lucrărilor ce urmează a fi efectuate, stabilirea priorităţilor de
lucru, verificarea stării tehnice a echipamentelor de munca din dotare
- Executa exploatarea operativa a instalatiilor electrice in care scop:
- executa menevre cu echipamentul de comutatie;
- verifica periodic starea instlatiilor electrice;
- Executa lucrari de intretinere si reparatii a echipamentelor electrice si aparatelor
electrice a diverselor echipamente de munca din At. Acoperiri de suprafata
- Intretinerea curenta a echipamentelor de munca din At. Acoperiri de suprafata;
- Controlul si verificarea zilnica a bunei functionari a instalatiilor si inlaturarea
tuturor dereglarilor si defectiunilor electrice ivite in timpul exploatarii acestora.
- Controlul periodic al exploatarii corecte a echipamentelor de munca, in scopul
prevenirii eventualelor avarieri accidentale.
- In cazul defectiunilor neprevazute, sau constatarii de uzura prematura a unor
subsisteme, aparataj de comanda si protectie al instalatiilor electrice, iluminatul general
si local, sisteme de incalzire, sisteme de ventilare mecanica, se efectueaza
reconditionarea sau inlocuirea lor.
- Reparatii curente si reparatii capitale(RT, RC1, RC2, RK), conform graficului de
reparatii intocmit de Dir. Mentenanta, Biroul Mecanic Sef.
pieselor de schimb si materialelor de intretinere mecanica, de la locul de depozitare la
posturile de lucru.
- Intervenţia promptă pentru evitarea sau limitarea efectelor in caz de avarie;
după eliminarea pericolului, informează şeful de formaţie şi participă in continuare la
remedierea defecţiunilor;
management calitate-mediu precum si a prevederilor de securitate şi sănătate in
muncă specifice;
- Colaborează cu personalul de exploatare din schimb, respectiv, preluand
informatii despre defecţiunile ce apar in timpul funcţionării utilajului deservit;
intervenţiilor;
Pag. 68 din 86
VI.1.4 MEDIUL DE MUNCA

-Prezintă vapori de noxe chimice degajate din baile de lucru, sub limitele maxime
admise de norme (hidroxid de sodiu, acid azotic, acid sulfuric, anhidrida cromica, fosfat
trisodic, Degresant SDI, Fosfatol tip1, Soda calcinata, Acid oxalic tehnic, Lichid de
protectie Castrol DWX33);
munca.
Pag. 69 din 86
UNITATEA:
FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ Nr.3 NUMĂR PERSOANE EXPUSE: 7
S.C. ............. S.A.
SECŢIA: COLIVII VI.1.4.1.1.1 ELECTRICIAN INTRETINERE SI DURATA EXPUNERII: 8 ore /schimb
LOCUL DE MUNCĂ: REPARATII ECHIPA DE EVALUARE:
COMPONENTA FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE A CONSECINŢA
FACTORI DE RISC CLASA DE CLASA DE NIVEL DE
SISTEMULUI DE FACTORILOR DE RISC MAXIMĂ
GRAVITATE PROBABILITATE RISC
IDENTIFICAŢI PREVIZIBILĂ
0 1 2 3 4 5 6
MIJLOACE DE FACTORI DE RISC F1. Loviri si/sau strivire,datorate organelor de masini in
Invaliditate
PRODUCŢIE MECANIC miscare (electromotoare, roti de curea, pompe, 4 2 3
GR.III
polizor, masina de gaurit).
F3. Alunecare, rostogolire, cadere libera, de piese, scule,
Invaliditate
materiale in cazul executarii de lucrari de intretinere si 5 1 3
GR.II
reparatii.
F4. Caderea libera a corpurilor de la inaltime, din sarcina
podurilor rulante si/sau de pe podurile rulante, DECES 7 1 3
geamuri situate la inaltime;
F5. Proiectarea de bucati de corpuri abrazive la spargerea
DECES 7 1 3
accidentala a acestora (lucru la polizor).
F6. Proiectarea de corpuri in timpul lucrului la masina de
Invaliditate
gaurit: (proiectarea de aschii, proiectarea piesei de 4 1 2
GR.III
prelucrat).
F7. Lovirea de sarcini aflate in balans, in timpul manevrarii
DECES 7 1 3
podurilor rulante cu actionare de la sol;
F8. Expunerea accidentala la jeturi de abur sau aer
comprimat, datorita manevrelor gresite sau cedarii
ITM 3-45 zile 2 2 2
mecanice a unor elemente de transport si distributie
abur si/sau aer comprimat;
F9. Manipularea manuala a pieselor cu suprafeţe cu
ITM 3-45 zile 2 2 2
contururi periculoase – tăiere, înţepare;
FACTORI DE RISC F10. Contactul direct al epidermei cu suprafete cu ITM 3-45 zile 2 2 2
TERMIC temperatura ridicata(conducte, robineti, fitinguri- prin
care circula abur)
F11. Arsuri, inhalari de fum in cazul izbucnirii unor incendii
la baile de lucru(lucrul cu substante inflamabile: ITM 45-180 3 1 2
F12. Arsuri provocate in cazul izbucnirii unor incendii, la
Invaliditate
degresarea tablourilor electrice cu neufalina, produs 6 2 4
GR.I
foarte inflamabil
F13. Arsuri provocate de surprinderea de catre arcul
electric la executia de manevre/operatii gresite, Invaliditate
6 2 4
depunerea de pulberi, oxizi metalici sau la GR.I
deteriorarea unor izolatii.
FACTORI DE RISC F14. Electrocutare prin atingere directă datorata:
ELECTRIC -atingerii cailor de curent;
DECES 7 2 4
F15. Electrocutare prin atingere indirectă si tensiune de pas
datorata:
DECES 7 1 3
-lipsa sau neracordarea la priza de pamant a
echipamentului
FACTORI DE RISC F16. Arsuri provocate de stropirea cu solutii acide,
Invaliditate
CHIMIC continute de baile de lucru (decapare, fosfatare, 4 1 2
GR.III
cromare, lustruire chimica);
MEDIUL FACTORI DE RISC F17. Temperatura ridicată a aerului în timpul verii.:
DE MUNCĂ FIZIC -ventilatie mecanica ineficienta;
ITM 3-45 zile 2 2 2
-usa acces hala nu este prevazuta cu perdele de aer ITM 3-45 zile 2 4 2
cald;
-geamuri sparte;
F19. Umiditatea aerului ridicata datorita lucrului cu bai
ITM 3-45 zile 2 2 2
incalzite si de constructie de tip deschis;
F20. Nivel de iluminare scazut in cazul interventiilor in
canalelele tehnologice(loviri, intepari, taieri, contact cu ITM 3-45 zile 2 2 2
suprafete fierbinti, etc.)
FACTORI DE RISC F20. Inhalarea de gaze, vapori toxici, caustici, iritanti: Invaliditate 5 1 3
CHIMIC Efecte acute : intoxicare, asfixiere, endem pulmonar; GR.II
Efecte cronice: afectiuni cronice ale aparatului
respiratoriu;
Pag. 71 din 86
F21. Formarea de gaze, vapori inflamabili la degresarea
ITM 45-180 3 1 2
tablourilor electrice cu neufalina.
SARCINA DE CONTINUT F22. Transmiterea sarciniilor de muncă prin intermediari; ITM 3-45 zile 2 2 2
MUNCĂ NECORESPUNZAT F23. Operatii, reguli, procedee gresite la interventia asupra
OR AL SARCINII instalatiilor electrice:
DE MUNCA IN -control prezenta tensiune cu becul;
-neintreruperea tensiunii si separarea vizibila a ITM 45-180
RAPORT CU 2 5 4
instalatiei sau a partii de instalatie, dupa caz, la care zile
CERINTELE DE urmeaza a se lucra;
SSM -inlocuirea sigurantelor fuzibile deteriorate cu
sigurante necalibrate;
SOLICITARE F24. Lucru in pozitie ortostatica, efort static si pozitii de
FIZICĂ lucru vicioase, la efectuarea operatiilor de montare,
ITM 45-180 3 2 2
demontare electromotoare, reglaje, transport manual
greutati.
EXECUTANT ACŢIUNI GREŞITE F25. Comenzi, manevre gresite, in timpul manipularii
maselor mari cu ajutorul mijloacelor de ridicat si DECES 7 1 3
transportat din dotatrea atelieruluul.
F26. Contactul epidermei cu apa supraancalzita datorita
manevrelor, reglajelor gresite, la utilizarea apei calde ITM 45-180 3 2 2
la spalator, dus.
F27. Pornirea echipamentelor tehnice pentru care nu ete
Invaliditate
instruit si autorizat (pod rulant, motostivuitor, 6 1 3
GR.I
electrocar, dacia papuc, etc.)
F28. Deplasari si/sau stationari in zone periculoase (sub
sarcina din carligul macaralei, zona de manevre cu
motostivuitorul, zona transformatoarelor electrice, DECES 7 1 3
zone cu vizibilitate redusa, iesirea din canale
tehnologice fara sase asigure).
F29. Cădere în canalele tehnologice prin pasire in gol, Invaliditate
6 1 3
dezechilibrare, alunecare. GR.I
ITM 3-45 zile 2 4 2
alunecare, dezechilibrare;
F31. Cadere de la inaltime prin pasire in gol, dezechilibrare,
DECES 7 1 3
alunecare.
F32. Comunicari accidentogene intre lucratori la: Invaliditate 6 1 3
-ridicarea si transportarea maselor mari cu ajutorul GR.I
macaralelor;
-punerea in functiune a utilajelor reparate(intre
electrician si cei care iau in primire instalatia reparata);
Pag. 72 din 86
F33. Comunicari accidentogene intre lucratori, la
Invaliditate
manipularea, si transportul sarcinilor cu mase mari cu 6 1 3
GR.I
mijloace mecanizate,
OMISIUNI F34. Neutilizarea mijloacelor de protecţie sau utilizarea de
DECES 7 2 4
echipamente de protectie necorespunzatoare.
F35. Omisiuni cu privire la executarea unor operatii, Invaliditate
6 1 3
manevre etc. GR.I
r
p=1
p  N sp
Ng  n
r
p 1
p
0(7x7)+0(6x6)+0(5x5)+5(4x4)+16(3x3)+14(2x2)+0(1x1) 280
Ng = = = 2,91
0x7+0x6+0x5+5x4+16x3+14x2+0x1 96
Pag. 73 din 86

Locul de munca nr. 3 – ELECTRICIAN INTRETINERE SI REPARATII
5
Nivel de risc
0
F1 F2 F3 F4 F5 F6 F7 F8 F9 F F F F F F F F F F F F F F F F F F F F F F F F F F
10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35
Factori de risc
Pag. 74 din 86
Legenda grafic “Nivele de risc partiale pe factori de risc” pentru locul de munca
nr.3: ELECTRICIAN INTRETINERE SI REPARATII:
F1. Loviri si/sau strivire,datorate organelor de masini in miscare (electromotoare, roti de

curea, pompe, polizor, masina de gaurit).
F3. Alunecare, rostogolire, cadere libera, de piese, scule, materiale in cazul executarii de
F4. Caderea libera a corpurilor de la inaltime, din sarcina podurilor rulante si/sau de
pe podurile rulante, geamuri situate la inaltime;
F5. Proiectarea de bucati de corpuri abrazive la spargerea accidentala a acestora
(lucru la polizor).
F6. Proiectarea de corpuri in timpul lucrului la masina de gaurit: (proiectarea de aschii,
F7. Lovirea de sarcini aflate in balans, in timpul manevrarii podurilor rulante cu
actionare de la sol;
F8. Expunerea accidentala la jeturi de abur sau aer comprimat, datorita manevrelor gresite
comprimat;
înţepare;
F10. Contactul direct al epidermei cu suprafete cu temperatura ridicata(conducte, robineti,
F11. Arsuri, inhalari de fum in cazul izbucnirii unor incendii la baile de lucru(lucrul cu
substante inflamabile: solventi organici, conservant);
F12. Arsuri provocate in cazul izbucnirii unor incendii, la degresarea tablourilor
electrice cu neufalina, produs foarte inflamabil
F13. Arsuri provocate de surprinderea de catre arcul electric la executia de
manevre/operatii gresite, depunerea de pulberi, oxizi metalici sau la deteriorarea
unor izolatii.
F14. Electrocutare prin atingere directă datorata:
-atingerii cailor de curent;
F15. Electrocutare prin atingere indirectă si tensiune de pas datorata:
-geamuri sparte;
deschis;
F20. Nivel de iluminare scazut in cazul interventiilor in canalelele tehnologice(loviri, intepari,
taieri, contact cu suprafete fierbinti, etc.)
F20. Inhalarea de gaze, vapori toxici, caustici, iritanti:

F21. Formarea de gaze, vapori inflamabili la degresarea tablourilor electrice cu neufalina.
F22. Transmiterea sarciniilor de muncă prin intermediari;
F23. Operatii, reguli, procedee gresite la interventia asupra instalatiilor electrice:
-control prezenta tensiune cu becul;
-neintreruperea tensiunii si separarea vizibila a instalatiei sau a partii de
instalatie, dupa caz, la care urmeaza a se lucra;
-inlocuirea sigurantelor fuzibile deteriorate cu sigurante necalibrate;
F24. Lucru in pozitie ortostatica, efort static si pozitii de lucru vicioase, la efectuarea
operatiilor de montare, demontare electromotoare, reglaje, transport manual greutati.
F25. Comenzi, manevre gresite, in timpul manipularii maselor mari cu ajutorul
mijloacelor de ridicat si transportat din dotatrea atelieruluul.
F28. Deplasari si/sau stationari in zone periculoase (sub sarcina din carligul
macaralei, zona de manevre cu motostivuitorul, zona transformatoarelor
electrice, zone cu vizibilitate redusa, iesirea din canale tehnologice fara sase
asigure).
F30. Căderea de la acelaşi nivel prin împiedicare, alunecare, dezechilibrare;
F31. Cadere de la inaltime prin pasire in gol, dezechilibrare, alunecare.
-punerea in functiune a utilajelor reparate(intre electrician si cei care iau in primire
F33. Comunicari accidentogene intre lucratori, la manipularea, si transportul sarcinilor cu
mase mari cu mijloace mecanizate,
necorespunzatoare.
F35. Omisiuni cu privire la executarea unor operatii, manevre etc.
VI.2 INTERPRETAREA REZULTATELOR EVALUĂRII RISCURILOR PENTRU LOCUL DE

MUNCA NR.3: ELECTRICIAN INTRETINERE SI REPARATII
Nivelul de risc global calculat pentru locul de muncă „ELECTRICIAN INTRETINERE SI

REPARATII” este egal cu 2,91, fiind situat sub nivelul de risc admis în România de 3,5 şi care
încadrează riscul global între mic şi mediu.
Din „Fişa de evaluare nr. 3” rezultă că din cei 35 de factori de risc identificaţi şi evaluaţi,
5 depăşesc nivelul 3,5; fiind consideraţi ca factori de risc inacceptabili;
Cei 5 factori de risc cu nivel inacceptabil(nivele partiale = 4) sunt:
F12. Arsuri provocate in cazul izbucnirii unor incendii, la degresarea tablourilor electrice
cu neufalina, produs foarte inflamabil
F13. Arsuri provocate de surprinderea de catre arcul electric la executia de
manevre/operatii gresite, depunerea de pulberi, oxizi metalici sau la deteriorarea unor izolatii.
F14. Electrocutare prin atingere directă datorata:
-atingerii cailor de curent;
Pag. 76 din 86

F23. Operatii, reguli, procedee gresite la interventia asupra instalatiilor electrice:
-control prezenta tensiune cu becul;
-neintreruperea tensiunii si separarea vizibila a instalatiei sau a partii de instalatie,
dupa caz, la care urmeaza a se lucra;
-inlocuirea sigurantelor fuzibile deteriorate cu sigurante necalibrate;
F28. Deplasari si/sau stationari in zone periculoase (sub sarcina din carligul macaralei,
zona de manevre cu motostivuitorul, zona transformatoarelor electrice, zone cu vizibilitate
redusa, iesirea din canale tehnologice fara sase asigure).
necorespunzatoare.
VI.3 PROPUNERI DE MĂSURI
În scopul diminuării sau eliminării surselor de pericole potenţiale reprezentate de 2 factori

de risc inacceptabili, la locul de muncă „ELECTRICIAN INTRETINERE SI REPARATII” se
impune luarea de măsuri de prevenire şi protecţie tehnice şi/sau organizatorice prezentate în
„Fişa de măsuri propuse”.
De asemenea se propun masuri de prevenire si pentru factorii de risc cu nivele de risc
partial 3, dar a caror clase de gravitate sunt maxime (7), consecinte maxime (deces).
Pag. 77 din 86
VI.4 FIŞĂ DE MĂSURI PROPUSE PENTRU LOCUL DE MUNCA NR.3 : ELECTRICIAN INTRETINERE SI REPARATII
Nr. Locul de muncă / Factor de risc Nivel MĂSURA PROPUSA

crt de risc
1. F12.Arsuri provocate in cazul izbucnirii 4 -Inlocuirea neofalinei folosita ca agent de spalare cu un produs mai
unor incendii, la degresarea, spalarea putin periculos (ex. Alcool tehnic);
tablourilor electrice cu neufalina, produs -Luarea de masuri tehnice si organizatorice de prevenire si stingere a
foarte inflamabil. incendiilor, in cazul lurului cu produse inflamabile(PSI)
2 F13.Arsuri provocate de surprinderea de 4 -Periodic tablourile electrice vor fi curatate de oxizi metalici, praf,
catre arcul electric la executia de pulberi, conform unui grafic de revizii si reparatii.
manevre/operatii gresite, depunerea de - Mijloacele individuale de protectie cu care trebuie sa se echipeze
pulberi, oxizi metalici sau la deteriorarea unor personalul care execta intreruperea tensiunii, separarea vizibila si
izolatii. blocarea dispozitivelor sunt:
-casca de protectie cu viziera, incaltaminte electroizolanta, covor
electroizolant portabil, maner cu manson de protectie a bratului ptr.
actionarea siguratelor de joasa tensiune tip MPR si manusi
electroizolante ptr. actionarea dispozitivelor de comutatie.
3 F14.Electrocutare prin atingere directă 4 Fiecare electrician cand realizeaza lucrari in instalatiile electrice este
datorata: obligat sa ia urmatoarele masuri tehnice de protectie a muncii:
-atingerii cailor de curent; a)separarea electrica a instalatiei, respectiv:
-deteriorari ale izolatiilor; -intreruperea tensiunii si separarea vizibila a instalatiei sau a partii de
-inexistentei ingradilor de protectie instalatie, dupa caz, la care urmeaza a se lucra;
-blocarea in pozitia deschis a dispozitivelor de actionare a aparatelor
de comutatie prin care s-a facut separarea vizibila si montarea
indicatoarelor de securitate cu caracter de interzicere, pe aceste
dispozitive;
Mijloacele individuale de protectie cu care trebuie sa se echipeze
personalul care execta intreruperea tensiunii, separarea vizibila si
blocarea dispozitivelor sunt:
-casca de protectie cu viziera, incaltaminte electroizolanta, covor
electroizolant portabil, maner cu manson de protectie a bratului ptr.
actionarea siguratelor de joasa tensiune tip MPR si manusi
Pag. 78 din 86
electroizolante ptr. actionarea dispozitivelor de comutatie.
b)identificarea instalatiei sau a partii din instalatie in care urmeaza a se
lucra;
-identificarea se realizeaza vizual numai la fata locului si se face pe
baza de scheme electrice, marcaje, etichetari, inscriptii, numerotari,
planuri, harti, etc.
c)verificarea lipsei tensiunii si legarea imediata a instalatiei la pamant
si in scurt circuit;
Verificarea lipsei tensiunii in instalatiile de joasa tensiune trebuie sa se
faca cu ajutorul aparatelor portabile de masurare a tensiunii sau cu
ajutorul detectoarelor de tensiune specifice acestui nivel de tensiune.
Verificarea lipsei tensiunii trebuie sa se execute considerand ca instalatia
este sub tensiune.
d)delimitarea materiala a zonei de lucru;
-delimitarea materiala se realizeaza prin igradiri provizorii mobile, care
sa evidentieze clar zona de lucru si pe care se vor monta indicatoare de
interdictie.
4 F23.Operatii, reguli, procedee gresite la 4 -Dotarea electricienilor cu aparate portabile de masurare a tensiunii si
interventia asupra instalatiilor electrice: instruirea acestora cu privire la riscurile de a provoca scurt circuite si/sau
-control prezenta tensiune cu becul; explozia becului, la controlul prezentei tensiunii cu becul.
-neintreruperea tensiunii si separarea -Asigurarea de sigurante fuzibile si instruirea electricienilor privind
vizibila a instalatiei sau a partii de instalatie, obligativitatea inlocuirii sigurantelor fuzibile deteriorate cu sigurante
dupa caz, la care urmeaza a se lucra; calibrate, conform recomandarilor proiectantului;
-inlocuirea sigurantelor fuzibile deteriorate
cu sigurante necalibrate;
5 F34.Neutilizarea mijloacelor de protecţie 4 -Verificarea, de catre conducatorii locurilor de munca, inainte de
sau utilizarea de echipamente de protectie inceperea lucrului, a existentei tuturor dispozitivelor si sculelor necesare,
necorespunzatoare. precum si a starii fizice a cestora;
-Instruire cu privire la necesitatea utilizarii mijloacelor de protectie, a
echipamentului individual de protectie din dotare si a imbracamintei de
protectie.
6. F4.Caderea libera a corpurilor de la 3 -Manevrarea macaralelor se va face numai de catre macaragii
inaltime, din sarcina podurilor rulante si/sau autorizati, conform “Prescriptiilor tehnice pentru autorizarea personalului
de pe podurile rulante, geamuri situate la de deservire a instalatiilor mecanice sub presiune si a instalatiilor de
inaltime; ridicat” elaborate de, ISCIR.
Pag. 79 din 86
-Se interzice transportarea sarcinilor pe deasupra persoanelor,
birourilor etc.
-Dispozitivele de legare sau de prindere pentru ridicarea sarcinilor
trebuie alese in functie de sarcinile care se manipuleaza. Ansamblul
dispozitivului de legare sau de prindere trebuie marcat vizibil cu „sarcina
maxima”ce poate fi ridicata.
-Anual, in cadrul lucrarilor pregatirilor de iarna, se va verifica starea
geamurilor, luminatorelor, se vor inlocui cele sparte si se vor asigura
impotriva caderii acestora de la inaltime;
-Peretele exterior al atelierului, realizat partial din sticla, va fi prevazut
cu geamuri armate.
7. F5.Proiectarea de bucati de corpuri abrazive 3 -Achizitionarea de corpuri abrazive certificate din punct de vedere al
la spargerea accidentala a acestora (lucru la calitatilor de securitate.
polizor). -Montarae corpurilor abrazive se va face numai de persoane instruite
special sa faca astfel de operatii.
-La montarae corpului abraziv se va verifica marcajul, aspectul
suprafetelor si se va efectua controlul la sunet.
-La montajul corpului abraziv intre acesta si flansele de strangere se
vor introduce garnituri de carton presat, de dimensiuni corespunzatoare.
-Se va urmari gradul de uzura al pietrelor de polizor si se va proceda la
inlocuirea imediata a acestora in momentul cand se constata ca nivelul
uzurii depaseste limita admisibila.
8. F7.Lovirea de sarcini aflate in balans, in 3 -La ridicarea sau coborârea unei sarcini, care în timpul manevrei se
timpul manevrarii podurilor rulante cu poate lovi sau agăţa de părţi ale maşinii de ridicat sau de elemente
actionare de la sol; situate în raza de acţiune a maşinii de ridicat, aceasta trebuie să fie
ghidată de la distanţă cu ajutorul unor frânghii sau alte mijloace,
asigurându-se măsurile de protecţia muncii pentru personalul care
execută această manevră (instructaj special, interdicţia staţionării în
apropierea sarcinii etc.).
-Se interzice utilizarea de elemente rigide (bare, pârghii, căngi etc.)
pentru conducerea sarcinii. Se exceptează încărcarea sau descărcarea
materialelor sau obiectelor a căror masă nu depăşeşte 50 kg, care pot fi
conduse de la distanţă cu ajutorul unor căngi de lungime suficientă.
-La manevrarea unei sarcini aflate în apropierea unui perete,
stâlp,mijloc auto, utilaj etc. nu se permite prezenţa persoanelor între
Pag. 80 din 86
acestea şi sarcina suspendată.
Nu se admite:
a)folosirea maşinilor de ridicat pentru târârea sarcinilor pe sol,
demontarea prin lovire a pieselor, smulgerea sarcinilor aderente la sol
sau a altor elemente;
b)ridicarea sau deplasarea sarcinilor atunci când cablul este în poziţie
oblică;
c)balansarea sarcinilor pentru a le aşeza într-un punct care nu poate fi
deservit în mod normal de maşina de ridicat;
d)deplasarea maşinilor de ridicat cu lanţurile, cablurile, furcile sau
cârligele târâte pe sol;
9. F15.Electrocutare prin atingere indirectă si 3 -Zilnic, inainte de inceperea lucrului se va face verificarea vizuală a
tensiune de pas datorata: integrităţii legării la pământ a carcaselor aparatajelor, din zona de lucru;
-deteriorarii izolatiei echipamentelor -Periodic, electricianul de serviciu va verifica existenta si integritatea
electrice legaturii la nulul de protectie;
-deteriorarea circuitelor de legare la pamant -Sigurantele fuzibile deteriorate, trebuie inlocuite de electricianul de
-lispa sau neracordarea la priza de pamant serviciu, numai cu sigurante originale si calibrate, conform indicatiilor
a echipamentului proiectantului;
-Utilizarea gratarelor din lemn in zona de deservire a utilajelor;
-Utilizarea incaltamintei de protectie;
-Descarcarea de sarcina capacitiva a instalatiei la care urmeaza a se
lucra
10. F25.Comenzi, manevre gresite, in timpul 3 -Manevrarea macaralelor se va face numai de catre macaragii
manipularii maselor mari cu ajutorul autorizati, conform “Prescriptiilor tehnice pentru autorizarea personalului
mijloacelor de ridicat si transportat din de deservire a instalatiilor mecanice sub presiune si a instalatiilor de
dotatrea atelieruluul. ridicat” elaborate de, ISCIR.
11. F28. Deplasari si/sau stationari in zone 3 -Instruirea lucrătorilor privind interzicerea staţionării sau deplasării in
periculoase (sub sarcina din carligul zone periculoase (sub sarcina din carligul macaralei, zona de manevre cu
macaralei, zona de manevre cu motostivuitorul, zona transformatoarelor electrice, zone cu vizibilitate
motostivuitorul, zona transformatoarelor redusa).
electrice, zone cu vizibilitate redusa, iesirea -Delimitarea fizică şi semnalizarea corectă şi vizibilă a zonei de lucru;
din canale tehnologice fara sase asigure). marcarea zonelor de lucru, în conformitate cu prevederile legale şi
instrucţiunile proprii de SSM;
Pag. 81 din 86
-Delimitarea fizică şi semnalizarea corectă şi vizibilă a gurilor de cnal,
cand se lucreaza si se iese din astfel de zone cu vizibilitate redusa.
12. F31.Cadere de la inaltime prin pasire in gol, 3 -Marcarea si iluminarea corespunzatoare a zonelor periculoase;
dezechilibrare, alunecare. -Repartizarea lucratorilor pentru lucrul la inaltime se face pe baza
avizului medical eliberat in urma unui examen medical prin care trebuie
verificate aptitudinile si capacitatile neuropsihice necesare lucrului la
inaltime.
-Toti cei care lucreaza in conditiile lucrului la inaltime, indiferent de
domeniul de activitate, in mod obligatoriu, vor purta echipament individual
de protectie : centura de siguranta; cordon (franghie) de pozitionare;
casca de protectie;
Pag. 82 din 86
Capitolul VII. CONCLUZII

Lucrarea de faţă conţine evaluarea riscurilor de accidentare şi Îmbolnăvire
profesională pe loc de muncă la 3 locuri de muncă din cadrul S.C. ………… S.A., Sectia
Colivii, Atelierul de Acoperiri de suprafata, in conformitate cu prevederile Legii nr.
319/2006.
Evaluarea s-a realizat prin aplicarea metodei I.N.C.D.P.M. de evaluare a riscurilor
de accidentare şi îmbolnăvire profesională pe loc de muncă, avizată de Ministerul Muncii
şi Solidarităţii Sociale în anul 1993.
Metoda de evaluare prezentată face parte din categoria metodelor analitice.
semicantitative şi este în concordanţă cu standardele europene în domeniu (CEI
812/85,CE 292-1/93, EN 1050/96).
Echipa de evaluare a fost formată din:
- ............. – Cursant Evaluator
- .............. – lucrator desemnat din Comp. Securitate si Sanatate in Munca;
- ..................... – medic de intreprindere.
- ................. – Sef Sectie Colivii
- ............... – Sef Sectie Adjunct-Colivii
- .................... – Inginer tehnolog-Colivii
Evaluarea s-a bazat pe datele fumizate de beneficiar, respectiv:
- Tehnologii de lucru, standarde de firma
- Conţinutul proceselor de muncă pentru locurile analizate;
- Fişele posturilor;
- Instrucţiunile de lucru specifice;
- Evoluţia morbidităţii, corelată cu condiţiile de muncă;
- Documente referitoare la mediul de muncă
Diagnoza locurilor de muncă s-a realizat prin parcurgerea următoarelor etape:
- analiza activităţii din unitate;
- descrierea locurilor de muncă sub aspectul celor patru componente generice ale
sistemelor de muncă;
- identificarea factorilor de risc pentru fiecare loc de muncă;
- stabilirea consecinţei maxime previzibile a acţiunii factorilor de risc asupra
organismului uman, pentru fiecare factor în parte;
- încadrarea în clase de gravitate;
- încadrarea în clase de probabilitate (frecvenţa probabilă a producerii consecinţei
maxime previzibile);
- calculul nivelului de risc global al fiecărui loc de muncă;
- interpretarea rezultatelor evaluărilor evaluării prin prisma legislaţiei în vigoare;
- completarea fişelor de măsuri preventive pentru fiecare loc de muncă, pentru
factorii al căror nivel de risc parţial se situează peste 3 – valoarea limită
acceptată.
Rezultatele evaluării au fost prezentate în lucrare cu ajutorul instrumentelor
formalizate ale metodei, respectiv fişele de evaluare a locurilor de muncă şi fişele de
măsuri propuse pentru factorii la care nivelul de risc parţial depăşeşte limita de
acceptabilitate, pentru fiecare loc de muncă în parte.
Pag. 83 din 86
Ierarhizarea locurilor de muncă evaluate din cadrul Atelierului Acoperiri de Suprafata, în

funcţie de nivelul de risc este prezentată în tabelul următor:
Ierarhizarea locurilor de muncă evaluate în funcţie de nivelurile de risc
NIVEL DE
NR.
LOCUL DE MUNCĂ RISC
CRT.
GLOBAL
1. ELECTRICIAN INTRETINERE SI REPARATII 2,91
2. GALVANIZATOR 2,87
3. LACATUS INTRETINERE SI REPARATII 2,77
Valorile inregistrate corespund unor locuri de munca cu nivel de risc mic si mediu, fiind
sub sau in imediata apropiere a limitei de acceptabilitate (3.5).
Situaţia pozitivă din punct de vedere al Securitatiisi Sanatatii in Munca se reflectă

şi în nivelul de risc agregat pe aceste locuri de muncă (N gAt. ), determinat astfel:
NIVEL DE RISC GLOBAL PENTRU ATELIERUL ACOPERIRI DE SUPRAFATA:
r
p=1
p  N sp
Ng  n
r
p 1
p
1x(2,87x2,87)+1x(2,77x2,77)+1x(2,91x2,91) 24,36
NgAt. = −−−−−−−−−−−−−−−−−−−−−−−−−−−−−−−−−−− = −−−−− = 2,84
1x2,87+1x2,77+1x2,91 8,55
Se impune implementarea de masuri in vederea reducerii riscurilor, mai ales acolo

unde nivelul partial de risc are valori mari (mai mare sau egal cu 4). Pentru aceste situatii
pentru fiecare loc de munca s-au propus masuri de reducere a riscurilor.
Daca in afara masurilor propuse in prezenta lucrare se doreste implementarea altor
masuri, se impune luarea în considerare a ierarhiei riscurilor evaluate, conform Scalei de
încadrare a nivelurilor de risc/securitate a muncii în ordinea: 7 - 1 a nivelului de risc.
Totodata se recomanda luare de masuri de prevenire in ordinea de mai jos:
Pag. 84 din 86
Pag. 85 din 86
Capitolul VIII. BIBLIOGRAFIE
 Darabont, Alex., Pece, Şt.- Protecţia muncii, E.D.P., Bucureşti, 1996.

 Pece, Şt., Dăscălescu, Aurelia -Metodă de evaluare a riscurilor, ICSPM,
Bucureşti. 1998.
 Pece, Şt. - Metode de analiză apriorică a riscurilor profesionale, l.N.l.D., Bucureşti,
1993.
 Pece, Şt. - Metodă de evaluare a riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire
profesională în activitate, RENEL, ICSPM, 1994.
 Darabont, Alex., Pece, St., Dăscălescu, A. - Managementul securităţii şi sănătăţii
în muncă, Ed. AGIR, Bucureşti, 2001.
 Darabont. Alex., Kovacs, Şt., Darobant, Doru - Ghid de autoevaluare a securităţii
în muncă pentru, I.M.M.-uri, ICSPM, Bucureşti, 1997.
 Darabont, Alex., Tănase Nazarica - Ghid pentru evaluarea nivelului de securitate
în muncă, ICSPM, Bucureşti, 1997.
 Pece, Şt. - Metode de evaluare a întreprinderilor din punct de vedere al securităţii
muncii, l.N.l.D., Bucureşti, 1993.
 Creangă Camelia - Metodologii pentru aprecierea riscurilor la locul de muncă,
ICSPM, Bucureşti, 1999.
 Darabont, Alex., Kovacs, Şt. - Securitate şi sănătate în muncă. Suport de curs,
l.C.S.P.M., Bucureşti, 1998.
 Dăscălescu, A., Pece, Şt. - Elaborarea metodologiei de analiză a întreprinderilor
din punct de vedere al securităţii în muncă, ICSPM, Bucureşti, 1993.
 Darabont, Alex., Pece, Şt. - Protecţia muncii, E.D.P., Bucureşti, 1996.
 Pece, Şt., - Evaluarea a riscurilor în sistemul om- maşină, Ed ATLAS PRESS,
Bucureşti 2003.
 Moraru R, Băbuţ G., Ion. - Ghid pentru evaluarea riscurilor profesionale Ed
FOCUS Petroşani, 2002
 Simion, Spiridon, Vasilescu Dragoş - Evaluarea riscurilor de accidentare şi
îmbolnăvire profesională, INSEMEX Petroşani ,2004
 Mincă, G. – Analiza riscurilor profesionale, curs postuniversitar, Bucureşti 2004.
 Moraru, R., Băbuţ, G., Ion. – Analiza de risc, Ed. UNIVERSITAS, Petroşani, 2004.
 Darabont, Alex. – Evaluarea calităţii de securitate a echipamentelor tehnice, Ed.
AGIR, Bucureşti, 2001.
 Alexandru, I., Alexandru, A. – Evaluarea riscurilor profesionale, note de curs,
2005.
 *** - Norme metodologice pentru aplicarea Legii nr. 319/2006(H.G. nr.1425/2006)
 *** - Legea Securităţii şi Sănătăţii în Muncă, Nr. 319/2006.
Pag. 86 din 86

Exemplu PECE - PT BOGDAN

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Exemplu PECE - PT BOGDAN

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA TEHNICĂ "GHEORGHE ASACHI" IASI

FACULTATE A DE STIINŢA ŞI INGINERIA MATERIALELOR

EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE ŞI

PERFECŢIONARE EVALUATOR RISC

Capitolul I. INTRODUCERE. DEFINITII. UTILITATE.............................................................3

Capitolul I. INTRODUCERE. DEFINITII. UTILITATE

Conform Legii Securităţii şi Sănătăţii in Muncă 319/2006, angajatorul are obligaţia de

In sensul Legii 319/2006, termenii şi expresiile de mai jos,folosite in cuprinsul lucrarii,

I.3 UTILITATEA EVALUĂRII RISCURILOR PROFESIONALE

Cunoaşterea şi evaluarea riscurilor dă posibilitatea persoanei juridice de a intreprinde

Capitolul II. PREZENTAREA METODEI DE EVALUARE

Principiul de evaluare a riscurilor utilizat are la baza combinaţia între frecvenţa şi

Evaluarea riscurilor constă in studiul sistematic al tuturor elementelor procesului de

Pentru evaluarea riscurilor s-au parcurs urmatoarele etape:

II.1 Pregatirea in vederea analizei si evaluarii riscurilor

II.2 Descrierea sistemului de analizat

II.3 Identificarea factorilor de risc

II.4 Evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională

Informaţii importante pentru aprecierea cât mai exactă a gravităţii consecinţelor

II.5 Ierarhizarea riscurilor

Formula de calcul al nivelului de risc global este următoarea:

Nivelul de securitate (Ns) pe loc de muncă se identifică pe Scala de încadrare a

II.6 Stabilirea măsurilor de prevenire

Capitolul III. APLICAREA CONCRETA A METODEI DE

III.1 PREZENTARE GENERALA SISTEM DE MUNCA

III.2 DESCRIEREA INSTALATIILOR SI A PROCESELOR TEHNOLOGICE

Procesele tehnologice pentru fiecare flux de fabricatie, se desfasoara

III.2.1 LINIA DE DECAPARE-PASIVARE COLIVII DE ALAMA;

2. PROCESUL TEHNOLOGIC DE DECAPARE SI PASIVARE A COLIVIILOR DIN

2.1. Tehnologia de decapare si pasivare a coliviilor din alama este prezentata in

2.4. Decaparea si pasivarea

2.7. Verificarea calitatii procesului de decapare si pasivare

3. NORME DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA

4. MARCARE. DEPOZITARE. AMBALARE

III.2.2 LINIA DE FOSFATARE OTEL DE RULMENTI;

1.2. Principiul fosfatarii.

1.2.1. Procesul de fosfatare consta in formarea pe suprafata metalica a unui strat

2. PROCESUL TEHNOLOGIC DE FOSFATARE Si CONDITIILE TEHNICE DE

2.1. Tehnologia de fosfatare este prezentata in tabelul 1 si consta in:

2.8. Tratarea cu ulei emulsionabil

2.9. Defecte, cauze si remedieri

2.10. Verificarea calitatii stratului de fosfat

3. NORME DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA

4. MARCARE. DEPOZITARE. AMBALARE

Tabel 1. Tehnologia de fosfatare

III.2.3 LINIA DE LUSTRUIRE CHIMICA CAPACE DE RULMENTI;

2.CONDIŢII TEHNICE DE CALITATE APRODUSELOR ŞI PROCESUL TEHNOLOGIC

Tabel 1 .Tehnologia de lustruire chimică a capacelor tip Z şi ZZ.

2.3. Condiţii tehnice de exploatare a băilor.

2.3.1 Degresarea chimică se execută în bazine de 200 l capacitate conţinând

2.3.3 Lustruirea chimică.

2.4 Condiţii tehnice de calitate impuse soluţiilor din băile procesului de

3. MARCAREA AMBALAREA DEPOZITAREA.

3.1 Produsele lichide utilizate în procesul tehnologic de lustruire chimică a

4.NORME DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA :

4.1 Se vor respecta normele de S.S.M şi P.S.I referitoare la utilizarea şi

4.2 În timpul lucrului muncitorii vor purta echipament de protecţie antiacid.

1.1. Obiect si domeniu de aplicare

2. PROCESUL TEHNOLOGIC DE CROMARE DURA Si CONDITIILE TEHNICE

2.1. Tehnologia de cromare dura este prezentata in tabelul 1 si consta in :

2.2. Degresare electrochimica

2.3. Montarea pe dispozitive

2.4. Spalarea dubla