Sunteți pe pagina 1din 117

ASOCIAȚIA ROMÂNĂ PENTRU SECURITATE ȘI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ

CURS DE PERFECȚIONARE
EVALUATOR DE RISC ŞI AUDITOR ÎN DOMENIUL SECURITĂȚII ȘI
SĂNĂTĂȚII ÎN MUNCĂ
240 ORE

PROIECT
PENTRU
EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL
ÎN DOMENIUL SECURITĂŢII ŞI
SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ LA S.C.
AUTOMOTIVE BUSINESS CENTER S.R.L.
PENTRU LOCUL DE MUNCĂ

ABSOLVENT,
ing. Dan Cojocaru

2012

1
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
CUPRINS
1. DESCRIEREA OBIECTIVULUI / SOCIETĂȚII…............................................................3

1.1. DATE GENERALE ASUPRA ORGANIZĂRII ŞI ACTIVITĂŢII S.C. AUTOMOTIVE


BUSINESS CENTER S.R.L. ………………………………………………………………………….3
1.2. PREZENTAREA PROCESELOR DE MUNCĂ ....................................................................3
1.3 PREZENTAREA STRUCTURII DE PERSONAL A FIRMEI ................................................4
1.4. STAREA DE SĂNĂTATE A PERSONALULUI FIRMEI.......................................................5

2. PREGĂTIREA EVALUĂRII. DOCUMENTAREA ................................................................9


2.1 PREZENTAREA COMPONENTELOR SISTEMULUI DE MUNCĂ STUDIAT.
COLECTAREA DATELOR NECESARE EVALUĂRII ........................................................9
2.1.1 FACTORII DE RISC PROPRII SARCINII DE MUNCĂ ……………………………………14
2.1.2. FACTORII DE RISC PROPRII MIJLOACELOR DE PRODUCŢIE ……………………...27
2.1.3. FACTORII DE RISC PROPRII MEDIULUI DE MUNCĂ ………………………………….28

2.1.3.1. FIŞELE PRIVIND RISCURILE GENERALE LA LOCUL DE MUNCĂ ……………28


2.1.3.2. CONCLUZII LA EVALUAREA ACTIVITĂȚII LOCULUI DE MUNCĂ ANALIZAT …42
2.1.3.3. FIȘE DE NECONFORMITATE ……………………………………………………………43
2.1.3.4. CONCLUZII LA AUDIT ……………………………………………………………………45
2.1.3.5. PLANUL DE ACȚIUNI CORECTIVE ……………………………………………………..46

3. IDENTIFICAREA PERICOLELOR ȘI ESTIMAREA RISCURILOR .................................48


3.1 ALEGEREA ŞI ECHIPEI DE EVALUARE A RISCURILOR DE ACCIDENTARE
ȘI DE ÎMBOLNĂVIRE PROFESIONALĂ ………………………………………………………48
3.2 ALEGEREA ȘI PREZENTAREA METODEI DE EVALUARE A RISCURILOR DE
ACCIDENTARE ȘI DE ÎMBOLNĂVIRE PROFESIONALĂ ……………………………….49

3.2.1 ETAPELE METODEI ………………………………………………………………......50

3.2.2. PREGATIREA DEMERSULUI

3.2.2.1 STRUCTURA INTREPRINDERII / SUBDIVIZIUNI / GRUP DE PERSOANE ……….54

3.2.2.2.SUBDIVIZAREA ÎN PROCESE ....................................................................................55


3.2.2.3. SUBDIVIZARE ÎN RAPORT DE GRUPURI PROFESIONALE ȘI GRUPURI DE
PERSOANE ..............................................................................................................................55
3.2.2.4.SUBDIVIZARE IN PROCESE / SECTOARE DE ACTIVITATE SI GRUPURI DE
PERSOANE - O PROBLEMA DE COMBINAȚII .........................................................55
3.2.2.5. IDENTIFICAREA PROCESELOR, SECTOARELOR ȘI A GRUPURILOR DE
PERSOANE CRITICE ………………………………………………………………………55

3.2.2.6. UTILIZAREA DE MIJLOACE AUXILIARE ……………………………………………..56

3.2.2.7. ÎNTREPRINDERI PENTRU CARE EXISTĂ SOLUȚII PE DOMENIUL ACESTORA

DE ACTIVITATE ...........................................................................................................56
3.2.2.8. ORGANIZATII FĂRĂ O SOLUȚIE COMUNĂ ........................................................56

3.2.2.9. FORMAREA UNEI ECHIPE INTERDISCIPLINARE ……………………………………56

3.2.2.10. PROCURAREA DOCUMENTAȚIILOR, DEFINIREA PROGRAMULUI DE LUCRU ȘI A


CALENDARULUI INTALNIRILOR ……………………………………………………..57

2
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
3.2.2.11. LIMITELE SISTEMULUI DE MUNCĂ. DEFINIREA LIMITELOR SISTEMULUI –
DEFINIREA SISTEMULUI …………………………………………………………………57

3.2.2.12. IDENTIFICAREA FENOMENELOR PERICULOASE ÎN ECHIPĂ .............................59

3.2.2.13. DEFINIREA VĂTĂMĂRILOR ……………………………………………………………..59

3.2.2.14. ESTIMAREA RISCURILOR PRIN ESTIMAREA PROBABILITATI DE


PRODUCERE SI A GRAVITĂȚII VĂTĂMĂRI ...................................................59

3.3. APLICAREA METODEI SUVA PENTRU EVALUARE A RISCURILOR DE


ACCIDENTARE ȘI ÎMBOLNĂVIRE PROFESIONALĂ LA POSTUL DE LUCRU-
MECANIC AUTO ………………………………………………………………………..65

3.3.1. PROCESUL DE MUNCĂ ……………………………………………………………..65

3.3.2. ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCĂ EVALUAT ……..65

3.3.3. FACTORII DE RISC IDENTIFICAŢI ………………………………………………………….66

3.3.3.1. FACTORII DE RISC PROPRII MIJLOACELOR DE PRODUCŢIE ……………………..66

3.3. 4. TABEL CU RISCURILE PREVIZIBILE LEGATE DE MODUL DE LUCRU ...............70

3.4. APLICAREA METODEI SUVA PENTRU EVALUARE A RISCURILOR DE


ACCIDENTARE ȘI ÎMBOLNĂVIRE PROFESIONALĂ LA POSTUL DE LUCRU-
VULCANIZATOR AUTO ………………………………………………………………………..78
3.4.1. PROCESUL DE MUNCĂ ………………………………………………………………………78

3.4.2. ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCĂ EVALUAT ………78

3.4.3 FACTORII DE RISC IDENTIFICAŢI ……………………………………………………………79

3.4.3.1. FACTORII DE RISC PROPRII MIJLOACELOR DE PRODUCŢIE………………………79

3.4.3.2. FACTORI DE RISC PROPRII MEDIULUI DE MUNCǍ …………………………………..80

3.4.3.2. FACTORI DE RISC PROPRII MEDIULUI DE MUNCǍ …………………………………..80

3.4.3.4. FACTORI DE RISC PROPRII EXECUTANTULUI …………………………………………80

3. 4.4. TABEL CU RISCURILE PREVIZIBILE LEGATE DE MODUL DE LUCRU .................84

4. STABILIREA MĂSURILOR DE SECURITATE. PLANUL DE PREVENIRE


ȘI PROTECȚIE ..................................................................................................92
4.1. PLAN DE PREVENIRE ŞI PROTECŢIE PENTRU ANUL 2012 …………………………….92

4.2.STABILIREA BUGETELOR PENTRU SUSȚINEREA MĂSURILOR PROPUSE ………..102

4.3. CONCLUZII ………………………………………………………………………………………102

5. EVALUAREA EFICIENȚEI MĂSURILOR. AUDITUL DE EVALUARE A PERFORMANȚEI


ÎN TREPRINDERE ÎN DOMENIUL S.S.M. ..............................................103

3
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
CAPITOLUL 1 DESCRIEREA OBIECTIVULUI / SOCIETĂȚII

1.1 DATE GENERALE ASUPRA ORGANIZĂRII ŞI ACTIVITĂŢII


S.C. AUTOMOTIVE BUSINESS CENTER S.R.L.
Firma AUTOMOTIVE BUSINESS CENTER S.R.L. este o societate cu capital
privat, care îşi desfăşoară activitatea în baza legilor din România şi care deruleză
următoarele activităţi: Service auto rapid, Verificări I.T.P., Service vulcanizare auto,
Aprovizionare şi distribuţie anvelope-roţi auto.
Sediul firmei este situat în Bucureşti, Bulevardul Expoziţiei, nr.1-3, sector 1, fiind
compus din 4 corpuri de clădiri cu un singur nivel, cu o suprafaţă construită de aproxima-
tiv 380 m2 şi cu următoarele destinaţii:
1. Service auto, pentru efectuarea verificărilor I.T.P. şi a geometriei roţilor;
2. Recepţie servicii pentru clienţi şi birouri administrative;
3. Service vulcanizare auto;
4. Depozit de anvelope şi roţi auto.
Compartimentarea acestor clădiri, în funcţie de destinaţie, este după cum urmeză:
1. Clădirea Service auto este compusă din 2 compartimente independente, dotate
fiecare cu rampă elevatoare;
2. Clădirea pentru Recepţia serviciilor de la clienţi şi birouri administrative, este
compusă din 4 compartimente: biroul Recepţie clienţi, biroul Tehnic, Biroul
Economic, biroul Administrator;
3. Clădirea Service vulcanizare auto, este compusă din 4 boxe, dotate cu rampe
elevatoare şi o încăpere pentru Clădirea Depozitului pentru anvelope şi roţi
auto, este realizată dintr-o singură hală, dotată cu rastele şi stative pentru
anvelope şi roţi auto.

1.2 PREZENTAREA PROCESELOR DE MUNCĂ


S.C. AUTOMOTIVE BUSINESS CENTER S.R.L. desfășoară la punctul de lucru,
următoarele activități principale:
1. Service auto, pentru efectuarea verificărilor I.T.P. şi a geometriei roţilor;
2. Recepţie servicii pentru clienţi şi birouri administrative;
3. Service vulcanizare auto;
4. Depozit de anvelope şi roţi auto.
Activitatea de service auto pentru verificările I.T.P. se derulează în două spații
special amenajate, cu fose pentru controlul inferior al autovehiculelor, dar și elevatoare
de ridicare al acestora, cu echipamente specifice de verificare și control al motoarelor, al
sistemelor de evacuare al autovehiculelor și determinare a geometriei roților.
Activitatea de service vulcanizare auto se desfășoară într-o hală cu 4 boxe,
echipate fiecare, cu elevatoare, și instalații de acționare pneumatică a sculelor de
deșurubat-înșurubat prezoane de roți, dar și o cuvă cu apă pentru determinarea
etanșeității pneurilor și camerelor de cauciuc, dulapuri cu truse de scule, 3 mașini
electrice pentru reglajul centrifugal al roților, 3 mașini electrice de dejantat pneuri,
instalație de aer comprimat.
Activitatea de depozitare anvelope și roți auto, este realizată într-un spațiu
special destinat și amenajat, prevăzut cu rastele metalice supraetajate și elevatoare
pentru manipularea echipamentelor și produselor.
Procesele de muncă vizează următoarele fluxuri de muncă:

4
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
Posesorul de autovehicul accesează biroul de recepție servicii pentru clienți,
unde este lansată comanda către locurile de muncă specializate, în funcție de cerințele
beneficiarului.
Dacă se doresc servicii de verificări I.T.P., autovehiculul este preluat de
personalul firmei care îl poziționează în una din cele 2 hale de service auto și unde se
vor desfășura procedurile specifice de control tehnic auto.
Dacă se doresc servicii de vulcanizare auto, autovehiculul este preluat de unul
dintre vulcanizatori și care, îl va poziționa în boxa sa de lucru, demarând activitățile
specifice de demonataj-montaj roți și pneuri auto.

1.3 PREZENTAREA STRUCTURII DE PERSONAL A FIRMEI

Firma AUTOMOTIVE BUSINESS CENTER S.R.L., după cum s-a menţionat


anterior, este structurată în 2 compartimente de specialiate, bine definite: Compartimen-
tul Tehnic şi Compartimentul Economic, iar activitatea de securitatea muncii şi pentru
situaţiile de urgenţă, este externalizată, fiind organizată şi coordonată de un Serviciu
extern de prevenire şi protecţie.
Compartimentul Tehnic este divizat în 2 sectoare de activitate: mecanică auto şi
vulcanizare auto, numărând 9 lucrători.
Compartimentul Economic este divizat, la rândul lui, în 2 sectoare de activitate:
comerţ şi contabilitate, numărând 3 persoane.
Structura de personal pentru această organizaţie este alcătuită din 12 angajaţi,
conduşi de un Consiliu de Administraţie, după cum urmează: 6 vulcanizatori auto, 2
mecanici auto, un inspector I.T.P., un gestionar, un manager vînzări, o contabilă.
În conformitate cu prevederile Regulamentului de Ordine Interioară, relaţiile
ierarhice şi de colaborare dintre salariaţii acestei organizaţii, sunt reprezentate în
organigrama de la Fig. nr.1, de mai jos.

CONSILIUL DE
ADMINISTRAŢIE

RESPONSABIL MANAGER CONTABIL INSPECTOR


S.S.M. ŞI VÂNZĂRI I.T.P.
SITUAŢII DE
URGENŢĂ

GESTIONAR MECANIC VULCANIZATORI


AUTO AUTO

Fig. nr. 1 ORGANIGRAMA ORGANIZAŢIEI

5
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
1.4. STAREA DE SĂNĂTATE A PERSONALULUI FIRMEI
Din punct de vedere al stării de sănătate la nivelul întreprinderii, a fost necesară
analiza rapoartelor sintetice anuale pe anii 2010 și 2011, întocmite medicul de medicina
muncii privind situația sănătății personalului muncitor, mai cu seamă, cel vizat pentru
evaluarea riscurilor de accidentare și/ sau îmbolnăvire profesională, cu specificații asupra
locului de muncă studiat : mecanicul auto și vulcanizatorul auto.
Prin natura activităţilor de service autovehicule cu specificul operaţiunilor de
intervenţie la motoare şi sistemele lor auxuliare, dar totodată pentru service vulcanizare,
lucrătorii se confruntă cu o expunere completă a corpului la riscurile de accidentare şi
boli profesionale, la locul de muncă, pornind de la problemele scheleto-musculare și
încheind cu problemele de toxicitate.

Deoarece firma AUTOMOTIVE BUSINESS CENTER S.R.L., are un anume


prestigiu pe piaţă, iar conducerea respectă acest statut, lucrătorilor cu activităţi de
service auto şi vulcanizare, li se acordă atenția cuvenită privind starea lor de sănătate,
prin efectuarea periodică anuală a controalelor medicale și determinări de câte ori există
solicitări datorate unor sintome de boală, în scopul prevenirii îmbolnăvirilor profesioanale.

Din conținutul rapoartelor anuale emise de medicul de medicina muncii, privind


starea și evoluția stării de sănătate a personalului lucrător din firmă, a rezultat că nu s-au
înregistart probleme de sănătate de natura activităților prestate de angajați. Astfel, în
ultimii 2 ani, au declarate și înregistrate 18 concedii medicale, din care 14 cu diagnosticul
de gripă și viroză respiratorie, 2 cu diagnosticul de infecții toxico-alimentare, 1 cu diagnos
ticul de entorsă membru inferior (în condiții casnice, la schi) și 1 cu diagnosticul de
apendicită acută.

Utilizând metodologia şi tabelul din Anexa nr.1, din H.G. nr.1048/2006, pentru
evaluarea riscurilor în vederea selecţionării echipamentelor individuale de protecţie,
putem realiza identificarea şi evaluarea riscurilor pentru activităţile şi meseriile cele mai
expuse, din cadrul Service-ului auto şi Service-ului de vulcanizare auto, respectiv :
mecanicul auto și vulcanizatorul auto.

În Tabelul nr.1, prezentat mai jos, au fost identificate următoarele riscuri pentru
activităţile şi meseria de mecanic auto:

a. Mecanice - lovituri, tăieturi, impact, strivire, pentru craniu, ochi, faţă, întregul cap,
mâini, braţe, picior, gambe şi piele ;
- înţepături, tăieturi, zgârieturi, pentru craniu, ochi, faţă, întregul cap, mâini,
braţe, picior, gambe şi piele ;
- alunecare şi cădere de la acelaşi nivel, pentru întregul corp.
b. Termice – căldură, foc, pentru întregul cap, mâini, întregul corp ;
frig, pentru întregul cap, mâini, picior, întregul corp ;
c. Electrice – pentru mîini şi întregul corp ;
d. Chimice – fum, pentru căile respiratorii ;
- împroşcare, stropire, pentru ochi şi faţă, piele, întregul corp ;
- gaze, vapori, pentru căile respiratorii ;
e. Biologice – bacterii patogene, pentru căile respiratorii, mâni, întregul corp ;
- ciuperci generatoare de micoze, pentru mâini, piele.

6
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
TABEL nr.1
IDENTIFICAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE ȘI ÎMBOLNĂVIRI PROFESIONALE PENTRU MECANICUL AUTO
RISCURI
FIZICE CHIMICE BIOLOGICE

BACTERII PATOGENE

ANTIGENI BIOLOGICI
MECANICE TERMICE RADIAŢII AEROSOLI LICHIDE

GENERATOARE

NEMICROBIENI
GAZE VAPORI
ELECTRICE

DE MICOZE
PATOGENI
ZGOMOT

CIUPERCI
CĂLDURĂ, FOC

VIRUŞI
ÎMPROŞCARE,
NEIONIZATE
LOVITURI,

VIBRAŢII

IONIZATE

PULBERI,

STROPIRE
CĂDERI ÎNŢEPĂTURI ALUNECARE,

IMERSII
CEAŢĂ
F

FIBRE
TĂIETURI,
DE LA TĂIETURI, CĂDERE DE LA FRIG U
IMPACT, M
ÎNĂLŢIME ZGÂRETURI ACELAŞI NIVEL
STRIVIRE

CRANIU X X
URECHI
OCHI X X X
CĂI
CAP

RESPIRA X X X
TORII
FAŢĂ X X X
ÎNTREGUL
CAP
X X X X
SUPERIOARE

MÂINI X X X X X X X
PĂRŢILE CORPUUI
MEMBRE

BRAŢE
(PĂRŢI)
X X
INFERIOARE

PICIOR X X X
MEMBRE

GAMBE
(PĂRŢI)
X X

PIELE X X X X
TRUNCHI
ALTELE

ABDOMEN
CĂI PAREN
TALE
ÎNTREGUL
CORP
X X X X X X

7
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
Similar, am procedat pentru identificarea riscurilor pentru activităţile şi meseria de
vulcanizator auto, în cadrul aceluiași service auto. În Tabelul nr.2, prezentat mai jos, au
fost identificate următoarele riscuri:

a. Mecanice - lovituri, tăieturi, impact, strivire, pentru craniu, ochi, faţă, întregul cap,
mâini, braţe, picior, gambe şi piele ;

- înţepături, tăieturi, zgârieturi, pentru craniu, ochi, faţă, întregul cap,


mâini, braţe, picior, gambe şi piele ;
- alunecare şi cădere de la acelaşi nivel, pentru întregul corp.

b. Termice – căldură, foc, pentru întregul cap, mâini, întregul corp ;

- frig, pentru întregul cap, mâini, picior, întregul corp ;

c. Electrice – pentru mîini şi întregul corp ;

d. Chimice – fum, pentru căile respiratorii ;

- împroşcare, stropire, pentru ochi şi faţă, piele, întregul corp ;


- gaze, vapori, pentru căile respiratorii ;

e. Biologice – bacterii patogene, pentru căile respiratorii, mâni, întregul corp ;

- ciuperci generatoare de micoze, pentru mâini, piele.

Obiectul acestui proiect îl reprezintă studiul a celor două locuri de muncă, mai
sus declarate, respectiv mecanicul auto și vulcanizatorul auto, pentru care angajatorul
acestui service de reparații și mentenață, are angajați 9 lucrători: 3 mecanici auto și 6
vulcanizatori auto.

8
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
TABEL nr.2
IDENTIFICAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE ȘI ÎMBOLNĂVIRE PROFESIONALĂ PENTRU VULCANIZATORUL AUTO
RISCURI
FIZICE CHIMICE BIOLOGICE

BACTERII PATOGENE

ANTIGENI BIOLOGICI
MECANICE TERMICE RADIAŢII AEROSOLI LICHIDE

GENERATOARE

NEMICROBIENI
GAZE VAPORI
ELECTRICE

DE MICOZE
PATOGENI
ZGOMOT

CIUPERCI
CĂLDURĂ, FOC

VIRUŞI
ÎMPROŞCARE,
NEIONIZATE
LOVITURI,

VIBRAŢII

IONIZATE

PULBERI,

STROPIRE
CĂDERI ÎNŢEPĂTURI ALUNECARE,

IMERSII
CEAŢĂ
F

FIBRE
TĂIETURI,
DE LA TĂIETURI, CĂDERE DE LA FRIG U
IMPACT, M
ÎNĂLŢIME ZGÂRETURI ACELAŞI NIVEL
STRIVIRE

CRANIU X X
URECHI
OCHI X X X
CĂI
CAP

RESPIRA X X X
TORII
FAŢĂ X X X
ÎNTREGUL
CAP
X X X X
SUPERIOARE

MÂINI X X X X X X X
PĂRŢILE CORPUUI
MEMBRE

BRAŢE
(PĂRŢI)
X X
INFERIOARE

PICIOR X X X
MEMBRE

GAMBE
(PĂRŢI)
X X

PIELE X X X X
TRUNCHI
ALTELE

ABDOMEN
CĂI PAREN
TALE
ÎNTREGUL
CORP
X X X X X X

9
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
CAPITOLUL 2. PREGĂTIREA EVALUĂRII. DOCUMENTAREA

2.1 PREZENTAREA COMPONENTELOR SISTEMULUI DE MUNCĂ


STUDIAT. COLECTAREA DATELOR NECESARE EVALUĂRII.
Metoda de evaluare adoptată permite, pe baza datelor acumulate şi
prelucrate în perioada documentării, identificarea situaţiilor de lucru generatoare de
riscuri de accidentare sau îmbolnăviri profesionale, nominalizarea riscurilor generate
şi cuantificarea nivelului de risc a locurilor de muncă din cadrul macrosistemului
analizat precum şi formularea unor măsuri tehnico-organizatorice, cu caracter
preventiv, în vederea reducerii potenţialului de manifestare a riscurilor de
accidentare, de reducere a gravităţii urmărilor unor posibile accidente de muncă, de
eliminare a unor riscuri de accidentare.

Metoda are ca scop determinarea cantitativă a nivelului de risc pe loc


de muncă, pe baza analizei sistemice şi evaluării riscurilor de accidentare şi
îmbolnăvire profesională.
Aplicarea metodei se finalizează cu două documente:
• FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ, cuprinde datele obţinute din
documentare şi din prelucrarea lor, folosite pentru evaluarea locurilor de muncă
analizate şi sunt prezentate în conformitate cu metodologia de lucru adoptată
pentru fiecare factor de risc la nivelurile de risc parțiale şi nivelul de risc
global pe loc de muncă.
• FIŞA DE MĂSURI DE PREVENIRE, ce cuprinde totalitatea măsurilor tehnice şi
organizatorice prevăzute de normele şi standardele în vigoare, pentru fiecare
factor de risc în parte.
Fişa locului de muncă astfel întocmită constituie baza fundamentării
programului de prevenire a accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale
pentru locul de muncă din întreprinderea analizată.
Metoda cuprinde următoarele etape obligatorii:
constituirea echipei de evaluare;
definirea sistemului de analizat (loc de muncă);
identificarea factorilor de risc din sistem;
evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională;
ierarhizarea riscurilor şi stabilirea priorităţilor de prevenire;
propunerea măsurilor de prevenire.

În cadrul activităţii desfăşurate de către S.C. AUTOMOTIVE BUSINESS


CENTER S.R.L., s-au identificat şi nominalizat locuri de muncă, caracterizate fiecare
printr-un tip de activitate şi prin existenţa unor riscuri de accidentare specifice acestei
activităţi.

10
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
Fişa de evaluare a locului de muncă determină nivelul de risc al locului de
muncă analizat, determinare care se bazează pe cuantificarea fiecărui risc de
accidentare identificat la locul de muncă respectiv.

Identificarea factorilor de risc şi determinarea nivelului de risc au pornit de


la identificarea cauzelor, respectiv a situaţiilor de lucru generatoare ale factorilor de
risc respectivi.

Această acţiune a contribuit la conceperea şi formularea unor măsuri de


prevenire, tehnico-organizatorice, prin aplicarea cărora să se asigure reducerea
riscurilor de accidentare sau altfel spus reducerea situaţiilor de lucru generatoare de
accidente de muncă şi / sau avarii.
Obiectivul lucrării se înscrie în prevederile actualei legislaţii de securitate
şi sănătate în muncă, care prevăd obligativitatea şi principiile evaluării riscurilor la
locurile de muncã.

Aplicarea metodei adoptate, permite factorilor de conducere ai S.C.


AUTOMOTIVE BUSINESS CENTER S.R.L. următoarele rezultate:

radiografierea situaţiei existente la fiecare loc de muncă, reliefându-se


riscurile acceptabile şi cele inacceptabile, precum şi măsurile ce trebuie
adoptate;
compararea şi ierarhizarea locurilor de muncă după criteriul gravităţii şi
probabilităţii riscurilor, ceea ce asigură:
o justificare rigurosă, economică şi socială pentru decizia managerială vizând
ordinea de adoptare a măsurilor preventive;

Metoda respectã principiile evaluării, conform cărora evaluarea riscurilor


presupune identificarea tuturor factorilor de risc de accidentare şi îmbolnăvire
profesionalã şi determinarea nivelului de risc, pe baza combinaţiei dintre gravitatea şi
probabilitatea consecinţei maxime previzibile.

Adoptarea acestei metode corespunde obiectivului de determinare a


dimensiunii reale a riscului (cuantificarea nivelului de risc), pe baza celor doi
parametri măsurabili, respectiv:

- probabilitatea cu care se poate produce un eveniment nedorit (acci-


dent de muncă sau boală profesională);

- gravitatea consecinţelor acestuia, respectiv gravitatea maximă previzi-


bilă şi probabilă.

Un factor important în evaluarea nivelului de risc este determinat de durata


de expunere a executantului în zona de manifestare a riscurilor de accidentare.
Acest factor influenţează modul de cuantificare al evaluatorului în raport cu o situaţie
de lucru cu potenţial accidentogen.

Pentru interpretarea optimă a datelor din fişele de evaluare, se fac


următoarele precizări:
11
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
1. Locul de muncă este conceput ca un sistem complex, structurat din
următoarele elemente care interacţionează: mijloace de producţie, mediu de muncă,
sarcina de muncă, executant.

Evaluarea porneşte de la identificarea factorilor de risc proprii fiecărui


element component al sistemului de muncă, iar nivelul de risc pe locul de muncă se
determină după stabilirea nivelurilor parţiale de risc pentru fiecare factor de risc în
parte.

Pentru evidenţierea factorilor de risc este necesară o analiză sistematică a


caracteristicilor accidentogene şi ale abaterilor posibile la nivelul fiecărei componente
a sistemului.
A. Factorii de risc proprii executantului
Abaterea posibilă a executantului de la disciplina tehnologică pe care
trebuie s-o urmeze pentru îndeplinirea sarcinii de muncă reprezintă întotdeauna o
eroare, la nivelul uneia sau a mai multora dintre verigile de bază ale activităţii de
muncă, respectiv:

erori de recepţie, prelucrare şi interpretare a informaţiei;


erori de decizie;
erori de execuţie;
erori de autoreglaj.

Eroarea executantului se concretizează într-un comportament inadecvat


din punctul de vedere al securităţii muncii, sub forma unei acţiuni greşite sau
omisiuni.

B. Factorii de risc proprii sarcinii de muncă


La nivelul sarcinii de muncă pot apărea două categorii de cauze
potenţiale de accidentare sau îmbolnăvire profesională:

conţinut sau structură necorespunzătoare a sarcinii de muncă în raport cu


scopul sistemului de muncă sau cu cerinţele impuse de situaţiile de risc
(operaţii, reguli, procedee greşite, absenţa unor operaţii, metode de muncă
necorespunzătoare);
sub /supradimensionarea cerinţelor impuse executantului, respectiv necores-
punzătoare posibilităţilor acestuia.

C. Factorii de risc proprii mijloacelor de producţie


După natura acţiunii lor, factorii de risc proprii mijloacelor de producţie se
pot manifesta sub următoarele forme:

factori de risc mecanic, a căror acţiune constă în eliberarea


bruscă, necontrolată şi contraindicată, a energiei cinetice incorporate
în mijloacele de producţie sau în părţi ale acestora;

12
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
factori de risc termic, în cazul cărora pericolul potenţial este dat de
acţiunea energiei termice incorporate în mijloacele de producţie la
contactul sau manipularea acestora de către executant;
factori de risc electric, la care pericolul constă în posibilitatea
contactului direct sau indirect al executantului cu energia electrică
vehiculată de mijloacele de producţie;
factori de risc chimic, a căror acţiune este determinată de
proprietăţile chimice nocive sau potenţial accidentogene ale
substanţelor utilizate în procesul de muncă;
factori de risc biologic, cu acţiune de natură biologică, nocivă sau
potenţial accidentogenă, în funcţie de caracteristicile macro-organis-
melor şi micro-organismelor utilizate în procesul de muncă.

D. Factorii de risc proprii mediului de muncă


Mediul fizic ambiant poate prezenta abateri sub formă de depăşiri ale
nivelului sau intensităţii funcţionale a parametrilor specifici (microclimat, zgomot,
vibraţii, noxe chimice, radiaţii, iluminat etc.), fie caracteristici care reprezintă condiţii
de muncă inadecvate (suprasolicitare fizică).

Mediul social se caracterizează prin factori de risc de natură psihică al


căror rezultat este suprasolicitarea executantului.

2. Un accident de muncă poate fi produs ca urmare a mai multor factori de risc


ce intervin în lanţul cauzal. În evaluare se ia în considerare factorul de risc care
constituie ultima verigă a lanţului cauzal.

3. Încadrarea în clasele de gravitate se bazează pe criteriile medicale de


evaluare a incapacităţii de muncă, elaborate de Ministerul Sănătăţii şi Ministerul
Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei.

4. Încadrarea în clasele de probabilitate a avut ca sursă standardul CEN


812/1985, în prezent fiind stabilite următoarele intervale:

Clasa de probabilitate Frecvenţa evenimentului

1 O dată la peste 10 ani

2 O dată la 5 - 10 ani

3 O dată la 2 - 5 ani

4 O dată la 1 - 2 ani

5 O dată la 1 an - o lunã

6 O dată la mai puţin de o lunã

13
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
5. Fişa de evaluare a locului de muncă reprezintã documentul centralizator al
tuturor operaţiilor de identificare şi evaluare a riscurilor de accidentare şi/sau
îmbolnăvire profesională şi cuprinde:

date de identificare a locului de muncã;


date de identificare a echipei de evaluatori;
nominalizarea factorilor de risc identificaţi şi prezentarea formei concrete de mani-
festare a acestora;
consecinţa maximã previzibilã pentru fiecare factor de risc în parte;
clasa de gravitate şi probabilitate pentru fiecare factor de risc în parte;
nivelul de risc parţial, pe baza combinaţiei dintre gravitatea şi probabilitatea
fiecărui factor de risc;
nivelul de risc pe loc de muncă, ca medie ponderată a nivelurilor parţiale de risc;
pentru ponderare se utilizeazã rangul factorului de risc care este egal cu nivelul de
risc.
Pentru evaluarea nivelului de risc de accidentare sau de îmbolnăvire
profesională, cu ajutorul metodei de lucru adoptate, a fost necesară nominalizarea
locurilor de muncă în care se desfăşoară activitatea S.C. AUTOMOTIVE BUSINESS
CENTER S.R.L., atribuţiile specifice sarcinii de muncă şi procesele de muncă
desfăşurate, vizează realizarea următoarelor lucrări:
a. Activităţi specifice de producţie din Atelierul de vulcanizare sunt următoarele:
diagnosticarea defectelor anvelopelor;
vulcanizarea anvelopelor / camerelor de aer;
demontarea / asamblarea roţilor;
montarea roţii pe autovehicul;
înlocuirea anvelopelor uzate sau în vederea adecvării la sezon;
echilibrarea roţilor;
întreţinerea permanentă a SDV-urile şi a echipamentele pe care le utilizează
la locul de muncă;
asigură la locul de muncă cu toate materialele necesare, pe care le
depozitează şi le gestionează în mod adecvat;

b. Activităţi de birou la Punctul de lucru sunt următoarele:


primirea sau transmiterea corespondenţei, a faxurilor;
primirea sau transmiterea apelurilor telefonice;
întocmirea facturilor clienţilor;
gestionarea activităţii în relaţia cu clienţii;
activităţi de contabilitate;

Nominalizarea locurilor de muncă a permis efectuarea unei analize complexe, a fiecărei


componente a sistemului de muncă: executant, mijloace de producţie, sarcina de
muncă şi mediu de muncă, a interacţiunilor şi a influenţelor reciproce.

În cadrul acestei analize s-au identificat situaţiile de lucru cu potenţial


accidentogen ridicat precum şi sursele tehnologice previzibile, posibil generatoare de
riscuri de accidentare şi îmbolnăvire profesională.
Pentru identificarea factorilor de risc ce pot conduce la accidente de
muncă precum şi a probabilitãţii de producere a acestora au fost solicitate şi
analizate o serie de documente din arhiva societăţii, documente care au
constituit, baza pentru evaluare.

14
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
În principiu, componentele sistemului de muncă trebuie îndeplinească un
minim de cerinţe.

Executantul:

să fie apt din punct de vedere fizic şi psihic şi să nu aibă infirmităţi care l-ar
stânjeni în activitate sau ar putea conduce la accidentarea lui sau a altor
persoane;
să aibă aptitudinile necesare funcţiei corelate cu nivelul de calitate pentru lucrările
de montaj pe care le execută;
să posede calificarea profesională;
să fie nominalizat pentru efectuarea lucrărilor încredinţate şi să aibe viza medicului
de medicina muncii.

Sarcina de muncă:

să fie bine precizată, cu delimitarea clară a lucrărilor care se execută prin măsuri
organizatorice adecvate;
să existe toate instrucţiunile necesare executării tuturor operaţiilor ce sunt
precizate prin sarcina de muncă;
să nu cuprindă operaţiuni care, pentru a fi realizate, încalcă prevederi ale
legislaţiei în vigoare;

Mijloacele de producţie:

dotările tehnice (circulare electrice, flexuri, dispositive electrice de şlefuit, schele


mobile, mijloace de ridicat, mijloace de transport etc.) şi echipamentul individual
de protecţie să asigure lucrul în condiţii de securitate;
să nu ofere condiţii pentru producerea accidentelor de muncă.

Mediul de muncă:

să nu ofere condiţii de îmbolnăvire profesională;


să nu fie agresiv.

În această etapă, în perioada noiembrie 2012, au fost vizate şi analizate pentru


evaluare o singură categorie de activităţi specifică firmei, respectiv: diagnosticarea
defectelor anvelopelor, vulcanizarea anvelopelor / camerelor de aer, demontarea /
asamblarea roţilor şi montarea roţii pe autovehicul, înlocuirea anvelopelor uzate sau în
vederea adecvării la sezon şi echilibrarea roţilor. Acest loc de muncă se regăseşte în mai
multe Posturi de lucru, aparţinând Atelierului de vulcanizare auto, organizat ca Punct de
lucru şi are în vedere un număr de 6 persoane ce prestează servicii specific vulcanizării
auto. Prezentarea activităţilor S.C. AUTOMOTIVE BUSINESS CENTER S.R.L. s-a făcut
cu scoaterea în evidenţă a acelor situaţii de lucru sau parametrii ai sarcinii de muncă şi ai
mediului de muncă care pot genera riscuri de accidentare sau îmbolnăviri profesionale.

2.1.1 Factorii de risc proprii sarcinii de muncă

15
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
În scopul stabilirii factorilor de risc sarcinii de muncă, trebuie studiate Fișele de post
pentru cele 2 posturi de lucru analizate, mecanicul auto și vulcanizatorul auto. Mai jos,
este prezentată Fișa de post pentru Mecanicul auto:

FIŞĂ DE POST – MECANIC AUTO

DENUMIREA POSTULUI: MECANIC AUTO

COD COR : 723103

RELAŢII IERARHICE: este subordonat Directorului

RELAŢII DE COLABORARE: In îndeplinirea sarcinilor de serviciu colaborează cu ceilalți


salariați din cadrul serviciului, cu Șeful serviciului și cu Serviciul Aprovizionare-Distribuție.

RELAŢII DE REPREZENTARE: Reprezintă firma şi este în legătură directă cu clienţii în


probleme legate de prestări de servicii specifice mecanicii auto.

SCOPUL POSTULUI: Ocupația se aplicã lucrãtorilor ce executã operatii de întreținere și


reparatie la autovehi -cule rutiere. În acest domeniu aria de competente trebuie să fie vastă,
pe lângã operațiile efective de reparație și întretinere auto,lucrãtorii trebuind să ofere o soluție
optimã din punct de vedere tehnic, calitativ și economic. De asemenea, trebuie să dea
dovadă de operativitate, sã aibă o bună colaborare cu clienții și să ofere sfaturi competente.
în domeniul mentenanței autovehiculului.

ACTIVITĂŢI PRINCIPALE:

1. Relaţii cu clientela- oferirea de consultanţă de specialitate;


2. Planificare- Planificarea activităţii proprii;
3. Producţie -Diagnosticarea disfuncţionalităţilor;
4. Materiale -Asigurarea cu piese de schimb şi materiale a locului de muncă;
5. Administraţie- Completarea şi transmiterea documentelor specifice;
6. Scule, dispozitive, verificatoare - Utilizarea aparatelor şi echipamentelor de măsurare
şi testare.

ATRIBUŢII PRINCIPALE (şi sarcini aferente):

1. Completarea şi transmiterea documentelor specifice


Identificarea datelor necesare întocmirii documentelor specifice;

16
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
Întocmirea documentelor specifice;
Asigurarea circulaţiei documentelor;
Tipurile de documente specifice utilizate: comandă, fişă de inspecţii în garanţie,
fişă de reparaţii, fişă de inspecţii tehnice periodice, certificat de garanţie.

2. Aplicarea normelor de Securitate si Sanatate in Munca şi de prevenire şi


stingere a incendiilor

3. Asigurarea cu piese de schimb şi materiale a locului de muncă

4. Planificarea activităţii proprii


Comenzile sunt analizate cu atenţie în vederea stabilirii cu precizie a
termenelor de execuţie.
Identificarea lucrărilor se face atât la preluarea comenzii cât şi pe parcursul
derulării acesteia.
Identificarea lucrărilor se face în scopul stabilirii etapelor de realizare a
termenului final.
Sursele de procurare se stabilesc de comun acord cu preferinţele clientului.
Furnizorii potenţiali de materiale şi piese de schimb sunt selectaţi funcţie de
capacitatea acestora de a satisface cerinţele de calitate şi de promptitudinea în
onorarea comenzilor.
Planificarea se face în funcţie de complexitatea lucrărilor.
Planificarea se face astfel încât să corespundă cerinţelor clientului şi
posibilităţilor de realizare.
Soluţiile şi informaţiile oferite trebuie să satisfacă în totalitate cerinţele
clientului.

5. Diagnosticarea disfuncţionalităţilor
Identificarea disfuncţionalităţilor se face în funcţie de tipul de autovehicul.
Identificarea disfuncţionalităţilor se face în funcţie de sistemul vizat, utilizând
scule, dispozitive şi verificatoare specifice.
Identificarile se fac în conformitate cu indicatiile producatorului şi parametrii
nominali.
Identificarea disfuncționalităților se face pe stand, pe rampă şi pe traseu.
Identificarea disfuncţionalităţilor se face prin verificarea amănunţită a fiecărui
sistem în parte.
Depistarea cauzei se face de câte ori apare o disfuncţionalitate în sistemele
autovehiculului.
17
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
Depistarea cauzelor disfuncţionalităţilor se face prin metode specifice fiecărui
sistem în parte.
Oferirea soluţiei de remediere va ţine cont de raportul calitate preţ.
Soluţia de remediere este aleasă astfel încât să corespundă din punct de
vedere tehnic, calitativ şi economic.
Soluţia aleasă trebuie să corespundă cerinţelor clientului.

6. Efectuarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţie la mecanismele motorului;

7. Executarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţie la punţi şi suspensii.

8. Executarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţie la sistemul de direcţie.

9. Executarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţie la sistemul de frânare.

10. Executarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţie la sistemul de transmisie.

11. Oferirea de consultanţă de specialitate.

RESPONSABILITĂŢILE POSTULUI:

Legat de activităţile specifice, răspunde de:

Acurateţea înregistrărilor si calitatea lucrărilor;


Înregistrarea sistematică şi cronologică a datelor privind stocurile;
Îndeplinirea la timp şi întocmai a sarcinilor specifice trasate sau stabilite de
superiorul ierarhic ;
Calitatea raportărilor şi a informărilor;
Livrarea mărfii către clienţi în timpul cel mai scurt şi în condiţii optime.
Legat de disciplina muncii, răspunde de:

Îmbunătăţirea permanentă a calităţii pregătirii sale profesionale şi de


specialitate;
Păstrarea confidenţialităţii informaţiilor legate de firmă;
Utilizarea şi păstrarea în bune condiţii a documentelor cu regim special;
Modul de utilizare a echipamentelor, consumabilelor şi altor materiale, a
autovehiculului de serviciu sau a altor mijloace fixe primite în folosinţă de la
firmă;
18
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
Respectarea prevederile normativelor interne şi procedurile de lucru privitoare
la postul său;
Adoptă permanent un comportament în măsură să promoveze imaginea şi
interesele firmei
Se implică în vederea soluţionării situaţiilor de criză care afectează firma

Privind Securitatea și Sănătatea în Muncă:

Ia măsuri imediate împreună cu responsabilii în domeniu pentru orice situație


de muncă despre care are motive întemeiate să o considere un pericol pentru
securitatea și sănătatea lucrătorilor, precum si orice deficiența a sistemelor de
protecție;
Are obligația să își însușească și să respecte prevederile legislației din
domeniul S.S.M. și măsurile de aplicare ale acestora și pe cele ale Instructiuni-
lor Proprii de Securitate a Muncii aplicabile.

În domeniul apărării împotriva incendiilor:

Asigurarea condiţiilor pentru prevenirea incendiilor la locul de muncă şi


cunoaşterea modului de intervenţie în situaţii de urgenţă;
Nu are voie sa introducă și să consume bauturi alcoolice, droguri, tutun în
timpul programului de lucru și nici în incinta firmei, decât în loc special
amenajat ;
Să urmărească respectarea interdicţiilor privind fumatul şi focul deschis în
locurile cu pericol de incendiu, explozie;
Să nu permită blocarea căilor de acces şi evacuare precum şi a mijloacelor
tehnice de stingere a incendiilor.
În domeniul apărării mediului înconjurător :

Are obligația respectării și protejării mediului înconjurător ;

Să aibă întotdeauna informații suplimentare de la furnizorii de materiale,


piese si accesorii ;
Să participe direct la gestionarea și monitorizarea deșeurilor rezultate din
activitate, în conformitate cu normele și procedurile impuse.

AUTORITATEA POSTULUI:

19
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
Se documentează pe probleme tehnice;
Utilizează echipamente/consumabile/materiale, maşina şi calculatorul puse la
dispoziţie de firmă;
Propune măsuri de eficientizare a activităţii.

SPECIFICAŢIILE POSTULUI:

NIVEL DE STUDII: medii ( și de specialitate –mecanic auto)


CURSURI DE PREGĂTIRE: -
EXPERIENŢĂ:
ÎN SPECIALITATE: minim 2 ani
PE POST: preferabil 1 an

CUNOŞTINŢE NECESARE:

Cunoştinţe de furnizori potenţiali;


Cunoştinţe de manipularea şi depozitarea pieselor şi materialelor;
Cunoştinţe -condiţii de mediu privind depozitarea.

APTITUDINI ŞI DEPRINDERI NECESARE:

Aptitudine generală de învăţare;


Aptitudini de comunicare;
Aptitudini de calcul;
Respectarea instrucţiunilor orale şi scrise.

CERINŢE PENTRU EXERCITARE:

Inteligenţă
Integritate fizică
Atenţie concentrată şi distributivă
Iniţiativă
Memorie vizuală
Spirit organizatoric
Capacitate de a lucra cu oamenii
Rezistenţă mare la stres
Punctualitate
20
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
Fără antecedente penale.

CARACTERISTICI DE PERSONALITATE: uşurinţă în manipularea fizică şi ordonarea


obiectelor în mediul profesional, conformist, ordonat eficient, spirit practic, sociabilitate,
tact, amabilitate.

Aprobat, Luat la cunoștință,

Director Titular de post

Data......................... Data..........................

În continuare, este prezentată Fișa de post pentru Vulcanizatorul auto:

FIŞĂ DE POST – VULCANIZATOR AUTO

DENUMIREA POSTULUI: VULCANIZATOR

COD COR : 823104

RELAŢII IERARHICE: este subordonat ADMINISTRATORULUI

RELAŢII DE COLABORARE: În îndeplinirea sarcinilor de serviciu colaborează cu ceilalți


salariați din cadrul serviciului, cu Șeful Punctului de lucru.

RELAŢII DE REPREZENTARE: Reprezintă firma şi este în legătură directă cu clienţii în


probleme legate de prestări de servicii specifice vulcanizării auto.

SCOPUL POSTULUI: Ocupația se aplică lucrătorilor ce execută operații de întreținere și


reparație la roțile autovehiculelor rutiere. În acest domeniu, aria de competențe trebuie sã fie
vastă, pe lângă operațiile efective de reparație și întreținere roți auto, lucrătorii trebuind să
ofere soluții optime din punct de vedere tehnic, calitativ și economic. De asemenea, trebuie
să dea dovadã de operativitate, să aibã o bunã colaborare cu clienții și să ofere sfaturi
competente în domeniul mentenanței roților și pneurilor autovehiculului.

21
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
ACTIVITĂŢI PRINCIPALE:

7. Relaţii cu clientela- oferirea de consultanţă de specialitate;


8. Planificare- Planificarea activităţii proprii;
9. Producţie -Diagnosticarea disfuncţionalităţilor roților și pneurilor auto;
10. Materiale -Asigurarea cu piese şi materiale de schimb la locul de muncă;
11. Administraţie- Completarea şi transmiterea documentelor specifice activității;
12. Scule, dispozitive, verificatoare - Utilizarea aparatelor şi echipamentelor de măsurare
şi testare.

ATRIBUŢII PRINCIPALE (şi sarcini aferente):

12. Completarea şi transmiterea documentelor specifice


Identificarea datelor necesare întocmirii documentelor specifice
Întocmirea documentelor specifice
Asigurarea circulaţiei documentelor.

Tipurile de documente specifice utilizate: comandă, fişă de inspecţii în garanţie,


fişă de reparaţii, fişă de inspecţii tehnice periodice, certificat de garanţie.

13. Aplicarea normelor de Securitate și Sănătate în Muncă şi de prevenire şi


stingere a incendiilor

14. Asigurarea cu piese şi materiale de schimb la locul de muncă.

15. Planificarea activităţii proprii


Comenzile sunt analizate cu atenţie în vederea stabilirii cu precizie a
termenelor de execuţie a service roți auto.
Identificarea lucrărilor se face atât la preluarea comenzii cât şi pe parcursul
derulării acesteia.
Identificarea lucrărilor se face în scopul stabilirii etapelor de realizare a
procesului final.
Sursele de procurare se stabilesc de comun acord cu preferinţele clientului.
Furnizorii potenţiali de materiale şi piese de schimb sunt selectaţi funcţie de
capacitatea acestora de a satisface cerinţele de calitate şi de promptitudinea în
onorarea comenzilor.
Planificarea se face în funcţie de complexitatea lucrărilor.

22
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
Planificarea se face, astfel încât să corespundă cerinţelor clientului şi
posibilităţilor de realizare tehnice.
Soluţiile şi informaţiile oferite trebuie să satisfacă în totalitate cerinţele
clientului.

16. Diagnosticarea disfuncţionalităţilor


Identificarea disfuncţionalităţilor se face în funcţie de tipul de autovehicul.
Identificarea disfuncţionalităţilor la roțile auto, se face în funcţie de sistemul
vizat, utilizând scule, dispozitive şi verificatoare specifice.
Identificările se fac în conformitate cu indicațiile producătorului şi parametrii
nominali.
Identificarea disfuncționalităților se face pe stand, pe rampa şi pe traseu.
Identificarea disfuncţionalităţilor se face prin verificarea amănunţită a fiecărui
sistem în parte de la roțile auto.
Depistarea cauzei se face de câte ori apare o disfuncţionalitate în sistemele
de rulare ale autovehiculului.
Depistarea cauzelor disfuncţionalităţilor se face prin metode specifice fiecărui
sistem în parte.
Oferirea soluţiei de remediere va ţine cont de raportul calitate preţ.
Soluţia de remediere este aleasă astfel încât să corespundă din punct de
vedere tehnic, calitativ şi economic.
Soluţia aleasă trebuie să corespundă cerinţelor clientului.

17. Efectuarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţie la roțile autovehiculului.

18. Executarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţie la jante și pneuri.

19. Executarea lucrărilor de demontare-montare pneuri în funcție de anotimpuri.

20. Executarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţie la sistemul de centrare roți.

21. Executarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţie la sistemul de rulare auto.

22. Oferirea de consultanţă de specialitate în domeniul vulcanizării auto.

RESPONSABILITĂŢILE POSTULUI:

Legat de activităţile specifice, răspunde de:

Acurateţea înregistrărilor și calitatea lucrărilor de service vulcanizare auto;


23
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
Înregistrarea sistematică şi cronologică a datelor privind stocurile de jante și
pneuri auto;
Îndeplinirea la timp şi întocmai a sarcinilor specifice trasate sau stabilite de
superiorul ierarhic;
Calitatea raportărilor şi a informărilor;
Livrarea mărfii către clienţi în timpul cel mai scurt şi în condiţii optime.

Legat de disciplina muncii, răspunde de:

Îmbunătăţirea permanentă a calităţii pregătirii sale profesionale şi de


specialitate;
Păstrarea confidenţialităţii informaţiilor legate de firmă;
Utilizarea şi păstrarea în bune condiţii a documentelor cu regim special;
Modul de utilizare a echipamentelor, consumabilelor şi altor materiale, a
autovehiculului de serviciu sau a altor mijloace fixe primite în folosinţă de la
firmă;
Respectarea prevederile normativelor interne şi procedurile de lucru privitoare
la postul său;
Adoptă permanent un comportament în măsură să promoveze imaginea şi
interesele firmei;
Se implică în vederea soluţionării situaţiilor de criză care afectează firma.

Privind Securitatea și Sănătatea în Muncă:

Ia măsuri imediate împreună cu responsabilii în domeniu pentru orice situație


de muncă despre care are motive întemeiate să o considere un pericol pentru
securitatea și sănătatea lucrătorilor, precum și orice deficiența a sistemelor de
protecție;
Are obligația să își însușească și să respecte prevederile legislației din
domeniul S.S.M. și măsurile de aplicare ale acestora și pe cele ale Instructiuni-
lor Proprii de Securitate a Muncii aplicabile.

În domeniul apărării împotriva incendiilor:

Asigurarea condiţiilor pentru prevenirea incendiilor la locul de muncă şi


cunoaşterea modului de intervenţie în situaţii de urgenţă;

24
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
Nu are voie să introducă și să consume bauturi alcoolice, droguri, tutun în
timpul programului de lucru și nici în incinta firmei, decât în locuri special
amenajate ;
Să urmărească respectarea interdicţiilor privind fumatul şi focul deschis în
locurile cu pericol de incendiu, explozie;
Să nu permită blocarea căilor de acces şi evacuare precum şi a mijloacelor
tehnice de stingere a incendiilor.

În domeniul apararii mediului inconjurator :

Are obligația respectării și protejării mediului înconjurător ;

Să aibă intotdeauna informații suplimentare de la furnizorii de materiale,


piese si accesorii ;
Să participe direct la gestionarea și monitorizarea deseurilor din cauciuc,
rezultate din activitate, în conformitate cu normele și procedurile impuse.

AUTORITATEA POSTULUI:

Se documentează pe probleme tehnice;


Utilizează echipamente/consumabile/materiale, maşina şi calculatorul puse la
dispoziţie de firmă;
Propune măsuri de eficientizare a activităţii de vulcanizator auto.

SPECIFICAŢIILE POSTULUI
NIVEL DE STUDII: medii ( și de specialitate –mecanic auto)
CURSURI DE PREGĂTIRE: -
EXPERIENŢĂ:
ÎN SPECIALITATE: minim 2 ani;
PE POST: preferabil 1 an
CUNOŞTINŢE NECESARE:

Cunoştinţe de furnizori potenţiali


Cunoştinţe de manipularea şi depozitarea pieselor şi materialelor
Cunoştinţe -condiţii de mediu privind depozitarea.

APTITUDINI ŞI DEPRINDERI NECESARE:


25
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
Aptitudine generală de învăţare;
Aptitudini de comunicare;
Aptitudini de calcul;
Respectarea instrucţiunilor orale şi scrise.

CERINŢE PENTRU EXERCITARE:

Inteligenţă
Integritate fizică
Atenţie concentrată şi distributivă
Iniţiativă
Memorie vizuală
Spirit organizatoric
Capacitate de a lucra cu oamenii
Rezistenţă mare la stres
Punctualitate
Fără antecedente penale.

CARACTERISTICI DE PERSONALITATE: uşurinţă în manipularea fizică şi ordonarea


obiectelor în mediul profesional, conformist, ordonat eficient, spirit practic, sociabilitate,
tact, amabilitate.

Aprobat, Luat la cunoștință,


Director Titular de post

Data......................... Data..........................

2.1.2. Factorii de risc proprii mijloacelor de producţie

Stabilirea mijloacelor de muncă utilizate de către mecanicii auto și vulcanizatorii


auto, presupune prezentarea echipamentelor și utilajelor folosite de aceștia.

Mijloacele de producție, folosite de către mecanicul auto, sunt următoarele:


elevator acționat hidraulic;
stand mobil de pornire electromotor;
stand mobil de reglare lumini;
stand mobil de reglare direcție;
cric acționat mecanic;
scule mecanice de mână;
dispozitiv mobil de colectare ulei uzat;
26
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
dispozitive de reglare și măsurare funcționarea motoarelor.
Mijloacele de producţie, folosite de către vulcanizare auto, sunt următoarele:
cric acţionat hidraulic;
cric acţionat mecanic;
elevator acționat hidraulic;
electrocompresor;
soluţie pentru lipit suprafeţe de cauciuc;
maşina pentru dejantat;
maşina de echilibrat roţi;
scule mecanice de mână;
electropolizor de banc;
cuvă cu apă.
Toate aceste echipamente și utilaje folosite ca mijloace de producție, sunt dotate
din fabricație cu echipamente speciale de protecție, menite să prevină producerea de
acidente tehnice sau de muncă, dar mai cu seamă să diminueze efectele unor asemenea
evenimente nedorite. De exemplu, mașinile de dejantat au sisteme de protecție și oprire
de avarie, dacă hainele sau părți de corp ale operatorui se prin accidental în părțile
mobile ale utilajului. Mașina de echilibrat roți are apărătoare pentru roata aflată pe bancul
de lucru, iar utilajul nu pornește dacă acesta nu este coborât în timpul exploatării.
Electrocompresorul are apărătoare pentru partea de roți de angrenare și supapă de
siguranță pentru suprapresiune, la butelia de aer comprimat.

2.1.3. Factorii de risc proprii mediului de muncă

Condițiile de muncă sunt foarte importante în procesul de identificare a riscurilor


de accidentare și de îmbolnăvire profesională, precum și pentru elaborare unei evaluări
ale acestor riscuri.

Activitățile specifice mecanicului auto și ale vulcanizatorului auto se desfășoară


de obicei în cadru protejat de hală de producție sau boxe de acoperite, cu iluminat mixt și
condiții de temperatură foarte aproape de condițiile ambientale.

Vom folosi metada de audutare a riscurilor generale de la locurile de muncă.

2.1.3.1. FIŞELE PRIVIND RISCURILE GENERALE LA LOCUL DE MUNCĂ

În urma analizei activității desfășurate la posturile de muncă, ale firmei, care pot
fi organizate la Punctul de lucru Service auto, a rezultat faptul că din 17 fișe de auditare,
cele mai relevante sunt următoarele fișe de riscuri generale specifice locului de
muncă:

I – Iluminat;
II- Zgomot;
V- Agenți chimici;
IX- Echipamente de muncă;
X- Amenajarea locului de muncă;
27
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
XVI- Protecția colectivă și individuală;
XVII – Organizarea primului ajutor.

FIŞA I

ILUMINATUL
Criterii:

1. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006


2. Norme metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/
2006;
3. HG 1091/16.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru
locul de muncă
Punctaj
Cod Indicator D/I/O
Maxim Acordat

I.1 Condiţiile de iluminat au constituit obiectul unor analize la nivelul secţiei


D 20 20
sau atelierului?

I.2 Nivelul de iluminare de la locul de muncă corespunde cerinţelor sarcinii


D 15 15
de muncă?

I.3 Salariaţii se plâng de oboseală vizuală (înţepături, lăcrimări)? I 15 15

I.4 Sursele luminoase sau reflecţiile lor sunt vizibile în centrul câmpului vizual
I,O 10 10
al locului de muncă?

I.5 S-au luat măsuri pentru evitarea zonelor de umbră? O 10 10

I.6 Sistemul de iluminat corespunde caracterisiticilor locului de muncă?

− iluminatul general uniform se foloseşte acolo unde se execută


activităţi similare pe toată suprafaţa încăperii sau când poziţia locurilor
de muncă sau a persoanelor se modifică frecvent în timpul lucrului;
− iluminatul general localizat se foloseşte la locurile de muncă unde O 20 20
sunt necesare niveluri de iluminare diferite şi nu este posibilă
utilizarea iluminatului local;
− iluminatul combinat se foloseşte la locurile de muncă unde sunt
necesare niveluri diferite de iluminare, iar iluminatul general nu poate
asigura cerinţele de calitate corespunzătoare.
I.7 Angajaţii pot să modifice individual iluminatul locului lor de muncă în
I,O 10 10
funcţie de precizia sarcinii pe care trebuie să o realizeze?

I.8 Angajaţii pot recepţiona uşor informaţiile necesare realizării sarcinii de


I,O 15 15
muncă?

28
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
Punctaj
Cod Indicator D/I/O
Maxim Acordat

I.9 Lucrările care solicită eforturi pentru aparatul vizual sunt executate
D 10 10
totdeauna de aceiaşi angajaţi?

I.10 Erorile, defectele, rebuturile sunt mai frecvente la sfârşitul


I 5 5
schimbului/săptămânii?

I.11 Sunt respectate pauzele prevăzute în cursul schimbului de lucru? I 5 0

I.12 Sistemul de iluminat artificial este în permanenţă în stare de funcţionare? I,O 10 10

I.13 Se asigură curăţarea regulată a geamurilor (asigurarea iluminatului I,O 10 10


natural)?

I.14 Există sistem de iluminat de siguranţă? O 10 10

I.15 După efectuarea unor modificări ale instalaţiei de iluminat s-a făcut D 10 5
verificarea nivelului de iluminare?

TOTAL 175 160

FIŞA II

ZGOMOT
Criterii:

1. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006.


2. Norme metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă
nr.319/2006
3. HG nr.493/12.04.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate
referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot.

4. HG nr.1048/09.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru


utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de
muncă.
Punctaj
Cod Indicator D/I/O
Maxim Acordat

II.1 Se realizează măsurări ale nivelului de zgomot, periodic şi după


D 20 15
modificări ale locului de muncă?

II.2 Nivelul de zgomot măsurat depăşeşte limitele maxime admise? D 20 20

29
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
Punctaj
Cod Indicator D/I/O
Maxim Acordat

II.3 Angajaţii şi/sau reprezentanţii acestora participă la determinările


D,I 15 10
şi măsurările de zgomot efectuate?

II.4 Angajatorul asigură păstrarea rapoartelor de măsurare a zgomotului şi


D 15 15
fişelor privind starea auzului angajaţilor?

II.5 Medicul, angajaţii şi/sau reprezentanţii acestora au acces la aceste


D,I 15 15
date?

II.6 La locurile de muncă unde expunerea personală zilnică a unui angajat


depăşeşte 80dB(A) sau când valoarea maximă a presiunii acustice
D,I 15 Neaplicabil
instantanee neponderate este mai mare de 112 Pa, s-au luat măsuri ca
angajaţii să aibă la dispoziţie mijloace individuale de protecţie auditivă?

II.7 La locurile de muncă unde expunerea personală zilnică la zgomot


depăşeşte 85dB(A) sau unde valoarea maximă a presiunii acustice
D,O 15 Neaplicabil
instantanee neponderate depăşeşte 140 Pa a fost impusă
obligativitatea utilizării mijloacelor individuale de protecţie auditivă?

II.8 Pentru aceste locuri de muncă s-au întreprins următoarele acţiuni:

− identificarea cauzelor nivelului de zgomot ridicat; D 20 Neaplicabil


− stabilirea unui program de măsuri tehnico-organizatorice de
reducere a expunerii angajaţilor la zgomot?
II.9 Angajaţii au la dispoziţie EIP împotriva zgomotului? D,I 20 Neaplicabil

II.10 Angajaţii utilizează în mod corect şi curent EIP din dotare? O 20 Neaplicabil

II.11 Calitatea EIP este corespunzătoare?

− EIP trebuie să fie certificate, iar achiziţionarea se face numai D,I 15 Neaplicabil
împreună cu certificatul de conformitate;
− EIP trebuie să asigure un nivel de zgomot la urechea persoanei
sub 80dB(A)
II.12 Angajaţii şi/sau reprezentanţii acestora sunt consultaţi la alegerea
I 5 Neaplicabil
modelului de EIP?

II.13 La locurile de muncă unde expunerea personală zilnică la zgomot a


angajaţilor nu poate fi redusă sub 85 dB(A) este asigurată examinarea D,I 20 20
stării auzului personalului atât la angajare cât şi periodic?

30
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
Punctaj
Cod Indicator D/I/O
Maxim Acordat

II.14 Dacă s-au pus în evidenţă depăşiri ale limitelor maxime admise de
zgomot s-au luat măsuri tehnice pentru reducerea acţiunii nocive a
zgomotului?
D 20 Neaplicabil
− măsuri de combatere a zgomotului la sursă;
− măsuri de izolare a surselor de zgomot (ecrane sau carcase
fonoizolante);
− măsuri de combatere a zgomotului la receptor (cabine
fonoizolante).
II.15 Angajaţii sunt instruiţi privind riscul expunerii la acţiunea zgomotului şi
D,I 15 Neaplicabil
modul de utilizare a EIP?

II.16 Programul de lucru pe posturi de muncă a fost stabilit în funcţie de


D 15 15
durata expunerii la zgomot?

II.17 S-au luat măsuri de prevenire a propagării zgomotului la locurile de


O 15 15
muncă învecinate?

II.18 Dispozitivele de insonorizare cu care sunt eventual dotate unele maşini


sau instalaţii împiedică operatorii de a avea informaţiile necesare bunei O,I 15 15
lor funcţionări?

TOTAL 295 150 140

FIŞA V

AGENŢI CHIMICI
Criterii:

1. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006


2. Norme metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă
nr.319/2006
3. HG 1875/22.12.2005 privind protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor faţă de
riscurile datorate expunerii la azbest
4. HG 971/26.07.2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate
şi/sau sănătate la locul de muncă
5. HG nr.1048/09.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru
utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de
muncă.
6. HG 1091/16.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru
locul de muncă.

31
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
7. HG nr.1218/06.09.2006 privind stabilirea cerinţelor minime de securitate şi
sănătate în muncă pentru asigurarea protecţiei lucrătorilor împotriva riscurilor
legate de prezenţa agenţilor chimici
8. Ordin 753/16.10.2006 privind protecţia tinerilor în muncă

Cod Indicator D/I/O Punctaj


Maxim Acordat

Generalităţi

V.1 Există o listă a tuturor substanţelor sau produselor periculoase D 20 15


folosite la locul de muncă analizat?

Există instrucţiuni de utilizare, manipulare, stocare şi de prevenire a


V.2 efectelor substanţelor sau produselor periculoase folosite? D 20 20

V.3 Sunt cunoscute efectele toxice ale acestor substanţe sau produse?
D,I 20 20

Dintre produsele cu acelaşi efect conducerea persoanei juridice a ales


V.4 pe cel mai puţin periculos? D,I 15 15

S-au precizat persoanele care numai ele pot utiliza sau manipula
V.5 substanţele sau produsele periculoase? D,I 20 20

V.6 Angajaţii se plâng de iritaţii ale pielii sau ale mucoaselor? I 10 10

V.7 Se utilizează pictograme pentru substanţele şi produsele periculoase? O 15 15

Angajaţii care utilizează substanţele sau produsele respective cunosc


V.8 semnificaţia pictogramelor? I 15 15

V.9 Substanţele şi produsele periculoase sunt recepţionate de la furnizori cu


D 15 15
fişele lor de securitate?

V.10 Aceste fişe sunt transmise la medicul de întreprindere? D,I 15 15

V.11 Există instalaţii de captare (hote fixe sau mobile) şi de evacuare a


vaporilor sau a pulberilor generate de substanţele sau produsele O 15 Neaplicabil
periculoase?

V.12 Sunt întreţinute în mod corespunzător aceste instalaţii de captare şi


D 20 Neaplicabil
evacuare?

V.13 Există locuri special amenajate pentru depozitarea deşeurilor


I,O 15 Neaplicabil
periculoase?

V.14 Există instalaţii în stare de funcţionare pentru măsurarea concentraţiilor


D,O 15 Neaplicabil
periculoase?

32
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
Cod Indicator D/I/O Punctaj
Maxim Acordat

V.15 Există mijloace în stare de funcţionare, pentru prevenirea şi stingerea


O 20 20
incendiilor?

V.16 S-au luat măsurile corespunzătoare pentru prevenirea şi combaterea


D,O 20 20
electricităţii statice?

V.17 S-au luat măsurile corespunzătoare pentru prevenirea apariţiei de


D,O 20 20
scântei, suprafeţe fierbinţi, flăcări neprotejate?

V.18 S-au luat măsuri de restrângere a accesului în zonele periculoase a


D,O 15 Neaplicabil
persoanelor neautorizate?

V.19 Se efectuează periodic controale de sănătate a salariaţilor expuşi la


D,I 15 15
efectele substanţelor periculoase?

V.20 Salariaţii care vin în contact cu substanţele şi produsele periculoase,


D,I 20 Neaplicabil
sunt dotaţi cu echipamente individuale de protecţie corespunzătoare?

V.21 Sunt elaborate proceduri speciale pentru tratarea deşeurilor


D 15 Neaplicabil
periculoase?

V.22 Se cunoaşte precis circuitul, la nivel de secţie, atelier, întreprindere, a


D,I 15 Neaplicabil
substanţelor şi produselor periculoase?

V.23 Care au fost acţiunile pentru determinarea existenţei agenţilor chimici


D 15 Neaplicabil
periculoşi la locurile de muncă?

Angajatorul dispune de evaluarea riscurilor ce decurg din prezenţa


V.24 agenţilor chimici periculoşi la locurile de muncă? D 20 Neaplicabil

Au fost luate măsuri de eliminare sau reducere la minim a riscurilor


privind securitatea şi sănătatea angajaţilor în procesele de muncă care D,I 20 Neaplicabil
V.25
implică agenţi chimici periculoşi?

S-a analizat posibilitatea evitării folosirii unui agent chimic periculos prin
V.26 înlocuirea lui cu un agent chimic sau proces tehnologic mai puţin D 15 Neaplicabil
periculos?

Dacă natura activităţii nu permite eliminarea riscului prin înlocuire, se


V.27 aplică măsuri de prevenire şi protecţie adecvate? D 15 15

V.28 Există planuri şi proceduri pentru situaţii de urgenţă? D 20 20

Planurile şi procedurile pentru situaţii de urgenţă sunt cunoscute


V.29 de angajaţi? D,I 20 15

33
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
Cod Indicator D/I/O Punctaj
Maxim Acordat

Planurile şi procedurile pentru situaţii de urgenţă sunt verificate prin


D 20 Neaplicabil
V.30 exerciţii practice efectuate periodic?

Planurile şi procedurile pentru situaţii de urgenţă cuprind precizări


privind:
V.31 D 20 20
− limitarea accesului angajaţilor în zona afectată;
− asigurarea EIP pentru angajaţii care au acces în zona afectată;
− modalităţile de avertizare şi comunicare
Planurile şi procedurile pentru situaţii de urgenţă sunt cunoscute de
V.32 serviciile de urgenţă interne şi externe? D 20 20

Angajaţii şi/sau reprezentanţii acestora au la dispoziţie toate informaţiile


V.33 necesare privind agenţii chimici periculoşi cu care se lucrează? D,I 20 Neaplicabil

Producerea sau folosirea agenţilor chimici enumeraţi în HG 1218/2006


V.34 anexa 3 se face numai în condiţiile prevăzute de HG menţionată? D 20 Neaplicabil

V.35 Cum se asigură supravegherea stării de sănătate a lucrătorilor? D,I,O 20 20

Utilizarea carbonatului bazic de plumb (ceruză), a sulfatului de plumb şi


V.36 a miniului de plumb se face în condiţiile prevăzute de HG 1218/2006? D 20 Neaplicabil

Medicul de medicina muncii cunoaşte obligaţiile care-i revin privind


V.37 dosarele medicale? D,I 20 20

Angajatorul cunoaşte obligaţiile care-i revin în situaţia în care sunt


D,I 20 20
V.38 semnalate efecte asupra stării de sănătate a unui angajat?

Azbest

S-a realizat evaluarea de risc astfel încât să se determine natura şi D 20 Neaplicabil


V.39
gradul de expunere al angajatului la pulberea degajată din azbest şi/sau
din materiale cu conţinut de azbest?

Cum se realizează notificarea activităţilor în care lucrătorii sunt expuşi


D,I,O 15 Neaplicabil
V.40 sau sunt susceptibili de a fi expuşi la pulbere cu conţinut de azbest?

Ce măsuri s-au luat pentru reducerea expunerii angajaţilor la pulberea


V.41 generată din azbest şi/sau din materiale cu conţinut de azbest, până la o D 20 Neaplicabil
valoare sub limita maximă admisibilă?

Neaplicabil
V.42 Cum se realizează măsurarea concentraţiei de fibre de azbest în aer?
D 15

34
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
Cod Indicator D/I/O Punctaj
Maxim Acordat

Dacă este necesară utilizarea EIP s-au luat măsuri ca purtarea acestora
D,I 15 Neaplicabil
V.43 să fie limitată pentru fiecare angajat la minimum necesar?

Angajaţii şi/sau reprezentanţii acestora sunt consultaţi asupra măsurilor


care trebuie luate în cazul în care se prevede o depăşire a valorilor D,I 15 Neaplicabil
V.44
limimtă stabilite, înainte ca activităţile respective să se desfăşoare?

Lucrările de demolare sau de îndepărtare a azbestului şi/sau a


V.45 materialelor cu conţinut de azbest se realizează pe baza unui plan de D 20 Neaplicabil
lucru?

Angajatorul asigură informarea adecvată a angajaţilor care desfăşoară


activităţi ce implică expunerea la azbest şi/sau a reprezentanţilor D,I 20 Neaplicabil
V.46
acestora?

V.47 Angajatorul asigură evaluarea stării de sănătate a angajaţilor? D 20 Neaplicabil

Medicul de medicina muncii furnizează angajaţilor vizaţi informaţii şi


V.48 recomandări cu privire la evaluarea stării lor de sănătate? D,I 15 Neaplicabil

Există un registru de expunere a angajaţilor la azbest şi/sau materiale


care conţin azbest?

- este indicată natura şi durata activităţii şi a expunerii;


V.49 D,I 20 Neaplicabil
− medicul de medicina muncii are acces la acest registru;
− fiecare angajat are acces la propriile rezultate;
− angajaţii şi/sau reprezentanţii acestora au acces la rezultatele
colective anonime cuprinse în acest registru
TOTAL 870 395 385

FIŞA IX

ECHIPAMENTE DE MUNCĂ

(maşini, instalaţii mobile, instalaţii de ridicat)


Criterii:

1. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006;


2. Norme metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă
nr.319/2006;
3. HG 971/26.07.2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate
şi/sau sănătate la locul de muncă;

35
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
4. HG nr.1048/09.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru
utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de
muncă;
5. HG 1146/30.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru
utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă.

Cod Indicator D/I/O Punctaj


Maxim Acordat

La alegerea echipamentelor tehnice s-au luat în considerare şi


IX.1 aspectele privind securitatea şi sănătatea în muncă? D,I 15 15

Verificările şi întreţinerea echipamentelor tehnice sunt efectuate şi


IX.2 înregistrate corespunzător? D,I 20 20

Utilizarea echipamentelor tehnice este permisă numai angajaţilor


IX.3 desemnaţi şi instruiţi adecvat? D,I 15 15

Reglarea, repararea, modificarea sau întreţinerea echipamentelor


D,I 15 15
IX.4 tehnice este permisă numai angajaţilor desemnaţi şi instruiţi adecvat?

Angajaţii dispun de informaţii adecvate şi de instrucţiuni scrise privind


IX.5 utilizarea echipamentelor tehnice? D,I,O 20 20

IX.6 Echipamentul tehnic este amplasat, instalat şi utilizat corespunzător?


I,O 15 15

Există pentru fiecare echipament tehnic o carte tehnică sau alt


IX.7 document similar? D 20 20

Există pentru fiecare echipament tehnic un document în care să fie


IX.8 specificate măsurile privind securitatea si sanatatea in munca? D 20 10

IX.9 Echipamentul tehnic este prevăzut cu mijloace de protecţie adecvate? O 20 Neaplicabil

Probele experimentale ale echipamentelor tehnice sunt executate sub


IX.10 conducerea unei persoane desemnate şi cu aplicarea unor măsuri D,I 15 Neaplicabil
speciale de protecţie a muncii?

Echipamentele tehnice sunt prevăzute cu avertizări şi marcaje


O 15 15
IX.11 corespunzătoare?

Echipamentele tehnice respectă principiile ergonomice de proiectare şi


IX.12 utilizare? I,O 15 15

Sistemele de comandă asigură exploatarea echipamentului tehnic în


IX.13 condiţii de securitate? I,O 15 15

36
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
Cod Indicator D/I/O Punctaj
Maxim Acordat

Echipamente tehnice mobile, cu sau fără autopropulsie

IX.14 Echipamentele tehnice mobile sunt construite astfel încât să se asigure I,O 20 Neaplicabil
exploatarea în condiţii de securitate?

Angajaţii care conduc echipamentele tehnice mobile sunt instruiţi


IX.15 corespunzător? D,I 20 Neaplicabil

S-au stabilit măsuri tehnice şi organizatorice adecvate pentru


D,I 20 Neaplicabil
IX.16 prevenirea accidentării angajaţilor care se deplasează pe jos?

Instalaţii sub presiune, de ridicat şi transportat

IX.17 Instalaţiile sub presiune, de ridicat şi transportat sunt avizate tehnic şi D 20 Neaplicabil
verificate de ISCIR?

Intervenţiile la aceste instalaţii se realizează numai de către personal


D 20 Neaplicabil
IX.18 calificat, instruit şi autorizat în acest scop?

IX.19 Echipamentele tehnice sunt marcate în mod corespunzător? O 20 Neaplicabil

Echipamentele tehnice sunt realizate astfel încât să se asigure


I,O 20 Neaplicabil
IX.20 exploatarea în condiţii de securitate?

IX.21 Exploatarea echipamentelor tehnice se face în mod corect? I,O 20 Neaplicabil

Echipamente tehnice prevăzute pentru lucrul temporar la înălţime

IX.22 Alegerea echipamentului tehnic s-a făcut pe baza unei analize a D,I 20 Neaplicabil
cerinţelor de securitate?

S-au identificat măsuri adecvate de reducere a riscurilor, în funcţie de


IX.23 tipul de echipament ales? D,I 20 Neaplicabil

Neaplicabil
IX.24 Utilizarea scărilor se face în mod corect?
D,I 20

IX.25 Utilizarea schelelor se face în mod corect? D,I 20 Neaplicabil

Tehnicile de acces şi de poziţionare cu ajutorul frânghiilor asigură


D,I 20 Neaplicabil
IX.26 îndeplinirea cerinţelor de securitate?

Echipamente pentru fluide energetice


D,I,O 20 Neaplicabil
IX.27 Dispozitivele de siguranţă, aparatura de măsură, control, reglare şi
protecţie sunt în stare de funcţionare?

37
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
Cod Indicator D/I/O Punctaj
Maxim Acordat

Există instrucţiuni de utilizare şi instrucţiuni de protecţie a muncii pentru


D 20 Neaplicabil
IX.28 fiecare fluid energetic?

Există un program propriu de prevenire şi lichidare a avariilor şi a


IX.29 urmărilor acestora? D 20 Neaplicabil

Echipamente portabile şi unelte manuale

IX.30 Echipamentele portabile acţionate electric sau pneumatic îndeplinesc I,O 15 Neaplicabil
cerinţele de securitate din punct de vedere constructiv?

Uneltele manuale asigură îndeplinirea cerinţelor de securitate din punct


IX.31 de vedere constructiv şi al condiţiilor de utilizare? I,O 20 20

Uneltele manuale sunt verificate la începutul fiecărui schimb, fiind


IX.32 utilizate numai cele cu o stare tehnică corespunzătoare? I,O 15 15

TOTAL 590 220 210

Fişa X

AMENAJAREA LOCULUI DE MUNCĂ

(principii ergonomice)
Criterii:

1. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006;


2. Norme metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă
nr.319/2006;
3. HG 1091/16.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru
locul de muncă.

Cod Indicator D/I/O Punctaj


Maxim Acordat

X.1 Angajaţii au sesizat probleme ale vederii (lăcrimare, usturimi)? I 15 15

Membrii comitetului de sănătate şi securitate în muncă au fost consultaţi


X.2 I 15 15
la amenajarea locului de muncă?

Dotarea locului de muncă este suficientă în perioadele de vârf ale


I 20 15
X.3 activităţii?

38
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
Cod Indicator D/I/O Punctaj
Maxim Acordat

În perioadele de vârf, dificultăţile de a ordona priorităţile în


comenzi (oprirea unei comenzi pentru a porni o altă comandă mai I 15 10
X.4
urgentă) creează încurcături la locul de muncă?

X.5 Există probleme specifice cu anumite produse particulare? I 10 10

Operatorii reclamă unele dificultăţi în urmărirea în acelaşi timp a


X.6 I 15 15
informaţiilor vizuale necesare şi efectuarea comenzilor?

Există obstacole care împiedică observarea corectă a semnalelor


I,O 15 Neaplicabil
X.7 luminoase, a comenzilor sau a pieselor?

În cazul locurilor de muncă care reclamă poziţia şezut, pot fi reduse


distanţele şi frecvenţa deplasărilor pentru aprovizionare, evacuarea I 15 Neaplicabil
X.8
pieselor, control?

Persoanele care lucrează în poziţia şezând pot să-şi întindă picioarele? I,O 10 10
X.9
Locurile de muncă cu operatori în poziţie în picioare pot fi
X.10 modificate astfel încât operatorii să stea în poziţie şezând? I,O 10 5

X.11 Există angajaţi de talie mică sau mare care se plâng de dureri de spate? I 10 10

Persoanele care se plâng de dureri de picioare lucrează în poziţia


X.12 în picioare? I 10 5

TOTAL 160 130 110

Fişa XVI

PROTECŢIA COLECTIVĂ ŞI INDIVIDUALĂ


Criterii:

1. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006;


2. Norme metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă
nr.319/2006;
3. HG 1048/09.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru
utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locurile de
muncă;.
4. HG 1091/16.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru
locul de muncă.
Cod Indicator D/I/O
Punctaj

39
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
Maxim Acordat

XVI.1 Există sisteme de separare între zonele cu riscuri şi cele fără


O 15 10
riscuri?

Protecţia colectivă face parte integrantă din politica generală de


XVI.2 D,I 15 15
prevenire din întreprindere?

Lucrătorii sunt consultaţi la alegerea sistemelor de protecţie


XVI.3 D,I 15 10
colectivă?

În planul de intervenţii al întreprinderii sunt detaliate zonele


XVI.4 D 15 15
periculoase?

Calitatea echipamentelor individuale de protecţie este


XVI.5 D,I 15 15
corespunzătoare?

Dotarea cu echipamente individuale se face conform reglementărilor în


XVI.6 D,I 20 20
vigoare?

Mănuşile de protecţie sunt adaptate condiţiilor specifice de lucru? D,I 15 15


XVI.7

XVI.8 Dar încălţămintea de protecţie? D,I 15 Neaplicabil

XVI.9 Dar costumul de protecţie? D,I 15 Neaplicabil

XVI.10 Dar ochelarii de protecţie? D,I 15 Neaplicabil

XVI.11 Dar antifoanele pentru protecţia auzului? D,I 15 Neaplicabil

XVI.12 Dar casca de protecţie? D,I 15 Neaplicabil

Lucrătorii folosesc în mod corect şi curent echipamentele individuale


XVI.13 de protecţie? I,O 15 15

Lucrătorii posedă informaţii referitoare la echipamentele individuale de


XVI.14 protecţie? I,O 15 15

TOTAL 215 140 130

Fişa XVII

ORGANIZAREA PRIMULUI AJUTOR


Criterii:

1. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006;

40
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
2. Norme metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă
nr.319/2006;
3. HG 971/26.07.2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate
şi/sau sănătate la locul de muncă;
4. HG 1091/16.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru
locul de muncă;
5. Ordinul 427/2002 pentru aprobarea componentei trusei sanitare si a baremului de
materiale ce intra in dotarea posturilor de prim-ajutor fara cadre medicale;

Cod Indicator D/I/O Punctaj


Maxim Acordat

Echipamentele de prim ajutor existente în întreprindere sunt


XVII.1 I,O 15 15
adaptate riscurilor specifice?

Există truse de prin ajutor corespunzătoare reglementărilor în


XVII.2 O 20 20
vigoare?

XVII.3 Conţinutul lor este verificat periodic? D 15 15

Există indicatoare care să semnalizeze locul de amplasare a


O 15 15
XVII.4 truselor?

XVII.5 Este accesibil locul de amplasare a truselor? O 15 15

Personalul de la locul de muncă cunoaşte modul de utilizare a


I 15 15
XVII.6 truselor de prim ajutor?

XVII.7 Sunt elaborate instrucţiuni pentru acordarea primului ajutor? D 20 20

Personalul de la locul de muncă are cunoştinţele necesare acordării


XVII.8 I 20 20
primului ajutor?

TOTAL 135 135 135

2.1.3.2. CONCLUZII LA EVALUAREA ACTIVITĂȚII LOCULUI DE MUNCĂ ANALIZAT,


Nivelul de securitate general pentru unitatea: S.C. AUTOMOTIVE BUSINESS CENTER
S.R.L. este calculat mai jos:

Obiectivul auditat: Postul de lucru: Service Auto, din cadrul firmei.

Puncatj

Cod Denumire Maxim Acordat Nivel de


fisa securitate

RISCURI GENERALE

41
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
I Iluminatul 175 175 160 91%

II Zgomotul 295 150 140 93%

V Agenții chimici 870 395 385 97%

IX Echipamente de muncă 590 220 210 95%

X Amenajarea locului de muncă 160 130 110 84%

XVI Protectia colectiva și individuală 215 140 130 92%

XVII Organizarea primului ajutor 135 135 135 100%

RISCURI SPECIFICE

TOTAL 1345 1270 94,4%

2.1.3.3. FIȘE DE NECONFORMITATE

În condițiile auditării condițiilor de muncă studiate se pot întocmi


următoarele Fișe de neconformități.

Măsurile corective / preventive pentru nivelul de conformare și securitate general


stabilit, se pot stabili după întocmirea fișelor de neconformități. Pentru aplicație, se
analizează neconformitățile înregistrate în fișele de audit: IX - ECHIPAMENTE DE
MUNCĂ și respectiv, X - AMENAJAREA LOCULUI DE MUNCĂ.

FIŞA IX- ECHIPAMENTE DE MUNCĂ

DENUMIREA UNITĂȚIIS.C.
AUTOMOTIVE BUSINESS FIȘĂ DE NECONFORMITATE NR.1
CENTER S.R.L.

Obiectiv auditat: Postul de muncă Numele constatatorului: Semnătura: Data:


“SERVICE AUTO” COJOCARU DAN 10.11.2012

Cerință nesatisfăcută:
IX 40
Descrierea neconformitatii constatate:
Nu există fișe de securitate pentru toate echipamentele tehnice
Uneltele manuale nu sunt verificate la începutul fiecărui schimb/ tură, fiind utilizate chiar și cele cu o
stare tehnică necorespunzătoare

42
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
1. Neconformitatea se referă la:

x Sistemul integrat S.S.M. x Documentaţie

Produse/servicii achiziţionate x Aplicare/respectare

Produse/servicii realizate Proces responsabil: Vasile ION

2. Neconformitatea impune corecția (pentru produse/activitate):

x înlocuire x remaniere Verificare corecţie : Gheorghe ANGHEL


rebutare derogare

3. Cauza neconformității
- Lipsa de organizare a lucrătorili desemnat, care a neglijat această responsabilitate.
- Lipsa de supraveghere a unor activități de rutină.

4. Acțiuni corective propuse: Nr. fișă pentru acțiunea preventivă:

Descriere: Responsabil Termen de


realizare
1.Se vor întocmi fișe de securitate pentru toate Lucrătorul desemnat: 05.11.2012
echipamentele de lucru Respons.SSM:
Vasile ION
2.Toate sculele și echipamentele de lucru se vor verifica la Adm.Silviu GHEORGHE 15.11.2012
începutul fiecărui schimb și nu se vor folosi decât cele în contract de servicii-
stare tehnică bună și în conformitate cu normele de mentenanta
securitate. Respons.SSM:
Vasile ION
RESPONSABIL DE PROCES (Nume, prenume):
Semnătura: Data:

5. Analiza eficienţei acţiunii corective: Data:


Aplicată Neaplicată
Eficientă Ineficientă

Responsabil Management S.S.M./Auditor şef Semnătura:


Nume/prenume:
Se distribuie la: Responsabil de proces: Responsabil acţiune
Nume/prenume: corectivă/preventivă:
Data:
Semnătura:

FIȘA X-AMENAJAREA LOCULUI DE MUNCĂ


DENUMIREA UNITĂȚII
S.C. AUTOMOTIVE BUSINESS FIȘĂ DE NECONFORMITATE NR.2
CENTER S.R.L.
Obiectiv auditat: Postul de muncă Numele constatatorului: Semnătura: Data:
“SERVICE AUTO” COJOCARU DAN 10.11.2012
43
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
Cerința nesatisfăcută:
X.15; X.22; X.24
Descrierea neconformității constatate:
Dotarea locului de muncă nu este suficientă în perioadele de vârf ale activității;
Exista angajați care se plang de dureri ale coloanei vertebrale;
Persoanele care se plâng de dureri ale membrelor inferioare.
1. Neconformitatea se referă la:

x Sistemul integrat S.S.M. Documentaţie

Produse/servicii achiziţionate x Aplicare/respectare

Produse/servicii realizate Proces responsabil: Vasile ION

2. Neconformitatea impune corecția (pentru produse/activitate):

x înlocuire x remaniere Verificare corecţie : Gheorghe ANGHEL


rebutare derogare

3. Cauza neconformității
- Lipsa de organizare a lucrătorili desemnat, care a neglijat această responsabilitate.
- Lipsa de supraveghere și verificare a unor activități planificate.

4. Acțiuni corective propuse: Nr. fișă pentru acțiunea preventivă:


Descriere: Responsabil Termen de
realizare
1.Se va analiza dacă este nevoie de o nouă organizare a Adm.Silviu ION 05.11.2012
spațiului de muncă.
2.Se propune o pauză la fiecare 2 ore de expunere lângă -contract de servicii- 15.11.2012
client și pentru client, fie că este așezat pe scaun, fie că este mentenanță
în poziție verticală. Respons.SSM:
Vasile ION
RESPONSABIL DE PROCES (Nume, prenume):
Semnătura: Data:

5. Analiza eficienţei acţiunii corective: Data:


Aplicată Neaplicată
Eficientă Ineficientă

Responsabil Management S.S.M./Auditor şef Semnătura:


Nume/prenume:
Se distribuie la: Responsabil de proces: Responsabil acţiune
Nume/prenume: corectivă/preventivă:
Data:
Semnătura:

2.1.3.4. CONCLUZII LA AUDIT

44
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
1. Nivelul de securitate general pentru S.C. AUTOMOTIVE BUSINESS CENTER
S.R.L., locul de muncă SERVICE AUTO, analizat, este de 94,4%, ceea ce reflectă o
bună cunoaștere și aplicare a normelor, legislației și reglementărilor legale din
domeniul securității și sănătății în muncă.

2. Acțiunile preventive / corective stabilite, pentru S.C. AUTOMOTIVE BUSINESS


CENTER S.R.L., au în marea lor majoritate un caracter organizatoric ceea ce face
ca implementarea acestora să se poată face într-un timp relativ scurt și cu costuri
scăzute.

3. Măsurile tehnice care se impun a fi luate se referă la realizarea de investiții


(achiziții echipamente și dotări necesare ergonomice, eficiente).

4. Măsurile tehnice, organizatorice, igienico-sanitare, de formare și informare,


perfecționare se vor cuprinde în planul de prevenire și protecție și în programele
organizației anuale.

45
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
2.1.3.5. PLANUL DE ACȚIUNI CORECTIVE

DENUMIREA UNITĂȚII
S.C. AUTOMOTIVE BUSINESS
PLAN DE ACȚIUNI NR.1
CENTER S.R.L. CORECTIVE
Obiectiv auditat: Postul de muncă Numele emitentului: Semnătura: Data:
“SERVICE AUTO” VASILE ION 11.11.2012

Cod Descrierea Acțiuni Termen de


Responsabil
indicator Neconformității corrective/preventive realizare
Se va da o decizie privind
NU sunt respectate
organizarea de pauze la ora
pauzele prevăzute în Respons.SSM:
I.11 12,30 , de câte 30 min, astfel 15.11.2012
cursul schimbului de Vasile ION
încât.fiecare lucrător să poată
lucru.
lua masa și să se odihnească.
Se va contacta un furnizor de
După efectuarea unor
servicii/ laborator, în domeniul Șef serviciu
modificări ale
determinării luminozității, tehnic
I.15 instalaţiei de iluminat 21.11.2012
pentru măsurarea gradului de Daniel AGAPIE
NU s-a făcut verificarea
luminozitate la locurile de
nivelului de iluminare.
muncă
Se va contacta un furnizor de
Angajaţii şi/sau
servicii/ laborator, în domeniul
reprezentanţii acestora Șef serviciu
determinării nivelului de
NU participă la tehnic
II.3 zgomot, pentru măsurarea 21.11.2012
determinările şi Daniel AGAPIE
gradului emitere a zgomotului la
măsurările de zgomot
locurile de muncă cu implicarea
efectuate.
lucrătorilor.
Generalităţi- NU există Se va întocmi o listă cu toate
o listă a tuturor substanţele sau produsele
substanţelor sau periculoase folosite la locul de Respons.SSM:
V.1 18.11.2012
produselor periculoase muncă de pe șantier Vasile ION
folosite la locul de
muncă analizat.
Planurile şi procedurile Se vor afișa la loc vizibil
pentru situaţii de Planurile şi procedurile pentru Respons.SSM:
V.29 22.11.2012
urgenţă NU sunt situaţiile de urgenţă Vasile ION
cunoscute de angajaţi.
NU există pentru Se vor solicita de la furnizorii
fiecare echipament de echipamente tehnice,
tehnic un document în carțile tehnice care cuprind
Respons.SSM:
IX.8 care să fie specificate măsurile privind securitatea și 14.11.2012
Vasile ION
măsurile privind sănatatea în muncă
securitatea și sănătatea
în muncă.
Dotarea locului de Se va reorganiza dotările
muncă NU este locurilor de muncă, pentru a Șef serviciu
X.3 suficientă în perioadele acoperi solicitările din tehnic 28.11.2012
de vârf ale activităţii. perioadele de vârf ale Daniel AGAPIE
activităților.
În perioadele de vârf, Se vor reconsidera prioritățile Șef serviciu
X.4 EXISTĂ dificultăţi de a pentru perioadele de vârf de tehnic 21.11.2012
ordona priorităţile în activitate, astfel încât să nu Daniel AGAPIE
46
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
comenzi (oprirea unei mai apară discontinuități de
comenzi pentru a porni activitate și apariția de riscuri
o altă comandă mai de accidentare prin
urgentă) creează interferență de lucrări în
încurcături la locul de derulare.
muncă.
Locurile de muncă cu Se va emite o decizie privind
operatori în poziţie în organizarea pauzelor la
picioare NU sunt fiecare 2 ore de expunere Respons.SSM:
X.10 18.11.2012
modificate, astfel încât lângă client și pentru client, fie Vasile ION
operatorii să stea în că este așezat pe scaun, fie că
poziţie şezând. este în poziție verticală.
Se va emite o decizie privind
organizarea pauzelor la
Persoanele SE PLANG
fiecare 2 ore de câte 10
de dureri de picioare Respons.SSM:
X.12 minute pentru refacerea 18.11.2012
deoarece lucrează în Vasile ION
capacității de lucru, prin
poziţia în picioare.
mișcare și /sau odihnnă în
poziția așezat..
Se vor efectua evaluările de
risc de accidentare și
NU există sisteme de
producere boli profesionale,
separare între zonele Respons.SSM:
XVI.1 după care se vor delimita 04.11.2012
cu riscuri şi cele fără Vasile ION
zonele cu riscuri și cele fără
riscuri.
riscuri, prin semnalizare
S.S.M.
Se vor organiza sondaje
Lucrătorii NU sunt printre lucrători privind
consultaţi la alegerea alegerea sistemelor de Respons.SSM:
XVI.3 16.11.2012
sistemelor de protecţie protecţie colectivă cele mai Vasile ION
colectivă. eficiente și în agrementul
salariaților..

2.1.4. Factorii de risc proprii executantului

Executanții sunt angajați pe baza unei calificări în domeniul activităților de


mecanic auto și vulcanizator auto, astfel încât aceștia să fie familiarizați cu disciplina
tehnologică pe care trebuie s-o urmeze pentru îndeplinirea sarcinilor de muncă. Este
obligatorie o instrure de specialitate și vechime, în domeniul acestor meserii, pentru a se
evita erorile din timpul producției (erori de recepţie, prelucrare şi interpretare a
informaţiei; erori de decizie; erori de execuţie; erori de autoreglaj).
Erorile pe care le poate genera executantul, se concretizează într-un
comportament inadecvat din punctul de vedere al securităţii muncii la locul de muncă, sub
forma unei acţiuni greşite sau omisiuni.

Mecanicii auto și vulcanizatorii trebuie să prezinte aptitudini și un nivel


profesional corespunzător, în raport cu cerințele de pregătire de la locul de muncă,
precum și prezenatarea unei stări de sănătate (fișa de aptitudini), caractersitici antropo-
morfo-fiziologice ale executanților din cadrul Service-ului auto.
Personalul muncitor angajat în posturile de mecanic auto și vulcanizator auto
corespund cerințelor mai sus enumerate, iar Fișa de aptitudini a fiecăruia este fără
restricții sau recomandări.
47
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
Din analiza statisticilor întocmite la nivel național pentru anul 2011, activitățile
de service auto a înregistrat 4 cazuri de accidente de muncă, soldate cu I.T.M. pe
diverse perioade de timp, dar fără victime mortale. Rezultate promițătoare s-au înregistat
și din statisticile firmei AUTOMOTIVE BUSINESS CENTER, care prin filialele sale din
țară și străinătate, s-au înregistrat 12 accidente de muncă pe perioada ultimilor 10 ani,
raportat la un număr de personal de 2.300-2.600 lucrători/anual.

CAPITOLUL 3. IDENTIFICAREA PERICOLELOR ȘI ESTIMAREA


RISCURILOR

3.1 ALEGEREA ŞI ECHIPEI DE EVALUARE A RISCURILOR DE


ACCIDENTARE ȘI DE ÎMBOLNĂVIRE PROFESIONALĂ

În perspectiva efectuării evaluării de riscuri de accidentare și de boli profesionale,


s-a pornit pe principii de competență în domeniul analizei riscurilor și a gradului de
implicare în procesul de producție cu activități specifice de service auto.
S-a hotărât componența echipei de evaluare la un număr de 5 persoane, respectiv:
Evaluator șef : ing. Cojocaru Dan,
Specialist S.S.M. : ing. Vasile Ion;
Șef Punct de lucru: ing.Gheorghe Anghel;
Șef Post de lucru: maistru Gaiță Viorel;
Medic de medicina muncii: dr. Popescu Stelian.

Fiecare membru al echipei are sarcini bine stabilite pentru procesul de identificare
și evaluare riscuri, după cum urmează:
Evaluatorul șef: stabilște programul de auditare și observare a proceselor din
cadrul service-ului auto, cu focalizare pe activitățile de mecanic auto și de
vulcanizator auto; prelucrează informațiile primite de la membrii echipei și
stabilește elementele de risc și le evalueză; întocmește documentația în
colaborare cu membrii echipei și finalizază procesul de evaluare cu măsurile
de prevenire și protecție necesare.
Specialistul S.S.M.: participă activ la procesul de auditare și evaluare riscuri,
prezentând informațiile competente necesare procesului de evaluare;
precizează și completează documentația cu aspecte specifice domeniului
S.S.M. aplicat la locul de muncă;
Șeful Punctului de lucru: colaborează cu auditorul șef în organizarea
activităților de auditate și evaluare a posturilor de lucru, punând la dispoziție
mijloacele necesare desfășurării în bune condiții a tuturor activităților echipei
de evaluare;
Șeful Postului de lucru: furnizează informațiile competente privind procesele
de producție și înlesnind colaborarea cu muncitorii de la posturile de muncă,

48
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
pentru culegerea de informații specializate din domeniul mecanicii auto și
vulcanizării auto;
Medicul de medicina muncii: colaborează cu membrii echipei prin informarea
și prelucrarea informațiilor legate de sănătatea lucrătorilor, stabilește măsurile
de prevenire a bolilor profesionale și finalizează documentele de auditare și
evaluare riscuri.

3.2 ALEGEREA ȘI PREZENTAREA METODEI DE EVALUARE A


RISCURILOR DE ACCIDENTARE ȘI DE ÎMBOLNĂVIRE
PROFESIONALĂ

După ce s-a realizat examinarea generală și s-au colectat informațiile de bază,


poate începe procedura de identificare a pericolelor specifice. Așa cum s-a menționat
mai sus, această procedură trebuie să se facă la nivelul posturilor de lucru și/sau al
zonelor de evaluare.

Echipa de evaluare a riscului a trebuit, în primul rând, să planifice traseul pentru


întreaga locație, urmărind fluxul de producție din cadrul întreprinderii. Pe parcursul
traseului vor fi implicați lucrători și conducători care sunt familiarizați cu posturile de
lucru și/sau zonele de evaluare vizitate.

Odată ce s-a stabilit traseul ce trebuie urmat, s-a facut adaptarea ,,Listelor de
verificare pentru identificarea pericolelor specifice” la posturile de lucru, respectiv la
zonele de evaluare. Pentru identificarea pericolelor, echipa trebuie să demareze
intervievarea lucrătorilor prezenți. Întrebările au avut în vedere dacă:
• au avut loc deja accidente de muncă la postul de lucru respectiv,
• au avut loc incidente sau accidente de muncă ușoare,
• se cunosc bolile profesionale ce pot apărea la postul de lucru,
• există probleme de sănătate asociate condițiilor de la posturile de lucru.

O a doua sursă pentru identificarea pericolelor este observarea fluxului de lucru


și activităților (cu tehnologie și organizare similară) ce se desfășoară la postul de lucru.
Aici, acuratețea observațiilor a depins de cunoștințele și experiența membrilor echipei.
Fiecare pericol a fost discutat în cadrul echipei de evaluare a riscului pentru a finaliza
procesul de identificare a pericolelor specifice.

În final, trebuie menționat că este posibil ca nu toate pericolele prezente la


postul de lucru să fie identificate în cadrul acestei activități, din simplu motiv că nici o listă
de verificare nu poate fi completă și nu poate acoperi toate aspectele. Pentru aceasta,
este importantă repetarea și revizuirea periodică a identificării pericolelor specifice.

Pentru cele ⅛ posturi de lucru, echipa de evaluare a ales Metoda Suva, care
este bazată pe standardul EN 12100, iar pe de alta parte aceasta metodă se sprijină si
pe procedeul HAZOP, un procedeu de cercetare sistematică a disfunctionalităților,
particularizat pentru analiza instalatiilor din service auto. De asemenea, această metodă
preia informații de analiză statistică a pericolelor, efectuată de către asigurator.
49
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
Spre exemplu:
-analiza proceselor / metodelor
-analiza aparatelor, instalatiilor tehnice (analiza echipamentelor de munca)
-analiza posturilor de munca si a proceselor de muncă.

Metoda prezentată mai jos este specializatată pe aprecierea riscurilor la locurile


de munca in desfasurarea activitatilor de munca.

3.2.1 Etapele metodei

Pentru realizarea Metodei Suva, va trebi să parcurgem următoarele etape:

1. Determinarea limitelor sistemului - definirea sistemului

2. Identificarea fenomenelor periculoase

3. Estimarea riscului

4. Evaluarea riscului

5. Cautarea masurilor de reducere a riscului - estimarea riscului rezidual.

Fig.2 Structura Metodei SUVA

50
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
Metoda Suva de identificare a fenomenelor periculoase, caracteristice sistemului
analizat, este caracterizata de un ‘brainstorming‘ metodic la care participa o echipa de
experti de diferite specialitati.

Acest procedeu poate fi utilizat atat pentru sistemele existente cat si pentru cele aflate in
faza de proiectare.

Metoda Suva ajuta la identificarea fenomenelor potential periculoase de la posturile de


munca, in desfasurarea proceselor ce se petrec in instalatiile tehnice.

EN ISO 12100 - este format din urmatoarele părti, sub titlul general:

”Securitatea mașinilor – Concepte de baza, principii generale de proiectare”:

Partea 1:
Terminologie de baza, metodologie – exprimand metodologia generala de baza ce
trebuie urmata in proiectarea masinilor și in producerea standardelor de siguranță
pentru mașini, împreuna cu terminologia de baza referitoare la filozofia ce sta la
baza acestui demers.

Partea 2:

Principii tehnice - oferirea de sfaturi privind modul în care această filozofie poate fi
aplicata folosind tehnicile disponibile.

HAZOP (Hazard and Operability) este o structurată și sistematizată pe examinarea unui


proces (sau operatiuni) existente sau planificate în scopul de a identificării și evaluării
riscurilor și cauzelor problemelor operaționale care pot reprezenta riscuri pentru personal
sau echipamente, cât și problemele de calitate sau intârzieri.

Tehnica HAZOP a fost initial dezvoltată pentru a analiza sistemele in care au loc procese
chimice, dar mai tarziu a fost extinsa la alte tipuri de sisteme, sau operatiuni complexe.

HAZOP este o tehnica calitativa bazata pe cuvinte cheie si este efectuata de o echipa
multidisciplinara (echipa HAZOP) pe parcursul unor sesiuni de lucru.

HAZOP este de preferat a fi efectuat cat mai devreme, daca e posibil în faza de
proiectare – pentru a avea influenta asupra designului. Pe de alta parte, pentru a folosi
HAZOP avem nevoie de designul complet, mai degraba.

Ca un compromis, HAZOP este efectuat ca o verificare finală când design-ul detaliat este
terminat.

HAZOP poate fi, de asemenea, efectuat pe o facilitate existentă, pentru a identifica


modificarile care vor fi implementate pentru a reduce riscurile si problemele de
operativitate.

51
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
Tipuri de HAZOP

Procese HAZOP

●Tehnica HAZOP a fost initial dezvoltata pentru a evalua uzinele si

procesele sistemelor

- Human HAZOP

● Este mai mult concentrat pe erorile umane decat pe defectiunile tehnice

- Proceduri HAZOP

● O suma de proceduri sau secvente oparationale

Uneori mai este denumita SAFOP - SAFe OPeration

- Software HAZOP

● Identificarea posibilelor erori in dezvoltarea software

PROCEDURA HAZOP

1. Divide sistemul in sectiuni / procese (ex.: reactor, inmagazinare);

2. Alege un nod de studiu (ex.: conducta, vas, pompa, instructiuni de operare);

3. Descrie designul dorit

Procese HAZOP

●Tehnica HAZOP a fost initial dezvoltata pentru a evalua uzinele si procesele


sistemelor

Human HAZOP

● Este mai mult concentrat pe erorile umane decât pe defecțiunile tehnice

Proceduri HAZOP

● O suma de proceduri sau secvente oparationale ;Uneori mai este denumita SAFOP
- SAFe OPeration

Software HAZOP

● Identificarea posibilelor erori in dezvoltarea software

4. Selecteaza parametrii procesului

5. Aplica cuvintele de ghidare


52
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
6.Determina cauzele

7. Evalueaza consecintele / problemele

8.Recomanda actiunile: Ce? Unde? Cine? Cand?

9. Inregistreaza informatiile

10.Repeta procedura (de la pasul 2 ).

Fig.3 Sistemul de analiză PLAN-DO-CHECK-ACT

Pentru a imbunatati activitatea, se descriu aceste etape.

Fig.4 Schematizare a Principiului PLAN-DO-CHECK-ACT

Faza de planificare include:

53
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
Politicile și scopurile
Resursele si Responsabilitățile
Gestionarea datelor
Evaluări de riscuri

Faza de verificare include:

Monitorizare si masurare
Audituri interne
Acțiuni corective și preventive

Faza de executie include:

Achiziții
Proiecte
Controale
Comunicatiile
Training
Documentarea

Faza de acționare include:

Revizuire
Gestionarea schimbarilor
Updatarea sistemului

Aspecte legate de atitudine in Brainstorming


Evadează din rutina zilnica!
Să cautam idei noi!
Nu cauta scuze, gaseste caile pentru a depasi problemele!
Spune " NU " starii de stagnare a situatiei!
Nu-ti face griji despre a fi perfect!
Chiar daca esti la jumatatea drumului, incepe acum impreuna cu echipa!
Dacă ceva este gresit, remediaza pe loc!
Nu este obligatoriu ca imbunatatirea procesului sa coste multi bani!
Cauta solutiile in echipa mai degraba decat de unul singur!
Până când Cauzele problemelor Nu sunt stabilite, Nu inceta sa pui intrebari!
Niciodata nu spune Nu la rezolvarea unei probleme!

3.2.2. Pregătirea demersului

3.2.2.1 Structura întreprinderii / subdiviziuni / grup de persoane

Se procedează la stabilirea structurilor de întreprindere:

-subdiviziuni (procese);
- sectoare de activitate;
- grupuri de persoane.

Înainte de a incepe procesul de apreciere a riscurilor, este important de a repera


toate procesele si sectoarele de activitate.

54
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
Pentru organizatiile, care au posturi de munca in schimbare continua, care
angajeaza salariati(care au nevoie de protectie), este recomandat de a enumera
diferitele grupuri de persoane si grupuri de profesii.

3.2.2.2.Subdivizarea în procese

Toate organizatiile / societatile au activitatile subdivizate in procese.

Problema care trebuie luata in considerare este un proces care la randul sau sa fie
subdivizat in procese particulare.

3.2.2.3. Subdivizare în raport de grupuri profesionale și grupuri de persoane

Aceasta subdivizare este recomandata pentru intreprinderile ale caror angajati


lucreaza frecvent in posturi de lucru care nu sunt fixe, dar si pentru intreprinderile care
angajeaza grupuri particulare de persoane (persoane care necesita o protectie
suplimentara, cum ar fi tinerii persoane cu dizabilitati, femeile gravide).

3.2.2.4.Subdivizare in procese / sectoare de activitate si grupuri de persoane - o


problema de combinații

O problema care trebuie luata in considerare este o posibila combinare a


diferitelor subdiviziuni. Spre exemplu o intreprindere subdivizata in procese, care in
procesul de apreciere a riscurilor necesita analiza lor in functie de sectoarele de activitate
- cerinta rezultata din clasificarea sectorelor.

3.2.2.5. Identificarea proceselor, sectoarelor și a grupurilor de persoane critice

Aceasta etapa trebuie sa ne permita sa decidem de unde trebuie sa incepem o analiza


aprofundata a riscurilor din intreprindee sau dintr-o ramura (bransa).
Etapele urmatoare trebuie realizate pentru diferite sectoare de activitate, procese
si grupuri de persoane:
- consultarea statisticilor (intreprindere/ bransa) referitor la numarul de zile de
concedii medicale datorate accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale
- aflati daca exista riscuri particulare potrivit autoevaluarii efectuata de
intreprindere
-procedati la vizitarea amplasarii posturilor de activitate si intervievati colaboratorii
fiecarei intreprinderi.

In final trebuie sa putem raspunde la trei intrebari referitoare la : procesele de munca,


sectoarele de activitate si la grupurile de persoane sau de profesii expuse :
1. Este numarul zilelor de absenta prea ridicat in raport cu mijloacele existente in
intreprindere sau in ramura de activitate?
2. Exista riscuri particulare?
3. In urma vizitei in intreprindere si a interviurilor cu colaboratorii au fost
identificate deficiente tehnice si / sau organizationale ?
Daca raspunsul la una sau la multe din aceste intrebari este afirmativ, atunci ne
aflam in prezenta unui proces, sau sector de activitate, sau grup de persoane, meserii
critic ceea ce inseamna ca acela este locul de unde trebuie sa incepem analiza riscurilor.

3.2.2.6. Utilizarea de mijloace auxiliare

55
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
Vom proceda intai la o determinare a riscurilor pe procese, sectoare de activitate sau
grupuri de persoane expuse.Identificam daca exista mijloace auxiliare disponibile pentru
evaluarea riscurilor identificate.

3.2.2.7. Întreprinderi pentru care există soluții pe domeniul acestora de activitate

IMM-uri care s-au grupat / organizat si care au adoptat o solutie comuna de a


respecta prevederile Directivei Cadru si care dispun si de alte mijloace auxiliare adaptate
la specificul acestora.
Grupul, astfel creat, a procedat el insusi la aprecierea riscurilor aferente
proceselor din sectorul lor de activitate (este o apreciere colectiva a riscurilor).
Aceste aprecieri ale riscurilor sunt utilizate ca si o baza comuna pentru elaborarea
listelor de control sau a instructiunilor de securitate. Adaptarea si utilizarea acestor
mijloace auxiliare, puse la dispozitie de sector.

Adesea, aceste mijloace auxiliare nu acopera toate sectoarele de activitate din


intreprindere si este necesar de a fi utilizate mijloace auxiliare suplimentare
- liste de control ale unor institutii specializate
- sau intreprinderea a facut apel la specialisti in securitatea muncii pentru o
evaluare suplimentare a riscurilor. Aceste solutii individuale, sunt puse la dispozitia
intreprinderii din sectorul de activitate considerat de catre specialisti in securitatea
muncii.

3.2.2.8. Organizatii fără o soluție comună

Aceste intreprinderi nu au acces direct la mijloace auxiliare specifice. Acestea


trebuie sa le gaseasca singure, daca exista deja pentru sector, procesul tehnic sau
grupul de persoane considerat, sau sa utilizeze liste de control puse la punct de
specialisti in securitatea muncii.
Diferite organizatii si organisme specializate pot in egala masura sa puna la dispozitie
diverse liste de control.
Adaptarea si utilizarea listelor de control este in responsabilitatea fiecarei intreprinde-
ri.Pentru procesele complexe, este indicat sa se procedeze la aprecierea riscurilor în
asociere cu specialisti in securitatea muncii si cu colaboratorii acestora(medici de
medicina muncii, ergonomi, psihologi, experți).

3.2.2.9. Formarea unei echipe interdisciplinare

O conditie importanta pentru realizarea unei aprecieri a riscurilor cat mai exacta si
completa este realizarea unei echipe interdisciplinare.Aceasta echipa trebuie sa fie
formata din 3, 5 membri condusi de un sef de echipa. Seful de echipa trebuie sa posede
bune cunostinte metodologice.Munca in echipa este organizata si animata de seful de
echipa.

Aceasta echipa poate fi compusa, spre exemplu, din seful intreprinderii, inginer
productie, inginer mentenanta, operatorul instalatiei, maistrul, un specialist in securitatea
muncii, un inginer proiectant, tehnolog.

Intotdeauna trebuie sa avem grija ca in echipa sa fie persoane cu bune cunostinte


din sectorul de activitate care este supus evaluarii.

3.2.2.10. Procurarea documentațiilor, definirea programului de lucru și a


calendarului întâlnirilor

56
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
Pregătirile necesare sunt determinate dupa marimea si complexitatea setoarelor
de activtate si a proceselor.Documentele urmatorare sunt necesare pentru descrierea
proceseleor si sectorelor de activitate

- Descrierea procedeului
- Fotografi, schite sau grafice (diagrame de flux) al instalatiilor
- Caracteristicile materiilor prime
- Instructiunide utilizare
- Dispozitive de protectie
- Instalatii speciale
- Concepte de securitate
- Certificate de conformitate

Planificarea secventelor de control face parte din etapa de pregatire. In cazul


unui proces tehnologic ce se desfășoară intr-o instalatie cu functionare continua acesta
este in general fluxul de productie de la care trebuie sa incepem controlul. Într-o instalație
care functoneaza in flux discontinu ordinea de control nu este dictata automat de
diagrama de flux.

Aprecierea riscului

3.2.2.11.Limitele sistemului de muncă. Definirea limitelor sistemului –


definirea sistemului

Inainte de a incepe analiza trebuie sa definim limitele sistemului din sectorul de


activitate sau din procesul analizat. Prin urmare trebuie sa definim intr-o maniera precisă
ce face parte din sistem, adica ce trebuie sa luam tot timpul in considerare pentru
identificarea fenomenelor periculoase, si ce este situat in afara sistemului.Este indicat de
a diviza procesele sau sectoarele mari in elemente mai mici.
Daca un sector de activitate sau proces contine o linie complexa de productie,
compusa din mai multe instalatii, atunci sectoarele sau procesele partiale in care am
divizat linia trebuie sa corespunda(in masura in care este posibil) unei faze sau unui
procedeu.
Interfața ansamblului sistemului cu mediul, precum si interfata diferitelor sectoare
sau procese in care acesta este divizat trebuie evidentiate si definite.

Este necesar de a specifica tipul fenomenelor periculoase analizate, trebuie


indicat la cine sau la ce se refera produse, (operatori, echipamente, mediu,...). Pe de alta
parte trebuie clarificate si puse in evidenta si interatiunile cu instalatiile vecine care
trebuie retinute, precum si aspectele care nu necesita inspectarea.

La finalul determinarii limitelor sistemului, pentru instalatii si masini, urmatoarele


puncte trebuie sa fie clarificate :

- “faza de viață” luată în considerare (constructie, montaj, receptie, utilizare, casare,...)


- modul de functionare luat in considerare (functionare normala, curatenie, reparatii,
reglaj, instalare)
- limitele mașinii considerate pentru o utilizare normala (atat in utilizare cat si in
functionare corecta a mașinii, dar și in caz de disfuncționalitate sau de utilizare greșită
previzibila).
- inventarierea completă a modurilor de utilizare previzibila a masinii (industrial,
comercial, casnic).

57
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
- pregătirea (formarea) utilizatorilor potentiali imprejurimile(mediul) cuprinzand:
- instalatii vecine si interactiunile dintre acestea, toate persoanele potential expuse
- genul fenomenelor periculoase evidentiate, la cine si/sau la ce se refera acestea
(operatori, instalatii, mediu,…)
- aspecte care trebuie luate in considerare, dar care nu necesita control sau inspectii
suplimentare (statica constructiilor, tipul procesele chimice,…).Avand in vedere cele
mentionate mai sus, la definirea sistemului trebuie declarat modul de exploatare analizat,
adica in exploatare normala, particulara, sau mentenanta.

Exploatare normală-Instalatia indepineste functia pentru care a fost conceputa.

Exploatare particulară-Se refera la pregatirea, transformarea, instalarea, reglarea,


verificarea, eliminarea erorilor, curatirea instalatiei.

Mentenanța
- control (masurare, controlare, inregistrare), determinarea(compararea) parametrilor de
functionare reali cu cei prevazuti.
- intretinere (curatire si intretinere), masuri pentru a pastra functionarea instalatiei la
parametrii prevazuti(proiectati).
- readucerea parametrilor de functionare a instalatiei la cei prevazuti din faza de
concepere a acesteia (inlocuirea unor componente sau subansamble, ameliorarea
functionarii sau imbunatatirea acesteia).

Descrierea activităților -(om / mașina / mediu)

La inceput trebuie stabilite diferitele etape de derulare a activitatii pe sectoare de


activitate si / sau procese de fabricatie. Toate etapele trebuie consemnate in ordine
cronologica, la fel si cele operatorii.
Etapele necesare pentru instalarea unei masini, spre exemplu transportul acesteia din
punctul A in punctul B, nu pot fi omise, chiar daca colaboratori sau terte persoane care
executa aceasta operatiune nu constituie o amenintare(pericol) direct sau evident.

In anumite situatii unele activitati pot fi regrupate. Procedand in acest fel putem sa
reducem durata necesara pentru aprecierea riscurilor, dar se va reduce si precizia
aprecierii. O astfel de regrupare este indicata in absenta unor riscuri majore sau cand nu
analizam o anumita configurare particulara, fiindca punem in evidenta principalele
fenomene periculoase ale sectorului, pentru ca utilizam o solutie de ramura si vom pune
in evidenta doar riscurile specifice întreprinderii.

Activitățile trebuie formulate pentru cele trei moduri de exploatare :

normală;
particulară;
mentenanță.

Notitele preluate după instructiuni sunt necesare pentru a descrie activitatile, sau
in caz contrar, descrierea activitatilor este utila pentru intocmirea noilor instructiuni, daca
acestea nu sunt inca disponibile.
In mod normal o activitate nu este descrisa numai de o actiune. Pentru descrierea
activitatilor trebuie ca acestea sa fie structurate, daca este posibil, in maniera urmatoare :

material;

58
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
activitate;
punct de plecare si punct de sosire.

3.2.2.12. Identificarea fenomenelor periculoase în echipă

In cursul acestei etape trebuie sa identificam fenomenele periculoase care pot


aparea in desfasurarea activitatilor descrise. DEZBATERILE ... !!!
Un membru al echipei este insarcinat sa redacteze procesul-verbal. Seful de echipa
alege primul proces partial, evidentiaza activitatile pentru toti membri echipei (poate
utiliza chiar si un flip-chart).

Echipa incepe analiza cu prima activitate. Utilizand un braimstorming structurat,


echipa cauta fenomenele periculoase care pot surveni in activitatea descrisa. In anexa
avem un repertoriu de fenomene periculoase care trebuie luate in considerare in
decursul analizei. Este important de a recenza si acele fenomene periculoase pentru
care, in acest moment, pare putin probabil, sau chiar imposibil, ca acestea sa duca la un
eveniment.

Seful de echipa trebuie sa supravegheze ca procesul sau sectorul examinat sunt


analizate intr-o maniera cat mai completa. De aemenea trebuie ales un ritm de munca
care sa nu plictiseasca sau sa streseze echipa.
In cazul in care o discutie intre doi experti se prelungeste, este indicat sa le propunem
sa-si noteze fiecare punctul sau de vedere in procesul-verbal, si acestea sa fie clarificate
in afara reuniunii.
Daca avem nevoie, putem utiliza si alte liste de fenomene periculoase .

3.2.2.13. Definirea vătămărilor

Fiecare fenomen periculos poate antrena un eveniment susceptibil care sa cauzeze o


vatamare (o leziune fizica si sau un atentat la starea de sanatate). Pentru fiecare
fenomen periculos identificat trebuie sa evaluam vatamarea posibila si sa inregistram
(prin notari in tabele sau grile) acest lucru.Acest lucru este efectuat de echipa de
evaluare.

3.2.2.14. Estimarea riscurilor prin estimarea probabilitati de producere si a


gravității vătămări

Riscul reprezinta valoarea cuantificata a unui fenomen periculos. Aceasta valoare este
compusa din
- gravitatea vătămării (G) și

- probabilitatea (P) de producere a acestei vătămări.

Probabilitatea P de aparitie a vatamarii este definita in maniera urmatoare:

P = funcție de (e,po,L)
Ea este determinată de:

- (e) = frecvența și/sau durata expunerii la fenomenul periculos considerat;

-(po) = probabilitatea de apariție a evenimentului periculos considerat.


- (L) = posibilitatea de evitare sau de limitare a vătămării printr-un comportament
adecvat (al organizației, persoanelor implicate sau al masurilor existente).

59
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
Fig.5 Funcțiile riscului

Ca si regula generala, probabilitatea ca un eveniment periculos ce se produce si


gravitatea asociata vatamarii corespondente nu pot fi intotdeauna precizate cu exactitate.
Este indicat de a se proceda intr-o maniera prudenta, spre exemplu:
“ne așteptăm la o probabilitate ridicată de producere si la vătămării
importante”.

Gravitatea vătămărilor poate fi subdivizată in 5 categorii.

categ
gravitatea vatamarii definirea consecintelor
.

I foarte grave deces

II grave invaliditate gravă

III Puțin grave invaliditate lejeră

IV ușoare vătămare cu oprirea activității

V foarte ușoare vătămare fără oprirea activității

-invaliditate grava – incapacitate de munca pentru profesia in cauza sau pentru o profesie echivalenta,
influenta mare asupra calitatii vietii ;

-invaliditate lejera – reducerea capacitatii de munca pentru profesia in cauza sau pentru o profesie
echivalenta, influenta redusa asupra calitatii vietii.

60
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
Atentatele la sănătate, legate de factorii ergonomici sau de organizarea locurilor de
munca, sunt în creștere continua. Pentru evaluarea acestor riscuri trebuie apelat la un
specialist in securitatea muncii.
Ergonomia trateaza adaptarea conditiilor de munca la capacitatile și caracteristi-
cile corpului uman, precum si posibilitatea de adaptare a acestuia la sarcinile de muncă.
Psihologia muncii cerceteaza interatiunile dintre om si munca sa. Ea examineaza, inainte
de toate, conceperea posturilor de munca, dar si calificarea, formarea si randamentul
omului in indeplinirea muncii sale.
Diferite mijloace auxiliare de analiza sunt puse la dispozitie atat de ergonomie cat
si de psihologia muncii. La aceasta ora exista numeroase publicatii care prezinta metode
de analiza si evaluare a riscurilor asociate activitatii fizice si mentale ale operatorilor. În
continuare o sa prezint doua metode calitative de estimare a probabilitatii.
Varianta 1. Procedura de urmat pentru o apreciere colectiva a riscurilor (de ex.pentru o
ramura cu activitati similare)
Varianta 2. Procedura de urmat pentru o apreciere colectiva a riscurilor (pentru o
intreprindere sau sector care are posturi de munca particulare).

Varianta 1. Procedura de urmat pentru o apreciere colectiva a riscurilor (de ex.


pentru o ramură cu activități similare)
Probabilitatea P este subdivizata in 5 categorii. Estimarea se refera pentru 1000
de colaboratoare si colaboratori care exercita aceeasi activitate. Ca si mijloace ajutătoare
vom utiliza ( in masura in care acestea exista) datele statistice ale ramurii analizate,
referitor la accidentele de munca si imbolnavirile profesionale.
Cifrele ce figureaza in tabloul urmator nu reprezinta decat niste valori indicative.

Determinarea probabilității P (varianta 1)

Cat Definirea probabilității P

A FRECVENT >de odata pe luna


B OCAZIONAL < de odata pe luna >de odata pe an
C RAR <de odata pe an>de odata la 5 ani
D IMPROBABIL < de odata la 5 ani>de odata la 20 ani
E APROAPE IMPOSIBIL < de odata la 20 ani> de odata la 100 ani

O organizatie poate avea frecvente accidente si costuri aferente mai mari sau mai
scazute decat aceste valori(cele din anexa 3), in functie de instalatiile sale, de activitatile
sale, de cultura acesteia pentru sanatatea si securitatea lucratorilor.

Varianta 2. Procedura de urmat pentru o apreciere colectiva a riscurilor (pentru o


intreprindere sau sector care are posturi de muncă particulare)
Pentru evaluarea probabilitatii intr-o intreprindere sau sector care are posturi de
munca particulare plecam de la starea actuala, adica luam in calcul instalatiile si
organizarea activitatilor asa cum se gasesc ele in momentul evaluarii. Pentru evaluarea
probabiltatilor exista doua posibilitati.

1* posibilitate
Vom proceda la o evaluare calitativa.
Probabilitatea P este subdivizata in 5 categorii, asa cum am indicat si pentru varianta 1.

61
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
Apoi vom defini prima oara categoria “frecvent”. Aceasta
Aceasta va fi baza de definire a
celorlalte 4 categorii.

Categ. ății P
Definirea probabilită
A FRECVENT
B OCAZIONAL
C RAR
D IMPROBABIL
E APROAPE IMPOSIBIL

2* posibilitate
Vom defini un indice de probabilitate P, care este determinat de trei elemente
evaluate
valuate in mod individual. pentru a face aceasta evaluare vom face urmatoarea ipoteza.
ipoteza
P = e + 2po + L
Am atribuit un punctaj dublu elementului “po”, pentru ca probabilitatea de apariție
apari
a unui eveniment periculos, care rezulta din normele tehnice de securitate
securitate si de activitate
are un loc mai important decat celelalte doua elemente.
Aceasta formula este bazata pe prezentarea probabilitatii in norma EN 1050 “
securitatea masinilor – principii pentru aprecierea riscului”.

Indice de frecventa si durata de expunere la fenomenul periculos (e)

e Durata de expunere
5 40 h/ saptamana-program
program complet
4 20 h / saptamana-program
program 50%
3 8 h / saptamana-1
1 zi / saptamana
2 4 h / saptamana- ½ zi /saptamana
1 2 h / saptamana-1 zi / luna

Probabilitatea de aparitie a unui eveniment periculos po

Probabilitatea de aparitie a unui eveniment periculos po

Este evident ca acest eveniment se va produce ( nu


5 exista masuri de prevenire)

Este de asteptat ca acest eveniment sa se produca (


4
slabe masuri de prevenire)
Evenimentul este posibil sa se produca ( exista
3 masuri, dar este posibil ca acestea nu sunt
suficiente)
Eveniment imaginabil, dar nu este imposibila
2
producerea lui ( există masuri).
Este dificil de imaginat producerea evenimentului (
1
masurile
surile sunt luate in acord cu progresul tehnic)

62
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR
R ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DA
AN COJOCARU
Posibilitatea de evitare sau de limitare a vătămării
v L

Posibilitatea de evitare sau de limitare a vatamarii L

pericol nesesizat

lipsa de masuri, instrucțiuni


5
personal insuficient calificat, format, instruit
existenta a una sau doua din criteriile de la
punctul 1
3
(de mai jos), dar care nu sunt suficiente
pericol identificat, sesizat

exista instructiuni efectuate si actualizate


periodic
1
buna calificare, instruire, formare a personalului

Probabilitatea P (indice) de producere a unei vatamari G rezulta din insumarea valorilor


elementelor sale componente :

P = e + 2po + L

Rezultatul acestei insumării


insum i poate fi evaluat cu ajutorul tabloului de mai jos. Relația
intre diferitele valori numerice si incadrarea acestora in categorii de la A la E a fost
temenic verificata in practică.
practic

Cât Definirea probabilitatii P = e + 2po + L

A FRECVENT 19,20
B OCAZIONAL 17,18
C RAR 14,15,16
D IMPROBABIL 11,12,13
E APROAPE IMPOSIBIL 1,2,3,4,5,6,7,8,9,10

Determinarea cauzelor, faptelor

Un eveniment indezirabil (accident sau imbolnavire profesionala) se produce


avand la baza un fenomen periculos si un eveniment declansator. In plus, cauze si fapte
variate(diferite)
te) antreneaza acest eveniment. Pentru a putea gasi masurile de securitate
adecvate este necesr sa procedam la o examinare sistematica a relatiilor de cauzalitate
care conduc la acest eveniment nedorit. Faptele sau cauzele care sunt la originea
acestui eveniment
niment pot fi, spre exemplificare, de origine tehnica, deficiente in materie de
organizare sau de formare.
63
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR
R ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DA
AN COJOCARU
Evaluarea riscurilor

Pentru a evalua riscurile vom utiliza o matrice a riscurilor. In figura urmatoare este
prezentata o matrice a riscurilor subdivizata in trei zone. Aceasta solutie corespunde
situatiei dintr-o intreprindere, dar acest lucru nu inseamna ca ea este valabila pentru
toate intreprinderile. Riscurile sunt apreciate prin estimarea probabilitatii si a gravitatii
vatamarii, in conformitate cu tabelele prezentate anterior.

Matricea riscurilor este definita de către:

-membrii echipei interdisciplinare de evaluare;

-angajatorul ( managerul întreprinderii).

A 3 2 1 1 1
Probabilitatea

B 3 2 1 1 1
C 3 2 2 1 1
D 3 2 2 2 1
E 3 3 3 2 2
V IV III II I
Gravitatea vătămării

Fig.6. MATRICEA RISCURILOR

LEGENDA matricei

În cazul de față aceștia au decis ca riscurile incadrate in diferite zone ale matricei
( ierhizate) in trei zone:

1.riscuri importante

2.riscuri medii

3.riscuri scăzute.

Riscurile din zona 1 sunt tratate cu prioritate, urmatoarele sunt tratate riscurile din
zona a doua, iar riscurile din zona a treia sunt tratate ultimele.

Definirea prioritatilor trebuie facuta inainte de a incepe tratarea riscurilor (analiza


acestora, stabilirea asupra caror componente vom actiona si elaborarea masurilor de
prevenire).

Subdivizarea matricei in cele trei zone este bazata pe conceptia personala (a


organizatiei, cea convenita cu echipa de evaluare, cea stabilita prin politica de securitate
64
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
și sănătate,...) si ea depinde de obiectivele de securitate pe care le avem stabilite.
Trebuie respectate, in acelasi timp cu stabilirea prioritatilor, si prevederile legislative
aplicabile, ordonantele si directivele. Obiectivele de securitate trebuie sa tina cont, în
acelasi timp si de interesele de exploatare ale instalatiei, dar si de interesele utilizatorilor,
ale riveranilor, ale colaboratorilor, etc.
Pentru o intreprindere care exploateaza aceleasi instalatii, dar in alta locatie,
obiectivele de securitate pot diferi. Aceasta isi poate stabili exigente mai ridicate, la care
va trebui sa aloce si resurse adecvate, sau mai scazute(corelate cu situatia economica ),
dar acestea trebuie sa respecte cel putin cerintele minime de sanatate si securitate
prevazute in legislatia aplicabilă.

3.3. APLICAREA METODEI SUVA PENTRU EVALUARE A RISCURILOR DE


ACCIDENTARE ȘI ÎMBOLNĂVIRE PROFESIONALĂ LA POSTUL DE LUCRU-
MECANIC AUTO

3.3.1. PROCESUL DE MUNCĂ

Personalul din cadrul locului de muncă mecanic auto îşi desfăşoară activitatea în
cele 2 hale special destinate și amenajate şi are responsabilităţi de execuţie a lucrărilor
specifice (reparații auto, activități de mentenanță) subordonându-se Şefului punctului de
lucru.

3.3.2. ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCĂ EVALUAT


A. Mijloacele de producţie

Mijloacele de producţie , folosite de către mecaic auto, sunt următoarele:


elevator ecționat electric pentru autovehicule;
cric acţionat hidraulic;
cric acţionat mecanic;
echipament mobil de colectare ulei uzat
electrocompresor;
scule mecanice de mână;
echipament mobil de rglat farurile;
echipament mobil de reglat direcția;

B. Sarcina de muncă
Sarcinile de muncă cele mai importante, cuprinse în Fişa postului pentru
mecanicului auto, sunt:

sosirea la locul de muncă;


echiparea cu echipamentul individual de lucru şi de protecţie;
informarea asupra sarcinilor de lucru;
servirea clienţilor; recepţia şi depozitarea corespunzătoare a materialelor;
gestiunarea valorilor materiale incredintate;
încasarea contravalorii serviciilor furnizate clienţilor;
raportarea conducătorului locului de muncă asupra oricărei probleme ce
poate afecta securitatea şi sănătatea proprie sau a celorlalţi participanţi la
procesul de muncă;
efectuează şi păstrează curăţenia la locul de muncă;
realizează obligatoriu igiena personală;

65
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
prestează servicii de calitate, conform cerintelor de pregătire profesională a
vulcanizatorului;
realizezază sistemul relational în care îşi desfăşoara activitatea
respect şi aplică activităţile în limitele de competenţă şi responsabilitate
aplică şi respectă prevederile Legii nr. 319/2006, privind S.S.M.;
aplică şi respectă conţinutul Fişelor tehnice de securitate;
aplică şi respectă conţinutul Cărţilor tehnice ale echipamentelor de muncă
utilizate
aplică şi respectă alte reglementari şi acte normative din domeniul securităţii
şi sănătăţii în muncă

C. Mediul de muncă
Mecanicul auto îşi desfăşoară, de obicei, activitatea atât în spaţii deschise, cât şi
în incinte închise. Spaţiile respective sunt caracterizate prin:

• Iluminat natural şi artificial în atelier;


• Temperatură şi umiditatea natural, iar pentru incintele închise, sunt reglabile în
anotimpul rece şi foarte cald;
• Curenţi de aer naturali sau artificiali;
• Radiaţii electromagnetice în apropierea echipamentelor electrice;
• Calamităţi naturale;
• Pulberi pneumoconiogene ;
• Gaze vapori, aerosoli (eşapamente);

3.3.3. Factorii de risc identificaţi

3.3.3.1. Factorii de risc proprii mijloacelor de producţie

A. Factorii de risc mecanic

1. Organe de maşini în mişcare - prindere, lovire, strivire (prinderea membrelor


superioare sau a vestimentaţiei la utilajele de lucru – maşina de echilibrat roţi);
2. Mişcări periculoase - defecţiuni ale echipamentelor tehnice;
3. Curgeri de fluide, aer, apă, sub presiune;
4. Deplasări ale mijloacelor de transport - prindere, lovire, strivire, în interiorul
atelierului şi în incita vulcanizării;
5. Autodeclanşări sau autoblocări contraindicate ale mişcărilor funcţionale ale
echipamentelor tehnice sau ale fluidelor (blocarea, apoi pornirea bruscă a cricului
electric sau pneumatic, a maşinii de dejantat) ;
6. Căderi de obiecte, amplasate necorespunzător, mai ales la maşina de echilibrat
roţi;
7. Alunecări de material, de scule şi utilaje pe suprafeţele înclinate - prindere, lovire,
strivire;
8. Rostogoliri de materiale, de scule şi utilaje pe suprafeţe înclinate prindere, lovire,
strivire;
9. Rulare pe roţi - lovire la manevrare ale clienţilor către vulcanizatori ;
10. Răsturnare materiale, scule şi utilaje - prindere, lovire, strivire;
11. Cădere liberă materiale, scule şi utilaje de pe rastele, platforme -prindere, lovire,
strivire;
12. Scurgere liberă lichide (lichide de ungere, lichide de înmuiere/ răcire/curăţare);
13. Proiectare de corpuri sau particule - de la operaţiile de echilibrare roţi etc.;
14. Contact direct cu suprafeţe sau contururi periculoase (înţepătoare, tăioase,
abrazive)- corpurile străine găsite în anvelope;
66
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
B. Factori de risc termic

15. Temperatura ridicată a obiectelor sau suprafeţelor - suprafeţe proaspăt tăiate,


şlefuite, polizate, lipirea la cald;

16. Temperatura coborâtă a obiectelor sau suprafeţelor - anotimp rece;

C. Factori de risc chimic

17. Contactul accidental cu substanţe periculoase (diferiţi diluanţi, produse de ungere)


precum şi cele aflate pe anvelopele autovehiculelor;

67
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
Activitatea Anexa 1
Intreprinderea: S.C. AUTOMOTIVE BUSINESS CENTER S.R.L. Data: 16.11.2012
Proces/ Sector de activitate : SERVICE AUTO / MECANIC AUTO
Proces partial /parte de proces/persoane:3 MECANIC AUTO Responsabilul Echipei: Responsabil SSM:
Vasile Ion A
B Gravitatea vătămării G Probabilitate P
Aprecierea riscului Mod de expoloatare
C I = Deces
II= Invalidate grava A=Frecvent
DupaProces Exploatare normala D
III=Invaliditate lejera B= Ocazional
E IV= Incapacitate cu oprirea C= Rar
Dupa Sector Exploatare particulara V IV III II I lucrului D= Improbabil
V= Incapacitate fara oprirea E=Aproape imposibil
Dupa Personal Mentenanţa lucrului

Activitate Observații / inventar echipamente

1 Deplasarea lucrătorului la postul de lucru deplasare pe căile de acces

2 Incepe activitatea prin deschiderea dulapurilor si sertarelor, asezarea


Lucrul cu aparatura si echipamentele actionate echipamentelor si materialelor; preluarea si invitarea clientului, ascultarea
electric, din dotarea meseriei si activitatii de cerintei.Clientul dupa ce se acomodeaza cu temperatura si atmosfera
coafor ambientului, comanda operatia de reparațiisau mentenanță a motorului.Lucratorul
desfasoara pe rand cu explicatii toate operatiile incluse intr-o procedura de
demontare-montare subansamble la autovehicul.
3 In operatiile de reparare motoare, clientul poate opta pentru o schimbarea uleiului,
Contactul cu substante nocive ( chimice). de motor, impusa de substante mai nocive, cu oxidanti puternici, iritanti si cu
continut mare de substante chimice. Operatiile de completare lichid de frână,
urmate de lichide de răcire,impun medii cu noxe si agenti iritanti.
4 Contactul cu suprafete fierbinti. Intervenții pentru situații când motorul este încind de la funcționare, reparațiile
reprezintă risc de ardere a dermei.
5 Asigurarea curateniei, ordinii si aranjarea Ridicarea mainilor , tensionarea acestora in anumite pozitii impuse de stergerea
pieselor de schimb, subansamble,alte materiale. rafturilor, vitrinelor, oglinzilor, aranjarea materialelor.

6 Munca repetitivă Munca in pozitii impuse, in picioare, cu mainile ridicate, tensionate de manuirea
echipamentelor, in timp record si cronometrat.

68
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
Căutarea fenomenelor periculoase-estimarea riscului

Activitatea Anexa 2 /1
Intreprinderea: S.C. AUTOMOTIVE BUSINESS CENTER S.R.L. Data: 16.11.2012
Proces/ Sector de activitate : SERVICE AUTO / MECANIC AUTO
Proces partial /parte de proces/persoane:3 MECANIC AUTO Responsabilul Echipei: Responsabil SSM: Vasile Ion
Aprecierea riscului Mod de exploatare
Gravitatea vatamarii G
Dupa proces Exploatare Normala A
I = Deces
Dupa Sector Exploatare Particulara B II= Invalidate grava
III=Invaliditate lejera
Dupa personal Mentenanta C IV= Incapacitate cu oprirea
lucrului
D V= Incapacitate fara oprirea
lucrului
E

V IV III II I

Probabilitate P

A=Frecvent

B= Ocazional

C= Rar

D= Improbabil

E=Aproape imposibil

69
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
3.3. 4. TABEL CU RISCURILE PREVIZIBILE LEGATE DE MODUL DE LUCRU, după cum urmează:

RISCUL IDENTIFICAT PERICOLUL OBSERVAŢII

1.Surprinderea de către organele de maşini în mişcare, a lucrătorului, datorita lipsei Fracturi, loviri,
apărătorilor de protecţie sau a dispozitivelor de protecţie răniri

2.Surprinderea lucrătorului de către sculele de lucru şi/sau organele de maşini în mişcare, în Fracturi,
timpul intervenţiilor la maşina pentru reglaje; gresări; etc. amputări.

3.Neasigurarea mijlocului de transport prin acţionarea frânei de mână şi cuplarea în treapta I


Răniri, deces.
de viteze, la staţionari sau parcări

Fracturi,
4.Pornirea echipamentelor de muncă în timpul operaţiilor de curăţare / întreţinere / reglare
amputări, deces.

Răniri ale ochilor,


5.Nedeclanşarea supapei de siguranţă la depăşirea accidentală a presiunii în compresor loviri.

Fracturi, răniri,
6.Căderea autovehiculului de pe cric în timpul efectuării penelor de cauciuc
deces.

7.Căderea liberă a mijloacelor de muncă manuale aşezate în locuri improprii (unelte Fracturi, răniri,
manuale) deces.

8. Proiectarea de microparticule şi praf la executarea operaţiilor de şlefuire / finisarea


Răniri ale ochilor,
suprafeţelor loviri.
Răniri ale ochilor,
9.Tăierea cu mijloace de muncă manuale (muchii ascuţite)
loviri.

Răniri ale ochilor,


10.Utilizarea părţii laterale a pietrei de polizor în timpul polizării
loviri.

70
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
RISCUL IDENTIFICAT PERICOLUL OBSERVAŢII

Fracturi, răniri,
11. Intervenţia neautorizată la mijloacele de muncă, aflate sub incidenţa ISCIR.
deces.

Fracturi, răniri,
12. Lipsa autorizării funcţionarii echipamentelor de muncă aflate sub incidenţa ISCIR
deces.

Fracturi, răniri,
13. Defecţiuni în funcţionarea supapei de siguranţă a compresorului – risc de explozie.
deces.

14. Temperatura ridicată a echipamentelor tehnice. Atingerea accidentală a suprafeţelor


Arsuri, răniri
fierbinţi ale echipamentelor tehnice

Arsuri, intoxicaţii,
15. Neetichetarea corespunzătoare a substanţelor chimice/ preparatelor periculoase
deces

16. Manevrarea necorespunzătoare a substanţelor chimice /preparatelor periculoase şi a Arsuri, intoxicaţii,


recipienţilor în care se păstreaza acestea deces

Arsuri, intoxicaţii,
17. Utilizarea focului deschis sau fumatul în locurile în care aceste au fost interzise
deces

18. Electrocutare prin atingere directă a cablurilor cu izolaţia deteriorată de alimentare a


Arsuri, deces
echipamentelor de muncă

19. Existenţa carcaselor deteriorate (tablouri electrice clădire, tablouri electrice echipamente
Arsuri, deces
de muncă, întrerupătoare)

20. Neînchiderea tablourilor electrice (posibilitatea accesului persoanelor neautorizate în


Arsuri, deces
instalaţia electrică)

21. Existenţa cablurilor directe pe sol, cu deteriorarea izolaţiei prin acţiuni mecanice
Arsuri, deces
involuntare, datorită neatenţiei

71
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
RISCUL IDENTIFICAT PERICOLUL OBSERVAŢII

22. Electrocutare datorita improvizatiilor electrice efectuate in interiorul mijlocului de muncă


Arsuri, deces
(nevizibile la verificări vizuale)

23. Electrocutare datorită nefuncţionarii instalaţiei de legare la pământ (întrerupere legături)


Arsuri, deces

24. Defecte ale mijlocului de muncă, prevăzut cu legare la pământ (ştecher cu legătură la
Arsuri, deces
împământare) cuplat în priza fără legatură la împământare

Arsuri, intoxicaţii,
17. Utilizarea focului deschis sau fumatul în locurile în care aceste au fost interzise
deces

18. Electrocutare prin atingere directă a cablurilor cu izolaţia deteriorată de alimentare a


Arsuri, deces
echipamentelor de muncă

19. Existenţa carcaselor deteriorate (tablouri electrice clădire, tablouri electrice echipamente
Arsuri, deces
de muncă, întrerupătoare)

20. Neînchiderea tablourilor electrice (posibilitatea accesului persoanelor neautorizate în


Arsuri, deces
instalaţia electrică)

21. Existenţa cablurilor directe pe sol, cu deteriorarea izolaţiei prin acţiuni mecanice
Arsuri, deces
involuntare, datorită neatenţiei

25. Nedeconectarea echipamentului de muncă de la reţea, atunci când se execută operaţii


Arsuri, deces
de curăţare sau diferite intervenţii

26. Nespălarea mâinilor înainte de servirea mesei Intoxicaţii, infecţii

27.Transmiterea bacteriilor prin tegumentele lezate (înţepături, tăieturi) Intoxicaţii, infecţii

Dezhidratare,
28. Expunerea la temperaturi ridicate, în special vara
insolaţie, arsuri

72
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
RISCUL IDENTIFICAT PERICOLUL OBSERVAŢII

Hipotermie,
29. Expunerea la temperaturi scăzute, în special iarna
degerături

Hipotermie,
30. Expunerea frecventă la curenţii de aer
nevralgii

Lovituri, fracturi,
31. Presiunea aerului – ridicată în cazul exploziilor
arsuri, deces

Difuncţii ale
32. Zgomotul peste limita admisă, generat de mijloacele de muncă
aparatului auditiv

Răniri, fracturi,
33. Pregătirea profesională necorespunzătoare a lucrătorului.
deces

Răniri, fracturi,
34. Admiterea la lucru în condiţii psiho-fiziologice necorespunzătoare.
deces

35.Tolerarea abaterilor de la respectarea legislaţiei în domeniul securităţii şi sănătăţii în Răniri, fracturi,


muncă. deces

36. Lipsa prevederilor specifice de securitate şi sănătate în muncă, în instrucţiunile proprii Răniri, fracturi,
tipurilor de mijloace de muncă utizate. deces

37. Agresiune fizică provocată de persoane din exteriorul societatii, in timpul indeplinirii Răniri, fracturi,
sarcinilor de servciu. deces

Răniri, fracturi,
38. Intervenţia lucrătorilor neinstruiţi în domeniul S.S.M., la mijloacele de muncă.
deces

73
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
RISCUL IDENTIFICAT PERICOLUL OBSERVAŢII

39. Neverificarea echipamentelor de muncă sub raportul îndeplinirii cerinţelor cuprinse în Răniri, fracturi,
reglementările privind securitatea şi sănătatea în muncă. deces

40. Lipsa întreţinerii/ reparaţiilor periodice, în conformitate cu prevederile producatorului Răniri, fracturi,
mijlocului de muncă, cuprinse în cartea tehnică/ manual de utilizare/instrucţiuni de utilizare. invaliditate

Răniri, fracturi,
41. Lipsa semnalizărilor de securitate şi sănătate în muncă.
deces

Răniri, fracturi,
42. Omisiuni în prestabilirea operaţiilor de muncă
invaliditate

43. Neîntreruperea alimentării cu energie electrică de la tabloul electric general, la începerea


Arsuri, deces
unui incendiu.

44. Neasigurarea autovehiculului împotriva deplasărilor necomadate, înainte de efectuarea Răniri, fracturi,
lucrarilor de reparaţii/ întreţinere. deces

45. Lăsarea la întâmplare, după utilizare, a instrumentelor tăietoare, înţepătoare. Loviri, răniri

Răniri, vătămări
46. Poziţii de lucru preponderent ortostatică.
scheleto-musculare

Răniri, vătămări
47. Poziţii de muncă vicioase.
scheleto-musculare

Răniri, vătămări
48. Manipularea maselor, preponderent manuală.
scheleto-musculare

49. Agresiuni verbale ale clienţilor nemulţumiţi. Loviri, răniri

74
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
RISCUL IDENTIFICAT PERICOLUL OBSERVAŢII

50. Comenzi greşite datorita confundării funcţiilor organelor de comanadă sau/şi lipsa Răniri, fracturi,
inscripţionarii funcţiei organului de comandă deces

51. Intervenţia la instalaţii electrice sub tensiune în afara listei obligaţiilor de serviciu. Arsuri, deces

52. Comanda întrerupatoarelor / comutatoarelor echipamentelor de muncă actionale electric


Arsuri, deces
cu mâinile ude – risc de electrocutare.

Răniri, vătămări
53. Afecţiuni dorsolombare prin răsucirea trunchiului în timpul manipulării maselor.
scheleto-musculare

Răniri prin
54. Manevrarea defectuoasă a instrumentelor ascuţite, tăioase, înţepătoare.
înţepare, tăiere

55. Manevrarea echipamentului de muncă acţionat electric cu mâinile ude. Arsuri, deces

56. Fixarea necorespunzătoare a roţii pe butuc. Fracturi, deces

57. Fixarea necorespunzătoare a cricului la suspendarea autovehiculelor – risc de alunecare


Fracturi, deces
de pe cric.

58. Conectarea echipamentului de muncă la tensiune fără asigurarea conectării la


Arsuri, deces
împământare.

59. Reglaje necorespunzătoare a mijloacelor de muncă. Răniri, fracturi

60. Utilizarea greşită a echipamentelor de protecţie, cu defecte sau neutilizarea dispozitivelor


Arsuri, deces
de protecţie prevăzute de producătorul mijlocului de muncă sau normativul intern.

Răniri, fracturi,
61. Pornirea mijlocului de muncă, în timpul efectuării operaţiei de reparare/întreţinere/reglare.
deces

75
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
RISCUL IDENTIFICAT PERICOLUL OBSERVAŢII

Răniri, fracturi,
62. Pornirea mijlocului de muncă fără ca salariatul să fie desemnat pentru utilizarea acestuia.
invaliditate

Răniri, fracturi,
63. Pornirea autovehicului de alte persoane ( şoferul lasă cheile în contact ).
deces

64. Efecuarea intervenţiilor in instalaţiile electrice de către personal neautorizat Arsuri, deces

65. Deplasarea /staţionarea/ în zone periculoase, generate de mijloace de transport ( inclusiv Răniri, fracturi,
în afara societăţii) în cazul efectuării deplasarilor in interes de serviciu. deces

66. Dezechilibrarea lucrătorului datorită existenţei unor pete de ulei pe pardoseală. Răniri, fracturi,

67. Alunecarea lucrătorului datorită vărsării accidentale de lichide pe pardoseli. Răniri, fracturi,

68. Alunecare datorită utilizării unor încălţări necorespunzătoare (tocuri, talpă neaderentă) Răniri, fracturi

Răniri, fracturi,
69. Împiedicarea lucrătorului de materiale/obiecte depozitate pe căile de circulaţie.
invaliditate

70. Neverificarea mijloacelor de muncă, la începerea activităţii, privind existenţa Răniri, fracturi,
apărătorilor/dispozitivelor de protecţie şi buna funcţionare a acestora. invaliditate

71. Intervenţia (în vederea reparării) la aparate electrice (electronice) aflate sub tensiune, la Răniri, fracturi,
tensiuni periculoase, la care au fost îndepărtate carcasele şi/sau dispozitivele de protecţie. invaliditate

72. Omiterea achiziţionării echipamentelor de protecţie (colective şi/sau individuale) Răniri, fracturi,
corespunzător riscurilor identificate de accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională. invaliditate

Răniri, fracturi,
73. Omiterea/nerespectarea instrucţiunilor de lucru şi de SSM la efectuarea diferitelor operaţii
invaliditate
de muncă.

76
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
RISCUL IDENTIFICAT PERICOLUL OBSERVAŢII

74. Omiterea deconectării /nedeconectarea echipamentelor de muncă şi lăsarea acestora în


Lovituri, răniri
funcţiune, nesupravegheate.

Răniri, fracturi,
75. Neutilizarea mijloacelor de protecţie din dotare.
invaliditate

Odată ce s-au alocat categorii de risc pericolelor identificate, echipa de evaluare deține informații cu privire la nevoia de a
implementa măsuri, respectiv acțiuni. Acestea trebuie să respecte ierarhia de prevenire, așa cum s-a subliniat în capitolele anterioare.

Activitatea 5 - “Analizați pericolele” a luat deja în considerare opțiunea de a “Elimina sau evita pericolul” și de a “Înlocui aspectele
periculoase cu unele mai puțin periculoase”, deoarece modul de abordare are în vedere, în primul rând, aceste acțiuni.

Pentru riscurile rămase , aplicarea schemei de evaluare din Activitatea 6 „Evaluați riscurile” necesită acțiuni în conformitate cu
indicațiile categoriilor de risc. Sunt posibile patru abordări, ce pot fi combinate:

• Combaterea riscului prin măsuri tehnice


• Controlarea riscului prin măsuri organizatorice
• Instruirea lucrătorilor
• Utilizarea de echipament individual de protecție ca ultima soluție

Măsurile tehnice se referă, de exemplu, la acțiuni pentru izolarea fonică a unui utilaj care produce zgomot peste limita maximă admisă.

Măsurile organizatorice se referă, de exemplu, la restricționarea accesului lucrătorilor în zonele/posturile de lucru în care zgomotul
depășește nivelul limită.

Dotarea cu echipament individual de protecție reprezintă o ultimă soluție de protecție a urechilor la posturile de lucru unde nivelul de
zgomot nu poate fi redus la un nivel adecvat prin măsuri tehnice sau organizatorice.

Instruirea continuă a lucrătorilor trebuie să fie inclusă întotdeauna în „Planul de prevenire și protecție”, deoarece conștientizarea este
cheia unui comportament responsabil. Dacă lucrătorii au un comportament responsabil, înseamnă că ei acordă implicit atenție muncii lor și
aceasta duce la reducerea greșelilor.

77
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
3.4. APLICAREA METODEI SUVA PENTRU EVALUARE A RISCURILOR DE
ACCIDENTARE ȘI ÎMBOLNĂVIRE PROFESIONALĂ LA POSTUL DE LUCRU-
VULCANIZATOR AUTO

3.4.1. PROCESUL DE MUNCĂ

Personalul din cadrul locului de muncă vulcanizator auto îşi desfăşoară activitatea
în cele 4 boxe special destinate și amenajate şi are responsabilităţi de execuţie a
lucrărilor specifice (service roți și pneuri auto, activități de mentenanță) subordonându-se
Şefului punctului de lucru.

3.4.2. ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCĂ EVALUAT

A. Mijloacele de producţie

Mijloacele de producţie , folosite de către vulcanizare auto, sunt următoarele:


cric acţionat hidraulic;
cric acţionat mecanic;
electrocompresor;
soluţie pentru lipit suprafeţe de cauciuc;
maşina pentru dejantat;
maşina de echilibrat roţi;
scule mecanice de mână;
electropolizor de banc;
cuvă cu apă.

B. Sarcina de muncă
Sarcinile de muncă cele mai importante, cuprinse în Fişa postului pentru
vulcanizatorul auto, sunt:

sosirea la locul de muncă;


echiparea cu echipamentul individual de lucru şi de protecţie;
informarea asupra sarcinilor de lucru;
servirea clienţilor; recepţia şi depozitarea corespunzătoare a materialelor;
gestiunarea valorilor materiale incredintate;
încasarea contravalorii serviciilor furnizate clienţilor;
raportarea conducătorului locului de muncă asupra oricărei probleme ce
poate afecta securitatea şi sănătatea proprie sau a celorlalţi participanţi la
procesul de muncă;
efectuează şi păstrează curăţenia la locul de muncă;
realizează obligatoriu igiena personală;
prestează servicii de calitate, conform cerintelor de pregătire profesională a
vulcanizatorului;
realizezază sistemul relational în care îşi desfăşoara activitatea
respect şi aplică activităţile în limitele de competenţă şi responsabilitate
aplică şi respectă prevederile Legii nr. 319/2006, privind S.S.M.;
aplică şi respectă conţinutul Fişelor tehnice de securitate;
aplică şi respectă conţinutul Cărţilor tehnice ale echipamentelor de muncă
utilizate

78
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
aplică şi respectă alte reglementari şi acte normative din domeniul securităţii
şi sănătăţii în muncă.

D. Mediul de muncă
Vulcanizatorul îşi desfăşoară, de obicei, activitatea atât în spaţii deschise, cât şi în
incinte închise. Spaţiile respective sunt caracterizate prin:

• Iluminat natural şi artificial în atelier;


• Temperatură şi umiditatea natural, iar pentru incintele închise, sunt reglabile în
anotimpul rece şi foarte cald;
• Curenţi de aer naturali sau artificiali;
• Radiaţii electromagnetice în apropierea echipamentelor electrice;
• Calamităţi naturale;
• Pulberi pneumoconiogene ;
• Gaze vapori, aerosoli (eşapamente);

3.4.3 Factorii de risc identificaţi

3.4.3.1. Factorii de risc proprii mijloacelor de producţie

A. Factorii de risc mecanic

17. Organe de maşini în mişcare - prindere, lovire, strivire (prinderea membrelor


superioare sau a vestimentaţiei la utilajele de lucru – maşina de echilibrat roţi);
18. Mişcări periculoase - defecţiuni ale echipamentelor tehnice;
19. Curgeri de fluide, aer, apă, sub presiune;
20. Deplasări ale mijloacelor de transport - prindere, lovire, strivire, în interiorul
atelierului şi în incita vulcanizării;
21. Autodeclanşări sau autoblocări contraindicate ale mişcărilor funcţionale ale
echipamentelor tehnice sau ale fluidelor (blocarea, apoi pornirea bruscă a cricului
electric sau pneumatic, a maşinii de dejantat) ;
22. Căderi de obiecte, amplasate necorespunzător, mai ales la maşina de echilibrat
roţi;
23. Alunecări de material, de scule şi utilaje pe suprafeţele înclinate - prindere, lovire,
strivire;
24. Rostogoliri de materiale, de scule şi utilaje pe suprafeţe înclinate prindere, lovire,
strivire;
25. Rulare pe roţi - lovire la manevrare ale clienţilor către vulcanizatori ;
26. Răsturnare materiale, scule şi utilaje - prindere, lovire, strivire;
27. Cădere liberă materiale, scule şi utilaje de pe rastele, platforme -prindere, lovire,
strivire;
28. Scurgere liberă lichide (lichide de ungere, lichide de înmuiere/ răcire/curăţare);
29. Proiectare de corpuri sau particule - de la operaţiile de echilibrare roţi etc.;
30. Contact direct cu suprafeţe sau contururi periculoase (înţepătoare, tăioase,
abrazive)- corpurile străine găsite în anvelope;

B. Factori de risc electric:


31. Electrocutare prin atingere directǎ şi indirectǎ (prize, stechere defecte, conductori
neizolati sau cu izolatia imbatranita si /sau umeda, cabluri dezizolate, aparatură
necarcasată etc);
32.Electrocutare datorată utilizării sculelor electrice in apropierea scafelor de spalat
sau sub jet de apă;
79
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
C. Factori de risc termic

33.Temperatura ridicată a obiectelor sau suprafeţelor - suprafeţe proaspăt tăiate,


şlefuite, polizate, lipirea la cald;

34.Temperatura coborâtă a obiectelor sau suprafeţelor - anotimp rece;

D. Factori de risc chimic

35. Contactul accidental cu substanţe periculoase (diferiţi diluanţi, produse de ungere)


precum şi cele aflate pe anvelopele autovehiculelor;

3.4.3.2. FACTORI DE RISC PROPRII MEDIULUI DE MUNCǍ


A. Factori de risc fizic:
36.Înghitire, inhalare par pe cale bucala, respiratorie;
37.Riscuri datorate nesemanalizarii de securitate ca urmare a minimizarii pericolului;
38.Curenţi de aer - imbolnavirea cailor respiratorii ca urmare a amplasarii deficitare a
aparatului de aer conditionat;
39.Calamitǎţi naturale (trăsnet, surprinderea de cutremur in incinta, inundaţie, etc).

B. Factori de risc biologic:


40.Contaminare accidentală aerogena cu agenti microbieni (aerosoli infectiosi –
bacterii, virusuri, ciuperci, paraziti etc. – microorganisme în suspensie în aer) – posibil
clienti bolnavi;
41.Contact direct cu sange si substante corporale in timpul acordarii primului ajutor
unui client care sangereaza, lucratorul fiind expus riscului de imbolnavire cu hepatita
B, C si HIV.
42.Contactul cu agenţi patogeni infectiosi: bacterii, microorganisme, virusuri, in timpul
prelucrarii si modelarii parului uman, boli ale pielii capului - infectii ale pielii (dermatite)
si infestari la nivelul pielii capului (paduchi).

3.4.3.3. FACTORI DE RISC PROPRII SARCINII DE MUNCǍ


A. Sarcina supradimensionată în raport cu capacitatea executantului:
43.Suprasolicitare fizică (osteo-musculo-articulara);
44.Efort fizic prelungit, pozitie de lucru ortostatică cu solicitarea coloanei vertebrale, a
membrelor superioare şi inferioare, pozitii de lucru vicioase sau fortate la operatiile de
taiere, uscare, ondulare, colorare a parului (spatii restranse pentru miscare sau
pozitie aplecata, brate ridicate deasupra umerilor, gat indoit, generand efecte asupra
lucratorilor atat pe termen
B. Suprasolicitare psihicǎ:
45. Ritm de muncǎ mare la indeplinirea sarcinii de munca, monotonia sarcinilor de
muncă, operaţii repetitive de ciclu scurt (ex. montarea si demontarea bigudiurilor,
spălarea, tăierea, ondularea, indreptarea şi vopsirea părului).

3.4.3.4. FACTORI DE RISC PROPRII EXECUTANTULUI

80
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
A. Acţiuni greşite:
46.Efectuarea defectuoasa de operatii sub influenta bauturilor alcoolice, a unor
medicamente sau intr-un stadiu avansat de oboseală;
47.Efectuarea de operatii neprevazute prin sarcina de munca – interventia la
echipamentele tehnice electrice din dotare in timpul functionarii acestora sau in cazul
defectarii lor
48. Utilizarea de improvizatii atat la instalatiile electrice, cat si la echipamentele de
muncă;
49.Cădere de pe scări, prin păşire în gol, alunecare, împiedicare sau dezechilibrare;
50.Cădere la acelaşi nivel prin alunecare, împiedicare, dezechilibrare;
B. Omisiuni:
51.Neutilizarea echipamentului individual de protectie, manipularea echipamentelor
contaminate care nu au fost corect/suficient curatate si dezinfectate/sterilizate) –
riscul de imbolnavire cu hepatita B, C si HIV;
52.Neutilizarea dispozitivelor de protectie la echipamentele de lucru.
C. Comportament socio–profesional:
53.Relaţii primare necorespunzătoare (relaţii neprincipiale cu colegii, stări tensionate,
agresiuni verbale sau fizice din partea clientilor, deficienţe în sistemul de
comunicare);
54.Lipsa satisfacţiei în muncă;

81
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
Activitatea Anexa 1
Intreprinderea: S.C. AUTOMOTIVE BUSINESS CENTER S.R.L. Data: 16.11.2012
Proces/ Sector de activitate : SERVICE AUTO / VULCANIZATOR AUTO
Proces partial /parte de proces/persoane:6 VULCANIZATOR AUTO Responsabilul Echipei: Responsabil
SSM: Vasile Ion A
B Gravitatea vătămării G Probabilitate P
Aprecierea riscului Mod de expoloatare
C I = Deces
II= Invalidate grava A=Frecvent
DupaProces Exploatare normala D
III=Invaliditate lejera B= Ocazional
E IV= Incapacitate cu oprirea C= Rar
Dupa Sector Exploatare particulara V IV III II I lucrului D= Improbabil
V= Incapacitate fara oprirea E=Aproape imposibil
Dupa Personal Mentenanţa lucrului

Activitate Observații / inventar echipamente

1 Deplasarea lucrătorului la postul de lucru deplasare pe căile de acces

2 Incepe activitatea prin deschiderea dulapurilor si sertarelor, asezarea


Lucrul cu aparatura si echipamentele actionate echipamentelor si materialelor; preluarea si invitarea clientului, ascultarea
electric, din dotarea meseriei si activitatii de cerintei.Clientul dupa ce se acomodeaza cu temperatura si atmosfera
coafor ambientului, comanda operatia de reparațiisau mentenanță a motorului.Lucratorul
desfasoara pe rand cu explicatii toate operatiile incluse intr-o procedura de
demontare-montare subansamble la autovehicul.
3 In operatiile de reparare motoare, clientul poate opta pentru o schimbarea uleiului,
Contactul cu substante nocive ( chimice). de motor, impusa de substante mai nocive, cu oxidanti puternici, iritanti si cu
continut mare de substante chimice. Operatiile de completare lichid de frână,
urmate de lichide de răcire,impun medii cu noxe si agenti iritanti.
4 Contactul cu suprafete fierbinti. Intervenții pentru situații când motorul este încind de la funcționare, reparațiile
reprezintă risc de ardere a dermei.
5 Asigurarea curateniei, ordinii si aranjarea Ridicarea mainilor , tensionarea acestora in anumite pozitii impuse de stergerea
pieselor de schimb, subansamble,alte materiale. rafturilor, vitrinelor, oglinzilor, aranjarea materialelor.

6 Munca repetitivă Munca in pozitii impuse, in picioare, cu mainile ridicate, tensionate de manuirea
echipamentelor, in timp record si cronometrat.

82
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
Căutarea fenomenelor periculoase-estimarea riscului

Activitatea Anexa 2 /1
Intreprinderea: S.C. AUTOMOTIVE BUSINESS CENTER S.R.L. Data: 16.11.2012
Proces/ Sector de activitate : SERVICE AUTO / VULCANIZATOR AUTO
Proces partial /parte de proces/persoane:6 VULCANIZATOR AUTO Responsabilul Echipei: Responsabil SSM: Vasile Ion
Aprecierea riscului Mod de exploatare
Gravitatea vatamarii G
Dupa proces Exploatare Normala A
I = Deces
Dupa Sector Exploatare Particulara B II= Invalidate grava
III=Invaliditate lejera
Dupa personal Mentenanta C IV= Incapacitate cu oprirea
lucrului
D V= Incapacitate fara oprirea
lucrului
E

V IV III II I

Probabilitate P

A=Frecvent

B= Ocazional

C= Rar

D= Improbabil

E=Aproape imposibil

83
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
3. 4.4. TABEL CU RISCURILE PREVIZIBILE LEGATE DE MODUL DE LUCRU, după cum urmează:

RISCUL IDENTIFICAT PERICOLUL OBSERVAŢII

1.Surprinderea de către organele de maşini în mişcare, a lucrătorului, datorita lipsei Fracturi, loviri,
apărătorilor de protecţie sau a dispozitivelor de protecţie răniri

2.Surprinderea lucrătorului de către sculele de lucru şi/sau organele de maşini în mişcare, în Fracturi,
timpul intervenţiilor la maşina pentru reglaje; gresări; etc. amputări.

3.Neasigurarea mijlocului de transport prin acţionarea frânei de mână şi cuplarea în treapta I


Răniri, deces.
de viteze, la staţionari sau parcări

Fracturi,
4.Pornirea echipamentelor de muncă în timpul operaţiilor de curăţare / întreţinere / reglare
amputări, deces.

Răniri ale ochilor,


5.Nedeclanşarea supapei de siguranţă la depăşirea accidentală a presiunii în compresor loviri.

Fracturi, răniri,
6.Căderea autovehiculului de pe cric în timpul efectuării penelor de cauciuc
deces.

7.Căderea liberă a mijloacelor de muncă manuale aşezate în locuri improprii (unelte Fracturi, răniri,
manuale) deces.

8. Proiectarea de microparticule şi praf la executarea operaţiilor de şlefuire / finisarea


Răniri ale ochilor,
suprafeţelor loviri.
Răniri ale ochilor,
9.Tăierea cu mijloace de muncă manuale (muchii ascuţite)
loviri.

Răniri ale ochilor,


10.Utilizarea părţii laterale a pietrei de polizor în timpul polizării
loviri.

84
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
RISCUL IDENTIFICAT PERICOLUL OBSERVAŢII

Fracturi, răniri,
11. Intervenţia neautorizată la mijloacele de muncă, aflate sub incidenţa ISCIR.
deces.

Fracturi, răniri,
12. Lipsa autorizării funcţionarii echipamentelor de muncă aflate sub incidenţa ISCIR
deces.

Fracturi, răniri,
13. Defecţiuni în funcţionarea supapei de siguranţă a compresorului – risc de explozie.
deces.

14. Temperatura ridicată a echipamentelor tehnice. Atingerea accidentală a suprafeţelor


Arsuri, răniri
fierbinţi ale echipamentelor tehnice

Arsuri, intoxicaţii,
15. Neetichetarea corespunzătoare a substanţelor chimice/ preparatelor periculoase
deces

16. Manevrarea necorespunzătoare a substanţelor chimice /preparatelor periculoase şi a Arsuri, intoxicaţii,


recipienţilor în care se păstreaza acestea deces

Arsuri, intoxicaţii,
17. Utilizarea focului deschis sau fumatul în locurile în care aceste au fost interzise
deces

18. Electrocutare prin atingere directă a cablurilor cu izolaţia deteriorată de alimentare a


Arsuri, deces
echipamentelor de muncă

19. Existenţa carcaselor deteriorate (tablouri electrice clădire, tablouri electrice echipamente
Arsuri, deces
de muncă, întrerupătoare)

20. Neînchiderea tablourilor electrice (posibilitatea accesului persoanelor neautorizate în


Arsuri, deces
instalaţia electrică)

21. Existenţa cablurilor directe pe sol, cu deteriorarea izolaţiei prin acţiuni mecanice
Arsuri, deces
involuntare, datorită neatenţiei

85
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
RISCUL IDENTIFICAT PERICOLUL OBSERVAŢII

22. Electrocutare datorita improvizatiilor electrice efectuate in interiorul mijlocului de muncă


Arsuri, deces
(nevizibile la verificări vizuale)

23. Electrocutare datorită nefuncţionarii instalaţiei de legare la pământ (întrerupere legături)


Arsuri, deces

24. Defecte ale mijlocului de muncă, prevăzut cu legare la pământ (ştecher cu legătură la
Arsuri, deces
împământare) cuplat în priza fără legatură la împământare

Arsuri, intoxicaţii,
17. Utilizarea focului deschis sau fumatul în locurile în care aceste au fost interzise
deces

18. Electrocutare prin atingere directă a cablurilor cu izolaţia deteriorată de alimentare a


Arsuri, deces
echipamentelor de muncă

19. Existenţa carcaselor deteriorate (tablouri electrice clădire, tablouri electrice echipamente
Arsuri, deces
de muncă, întrerupătoare)

20. Neînchiderea tablourilor electrice (posibilitatea accesului persoanelor neautorizate în


Arsuri, deces
instalaţia electrică)

21. Existenţa cablurilor directe pe sol, cu deteriorarea izolaţiei prin acţiuni mecanice
Arsuri, deces
involuntare, datorită neatenţiei

25. Nedeconectarea echipamentului de muncă de la reţea, atunci când se execută operaţii


Arsuri, deces
de curăţare sau diferite intervenţii

26. Nespălarea mâinilor înainte de servirea mesei Intoxicaţii, infecţii

27.Transmiterea bacteriilor prin tegumentele lezate (înţepături, tăieturi) Intoxicaţii, infecţii

Dezhidratare,
28. Expunerea la temperaturi ridicate, în special vara
insolaţie, arsuri

86
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
RISCUL IDENTIFICAT PERICOLUL OBSERVAŢII

Hipotermie,
29. Expunerea la temperaturi scăzute, în special iarna
degerături

Hipotermie,
30. Expunerea frecventă la curenţii de aer
nevralgii

Lovituri, fracturi,
31. Presiunea aerului – ridicată în cazul exploziilor
arsuri, deces

Difuncţii ale
32. Zgomotul peste limita admisă, generat de mijloacele de muncă
aparatului auditiv

Răniri, fracturi,
33. Pregătirea profesională necorespunzătoare a lucrătorului.
deces

Răniri, fracturi,
34. Admiterea la lucru în condiţii psiho-fiziologice necorespunzătoare.
deces

35.Tolerarea abaterilor de la respectarea legislaţiei în domeniul securităţii şi sănătăţii în Răniri, fracturi,


muncă. deces

36. Lipsa prevederilor specifice de securitate şi sănătate în muncă, în instrucţiunile proprii Răniri, fracturi,
tipurilor de mijloace de muncă utizate. deces

37. Agresiune fizică provocată de persoane din exteriorul societatii, in timpul indeplinirii Răniri, fracturi,
sarcinilor de servciu. deces

Răniri, fracturi,
38. Intervenţia lucrătorilor neinstruiţi în domeniul S.S.M., la mijloacele de muncă.
deces

87
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
RISCUL IDENTIFICAT PERICOLUL OBSERVAŢII

39. Neverificarea echipamentelor de muncă sub raportul îndeplinirii cerinţelor cuprinse în Răniri, fracturi,
reglementările privind securitatea şi sănătatea în muncă. deces

40. Lipsa întreţinerii/ reparaţiilor periodice, în conformitate cu prevederile producatorului Răniri, fracturi,
mijlocului de muncă, cuprinse în cartea tehnică/ manual de utilizare/instrucţiuni de utilizare. invaliditate

Răniri, fracturi,
41. Lipsa semnalizărilor de securitate şi sănătate în muncă.
deces

Răniri, fracturi,
42. Omisiuni în prestabilirea operaţiilor de muncă
invaliditate

43. Neîntreruperea alimentării cu energie electrică de la tabloul electric general, la începerea


Arsuri, deces
unui incendiu.

44. Neasigurarea autovehiculului împotriva deplasărilor necomadate, înainte de efectuarea Răniri, fracturi,
lucrarilor de reparaţii/ întreţinere. deces

45. Lăsarea la întâmplare, după utilizare, a instrumentelor tăietoare, înţepătoare. Loviri, răniri

Răniri, vătămări
46. Poziţii de lucru preponderent ortostatică.
scheleto-musculare

Răniri, vătămări
47. Poziţii de muncă vicioase.
scheleto-musculare

Răniri, vătămări
48. Manipularea maselor, preponderent manuală.
scheleto-musculare

Loviri, răniri
49. Agresiuni verbale ale clienţilor nemulţumiţi.

88
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
RISCUL IDENTIFICAT PERICOLUL OBSERVAŢII

50. Comenzi greşite datorita confundării funcţiilor organelor de comanadă sau/şi lipsa Răniri, fracturi,
inscripţionarii funcţiei organului de comandă deces

51. Intervenţia la instalaţii electrice sub tensiune în afara listei obligaţiilor de serviciu. Arsuri, deces

52. Comanda întrerupatoarelor / comutatoarelor echipamentelor de muncă actionale electric


Arsuri, deces
cu mâinile ude – risc de electrocutare.

Răniri, vătămări
53. Afecţiuni dorsolombare prin răsucirea trunchiului în timpul manipulării maselor.
scheleto-musculare

Răniri prin
54. Manevrarea defectuoasă a instrumentelor ascuţite, tăioase, înţepătoare.
înţepare, tăiere

55. Manevrarea echipamentului de muncă acţionat electric cu mâinile ude. Arsuri, deces

56. Fixarea necorespunzătoare a roţii pe butuc. Fracturi, deces

57. Fixarea necorespunzătoare a cricului la suspendarea autovehiculelor – risc de alunecare


Fracturi, deces
de pe cric.

58. Conectarea echipamentului de muncă la tensiune fără asigurarea conectării la


Arsuri, deces
împământare.

59. Reglaje necorespunzătoare a mijloacelor de muncă. Răniri, fracturi

60. Utilizarea greşită a echipamentelor de protecţie, cu defecte sau neutilizarea dispozitivelor


Arsuri, deces
de protecţie prevăzute de producătorul mijlocului de muncă sau normativul intern.

Răniri, fracturi,
61. Pornirea mijlocului de muncă, în timpul efectuării operaţiei de reparare/întreţinere/reglare.
deces

89
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
RISCUL IDENTIFICAT PERICOLUL OBSERVAŢII

Răniri, fracturi,
62. Pornirea mijlocului de muncă fără ca salariatul să fie desemnat pentru utilizarea acestuia.
invaliditate

Răniri, fracturi,
63. Pornirea autovehicului de alte persoane ( şoferul lasă cheile în contact ).
deces

64. Efecuarea intervenţiilor in instalaţiile electrice de către personal neautorizat Arsuri, deces

65. Deplasarea /staţionarea/ în zone periculoase, generate de mijloace de transport ( inclusiv Răniri, fracturi,
în afara societăţii) în cazul efectuării deplasarilor in interes de serviciu. deces

66. Dezechilibrarea lucrătorului datorită existenţei unor pete de ulei pe pardoseală. Răniri, fracturi,

67. Alunecarea lucrătorului datorită vărsării accidentale de lichide pe pardoseli. Răniri, fracturi,

68. Alunecare datorită utilizării unor încălţări necorespunzătoare (tocuri, talpă neaderentă) Răniri, fracturi

Răniri, fracturi,
69. Împiedicarea lucrătorului de materiale/obiecte depozitate pe căile de circulaţie.
invaliditate

70. Neverificarea mijloacelor de muncă, la începerea activităţii, privind existenţa Răniri, fracturi,
apărătorilor/dispozitivelor de protecţie şi buna funcţionare a acestora. invaliditate

71. Intervenţia (în vederea reparării) la aparate electrice (electronice) aflate sub tensiune, la Răniri, fracturi,
tensiuni periculoase, la care au fost îndepărtate carcasele şi/sau dispozitivele de protecţie. invaliditate

72. Omiterea achiziţionării echipamentelor de protecţie (colective şi/sau individuale) Răniri, fracturi,
corespunzător riscurilor identificate de accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională. invaliditate

Răniri, fracturi,
73. Omiterea/nerespectarea instrucţiunilor de lucru şi de SSM la efectuarea diferitelor operaţii
invaliditate
de muncă.

90
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
RISCUL IDENTIFICAT PERICOLUL OBSERVAŢII

74. Omiterea deconectării /nedeconectarea echipamentelor de muncă şi lăsarea acestora în


Lovituri, răniri
funcţiune, nesupravegheate.

Răniri, fracturi,
75. Neutilizarea mijloacelor de protecţie din dotare.
invaliditate

Odată ce s-au alocat categorii de risc pericolelor identificate, echipa de evaluare deține informații cu privire la nevoia de a
implementa măsuri, respectiv acțiuni. Acestea trebuie să respecte ierarhia de prevenire, așa cum s-a subliniat în capitolele anterioare.

Activitatea 5 - “Analizați pericolele” a luat deja în considerare opțiunea de a “Elimina sau evita pericolul” și de a “Înlocui aspectele
periculoase cu unele mai puțin periculoase”, deoarece modul de abordare are în vedere, în primul rând, aceste acțiuni.

Pentru riscurile rămase , aplicarea schemei de evaluare din Activitatea 6 „Evaluați riscurile” necesită acțiuni în conformitate cu
indicațiile categoriilor de risc. Sunt posibile patru abordări, ce pot fi combinate:

• Combaterea riscului prin măsuri tehnice


• Controlarea riscului prin măsuri organizatorice
• Instruirea lucrătorilor
• Utilizarea de echipament individual de protecție ca ultima soluție

Măsurile tehnice se referă, de exemplu, la acțiuni pentru izolarea fonică a unui utilaj care produce zgomot peste limita maximă admisă.

Măsurile organizatorice se referă, de exemplu, la restricționarea accesului lucrătorilor în zonele/posturile de lucru în care zgomotul
depășește nivelul limită.

Dotarea cu echipament individual de protecție reprezintă o ultimă soluție de protecție a urechilor la posturile de lucru unde nivelul de
zgomot nu poate fi redus la un nivel adecvat prin măsuri tehnice sau organizatorice.

Instruirea continuă a lucrătorilor trebuie să fie inclusă întotdeauna în „Planul de prevenire și protecție”, deoarece conștientizarea este
cheia unui comportament responsabil. Dacă lucrătorii au un comportament responsabil, înseamnă că ei acordă implicit atenție muncii lor și
aceasta duce la reducerea greșelilor.

91
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
CAPITOLUL 4. STABILIREA MĂSURILOR DE SECURITATE.
PLANUL DE PREVENIRE ȘI PROTECȚIE

4.1. PLAN DE PREVENIRE ŞI PROTECŢIE PENTRU ANUL 2012

Ţinând seama de evalurile de riscuri, angajatorul trebuie să ia măsurile


corespunzătoare, stabilite de către echipa de evaluatori,astfel încât, lucrătorii şi/sau
reprezentanţii acestora să primească, în conformitate cu prevederile legale, toate
informaţiile necesare privind:
a) riscurile pentru securitate şi sănătate în muncă, precum şi măsurile şi activităţile
de prevenire şi protecţie atât la nivelul unităţii, în general, cât şi la nivelul fiecărui post
de lucru;
b) măsurile luate în conformitate cu numărul lucrătorilor, instruirea lor şi
echipamentul pus la dispoziţia acestora, care trebuie să fie adecvate mărimii şi/sau
riscurilor specifice unităţii.

În conformitate cu prevederile art.18, din Legea nr.319/2006, angajatorul a


consultat lucrătorii şi le-a permis participarea acestora la discutarea tuturor
problemelor referitoare la necesitatea dotării cu echipamente individuale de protecţie,
precum şi la alegerea lor, conform riscurilor de securitate şi sănătate în muncă.

Astfel, au fost aplicate prevederile legale de S.S.M., care au implicat:


a) consultarea lucrătorilor;
b) dreptul lucrătorilor şi/sau reprezentanţilor lor să facă propuneri;
c) participarea echilibrată.
De asemenea, lucrătorii şi/sau reprezentanţii lucrătorilor au luat parte, în mod
echilibrat şi au fost consultaţi în prealabil şi în timp util de către angajator cu privire la:

a) orice măsură care afectează semnificativ securitatea şi sănătatea în muncă;

b) desemnarea lucrătorilor, cu privire la activităţile pe care le desfăşoară;

c) informaţiile privind obligaţiile legale S.S.M. ale angajatorului;

d) recurgerea, după caz, la servicii externe de specialitate;

e) organizarea şi planificarea instruirii suficientă şi adecvată, în domeniul


securităţii şi sănătăţii în muncă, în special sub formă de informaţii şi instrucţiuni de lucru,
specifice locului de muncă şi postului.

Reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi


sănătăţii lucrătorilor, au solicitat angajatorului să ia măsuri corespunzătoare şi să prezinte
propuneri în acest sens, în scopul diminuării riscurilor pentru lucrători şi/sau al eliminării
surselor de pericol. Fapt luat la cunoştinţă de către angajator şi realizat, conform legii.

92
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
PLAN DE PREVENIRE ŞI PROTECŢIE PENTRU ANUL 2012-2013
Persoana care
Măsuri Termen
Nr. Loc de muncă / Măsuri de Acţiuni în scopul răspunde de
Riscuri evaluate Măsuri tehnice Măsuri organizatorice igienico- de
crt post de lucru altă natură realizării măsurii realizarea
sanitare realizare
măsurii

-Se vor organiza şi respecta


-Asigurarea de -Prezentarea la - Desemnarea de noi
căile de circulaţie stabilite în
-Organizarea operaţiunilor dotări sociale serviciu a atribuţiuni de coordonare a
interiorul societăţii, evitându-
de manipulare la platformă sanitare corespun- lucrătorilor în operaţiunilor de încărcare-
se căile de circulaţie
Punct de Lucru pt. încărcare-descărcare zătoare (WC, stare fizică şi descărcare pentru
Accidentări prin lovire, strivire cu aglomerate şi fără vizibilitate
mecanizat, cu dispozitive spălător) pentru psihică cores- gestionarul depozitului de
obiecte mari şi grele, entorse sau
hidraulice şi electrice. igiena de la finalul punzătoare marfă şi produse;
fracturi, datorate operaţiunilor -Întocmirea şi aplicarea unui
1 operaţiilor de activităţilor de
Magazin de specifice de încărcare – descărcare Plan de operaţii pentru
-Instruirea furnizorilor /bene încărcare- lucru; -Confecţionarea şi montarea -Administratorul
marfă /produse în perimetrul încărcare-descărcare, cu Trim.IV
prezentare şi ficiarilor privind operaţiile de descărcare; unor balustrade metalice de
magazinului. măsuri de S.S.M.-P.S.I.; 2012
comercializare încărcare-descărcare -Amenajarea protecţie a platformei de
anvelope, jante, mecanizată a marfii/ -Utilizarea de ergonomică a încărcare-descărcare;
-Organizarea verificării
accesorii auto produselor, în incinta firmei periodice a platformei de mănuşi de protecţie locului de
pentru manipularea muncă- -Marcarea, semnalizarea
descărcare, în ceea ce
diverselor materiale platformă de căilor de circulaţie din
priveşte respectarea
şi produse chimice descărcare. interiorul unităţii.
normelor specifice S.S.M.

-Prezentarea la - Semnalizarea valorii


-Asigurarea cu serviciu a tensiunii pe conductorii şi
materiale lucrătorilor în
-Verificarea şi repararea consumatorii electrici, -Administratorul
Toate posturile de -Conştientizarea igienico-sanitare; stare fizică şi semnalizarea pericolului ;
lucru: instalaţiilor electrice personalului prin Periodic, în
psihică cores- -Şeful Magazinului
Electrocutare prin atingere directă interioare, numai de către instruirea -Dotarea sediului conformitate
punzătoare - Verificarea semestrială a şi Responsabilul
-Mecanic auto, sau indirectă a cablurilor de personal autorizat; corespunzătoare cu privire cu cel puţin o cu
activităţilor de instalatiilor electrice, a SSM
2 Gestionar depozit, alimentare cu izolaţia deteriorată de la riscurile existente şi trusă de prim
lucru ;- instalatiilor de împămân- tare Prescripţiile
la instalaţiile electrice şi echipamen- măsurile de prevenire ajutor; tehnice ale
Semnalizarea şi de paratrăsnet, cu emiterea -Medicul de
-Specialist revizii tele de muncă. -Aplicarea regulilor de stabilite; aparatelor şi
de protecţie Buletinelor PRAM, de către medicina muncii
Tehnice RAR, SSM pentru manipularea -Instruirea personalului -Efectuarea instalaţiilor
S.S.M. pentru electricieni abilitaţi;
de echipamente şi privind utilizarea şi controlului medical
-Reprezentant toate echipa-
instalaţii electrice. exploatarea echipamentelor periodic pentru
mentele şi -Toate echipamentele electrice
tehnic şi comercial electrice lucrători.
instalaţiile şi electronice, vor fi depanate
electrice din şi întreţinute, când sunt oprite

93
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
PLAN DE PREVENIRE ŞI PROTECŢIE PENTRU ANUL 2012-2013
Persoana care
Măsuri Termen
Nr. Loc de muncă / Măsuri de Acţiuni în scopul răspunde de
Riscuri evaluate Măsuri tehnice Măsuri organizatorice igienico- de
crt post de lucru altă natură realizării măsurii realizarea
sanitare realizare
măsurii

firmă; şi deconectate de la reţea;


-Conştientizarea
personalului prin -Efectuarea controalelor
instruirea medicale anuale .
-Verificarea şi repararea
corespunzătoare cu privire
instalaţiilor electrice
la riscurile existente şi
interioare, numai de către
măsurile de prevenire
personal autorizat;
Toate posturile de stabilite; -Asigurarea cu -Lucrătorii
lucru: -Instituirea unui program de materiale igienico- - Verificarea semestrială a
supraveghere a funcţionării sanitare; -Semnalizarea instalatiilor electrice, a
-Aplicarea regulilor de
-Mecanic auto, echipamentelor electrice, tip de protecţie instalatiilor de împământare şi
Incendiu provocat de instalaţia SSM pentru manipularea
grafic de responsabilităţi; -Dotarea sediului S.S.M. pentru de paratrăsnet, cu emiterea
3 -Gestionar depozit, electrică, corpuri de încălzit sau de echipamente şi
sucursalei cu cel toate echipa- Buletinelor PRAM, de către
iluminat nesupravegheate sau uitate instalaţii electrice, cu
-Intocmirea unui Plan de puţin o trusă de mentele şi electricieni abilitaţi;
-Specialist revizii mult timp în funcţiune, etc. putere corespunzătoare;
intervenţii în caz de incendiu prim ajutor; instalaţiile
Tehnice RAR, -Montarea şi verificarea Trimestrul
electrice din -Toate echipamentele electrice
periodică fiizică a dispozi- -Efectuarea IV 2012
-Efectuarea de aplicaţii firmă ; şi electronice, vor fi depanate
-Reprezentant tivelor de împământare la controlului medical
pentru situaţiile de urgenţă, şi întreţinute, când sunt oprite
tehnic şi comercial echipamentele electrice din periodic pentru -Semnalizarea
cu toţi salariaţii firmei. şi deconectate de la reţea;
dotare; lucrători. echipamentelor
-Supravegherea funcţionă- -Achiziţionarea de
de stingere -Dotarea Posturilor de lucru
cu Mijloace de primă
rii echipamentelor conectate stingătoare cu pulbere şi
CO2 , precum şi cu dioxid de intervenţie PSI-stingătoarele -Administratorul
la reţeaua electrică.
carbon. Instruirea pentru cu pulbere, tip P6 şi cu dioxid
utilizarea acestor stigătoare. de carbon, tip G3

94
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
PLAN DE PREVENIRE ŞI PROTECŢIE PENTRU ANUL 2012-2013
Persoana care
Măsuri Termen
Nr. Loc de muncă / Măsuri de Acţiuni în scopul răspunde de
Riscuri evaluate Măsuri tehnice Măsuri organizatorice igienico- de
crt post de lucru altă natură realizării măsurii realizarea
sanitare realizare
măsurii

-Conştientizarea -Semestrul II -Administratorul


personalului prin instruirea - Verificarea semestrială a
corespunză- toare cu privire 2013
instalatiilor electrice, a
la riscurile existente şi instalatiilor de împământare şi
-Aplicarea regulilor de măsurile de prevenire de paratrăsnet, cu emiterea
SSM pentru manipularea stabilite pentru utilizarea Asigurarea cu Buletinelor PRAM, de către
-Semnalizarea
Toate posturile de de echipamente şi echipamentelor electrice; materiale igienico-
de protecţie electricieni abilitaţi;
lucru Accidentarea personalului sau instalaţii electrice; -Instituirea unui program de sanitare; S.S.M. pentru
producerea de evenimente tehnice, -Montarea şi verificarea supraveghere a funcţionării toate echipa-
-Mecanic auto, prin utilizarea incorectă a mijloacelor periodică fiizică a dispozi- echipamentelor electrice, tip -Dotarea sediului
mentele şi
de producţie – folosirea de tivelor de împământare la grafic de responsabilităţi; şi Punctului de --Toate echipamentele electrice
instalaţiile
-Gestionar depozit, improvizaţii electrice la echipamentele electrice din lucru cu cel puţin şi electronice, vor fi depanate Lucrătorii de
4 electrice din
prelungitoare, fierbătoare electrice, dotare; -Intocmirea unui Plan de o trusă de prim şi întreţinute, când sunt oprite specialitate
-Specialist revizii firmă ; Permanent
utilizarea de dispozitive de încălzit intervenţii în caz de incendiu ajutor; şi deconectate de la reţea;
Tehnice RAR, -Semnalizarea
improvizate, etc. -Interzicerea de utilizare a
-Efectuarea echipamentelor
oricăror echipamente -Efectuarea de aplicaţii
-Reprezentant controlului medical de stingere
electrice improvizate; pentru situaţiile de urgenţă,
tehnic şi comercial cu toţi salariaţii firmei. periodic pentru -Dotarea cu Mijloace de primă
Supravegherea lucrători intervenţie PSI-stingătoarele
echipamentelor electrice cu -Achiziţionarea de cu pulbere, tip P6 şi cu dioxid
-Administratorul
risc de emisie calorică de a stingătoare cu pulbere şi de carbon, tip G3.
Trimestrul I
nu se supraîncălzi. CO2 , precum şi cu dioxid de 2013
carbon. Instruirea pentru
utilizarea acestor stigătoare.

95
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
PLAN DE PREVENIRE ŞI PROTECŢIE PENTRU ANUL 2012-2013
Persoana care
Măsuri Termen
Nr. Loc de muncă / Măsuri de Acţiuni în scopul răspunde de
Riscuri evaluate Măsuri tehnice Măsuri organizatorice igienico- de
crt post de lucru altă natură realizării măsurii realizarea
sanitare realizare
măsurii

-Prezentarea la - Verificarea existenţei trusei


serviciu a de prim ajutor, verificarea
Trimestrul II Lucrătorul S.S.M.
-Asigurarea cu lucrătorilor în încadrării în termenele de
-Aplicarea regulilor de materiale igienico- stare fizică şi valabilitate a componentelor desemnat
2013
Sediul societăţii SSM pentru activităţile de sanitare; psihică cores- trusei de prim ajutor. Dacă
birou şi utilizarea punzătoare acestea au expirat, se vor
echipamentelor şi Conştientizarea -Dotarea sediului activităţilor de achiziţiona altele noi.
Tăierea, înţeparea cu obiecte instalaţiilor diverse; personalului prin firmei cu cel puţin lucru ;
-Reprezentant
5 tăioase, ascuţite utilizate în munca -Verificarea periodică a instruirea corespunză- o trusă de prim - Instruirea lucrătorilor privind
tehnic şi comercial, Lucrătorul S.S.M.
de birou dispozitivelor şi aparatelor toare cu privire la riscurile ajutor; -Semnalizarea modul de acordare al primului
desemnat
utilizate în activităţile de existente şi măsurile de de protecţie ajutor, de către personal
-Administrator
birou; prevenire stabilite; -Efectuarea S.S.M. pentru instruit, specializat – medic. Permanent
controlului medical toate echipa-
-Interzicerea de utilizare a periodic pentru mentele şi - Asigurarea permanentă cu
oricăror echipamente şi lucrători aparatele materiale de curăţenie,
aparate improvizate; folosite în (detergenţi), inclusiv materiale Administrator
firmă ; igienico-sanitare (săpun lichid,
Permanent
hartie igienică, şerveţele de
hârtie)

Toate locurile de -Verificarea zilnică a -Prezentarea la - Verificarea existenţei trusei


Accidentarea / tamponarea, în -Asigurarea cu
muncă: autovehiculelor , înainte de serviciu a de prim ajutor, verificarea
timpul conducerii autoturismelor materiale igienico- Trimestrul I Lucrătorul S.S.M.
plecarea în curse; -Conştientizarea lucrătorilor în încadrării în termenele de
societăţii sau proprii, pe drumurile sanitare pentru 2013 desemnat
personalului prin stare fizică şi valabilitate a componentelor
publice şi din incinta societăţilor, cu personalul de
6 - Efectuarea reviziilor instruirea psihică cores- trusei de prim ajutor. Dacă
alte autovehicule şi rănirea întreţinere auto;
-Mecanic auto, tehnice obligatorii la toate corespunzătoare cu privire punzătoare acestea au expirat, se vor
conducătorilor auto şi/sau
autoturismele, autovehicu- la riscurile existente şi activităţilor de achiziţiona altele noi.
pasagerilor, datorită unor defecţiuni -Dotarea standard
-Gestionar depozit, lele firmei; măsurile de prevenire lucru
tehnice (defecţiuni la sistemul de a autovehiculelor
stabilite; - Instruirea lucrătorilor privind
-Specialist revizii frânare, motor, instalaţie electrică, cu o trusă de prim
-Verificarea existenţei -Verificări periodice a -Semnalizarea modul de acordare al primului

96
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
PLAN DE PREVENIRE ŞI PROTECŢIE PENTRU ANUL 2012-2013
Persoana care
Măsuri Termen
Nr. Loc de muncă / Măsuri de Acţiuni în scopul răspunde de
Riscuri evaluate Măsuri tehnice Măsuri organizatorice igienico- de
crt post de lucru altă natură realizării măsurii realizarea
sanitare realizare
măsurii

Tehnice RAR, sistem de direcţie) sau reviziilor tehnice obligatorii, cunoştinţelor de circulaţie pe ajutor; de protecţie ajutor, de către personal
drumurile publice şi a S.S.M. în secializat ;
-Reprezentant uzurii (explozie cauciuc, uzură la autoturismele proprii, conduitei preventive la volan -Efectuarea zonele de
tehnic şi comercial anvelope ) etc. înainte de deplasarea cu ele controlului medical parcare, pentru -Efectuarea reviziilor/
în interes de serviciu; periodic pentru toate autovehi- inspecţiilor tehnice periodice
conducătorii auto. culele folosite la toate autovehiculele
- Efectuarea reparaţiilor şi în firmă ; societăţii;
reviziilor în unităţi de
service specializate şi - Instruirea lucrătorilor care Administrator
autorizate.
conduc autovehiculele
-Dotare corespunzătoare
societăţii cu privire la
condiţiilor meteo şi tehnice,
prevederile Codului Rutier şi
a autovehiculelor cu
ale prevederilor Instructiunilor
dispozitivele necesare,
proprii de securitatea muncii Lucrătorul S.S.M.
destinate efectuarii în
aplicabile. desemnat
siguranţă a curselor, precum
şi a intervenţiilor accidentale
de traseu.
Permanent

Toate locurile de -Proiectare de corpuri sau particule de -Verificarea zilnică a -Exploatarea mijloacelor --Dotarea -Verificarea zilnică a
muncă: către roţile altor autovehicule, autovehiculelor , înainte de auto de către lucrători, în standard a autovehiculelor , înainte de
conformitate cu categoria de -Dotarea standard autovehiculelor Permanent
spargerea parbrizului, corpuri căzute plecarea în curse, a plecarea în curse, a
din autovehicule aflate în mişcare sau sistemelor de frânare, auto menţionată în permisul a autovehiculelor cu mijloace de sistemelor de frânare,
Administrator/
sau cu gabarit depăşit nesemnalizat semnalizare, rulare; de conducere; cu o trusă de prim primă interven- semnalizare, rulare;
7 -Mecanic auto,
ajutor;
lucrătorii
etc. ţie în caz de Periodic,
- Efectuarea reviziilor -Conştientizarea prim ajutor şi -Efectuarea reviziilor/
-Gestionar depozit,
tehnice obligatorii la toate personalului prin instruirea -Asigurarea cu incendii; inspecţiilor tehnice periodice înainte de
autoturismele, autovehicu- corespunzătoare cu privire materiale igienico- la toate autovehiculele
-Specialist revizii termenele
-Deplasări / staţionări în zone lele firmei; la riscurile existente şi sanitare pentru -Semnalizarea societăţii;
Tehnice RAR, scadente
periculoase ; deplasarea pe măsurile de prevenire personalul de de protecţie

97
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
PLAN DE PREVENIRE ŞI PROTECŢIE PENTRU ANUL 2012-2013
Persoana care
Măsuri Termen
Nr. Loc de muncă / Măsuri de Acţiuni în scopul răspunde de
Riscuri evaluate Măsuri tehnice Măsuri organizatorice igienico- de
crt post de lucru altă natură realizării măsurii realizarea
sanitare realizare
măsurii

suprafaţă cu polei / gheaţă, -Verificarea existenţei stabilite; întreţinere auto; S.S.M. pentru - Verificarea existenţei trusei
nerespectarea regulilor de circulaţie reviziilor tehnice obligatorii, toate autovehi- de prim ajutor, verificarea
privind parcarea, circulaţia pe sens -Efectuarea lelor din firmă încadrării în termenele de Periodic Administrator/
unic, intrarea cu autovehicule în la autoturismele proprii, controlului medical valabilitate a componentelor lucrătorii
locuri interzise datorită gabarit, înainte de deplasarea cu ele -Instituirea unui program de periodic pentru trusei de prim ajutor şi
greutate circulaţie alte mijloace de în interes de serviciu; supraveghere a funcţionării conducătorii auto. achiziţionarea de altele noi, Administrator/
Permanent lucrătorii
transport, teren instabil, muchii echipamentelor electrice, tip complete;
trepte nivel, etc. - Efectuarea reparaţiilor şi grafic de responsabilităţi;
reviziilor în unităţi de Permanent Administrator/
- Efectuarea reparaţiilor şi
service specializate şi reviziilor în unităţi de service lucrătorii
autorizate. specializate şi autorizate;
- Lovirea de către alt mijloc de -Conştientizarea persona-
Permanent
transport la manevre: în timpul lului prin instruirea cores-
-Dotarea corespunzătoare -Intocmirea unui Plan de punzătoare cu privire la Lucrătorul S.S.M.
rulării, la traversare căi ferate fără Permanent
condiţiilor meteo şi intervenţii în caz de incendiu riscurile existente şi măsurile desemnat
bariere, la staţionare pentru
tehnice, a autovehiculelor de prevenire stabilite;
încărcare descărcare, la alimentarea
cu dispozitivele necesare, -Efectuarea de aplicaţii
cu combustibil, depanare pe teren;
destinate efectuarii în pentru situaţiile de urgenţă, - Instruirea lucrătorilor privind
-Reprezentant Periodic Lucrătorul S.S.M.
siguranţă a curselor, cu toţi salariaţii firmei. modul de acordare al primului
7 tehnic şi comercial desemnat
precum şi a intervenţiilor ajutor, de către personal
-Nerespectarea regulilor de circulaţie accidentale de traseu. secializat ;
Lucrătorul S.S.M.
cu autovehicule (parcare, garare,
desemnat
circulaţie, plecare în cursă, timp -Achiziţionarea de - Instruirea lucrătorilor care
odihnă, semnalizare depanare pe stingătoare cu pulbere şi conduc autovehiculele
Medicul de
traseu) CO2 , precum şi cu dioxid de societăţii cu privire la
medicina muncii/
carbon. Instruirea pentru prevederile Codului Rutier şi
utilizarea acestor stigătoare ale prevederilor Instructiunilor
proprii de securitatea muncii
-Neutilizarea mijloacelor de protecţie aplicabile. Medicul de familie
din dotare (apărători, semnalizare –
avertizare, calare numai cu cricul, - Efectuarea controalelor
medicale anuale şi periodice,

98
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
PLAN DE PREVENIRE ŞI PROTECŢIE PENTRU ANUL 2012-2013
Persoana care
Măsuri Termen
Nr. Loc de muncă / Măsuri de Acţiuni în scopul răspunde de
Riscuri evaluate Măsuri tehnice Măsuri organizatorice igienico- de
crt post de lucru altă natură realizării măsurii realizarea
sanitare realizare
măsurii

neutilizarea frânei de serviciu etc. privind starea de sănătate a


lucrătorilor, în special pentru
abilităţile de conducere
autovehicule.

-Aprovizionarea şi distribuirea
de materiale de curăţenie cu
conţinut scăzut de substanţe Permanent Administrator
iritante şi toxice;
-Asigurarea cu
-Electrocutarea prin atingere directă
dotări social -
sau indirectă a cablurilor de alimen-
sanitare
tare cu izolaţia deteriorată de la
corespunzătoare; -Efectuarea controlului
instalaţiile electrice, doze ramificaţie -Instruirea corespunzătoare -Diminuarea La angajare Administrator
medical la angajare şi periodic
din spaţii, încăperi cu umiditate. a personalului de curăţenie; -Asigurarea cu volumului de şi periodic -
al personalului de curăţenie.
-Verificarea periodică a materiale igienico- muncă, prin anual
-Înţeparea, tăierea, datorate instalaţiilor electrice programarea
sanitare; -Elaborarea de instrucţiuni
contururi lor periculoase ale interioare şi remedierea - Purtarea obligatorie a activităţilor, proprii conforme cu sarcina de
materialelor (bucăţi gresie, faianţă, deficienţelor de către echipamentului individual -Dotarea locurilor pentru
8 munca si lucrarile executate.
oglinzi sau geamuri sparte în personal autorizat; de protecţie specific ; de muncă cu truse scăderea
momentul efectuării curăţeniei). -Semnalizarea de securitate -Transportul, manipularea de prim ajutor; nivelului de
Sediul societăţii- Lucrător S.S.M.
corespunzătoare (prezenţa obiectelor, materialelor stress la locul
toate posturile -Contactul cu substanţe iritante desemnat
tensiunii electrice tăioase cu mijloace -Controlul medical de muncă -Semnalizarea riscurilor
conţinute de agenţii de curăţenie- Permanent
adecvate; periodic; existente la locurile de muncă.
afecţiuni cutanate ale pielii şi iritare
cai respiratorii. -Evitarea contactului -Vaccinări
(Personalul de - Aprovizionarea şi Lucrător S.S.M.
distribuirea de materiale profilactice Lunar,
curăţenie) desemnat
direct cu mijloacele iritante – periodice. - Instruirea personalului de
de curăţenie cu conţinut conform
folosirea de manuşi de curăţenie privind riscurile, Lucrător S.S.M.
scăzut de substanţe tematicii
protecţie. atribuţiile, responsabilităţile ce
iritante şi toxice; desemnat
îi revin pe timpul desfăşurării
activităţilor de igienă.

99
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
PLAN DE PREVENIRE ŞI PROTECŢIE PENTRU ANUL 2012-2013
Persoana care
Măsuri Termen
Nr. Loc de muncă / Măsuri de Acţiuni în scopul răspunde de
Riscuri evaluate Măsuri tehnice Măsuri organizatorice igienico- de
crt post de lucru altă natură realizării măsurii realizarea
sanitare realizare
măsurii

Periodic,
conform
graficului de Administrator
-Verificarea periodică de a mentenanţă
echipamentelor şi instalaţiilor
tehnice din dotarea societăţii;

-Aplicarea regulilor de SSM -Verificarea periodică, la


-Verificarea şi repararea
pentru manipularea de scadenţe, prin firme
instalaţiilor şi
surselor de foc, numai cu specializate şi reumplerea Periodic-
echipamentelor, în special -Asigurarea cu -Semnalizarea Administrator
emiterea Permisului de stingătoarelor şi/sau anual
cele cu alimentare materiale igienico- de protecţie
lucru cu foc şi luarea achiziţionarea de unele noi;
-Incendiu datorat utilizării de flacără electrică şi numai de către sanitare; S.S.M. pentru
măsurilor necesare;
deschisă, ca urmare unor reparaţii la personal autorizat; toate echipa-
-Efectuarea instructajelor în
Toate locurile de instalaţiile tehnologice din sediu; -Dotarea sediului mentele şi
domeniul situatiilor de urgenţă Periodic,
muncă din -Verificarea periodică a sucursalei cu cel instalaţiile din
-Instruirea lucrătorilor cu cu întregul personal al conform
9 societate / toate -Incendiu datorat neglijenţei celor dispozitivelor de împămân- puţin o trusă de firmă ; Lucrător S.S.M.
privire la prevederile societăţii, conform tematici de tematicii
posturile de lucru care fumează în încăperi, dar mai tare şi emiterea de buletine prim ajutor; desemnat
legislatiei din domeniu si ale instructaj.
ales în spaţii neamenajate şi PRAM; -Semnalizarea
instructiunilor de prevenire si -Efectuarea
nepermise; echipamentelor
stingere incendiu; -Efectuarea unei simulari de
-Supravegherea echipa- controlului medical de stingere Periodic-
Întregul personal incendiu pentru testarea
-Incendiu provocat de defecţiuni mentelor şi instalaţiilor din periodic pentru conform
capacităţii de răspuns;
tehnice la instalaţii şi echipamente dotare şu efectuarea lucrători. grafic Lucrător S.S.M.
verificărilor periodice
-Instituirea unor locuri de desemnat
tehnice şi de mentenanţă.
fumat, special amenajate şi
interzicerea fumatului în -Instituirea unor locuri de
fumat, special amenajate şi Trim. III
sediul firmei
interzicerea fumatului în 2013 Administrator
sediul firmei.

100
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
PLAN DE PREVENIRE ŞI PROTECŢIE PENTRU ANUL 2012-2013
Persoana care
Măsuri Termen
Nr. Loc de muncă / Măsuri de Acţiuni în scopul răspunde de
Riscuri evaluate Măsuri tehnice Măsuri organizatorice igienico- de
crt post de lucru altă natură realizării măsurii realizarea
sanitare realizare
măsurii

Achiziţionarea de materiale
igienico-sanitare (săpun,
prosoape,etc.); Permanent Administrator

Asigurarea de spălătoare, Permanent Administrator


grupuri sanitare, igienizate
-Asigurarea cu corespunzător;
-Asigurarea de spaţii dotate materiale igienico-
cu instalaţii igienico-sanitare sanitare corespun
adecvate – chivete, duşuri zătoare (săpun,
cu apă caldă, WC; şampoane, deter- -Instruirea periodică a Periodic, Lucrător S.S.M.
Toate locurile de -Îmbolnăviri datorită nerespectării
genţi, pastă de salariaţilor privind respectarea conf. desemnat
muncă normelor de igienă personală şi de
-Conştientizarea tematici
igienă în muncă ; dinţi, prosop) normelor de igienă a muncii.
10 - personalului prin instruirea -
corespunzătoare cu privire -Dotarea locurilor -Efectuarea controlului
-Îmbolnăviri datorate unor boli
la riscurile existente şi Medicul de
Întregul personal molipsitoare colective, sezoniere de muncă cu truse medical periodic şi de câte ori
măsurile de prevenire Periodic medicina muncii/
de prim ajutor; este nevoie al personalului
stabilite; Medicul de familie
firmei;
-Controlul medical
periodic; Trim. III
Lucrător S.S.M.
-Vaccinări -Elaborarea de instrucţiuni
desemnat
profilactice proprii conforme cu condiţiile
periodice. de muncă;

-Semnalizarea riscurilor Permanent Lucrător S.S.M.


existente la locurile de muncă. desemnat

101
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
4.2.Stabilirea bugetelor pentru susținerea măsurilor propuse

În urma stabilirii masurilor de securitate și întocmirii planului de prevenire și protecție,


se pot analiza programele stabilite pe an în alocarea bugetelor, pentru susținerea
măsurilor propuse.

ÎIn acest scop au fost intocmite analize de oferte privind analiza echipamentelor de la
diferiti producatori, functie de design, de valoare, capacitate, caracteristi tehnice și
importanță pentru acesta firma.

1.Amenajari de posturi de muncă

Analiza de oferte: Concluzie finală : TOTAL valoare: 17081,00 lei / anul 2012-2013

Achiziție aparatură profesională și mentenanța lor

1.1. Cric hidraulic Mod.CH15= 486,00 lei


1.2. Climatzone Breeze II Mod 3005 = 3851,00 lei
1.3. Lămpi electrice citire reglaje motor cu UV Mod 65-3 buc. = 1488,00 lei
1.4. Stabilizator pentru echipamentul de reglare faruri = 270,00 lei
1.5. Trusă scule mecanic auto tip Sirius Mod.605 = 420,00 lei
1.6. Dulap cu stand pentru scule vulcanizare = 848,00 lei
1.7. Unitate de spalare roți și jante =1772,00 lei
1.8. Pistol pneumatic cu accesorii= 525,00 lei
1.9. Cesuri tip manometru-3 buc= 445,00 lei
1.10. Mobilier hală pentru ITP tip Harry 2022 =4301,00 lei
2. Reducera factorilor de pericol = 1600,00 lei / anul 2012
3. Semnalizare de securitate =350,00 lei / an 2013
4. Securitatea materialelor pentru certificarea de conformitate =2400,00 lei / an
5. E.I.P. rezultat din evaluarea riscurilor profesionale =2000,00 lei
6. Materiale de protecție = 2410,00 lei / an
7. Informare-formare instruire de securitate = 2400,00 lei
8. Monitorizare stare de sănătate / 4 angajati = 1600,00 lei / an
9. Alimentațtie de protecție = 600,00 lei /an
10. Materiale igienico-sanitare=1400,00 lei/an
11. Organizarea primului ajutor= 500,00 lei ( Conform contract încheiat) / an
12. Pregătirea pentru situații de urgență = 400,00 lei / an ( Conform contract
încheiat).

4.3. Concluzii

Firma .S.C. AUTOMOTIVE BUSINESS CENTER S.R.L., prin punctului de lucru


analizat, prin posturile de lucru analizate, pentru meseriile de mecanic auto și
vulcanizator auto, a demonstrat că este pe la începuturi, adică se formează incet, incet și
se dotează in fiecare trimestru, analizează posibilitatea utilizării directe a noilor produse,
pentru a fi în trend si pentru a ușura activitatile specialistilor săi. Dotările propuse, in
urma analizelor de oferte, sunt necesare si suficiente pentru a răspunde cerintelor legale,
de securitate și sănătate cât și clienților moderni și asteptărilor lor. Conducerea firmei a
răspuns pozitiv la programele de achiziții inclusiv formarea și perfecționarea continuă.

102
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
CAPITOLUL 5. EVALUAREA EFICIENȚEI MĂSURILOR. AUDITUL DE
EVALUARE A PERFORMANȚEI ÎN TREPRINDERE ÎN
DOMENIUL S.S.M.

5.1. GENERALITĂȚII PRIVIND METODA DE AUDITARE DE SECURITATE ŞI


SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ

5.1.1. SCOPUL METODEI

Caracterul de proces documentat al auditului securităţii şi sănătăţii în muncă


presupune efectuarea acestei activităţi pe baza unor documente cu rol de referinţă şi
înregistrare a efectuării auditului. Aceste documente pot include:

• liste de verificare a criteriilor auditului;


• formulare pentru înregistrarea informaţiilor (constatări ale auditului, înregistrări ale
întâlnirilor cu auditatul etc.);
• formulare pentru înregistrarea concluziilor auditului: rapoarte de neconformitate,
rapoarte de acţiuni corective/prevenitive, raportul de audit.
Metoda de audit al securităţii şi sănătăţii în muncă vizează componenta auditului SSM
care se referă la conformitatea cu prevederile legislaţiei în domeniul securităţii şi sănătăţii
în muncă şi are ca scop evaluarea conformităţii locurilor de muncă şi a ansamblului
unităţii cu aceste prevederi precum şi cu prevederile altor reglementări aplicabile unităţii
auditate.În cadrul unui audit de conformitate, criteriile de audit sunt constituite din
prevederi ale:

• Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006;


• Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii 319/2006;
• HG privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în diverse domenii;
• instrucţiunilor proprii de securitate a muncii;
• alte reglementări aplicabile unităţii auditate (cerinţe organizaţionale specifice).
Având un caracter general, metoda de audit al securităţii şi sănătăţii în muncă
cuprinde numai criteriile de audit care derivă din prevederile Legii securităţii şi sănătăţii în
muncă nr.319/2006 şi a Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii
securităţii şi sănătăţii în muncă HG 1425/ 2006, cu completările ulterioare.

Securitatea muncii presupune absenţa pericolelor de accidentare şi îmbolnăvire


profesională în procesul de muncă. Această stare este, însă, o stare ipotetică spre care
se tinde în toate acţiunile preventive. În realitate, există niveluri de securitate a muncii.
Nivelul de securitate al unui sistem de muncă este un indicator invers propoprţional cu
nivelul de risc: cu cât nivelul de risc este mai mare, cu atât nivelul de securitate este mai
mic. Prin evaluarea conformităţii se determină:

• gradul în care criteriile auditului sunt efectiv implementate, exprimat prin nivelul de
securitate, indicator convenţional ce exprimă global starea de securitate a muncii
într-un sistem de muncă;
• eventualele neconformităţi faţă de criteriile auditului şi măsurile corective/
preventive care trebuiesc luate pentru eliminarea acestor neconformităţi.

103
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
PARTEA I
Prezentarea metodei

Legea nr.319/2006 şi
Norma Metodologică
PARTEA II
Fişe privind riscuri generale
LOC DE MUNCĂ
HG din domeniul SSM

Instrucţiuni proprii PARTEA III


Fişe privind riscuri specifice

Legea SSM nr.319/2006


PARTEA IV
Managementul securităţii şi UNITATE
Norme metodologice sănătăţii în muncă

Fig.7 Structura metodei de audit al securităţii şi sănătăţii în muncă

5.2. METODA DE EVALUARE A CONFORMARII CU CERINȚELE LEGALE

5.2.1. Structura metodei

Metoda este structurată pe trei seturi de fişe independente (fig.7):

o fişe privind riscurile generale;


o fişe privind riscurile specifice;
o fişe privind managementul securităţii şi sănătăţii la nivelul unităţii.
Fişele privind riscurile generale fac referire la prevederile Legii securitatii şi sănătăţii
în muncă nr.319/20066 şi la prevederile Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor Legii 319/2006. Metoda cuprinde 17 fişe de riscuri generale:

I – Iluminat;
II – Zgomot;
III – Vibraţii;
IV – Ambianţa termică;
V – Agenţi chimici;
VI – Agenţi cancerigeni şi mutageni;
VII – Agenţi biologici;
VIII – Ventilare industrială;
IX – Echipamente tehnice;

104
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
X – Amenajarea locului de muncă;
XI – Amenajarea spaţiilor de lucru;
XII – Incendii şi explozii;
XIII – Electrosecuritate;
XIV – Sarcinile de muncă;
XV – Circulaţie, riscuri orizontale şi verticale;
XVI – Protecţia colectivă şi individuală;
XVII – Organizarea primului ajutor.
Fişele de riscuri generale şi fişele de riscuri specifice se utilizează ca liste de
verificare în cadrul auditurilor de conformitate efectuate la nivelul locurilor de
muncă.Fişele privind managementul securităţii şi sănătăţii în muncă au ca scop
evaluarea gradului în care angajatorul îşi îndeplineşte.

În Capitolul 2.1.3. la condițile factoruilor de mediu de muncă, s-a aplicat selectiv un


număr de 7 Fișe de audit, la care s-a elaborat și 2 Fișe de neconformitate, fiind actuale
pentru acea etapă a evaluării riscurilor.

5.2.2.Structura fișelor și modul de utilizare

Fişele sunt concepute sub formă de check-list-uri (liste de verificare) şi sunt


formate dintr-un număr de indicatori (întrebări) care se referă la diferite aspecte ale
riscului analizat sau modul în care sunt respectate prevederile din legislaţie cu privire la
acest risc. Toate fişele din cadrul metodei au aceeaşi structură şi cuprind următoarele
informaţii:

-codul indicatorului, format din numărul fişei şi numărul de ordine al indicatorului în


cadrul fişei;
-textul indicatorului;
-modalitatea de verificare a indicatorului respectiv.
--punctajul maxim care poate fi acordat indicatorului;
--punctajul acordat.
Dovezile auditului reprezintă totalitatea informaţiilor care se evaluează în raport cu
criteriile de audit. Metodele care trebuie să fie utilizate pentru obţinerea acestor
informaţii, sunt:
-analiza documentelor;
-interviuri cu angajaţii de la diferite niveluri;
-observarea directă a activităţilor desfăşurate.

Având în vedere aceste cerinţe, pentru fiecare indicator se menţionează şi


modalităţile prin care pot fi culese informaţiile pe baza cărora să se facă aprecierea
indicatorului respectiv:
105
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
-D – prin analiza documentelor relevante;
-I – prin interviuri cu angajaţii care desfăşoară activitatea la care se referă
indicatorul analizat şi cu cei care au responsabilităţi privind această activitate, de la toate
nivelurile ierarhice;
-O – prin observare directă de către echipa de auditori a activităţii desfăşurate.
Deoarece nu toţi indicatorii au aceeaşi importanţă din punct de vedere al gravităţii
sau frecvenţei accidentelor de muncă sau îmbolnăvirilor profesionale care pot să apară
în cazul nerespectării lor, punctajul maxim care poate fi acordat unui indicator a fost
stabilit în mod diferenţiat, astfel:
-5 puncte pentru indicatorii mai puţin importanţi;
-10 puncte pentru indicatorii de importanţă medie;

-15 puncte pentru indicatorii importanţi;


-20 puncte pentru indicatorii foarte importanţi.
Punctajul maxim se acordă în cazul în care cerinţele din legislaţie la care face
referire indicatorul analizat sunt implementate şi respectate în totalitate. Pentru o
îndeplinire parţială a acestor cerinţe, punctajul acordat se reduce în mod gradat, până la
acordarea a 0 puncte, în cazul în care aceste cerinţe sunt total nesatisfăcute în cadrul
obiectivului auditat.
5.2.3. Aplicarea chestionarelor de audit la nivelul managerial

Pentru stabilirea eficienței manageriale pentru firma AUTOMOTIVE BUSINESS


CENTER S.R.L., prin aplicarea măsurilor stabilite de echipa de evaluatori, se poate
realiza un audit la nivel managerial cu utilizarea următoarelor chestionare:

Fişa A

IMPLICAREA CONDUCERII
Criterii:

1. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006


2. Norme metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/
2006
Punctaj
Cod Indicator D/I/O
Maxim Acordat

Obligaţiile angajatorului privind securitatea şi sănătatea în muncă

A.1 Contractul colectiv de muncă la nivelul unităţii cuprinde clauze D 20 18


referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă?

În contractele individuale de muncă sunt stipulate prevederi privind


A.2 D 20 15
securitatea şi sănătatea în muncă?

106
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
Punctaj
Cod Indicator D/I/O
Maxim Acordat

În regulamentele de organizare şi funcţionare a unităţii sunt stabilite


A.3 D 20 10
obligaţii şi răspunderi în domeniul SSM?

Unitatea este autorizată din punct de vedere al protecţiei muncii? D 20 20


A.4
Angajatorul a stabilit atribuţiile şi răspunderea angajaţilor în domeniul
A.5 D 15 15
SSM corespunzător funcţiilor exercitate?

Lucrătorii desemnaţi au experienţa, cunoştinţele, aptitudinile şi


A.6 D, I,O 15 0
calificarea necesare în domeniul SSM?

Angajatorul a stabilit în scris atribuţiile şi răspunderile ce revin


A.7 D 15 0
lucrătorilor în domeniul SSM?

Conducătorul serviciului intern de prevenire şi protecţie are acces


A.8 I 10 0
la directorul general?

Structura funcţiei de securitate şi sănătate în muncă sunt făcute


D,I 15 5
A.9 cunoscute în cadrul unităţii la nivelul tuturor salariaţilor?

Există o politică proprie de prevenire a accidentelor de muncă şi a


A.10 D 20 10
îmbolnăvirilor profesionale?

A.11 Această politică este cunoscută de către angajaţi? I 20 10

Este implementat un sistem de management al securităţii şi


A.12 D 20 10
sănătăţii în muncă?

Conducerea unităţii cunoaşte şi respectă prevederile referitoare la


obligaţiile pe care le are în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă D,I,O 20 10
A.13
?

Dar obligaţiile privind informarea şi măsurile tehnico-organizatorice


D,I 20 10
A.14 necesare pentru informarea, instruirea lurătorilor?

Conducerea unităţii cunoaşte şi respectă obligaţiile ce-i revin


A.15 privind organizarea primului ajutor, stingerea incendiilor, evacuarea D,I 20 5
lucrătorilor şi situaţiile de pericol grav şi iminent?

Drepturile angajaţilor

Costurile financiare ale măsurilor de prevenire referitoare la I 20 10


A.16
securitatea şi sănătatea în muncă sunt suportate în exclusivitate de
către angajator?

107
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
Punctaj
Cod Indicator D/I/O
Maxim Acordat

Sunt asigurate condiţiile necesare pentru ca lucrătorii desemnaţi să


îşi poată îndeplini atribuţiile specifice?
A.17 D,I 20 0
− acordarea timpului necesar exercitării atribuţiilor;
− participarea la cursuri de formare şi perfecţionare în domeniul
SSM.
Principii şi criterii de organizare

A.18 Angajatorul cunoaşte şi respectă principiile care stau la baza I 20 10


organizării activităţii de securitate a muncii?

Angajatorul aplică principiile generale de prevenire în


implementarea măsurilor de asigurare a securităţii şi sănătăţii în I 20 10
A.19
muncă a angajaţilor?

Angajatorul a organizat un serviciu intern de prevenire şi protecţie


A.20 D,I 20 5
şi comitet de securitate şi sănătate în muncă?

Există o coordonare a acţiunilor de prevenire a riscurilor de


accidentare şi îmbolnăvire profesională în situaţia în care se D,I 20 5
A.21
utilizează locuri de muncă în comun cu alţi angajatori?

Servicii interne de prevenire şi protecţie

A.22 Serviciul intern de prevenire şi protecţie dispune de spaţiul şi I,O 20 0


dotările necesare bunei desfăşurări a activităţii?

Numărul de angajaţi ai serviciului de securitate a muncii este


A.23 D 20 0
suficient?

Lucrătorii din cadrul serviciului intern de prevenire şi protecţie


desfăşoară numai activităţi de prevenire şi protecţie şi cel mult D 20 0
A.24
activităţi complementare (ex. PSI, protecţia mediului)?

Cum este asigurată coordonarea în cazul existenţei mai multor


A.25 D 20 10
servicii interne de prevenire şi protecţie?

Organizarea Comitetului de Securitate şi Sănătate în Muncă

Contractul colectiv de muncă, regulamentul intern sau regulamentul


A.26 de organizare şi funcţionare conţin prevederi privind modalitatea de D 20 5
desemnare a reprezentanţilor angajaţilor în comitetele de securitate
şi sănătate în muncă?

Comitetul de securitate şi sănătate în muncă se întruneşte cel puţin


A.27 D,I 20 10
o dată pe trimestru şi ori de câte ori este necesar?

108
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
Punctaj
Cod Indicator D/I/O
Maxim Acordat

Angajarea şi repartizarea personalului la locurile de muncă;


examenele medicale la angajare şi periodice

Se asigură fondurile şi condiţiile necesare pentru efectuarea D,I 20 15


A.28
examenului medical la angajare, a controlului medical periodic şi a
examenului medical la reluarea activităţii?

530 105
TOTAL

Fişa B

STRATEGIE, PLANURI, PROCEDURI


Criterii:

1. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006


2. Norme metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/
2006.

Cod Indicator D/I/O Punctaj


Maxim Acordat

B.1 Există un document care să ateste existenţa unei strategii la nivelul D 20 18


unităţii în domeniul S.S.M. ?
Documentul care cuprinde strategia unităţii în domeniul S.S.M.
cuprinde toate elementele principale?

– o formulare clară a implicării conducerii în asigurarea unui nivel


corespunzător al S.S.M. pentru toţi angajaţii; D 20 15
B.2
– obiectivele strategiei;
– identificarea responsabilităţilor;
– mecanismele consultative;
– procesul de analiză;
– semnăturile din partea conducerii şi a reprezentantului angaja- ţilor.
S-au întreprins acţiuni pentru ca angajaţii să cunoască existenţa şi
B.3 conţinutul documentului care atestă strategia în domeniul securităţii D,I 20 10
şi sănătăţii în muncă?
Strategia, planurile şi procedurile S.S.M. au fost elaborate urmare a D,I 15 10
B.4 consultării tuturor categoriilor de angajaţi?

Strategia, planurile şi procedurile privind S.S.M. sunt reevaluate şi D,I 15 5


B.5 reanalizate periodic prin consultarea cu reprezentanţii angajaţilor?

109
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
Cod Indicator D/I/O Punctaj
Maxim Acordat

Planurile şi procedurile în domeniul S.S.M. rezultă din informaţiile


culese prin monitorizarea problemelor la nivelul locurilor de muncă, în
vederea respectării prevederilor legislaţiei, altor reglementări D,I 20 5
B.6
naţionale aplicabile şi prin prelucrarea statisticii accidentelor de
muncă şi bolilor profesionale?

Sunt stabilite termene precise privind atingerea unor obiective


conţinute în strategia, planurile şi procedurile în domeniul securităţii D,I 15 5
B.7
şi sănătăţii în muncă?

S-au elaborat şi există documente incluzând planuri care prevăd


evaluarea, ierarhizarea şi prevenirea riscurilor existente la locurile de D,I 20 0
B.8
muncă din cadrul unităţii?

S-a întreprins o planificare privind realizarea obiectivelor din planurile


B.9 pentru evaluarea, ierarhizarea şi prevenirea riscurilor, având D,I 15 5
prevăzute clar şi responsabilităţile?

Planurile elaborate în domeniul S.S.M. sunt discutate cu cei care sunt


B.10 afectaţi de aplicarea lor? D,I 15 5

Şefii de secţii şi de ateliere răspund de punerea în aplicare a planurilor


B.11 de S.S.M., li s-a delegat autoritatea şi responsabilitatea necesară D,I 15 10
pentru îndeplinirea acestor obiective?

Sunt disponibile suficiente resurse financiare pentru finanţarea


B.12 obiectivelor din planurile privind S.S.M? D,I 20 10

Rezultatele obţinute în domeniul SSM constituie indicatori privind


aprecierea activităţii şefilor de secţii, ateliere sau a conducătorilor D 10 5
B.13
locurilor de muncă?

Obiectivele semnificative incluse în planurile privind S.S.M. sunt


B.14 analizate periodic în şedinţele consiliului de administraţie? D,I 20 15

Contractele încheiate cu agenţii economici care au lucrări pe teritoriul


B.15 unităţii, conţin prevederi privind asigurarea S.S.M.? D,I 15 5

TOTAL 255 113

Fişa C

CONSULTAREA ANGAJAŢILOR
Criterii:

1. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006


110
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
2. Norme metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/
2006.

Cod Indicator D/I/O Punctaj


Maxim Acordat

C.1 Directorii din cadrul societăţilor cunosc responsabilităţile care le revin în I 15


15
ceea ce priveşte consultarea salariaţilor în domeniul SSM?
C.2 Conducerea de vârf prezintă cel puţin o dată pe an comitetului de
S.S.M. un raport scris cu privire la situaţia securităţii şi sănătăţii în D 10
20
muncă, la acţiunile care au fost întreprinse şi eficienţa acestora,
precum şi programe de securitatea muncii pentru anul următor?
C.3 Există un mecanism care asigură un feed-back prompt şi corect D,I 5
10
angajaţilor privind deciziile conducerii în probleme de SSM?
C.4 Angajaţilor li s-a explicat rolul şi atribuţiile C.S.S.M.? D,I 15 5

C.5 S-au distribuit anunţuri sau alte documente informative care să D,I 5
15
explice rolul şi atribuţiile CSSM?
C.6 Membrii CSSM sunt cunoscuţi de angajaţi? I 15 10

C.7 Cu ocazia instructajului introductiv general sau al instructajului la


locul de muncă, se poartă discuţii cu privire la mecanismul existent D,I 15 10
privind consultarea angajaţilor?
C.8 Directorul general participă la unele din şedinţele CSSM? D,I 10 5

C.9 Modificările propuse a se efectua la locurile de muncă şi care ar


putea afecta nivelul de SSM sunt comunicate angajaţilor? Aceştia D,I 20 10
sunt consultaţi înainte de a se implementa aceste modificări?
C.10 Există exemple care atestă că procesul consultativ este viabil şi D,I 0
15
eficient?
C.11 Procesele verbale încheiate cu ocazia şedinţelor CSSM reflectă modul
de soluţionare a problemelor propuse? Sunt incluse termene şi D,I 15 10
responsabilităţi?
C.12 Hotărârile CSSM sunt afişate la loc vizibil spre a fi consultate de D,O 0
15
angajaţi?
C.13 Statistica la zi a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale este
pusă la dispoziţia comitetelor de securitate şi sănătate în muncă, D,I 5
10
pentru a se putea efectua analizele necesare şi a se identifica
tendinţele constatate?
TOTAL 190 90

111
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
Fişa D

IDENTIFICAREA, EVALUAREA ŞI PREVENIREA RISCURILOR


Criterii:

1. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006


2. Norme metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/
2006

Punctaj
Cod Indicator D/I/O
Maxim Acordat

Conducerea la vârf din cadrul societăţii este conştientă de


I 15
D.1 responsabilităţile care îi revin în domeniul managementului 20
riscurilor?
Se pot da exemple concrete privind implicarea conducerii în vederea D 10
D.2 identificării, evaluării şi prevenirii riscurilor? 20

Se respectă procedura stabilită de legislaţie privind modul de înregistrare D 15


D.3 şi raportare a accidentelor de muncă? 15

S-a stabilit o procedură general valabilă la nivelul societăţii privind D 10


D.4 efectuarea inspecţiilor de SSM la locurile de muncă? 15

Procedura generală de efectuare a inspecţiilor SSM conţine


elementele de bază?

-definirea responsabilităţilor;

-stabilirea frecvenţei inspecţiilor la fiecare loc de muncă;

D.5 -stabilirea procedurilor de consultare cu CSSM.; D 20 10

-recomandarea unor acţiuni corective adecvate locurilor de muncă,


cu termene de finalizare;

-stabilirea priorităţilor acţiunilor corective;

-asigurarea feed-back-ului pentru CSSM.

Există un control privind modul de finalizare a acţiunilor corective D 10


D.6 hotărâte cu ocazia inspecţiilor de SSM? 15

S-a asigurat instruirea personalului care se ocupă cu inspecţiile de D 10


D.7 SSM, în legătură cu tehnicile şi procedurile folosite în acest scop? 15

Au fost identificate şi s-au alcătuit documentele necesare privind D 5


D.8 riscurile existente la toate locurile de muncă? 15

112
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
Punctaj
Cod Indicator D/I/O
Maxim Acordat

Riscurile existente la locurile de muncă s-au identificat şi s-au


evaluat prin:

-analiza privind gravitatea şi frecvenţa accidentelor de muncă şi a


îmbolnăvirilor profesionale din cadrul societăţii;
D.9 -analiza tendinţelor în acest domeniu; D 15 0
-analiza strategiei şi a procedurilor;
-luarea în considerare a prevederilor legislaţiei şi altor reglementări
aplicabile;
-analiza informaţiilor primite de la furnizorii de echipamente de
muncă?
S-au aplicat măsuri de prevenire pentru riscurile existente la locurile D 5
D.10 de muncă? 20

Se pot da exemple de aplicare a planurilor privind identificarea, D 0


D.11 evaluarea şi prevenirea riscurilor la locurile de muncă? 20

Există exemple care atestă faptul că frecvenţa inspecţiilor a fost D 5


D.12 stabilită în funcţie de ierarhizarea riscurilor la locurile de muncă? 15

Există dovezi care să ateste faptul că concluziile reieşite din


statistica accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale sunt D 5
D.13 utilizate la elaborarea planurilor pe unitate privind securitatea şi 15
sănătatea în muncă?
Există informaţii cu privire la fiecare angajat referitoare la:

-nivelul de pregătire;
-experienţa în muncă (vechime);
D.14 D 15 15
-nivelul de instruire;

-factorii de sănătate care îl pot expune anumitor riscuri?

Există stabilite anumite proceduri care prevăd ca atunci când, ca


urmare a unor modificări apar noi riscuri la locul de muncă, se D 0
D.15 apelează la fişele angajaţilor respectivi în vederea luării unor măsuri 10
vizând asigurarea S.S.M.?
Echipamentele de muncă procurate de societate după septembrie
D 5
D.16 1996 sunt certificate din punct de vedere al SSM? În ce procent din 20
totalul de ET?
Echipamentele individuale de protecţie (EIP) procurate de
D.17 întreprindere sunt certificate şi avizate din punct de vedere al D 20 5
S.S.M.? În ce procent din totalul de EIP?
TOTAL 285 125

113
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
Fişa E

INSTRUIREA, PERFECŢIONAREA, FORMAREA PERSONALULUI ŞI PROPAGANDA ÎN


DOMENIUL S.S.M.
Criterii:

1. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006


2. Norme metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/
2006.

Cod Indicator D/I/O Punctaj


Maxim Acordat

Instruirea lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă la nivelul D 20


E.1 întreprinderii/unităţii se face în timpul programului normal de lucru? 20

Instruirea se face de către lucrătorii nominalizaţi conform legislaţiei în D 20


E.2 vigoare, pentru fiecare din cele 3 faze? 20

E.3 La instruirea sunt folosite mijloace, metode şi tehnici adecvate? D,I,O 20 15

Angajatorul a asigurat baza materială necesară instruirii adecvate? D,I,O 20 15


E.4

E.5 Fişa de instruire individuală este completată corect şi la zi? D 20 20

Conducătorul locului de muncă are fişa de instruire şi copia fişei de


D 15
E.6 aptitudini completată de medicul de medicina muncii în urma examenului 15
medical la angajare?
După terminarea instructajului introductiv general, personalul D 0
E.7 instruit este supus verificării cunoştinţelor pe bază de teste? 20

Instructajul la locul de muncă se face tuturor persoanelor prevăzute de D 20


E.8 legislaţie? 20

E.9 Instructajul la locul de muncă respectă prevederile legislaţiei? D 20 20

E.10 Instructajul periodic se efectuează conform prevederilor legislaţiei? D 20 10

Instructajul periodic se efectuează în mod suplimentar celui D 10


E.11 programat în cazurile indicate de legislaţie? 20

Conţinutul instruirii este cel prevăzut de legislaţie, corespunzător celor 3 D 15


E.12 faze? 15

Este respectată periodicitatea instruirilor periodice conform prevederilor D 15


E.13 legislaţiei? 15

Există preocupări la nivelul conducerii socităţii privind formarea şi


D 10
E.14 perfecţionarea personalului specializat în conformitate cu 20
prevederile legislaţiei?

114
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
Cod Indicator D/I/O Punctaj
Maxim Acordat

Documentaţiile cu caracter tehnic de informare şi instruire în domeniul


E.15 SSM realizate în cadrul unităţii sau achiziţionate sunt avizate de Comisia D 15 15
de abilitare şi avizare din zona de competenţă corespunzătoare?
Conducerea societăţii alocă suficiente resurse pentru organizarea şi D 10
E.16 dotarea serviciilor interne de prevenire şi protecţie? 20

TOTAL 300 230

5.3.Concluzii

1. Nivelul de securitate general pentru S.C. AUTOMOTIVE BUSINESS CENTER S.R.L.,


locurile de muncă MECANIC AUTO și VULCANIZATOR AUTO, analizate, este de
61,5%, ceea ce reflectă o bună cunoaștere și aplicare a normelor, legislației și
reglementărilor legale din domeniul securității și sănătății în muncă.

2. Acțiunile preventive / corective stabilite, pentru S.C. AUTOMOTIVE BUSINESS


CENTER S.R.L., au În marea lor majoritate un caracter organizatoric ceea ce face ca
implementarea acestora să se poată face într-un timp relativ scurt și cu costuri scazute.

3.Măsurile tehnice care se impun a fi luate, se referă la realizarea de investiții (achiziții de


echipamente și dotări necesare de tip ergonomic și eficiente).

4.Măsurile tehnice, organizatorice, igienico-sanitare, de formare și informare,


perfecționare se vor cuprinde în planul de prevenire și protectie și in programele
organizației anuale.

5.3.1.Evaluarea eficienței măsurilor propuse și a sistemului de sănătate și


securitate în muncă

I. Costul de prevenire al riscurilor profesionale

1. Cheltuieli de exploatare

2. Cheltuieli de corectie

3. Cheltuieli pentru achizitionarea de materiale, echipamente

II. Costuri de identificare a pericolelor, evaluarea si controlul riscurilor

III. Costul accidentelor de munca, bolilor profesionale, incidentelor periculoase

1. Costuri directe

2. Costuri indirecte

IV. Costul riscurilor importate

I + II + III + IV = COSTUL TOTAL AL ACTIVITĂȚII DE S.S.M.


115
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
I. Costul de prevenire a riscurilor profesionale

1.Cheltuieli de exploatare:

Trimestre

Nr. Denumire costuri I II III IV Total


crt.
( lei) ( lei) ( lei) ( lei) ( lei)

1 E.I.P. rezultat din evaluarea riscurilor 500,00 500,00 500,00 500,00 2000,00
profesionale

2 Materiale de protecţie 450,00 650,00 550,00 760,00 2410,00

3 Gestionarea serviciilor de prevenire

4 Proceduri de masurare a noxelor - - - - -

5 Informare – formare instruire de 600,00 600,00 600,00 600,00 2400,00


securitate

6 Organizarea şi funcţionarea CSSM - - - - -

7 Monitorizarea stării de sănătate - 800,00 - 800,00 1600,00

8 Alimentaţia de protecţie 150,00 150,00 150,00 150,00 600,00

9 Materiale igienico-sanitare 350,00 350,00 350,00 350,00 1400,00

10 Organizarea primului ajutor - 250,00 - 250,00 500,00

11 Pregatirea pentru situatii de urgență - - - - 400,00

2.Cheltuieli de corecție: reprezintă investitiile de corecție și de modernizare a


instalatiilor si a materialelor existente, care actioneaza pentru imbunatatirea SSM si a
conditiilor de munca. (incluse în Planul de prevenire și protecție).

Nr. Trimestre
crt. Denumire costuri
I II III IV Total

116
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU
( lei) ( lei) ( lei) ( lei) ( lei)

1 Securitatea materialelor pentru certificarea 500,00 500,00 1000,00 400,00 2400,00


de conformitate

2 Amenajari de posturi de munca - 7081,00 5000,00 5000,00 17081,00

3 Reducerea factorilor de pericol - 800,00 - 800,00 1600,00

4 Semnalizari de securitate 350,00 - - - 350,00

6. BIBLIOGRAFIE

Legislatie, norme, reglementari în vigoare naționale și europene specifice

domeniului;

Managementul Securității și Sănătății în Muncă;

Cursurile predate și studiate la ARSSM;

Managementul riscului;

Standardele ocupaționale pentru fiecare specific al activităților;

Integrarea riscurilor profesionale – www.arssm.ro;

Ghiduri de bune practici pentru SERVICE AUTO.

. ÎNTOCMIT CURSANT: COJOCARU DAN

DATA: Noiembrie 2012

117
PROIECT PENTRU EVALUAREA RISCURILOR ȘI AUDITUL ÎN DOMENIUL S.S.M.-DAN COJOCARU