CUPRINS

CAPITOLUL I – ORGANIZAREA SI DESFASURAREA

ACTIVITATII PROFESIEI DE EXPERT CONTABIL SI DE
CONTABIL AUTORIZAT……………………………………………... 3
1.1. Expertiza contabilă – Introducere……………………………….. 3
1.2. Profesia de expert contabil si contabil autorizat………………… 5
1.3. Exercitarea profesiei de expert contabil si de contabil autorizat.. 7
1.3.1. Reguli cu privire la exercitarea profesiei de expert contabil….. 10
1.3.2. Stagiul experţilor contabili şi contabililor autorizaţi.tutorele de
stagiu…………………………………………………………………. 11
1.3.3. Onorariile profesionale………………………………………... 16
CAPITOLUL II – AUTORITATEA DE ORGANIZARE ŞI
FUNCŢIONARE A PROFESIEI DE EXPERTIZĂ CONTABILĂ …… 18
2.1. Corpul Expertilor Contabil si Contabililor Autorizati din
Romania……………………………………………………………… 18
2.1.1. Organizarea C.E.C.C.A.R……………………………………... 18
2.1.1.1. Atribuţiile CECCAR……………………………………………… 18
2.1.2. Organele de conducere ale CECCAR…………………………. 19
2.1.2.1. Conferinţa Naţională ……………………………………….. 20
2.1.2. 2. Atributiile Consiliului Superior……………………………….. 21
2.1.2.3. Biroul permanent ………………………………………………… 22
2.1.2.4. Preşedintele Consiliului superior are următoarele 23
atribuţii...
2.1.2.5. Organizarea activitatii C. E. C. C.A.R. in teritoriu…………. 25
2.1.2.5.1. Adunarea generală a 25
filialei…………………………………...
2.1.2.5.2. Consiliul flialei 26
………………………………………………….
2.1.2.5.3. Biroul permanent al 27
filialei…………………………………… 
2.1.2.5.4. Veniturile şi cheltuielile Corpului……………………………. 30
2.1.2.5.5. Supravegherea publica………………………………………… 31
CAPITOLUL III -CONDUITA ETICĂ ŞI PROFESIONALĂ A
CONTABILILOR AUTORIZAŢI ŞI EXPERŢILOR CONTABILI…… 32
CAPITOLUL I V – TIPURILE SI MODUL DE EFECTUARE A
EXPRTIZELOR CONTABILE…………………………………………. 42
4.1. Expertiza contabilă judiciară……………………………………. 42
4.1.1. Relaţia dintre expertiza contabilă judiciară şi controlul
financiar……………………………………………………………… 45
4.2. Expertiza contabilă extrajudiciară………………………………. 56
4.3. Expertiza contabilă în procesul civil …………………………… 57
CAPITOLUL V – VALORIFICAREA LUCRARILOR DE
1
EXPERTIZA. RAPORTUL DE EXPERTIZĂ CONTABILĂ…………. 60
CAPITOLUL VI – CONSULTANTA FISCALĂ. NOŢIUNI
INTRODUCTIVE……………………………………………………….. 64

CAPITOLUL VII - ORGANIZAREA ACTIVITATII DE

CONSULTANTA FISCALA…………………………………………… 66
7.1. Autoritatea de Organizare si exercitarea activitatii de
consultanta fiscala……………………………………………………. 66
7.1.1. Atributiile principale ale Camerei Consultatilor Fiscali ……. 66
7.1.2. Organele de conducere ale Camerei…………………………... 67
7.1.2.1. Conferinţa nationala ……………………………………….. 67
7.1.3. Structura si atributiile organelor de conducere ale Camerei….. 69
7.1.3.1. Consiliul superior al 70
Camerei…………………………………. 
7.1.3.2. Biroul permanent…………………………………………………. 73
7.1.3.3. Comisia de auditori 74
statutari…………………………………….
7.1.3.4. Aparatul executiv al Camerei………………………………….. 75
7.1.4. Sancţiuni disciplinare…………………………………………. 83
CAPITOLUL VIII - ATRIBUIREA CALITATII DE CONSULTANT
FISCAL SI EXERCITAREA ACTIVITATII DE CONSULTANTA
FISCALA………………………………………………………………... 86
8.1. Atribuirea calitatii de consultant fiscal………………………….. 86
8.1.1. Organizarea şi desfăşurarea examenului……………………… 87
8.1.1.1. Modul de desfasurare a examenului ………………………….. 88
8.1.1.2. Corectarea lucrarilor……………………………………………. 89
8.1.1.3. Contestarea rezultatelor………………………………………… 89
8.1.1.4. Cunostintele necesare prezentarii la examen…………………. 90
8.2. Registrul consultantilor fiscali ………………………………….. 94
8.3. Suspendarea activitatii de consultant fiscal……………………... 94
8.4. Exercitarea activitatii de consultanta fiscala …………………… 95
CAPITOLUL IX - CONDUITA ETICA SI PROFESIONALA A 96
CONSULTANTILOR FISCALI………………………………………...
9.1. Conduita etica si profesională. Introducere……………………... 96
9.2. Principii fundamentale ale eticii profesionale ………………….. 96
9.2.1. Prestigiul activităţii de consultanţă fiscală……………………. 96
9.2.2. Respectarea prevederilor legale……………………………….. 96
9.2.3. Integritatea…………………………………………………….. 97
9.2.4. Independenţa…………………………………………………... 97
9.2.5. Obiectivitate…………………………………………………… 98
9.2.6. Confidenţialitate………………………………………………. 98
9.2.7. Competenţa profesională……………………………………… 98
9.2.8.Neutralitatea……………………………………………………. 99
9.2.9. Atitudinea în profesie………………………………………… 99
9.3. Onorariile profesionale………………………………………….. 101
9.4. Controlul de calitate……………………………………………... 101
2
 9.5. Pregătirea profesională continuă a consultanţilor fiscali………... 102
B I B L I O G R A F I E……………………………………………... 105

CAPITOLUL I – ORGANIZAREA SI DESFASURAREA

ACTIVITATII PROFESIEI DE EXPERT CONTABIL SI DE
CONTABIL AUTORIZAT

1.1. Expertiza contabilă – Introducere

Prezentul curs işi propune să trateze în mod descriptiv profesia contabilă –

modul în care a evoluat până in prezent şi perspectivele de viitor, cât şi organizarea
activitatii de expertiza contabila si consultanta fiscala pentru sectorul public şi
sectorul privat.
Provocările cu care se confruntă azi un profesionist contabil au schimbat
sistemul de valori al acestei profesii. Nu mai este suficient ca un profesionist contabil
să dispună de cunoştinţe privind legea contabilă naţională, ci mai mult, pentru a-i fi
recunoscute abilităţile, el trebuie să respecte norme profesionale elaborate în
domeniu, standarde internaţionale de raportare financiară, de etică şi calitate şi de
asemenea să adere şi să respecte un Cod etic emis în concordanţă cu Codul etic IFAC
(Federaţia Internaţională a Contabililor Autorizaţi); şi, nu în ultimul rând, activităţile
sale trebuie să fie gestionate şi controlate de un organism profesional recunoscut de
FEE (Federaţia Experţilor Contabili Europeni) şi IFAC.
Toate aceste condiţii, dacă sunt respectate de fiecare profesionist contabil,
conduc spre obţinerea încrederii publicului în informaţia financiară, în condiţiile în
care exigenţele impuse de globalizarea pieţelor cresc de la o perioadă la alta.
Servirea în cel mai înalt grad a interesului public este una din provocările cu
care profesia contabilă se confruntă în momentul actual. Pentru a fi demonstrat şi
realizat acest lucru, trebuie ca atât organismul profesional, dar şi profesionistul
contabil, să respecte standardele profesionale emise de organismele mondiale şi
europene abilitate în domeniu.
Adoptarea şi implementarea în România a standardelor internaţionale de
raportare financiară, a fost şi este în continuare un obiectiv pentru asigurarea
convergenţei la nivel naţional şi internaţional.
Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR)
este organismul reprezentativ al profesiei contabile din România, autonom
neguvernamental, nonprofit şi de interes public. Membrii CECCAR reprezintă mai
mult de 50.000 de profesionişti contabili. La scară largă, la nivel european şi
internaţional, CECCAR este recunoscut ca fiind organismul profesiei contabile din
România care se luptă şi depune eforturi pentru ca normele naţionale din domeniul

3
profesiei contabile să conveargă spre un set naţional de standarde global acceptate,
conforme cu standardele internaţionale.
Pe măsură ce economiile naţionale se dezvoltă şi devin mai implicate în piaţa
globală, există o necesitate mai mare de a raporta informaţiile financiare într-un mod
uniform. Pentru a se asigura că auditurile companiilor din întreaga lume sunt
efectuate folosind un limbaj de raportare comun, Consiliul pentru Standarde de Audit
şi Asigurare (IAASB) al IFAC publică Standarde Internaţionale de Audit (ISA),
precum şi standarde de controlul calităţii, misiuni de asigurare şi servicii conexe.
Directiva a VIII-a privind Legea Societăţilor Comerciale, aprobată de Comisia
Europeană, face apel pentru folosirea ISA în cadrul tuturor Statelor Membre ale
Uniunii Europene.
Din antichitate ne-au parvenit diferite liste de cheltuieli sau de provizii, fără ca
ele să fie componente ale unui sistem contabil articulat. În Evul Mediu, dezvoltarea
comerţului în orăşelele-state italiene a condus la apariţia unui sistem complex de
evidenţă, şi anume contabilitatea în partidă dublă. În 1494, călugărul franciscan Luca
Paciolo a publicat un tratat de matematică - Summa de Arithmetica, Geometria,
Proportione et Proprotionalita - care cuprindea şi o descriere a practicilor
negustorului veneţian al epocii, între care şi cea a contabilităţii în partidă dublă.
Paciolo nu a pretins că a inventat contabilitatea în partidă dublă, dar această
parte a cărţii sale a fost tradusă în multe limbi, contabilitatea în partidă dublă fiind
denumită „metoda italiană”. De aceea, o mare parte a vocabularului contabil provine
din limba italiană, de exemplu: casă, bancă, capital, jurnal, cont, debit, credit, bilanţ
etc.
Profesiunea contabilă liberală s-a dezvoltat mult mai târziu, în secolul al
XVIII-lea, odată cu crearea primului corp al contabililor în Marea Britanie (Institutul
Scoţian al Contabililor Autorizaţi, în 1854). Tehnica partidei duble s-a schimbat
nesemnificativ de-a lungul timpului; s-a modificat, în schimb, perspectiva asupra
obiectului, scopului şi conţinutului raportărilor contabile. De la simpla evidenţă a
averii negustorului şi a afacerilor lui, prin implicaţiile sale sociale, contabilitatea s-a
transformat într-un sistem informaţional care afectează distribuţia resurselor la
nivelul unei întregi economii 1.
Contabilitatea studiază efectele tranzacţiilor economice şi ale altor evenimente
asupra situaţiei economice şi financiare, precum şi asupra performanţei unei entităţi
contabile, în scopul informării utilizatorilor interni şi externi. Prin limbajul său, prin
sistemul propriu de concepte şi proceduri, contabilitatea este singura disciplină care
poate furniza informaţii financiare despre o organizaţie. Aceste informaţii formează
baza pentru evaluarea organizaţiei de către un ansamblu de utilizatori din interiorul şi
din exteriorul organizaţiei 2.
Aceasta evaluarea a organizatiei se realizeaza de diferite profesii liberale cum
sunt : experti contabili ;auditori financiari ; consultanti fiscali; auditori interni cat si
organe de control ale statului prin contol financiar si inspectiile fiscale ;s.a.
Acestea profesii liberale se exercită însă de persoane fizice (sau juridice_
specializate si atestate care sunt organizate ca asociaţii profesionale cu caracter
1
C. G. Demetrescu - "Istoria Contabilităţii" - Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1972, pag. 108
2
M. Capron - "Contabilitatea in perspectivă" - Editura Humanitas, Bucureşti 1994, pag. 25

4
nepatrimonial: Corpul Experţilor Contabili şi al Contabililor Autorizaţi, Camera
Auditorilor Financiari ; Camera Auditorilor Publici ; Camera Consultantilor Fiscali ;
s.a.

1.2. Profesia de expert contabil si contabil autorizat

Expertiza contabilă este o profesie liberală similară cu cea de auditor

financiar, administrator judiciar, lichidator, evaluator, ş.a.
În România după 1989 activitatea de expertiză contabilă s-a reorganizat în
baza unei ordonanţe de guvern emisa in 1994.3
Această ordonanţă organizează activitatea de expertiză contabilă şi a
contabililor autorizaţi, suferind modificări şi completări.
Ultima modificare care aliniază activitatea de expertiză contabilă la cerinţele
normelor internaţionale şi europene, vis-a-vis de Directiva IV, VII, VIII, sa facut
printr-o ordonanta de guvern emisa in actualizarea si completarea actului normativ
din 19944..
Expertiza este activitatea de cercetare efectuată de un specialist, care are
calitatea de expert, cu sensul de a stabili adevărul într-o anumită situaţie, problemă
sau litigiu. Expertiza înseamnă a încerca, a dovedi.
Expertiza este un mijloc de probă, de constatare, confirmare, evaluare,
lămurire sau dovedire, pe baza cercetării ştiintifice de specialitate, a adevărului
obiectiv cu privire la o anumită faptă, împrejurare, problemă, situaţie, cauză sau
litigiu".
Ca mijloc de probă, expertiza este definită în multiple variante, ca formă, dar,
în esenţă, cu conţinut identic.
Conform literaturii de specialitate expertiza este:
• Operaţia făcută de unul sau mai mulţi experţi cu scopul de a constata unele
fapte, de a controla, de a examina, de a măsura şi de a evalua, anumite lucruri;
• Operaţia încredinţată unor persoane, pe baza cunoştinţelor lor speciale,
asupra faptelor pe care judecătorii nu le-ar putea aprecia;
• Un mijloc de investigaţie, prin care se ajunge fie la obţinerea unei probe, fie
la evaluarea corectă a unei probe existente;
• O cercetare care constă din diferite operaţiuni specifice fiecărei specialităţi;
• Un mijloc de dovadă reglementat de codul de procedură civilă, la care
recurge instanţa în cazul că, pentru stabilirea adevărului obiectiv, este nevoie de
lămurirea unor împrejurări de fapt, pentru a căror rezolvare se cer cunoştinţe de
specialitate în domeniul ştiinţei, tehnicii, artei sau vreunei meserii pe care judecătorul
nu le posedă.
• Un mijloc de probă dispus sau cerut de organul juridic în materie civilă sau
penală efectuat de un specialist în materia litigiului, care prin cunoştinţele şi
3
O,G. nr 65 /1994 privind organizarea si exercitarea activitatii de expertiza contabila. M. Of. Nr84/1994
4
O.G. nr. 17/31.01.2007 pentru modificarea şi completarea OG nr. 65/1994 privind organizarea activităţii de expertiză
contabilă şi a contabililor autorizaţi, M.Of. 84/februarie 2007
5
experienţa pe care le posedă trebuie să aducă lămurirea diferitelor aspecte ce sunt
necesare a fi cunoscute, în vederea soluţionării unor cauze;
În funcţie de natura şi conţinutul faptei, împrejurării, problemei, situaţiei,
cauzei sau litigiului ce se cercetează precum şi de domeniul de activitate în care se
dispune sau se solicită efectuarea expertizei, aceasta se prezintă sub mai multe tipuri
şi anume:
• tehnică ; merceologică; medico-legala ; criminalistică ; artistică:
filatelică; comercială; agricolă; contabilă - care poate fi specializată pe domenii
sau ramuri: comercială, bugetară, operaţii valutare, industrie, agricultură, construcţii
s.a.
Prin expertiza contabilă se înţelege misiunea dată unui expert contabil de a
controla registrele, conturile şi actele justificative ale unui agent economic, cu scopul
de a furniza părţilor interesate datele necesare sau de a procura justiţiei informaţiile
interesate pentru a se pronunţa, în cunoştinţă de cauză, asupra unui proces sau a unei
contestaţii de care a fost sesizată.5
Expertiza contabilă este o forma de cercetare ştiintifică efectuată în vederea
lămuririi modului în care sunt reflectate în documente, evidenţa tehnic-operativă şi
contabilă, anumite fapte, împrejurări, situaţii de natură economico-financiară.
Ca activitate specializată, expertiza contabila se caracterizează prin
următoarele trăsături:
• are ca obiect cercetarea unor fapte sau situaţii de natură economico-
financiară, gestionară şi patrimonială;
• cuprinde în sfera sa de acţiune activitatea economică a unui agent economic
pentru problemele şi obiectivele stabilite de organul jurisdictonal ori de persoana
juridică care o solicită;
• cercetează situaţiile şi împrejurările de fapt pe baza informaţiilor furnizate de
evidenţa economică şi a suporţilor ei materiali;
• interpretează datele de evidenţă şi formulează opinii cu privire la problemele
investigate pe baza legilor şi actelor normative care reglementează domeniul de
activitate respectiv;
• elaborează concluzii pe baza constatărilor făcute care servesc ca mijloc de
probă pentru organul judiciar care a dispus efectuarea expertizei sau ca mijloc de
fundamentare a unei decizii de către persoana juridică care a solicitat efectuarea
expertizei contabile.
Expertiza contabilă analizează cauzele care au determinat abaterile de la
normele legale cu caracter economic şi financiar, descifrează relaţiile economice şi
financiare, dintre părtile aflate în litigiu, caracterizează starea de fapt a agentului
economic respectiv în raport cu legea şi actele normative care reglementează
domeniul investigat, stabileşte legăturile de cauzalitate şi responsabilitate. Din
studierea cauzelor generatoare de pagube în dauna patrimoniului, expertiza contabilă
poate desprinde deficienţele existente în organizarea şi conducerea sistemului de
evidenţă, imperfecţiunile propagate pe traseul procesului decizional, precum şi
omisiunile sau erorile comise în executarea atribuţiilor de serviciu cu consecinţe
negative asupra patrimoniului agenţilor economici la care se efectuează expertiza.

5
M. Boulescu;M.Ghita. Expertiza contabila. Ed.Didactica si Pedagogica .Bucuresti .2001
6
 1.3. Exercitarea profesiei de expert contabil si de contabil
autorizat

Profesia de expert contabil şi contabil autorizat se exercită de persoanele care

au această calitate dobândită în condiţiile legii.
Expertul contabil este persoana care are competenţa profesională de a organiza
şi conduce contabilitatea, de a veghea gestiunea societăţilor comerciale, de a întocmi
situaţiile financiare şi de a efectua expertiza contabilă.
Asupra concluziilor, constatărilor, opiniilor şi a recomandărilor sale, expertul
întocmeşte raport.
Contabilul autorizat – este persoana care a dobândit această calitate conform
legii şi are competenţa de a ţine contabilitatea şi de a pregăti lucrările în vederea
întocmirii situaţiilor financiare.
-Accesul la profesia de expert contabil şi contabil autorizat6 se face pe baza de
examen de admitere la care să se obţină cel puţin media 7 şi minim nota 6 la fiecare
disciplină.Disciplinele examenului de admitere pentru accesul la profesia de expert
contabil si contabil autorizat dupa caz, sunt:Contabilitate,Fiscalitate,Drept,Audit,
Evaluarea economica si financiara a intreprinderilor, Control financiar si Expertiza
contabila.
-Efectuarea unui stagiu de 3 ani şi susţinerea unui examen de aptitudini la
terminarea stagiunii.
Se poate prezenta la admiterea pentru examenul de expert contabil, persoana
care îndeplineşte următoarele condiţii:
1. are capacitate de exerciţiu deplină;
2. are studii economice superioare cu diplomă recunoscută de MEC;
3. nu a suferit nici o condamnare care potrivit legislaţiei interzice dreptul de
gestiune şi administrare a societăţilor comerciale.
La cererea persoanelor care au titlul de academician, profesor, conferenţiar
universitar, doctor în economie, doctor docent cu specialitatea finanţe/contabilitate au
acces la profesia de expert contabil pe baza titlului de doctor cu îndeplinirea
condiţiilor 1-3, după care susţine un interviu privind normele de organizare şi
funcţionare a CECCAR.
Contabilul autorizat este persoana care se poate prezenta la admitere dacă
îndeplineşte următoarele condiţii:
- are capacitate de exerciţiu deplină;
- are studii medii cu diplomă recunoscută de MEC;
- nu a suferit nici o condamnare care potrivit legislaţiei în vigoare interzice
dreptul de gestiune şi de administrare a societăţilor comerciale.
Expertul contabil poate executa pentru persoanele fizice şi juridice
următoarele lucrări:
- ţine / supraveghează contabilitatea şi întocmeşte / verifică şi semnează
situaţiile financiare;
- acordă asistenţă privind organizarea şi ţinerea contabilităţii;

6
O.G. nr.17/2007 pentru modificarea şi completarea OG nr. 65/1994 privind organizarea activităţii de expertiză
contabilă şi a contabililor autorizaţi, M.Of. 84/februarie 2007
7
 - efectuează expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de
persoanele fizice / juridice conform legii;
- îndeplineşte potrivit dispoziţiilor legale atribuţiile prevăzute în mandatul de
cenzor 7
Dintre aceste atributii ale cenzorului se pot mentiona :8
(1) Cenzorii sunt obligaţi sa supravegheze gestiunea societăţii, sa verifice dacă
situaţiile financiare sunt legal întocmite şi în concordanta cu registrele, dacă acestea
din urma sunt ţinute regulat şi dacă evaluarea elementelor patrimoniale s-a făcut
conform regulilor stabilite pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare.
(2) Despre toate acestea, precum şi asupra propunerilor pe care le vor
considera necesare cu privire la situaţiile financiare şi repartizarea profitului, cenzorii
vor prezenta adunării generale un raport amănunţit.
Adunarea generală poate aproba situaţiile financiare anuale numai dacă
acestea sunt însoţite de raportul cenzorilor sau, după caz, al auditorilor financiari.
Cenzorii sau, după caz, auditorii interni vor aduce la cunostinta membrilor
consiliului de administraţie neregulile în administraţie şi încălcările dispoziţiilor
legale şi ale prevederilor actului constitutiv pe care le constata, iar cazurile mai
importante le vor aduce la cunostinta adunării generale.
Cenzorii au dreptul sa obţină în fiecare luna de la administratori o situaţie
despre mersul operaţiunilor.
Este interzis cenzorilor sa comunice actionarilor în particular sau terţilor datele
referitoare la operaţiunile societăţii, constatate cu ocazia exercitării mandatului lor.
Pentru îndeplinirea obligaţiei prevăzute mai sus, cenzorii vor delibera
împreună; ei însă vor putea face, în caz de neînţelegere, rapoarte separate, care vor
trebui sa fie prezentate adunării generale.
Pentru celelalte obligaţii impuse de lege, cenzorii vor putea lucra separat.
Cenzorii vor trece într-un registru special deliberările lor, precum şi
constatările făcute în exerciţiul mandatului lor.
Întinderea şi efectele răspunderii cenzorilor sunt determinate de regulile
mandatului.
Revocarea lor se va putea face numai de adunarea generală, cu votul cerut la
adunările extraordinare.
De asemenea expertii contabili efectuiaza si urmatoarele activitati:
- acordă asistenţă de specialitate pentru înfiinţarea şi reorganizarea societăţilor
comerciale;
- efectuează pentru persoanele fizice şi juridice servicii profesionale care
presupun cunoştinţe de specialitate.
Persoanele fizice şi juridice care au calitatea de expert contabil pot efectua
activitate de audit financiar şi consultanţă fiscală cu respectarea reglementărilor
specifice acestor activităţi.
Experţii contabili pot să-şi exercite profesia individual. ori se pot constitui în
societăţi comerciale conform reglementărilor în vigoare.
Societăţile comerciale de expertiză contabilă trebuie să îndeplinească
următoarele condiţii:
7
Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale actualizata si modificata, M.Of. 1066/17.11.2004
8
Art 163 din Legea nr.31/1990 privind societatile comerciale republicata si completata in29 -06-2007
8
 - să aibă ca obiect de activitate exercitarea profesiei de expert contabil;
- majoritatea asociaţilor / acţionarilor să fie experţi contabili şi să deţină
majoritatea părţilor sociale / acţiunilor consiliului de administraţie a societăţii
comerciale, să fie ales în majoritate dintre acţionarii / asociaţii experţi contabili.
Asociaţiile să fie nominative şi orice nou asociat sau acţionar admis de AGA.
Contabilul autorizat poate executa pentru persoanele fizice şi juridice
următoarele lucrări:
- ţine contabilitatea operaţiunilor economico-financiare prevăzute în contract şi
pregăteşte lucrările în vederea elaborării situaţiilor financiare.
Aceştia îşi pot exercita profesia individual ori în societăţi comerciale
Experţii contabili şi contabilii autorizaţi răspund, în exercitarea profesiei,
disciplinar, administrativ, civil şi penal, după caz, potrivit legii.
Limitele răspunderii civile a experţilor contabili şi contabililor autorizaţi se
stabilesc prin contractele de prestări de servicii încheiate în condiţiile legii, în funcţie
de uzanţele interne şi internaţionale ale profesiei contabile
Exercitarea oricărei atribuţii specifice calităţii de expert contabil şi de contabil
autorizat de către persoane neautorizate sau care se află într-o situaţie de
incompatibilitate constituie infracţiune şi se sancţionează potrivit legii penale.
Persoanele care exercită atribuţii specifice calităţii de expert contabil şi de
contabil autorizat fără viza anuală se sancţionează disciplinar potrivit Regulamentului
de organizare şi funcţionare a Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor
Autorizaţi.
Sancţiunile disciplinare ce se aplică experţilor contabili şi contabililor
autorizaţi, în raport cu gravitatea abaterilor săvârşite,acestea sunt următoarele:
a) mustrare;
b) avertisment scris;
c) suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil
autorizat pe o perioadă de timp de la 3 luni la un an;
d) interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil
autorizat.
Hotărârile şi deciziile de interes general, adoptate de Consiliul superior, Biroul
permanent şi Conferinţa naţională, se publică în Monitorul Oficial al României,
Partea I, în termen de 30 de zile de la adoptare.

1.3.1. Reguli cu privire la exercitarea profesiei de expert contabil

1. Exercitarea în mod individual a profesiei se face numai în nume propriu.

2. Nu poate colabora cu un coleg pedepsit printr-o măsură disciplinară de
suspendare sau interzicere de exercitare a profesiei.
3. Poate participa la administrarea unei singure societăţi comerciale de
expertiză contabilă.
Poate accepta mandatul care îi este încredinţat pentru a fi arbitru între 2 părţi
pentru litigii ce intră în competenţa lui pe cale amiabilă şi dacă există acceptul
ambelor părţi pentru aceasta.
Toate serviciile profesionale trebuie să aibă la bază existenţa contractului de
prestări servicii semnat de ambele părţi. În cazul în care pe parcursul executării
9
lucrărilor se constată modificarea sau extinderea acestora trebuie încheiat act
adiţional la contract.
Nu pot fi încheiate contracte globale evazive. În toate cauzele obiectul
contractului trebuie să precizeze exact lucrările ce trebuie efectuate, astfel încât
acestea din punct de vedere al executantului să nu fie incompatibile.
Pentru serviciile profesionale prestate, experţii primesc onorarii. În afara
primirii de onorarii pentru lucrările executate, orice altă relaţie financiară cu un client
este susceptibilă de a afecta obiectivitatea şi a determina terţii să considere că această
obiectivitate este compromisă.
Compromiterea poate fi declanşată de următoarele:
- participaţii la capital;
- darea / luarea de împrumuturi de bunuri, servicii sau bani.
Alegerea clienţilor trebuie făcută astfel încât să se prevină riscurile şi cu
respectarea principiilor independenţei şi competenţei. Factorii de risc trebuie
apreciaţi în funcţie de lucrările executate şi anume:
- întârzieri importante şi repetate privind încheierea periodică a conturilor;
- neconducerea evidenţei contabile sintetice şi analitice;
- limitarea onorariilor;
- limitarea acţiunilor de verificare.
Înaintea acceptării şi încheierii contractului expertul contabil trebuie să:
- evalueze riscurile;
- verifice dacă sunt respectate principiul independenţei profesiei;
- să aprecieze eficienţa lucrărilor în raport cu competenţa sa şi cu mijloacele
societăţii, ale clientului.
În cursul derulării lucrărilor expertul contabil poate exprima în scris faţă de
client recomandări sau rezerve.
În caz de contestaţie a acestuia de către client, aceste avertismente scrise pot
constitui probe de exonerare a responsabilităţilor profesionistului în cauză.
Expertul trebuie să exercite lucrările cu conştiinţă şi profesionalism, abţinerea
de la lucrări inutile, efectuarea numai din dorinţa de a câştiga.
Respectarea criteriilor în cazul repartizării lucrărilor către colaboratori.
Studierea în folosul clienţilor în condiţiile respectării legalităţii, sincerităţii şi
corectitudinii, a măsurilor susceptibile pentru evitarea plăţilor unor cheltuieli
nejustificate.
La finalizarea lucrărilor se întocmeşte un raport privind executarea acestora, în
care se relatează constatările efectuate, întinderea şi calitatea lucrărilor.
Raportul este util în cazul unor eventuale litigii ulterioare.

1.3.2 .Stagiul experţilor contabili şi contabililor autorizaţi.tutorele de

stagiu.

După ce au promovat examenul de admitere pentru accesul la profesia de

expert contabil şi contabil autorizat aceştia au obligaţia să efectueze un stagiu de 3
ani.

10
 Începe la data la care persoana a reuşit la examen şi a depus cerere de înscriere
la stagiu. În perioada stagiului, stagiarul este obligat să îndeplinească minim 200 de
ore pe semestru, în timpul orelor normale de muncă ale tutorelui de stagiu.
Nu sunt luate în calcul în timpul stagiului concediul legal de maternitate sau
pentru creşterea copilului şi alte întreruperi legale.
Tutorele de stagiu este o persoană fizică expert contabil sau persoană membră
a unei societăţi comerciale de expertiză contabilă membră a CECCAR. Lista
persoanelor fizice sau a societăţilor comerciale abilitate să primească stagiari se
stabileşte de Consiliul Superior al Corpului la propunerea Consiliului Filialelor. Este
publică, poate fi consultată de cei interesaţi şi se înmânează fiecărui tutore de stagiu
odată cu documentele de abilitare a acestuia. Această listă se publică anual, odată cu
tabloul membrilor CECCAR şi se actualizează trimestrial.
Cererea de abilitare de tutore de stagiu se adresează preşedintelui Consiliului
Filialei Corpului, se analizează de Consiliul Filialei şi se înaintează la CECCAR
însoţită de un raport din care să rezulte că persoana propusă pentru abilitare de tutore
oferă garanţii suficiente în ceea ce priveşte asigurarea condiţiilor pentru formarea
acestora. Cererea se analizează de Consiliul Superior al Corpului care hotărăşte în 30
de zile de la primire.
Abilitarea poate fi solicitată în orice moment de orice persoană fizică cu o
vechime în profesie de minim 5 ani sau societate comercială de expertiză membră a
CECCAR.
Abilitarea odată acordată rămâne valabilă până la retragerea de Consiliul
Superior al Corpului.
Autorizarea de a avea în stagiu mai mult de o persoană se acordă pentru fiecare
stagiar în plus de comitetul filialei.
Acest tutore are obligaţia să creeze condiţii pentru ca stagiarii să:
- urmeze pregătirea prevăzută pe durata stagiului;
- se achită cu regularitate de obligaţiile lor;
- măreşte treptat nivelul de dificultate al lucrărilor încredinţate stagiarilor;
- întocmesc cu regularitate fişa semestrială a stagiarului;
- la sfârşitul stagiului întocmeşte un raport de stagii pe care le prezintă
Consiliului Filialei;
- ajută stagiarul în găsirea unui loc de muncă;
- plăteşte stagiarul în funcţie de orele lucrate, calitatea lucrărilor şi baremele
orare stabilite de Consiliul Superior al Corpului.
Evidenţa stagiarilor
Registrul stagiarilor se ţine de Consiliul Filialei Corpului. Stagiarii se înscriu
în ordinea sosirii scrisorilor prin care se aduce la cunoştinţă începerea stagiului şi
atestarea tutorelui stagiului că acceptă primirea stagiului.
O copie sau o listă din Regulamentul stagiarilor sunt trimise la comisia de
formare profesională a CECCAR şi se actualizează semestrial.
Pentru fiecare stagiar se constituie un dosar şi pentru fiecare tutore de stagiu.
Numărul din registrul stagiarului se înscrie pe dosarul acestuia şi pe fiecare
document / corespondenţă care îl priveşte.
Fiecare stagiar primeşte un livret de stagiu. La terminarea acestuia primeşte un
Certificat de Stagiu. Acesta se eliberează pe baza raportului tutorelui de stagiu, a
11
observaţiilor scrise a Controlorului de Stagiu şi dă dreptul stagiarului de a se prezenta
la examen în vederea obţinerii calităţii de expert contabil sau contabil autorizat. Se
prezinta in continuare formatul si continutul raportului de stagiu ; livretului de stagiu
precum si modul de urmarire a numarului de ore de pregatire practica pe categorii
de lucrari:9

(Raportul tutorelui de stagiu

asupra condiţiilor de derulare a
stagiului)
RAPORT DE STAGIU
Subsemnatul..........................................., tutore de stagiu abilitat prin…………….., certific că
domnul/doamna........................................, născut/născută la ...................................... la data de…..,
cu domiciliul în....................................a efectuat sub conducerea mea stagiul profesional prevăzut de
Ordonanţa
Guvernului nr. 65/1994, aprobată şi modificată prin Legea nr. 42/1995, cu modificările ulterioare.
Stagiul s-a efectuat de la data de.............................................la data de................................................
Condiţii de derulare a stagiului: ………………………………………………………………..
Localitatea:
Data:..........................................................................................................................
Semnătura tutorelui de stagiu,
Observaţii şi viza controlorului de stagiu:
Semnătura controlorului de stagiu,
Structura raportului de stagiu:
I. Prezentarea lucrărilor efectuate
(grupate pe structura prezentată în anexa nr. 6, de exemplu)
II. Relaţiile cu tutorele de stagiu
III. Expunerea unei lucrări profesionale efectuate
IV. Observaţiile eventuale ale stagiarului asupra perioadei de stagiu efectuat
V. Observaţiile eventuale ale tutorelui de stagiu

9
Regulament privind efectuarea stagiului si examenului de aptitudini in vederea accesului la calitatea de expert
contabil si contabil autorizat . Ed. C.E.C.C.A.R. Bucuresti-2004
12
 Raportul secretarului de
filială asupra condiţiilor
de derulare a stagiului
pentru "Pregătirea în
sistem colectiv"

RAPORT DE STAGIU

Subsemnatul ............................................................................, în calitate de secretar de filială,

certific că
domnul/doamna.............................................., născut/născută la............................................la data de..,
cu domiciliul în............................................... a efectuat sub conducerea mea stagiul profesional
prevăzut de Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994, aprobată şi modificată prin Legea nr. 42/1995, cu
modificările ulterioare, urmând "Pregătirea în sistem colectiv".
Stagiul s-a efectuat de la data de...............................la data de.........................................
Condiţii de derulare a stagiului:
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………

Localitatea:

Data:

Semnătura secretarului de filială

Observaţii şi viza preşedintelui de filială

………………………………………………………………………………………………
…………………………….

Semnătura preşedintelui de filială

Structura raportului de stagiu:
I. Prezentarea lucrărilor efectuate
(grupate pe structura prezentată în anexa nr. 6, de exemplu)
II. Relaţiile cu conducătorul de stagiu '
III. Expunerea unei lucrări profesionale efectuate
IV. Observaţiile eventuale ale stagiarului asupra perioadei de stagiu efectuat
V. Observaţiile eventuale ale conducătorului de stagiu

13
CORPUL EXPERŢILOR CONTABILI ŞI CONTABILILOR AUTORIZAŢI
DIN ROMÂNIA
Filiala................................................

LIVRET DE STAGIU
Stagiar:...............
Tutore de stagiu:

CERTIFICAT DE STAGIU

Subsemnatul ......................................, preşedintele Consiliului filialei Corpului Experţilor

Contabili şi
Contabililor Autorizaţi din România ...................., atest că domnul (doamna) ......................
stagiar(ă), a
efectuat succesiv următoarele perioade de stagiu:

de la.........................la................................., tutore de stagiu

de la.........................la................................., tutore de stagiu .
de la.........................la................................., tutore de stagiu
de la.........................la................................., tutore de stagiu .
de la.........................la................................., tutore de stagiu .
de la.........................la................................., tutore de stagiu .

însumând o perioadă de 3 ani, conform art. I pct. 1 art. 3 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr.
65/1994, aprobată şi modificată prin Legea nr. 42/1995, cu modificările ulterioare:
Cu privire la modul de efectuare a stagiului menţionez următoarele:

Ţinând seama şi de rapoartele tutorelui/tutorilor de stagiu şi de observaţiile controlorului de

stagiu, apreciez
că stagiul domnului /doamnei ................................... este satisfăcător şi îl/o autorizez să se
prezinte la
examenul de aptitudini pentru obţinerea calităţii de expert contabil (contabil autorizat).

Localitatea:................................

Data:..........................................

Preşedintele

Consiliului filialei,

(semnătura)

14
 Recapitularea numărului de ore de pregătire
practică pe categorii de lucrări profesionale

ani anii an III Total %

125 90 55 270 22,5%

II 50 60 70 180 15%
III 25 25 25 75 6,25%
IV 15 15 15 45 3,75%
V 10 10 10 30 2,5%
VI - 10 20 30 2,5%
VII 10 15 20 45 3,75%
VIII 10 15 20 45 - 3,75%
IX 30 30 30 90 7,5%
X 25 30 35 90 7,5%
XI 30 20 10 60 5,0%
XII 70 80 90 240 20%
Total 400 400 400 1.200 100%

1.3.3. Onorariile profesionale

Contabilii autorizaţi şi experţii contabili primesc pentru lucrările efectuate

numai onorariile stabilite. Onorariul se stabileşte prin contract de prestări servicii
de către organele judiciare care au dispus efectuarea lucrării.
Onorariile sunt convenite direct cu clientul, pe principiul libertăţii stabilirii
preţului şi a liberei concurenţe.
Onorariile pot varia, pot fi negociate funcţie de:
- Natura sau complexitatea lucrărilor;
- Calificarea contabilului autorizat, a expertului contabil precum şi a
colaboratorilor acestora;
- Timpul necesar efectuării lucrărilor.
Onorariile nu pot fi influenţate de :
- Situaţiile financiare obţinute de client graţie intervenţiilor profesioniştilor
contabili cum ar fi: procentaj prin profit, pierdere evitată, impozite restituite sau
economisite.
Onorariile se achită lunar la terminarea lucrărilor sau la finele exerciţiului.
Sunt admise în condiţiile contractuale plăţile în avans sau aconturi, cu
lichidarea finală la terminarea lucrării.

15
 Onorariile sunt impozitate conform legii.
Obligaţia calculării şi virării impozitelor aferente onorariilor revine
persoanelor fizice contabil autorizat şi expert contabil care a încasat sumele de la
persoanele fizice.
În cazul persoanelor juridice impozitele se realizează prin stopaj la sursă pe
lucrările ce s-au executat.
Onorariile se stabilesc prin încheierea sau ordonanţa de numire a experţilor
contabili emise de instanţele judecătoreşti, organele de urmărire penală sau alte
organe cu activitate jurisdicţională.
Cu ocazia efectuării expertizelor sau a altor lucrări profesionistul contabil
se deplasează şi în alte localităţi decât cea de domiciliu, în care scop are dreptul
pe lângă onorarii la cheltuieli de transport, cazare şi diurnă în condiţiile stabilite
de dispoziţiile legale pentru salariaţii din instituţiile publice.
Onorariile stabilite pentru expertize contabile dispuse din oficiu în cursul
procesului penal se avansează de la bugetul statului, iar sumele avansate se
recuperează ulterior.
Recuperarea se face de la persoanele fizice incriminate, asupra cărora s-au
pronunţat sentinţe definitive, irevocabile şi executorii.
Experţii contabili şi contabilii autorizaţi sunt înscrişi în Tabloul Corpului
după ce au plătit taxa şi îndeplinesc condiţiile.
Unii experţi sau contabili autorizaţi pot fi radiaţi din Tabloul experţilor
contabili. Radierea se produce în următoarele situaţii şi se pronunţă de către
Consiliul Filialei:
1. Când membrul Corpului a fost condamnat pentru săvârşirea unei
infracţiuni care potrivit legislaţiei în vigoare interzice dreptul de administrare şi
gestiune a societăţii comerciale.
2. Când nu a depus la bugetul de stat impozitul asupra onorariilor încasate
de la persoanele fizice.
3. Neplata cotizaţiei profesionale şi a altor prevederi ale legii.

16
 CAPITOLUL II – AUTORITATEA DE ORGANIZARE ŞI
FUNCŢIONARE A PROFESIEI DE EXPERTIZĂ CONTABILĂ

2.1. Corpul Expertilor Contabil si Contabililor Autorizati din

Romania

2.1.1. Organizarea C.E.C.C.A.R.

În România funcţionează Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor

Autorizaţi (CECCAR), persoană juridică de utilitate publică şi autonomă, din
care fac parte experţii contabili şi contabilii autorizaţi.
Acest corp are sediul în municipiul Bucureşti şi îşi constituie filiale fără
personalitate juridică în reşedinţa de judeţ şi în municipiul Bucureşti.

2.1.1.1. Atribuţiile CECCAR

- organizează examenele de admitere;

- efectuarea stagiului şi susţinerea examenelor de aptitudini pentru accesul
la profesia de expert contabil şi contabil autorizat;
- elaborează programele de examene, reglementări privind stagiul şi
examenele de aptitudini, acestea fiind avizate de MEF, ocazie cu care se
urmăreşte armonizarea cu directivele europene în domeniu;
- organizează evidenţa experţilor contabili şi a contabililor autorizaţi si a
socitatilor comerciale de profil prin înscrierea acestora în Tabloul Corpului;
- asigură buna desfasurare a activităţii experţilor contabili şi a contabililor
autorizaţi;
- elaborează normele privind activitatea profesională, ghidul profesional în
domeniul financiar-contabil precum şi conduita etică a experţilor contabili şi
contabililor autorizaţi;
- asigurarea activităţii de evaluare a membrilor corpului în baza
Standardelor Internaţionale de Evaluare;
- sprijină formarea si dezvoltarea profesională continuă a membrilor prin
programul de formare şi dezvoltare profesională adecvat;
- apără prestigiul şi independenţa profesională a membrilor săi in
raportoartele cu autoritatile publice, organismele specializate, precum si cu alte
persoane juridice si fizice dei tara si strainatate ;
- colaborează cu asociatiile profesionale din domeniu din ţară şi
străinătate;
- editează publicaţii de specialitate.

17
 - executa si alte atributii stabilite prin legea de organizare si functionare si
regulamente .
Atât experţii contabili cât şi contabilii autorizaţi sunt înscrişi în Tabloul
Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, calitatea
acestora fiind dovedită de legitimaţia de membru vizată anual. În Tablou sunt
înscrişi toţi membrii persoane fizice şi juridice grupate în funcţie de criteriul
teritorial şi împărţiţi pe 2 secţiuni:
- Secţiunea Experţilor Contabili
- Secţiunea Contabili Autorizaţi.
Tabloul corpului se publică anual în Monitorul Oficial.
În Tablou se înscriu membrii corpului la cererea acestora de către filialele
judeţene şi a municipiului Bucureşti, numai dacă cei în cauză îndeplinesc
condiţiile necesare.
Contestaţia împotriva respingerii cererii de înscriere se depune în termen
de 30 de zile de la data primirii comunicării şi se soluţionează de secţiunile de
experţi contabili şi contabili autorizaţi în termen de 30 de zile de la data
înregistrării.
Hotărârile secţiunilor pot fi atacate la Consiliul Superior al Corpului în
termen de 15 zile şi se soluţionează în termen de 15 zile de la depunere. Deciziile
Consiliului Superior sunt definitive.
După înscrierea în tabelul corpului, experţii contabili şi contabilii autorizaţi
depun jurământul scris.
Membrii Corpului Experţilor Contabili au obligaţia să plătească cotizaţia
profesională. Neplata pe o perioadă de 1 an atrage radierea din tabloul corpului.
De asemenea, sunt radiaţi din evidenţă experţii contabili şi contabilii autorizaţi
care au suferit o condamnare şi care atrage interzicerea dreptului de gestiune şi de
administrare al societăţii comerciale, ori au săvârşit abateri grave de altă natură,
prevăzute în regulament precum şi cei care nu depun în contul bugetului statului
la termenul şi la nivelul prevăzut de lege, impozitul asupra onorariilor încasate ca
urmare a desfăşurării activităţii.
Societăţile comerciale de expertiză contabilă şi societăţile comerciale de
contabilitate, membre ale Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi
din România, au obligaţia să comunice filialelor acestuia toate modificările
intervenite în componenţa asociaţilor sau acţionarilor lor.
În ceea ce priveşte publicitatea în legătură cu exercitarea profesiei de
expert contabil şi contabil autorizat aceasta se efectuează şi autorizează de
CECCAR în interesul profesiei membrilor săi.

2.1.2. Organele de conducere ale CECCAR

1. Conferinţa Naţională
2. Consiliul Superior al Corpului
3. Biroul Permanent al Consiliului Superior
La filiale (în teritoriu) organele de conducere sunt:
1. Adunarea Generală
18
 2. Consiliul Filialei
3. Biroul Permanent al acesteia
Activitatea CECCAR la nivel central şi teritorial se controlează de cenzori
aleşi de Conferinţa Naţională, respectiv de Adunările Generale. Totodată
activitatea CECCAR şi a filialelor este supusă controlului organelor abilitate ale
statului.
Organizarea şi funcţionarea CECCAR se stabileşte prin regulament aprobat
de Conferinţa Naţională cu avizul MEF şi al Ministerului Justiţiei.

2.1.2.1. Conferinţa Naţională a expertilor contabili si contabililor

autorizati se constituie din membrii Consiliului Superior al Corpului, membrii
consiliilor filialelor, ai Comisiilor de Disciplină şi reprezentanţii MEF de pe
langa Consiliul Superior al Corpului si Consiililor filialelor precum si din cate un
reprezentant la 100 de membrii din fiecare filiala desemnat de adunarea
genrerala şi ai Ministerului Justiţiei .10
Conferinţa naţională este legal constituită cu participarea majorităţii
membrilor acesteia, iar hotărârile sunt valabil adoptate cu votul majorităţii
membrilor prezenţi.
Prima conferinţă va fi formată din preşedinţii filialelor Corpului Experţilor
Contabili şi Contabililor Autorizaţi şi delegaţii experţilor contabili şi contabililor
autorizaţi.
Dacă la prima convocare nu se întruneşte numărul necesar, este convocată
din nou Conferinţa naţională. Aceasta este legal constituită cu participarea a cel
puţin 30% din numărul membrilor şi reprezentanţilor prevăzuţi la participa la
prima convocare.
Atribuţiile Conferinţei Naţionale:
- stabileşte direcţia de bază pentru buna exercitare a profesiei de expert
contabil si contabil autorizat;
- aprobă regulamentul de organizare şi funcţionare (ROF); codul etic al
profesioniştilor contabili care se vor publica in Monitirul Oficial al Romaniei,
Partea I, bugetul de venituri şi cheltuieli, situaţiile financiare anuale, sistemul de
salarizare pentru conducerea CECCAR centrală şi la filiale;
- alege şi revocă membrii Consiliului Superior a Corpului si ai comisiei de
cenzori a acestuia;
- hotărăşte sancţionarea disciplinară a membrilor Consiliului Superior şi ai
Consiliului Filialelor Corpului;
- aprobă planurile anuale ale Consiliului Superior şi Consiliului Filialelor;
- alege preşedintele, îl revocă, precum şi 2 membri ai Comisiei Superioare
de Disciplină.

10
Art 30 din O.G. nr. 65/1994 privind organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi
republicata si modificata, M.Of. 13/8.01.2008.

19
 2.1.2.2. Atributiile Consiliului Superior

Consiliul superior exercita drepturile Corpului aferente statutului sau de

persoana juridică de utilitate publica; în mod esenţial, are ca atribuţie
reprezentarea profesiunii în fata autorităţilor publice prin preşedintele sau şi
coordonarea acţiunilor consiliilor filialelor judeţene.
Consiliul superior cuprinde maximum 24 de membri şi 8 supleanţi.
Reprezentarea experţilor contabili şi a contabililor autorizaţi se stabileşte în
funcţie de procentajul experţilor contabili în raport cu totalul membrilor Corpului
la nivelul tarii.
Funcţiile membrilor Consiliului superior nu sînt remunerate; aceştia însă
beneficiază de decontarea cheltuielilor de deplasare şi de reprezentare. De
asemenea, pot primi indemnizaţii pentru activităţile efectiv prestate pentru Corp,
în limitele şi în condiţiile aprobate de Conferinţa nationala.
Membrii titulari şi supleanţi ai Consiliului superior sînt aleşi prin vot
secret, pentru 4 ani, cu excepţia primului mandat, care este de 2 ani. Pentru
asigurarea continuităţii activităţilor Corpului, mandatele a jumătate din numărul
celor aleşi se reinnoiesc la fiecare 2 ani, respectiv la un an, în cadrul primului
mandat.
După un an de la primele alegeri, dar nu mai tirziu de prima adunare
generală ordinară, stabilirea nominală a celor cărora le încetează mandatul se face
prin vot secret în plenul Conferintei naţionale; la următoarele alegeri bianuale,
locurile vacante provin prin încetarea mandatului celor care au împlinit 4 ani în
cadrul Consiliului superior, precum şi dintre cei care au suferit o sancţiune
disciplinară care, potrivit legii, interzice exercitarea dreptului de a fi organ ales în
Consiliul superior.
Cei cărora le-a încetat mandatul pot sa-şi depună candidatura şi sa fie
realeşi în Consiliul superior, după o perioada egala cu cea a mandatului deţinut.
Alegerile pentru Consiliul superior se fac prin vot secret; sînt declaraţi
aleşi candidaţii care au obţinut minimum 2/3 din numărul voturilor exprimate. În
cazul cînd candidaţii nu întrunesc majoritatea absolută a voturilor, se organizează
al doilea tur de scrutin, la care sînt declaraţi aleşi candidaţii care au întrunit
majoritatea simpla din voturile exprimate.
Consiliul superior se convoacă cel puţin o data pe semestru de către
preşedintele sau şi ori de cîte ori este necesar; de asemenea, poate fi convocat la
cererea Biroului permanent, a majorităţii membrilor Consiliului superior, precum
şi la cererea Comisiei superioare de disciplina. Hotărîrile Consiliului superior sînt
valabile dacă au fost luate cu 2/3 din numărul membrilor săi, care trebuie sa
reprezinte cel puţin 3/4 din numărul acestora. Dacă nu s-a întrunit acest număr de
voturi, al doilea tur de scrutin are loc în cursul unei alte şedinţe, cu o participare
de cel puţin 40% din numărul membrilor, cu aceeaşi ordine de zi şi făcînd
obiectul unei convocări speciale în termen de 15 zile. În acest caz, hotărîrile se
iau cu majoritatea voturilor membrilor prezenţi. La paritate de voturi, votul
preşedintelui de şedinţa este hotaritor.

20
 Deliberările Consiliului superior au caracter strict secret; hotărîrile sînt
date publicităţii în revista editata de Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor
Autorizaţi.
Consiliul superior are următoarele atribuţii:
a) alege dintre membrii săi pe preşedinte şi 5 vicepreşedinţi. Preşedintele şi
4 vicepreşedinţi sînt aleşi dintre experţii contabili, iar un vicepreşedinte, dintre
contabilii autorizaţi;
b) asigura elaborarea şi completarea Regulamentului de organizare şi
funcţionarea a Corpului şi a Codului privind conduita etica şi profesională a
experţilor contabili şi contabililor autorizaţi, cu avizul Ministerului Finanţelor şi
al Ministerului Justiţiei;
c) aproba normele privind desfăşurarea activităţii curente a
compartimentelor şi a verigilor organizatorice ale Corpului;
d) asigura administrarea şi gestionarea patrimoniului Corpului;
e) deliberează asupra tuturor problemelor privind profesia de expert
contabil şi de contabil autorizat;
f) veghează ca Regulamentul privind dobindirea calităţii de expert contabil
şi contabil autorizat sa fie strict aplicat;
g) coordonează activitatea consiliilor filialelor Corpului; fixează cuantumul
cotelor procentuale din veniturile anuale ale acestora, ce urmează a fi virate
Consiliului superior;
h) aproba statele de funcţii ale Corpului şi ale filialelor;
i) asigura participarea membrilor săi în cadrul unor comisii de studii şi
cercetări destinate a face sa progreseze profesia şi ştiinţa contabila sau în diverse
grupe de lucru din cadrul instituţiilor guvernamentale şi neguvernamentale, la
solicitarea acestora;
j) decide, în termen de 30 de zile, asupra contestaţiilor făcute impotriva
hotărîrilor luate de Comisia superioară de disciplina.

2.1.2.3. Biroul permanent 

Biroul permanent este compus din preşedinte şi vicepreşedinţi, aleşi de

Consiliul superior.
Preşedintele Consiliului superior este şi preşedintele Biroului permanent.
Membrii Biroului permanent sînt aleşi, prin vot secret, dintre membrii
Consiliului superior. Alegerea la primul tur de scrutin este valabilă cu votul a 2/3
din numărul celor prezenţi, care trebuie sa fie cel puţin 3/4 din numărul
membrilor Consiliului superior. La un al doilea tur, candidaţii sînt aleşi pe baza
majorităţii simple, dintr-o participare de cel puţin 40% din numărul membrilor; la
egalitate de voturi, este ales cel mai în virsta. După expirarea mandatului,
membrii Biroului permanent pot fi realeşi după o perioada egala cu cea a
mandatului deţinut.
În cazul cînd postul devine vacant sau dacă un membru este în
imposibilitatea de a-şi îndeplini mandatul, se procedează la o noua alegere.

21
 Biroul permanent se întruneşte lunar şi ori de cîte ori este necesar. Biroul
permanent asigura înfăptuirea hotărîrilor Conferintei naţionale şi ale Consiliului
superior în perioadele dintre şedinţele acestuia. Deciziile emise de Biroul
permanent între şedinţele Consiliului superior se prezintă acestuia pentru
validare.
Biroul permanent, cu doua luni înaintea începerii anului, stabileşte
normativele de cheltuieli la nivelul Corpului şi al filialelor, ce trebuie avute în
vedere la elaborarea bugetului, privind:
- cheltuielile de deplasare în ţara şi în străinătate;
- cheltuielile de reprezentare la reuniunile Biroului permanent, ale
secţiunilor, departamentelor şi ale invitaţilor acestora;
- cheltuielile ocazionate de demersurile, sarcinile şi obligaţiile diverse ce
revin membrilor Consiliului superior, ţinînd seama de funcţiile acestora.
Funcţia de preşedinte sau de vicepreşedinte poate fi exercitată de aceeaşi
persoana pe durata maxima a doua mandate consecutive.
Preşedintele Consiliului superior asigura executarea hotărîrilor Consiliului
superior şi a deciziilor Biroului permanent şi coordonează activitatea curenta a
Corpului.

2.1.2.4. Preşedintele Consiliului superior are următoarele atribuţii

a) convoacă şi conduce şedinţele Consiliului superior şi ale Biroului

permanent;
b) conduce şi coordonează dezbaterile potrivit condiţiilor prevăzute în
anexa nr. 2 la prezentul regulament;
c) prezintă anual Consiliului superior, spre adoptare, proiectul de buget
pentru exerciţiul viitor;
d) aproba angajarea şi efectuarea cheltuielilor în cadrul bugetului aprobat
de Conferinţa nationala;
e) prezintă bilanţul contabil spre adoptare Consiliului superior şi spre
aprobare Conferintei naţionale;
f) numeşte şi revoca, cu respectarea statelor de funcţii aprobate de
Consiliul superior, personalul propriu al Corpului şi îi stabileşte salariile, cu
aprobarea Biroului permanent;
g) reprezintă Corpul în fata autorităţilor publice, a terţilor sau a
organizaţiilor naţionale şi internaţionale, aparind prestigiul şi independenta
profesională a membrilor săi;
h) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de Conferinţa nationala,
Consiliul superior şi Biroul permanent.
Preşedintele Consiliului superior, cu acordul Biroului permanent, are
acces la lucrările consiliilor filialelor, secţiunilor şi departamentelor Corpului,
participind la dezbateri fără drept de vot.
Preşedintele Consiliului superior poate sa delege un membru al acestuia
pentru o acţiune sau activitate determinata.

22
 Preşedintele Consiliului superior, cu acordul Biroului permanent, are
competenta sa reunească, la sediul uneia dintre filialele Corpului, pe preşedinţii
consiliilor filialelor sau pe reprezentanţii lor, în vederea examinării unor
probleme deosebit de importante ale apărării unor interese generale ale profesiei,
de studiere a oricăror măsuri de ordin colectiv. Aceste reuniuni au numai un
caracter de informare.
Preşedintele Consiliului superior îşi desfăşoară activitatea la sediul
Corpului, în program normal de lucru, cel puţin doua zile pe saptamina.
Fiecare vicepreşedinte al Consiliului superior conduce activitatea unei
secţiuni sau a unui departament al Consiliului superior, potrivit celor stabilite de
Biroul permanent.
Vicepreşedinţii, cu acordul Biroului permanent, au acces la lucrările
consiliilor filialelor, participind la dezbateri fără drept de vot.
Pe lângă Consiliul Superior funcţionează Comisia Superioară de disciplina,
compusă din: 7 membri titulari si 7 membri supleanţi , astfel . :
a) preşedintele şi 2 membri experţi contabili aleşi de Conferinţa naţională
pentru un mandat de 4 ani dintre experţii înscrişi în evidenţa Corpului Experţilor
Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, care se bucură de autoritate
profesională şi morală deosebită;
b) 2 membri desemnaţi de ministrul economiei şi finanţelor;
c) 2 membri desemnaţi de ministrul justiţiei.
În aceleaşi condiţii se desemnează supleanţii.
Comisia superioară de disciplină aplică sancţiunile disciplinare prevăzute
de regulament şi soluţionează contestaţiile la hotărârile disciplinare pronunţate de
comisiile de disciplină ale filialelor.
Contestaţiile împotriva hotărârilor aplicate de Comisia superioară de
disciplină se depun la Consiliul superior al Corpului Experţilor Contabili şi
Contabililor Autorizaţi care decide.
Cenzorii sînt aleşi pentru o perioada de 4 ani, de Conferinţa nationala
ordinară, prin vot deschis, dintre membrii Corpului care nu fac parte din Consiliul
superior, şi anume: doi din cadrul experţilor contabili şi unul din cadrul
contabililor autorizaţi. Cenzorii nu pot îndeplini mai mult de doua mandate
consecutive.
Cenzorii au ca atribuţii verificarea gestiunii financiare a Consiliului
superior pentru exerciţiul financiar încheiat, a concordanţei dintre operaţiunile
înregistrate în contabilitate şi cele aprobate prin bugetul de venituri şi cheltuieli,
raportind Conferintei naţionale în legatura cu regularitatea şi sinceritatea
bilanţului şi a execuţiei bugetare.
De asemenea, cenzorii controlează respectarea condiţiilor privind convocarea
Conferintei naţionale.
Cenzorii îşi desfăşoară activitatea potrivit propriului regulament aprobat de
Consiliul superior.

23
 2.1.2.5. Organizarea activitatii C. E. C. C.A.R. in teritoriu
2.1.2.5.1. Adunarea generală a filialei

Adunarea generală este organul de conducere şi control al filialei şi este

compusa din toţi membrii activi ai acesteia înscrişi în Tabloul Corpului şi care
sunt la zi cu plata cotizaţiilor profesionale. Un membru al Corpului nu poate
participa decât la adunarea generală a filialei de care aparţine.
Adunarea generală ordinară se convoacă anual, în primele doua luni ale
anului, iar în cazuri excepţionale se convoacă adunarea generală extraordinară.
Convocarea adunării generale se publica într-un ziar local de mare tiraj, cu cel
puţin 15 zile înainte de data fixată pentru desfăşurarea adunării.
Adunarea generală este legal constituită dacă sunt prezenţi cel puţin
jumătate plus unul din numărul membrilor prevăzuţi la regulament.
Nu este admisă participarea prin delegare a membrilor.
Dacă la prima convocare nu se întruneşte numărul necesar, se convoacă din
nou adunarea generală, prin aceleaşi mijloace, şi se considera legal constituită
prin participarea a cel puţin 30% din numărul membrilor.
Hotărârile adunării generale sunt valabile dacă sunt adoptate cu
majoritatea voturilor celor prezenţi.
Adunarea generală are următoarele atribuţii:
a) ia cunostinta, dezbate şi aproba prin vot deschis raportul consiliului
filialei pentru exerciţiul financiar expirat şi raportul cenzorilor asupra gestiunii
financiare a consiliului filialei;
b) aproba, prin vot deschis, bugetul de venituri şi cheltuieli al filialei pentru
exerciţiul financiar viitor şi execuţia bugetului pentru exerciţiul financiar expirat;
c) ia cunostinta de raportul consiliului filialei privind rezultatul analizei
activităţii profesionale a experţilor individuali şi a societăţilor comerciale
controlate, în vederea asigurării bunei exercitari a profesiei de expert contabil şi
de contabil autorizat pe teritoriul filialei. Adunarea generală aproba lista
experţilor individuali şi societăţilor comerciale ce vor fi analizate în anul următor;
d) alege şi revoca preşedintele şi 2 membri ai comisiei de disciplina a
filialei;
e) alege şi revoca preşedintele şi membrii consiliului filialei şi ai comisiei
de cenzori;
f) propune, dintre membrii săi, candidaţi pentru funcţia de preşedinte şi de
membru al Consiliului superior;
g) adopta lista cuprinzând membrii de onoare ai filialei;
h) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege, regulament, de Codul
privind conduita etica şi profesională sau hotărâte de Consiliul superior.
În cazuri excepţionale sau atunci când trebuie luate hotărâri urgente care
depăşesc competenta consiliului filialei, prin grija preşedintelui acestuia se
convoacă adunarea generală extraordinară, folosindu-se procedura de convocare
pentru adunarea generală anuala.
Cenzorii sunt aleşi pentru o perioada de 4 ani de către adunarea generală,
prin vot deschis, dintre membrii Corpului care nu fac parte din consiliul filialei, şi
24
anume: 2 din cadrul experţilor contabili şi unul din cadrul contabililor autorizaţi.
Cenzorii nu pot îndeplini mai mult de doua mandate consecutive.
Cenzorii au misiunea de a verifica şi de a raporta adunării generale asupra
gestiunii financiare a consiliului filialei pentru fiecare exerciţiu financiar din
perioada pentru care au fost aleşi, asupra concordanţei dintre operaţiunile
înregistrate în contabilitate şi documentele aprobate prin bugetul de venituri şi
cheltuieli, atestând regularitatea şi sinceritatea bilanţului şi a execuţiei bugetare.
Cenzorii controlează respectarea condiţiilor privind convocarea adunărilor
generale ale filialei.

2.1.2.5.2. Consiliul flialei

Consiliul filialei cuprinde maximum 14 membri titulari şi 6 membri

supleanţi.
Repartiţia locurilor între experţii contabili şi contabilii autorizaţi variaza de
la o filiala la alta, în funcţie de procentajul experţilor contabili în raport cu
numărul total al membrilor Corpului la nivelul tarii şi după cum numărul
membrilor înscrişi în filiala este superior sau inferior totalului de 500 de membri
La filialele care au sub 100 de membri consiliul filialei este format din 4 membri
titulari, dintre care 3 experţi contabili, şi 2 membri supleanţi, unul expert contabil
şi celălalt contabil autorizat.
Funcţiile membrilor consiliului filialei nu sunt remunerate; sunt acoperite
însă cheltuielile de deplasare şi de reprezentare. De asemenea, membrii
consiliului filialei pot primi indemnizaţii în limitele şi în condiţiile aprobate de
Conferinţa nationala.
Membrii titulari şi supleanţi ai consiliului filialei sunt aleşi prin vot secret
pentru o perioada de 4 ani. Pentru asigurarea continuităţii activităţii mandatele a
jumătate din numărul membrilor aleşi încetează după 2 ani.
Locurile vacante în consiliul filialei provin, de regula, din încetarea
mandatului celor care au împlinit 4 ani de activitate în cadrul consiliului;
mandatul membrilor care au fost sancţionaţi disciplinar sau care se afla în situaţia
prevăzută la alin. 3 al pct. 98 încetează.
Membrii cărora le încetează mandatul pot fi realeşi după o perioada cel puţin
egala cu cea a mandatului îndeplinit.
Modul de declarare a candidaturilor, de desfăşurare a votarii şi de stabilire
a celor aleşi este prezentat în in regulament.
Consiliul filialei este convocat de preşedintele sau ori de câte ori este
nevoie şi cel puţin o data pe trimestru.
Convocarea, la cererea majorităţii membrilor săi, este obligatorie, data şi
ordinea de zi comunicându-se cu 10 zile înainte.
Consiliul filialei nu poate delibera decât asupra problemelor ce sunt în
competenta sa şi care sunt înscrise pe ordinea de zi, cu excepţia celor care,
datorită urgenţei lor, sunt supuse în şedinţa de către preşedinte; dezbaterile sunt
conduse potrivit condiţiilor prevăzute în anexa nr. 2 la prezentul regulament.

25
 Hotărârile consiliului filialei sunt valabile dacă întrunesc un număr de
voturi mai mare de jumătate din numărul membrilor săi. Dacă aceasta majoritate
nu a fost asigurata, al doilea tur de scrutin va avea loc într-o alta şedinţa, la care
majoritatea voturilor celor prezenţi va fi suficienta dintr-o participare de cel puţin
40% din numărul membrilor consiliului. La egalitate de voturi votul preşedintelui
este decisiv.
Preşedinţii consiliilor filialelor se reunesc la intervale de timp regulate,
sub preşedinţia preşedintelui Consiliului superior, în vederea realizării unei
informări reciproce şi armonizarii poziţiilor lor adoptate la nivelul filialelor, în
domeniul competentelor descentralizate.
Deliberările consiliului filialei au caracter strict secret; hotărârile sunt însă
date publicităţii în revista editata de Corp.
Consiliul filialei are următoarele atribuţii:
a) supraveghează modul de exercitare a profesiilor de expert contabil şi de
contabil autorizat în raza de activitate a filialei;
b) asigura apărarea intereselor filialei şi administrarea bunurilor acesteia;
c) asigura prevenirea şi concilierea tuturor contestaţiilor sau conflictelor de
ordin profesional;
d) hotărăşte în ceea ce priveşte înscrierea în Tabloul Corpului sau asupra
modificărilor ce se aduc acestuia, potrivit precizărilor Consiliului superior;
e) urmăreşte încasarea cotizaţiilor profesionale datorate de membrii filialei,
f) sesizează Consiliul superior cu propuneri şi sugestii privind exercitarea
profesiilor de expert contabil şi de contabil autorizat;
g) sesizează Comisia de disciplina a filialei cu abaterile profesionale
constatate în sarcina membrilor Corpului;
h) efectuează sau autorizeaza pe întreg teritoriul filialei toate formele de
publicitate colectivă considerate utile intereselor profesiei, conform hotărârii
Consiliului superior;
i) pronunţa radierea din Tabloul Corpului în cazurile prevăzute de
prezentul regulament, precum şi încetarea provizorie a calităţii de membru al
Corpului, la cererea celui interesat;
j) analizează şi adopta proiectul bugetului filialei, potrivit normelor emise
de Consiliul superior;
k) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de lege, de prezentul regulament, de
hotărârile şi deciziile organelor de conducere ale Corpului.

2.1.2.5.3. Biroul permanent al filialei 

Biroul permanent al consiliului filialei este compus din 2-4 membri: un

preşedinte şi 1-3 vicepreşedinţi; când sunt mai mulţi vicepreşedinţi, unul dintre
aceştia este ales din cadrul contabililor autorizaţi.
Preşedintele consiliului filialei este şi preşedintele biroului permanent.
Preşedinţii şi vicepreşedinţii filialelor nu pot fi în acelaşi timp preşedinte
sau vicepreşedinţi ai Consiliului superior.

26
 Vicepreşedinţii Biroului permanent sunt aleşi prin vot secret dintre
membrii Consiliului. Alegerea la primul tur de scrutin este valabilă cu votul a
doua treimi din numărul celor prezenţi, care trebuie sa reprezinte cel puţin trei
pătrimi din numărul membrilor consiliului filialei. Dacă un al doilea tur este
necesar, votul majorităţii simple este suficient dintr-o participare de cel puţin
40% din numărul membrilor consiliului. La egalitate de voturi este ales cel mai în
varsta.
Biroul permanent se întruneşte lunar şi ori de câte ori este necesar şi ia
decizii cu votul majorităţii membrilor săi.
Biroul permanent urmăreşte întocmirea proiectului bugetului filialei
potrivit normelor emise de Corp şi înaintarea acestuia în termen la Consiliul
superior.
Preşedintele consiliului filialei este ales de adunarea generală dintre
membrii filialei Corpului pentru un mandat de 4 ani.
Persoana respectiva poate sa cumuleze aceasta funcţie numai dacă îşi
desfăşoară activitatea în domeniul cercetării sau în învăţământul universitar de
profil şi se bucura de autoritate profesională şi morala deosebita.
O persoana poate deţine funcţia de preşedinte pe durata maxima a doua
mandate consecutive.
Pentru asigurarea continuităţii, în primul an de mandat preşedintele ales îşi
îndeplineşte atribuţiile prevăzute de lege şi de regulament, putând solicita
sprijinul fostului preşedinte.
Preşedintele Biroului permanent al filialei asigura executarea hotărârilor
Consiliului superior şi ale consiliului filialei, ca şi buna desfăşurare a activităţii
membrilor filialei, având următoarele atribuţii principale:
a) convoacă consiliul filialei şi conduce dezbaterile acestuia potrivit
regulamentului;
b) reprezintă consiliul filialei pe lângă Consiliul superior şi pe lângă
membrii Corpului;
c) reprezintă Corpul în fata reprezentanţilor autorităţilor publice şi ai
colectivităţilor diverse din cuprinsul teritoriului filialei sale, pe baza
împuternicirilor stabilite de Consiliul superior;
d) angajează cheltuielile în cadrul bugetului aprobat;
e) face propuneri de angajare a salariaţilor din structurile executive ale
filialei şi de stabilire a salariilor acestora, în limitele statului de funcţii aprobat;
propunerile se înaintează preşedintelui Consiliului superior spre aprobare;
f) poate accepta sponsorizări şi donaţii acordate filialei, în limitele stabilite
de Consiliul superior şi în condiţiile legii;
g) organizează alegerile în consiliile Corpului potrivit prevederilor din
regulament;
h) supune spre aprobare adunării generale execuţia bugetului de venituri şi
cheltuieli pe anul expirat;
i) arbitreaza eventualele litigii dintre membrii filialei şi clienţii acestora, în
cazul când aceştia din urma accepta acest arbitraj;

27
 j) supune adunării generale anuale propunerile pentru acordarea de
distincţii onorifice conform procedurii prevăzute în regulament;
k) răspunde solidar cu consiliul filialei de încasarea cotizaţiilor
profesionale datorate de membrii filialei;
l) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de lege, de prezentul regulament, de
hotărârile şi deciziile organelor de conducere ale filialei şi ale Corpului.
În cazul în care un membru al Corpului este confruntat cu o dificultate
particulară, îndeosebi pe plan etic, acesta poate cere sprijinul colegial al
preşedintelui consiliului filialei; intervenţia preşedintelui este numai de natura sa
aplaneze aceste dificultăţi.
. În caz de deces al unui membru al Corpului, preşedintele poate, la cererea
celor îndreptăţiţi, sa desemneze un coleg care sa asigure administrarea
profesională provizorie a lucrărilor acestuia. O asemenea măsura poate fi luată, la
cerere, şi în cazul incapacităţii temporare.
În cazul când Comisia superioară de disciplina sau comisia de disciplina a
filialei sancţionează un membru al Corpului cu suspendarea dreptului de a
exercita profesia, preşedintele consiliului filialei desemnează pe unul sau pe mai
mulţi dintre membrii filialei Corpului, sub rezerva acceptării clientului interesat,
sa execute misiunile încredinţate celui suspendat, oricare ar fi durata suspendării.
Preşedintele desemnează pe unul dintre vicepreşedinţi ca înlocuitor de
drept pe perioada cat el absentează sau în caz de demisie. Vicepreşedintele
desemnat ca înlocuitor de drept poate fi, la rândul sau, înlocuit cu un alt
vicepreşedinte desemnat în acest sens sau, în cazul în care şi acesta este nevoit sa
lipsească, de cel mai în varsta membru al consiliului filialei.
Sub conducerea preşedintelui Biroului permanent al filialei funcţionarea
administrativă a consiliului filialei se realizează de secretarul filialei, angajat la
propunerea consiliului filialei, salariat, responsabil cu buna funcţionare a
compartimentelor administrative.
Secretarul filialei are următoarele atribuţii:
a) executa hotărârile consiliului filialei;
b) elaborează proiectul bugetului filialei, conform normelor emise de
Consiliul superior;
c) asigura execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli aprobat;
d) asigura executarea tuturor lucrărilor administrative şi de secretariat ale
filialei;
e) organizează şi asigura evidenta experţilor contabili şi a contabililor
autorizaţi în cadrul Tabloului Corpului existent la filiale;
f) asigura elaborarea documentelor primare şi a situaţiilor necesare în
vederea ţinerii contabilităţii, conform reglementărilor legale şi normelor emise de
Consiliul superior;
g) propune anual consiliului filialei schema de funcţiuni şi salarizarea
personalului necesar, care urmează sa fie supuse aprobării Consiliului superior;
h) participa, fără drept de vot, la şedinţele biroului permanent al filialei,
luând cunostinta de deciziile adoptate;

28
 i) îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute în actele normative, precum şi în
hotărârile şi deciziile organelor de conducere ale filialei şi ale Corpului.
Secţiunea experţilor contabili este condusă de un vicepreşedinte expert
contabil, iar Secţiunea contabililor autorizaţi este condusă de vicepreşedintele
contabil autorizat. În teritoriu, pe lângă Consiliul Filialei funcţionează Consiliul
Disciplinei, compus din 5 membri titulari, 5 supleanţi, condus de un preşedinte.

2.1.2.5.4. Veniturile şi cheltuielile Corpului

Corpul, având statut de persoana juridică de utilitate publica autonomă, îşi

constituie veniturile din activităţile stabilite potrivit prevederilor legale,
acoperindu-şi cheltuielile în întregime din aceste venituri.
Contabilitatea patrimoniului şi a activităţilor desfăşurate de Corp se
organizează şi se conduce potrivit legii. Înregistrarea veniturilor în contabilitate
se face pe baza documentelor legale care vor atesta crearea dreptului de încasare
sau în momentul încasării efective a acestora.
Contabilitatea sintetică şi analitica a cheltuielilor se organizează distinct,
potrivit bugetului aprobat. Înregistrarea cheltuielilor se face pe baza
documentelor justificative vizate pentru controlul financiar preventiv şi aprobate
de preşedintele Consiliului superior sau de preşedinţii consiliilor filialelor.
Preşedinţii consiliilor filialelor au obligaţia ca, după aprobarea de către
adunarea generală ordinară a filialei, sa transmită preşedintelui Consiliului
superior o copie de pe contul de execuţie a bugetului de venituri şi cheltuieli.
Preşedintele Consiliului superior asigura centralizarea conturilor de
execuţie ale filialelor, împreună cu aceleaşi documente de sinteza ale Consiliului
superior.
Veniturile Corpului se formează din:
Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi şi filialele sale îşi
acoperă cheltuielile din venituri, care se constituie din:
- taxa de înscriere la examenul de expert contabil, respectiv de contabil
autorizat;
- taxa de înscriere în evidenţa Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor
Autorizaţi;
- cotizaţiile membrilor stabilite pe tranşe de venituri;
- încasări din vânzarea publicaţiilor proprii;
- donaţii;
- alte venituri din activitatea Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor
Autorizaţi şi a filialelor sale, stabilite prin regulament.
Taxele de înscriere în evidenţă şi cotizaţiile pe tranşe de venit se stabilesc
anual de Conferinţa Naţională a Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi.
Hotărârile şi deciziile de interes general, adoptate de Consiliul superior,
Biroul permanent şi Conferinţa naţională, se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I, în termen de 30 de zile de la adoptare.
2.1.2.5.5. Supravegherea publica

29
 Activitatea Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din
România se desfăşoară sub supravegherea autorităţii de stat, reprezentată de
Ministerul Economiei şi Finanţelor.
Persoanele desemnate de Ministerul Economiei şi Finanţelor să efectueze
supravegherea publică a activităţii Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor
Autorizaţi din România au următoarele îndatoriri:
a) participă la Conferinţa naţională şi la şedinţele Consiliului superior, fără
drept de vot;
b) sesizează ministrul economiei şi finanţelor ori de câte ori hotărârile
Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România contravin
reglementărilor legale. Ministerul Economiei şi Finanţelor poate ataca hotărârile
Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România la instanţa
de contencios administrativ, în condiţiile legii.
Pentru a-şi putea exercita atribuţia prevăzute mai sus, Corpul Experţilor
Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România va pune la dispoziţia
persoanelor desemnate de Ministerul Economiei şi Finanţelor o copie de pe
hotărârile şi deciziile luate, precum şi toate materialele care au fost supuse
aprobării în Consiliul superior, Biroul permanent şi Conferinţa naţională, precum
şi, la cererea acestora, toate documentele care au stat la baza adoptării deciziilor
şi hotărârilor, în termen de 7 zile de la adoptarea acestora.
Persoanele desemnate de Ministerul Economiei şi Finanţelor să
supravegheze activitatea publică a consiliului filialei au următoarele atribuţii:
a) participă la lucrările adunării generale, ale consiliului filialei, ale
Biroului permanent şi ale comisiei de disciplină, fără drept de vot;
b) sesizează Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din
România cu privire la aprobarea sau refuzul de înscriere în evidenţa acestuia de
către consiliile filialelor, pe care le consideră nelegale;
c) sesizează Comisia superioară de disciplină cu privire la hotărârile
comisiei de disciplină a filialei pe care le consideră nelegale;
d) sesizează persoanele desemnate de Ministerul Economiei şi Finanţelor
să efectueze supravegherea publică a activităţii Corpului Experţilor Contabili şi
Contabililor Autorizaţi din România asupra hotărârilor consiliului filialei, care
contravin reglementărilor legale.
Pentru exercitarea îndatoririlor şi atribuţiilor legale, materialele supuse
dezbaterii organelor respective se transmit persoanelor desemnate de Ministerul
Economiei şi Finanţelor cu cel puţin 7 zile înainte.
În cazul netransmiterii materialelor supuse dezbaterii organelor respective
către persoanele desemnate de Ministerul Economiei şi Finanţelor, acestea pot
solicita fie amânarea dezbaterilor, fie eliminarea de pe ordinea de zi a punctelor
pentru care nu s-au transmis materialele ori Ministerul Economiei şi Finanţelor
poate exercita căile de atac, în condiţiile legii.

CAPITOLUL III -CONDUITA ETICĂ ŞI PROFESIONALĂ A

CONTABILILOR AUTORIZAŢI ŞI EXPERŢILOR CONTABILI
30
 Etica profesională constituie o necesitate de a adera la cele mai înalte
standarde, astfel încât activitatea profesională să se poată bucura de credibilitate
şi acceptare.
Activitatea este inutilă dacă este pusă la îndoială credibilitatea sau dacă
experţii contabili şi contabilii autorizaţi au o reputaţie îndoielnică.
Profesionistul contabil trebuie să aibă o etică corectă. Aceasta cerinta este
statuata de Codul etic national al profesionistilor contabiliali .
Codul etic naţional al profesioniştilor contabili din România stabileşte
norme de conduită pentru profesioniştii contabili şi formulează principiile
fundamentale care trebuie respectate de către profesioniştii contabili în vederea
realizării obiectivelor comune. Profesioniştii contabili din România acţionează în
diferite entităţi şi ramuri ale economiei naţionale ca liber-profesionişti sau ca
angajaţi; scopul de bază al Codului trebuie însă întotdeauna respectat.
Consiliul Superior aîCECCAR stabileşte cerinţele etice detaliate, pentru ca
membrii săi să asigure cea mai înaltă calitate prestării serviciilor profesionale şi
să menţină în-credereaipublicului în profesie.
Codul recunoaşte că obiectivele profesiunii contabile sunt stabilite să
îndeplinească cele mai înalte standarde de profesionalism, să atingă cele mai
înalte niveluri de performanţă şi să răspundă cerinţelor interesului public.
Realizarea acestor obiective presupune satisfacerea a patru cerinţe de bază:
Credibilitate. În întreaga societate există nevoia de
credibilitate în informaţie şi în sistemele de informaţii.
Profesionalism. Există o necesitate pentru clienţi,
patroni şi alte părţi interesate de a putea fi clar identificaţi
cate persoanele profesioniste în domeniul contabil.
Calitate a serviciilor. Este nevoie de asigurarea că toate serviciile obţinute
din partea profesionistului contabil sunt executate la standardul cel mai ridicat de
performanţă,
Incredere. Utilizatorii serviciilor profesioniştilor contabili trebuie să se
poată simţi încredinţaţi că există un cadru al eticii profesionale care guvernează
prestarea acestor servicii.
Necesitatea de a asigura apărarea onoarei şi independenţei Corpului şi de a
conferi lucrărilor membrilor săi autoritat impune acestor profesionişti contabili să
aibă calităţi esen ţiale, cum sunt:
- ştiinţă, competenţă şi conştiinţă;
- independenţă de spirit, dezinteres material;
- moralitate/probitate şi demnitate.
Se impune ca fiecare membru al Corpului să facă efortul necesar
dezvoltării acestor calităţi şi îndeosebi:
a) să îşi dezvolte necontenit cultura, nu numai profesională chiar şi
Cunoştinţele de cultură generală; singurele capabile să-i întărească
discernământul;

31
 b) să acorde fiecărei tranzacţii şi situaţii examinate toată atenţia şi timpul
necesar pentru a-şi fundamenta o opinie personală, înainte de a face propuneri;
c) să îşi exprime opinia fără nici o reţinere faţă de dorinţa, chiar ascunsă, a
celui ce îl consultă şi să se pronunţe cu sinceritate, fără ocolişuri, exprimându-şi,
dacă e nevoie, rezervele necesare asupra valorii ipotezelor şi concluziilor
formulate;
d) să nu dea niciodată ocazia de a se afla în situaţia de a nu putea să îşi
exercite libertatea de gândire sau de a fi supus îngrădirii îndatoririlor sale;
e) să considere că independenţa sa trebuie să îşi găsească manifestarea
deplină în exercitarea profesiei şi în protejarea ei. cu respectarea integrală a
dispoziţiilor legale şi regulilor stabilite de Corp.
Un semn distinctiv al profesiei contabile îl constituie asumarea
responsabilităţii de a acţiona în interes public. Aşadar, responsabilitatea unui
profesionist contabil nu constă exclusiv în a satisface nevoile unui client sau unui
angajator individual. Acţionând în interes public un profesionist contabil ar trebui
să respecte şi să se conformeze prevederilor etice ale Codului .
Publicul profesiunii contabile este format din clienţi, ordonatori de credite,
guvernanţi, angajatori, angajaţi, investitori, comunitatea oamenilor de afaceri, a
finanţatorilor şi alte persoane care se bazează pe obiectivitatea şi integritatea
profesioniştilor contabili pentru a menţine funcţionarea corespunzătoare a
economiei. Această încredere impune profesiunii contabile o răspundere publică.
Interesul public este definit drept bunăstarea colectivă a comunităţii şi a
instituţiilor deservite de profesionistul contabil.
Standardele profesiei contabile sunt puternic determinate de interesul public, de
exemplu:
- auditorii financiari independenţi ajută la menţinerea integrităţii şi
eficienţei situaţiilor financiare prezentate instituţiilor financiare ca suport parţial
pentru împrumuturi şi acţionarilor pentru a obţine capital;
- directorii financiari au atribuţii în diverse domenii de management
financiar şi contribuie la utilizarea eficientă şi efectivă a resurselor entităţii
economice sau publice;
Auditorii interni furnizează asigurarea în privinţa existenţei unui sistem de
control intern corect, care sporeşte încrederea în informaţiile financiare externe
ale entităţii;
Experţii în impozite ajută la stabilirea încrederii şi eficienţei, precum şi la
aplicarea corectă a sistemului de impozitare;
Consultanţii manageriali au o responsabilitate faţă de interesul public în
susţinerea luării unor decizii manageriale corecte..
Profesioniştii contabili au un rol important în societate. Investitorii,
creditorii, patronii şi alte sectoare ale comunităţii financiare, inclusiv guvernul şi
publicul contează pe profesioniştii contabili pentru o contabilitate financiară şi
raportări corecte, pentru un management financiar eficient şi sfaturi competente
referitoare la o varietate de aspecte legate de afaceri şi impozite. Atitudinea şi
comportamentul profesioniştilor contabili atunci când prestează astfel de servicii
au un impact asupra bunăstării economice a comunităţii şi tării lor.
32
 Profesioniştii contabili pot rămâne în această poziţie avantajoasă numai
continuând să ofere publicului aceste servicii unice la un nivel care să
demonstreze că încrederea publicului este bine fundamentată. Este în interesul
profesiunii contabile din România de a face cunoscut utilizatorilor serviciilor
oferite de profesioniştii contabili că ele sunt executate la cel mai înalt nivel de
performanţă şi în conformitate cu cerinţele etice asociate acestor servicii.
Codul este structurat în trei părţi.
Partea A stabileşte principiile fundamentale ale eticii profesionale pentru
profesioniştii contabili şi oferă un cadru conceptual pentru aplicarea acestor
principii. Cadrul conceptual oferă îndrumări legate de principiile fundamentale de
etică. Profesioniştilor contabili li se cere să aplice acest cadru conceptual în
identificarea ameninţărilor la adresa conformităţii cu principiile fundamentale, în
evaluarea importanţei,lor şi dacă aceste ameninţări sunt altfel decât în mod clar
nesemnificative să aplice măsuri de protecţie pentru a le elimina sau reduce la un
nivel acceptabil astfel încât să nu fie compromisă conformitatea cu principiile
fundamentale,
Părţile B şi C ilustrează modul în care Cadrul conceptual trebuie aplicat în
situaţii specifice. Ele oferă exemple de măsuri de protecţie care va putea fi
adecvate pentru a soluţiona ameninţările la adresa conformităţii cu principiile
fundamentale, de asemenea, oferă exemple de situaţii în care nu sunt disponibile
măsuri de protecţie pentru a soluţiona ameninţările şi, în consecinţă, activitatea
sau relaţia care generează ameninţările trebuie evitată. Partea B se adresează
profesioniştilor contabili independenţi. Partea C se aplică profesioniştilor
contabili angajaţi. Profesioniştii contabili independenţi pot, de asemenea, găsi
îndrumări referitoare la situaţiile lor specifice, în partea C.
De asemenea Codul stabileşte cadrul general conceptual pentru condiţiile
privind independenţa profesionistului contabil în cazul misiunii de audit şi
servicii conexe; niciunui organism membru sau cabinet, societate, nu îi este
permisă aplicarea unor standarde mai puţin riguroase decât cele prevăzute în
această secţiune.
Codul se bazează pe aceea că, dacă nu se prevede în mod special o
limitare, obiectivele şi principiile fundamentale sunt valabile în mod egal pentru
toţi profesioniştii contabili, indiferent dacă ei practică în calitate de liber-pro-
fesionişti sau ca angajaţi în industrie, comerţ, sectorul public, învăţământ etc.
Principiile fundamentale:
Un profesionist contabil trebuie să respecte următoarele principii
fundamentale:
(a) Integritate. Un profesionist contabil trebuie să fie drept şi onest în toate
relaţiile profesionale şi de afaceri.
(b) Obiectivitate. Un profesionist contabil trebuie să fie imparţial şi nu
trebuiesă permită prejudecăţilor, confuziilor, conflictelor de interese sau
influenţelor nedorite să intervină în raţionamentele profesionale sau de afaceri.
(c) Competenţa profesională şi prudenţa. Un profesionist contabil are o
datorie permanentă de a-şi menţine cunoştinţele şi aptitudinile profesionale la
nivelul necesar pentru a se asigura că un client sau un angajator 1 primeşte
33
servicii profesionale competente, bazate pe ultimele evoluţii din practică,
legislaţie şi tehnică. Un profesionist contabil ar trebui să acţioneze cu prudenţă şi
în conformitate cu standardele tehnice şi profesionale aplicabile în furnizarea de
servicii profesionale.
(d) Confidenţialitate. Un profesionist contabil trebuie să respecte
confidenţialitatea informaţiilor dobândite ca urmare a unei relaţii profesionale sau
de afaceri şi nu trebuie să divulge astfel de informaţii unei terţe părţi fără o
autorizaţie specifică, cu excepţia cazului în care există un drept sau o obligaţie
legală sau profesională de a dezvălui aceste informaţii. Informaţiile confidenţiale
obţinute în cadrul unei relaţii profesionale sau de afaceri nu trebuie utilizate în
avantajul personal al profesionistului contabil sau al unor terţe părţi.
(e) Comportament profesional. Un profesionist contabil ar trebui să se
conformeze legilor şi normelor relevante şi ar trebui să evite orice acţiune ce
poate discredita această profesie.
(f) Respectul faţă de normele tehnice şi profesionale. Profesionistul
contabil trebuie să-şi îndeplinească sarcinile profesionale în conformitate cu
normele tehnice şi profesionale relevante. Profesioniştii contabili au datoria de a
executa cu grijă şi abilitate instrucţiunile clientului sau patronului în măsura în
care sunt compatibile cu cerinţele de integritate, obiectivitate şi, în cazul liber-
profesioniştilor contabili, cu independenţă în plus, ei trebuie să se conformeze
normelor profesionale şi tehnice emise de: IFAC, IASB, CECCAR, CAFR şi
legislaţia relevantă.
Circumstanţele în care acţionează profesioniştii contabili pot permite
apariţia unor ameninţări la adresa conformităţii cu principiile fundamentale. Este
imposibil de definit fiecare situaţie care lasă loc unor astfel de ameninţări şi de
specificat măsurile care trebuie luate pentru a le diminua. Mai mult, natura
misiunilor şi sarcinile de serviciu pot varia, aşadar pot exista ameninţări diferite,
care cer aplicarea unor alte tipuri de măsuri de protecţie. Un cadru conceptual
care îi cere profesionistului contabil să identifice, să evalueze şi să răspundă
acestor ameninţări conform principiilor fundamentale, şi nu doar pentru a respec-
ta un set de reguli specifice ce pot fi arbitrare, este, aşadar, în interesul
publicului. Codul oferă un cadru general ce îl poate asista pe profesionistul
contabil în identificarea, evaluarea şi depăşirea acestor ameninţări în
conformitate cu principiile fundamentale. Dacă ameninţările identificate sunt
altfel decât în mod clar nesemnificative, un profesionist contabil ar trebui, dacă
este cazul, să aplice măsuri de protecţie pentru a le elimina sau reduce la un nivel
acceptabil, astfel încât conformitatea cu principiile fundamentale să nu fie
compromisă.
Un profesionist contabil are obligaţia de a evalua orice ameninţări la
adresa conformităţii cu principiile fundamentale atunci când are cunoştinţă sau se
preconizează că are cunoştinţă de circumstanţe sau relaţii ce pot compromite
conformitatea cu principiile fundamentale.
Un profesionist contabil trebuie să ia în calcul atât factorii calitativi, cât şi
cantitativi atunci când apreciază importanţa unei ameninţări. Dacă un
profesionist contabil nu poate pune în practică măsuri de protecţie adecvate,
34
atunci profesionistul contabil va trebui să refuze să mai furnizeze serviciul
profesional respectiv, sau dacă este cazul să renunţe la clientul respectiv (în cazul
unui profesionist contabil independent) sau la organizaţia angajatoare (în cazul
unui profesionist contabil angajat).
Un profesionist contabil poate să nu respecte involuntar o prevedere a
acestui Cod.
O asemenea violare a Codului poate să nu compromită conformitatea cu
principiile fundamentale enunţate, dacă odată ce încălcarea a fost descoperită ea a
fost corectată prompt şi s-au luat măsurile de protecţie necesar
Părţile B şi C ale acestui Cod includ exemple menite să ilustreze modul de
aplicare al acestui cadru conceptual. Exemplele nu se doresc a fi, nici nu trebuie
să fie interpretate ca fiind o listă exhaustivă a tuturor circumstanţelor
experimentate de un profesionist contabil ce pot constitui ameninţări la adresa
conformităţii cu principiile funda mentale, în consecinţă, nu este suficient ca un
profesionist contabil să respecte exemplele prezentate; este mai indicată aplicarea
cadrului general situaţiilor specifice întâlnite de către un profesionist contabil.
Cu privire la Integritate
Principiul integrităţii impune ca obligaţie tuturor profesioniştilor contabili
de a fi drepţi şi oneşti în relaţiile profesionale şi de afaceri. Integritatea implica de
asemenea, tranzacţii corecte şi juste.
Un profesionist contabil nu trebuie să se asocieze cu rapoartele, evidenţele,
comunicatele sau alte informaţii când apreciază că acestea:
- conţin o declaraţie în mod semnificativ falsă sau care induce în eroare;
- conţin declaraţii sau informaţii eronate;
- omit sau ascund informaţii, atunci când aceste omisiuni induc în eroare.
Nu se va considera că un profesionist contabil încalcă paragraful 110.2
dacă el furnizează un raport modificat pentru a respecta cerinţele paragrafului
110.2.
Cu privire la Obiectivitate
Principiul obiectivitătii impune o obligaţie tuturor profesioniştilor
contabili de a nu îşi compromite profesia din cauza unor erori, conflicte de
interese sau din cauza influenţei nedorite a unor alte persoane.
Un profesionist contabil poate fi pus în "situaţii în care obiectivitatea îi este
afectată. Este imposibil ca toate aceste situaţii să fie definite şf descrise. Relaţiile
care aduc un plus de confuzii sau influenţează în mod negativ raţionamentele
profesionale ale profesionistului contabil ar trebui evitate.
Profesioniştii contabil îşi desfăşoară activitatea în multe domenii diferite şi
trebuie să-şi demonstreze obiectivitatea în împrejurări diferite. Liber-
profesioniştii contabili realizează rapoarte tie certificare, prestează servicii fiscale
şi alte servicii, de consultanţă managerială. Alţi profesionişti contabili angajaţi
întocmesc situaţii financiare fiind subordonaţi altora, execută serviciile de audit
intern şi servesc în diferite funcţii financiare de conducere din industrie, comerţ,
sectorul public şi educaţie. De asemenea, unii profesionişti contabili pregătesc şi
instruiesc pe cei care aspiră să intre în profesie. Indiferent de poziţie sau serviciul

35
prestat, profesioniştii contabili trebuie să protejeze integritatea serviciilor
profesionale şi să menţină obiectivitatea în raţionamentul profesional.
În selecţionarea situaţiilor şi practicilor de care se vor ocupa în mod specific
potrivit cerinţelor etice legate de obiectivitate trebuie acordată atenţia
corespunzătoare următorilor factori:
a) Profesioniştii contabili sunt expuşi unor situaţii în care asupra lor se pot
exercita presiuni ce le pot diminua obiectivitatea.
b) Este practic imposibil să se definească şi să se descrie toate situaţiile în
care ar exista aceste posibile presiuni, în stabilirea standardelor pentru
identificarea relaţiilor care pot ori par să afecteze obiectivitatea profesionistului
contabil trebuie să domine un caracter rezonabil.
c) Trebuie evitate relaţiile care permit ca idei preconcepute, părtinirea ori
influenţele altora să încalce obiectivitatea.
d) Profesioniştii contabili au Obligaţia de a se asigura că personalul angajat
pentru serviciile profesionale contabile şi-au însuşit principiul obiectivitătii.
Profesioniştii contabili nu trebuie să accepte sau să ofere cadouri sau
incitaţii (la mese, spectacole) care pot fi con-siderate a avea o influenţă
importantă şi dăunătoare asupra raţionamentului lor profesional sau asupra
acelora cu care negociază.
Cu privire la Competenţa profesională şi prudenţa
Principiul competenţei profesionale şi al prudenţei impune următoarele
obligaţii profesioniştilor contabili:
a) menţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor profesionale la nivelul necesar
astfel încât clienţii sau –angajatorii săi să fie siguri că primesc servicii
profesionale competente; şi
b) să acţioneze cu prudenţă în conformitate cu standardele tehnice şi
profesionale, atunci când oferă servicii profesionale.
Serviciile profesionale competente necesită un raţionament solid în
aplicarea cunoştinţelor şi aptitudinilor profesionale în furnizarea unor astfel de
servicii. Competenţa profesională poată fi împărţită în două faze separate:
(a) obţinerea unui nivel de competenţă profesională;
(b) Obţinerea unui nivel de competenţă profesională.
Menţinerea unui nivel de competenţă profesională necesită o permanentă
conştientizare şi înţelegere a evoluţiei lor relevante pe plan profesional tehnic şi
în mediul de afaceri. Dezvoltarea profesională continuă elaborează şi menţine
capacităţile care îi permit unui profesionist contabil să desfăşoare o activitate
competentă într-un mediu profesional.

Seriozitatea include responsabilitatea de a acţiona în conformitate cu

prevederile unei sarcini, cu atenţie şi meticulozitate ţinând cont de un interval de
timp.
Un profesionist contabil ar trebui să se asigure treptat că cei care îşi
desfăşoară activitatea sub tutela unui profesionist contabil beneficiază de instruire
şi supervizare adecvată.

36
 Dacă este cazul, un profesionist contabil ar trebui să îi atenţioneze pe
clienţi, angajatori şi alţi utilizatori de servicii profesionale de limitele inerente
serviciilor pentru a evita înţelegerea eronată a unei opinii exprimate drept
afirmarea unui fapt
Cu privire la Confidenţialitate
Principiul confidenţialităţii impune ca obligaţie profesioniştilor contabili
de a se abţine de la:
a) Dezvăluirea de informaţii confidenţiale în afara firmei sau organizaţiei
angajatoare ca urmare a unei relaţii profesionale sau de afaceri, cu excepţia
cazului în care a fost autorizat în mod special să facă publică o anumită
informaţie sau dacă există o obligaţie legală sau profesională de a face publice
acele informaţii.
b) Folosirea informaţiilor confidenţiale dobândite în timpul executării
sarcinilor de serviciu în avantajul personal sau în avantajul unei terţe părţi.
Un profesionist contabil trebuie să respecte întotdeauna confidenţialitatea,
chiar şi într-un mediu social. Profesionistul contabil trebuie să fie conştient de
posibilitatea unor scurgeri de informaţii, în special în situaţii ce implică o
asociere de afaceri pe termen lung cu un asociat sau cu un afin. Un profesionist
contabil trebuie, de asemenea, să menţină confidenţialitatea în prezentarea de
informaţii către un posibil client sau angajator.
Un profesionist contabil trebuie, de asemenea, să ia în considerare
menţinerea confidenţialităţii în cadrul firmei sau al organizaţiei angajatoare.
Un profesionist contabil trebuie să facă tot posibilul pentru a se asigura că
personalul aflat sub controlul său şi persoanele care îi furnizează consultanţă sau
asistenţă respectă principiul confidenţialităţii.
Obligaţia de confidenţialitate continuă şi după încheierea relaţiei dintre
profesionistul contabil şi client sau an gajator. Când profesionistul contabil
schimbă organizaţia angajatoare sau obţine un nou client el are dreptul să utili-
zeze experienţa anterioară. Profesionistul contabil nu ar trebui, totuşi, să
folosească sau să divulge informaţii confidenţiale primite sau obţinute dintr-o
relaţie profesională sau de afaceri.
În următoarele situaţii profesioniştii contabili sunt sau pot fi obligaţi să
divulge informaţii confidenţiale:
- Atunci când divulgarea este autorizată de către client sau angajator
- Atunci când divulgarea este autorizată prin lege, de a furniza documente
sau alte probe în cursul ^nor proceduri judiciare; şi pentru a aduce la cunoştinţa
autorităţilor publice în măsură eventuale încălcări ale legii.
- Atunci când există o obligaţie profesională sau un drept de a le divulga
atunci când nu este interzis prin lege:
• pentru a se conforma controlului calităţii unui corp membru sau al
organismului profesional;
• pentru a răspunde unei anchete sau unei investigaţii din partea organizaţiei
membre sau a unui organism normalizator; pentru a proteja interesele
profesionale ale unui profesionist contabil în cursul procedurilor judiciare; şi
pentru a respecta standardele tehnice şi cerinţele
37
 Atunci când profesionistul contabil a determinat că informaţia
confidenţială poate fi divulgată trebuie avute în vedere următoarele aspecte:
- Dacă interesele tuturor părţilor, inclusiv ale terţelor părţi ale căror
interese ar putea fi afectate, ar fi prejudiciate în cazul în care clientul sau
angajatorul consimt ca profesionistul contabil să divulge informaţii;
- Dacă sunt cunoscute sau nu toate faptele semnificative şi dacă pot fi
susţinute cu dovezi, în măsura în care acest lucru est posibil; când situaţia implică
fapte sau opinii nefondate trebuie să se recurgă la raţionamentul profesional
Pentru a se determina tipul de prezentare
care trebuie făcută, dacă este disponibil; şi
- Ce tip de comunicare este preconizată şi cui i se adresează; mai exact,
profesionistul contabil trebuie să fie convins că părţile cărora li se adresează
comunicarea sun| destinatarii adecvaţi şi că au responsabilitatea să reacţioneze ca
atare.
Cu privire la Comportamentul profesional
Principiul comportamentului profesional impune ca obligaţie
profesioniştilor contabili de a se conforma legilor şi reglementărilor relevante şi
de a evita orice acţiuni care pot discredita profesia contabilă. Acestea includ
acţiuni pe baza cărora o terţă parte raţională şi informată, la curent cu toate
informaţiile relevante, ar concluziona că este afectată în mod negativ buna
reputaţie a profesiei.
În cadrul strategiei de promovare şi de marketing a lor şi a activităţii pe
care o efectuează, profesioniştii contabili nu trebuie să furnizeze informaţii
eronate despre profesia lor. Profesioniştii contabili trebuie să fie cinstiţi şi loiali
şi nu trebuie
- să facă revendicări exagerate pentru serviciile pe care le oferă, calificările
pe care le posedă şi experienţa pe care o deţin;
- să ofere referinţe compromiţătoare sau comparaţii lip site de fundament
privind munca desfăşurată de alţii.
Controlul de calitate
Buna activitate a experţilor contabili şi contabililor autorizaţi este apreciată
de CECCAR prin:
- Organizarea şi exercitarea examinării profesionale a persoanelor fizice
membre ale corpului de către Consiliul Superior al Corpului şi Consiliul Filialei.
- Supravegherea exercitării profesiei de expert contabil şi contabil autorizat
de consiliile filialelor.
- Analiza de Consiliul filialelor a activităţii profesionale a experţilor
individuali şi a societăţilor comerciale de profil.
- Conducerea şi supravegherea permanentă şi efectivă de un expert sau
contabil autorizat membru al corpului, a societăţilor comerciale de expertiză
contabilă, a sucursalelor şi birourilor acesteia.
Toate aceste îndrumări şi controale se realizează pe baza documentelor
existente privind activitatea profesională a societăţilor de expertiză contabilă, iar
refuzul de a pune la dispoziţie aceste documente organelor de control ale corpului
constituie abatere disciplinară.
38
 Controlul de calitate se realizează printr-o comisie numită de Preşedintele
Corpului şi dintre membrii Consiliului Superior al Corpului.
Această comisie este formată dintr-un preşedinte şi 8 membrii ca
reprezentanţi teritoriali (filialele sunt grupate pe 8 zone geografice).
Această comisie are următoarele responsabilităţi:
- stabileşte lista ce cuprinde controlorii hotărâţi de Consiliul filialei;
- alege cabinete de control;
- rezolvă prin reprezentanţi teritoriali în teritoriu problemele privind
punerea în aplicare a controlului de calitate;
- formulează recomandări către filiale rezultate în urma sintezei
controalelor efectuate;
- întocmeşte sinteza anuală a controlului de calitate şi raportul anual
destinat preşedintelui Corpului;
- întocmeşte bugetul de venituri şi cheltuieli privind realizarea controlului
de calitate, care este încorporat distinct în Bugetul Anual al Corpului.
Controlul se exercită de controlori desemnaţi dintre experţi contabili în
baza listelor stabilite de consiliul de filială, iar aceştia, pentru a fi controlori,
trebuie să efectueze un stagiu, să aibă calitatea de membru activ de minim 3 ani,
activitatea profesională să fi făcut obiectul a cel puţin unui control de calitate, iar
acesta să nu aibă abateri disciplinare.
Fiecare controlor este mandatat pentru o perioadă de 3 ani cu posibilitatea
înnoirii contractului la cererea acestuia şi hotărârii Consiliului filialei.
Urmare a efectuării controlului se stabilesc anual concluzii şi rapoarte.
Nota de sinteză
Se întocmeşte de controlori la sfârşitului unui control de calitate, se trimite
cabinetului controlat şi acesta poate prezenta în scris controlorului observaţii.
Raportul de control
Se întocmeşte de controlori, are ca anexe nota de sinteză şi eventualele
observaţii ale cabinetului.
Prin aceasta se scot în evidenţă:
- lipsurile descoperite în cursul controlului efectuat;
- abaterile grave şi repetate de la regulamente, norme profesionale si alte
reglementari legale.
Tot aici se înscriu recomandări, alte măsuri de remediere a deficienţelor.
Raportul se transmite împreună cu nota de sinteză cu observaţiile
cabinetului şi dosarul de control reprezentantului teritorial din cadrul subcomisiei
controlului de calitate.
Reprezentantul teritorial verifică raportul şi anexele şi propune subcomisiei
controlul de calitate formularea recomandărilor către filială.
În urma aprobării recomandărilor de subcomisia controlului de calitate,
dosarul în cauză se trimite preşedintelui Consiliului filialei care decide în legătură
cu modul de valorificare şi comunicare a rezultatelor controlului de calitate, în
sensul că poate trimite o scrisoare de concluzii cu 3 modalităţi:
a) fără observaţii;

39
 b) cu simple observaţii anexând eventual o convocare la biroul
preşedintelui;
c) cu observaţii însoţite de o decizie de organizare a unui control după un
an pentru a se asigura că s-a ţinut cont de observaţiile făcute.
Raportul controlorului, dosarul de control şi scrisoarea de concluzii nu pot
fi divulgate decât noului controlor când are loc un control după expirarea
perioadei de 1 an de la încheierea controlului efectuat şi Consiliul filialei atunci
când preşedintele decide acest lucru.
Preşedintele Consiliului filialei poate sesiza Comisia de Disciplină a
Filialei corpului în cazul unei abateri repetate.
Dosarul de control se păstrează 3 ani de la încheierea controlului, după care
se distruge.
Experţii contabili şi contabilii autorizaţi răspund, în exercitarea profesiei,
disciplinar, administrativ, civil şi penal, după caz, potrivit legii.
Limitele răspunderii civile a experţilor contabili şi contabililor autorizaţi
se stabilesc prin contractele de prestări de servicii încheiate în condiţiile legii, în
funcţie de uzanţele interne şi internaţionale ale profesiei contabile
Exercitarea oricărei atribuţii specifice calităţii de expert contabil şi de
contabil autorizat de către persoane neautorizate sau care se află într-o situaţie de
incompatibilitate constituie infracţiune şi se sancţionează potrivit legii penale.
Persoanele care exercită atribuţii specifice calităţii de expert contabil şi de
contabil autorizat fără viza anuală se sancţionează disciplinar potrivit
Regulamentului de organizare şi funcţionare a Corpului Experţilor Contabili şi
Contabililor Autorizaţi.
Sancţiunile disciplinare ce se aplică experţilor contabili şi contabililor
autorizaţi, în raport cu gravitatea abaterilor săvârşite,acestea sunt următoarele:
a) mustrare;
b) avertisment scris;
c) suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de
contabil autorizat pe o perioadă de timp de la 3 luni la un an;
d) interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de
contabil autorizat.
Hotărârile şi deciziile de interes general, adoptate de Consiliul superior,
Biroul permanent şi Conferinţa naţională, se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I, în termen de 30 de zile de la adoptare.

CAPITOLUL I V – TIPURILE SI MODUL DE EFECTUARE A

EXPRTIZELOR CONTABILE

40
 4.1. Expertiza contabilă judiciară

Expertizele contabile judiciare au o tradiţie mai îndelungată. De altfel,

înseşi conceptele de bază ale expertizei contabile s-au născut şi sau cristalizat în
domeniul judiciar. Este suficient să menţionăm aici că, în România, primele
referiri la necesitatea expertizei contabile sunt conţinute în Codul Comercial
din 1887, care prevedea dreptul judecătorului de a ordona cercetarea scriptelor
de către un specialist în materie de societăţi (art. 155), asigurări (art. 460),
falimente (art. 737 şi 751), litigii comerciale (art. 909). Dar asemenea prevederi
erau mai puţin precise şi adesea contradictorii, utilizându-se alternativ
denumirea de experţi, comisari şi arbitri, ceea ce demonstrează că la data
respectivă noţiunea de expertiză contabilă şi rolul expertului în cadrul
procedurilor judiciare erau insuficient de clare. Un exemplu ar putea fi
edificator în acest sens. Astfel, în art. 155 este prevăzut dreptul asociaţilor de a
se adresa Tribunalului de Comerţ atunci când au bănuieli că directorul,
administratorii sau cenzorii se fac vinovaţi de neregularităţi. „Tribunalul,
ascultând pe administratori şi cenzori, dacă recunoaşte urgenţa de a lua măsuri
înainte de întrunirea adunării generale, poate dispune printr-o încheiere a se
inspecta registrele societăţii, numind în acest scop unul sau mai mulţi comisari,
al căror onorar va fi în sarcina reclamantului". După cum se vede, este vorba de
o veritabilă expertiză contabilă ordonată de o instanţă, deşi textul de lege nu o
califică în mod explicit ca atare. 11
În prezent, dar şi în etapele anterioare, expertizele contabile judiciare
propriu-zise sunt cele ce au ca scop şi finalitate administrarea lor ca mijloace de
probă în justiţie. Ele sunt ordonate fie de către organele de jurisdicţie
(Judecători, Tribunale, Curţi de Apel), fie de către organele de cercetare sau
de urmărire penală (Parchet şi, respectiv Poliţia pentru combaterea
criminalităţii economico-financiare), în scopul clarificării unor probleme de
esenţă economico-juridică reflectate de documentele contabile. Avem în
vedere faptul că cele mai multe dintre cauzele judiciare au un conţinut
material, implicând adesea stabilirea răspunderilor civile, materiale sau chiar
penale ale persoanelor vinovate, iar acest lucru este condiţionat de determinarea
cuantumului valoric al unor drepturi, obligaţii, prejudicii, despăgubiri, locaţii etc.
în asemenea situaţii, rolul experţilor contabili nu se poate reduce la culegerea şi
prelucrarea datelor din contabilitate, principala lor misiune fiind aceea de a
interpreta profesional aceste date şi de a dezvălui eventualele manopere prin care
au fost săvârşite delictele civile sau infracţiunile economice. 12
Principala necesitate a expertizelor contabile judiciare decurge din faptul
că sistemul contabil din întreprinderi, instituţii şi organizaţii poate fi structurat
şi condus numai de către specialişti în materie, iar informaţiile furnizate de
contabilitate pot fi interpretate corect numai de profesionişti ai domeniului. Cu
11
I.Florea si colectiv.Introducerea in expertiza contabila si auditul financiar. Ed. CECCAR, Bucuresti, 2005,
pag 11
12
I. Florea. Op.Cit. pag 12.

41
atât mai mult, folosirea datelor şi documentelor contabile ca probe în justiţie
nu se poate face în orice condiţii. Avem în vedere complexitatea şi
diversitatea mişcărilor de valori, particularităţile acestora în diferite sectoare şi
ramuri de activitate economică şl socială, ca şi existenţa mai multor posibilităţi
tehnice de tratare şi de reflectare a lor în documentele specifice şi în conturi. în
plus, documentele justificative, cele de evidenţă operativă sau contabile nu pot
fi administrate direct ca probe, şi asta din cel puţin trei motive esenţiale:
a) volumul lor foarte mare;
b) faptul că ar lipsi unităţile patrimoniale, fie şi numai temporar, de
documentele care le aparţin;
c) necesitatea de interpretare ştiinţifică/profesională a respectivelor
documente.
Asemenea exigenţe impun intervenţia unui profesionist care să efectueze
toate investigaţiile şi diligentele specifice, iar în final să exprime opinii autorizate
asupra informaţiilor contabile, opinii care vor folosi organelor judiciare în
rezolvarea (soluţionarea) problemelor în litigiu.
Pe de altă parte, dovedirea adevărului material în problemele încredinţate
spre soluţionare justiţiei presupune cercetarea atentă a tuturor izvoarelor de
informaţii, care (din punctul de vedere al magistraţilor) poartă denumirea
generica de probe. între acestea, datele contabilităţii şi ale altor forme de
evidenţă (piesele justificative, evidenţele tehnico-operative) au o pondere şi o
importanţa foarte mari. Fenomenul este cât se poate de explicabil.
Contabilitatea reflectă operaţiunile economice pe baza unor norme unitare şi
foarte riguros reglementate. în felul acesta documentele contabile dobândesc
caracterul unor probe preconstituite. Asta înseamnă ca documentele contabile
se întocmesc înainte de declanşarea unui litigiu şi nu sunt nemijlocit legate de
eventualitatea folosirii lor ca mijloace de proba.
O prima concluzie ne conduce la constatarea că expertiza contabila
judiciara se găseşte la confluenţa dintre domeniul contabilităţii şi domeniul
dreptului, îndeplinind funcţia unei probe de o factura aparte, care poate
contribui hotărâtor la restabilirea adevărului material în conflictele de interese
ajunse în faza judiciara.
Pe de altă parte, trebuie avut în vedere faptul ca expertiza contabilă
judiciara nu poate avea valoare de proba absolută. în sistemul nostru de drept
este caracteristic principiul neierarhizării probelor. Ca urmare, expertiza
contabila trebuie considerata teoretic egală cu celelalte mijloace de probaţiune,
deşi practica arată ca rolul ei în dovedirea adevărului material este, cel mai
adesea, decisiv. Subliniem şi faptul ca expertiza contabila este o investigaţie
ştiinţifică, efectuata într-o perioada rezonabilă de timp, de către un profesionist
recunoscut şl are la bază documente întocmite anticipat.
Intr-o asemenea fază merită să fie adusă în discuţie şi o altă problemă.
Pentru a putea fi utilizate ca bază de plecare în efectuarea unor expertize
contabile judiciare, datele şi documentele contabile trebuie să îndeplinească
anumite condiţii de formă şi de fond. Condiţiile formale sunt, în general, legate
de valoarea probatorie a contabilităţii, expertul putând constata fie temeinicia
42
actelor şi înregistrărilor contabile, fie anumite nereguli sau chiar delicte în
sistemele de evidenţa. în acest din urma caz, expertul va trebui sa determine
natura, cauzele şi mai ales implicaţiile acestor nereguli şi să aprecieze daca şi
în ce măsură mai poate pune temei pe respectivele documente.13

În esenta se poate concluziona ca expertiza contabila judiciara :

-Este un mijloc de probă în justiţie, o formă de cercetare şi lămurire a unor

fapte şi împrejurări de natură economico-financiară solicitate de organe judiciare
în scopul soluţionării litigiilor dintre persoanele juridice, dintre acestea şi
persoanele fizice precum şi în cazul proceselor penale privind infracţiunile prin
care s-a prejudiciat patrimoniului entitatilor.14
- Constituie mijloc de probă la care organele de cercetare sau instanţa de
judecată apelează atunci când părţile solicită sau din oficiu în vederea lămuririi
unor împrejurări de fapt pentru a se stabili adevărul.
- Sunt încredinţate de instanţele în cauză unor specialişti pentru a constata
şi evalua anumite fapte pe care judecătorul sau organul de cercetare penala nu le-
ar putea procura sau aprecia, în care scop stabilesc punctele si obiectivele asupra
cărora experţii numiţi urmează să se pronunţe.
-Expertiza contabilă judiciară depăşeşte acţiunile de control prin aceea că
include şi opinia expertului în legătură cu operaţiile asupra cărora se efectuează şi
asupra cărora trebuie să se pronunţe.
- Este o lucrare personală şi critică care pe lângă rezultatul examinării
faptelor din punct de vedere al exactităţii formale şi de fond cuprinde şi părerea
expertului asupra cauzelor şi efectelor în legătură cu obiectul supus expertizei.
Concluziile privind expertiza sunt un îndrumător în deciziile ce urmează a
fi luate de magistraţi, manageri şi terţi.

4.1.1. Relaţia dintre expertiza contabilă judiciară şi controlul financiar

Între expertiza contabilă şi controlul financiar există asemănări şi

deosebiri.
Trăsături comune15
- ambele activităţi sunt instrumente principale de apărare a patrimoniului şi
respectare a legalităţii;
- se efectuează de specialişti în domeniu cu reputaţie neştirbită;
- examinează anumite probleme ale activităţii economico-financiare după
criterii care au la bază aceleaşi dispoziţii legale şi acelaşi domeniu de activitate;
- utilizează aceleaşi metode de investigare.
13
I.Florea. Op.Cit.pag 13
14
M. Boulescu. M. Ghita . Expertiza contabila .Ed.Didactica si Pedagogica. Bucuresti -2001 .pag 122
15
M. Boulescu. Op. Cit. pag .123

43
 Atunci când cauzele cercetate de organele de urmărire penală şi
instrumentate de organele judecătoreşti, sunt constatate de control financiar,
expertiza contabilă utilizează şi analizează concluziile controlului financiar
pentru a preciza existenţa şi mărimea pagubei, cele 2 activităţi completându-se
reciproc pentru stabilirea adevărului în cauza supusă anchetei sau judecării.
Comparand cele doua activitati de aparare a patrimoniului entitatilor rerulta
urmatoarele concluzii: 16

Control financiar ulterior Expertiza

Funcţie a conducerii, latură a Mijloc de probă în justiţie care intervine
perfecţionării conducerii ştiinţifice, o numai atunci când organele judiciare
latură a cunoaşterii problemelor apreciază ca fiind necesar pentru
economice elucidarea cauzelor în curs de anchetă /
judecată
Activitate prin care managementul Este activitatea prin care organele
entităţii cunoaşte modul în care se judiciare primesc lămuriri de natură
îndeplinesc sarcinile economice, se economico-financiară cu scopul de a
păstrează, utilizează şi valorifică stabili adevărul necesar soluţionării
patrimoniul în scopul prevenirii, temeinice şi legale a cauzelor privind
constatării şi înlăturării abaterilor, faptele cercetate, anchetate / judecate.
stabilirea răspunderilor şi îmbunătăţirea
activităţii
Cuprinde pe o anumită perioadă întreaga Se limitează la cercetarea problemelor cu
activitate economico- financiară sau unele caracter economic şi financiar indicate de
segmente ale acestora organele judiciare
Pe baza constatărilor şi concluziilor Intervine ca probă administrată de
controlului financiar se acţionează cauzele organele de urmărire penală şi de judecată
respective în justiţie în vederea convingerii asupra realităţii şi
condiţiilor apariţiei pagubelor şi
deficienţelor abaterii cercetate si judecate.

Este o activitate cu caracter permanent Activitate ocazională care are loc numai
atunci când se dispune de organele
judiciare

Examinează întregul sistem de evidenţe Are competenţă de examinare a

tehnice operative şi contabile prevăzute documentelor şi evidenţei tehnico
activităţii şi perioadei controlate operative necesare pentru lămurirea
obiectivelor stabilite de organele judiciare
Constată pagubele, abaterile, deficienţele, Confirmă / infirmă constatările controlului
lipsurile cu privire la pagube, abateri, deficienţe,
lipsuri, ş.a.

Stabilirea obiectivelor expertizei judiciare

16
Pag.124. M. Boulescu . M . Ghita. Expertiza contabila Ed. Didactica si Pedagogica. Bucuresti .2001

44
 Obiectivele contabilităţii judiciare care se dau spre rezolvare experţilor
contabili sunt întrebări concrete care se stabilesc de organul judiciar de urmărire
penală sau instanţa de judecată care a dispus efectuarea expertizei contabile.
Se efectuează din oficiu sau din cererea părţilor.
Se limitează din punct de vedere al conţinutului şi perioadei. la fapte şi
împrejurări care au generat litigii.
Se dispune prin ordonanţă de organele de urmărire penală de catre Parchet
şi prin încheiere de instanţele de judecată.
Actul de dispunere al expertizei contabile (ordonanţa sau încheierea)
cuprinde în mod obligatoriu:
- organul care a dispus efectuarea expertizei;
- numărul dosarului;
- părţile implicate în litigiu;
- scopul efectuării expertizei;
- încadrarea juridică a faptei dispuse pentru soluţionare;
- numele expertului desemnat;
- obiectul expertizei respectiv întrebările la care se solicită răspuns;
- actele ce urmează a fi avute în vedere spre expertizare;
- onorariul provizoriu cuvenit expertului;
- termen de depunere al raportului.
Expertiza contabilă rezolvă numai obiectivele si problemele indicate şi
persoanele stabilite pentru care s-a dispus efectuarea acesteia.
Întrebările care se dau spre rezolvare experţilor contabili trebuie să fie:
- formulate clar şi complet în ordine succesivă logică, în limita cauzelor
cercetate :
- să se refere numai la problemele care necesită cunoştinţe tehnice şi
practice din domeniul economic;
- să fie în strânsă legătură cu conţinutul cauzei ce se judecă;
- să epuizeze toate aspectele neclare din dosarul respectiv;
- să cuprindă toate împrejurările cauzei, astfel încât să se prevină
formularea ulterioară de noi obiective;
- să nu solicite expertului contabil încadrări juridice ale faptelor cercetate.
Expertul contabil trebuie să:
- atunci când obiectivele expertizei contabile nu sunt suficient formulate si
clare să solicite organului care a dispus efectuarea expertizei să precizeze în scris
problemele care trebuie să formeze obiectul expertizei;
- sesizeze organul care a dispus expertiza atunci când în timpul efectuării
acesteia se ivesc situaţii care necesită extinderea obiectivelor fixate sau
efectuarea prealabilă a unor expertize tehnice / grafologice, ş.a.
Expertului nu-i este admis să extindă din proprie iniţiativă obiectivele şi
astfel să răspundă la întrebările care nu i-au fost puse sau nu sunt de competenţa
sa.
Pentru clarificarea celor mentionate mai sus , se prezinta in continuare doua
exemple privind structura unui raport de expertiza contabila judiciara:

45
 ISPECTORATUL DE POLIŢIE
AL JUDEŢULUI „Z”
SERVICIUL „Z1”
DOSAR NR. 000/ /P200X

RAPORT
de expertiză contabilă judiciară

CAPITOLUL I - INTRODUCERE

Subsemnatul „X”, domiciliat în „Z”, str. _______, nr. ____, expert contabil, posesor al carnetului
de expert contabil nr. 001/200X, înscris în Tabloul C.E.C.C.A.R., partea a III-a, am fost desemnat prin
ordonanţa de efectuare a expertizei dată în data de 16.12.2003 să efectuez expertiza contabilă în dosarul
penal nr. 000/200X instrumentat de către Serviciul „Z1” al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului „Z”.
Dosarul penal nr. 000/200X are ca obiect cercetarea împrejurărilor în care numitul „Y”, domiciliat
în „Z”, str. ______, nr. ___, judeţul Galaţi, învinuit de săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 215^1 alin. 1
din C.Pen., a creat un plus în gestiune de 200 litri de motorină, pe care ulterior l-a valorificat .
Proprietarul gestiunii de motorină a dosarului în cauză este S.C. „A” . Gestiunea este organizată
cu caracter permanent, în schimburi, predarea şi primirea gestiunii efectuându-se la fiecare schimb.
Expertiza contabilă face precizarea că gestiunea motorinei din prezentul dosar se face cantitativ,
prin cântărire la intrarea în gestiune (în kilograme) şi prin măsurare (litri) şi transformare în kilograme la
ieşire, respectiv atunci când se predă beneficiarilor.
Pentru organizarea gestiunii potrivit normelor legale în vigoare, conducerea S.C. „A” , a emis
Ordinul de serviciu nr. 002/200X (anexa nr. 3 ), care prevede stabilirea şi avizarea densităţii de motorină
de către „Laboratorul de determinări fizico-chimice”, adică stabilirea şi avizarea coeficienţilor de
transformare pe baza densităţii din litri în kilograme a motorinei livrate la beneficiari.
Aceeaşi decizie prevede că densitatea se determină zilnic de către laborator la un interval de 6
ore, respectiv de 4 ori pe zi.
Măsurile din acest Ordin sunt în conformitate cu prevederile legale pentru organizarea gestiunilor
acestor produse specifice.
Termenul de depunere al raportului de expertiză este data de 20.01.200X.
Obiectivele la care trebuie să răspundă expertiza sunt următoarele:
1. Care a fost cantitatea de motorină livrată de către învinuitul „Y” în data de 12.08.200X conform
scriptelor întocmite de acesta?
2. Cum a fost determinată această cantitate de către învinuit având în vedere că evidenţa
gestionară era ţinută folosindu-se ca unitate de măsură kilogramul iar livrarea s-a efectuat
utilizându-se ca unitate de măsură litrul?
3. Ce mărimi ale densităţii motorinei a folosit învinuitul pentru transformarea kilogramelor în litri?
4. Care era valoarea densităţii ce trebuia folosită legal şi corect de către învinuit?
5. Dacă variaţia densităţii motorinei intrate în gestiune avea influenţă asupra stocului de motorină
aflat în gestiunea învinuitului „Y”?
6. Dacă prin folosirea incorectă a valorii densităţii motorinei s-a putut crea un plus în gestiunea
învinuitului „Y” şi care este aceasta în perioada cuprinsă între 01.08 – 15.08.200X?

Pentru a răspunde la obiectivele expertizei contabile, expertul a studiat următoarele:

- Raportul de cercetare întocmit de către S.C. „A” la data de 05.09.200X;
- Documente de provenienţă şi intrare a cantităţilor de motorină în gestiunea de motorină
S.C. „A” , aflate la dosarul cauzei.

46
 - Documentul centralizator al densităţilor motorinei la gestiunea de motorină, determinate
de către Laboratorul de determinări fizico-chimice pentru perioada 31.07.200X –
15.08.200X.
- Registrul de evidenţă al alimentărilor cu motorină organizat conform Ordinului de serviciu
nr. 002/200X.
- Documente care atestă pentru perioada 01.08.200X – 31.08.200X, orele între care
învinuitul „Y” a lucrat la gestiunea de motorină.
- Inventarierea efectuată în data de 15.08.200X la gestiunea de motorină S.C. „A” , aflată
la dosarul cauzei.

CAPITOLUL II – DESFĂŞURAREA EXPERTIZEI

Obiectivul nr. 1:
“Care a fost cantitatea de motorină livrată de către învinuitul „Y” în date de 12.08.200X conform
scriptelor întocmite de acesta?”

Răspuns la obiectivul nr. 1

În ziua de 12.08.200X, învinuitul „Y”, a lucrat la gestiunea de carburanţi între orele 06 00 - 1400.
În această perioadă s-a livrat conform scriptelor întocmite de către gestionarul „Y”, cantitatea de
7.537 kg motorină, cantitate stabilită pe baza Registrului de evidenţă întocmit conform Ordinului de
serviciu nr. 002/200X, de către gestionarul „Y” pentru livrările din ziua de 12.08.200X între orele 0600 -
1400, Registru în care este înscrisă cantitatea livrată de motorină în kilograme.

Obiectivul nr. 2:
“Cum a fost determinată această cantitate de către învinuit având în vedere că evidenţa gestionară
era ţinută folosindu-se ca unitate de măsură kilogramul iar livrarea s-a efectuat utilizându-se ca unitate
de măsură litrul?”

Răspuns la obiectivul nr. 2

Din evidenţa întocmită de către gestionarul „Y”, respectiv a Registrului de evidenţă întocmit
conform Ordinului de serviciu nr. 002/200X, reiese că în ziua de 12.08.200X, în 3 cazuri, pentru livrările la
S.C. „B” (2 cazuri) şi la S.C. „C” (un caz), s-a utilizat coeficientul de transformare de 0,855 kilograme
pentru un litru de motorină, în loc de 0,835 kilograme pentru un litru de motorină, cât era coeficientul de
transformare stabilit de laborator.
Expertiza contabilă constată că din cele 7 livrări efectuate în ziua de 12.08.200X de către
gestionarul „Y”, la 4 livrări s-a aplicat coeficientul de transformare corect de 0,835 kilograme pentru un
litru de motorină, iar în celelalte 3 cazuri menţionate mai sus, s-a aplicat un coeficient de transformare de
0,855 kilograme pentru un litru de motorină.
Cantitatea de motorină pentru cele 3 cazuri la care s-a calculat transformarea din litri în
kilograme cu coeficientul de 0,855 este de 4.447 kg motorină, cantitate scăzută din gestiune de
gestionarul „Y” faţă de cantitatea corectă de 4.342 kg, rezultând o diferenţă de 105 kg de motorină
scăzută în plus din gestiune.

Obiectivul nr. 3:
“Ce mărimi ale densităţii motorinei a folosit învinuitul pentru transformarea kilogramelor în litri?”
Răspuns la obiectivul nr. 3
Aşa cum am prezentat la obiectivul nr. 2, învinuitul a folosit pentru cantitatea de 4.446 kg, livrată
în trei cazuri densitatea de 0,855 kilograme pentru un litru de motorină, iar pentru cantitatea de 3.089,5
kg a utilizat densitatea de 0,835 kilograme pentru un litru de motorină stabilită de laborator.

Obiectivul nr. 4:
“Care era valoarea densităţii ce trebuia folosită legal şi corect de către învinuit?”

47
 Răspuns la obiectivul nr. 4
Densitatea legală stabilită de laborator pentru data de 12.08.2003, în intervalul orar 04 00 – 1600,
era de 0,835 kilograme pentru un litru de motorină, densitate care trebuia folosită pentru calcularea
cantităţii de motorină ce trebuia descărcată din gestiune.

Obiectivul nr. 5:
“Dacă variaţia densităţii motorinei intrate în gestiune avea influenţă asupra stocului de motorină aflat
în gestiunea învinuitului „Y”?”

Răspuns la obiectivul nr. 5

Gestiunea de motorină la “intrare” şi “ieşire” s-a ţinut în kilograme, iar variaţia densităţii motorinei,
care este în funcţie de temperatură, nu influenţează cantitatea intrată în gestiune, recepţia efectuându-se
prin cântărire.

Obiectivul nr. 6:
“Dacă prin folosirea incorectă a valorii densităţii motorinei s-a putut crea un plus în gestiunea
învinuitului „Y” şi care este aceasta în perioada cuprinsă între 01.08 – 15.08.200X?”

Răspuns la obiectivul nr. 6

În perioada 01 – 15.08.200X, învinuitul „Y” a lucrat la gestiunea de motorină în 11 de zile,
conform adresei nr. 002/200X emise de către S.C. „A” .
În anexa nr. 1, sunt prezentate comparativ, livrările de motorină către diverşi beneficiari pentru
perioada 01 – 15.08.200X, efectuate în timpul gestionării motorinei la acest depozit de către învinuitul
„Y”.
Din datele anexei nr. 1, reiese că în perioada 01 – 15.08.200X, în timpul cât motorina din
gestiunea în cauză, a fost gestionată de către „Y”, s-au executat 78 operaţiuni de predare – primire la
beneficiari (la locomotive) pentru cantitatea totală de 90.220 kg, din care în 27 cazuri pentru cantitatea de
51.135 kg, s-a utilizat un coeficient de transformare a volumului în kilograme mai mare decât densitatea
stabilită de laborator.
Cantitatea pentru care s-a operat la ieşiri din gestiune mai mult decât cantitatea reală rezultată
prin transformarea de mai sus este de 1.203,75 kg, cantitate calculată ca diferenţă între cantitatea
determinată pe baza coeficienţilor de transformare stabiliţi de laborator, şi cea determinată prin utilizarea
coeficienţilor de transformare utilizaţi de către învinuitul „Y” pentru scăderea din gestiune a cantităţilor de
motorină pentru livrările sintetizate în anexa nr. 2.
Anexa nr. 2, cuprinde extras din anexa nr. 1 cu livrările de motorină, pentru care s-au utilizat
coeficienţi de transformare diferiţi de densităţile stabilite de laborator, pentru determinarea cantităţilor
scăzute din gestiune, pentru a prezenta într-un mod mai concis diferenţele rezultate.

CAPITOLUL III – CONCLUZII

La obiectivul nr. 1
Învinuitul „Y”, în data de 12.08.200X, conform scriptelor întocmite de către acesta, a livrat
cantitatea de 7.537 kg motorină.

La obiectivul nr. 2
În ziua de 12.08.200X, învinuitul „y” a efectuat 7 livrări de motorină, din care pentru livrările
efectuate în 3 cazuri a scăzut din gestiune 4.447 kg de motorină, cantitatea reală calculată pe baza
densităţii stabilite de laborator fiind de 4.342 kg motorină, rezultând o diferenţă de 105 kg descărcată în
plus din gestiune.

48
 La obiectivul nr. 3
Învinuitul a folosit pentru cantitatea de 4.447 kg, livrată în trei cazuri densitatea de 0,855
kilograme pentru un litru de motorină, iar pentru cantitatea de 3.090 kg a utilizat densitatea de 0,835
kilograme pentru un litru de motorină.

La obiectivul nr. 4
Densitatea legală stabilită de laborator pentru data de 12.08.200X, în intervalul orar 04 00 – 1600,
era de 0,835 kilograme pentru un litru de motorină, densitate care trebuia folosită pentru calcularea
cantităţii de motorină ce trebuia descărcată din gestiune.

La obiectivul nr. 5
Variaţia densităţii motorinei, care este în funcţie de temperatură, nu influenţează cantitatea
intrată în gestiune, recepţia efectuându-se prin cântărire.

La obiectivul nr. 6
Prin folosirea altor valori ale densităţii motorinei, mai mari decât cele stabilite de către
Laboratorul de determinări fizico-chimice, în perioada cuprinsă între 01.08 – 15.08.200X, în timpul
gestionării motorinei de către învinuitul „y” s-a creat un plus în gestiune de 1.203,75 kg, cantitate care ar
fi trebuit să fie găsită plus la inventarierea din data de 15.08.200X.

Expert contabil,

„x”

TRIBUNALUL “Z”
Dosar civil nr. 001/200X

RAPORT
de expertiză contabilă judiciară

CAPITOLUL I – INTRODUCERE

Subsemnatul „X”, domiciliat în „Z”, str. ______, nr. _____, expert contabil, posesor al carnetului
de expert contabil nr. 002/200X, înscris în Tabloul C.E.C.C.A.R. Filiala „Z”, partea a III-a, am fost
desemnat de instanţă să efectuez expertiza contabilă în Dosarul nr. 001/200X aflat pe rol al Tribunalul
„Z”.

49
 Cauza civilă din Dosarul nr. 001/200X aflat pe rol la Tribunalul „Z” are ca obiect litigiul de muncă
intervenit între contestatorul „Y” domiciliat în „Z”, str. _________, nr. _____ şi intimata Ministerul …, cu
sediul în Bucureşti str. …, nr. …, pentru Unitatea „A”.
Între părţi a existat o relaţie contractuală de muncă până în data de 31.05.200X, dată la care prin
Ordinul de zi pe unitate nr. 003/25.05.200X, Dl. „Y” este trecut în rezervă în baza art. 43 alin. 1 lit. b) din
Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, prin aplicarea art. 85 alin. 1 lit. e) din aceeaşi lege,
îndeplinind condiţiile prevăzute de art. 6 şi art. 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 7/1998.
Întrucât, la data trecerii în rezervă a contestatorului „Y”, prevederile art. 7 şi art. 8 alin. (1) din
Ordonanţa Guvernului nr. 7/1998, referitoare la neimpozitarea sumelor primite sub formă de plăţi
compensatorii au fost abrogate în mod expres de art. 86 din Ordonanţa Guvernului nr. 73 din 27 august
1999 privind impozitul pe venit, contestatorul „Y” a beneficiat la trecerea în rezervă de următoarele sume
impozabile:
- Ajutor de trecere în rezervă, corespunzător vechimii în serviciu, de 20 solde lunare brute din
ultima lună de activitate, respectiv suma de 121.332.780 lei (6.066.639 lei x 20);
- Plată compensatorie, egală cu două solde lunare brute din ultima lună de activitate pentru fiecare
an rezultat ca diferenţă între vârsta de 55 de ani şi vârsta pe care o avea la data trecerii în
rezervă, respectiv suma de 48.533.112 lei (6.066.639 lei x 2 x 4 ani);
Suma cuvenită, a fost încasată de către D-l „Y” în trei etape, Unitatea „A” reţinând din aceasta un
impozit total de 65.226.121 lei, după cum urmează:

Nr. Suma brută Impozit Suma netă

Explicaţie Data acordării
crt. (lei) (lei) (lei)
1 Plăţi compensatorii 20.07.200X 48.533.112 18.991.929 29.541.183
2 Ajutor trecere în rezervă 24.08.200X 113.636.696 44.305.218 69.331.478
3 Ajutor trecere în rezervă 28.09.200X 7.696.084 1.928.974 5.767.110
TOTAL 169.865.892 65.226.121 104.639.771

Obiectivele la care trebuie să răspundă expertiza sunt următoarele:

7. Care sunt elementele componente şi care este cuantumul soldei lunare brute din ultima lună de
activitate;
8. Să se calculeze de către expert sumele băneşti cuvenite la trecerea mea în rezervă şi să se
stabilească sumele cu care am fost prejudiciat;
9. Să se precizeze de către expert dacă a fost corect aplicată legislaţia în vigoare privind
impozitarea ajutorului şi a plăţilor compensatorii primite în momentul trecerii mele în rezervă;
10. Să se actualizeze la zi în raport de coeficienţii de inflaţie a sumelor reţinute nejustificat.

CAPITOLUL II – DESFĂŞURAREA EXPERTIZEI

În vederea efectuării expertizei contabile dispuse prin încheierea de şedinţă din 10.10.200X în
dosarul civil nr. 001/200X aflat pe rol la Tribunalul „Z”, expertul contabil a procedat la expertizarea
documentelor depuse la dosar.

Obiectivul nr. 1:
“Care sunt elementele componente şi care este cuantumul soldei lunare brute din ultima lună de
activitate”
Răspuns la obiectivul nr. 1
La obiectivul nr. 1, expertul contabil a studiat Extrasul din baza de calcul a drepturilor băneşti
anexă la statul de plată (Anexa nr. 1 la Raport), din care rezultă că în luna mai 200X, componenţa soldei
lunare brute a contestatorului „Y” era următoarea:

50
 Nr. Valoare
crt. Elemente componente
(lei)
1 Solda de funcţie 2.198.400
2 Solda de grad 1.219.425
3 Gradaţie 42% 1.435.486
4 Dispozitiv 25% 1.213.328

TOTAL 6.066.639

Expertiza menţionează faptul că în statul de plată aferent lunii mai 200X (anexa nr. 2 la Raport),
sunt înscrise şi alte sporuri de care contestatorul a beneficiat, dar acestea nu constituie elemente de
calcul a soldei lunare brute în conformitate cu prevederile art. 3 din Legea nr. 138 din 20 iulie 1999
privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului militar din instituţiile publice de apărare naţională,
ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi acordarea unor drepturi salariale personalului civil din
aceste instituţii:
“Cadrele militare în activitate şi militarii angajaţi pe bază de contract au dreptul la o soldă lunară,
compusă din: solda de funcţie, solda de grad, solda de merit, indemnizaţia de comandă, gradaţii şi
indemnizaţia de dispozitiv.”
Astfel, expertiza stabileşte că în luna mai 200X, componenţa soldei lunare brute a contestatorului
„Y” era următoarea:
- Solda de funcţie 2.198.400 lei
- Solda de grad 1.219.425 lei
- Gradaţie 42% 1.435.486 lei
- Dispozitiv 25% 1.213.328 lei
Cuantumul soldei lunare brute în ultima lună de activitate a contestatorului „Y” a fost de
6.066.639 lei.

Obiectivul nr. 2:
“Să se calculeze de către expert sumele băneşti cuvenite la trecerea mea în rezervă şi să se
stabilească sumele cu care am fost prejudiciat”
Răspuns la obiectivul nr. 2
La data trecerii în rezervă, contestatorului „Y” i se cuveneau următoarele drepturi impozabile:
- Ajutor de trecere în rezervă, corespunzător vechimii în serviciu, de 20 solde lunare brute din
ultima lună de activitate, respectiv suma de 121.332.780 lei (6.066.639 lei x 20);
- Plată compensatorie, egală cu două solde lunare brute din ultima lună de activitate pentru fiecare
an rezultat ca diferenţă între vârsta de 55 de ani şi vârsta pe care o avea la data trecerii în
rezervă, respectiv suma de 48.533.112 lei (6.066.639 lei x 2 x 4 ani);
Suma cuvenită, a fost încasată de către D-l „Y” în trei etape, Unitatea „A” reţinând din aceasta un
impozit total de 65.226.121 lei, după cum urmează:

Nr. Suma brută Impozit Suma netă

Explicaţie Data acordării
crt. (lei) (lei) (lei)
1 Plăţi compensatorii 20.07.200X 48.533.112 18.991.929 29.541.183
2 Ajutor trecere în rezervă 24.08.200X 113.636.696 44.305.218 69.331.478
3 Ajutor trecere în rezervă 28.09.200X 7.696.084 1.928.974 5.767.110
TOTAL 169.865.892 65.226.121 104.639.771

Expertiza constată că asupra drepturilor băneşti cuvenite contestatorului „Y”, s-a aplicat un
barem lunar de impozitare stabilit prin Hotărârea Guvernului nr. 611 din 13 iulie 2000 pentru veniturile
lunare din salarii şi pensii definite la art. 22 şi art. 23 din Ordonanţa Guvernului nr. 73 din 27 august 1999
privind impozitul pe venit, fără a se ţine cont de caracterul excepţional al acestui venit.
Întrucât drepturile băneşti cuvenite contestatorului „Y” nu pot fi asimilate veniturilor din salarii sau
pensii şi nu sunt prevăzute în mod expres de Ordonanţa Guvernului nr. 73 din 27 august 1999 privind

51
impozitul pe venit, expertiza stabileşte că impunerea lor trebuie efectuată conform prevederilor legale în
vigoare la data schimbării poziţiei de activitate, respectiv data de 31.05.200X, în baza art. 43 alin. (1) din
Ordonanţa Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, modificată prin Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 87/2000, care stabileşte că:
“Veniturile care nu se regăsesc în mod expres menţionate în prezenta ordonanţă se supun
impunerii cu o cotă de 10% aplicată asupra veniturilor brute, impozitul fiind final. ”
Aplicând prevederile art. 43 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe
venit, modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 87/2000, expertiza contabilă a stabilit că din
drepturile cuvenite contestatorului „Y”, i-a fost reţinută în plus cu titlu de impozit suma de 48.239.532 lei
conform tabelului de mai jos:

Impozit calculat
Nr. Data Suma brută Impozit Diferenţă impozit
Explicaţie de expertiză
crt. acordării (lei) reţinut (lei) reţinut în plus (lei)
(lei)
1 Plăţi compensatorii 20.07.200X 48.533.112 18.991.929 4.853.311 14.138.618
2 Ajutor trecere în rezervă 24.08.200X 113.636.696 44.305.218 11.363.670 32.941.548
3 Ajutor trecere în rezervă 28.09.200X 7.696.084 1.928.974 769.608 1.159.366
TOTAL 169.865.892 65.226.121 16.986.589 48.239.532

Obiectivul nr. 3:
“Să se precizeze de către expert dacă a fost corect aplicată legislaţia în vigoare privind
impozitarea ajutorului şi a plăţilor compensatorii primite în momentul trecerii mele în rezervă”
Răspuns la obiectivul nr. 3
Ordonanţa Guvernului nr. 73 din 27 august 1999 privind impozitul pe venit defineşte la art. 4
categoriile de venituri care se supun impozitului pe venit, astfel:
a) venituri din activităţi independente;
b) venituri din salarii;
c) venituri din cedarea folosinţei bunurilor;
d) venituri din dividende si dobânzi;
e) alte venituri.
Expertiza contabilă arată la răspunsul de la obiectivul nr. 2 că asupra drepturilor băneşti cuvenite
contestatorului „Y”, s-a aplicat un barem de impozitare stabilit prin Hotărârea Guvernului nr. 611 din 13
iulie 2000 pentru veniturile lunare din salarii şi pensii, fără a se ţine cont de caracterul excepţional al
acestui venit, acestea nerezultând din efectuarea unei activităţi în baza unui contract de muncă, ci în
baza unor prevederi legale speciale de protecţie a personalului disponibilizat din armată.
Plăţile compensatorii cuvenite contestatorului „Y” nu sunt caracterizate prin periodicitate lunară,
nu izvorăsc dintr-o activitate remunerată în baza unui contract de muncă şi nu sunt prevăzute în mod
expres de Ordonanţa Guvernului nr. 73 din 27 august 1999 privind impozitul pe venit la secţiunea unde
sunt definite veniturile din salarii sau asimilate salariilor, astfel încât expertiza apreciază că impunerea lor
trebuie efectuată în baza art. 43 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit,
modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 87/2000, în vigoare la data schimbării poziţiei de
activitate, care stabileşte că:

“Veniturile care nu se regăsesc în mod expres menţionate în prezenta ordonanţă se supun

impunerii cu o cotă de 10% aplicată asupra veniturilor brute, impozitul fiind final. ”

În opinia expertului aplicarea prevederilor art. 43 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 73/1999,
este justificată şi de prevederile art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 136/2000, care
prevede:

“Plăţile compensatorii şi ajutoarele prevăzute la art. 1, plătite de la data de 1 ianuarie 2000, nu

sunt supuse globalizării.”

52
 Astfel, dacă drepturile cuvenite contestatorului „Y” ar fi fost supuse globalizării, impozitul reţinut
pentru acestea, ar fi fost adunat cu impozitul reţinut pentru veniturile de natură salarială realizate în
cursul anului înainte de trecerea în rezervă, şi pe baza normelor de impunere anuală, ar fi fost
regularizate.
Art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 136/ 14.09.2000 privind modul de stabilire a
plăţilor compensatorii şi a ajutoarelor care se acordă personalului militar, exceptează de la globalizare
drepturile cuvenite contestatorului „Y”, confirmă caracterul excepţional al acestora, plăţile compensatorii
şi ajutoarele neputând fi asimilate veniturilor din salarii, impunerea acestora efectuându-se în baza art. 43
alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 73/1999, impozitul fiind final.

Obiectivul nr. 4:
“Să se actualizeze la zi în raport de coeficienţii de inflaţie a sumelor reţinute nejustificat”

Răspuns la obiectivul nr. 4

Expertiza a calculat în Anexa nr. 3 la Raport valorile actualizate la finele lunii octombrie 2003 în
raport cu indicii preţurilor de consum pentru actualizarea la inflaţie a elementelor patrimoniale, raportaţi
de către Institutul Naţional de Statistică al României, pentru sumele reprezentând diferenţe reţinute în
plus cu titlu de impozit, sume determinate la obiectivul nr. 2, rezultând următoarele valori:

Nr. Valoarea reţinută Data Valoarea reţinută în

Explicaţie sumă Data reţinerii
crt. în plus (lei) actualizării plus actualizată (lei)
1 Impozit reţinut în plus pentru plăţi compensatorii 20.07.200X 14.138.618 Mai 200X 27.386.252 
2 Impozit reţinut în plus pentru ajutor trecere în rezervă 24.08.200X 32.941.548 Mai 200X 62.678.971 
Mai 200X
3 Impozit reţinut în plus pentru ajutor trecere în rezervă 28.09.200X 1.159.366 2.145.879
TOTAL 48.239.532 - 92.211.102

Valoarea totală actualizată la luna octombrie 2003 cu indicii de inflaţie a impozitului reţinut în plus
cu ocazia acordării plăţilor compensatorii şi a ajutoarelor contestatorului „Y” este de 92.211.102 lei.

CAPITOLUL III – Concluzii

La obiectivul nr. 1
Expertiza contabilă stabileşte că în luna mai 2000, componenţa soldei lunare brute a
contestatorului „Y” era următoarea:
- Solda de funcţie 2.198.400 lei
- Solda de grad 1.219.425 lei
- Gradaţie 42% 1.435.486 lei
- Dispozitiv 25% 1.213.328 lei
Cuantumul soldei lunare brute în ultima lună de activitate a contestatorului „Y” a fost de
6.066.639 lei.
La obiectivul nr. 2
Expertiza contabilă a stabilit că din drepturile cuvenite contestatorului „Y”, prin aplicarea eronată
a baremului lunar de impozitare a veniturilor din salarii şi pensii, s-a reţinut în plus cu titlu de impozit
suma de 48.239.532 lei.

53
 La obiectivul nr. 3
Expertiza contabilă stabileşte că ajutoarele şi plăţile compensatorii trebuiau impozitate întrucât
cuantumul acestora a fost stabilit în baza soldei lunare brute, dar impunerea nu trebuia făcută în baza
baremurilor lunare de impozitare stabilite pentru veniturile din salarii şi pensii.
Drepturile cuvenite contestatorului „Y” odată cu trecerea în rezervă, trebuiau impozitate cu un
procent de 10% din cuantumul acestora, impozitul fiind final, în conformitate cu prevederile art. 43 alin.
(1) din Ordonanţa Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit.
La obiectivul nr. 4
Valoarea totală actualizată la luna octombrie 200X cu indicii de inflaţie a impozitului reţinut în
plus cu ocazia acordării plăţilor compensatorii şi a ajutoarelor contestatorului „Y” este de 92.211.102 lei.

Expert contabil,

„X”

Expert contabil consilier „W”

Semnează cu opinie separată, pe care o va prezenta în raport separat după ce Ministerul… -

Unitatea „A” va depune la dosarul cauzei în xerocopie extras din statul de plată a drepturilor de salarii
pentru luna mai 200X semnat de „Y”.
Din statul de plată respectiv trebuie să rezulte structura tuturor veniturilor, venitul impozabil în
sumă de 5.751.566 lei, impozitul pe venit în sumă de 1.627.470 lei, aşa cum rezultă din fişa fiscală FF1
depusă la dosar şi suma netă achitată reclamantului, care constituie baza de calcul a ajutoarelor şi a
salariilor compensatorii la care avea dreptul reclamantul în cauză.

Expert contabil consilier,

„W”

4.2. Expertiza contabilă extrajudiciară

Expertizele contabile extrajudiciare au o arie de utilizare sau o sferă de acţiune

mult mai largă decât cele judiciare. Ele vizează diferite aspecte economice,
patrimoniale, gestionare, financiare şi fiscale, informaţionale, depăşind în cele mai
multe cazuri însuşi cadrul informaţiilor şi al activităţilor financiar-contabile. Efectuarea
lor reclamă cunoştinţe economice mai ample, calcule specifice cum sunt cele de
normare şi de randament, studii de conjunctură, experimentări şi testări speciale,
motiv pentru care ele mai sunt cunoscute în lume şi sub numele de expertize
economico-contabile.
In practica internaţională expertizele extrajudiciare sau economicocontabile
sunt folosite atât pentru fundamentarea unor importante decizii economice, cât şi
pentru corecta informare a tuturor utilizatorilor de informaţie contabilă, pentru

54
atestarea unor calcule sau informaţii, pentru raţionalizarea fluxurilor informaţionale
etc.17
Are loc în afară de orice intervenţie judecătorească, direct între părţile în
litigiu sau este solicitată de persoane fizice şi juridice în vederea stabilirii
respectării adevărului şi legalităţii în activitatea acestora.18
Contribuie la prevenirea pagubelor în patrimoniu, păstrarea integrităţii
acestuia şi respectarea legalităţii.
Este utilizată şi ca mijloc de fundamentare a acţiunilor de arbitraj
judecătoresc care se declanşează prin acţiuni adresate organelor judiciare.
Este un mijloc de fundamentare şi asigurare a calităţii, realităţii, exactităţii
şi legalităţii informaţiilor ce stau la baza acţiunilor arbitrare, judecătoreşti şi este
declanşată de regulă de conducerea agentului economic care promovează
acţiunea de judecată.
Poate fi utilizată şi pentru certificarea bilanţului contabil, a contului de
profit şi pierdere, a situaţiei patrimoniului agentului economic.
Aceste analize şi certificări asupra situaţiei patrimoniului constituie o
dovadă demnă de încredere pentru terţi în vederea intrării în relaţii de colaborare.
Poate fi solicitată de manageri pentru a cunoaşte anumite situaţii ale
patrimoniului, de asociaţi în cursul funcţionării, fuziunii, dizolvării societăţii, de
părţile în litigiu sau de particulari la constituirea si fuziunea societăţii comerciale.
Poate avea ca obiect de cercetare următoarele:
- fapte, împrejurări sau situaţii ce apar în activitatea economico-financiară
şi gestionară a unei unităţi patrimoniale pentru a căror soluţionare este necesar
verdictul unui expert contabil;
- aspecte ale situaţiei economico-financiare a patrimoniului şi a capacităţii
entităţii de a genera profit cu scopul final de a stabili în mod ştiinţific
corectitudinea sau incorectitudinea administrării patrimoniului;
- analiza economico-financiară a activităţii unei entităţi patrimoniale cu
scopul de a determina comportamentul managementului şi a persoanelor din
compartimentele funcţionale şi de producţie în raport cu atribuţiile stabilite prin
Regulamentul de Organizare şi Funcţionare şi Fişa postului.
Expertiza contabilă cuprinde latura economico-financiară a faptelor şi
împrejurărilor, latura juridică fiind în exclusivitate în competenţa organelor
judiciare.

4.3. Expertiza contabilă în procesul civil

Orice persoană în conformitate cu Constituţia României se poate adresa

justiţiei pentru apărarea drepturilor şi intereselor sale legitime. În acest sens,
persoana vătămată intră într-un drept al său de o autoritate publică, printr-un act
administrativ sau nesoluţionarea la termen a unei cereri este îndreptăţit să obţină

17
I.Florea.Op. Cit.pag 15
18
M. Boulescu . Op. Cit. pag.125 .

55
recunoaşterea dreptului pretins, anularea actului şi repararea pagubei. Aceasta se
poate realiza printr-un proces civil.19
Procesul civil – reprezintă activitatea desfăşurată de instanţă, părţi, organul
de executare ş.a. organe / persoane care participă la înfăptuirea justiţiei în cauzele
civile precum şi raportul dintre aceşti participanţi în vederea realizării / stabilirii
drepturilor ori intereselor civile supuse judecăţii precum şi executării silite a
hotărârilor judecătoreşti sau altor titluri executorii aferente procedurii stabilite de
lege.
Procesele privind drepturile civile, drepturile juridice civile, se judecă de
către instanţe.20
Fazele şi etapele procesului civil
I. Faza care judecă şi pronunţă hotărâri definitive.
1. Înştiinţarea părţilor despre pretenţiile avute şi probele de care se dispune.
2. Dezbaterea proceselor în şedinţa de judecată, deliberarea şi pronunţarea
hotărârii.
3. Căile de atac.
II. Executarea silită a hotărârilor judecătoreşti.
Acţiunea civilă este mijlocul legal prin care o persoană cere instanţei
judecătoreşti recunoaşterea sau realizarea dreptului său prin încetarea piedicilor
puse în exercitarea sa de o altă persoană sau printr-o despăgubire
corespunzătoare. Presupunem 3 elemente:
●părţile în procesul civil
●obiectul acţiunii civile
- măsurile asiguratorii
- căile de atac
- executarea silită
●cauza acţiunii civile

Părţile în procesul civil – sunt: 21

- persoana interesată în apărarea dreptului său nesocotit / încălcat
- persoana care a tulburat exerciţiul normal al dreptului subiectiv
- terţe persoane care sunt părţi pe care reclamantul / pârâtul au posibilitatea
să le cheme în cadrul procesului aflat pe rol.
Fazele procesului civil
- judecarea în fond
- apelul
- recursul
- contestaţia în anulare
- revizuirea
- executarea silită
Părţile în procesul civil - reclamant şi pârât
19
M.Boulescu. Op. Cit. pag145
20
M.Boulescu. Op. Cit. pag 145.
21
Ibidem .pag 146-147

56
 - apelant şi intimat
- recurent şi intimat
- contestator şi intimat
- revizuent şi intimat
- creditor şi debitor
Obiectul acţiunii civile – este ceea ce se cere prin acţiunea respectivă şi
reprezintă pretenţia reclamantului.
Ex.: - plata / predarea unei sume de bani
- contestarea unui drept
- protejarea unor interese
Obiectul măsurilor asiguratorii
- Luarea unor măsuri de indisponibilizare şi conservare pentru a evita
distrugerea ori înstrăinarea bunurilor în litigiu.
Obiectul căilor de atac – îl reprezintă desfiinţarea hotărârii judecătoreşti.
Obiectul executării silite – bunurile debitorului care pot fi vândute pentru
îndestularea creanţei creditorului; sau obligaţia debitorului de a preda creditorului
bunurile determinate prevăzute în titlul executoriu.
Cauza acţiunii civile 22
- termenul juridic al cererii fundamental legal a dreptului pe care una dintre
părţi îl valorifică împotriva celeilalte părţi;
- neînţelegerea / conflictul care există între reclamant şi pârât cu privire la
temeiul dreptului subiectiv;
- scopul către care se îndreptă voinţa celui ce reclamă / apără.
Condiţiile acţiunii civile:
- să existe
- să fie reală, licită şi morală
Actele procesului civil 23
Procesul civil se concretizează într-un complex de acte procedurale cum
sunt:
a) actele părţilor - cererea de chemare în judecată
- întâmpinarea
- cererea neconvenţională
- cererea de exercitare a unei căi de atac
- cererea de punere în executare a hotărârii
b) actele instanţei - încheierile
- hotărârea judecătorească
- dispoziţia de comunicare a hotărârii
- dispoziţia pentru punerea în executare a hotărârii
c) actele altor participanţi la proces
- dispoziţia de martor
- raportul de expertiză
- cererea de anulare a unor amenzi
d) actele unor organe auxiliare justiţiei
22
Ibidem.pag 149
23
Ibidem . pag 152

57
 - dovezi de comunicare a actelor de procedură
- PV de luare la cunoştinţă a măsurilor asiguratorii
- actele de executare silită ale organelor

Codul de procedură civilă reglementează ca mijloc de probă înscrisurile,

declaraţia martorilor, recunoaşterea sau mărturisirea, interogatoriul, cercetarea la
faţa locului, prezumţiile probă prin rapoartele de expertiză.
În procesul civil se efectuează şi expertiză contabilă.
Expertul contabil este un consultant care ajută judecătorul în rezolvarea
unor probleme de specialitate în lămurirea anumitor împrejurări ale procesului.
Nu se substituie judecătorului. Judecătorul recurge la cunoştinţele de
specialitate ale expertului contabil, dar aceasta nu înseamnă că expertul contabil
se substituie judecătorului.
Judecătorul are dreptul de liberă apreciere a probei cu expertiza contabilă,
să-şi formuleze convingerea intimă asupra adevărului în cauza ce se judecă.
Nu se confundă cu judecătorul, nu este martor, experţii se numesc de părţi
de comun acord şi în caz de neînţelegerile între ele se numesc din oficiu de
instanţă într-un termen cât mai scurt.

CAPITOLUL V – VALORIFICAREA LUCRARILOR DE

EXPERTIZA. RAPORTUL DE EXPERTIZĂ CONTABILĂ.

Ca principiu, orice verificare şi expertiză contabilă se finalizează printr-

un document scris, care poartă denumirea de raport şi care conţine
principalele constatări, aprecieri şi concluzii ale experţilor sau cenzorilor.
În cazul cenzorilor, aceştia întocmesc rapoarte obligatorii la sfârşitul
fiecărui an, în care fac analiza conturilor anuale. Acest raport este prezentat

58
 Adunării generale a acţionarilor, reprezentând un aviz pentru descărcarea
administratorilor de gestiunea anului expirat.
De asemenea, cenzorii întocmesc rapoarte speciale din însărcinarea
Adunării generale a acţionarilor pentru verificarea sau analiza unor aspecte sau
situaţii privind gestiunea întreprinderii. 24
În cazul experţilor contabili, conţinutul şi modul de redactare a rapoartelor diferă
în funcţie de natura expertizelor contabile sau de beneficiarii acestora.
Deci lucrările de expertiză contabilă se concretizează într-un raport de
expertiză contabilă care se înaintează partilor interesate.
În raport, prezentarea materialului trebuie să fie completă, să răspundă la
toate întrebările puse, iar concluziile să fie suficient motivate ca instanţa să fie în
măsură să aprecieze asupra valorii acestor concluzii. Raportul de expertiză
trebuie să fie concis, clar, redactat într-un limbaj accesibil, să cuprindă
constatări şi concluzii bazate pe date şi documente contabile, să excludă
subiectivismul şi arbitrariul.
În general, se consideră că raportul de expertiză trebuie să facă dovada
competenţei profesionale, principialităţii şi probităţii expertului. 25
Expertul are datoria să prezinte determinări exacte, nu propuneri de
variante în formularea răspunsurilor la întrebările puse.
Răspunsurile se dau în felul următor:
„Pentru a da răspuns la întrebarea stabilită am cercetat şi analizat
următoarele documente: dosarul cauzei (x file), dosarul de control întocmit de…,
documentele de evidenţă contabilă, bilanţul, contul de profit şi pierdere. Se
consemnează că legătura cu părţile a fost luată cu scrisorile recomandate nr…
Expertiza s-a efectuat la sediul judecătoriei şi la sediul părţilor cu
consemnarea adresei şi înscrierea zilelor când s-a făcut această acţiune.
Raportul de expertiză a fost întocmit în zilele…
Termenul de depunere al raportului a fost fixat la… şi prelungit ca urmare
a cererii subsemnatului la data…
În urma cercetării actelor din dosarul cauzei cât şi a celorlalte elemente
stabilite în preambulul raportului de expertiză, am consemnat următoarele:

24
I.Florea. Op. Cit. pag.82.
25
I. Florea. Op.Cit. .pag.83- Aceste aspecte au fost interpretate şi explicate de diferiţi autori în diverse moduri.
Dintre toate, cel mai semnificativ credem că este celebrul „decalog" al lui MUlendorf, preluat şi citat în prima jumătate a
secolului nostru de majoritatea autorilor de specialitate (vezi Paul Oerstner, Revisions Technik, Berlin, 1920, p. 282;
vezi şi V.M. loachim, Manual de verificări şi expertize contabile, Ediţia a Il-a, Bucureşti, 1947, p. 189):
1. Serveşte cazul în sine, nu persoana, nici chiar a ta;
2. Fii mai presus decât părţile, ca şi judecătorul pe care îl ajuţi;
3. Nu te lăsa intimidat de atacurile personale în activitatea ta obiectivă şi nepărtinitoare;
4. Nu te considera infailibil;
5. Refuza răspunsurile la întrebările care depăşesc cadrul cunoştinţelor tale;
6. Foloseşte obiecţiunile contra raportului de expertiză, respectiv împotriva
constatărilor tale, nu pentru a te apăra, ci pentru a descoperi adevărul;
7. îndreaptă orice greşeală, chiar daca ai comis-o tu;
8. Fii drept şi clar;
9. Străduieşte-te mai întâi să înţelegi chestiunea, altfel nimeni nu va pricepe răspunsul
tău;
10. Apără prestigiul profesiunii.

59
 - aceste afirmaţii fac parte din introducerea în raportul de expertiză în care
se înscrie şi încheierea judecătorească prin care s-a dispus efectuarea expertizei
cu enumerarea obiectivelor supuse expertizei”.
Desfăşurarea expertizei - întrebarea 1
- răspuns la întrebarea 1
- întrebarea 2
- răspuns la întrebarea 2
Concluzii cu privire la obiectivele tratate în cuprinsul raportului, dau
următorul răspuns: - întrebarea 1
- întrebarea 2 …
Data, semnătura expertului

Fiecare raport de expertiză conţine deci:

1.Introducere ;
2.Desfasurarea expertizei ;
3. Concluzii;
Preambulul care face parte din introducere– în care se spune:
„Subsemnatul … expert contabil, posesor al legitimaţiei nr. …, domiciliat în …,
prin încheierea judecătoriei (instanţei judecătoreşti), am fost numit să efectuez
expertiza contabilă în dosarul civil/penal cu termen de judecată la data …
Părţile în proces sunt: -SC xxx în calitate de reclamant
- XY în calitate de pârât.

Obiectul litigiului îl formează despăgubirea în sumă de x lei pretinsă de

reclamant, pretenţii nerecunoscute de pârât.”
Raportul de expertiza cuprinde trei capitole:

1. Introducerea, care cuprinde date despre expert, despre beneficiar,

despre părţi, despre dosar, despre împrejurările în care s-au produs şl au fost
identificate faptele expertizate, cuantumul sumelor în litigiu şi modul de
stabilire a lor, documentele ce stau la baza expertizei, colaborarea expertului cu
alţi experţi, termene şi prelungiri.
2. Desfăşurarea expertizei conţine o descriere amănunţită a modului
în care a decurs cercetarea:
- obiectivele fixate sunt abordate în ordine;
- sunt prezentate datele aferente acestora, calculele efectuate
de expert, interpretările economice şi juridice, opiniile expertului, eventualele
variante de soluţionare.
Datele prezentate în această parte a raportului pot fi susţinute prin anexe,
reprezentând tabele, grafice, scheme, extrase de date, care vor face parte
integranta din raport.

3. Concluziile cuprind răspunsurile expertului la obiectivele formulate

sau la întrebările puse de beneficiar. Obligatoriu, se va menţiona cuantumul sumei
60
în litigiu, respectiv mărimea drepturilor, obligaţiilor, prejudiciilor,
despăgubirilor stabilite (calculate) de expert.
În final, experţii sunt în drept sa facă aprecieri cu privire la:
- calitatea evidenţelor cercetate;
- respectarea normelor financiar-contabile;

Valorificarea expertizei contabile (forţa probantă a expertizei)

Valorificarea rapoartelor de expertiză contabilă constă, de fapt, în

folosirea acestora pentru adoptarea unor decizii economico-financiare sau
pentru administrarea lor ca mijloace de probă în justiţie. în acest fel, expertiza
contabilă dobândeşte un statut aparte, un rol social bine definit, favorizând
adoptarea unor decizii în conformitate cu realităţile din economie, în definitiv,
expertiza contabilă asigură actelor de decizie garanţia unei exactităţi cifrice
care nu poate fi asigurată pe alte căi.
Reţinem şi faptul că raportul de expertiză contabilă este utilizat în
justiţie alături de alte mijloace de probă. Chestiunea este cu atât mai
importantă cu cât, în practica noastră judiciară, este caracteristic sistemul de
neierarhizare a probelor, ceea ce vrea să însemne că ponderea raportului de
expertiză contabilă în dovedirea adevărului material este teoretic egală cu a
oricarei alte probe .26
Experţii contabili sunt obligaţi să se prezinte înaintea instanţei pentru a da
lămuriri ori de câte ori i se cere.
Instanţa trebuie să se asigure în condiţiile legii procesuale posibilitatea de a
invoca obiecţii la raportul de expertiză.
În cauzele civile raportul de expertiză contabilă este examinat în primul
rând de părţile în litigiu care formulează observaţii şi obiecţii în scris asupra
acestuia, pe care le depun la dosarul cauzei.
Expertul contabil este obligat să depună la organismul beneficiar răspunsul
scris la observaţiile formulate de părţile în litigiu asupra raportului de expertiză
contabilă.
Dacă părţile invocă obiecţii întemeiate sau instanţa nu este lămurită prin
expertiza făcută, se poate decide completarea expertizei printr-un supliment sau o
nouă expertiză.
Instanţa are posibilitatea să ordone o expertiză contrarie efectuată de un
nou expert. De regulă se numesc 3 experţi contabili.
Chiar dacă în cauză s-au efectuat o expertiză şi o contraexpertiză, nu există
nici un impediment de a se admite o nouă expertiză contabilă.
Concluziile expertizei contabile constituie numi elemente de convingere
lăsate la libera apreciere a judecătorului ca toate celelalte probe. Foloseşte sau nu
concluziile expertizei contabile, instanţa are obligaţia să motiveze poziţia sa.
Dacă sunt administrate expertize contradictorii instanţa acceptă motivat
una dintre ele sau le înlătură pe amândouă.

26
I. Florea. Op. Cit. pag.84.

61
 În ceea ce priveşte forţa probantă a expertizei contabile, judecătorii sunt
legaţi de constatările de fapt ale experţilor şi anume:
- data raportului de expertiză contabilă;
- arătarea cercetărilor făcute în prezenta părţilor;
- susţinerile acestora în prezenţa experţilor contabili.
Nulitatea actelor de procedură civilă este în funcţie de vătămarea pricinuită
unei părţi.
Instanţa nu pronunţă nulitatea expertizei contabile dacă neregularitatea
invocată poate fi invocată. Ex. : raportul de expertiză contabilă nu a fost semnat
de toţi experţii sau părerile nu au fost motivate.
Expertiza contabilă poate fi declarată nulă atunci când a fost făcută fără a
cita părţile. În acest caz nulitatea poate fi făcută înaintea începutului dezbaterilor
asupra fondului.
Se atrage nulitatea şi prin nedepunerea la termen de raportului expertizei
contabile şi s-a produs părţii o vătămare ce nu poate fi înlăturată în alt mod.

CAPITOLUL VI – CONSULTANTA FISCALĂ.

NOŢIUNI INTRODUCTIVE

Perspectiva aderării României la Uniunea Europeană a impus în mod

inevitabil armonizarea reglementărilor legale ale contabilităţii , ale auditului, ale
expertizei contabile si in ale consultantei fiscale cu principiile şi normele

62
dreptului contabil practicate de statele membre ale Uniunii Europene, urmărindu-
se o cât mai bună armonizare cu prevederile Directivelor Europene şi ale
Standardelor Internationale si Naţionale de Contabilitate şi Audit.
În acest context, dezvoltarea unui sistem contabil, de audit financiar, de
consultanta fiscala, expertiza contabila s.a trebuie sa fie compatibil pe plan
european şi internaţional, aplicarea corectă a acestora în practică, dă rigoarea atât
de necesară economiilor în tranziţie şi conduce la creşterea încrederii
investitorilor interni şi internaţionali, dar şi a instituţiilor de credit, de asigurare-
reasigurare şi a pieţei de capital în general, prin protecţia pe care informaţia
contabilă construită si atestata profesional, o oferă.
În acest scop si Romania a asimilat cu interes profesia de consultant fiscal.
Pentru aceasta Guvernul a emis in 2001 o ordonanta prin care reglementeaza
cadrul juridic privind organizarea şi exercitarea activităţii de consultanţă fiscală
ca activitate independentă, de către persoanele care au dobândit această calitate.
Activitatea de consultanţă fiscală constă în acordarea de servicii
profesionale privind asistenţa de specialitate la întocmirea declaraţiilor de
impozite şi taxe, asistenţă pe probleme fiscale şi referitor la creanţe bugetare,
cum sunt: amenzi, penalităţi şi majorări, cu respectarea prevederilor legale în
vigoare, precum şi de reprezentare în faţa organelor fiscale, iar în faţa organelor
judecătoreşti, în calitate de expert.
Exercitarea independenta a calitatii de consultant fiscal se realizeaza numai
pe baza raporturilor juridice civile si comerciale cu persoanele fizice sau
juridice carora le acorda consultanta si fata de care acesta nu are nici un fel de
interese materiale directe sau indirecte, cu exceptia onorariilor cuvenite pentru
munca prestata in aceasta calitate.
Prin comportamentul si atitudinea in fata legilor fiscale, consultantul fiscal
trebuie sa asigure si sa contribuie la respectarea prevederilor legale in domeniul
fiscal, la consolidarea increderii publice in institutia consultantului fiscal si
totodata are obligatia de a contribui activ si permanent la apararea prestigiului
profesiei de consultant fiscal.

Activitatea de consultanta fiscala consta in:27

a) acordarea de servicii profesionale in domeniul fiscal;
b) acordarea de servicii si asistenta de specialitate pentru intocmirea
declaratiilor de impozite si taxe;
c) asistenta si servicii pe probleme de procedura fiscala;
d) asistenta privind intocmirea documentatiei pentru exercitarea cailor de
atac impotriva titlurilor de creanta si a altor acte administrative fiscale;
e) asistenta privind creantele bugetului general consolidat, cu respectarea
prevederilor legale in vigoare;
f) asistenta si reprezentare in fata organelor fiscale, inclusiv acordarea de
asistenta de specialitate pe parcursul derularii inspectiei fiscale;
g) realizarea de expertize fiscale la solicitarea organelor judecatoresti,
organelor de cercetare penala, organelor fiscale sau a altor parti interesate;
27
O.G .nr.71/2001 actualizata dec.2007 art.3. M. Of .nr429/2007

63
 h) asistenta fiscala in cauzele aflate pe rolul unei autoritati jurisdictionale
Activitatea consultantului fiscal trebuie sa aiba un caracter obiectiv si
impartial, fara a fi afectata de interese personale sau exterioare. Consultantul
fiscal este obligat sa pastreze secretul in legatura cu informatiile, faptele si
documentele probante despre care ia cunostinta si pe care le detine ca urmare a
exercitarii atributiilor de consultanta fiscala, fiindu-i interzisa cu desavarsire
utilizarea acestora in interesul propriu ori in interesul unui tert.
Pentru exercitarea activitatii de consultanta fiscala este obligatorie
asigurarea pentru raspunderea profesionala.
Consultantii fiscali si societatile comerciale de consultanta fiscala pot
desfasura, pe langa activitatea de consultanta fiscala, cu respectarea conditiilor
prevazute de actele normative in materie, si activitati de:
a) expertiza contabila;
b) audit financiar;
c) instruire si perfectionare in domeniul fiscal.
Legiutorul a stabilit ca utilizarea ilegala a titlului de “consultant fiscal”
constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda care se actualizeaza periodic
prin hotarire de Guvern.

CAPITOLUL VII - ORGANIZAREA ACTIVITATII DE

CONSULTANTA FISCALA

7.1. Autoritatea de Organizare si exercitarea activitatii de

consultanta fiscala.

Autoritatea de Organizare si exercitarea activitatii de consultanta fiscala se

realizeaza de Camera Consultantilor Fiscali care este organizatie profesionala de
utilitate publica, persoana juridica fara scop lucrativ, cu sediul in municipiul

64
Bucuresti. Sediul respectiv a fost acordat de Guvern in folosinta gratuita pana la
data la care veniturile Camerei Consultantilor Fiscali permit achizitionarea unui
sediu propriu, dar nu mai tarziu de 31 decembrie 2012.28
Camera Consultantilor Fiscali, denumita in continuare Camera, se
organizeaza si functioneaza in baza unui regulament de organizare si functionare
propriu, aprobat prin hotarare a Consiliului superior al Camerei.
Camera isi poate constitui unitati teritoriale, conform regulamentului
propriu de organizare si functionare .

7.1.1. Atributiile principale ale Camerei Consultatilor Fiscali

În baza prevederilor din ordonanta de infintare, Camera are următoarele

atribuţii principale:29
a) coordonează activitatea de consultanţa fiscală;
b) apara interesele profesionale ale tuturor membrilor Camerei;
c) oferă sprijin şi asistenta membrilor Camerei în problemele profesionale;
d) elaborează norme şi proceduri privind activitatea de consultanţa fiscală;
e) tine Registrul consultantilor fiscali şi al societăţilor comerciale de
consultanţa fiscală;
f) autorizeaza exercitarea activităţii de consultanţa fiscală;
g) controlează calitatea activităţii de consultanţa fiscală;
h) elaborează propuneri privind actualizarea legislaţiei, precum şi a
normelor de consultanţa fiscală, în concordanta cu reglementările organizaţiilor
profesionale internaţionale;
i) reprezintă profesia de consultant fiscal din România în cadrul instituţiilor
şi organizaţiilor profesionale internaţionale;
j) mediază între membrii Camerei în caz de diferende şi la cerere;
k) mediază între membrii Camerei şi clienţii lor în caz de diferende,
precum şi la cerere;
l) elaborează programul de pregătire şi perfecţionare continua a membrilor
Camerei şi asigura materielele pentru pregătirea profesională şi informarea
periodică a acestora;
m) editează publicaţii de specialitate;
n) colaborează cu asociaţiile profesionale de profil din ţara şi din
străinătate;
o) stabileşte măsuri disciplinare;
p) exercita alte atribuţii prevăzute de ordonanta sau de regulament.
(2) Camera poate infiinta unităţi teritoriale fără personalitate juridică în
ţara şi reprezentante în străinătate.

7.1.2. Organele de conducere ale Camerei.

28
. Art. 10 din O.G. nr.71/2001 privind organizarea si exercitarea activitatii de consultanta fiscala actualizata
2007, M. Of. nr.429/2007
29
.Art.11.din O.G. nr.71/2001 privind organizarea si exercitarea activitatii de consultanta fiscala actualizata
actualizata 2007 . M. Of. nr.429/2007

65
 Organele de conducere ale Camerei sunt: Conferinţa nationala, Consiliul
superior al Camerei şi Biroul permanent al Consiliului superior al Camerei,
denumite în continuare Conferinţa, Consiliul superior şi Biroul permanent.30

7.1.2.1. Conferinţa nationala este formată din toţi consultanţii fiscali

înscrişi în evidenta Camerei, cu drept de vot.
Membrii Camerei cu drept de vot sunt consultanţii fiscali care şi-au
îndeplinit obligaţiile fata de Camera, conform regulamentului.
Conferinţa este ordinară sau extraordinară.
Conferinţa ordinară se întruneşte anual, la convocarea Consiliului
superior, în cel mult 4 luni de la încheierea exerciţiului financiar precedent.
Conferinţa ordinară are următoarele atribuţii principale:
a) dezbaterea şi aprobarea raportului anual de activitate al Consiliului
superior;
b) dezbaterea, aprobarea sau modificarea situaţiilor financiare anuale ale
Camerei;
c) dezbaterea şi aprobarea raportului Comisiei de auditori statutari privind
gestiunea financiară;
d) aprobarea execuţiei bugetului de venituri şi cheltuieli pentru exerciţiul
financiar încheiat;
e) stabilirea nivelului taxei de autorizare pentru societăţile comerciale de
consultanţa fiscală, al taxei de înscriere în evidenta Camerei şi al cotizaţiilor
profesionale anuale datorate de membrii Camerei;
f) stabilirea nivelului şi condiţiilor de acordare a indemnizaţiilor cuvenite
membrilor Consiliului superior pentru activităţile efectiv prestate către Camera şi
pentru indemnizaţia/diurna de deplasare;
g) aprobarea proiectului bugetului de venituri şi cheltuieli pentru exerciţiul
financiar următor;
h) alegerea şi eliberarea/revocarea membrilor Consiliului superior;
i) alegerea şi eliberarea/revocarea membrilor Comisiei de auditori statutari;
j) alegerea şi eliberarea/revocarea membrilor Comisiei de apel;
k) stabilirea obiectivelor strategice ale Camerei;
l) aprobarea programului de activitate al Consiliului superior pe anul în
curs;
m) aprobarea constituirii, reorganizării sau desfiinţării structurilor din ţara
şi din străinătate ale Camerei;
n) modificarea şi completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare
al Camerei, a Codului privind conduita etica şi profesională în domeniul
consultantei fiscale şi a normelor de pregătire şi perfecţionare a consultantilor
fiscali;

30
Art.12. din O.G. nr.71/2001 actualizata 2007 . M. Of. Nr.429/2007

66
 o) hotărăşte asupra propunerilor de sancţionare disciplinară a membrilor
Consiliului superior;
Validarea deliberarilor Conferentei ordinare
(1) Pentru validitatea deliberărilor Conferintei ordinare este necesară
prezenta majorităţii simple a membrilor cu drept de vot, iar hotărârile trebuie sa
fie adoptate cu votul majorităţii simple a celor prezenţi.
(2) În cazul neîndeplinirii condiţiilor prevăzute mai sus mentionate,
Conferinţa va fi întrunită la a doua convocare poate sa hotărască asupra
problemelor de pe ordinea de zi, indiferent de numărul membrilor prezenţi.
Conferinta extraordinara 
(1) Conferinţa extraordinară poate fi convocată la cererea Biroului
permanent sau la cererea a cel puţin doua treimi din numărul membrilor
Consiliului superior ori la cererea unei cincimi din numărul membrilor Camerei
cu drept de vot, care adresează cererea secretarului general, specificand
problemele propuse a fi dezbătute în cadrul Conferintei extraordinare.
(2) Conferinţa extraordinară va fi convocată şi pentru completarea locurilor
de membri în cadrul organelor alese, rămase vacante ca urmare a retragerii,
demisiilor, excluderii sau decesului a mai mult de o treime din numărul locurilor
prevăzute în prezentul regulament.
Conferinţa extraordinară poate adopta hotărâri privind:
a) modificarea şi completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare
al Camerei, a Codului privind conduita etica şi profesională în domeniul
consultantei fiscale şi a normelor de pregătire şi perfecţionare a consultantilor
fiscali;
b) schimbarea sediului social al Camerei;
c) îndeplinirea altor atribuţii prevăzute de ordonanta sau de prezentul
regulament.
Validarea deliberarilor Conferentei extraordinare :
(1) Pentru validitatea delilberarilor Conferintei extraordinare este necesară
prezenta majorităţii simple a membrilor cu drept de vot ai Camerei, iar hotărârile
se iau cu votul majorităţii simple a celor prezenţi.
(2) În cazul neîndeplinirii condiţiilor prevăzute la mai sus, Conferinţa
întrunită la a doua convocare poate sa hotărască asupra problemelor de pe ordinea
de zi, indiferent de numărul membrilor prezenţi, cu majoritatea simpla de voturi a
acestora.
Convocarea si derularea Conferintelor 
(1) Convocarea conferinţelor se face cu 30 de zile înainte de data întrunirii.
Anunţul privind convocarea se publica în doua cotidiene de circulaţie nationala şi
pe site-ul Camerei şi cuprinde locul, data şi ora de desfăşurare, precum şi ordinea
de zi. În acelaşi anunţ se stabilesc locul, data şi ora pentru o a doua convocare a
Conferintei, în caz de neintrunire a cvorumului statutar, care urmează sa aibă loc
în cel mult 5 zile.
(2) Fiecare membru cu drept de vot al Camerei are dreptul la un singur vot.
(3) Membrii Camerei cu drept de vot pot fi reprezentaţi în Conferinţa de
alţi membri, în baza unei procuri speciale, autentificată de un notar public.
67
Procurile se depun în original la Secretariatul general, înainte de data la care are
loc Conferinţa, făcându-se menţiune despre aceasta în procesul-verbal de şedinţa.
Un membru nu poate reprezenta mai mult de 5 persoane. Membrii aleşi şi cei care
şi-au depus candidaturile nu pot reprezenta alţi membri.
(4) Lucrările Conferintei sunt conduse de preşedintele Consiliului superior
sau de inlocuitorul de drept al acestuia. Preşedintele propune un secretariat
format din 3 membri, pe care îl supune la vot plenului Conferintei. După
constatarea îndeplinirii cerinţelor legale pentru desfăşurarea Conferintei se trece
la dezbaterea subiectelor înscrise pe ordinea de zi.
(5) Hotărârile Conferintei se adopta prin vot deschis.
(6) Alegerea membrilor Consiliului superior, ai Comisiei de auditori
statutari şi ai Comisiei de apel se face prin vot secret.
(7) Prin procesul-verbal semnat de preşedintele şi de membrii
secretariatului lucrărilor Conferintei se constata şi se consemnează îndeplinirea
formalităţilor referitoare la convocare, data şi locul de desfăşurare a Conferintei,
numărul membrilor prezenţi, numărul de voturi valabil exprimate, dezbaterile în
rezumat, hotărârile luate, iar la cererea celor care au luat cuvântul, afirmatiile
acestora în cadrul şedinţei.

7.1.3. Structura si atributiile organelor de conducere ale Camerei

(1) Organele de conducere alese ale Camerei sunt: Consiliul superior şi

Biroul permanent.31
(2) Consiliul superior alege dintre membrii săi Biroul permanent, respectiv
persoanele care îndeplinesc funcţiile de conducere în cadrul acestuia.
Organizarea şi funcţionarea Camerei sunt asigurate de organele alese, care
au funcţie reprezentativa, de conducere, decizie şi control. Aplicarea hotărârilor
organelor alese ale Camerei se realizează de aparatul executiv al acesteia.
Membrii organelor alese care în perioada mandatului devin, potrivit legii,
incompatibili cu aceasta calitate sunt obligaţi sa solicite renunţarea la funcţie în
termen de 5 zile de la data la care au devenit incompatibili.

7.1.3.1. Consiliul superior al Camerei :

(1) Membrii Consiliului superior sunt aleşi în cadrul Conferintei ordinare

pentru o perioada de 5 ani, conform procedurilor prevăzute în prezentul
regulament, având posibilitatea de a îndeplini cel mult doua mandate. Consiliul
superior are în componenta sa 15 membri.
(2) Orice membru cu drept de vot al Camerei poate fi ales în Consiliul
superior.
(3) Candidaturile se depun la Secretariatul general cu cel puţin 10 zile
înainte de data alegerii, pe baza unei cereri, cu îndeplinirea următoarelor condiţii:
a) sa aibă capacitate deplina de exerciţiu la data depunerii candidaturii sale;
31
H..G. nr. 1052/2006 pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare al Camerei Consultantilor
Fiscali . M.Of. nr.732/ 28 .08.2006

68
 b) sa nu fi fost sancţionat disciplinar în ultimii 5 ani de Camera;
c) sa nu detina o funcţie eligibilă într-un alt organism profesional.
(4) Consiliul superior are dreptul sa solicite declaraţii candidaţilor privind
respectarea condiţiilor de eligibilitate menţionate mai sus. Consiliul superior
poate respinge candidatura persoanei care refuza sa facă asemenea declaraţii sau
care face o declaraţie falsa ori incompleta. În cazul în care un candidat a fost ales
membru al Consiliului superior, iar declaraţiile sale au fost incorecte, Consiliul
superior declara alegerea sa ca fiind nulă, ceea ce nu afectează validitatea alegerii
celorlalţi candidaţi, iar locul rămas vacant se ocupa potrivit prevederilor legale .
A-Candidaturile admise de Consiliul superior vor fi anunţate în Conferinţa
de către preşedinte, pentru fiecare dintre candidaţi făcându-se o scurta prezentare
a activităţii desfăşurate anterior.
B-Votarea se efectuează pe baza unui buletin de vot, în forma aprobată de
Consiliul superior.
C- Fiecare membru cu drept de vot al Camerei poate vota dintre candidaţii
propuşi un număr care sa nu depăşească numărul locurilor eligibile, prin taierea
numelor celorlalţi candidaţi. În caz contrar, votul se considera nul.
D- La propunerea preşedintelui Consiliului superior, Conferinţa alege
comisia de votare, care are următoarele atribuţii principale:
a) primirea şi distribuirea buletinelor de vot;
b) numărarea voturilor exprimate şi constatarea voturilor nule;
c) stabilirea candidaţilor care au fost aleşi;
d) elaborarea unui raport scris către Conferinţa cu privire la rezultatul
alegerilor;
e) predarea buletinelor de vot Secretariatului general al Camerei, în
vederea sigilarii şi păstrării acestora pe o perioada egala cu mandatul Consiliului
superior;
f) alte atribuţii stabilite de Conferinţa.
E- Sunt declaraţi aleşi candidaţii care au întrunit numărul cel mai mare de
voturi. În caz de egalitate, candidaţii aflaţi în aceasta situaţie sunt supuşi din nou
votului Conferintei, urmând a fi declarat ales candidatul care a întrunit numărul
cel mai mare de voturi.
Alegera presedintelui , a prim- vicepresedinte si a vecepresedintilor :
(1) La prima şedinţa de după alegeri membrii Consiliului superior aleg din
rândul lor, prin vot secret, un preşedinte, un prim-vicepreşedinte şi 5
vicepreşedinţi, ale căror mandate se încheie, ca şi în cazul celorlalţi membri ai
Consiliului superior, la data următoarelor alegeri desfăşurate în cadrul
Conferintei, dacă între timp nu le încetează calitatea de membru al Consiliului
superior.
(2) Orice loc vacant de membru al Consiliului superior va fi ocupat de
următorul candidat în ordinea descrescătoare a numărului de voturi întrunit la
Conferinţa, conform raportului comisiei de votare, cu respectarea condiţiilor de
eligibilitate .
(3) Orice loc vacant de preşedinte, prim-vicepreşedinte sau de
vicepreşedinte trebuie ocupat în condiţiile mentionate mai sus.
69
 (4) Orice membru al consiliului poate comunica în scris, cu 30 de zile
înainte, Secretariatului general intenţia sa cu privire la retragerea din Consiliul
superior, iar de la data demisiei locul sau devine vacant.
(5) Consiliul superior nu poate funcţiona în condiţiile în care s-a vacantat o
treime din numărul locurilor prevăzute în regulament. Pentru completarea
locurilor vacante se convoacă Conferinţa extraordinară în vederea alegerilor.
Incetarea calitatii de membru al Consiliului superior
Calitatea de membru al Consiliului superior încetează în următoarele
situaţii:
a) pierderea calităţii de membru al Camerei;
b) pierderea capacităţii de exerciţiu;
c) interzicerea exercitării, în condiţiile legii, a unor drepturi incompatibile
cu calitatea de membru al Consiliului superior;
d) aplicarea de către Camera a unei sancţiuni disciplinare rămase definitiva
impotriva sa;
e) neparticiparea la 3 şedinţe consecutive ale Consiliului superior, fără un
motiv obiectiv;
f) demisia din aceasta calitate.
Desfasurare activitatii Consiliului superior : 32
Consiliul superior se întruneşte trimestrial şi ori de câte ori se considera
necesar, la cererea preşedintelui sau cel puţin a unei treimi din numărul
membrilor săi. Convocarea şedinţelor se face prin Secretariatul general.
(1) Şedinţele Consiliului superior pot avea loc în prezenta majorităţii
simple a membrilor săi.
(2) În absenta preşedintelui sau a prim-vicepreşedintelui, şedinţele sunt
conduse de un vicepreşedinte desemnat de preşedinte sau de Biroul permanent.
(3) Hotărârile Consiliului superior sunt adoptate cu majoritatea simpla a
voturilor membrilor prezenţi.
(4) Fiecare membru al Consiliului superior are dreptul la un singur vot, iar
în cazul egalităţii voturilor, votul preşedintelui de şedinţa determina rezultatul
final.
(5) Secretariatul general păstrează procesele-verbale ale tuturor şedinţelor
într-un registru special întocmit în acest scop. Procesele-verbale trebuie semnate
de toţi membrii prezenţi la şedinţa.
Consiliul superior coordonează, conduce şi controlează activitatea
Camerei.
Atributiile Consiliului superior :
(1) Consiliul superior are următoarele atribuţii principale:
a) asigura ducerea la îndeplinire a hotărârilor Conferintei;
b) asigura condiţiile pentru administrarea şi gestionarea patrimoniului
Camerei, potrivit legii;
c) stabileşte strategia şi adopta proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli
al Camerei;
32
Art. nr.24 din H.G. nr. 1052/2006 . pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare al Camerei
Consultantilor Fiscali . M.Of. nr.732/ 28 .08.2006

70
 d) prezintă spre aprobare Conferintei raportul de activitate pe perioada
anterioară, proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli, situaţiile financiare şi
proiectul programului de activitate a Camerei;
e) aproba norme de organizare şi funcţionare a Biroului permanent;
f) aproba organigrama şi politicile privind resursele umane ale Camerei;
g) aproba normele privind desfăşurarea activităţii curente a aparatului
executiv al Camerei;
h) stabileşte anual indemnizaţiile membrilor Comisiei de auditori statutari
şi ai Comisiei de apel;
i) elaborează propuneri de modificare şi completare a Regulamentului de
organizare şi funcţionare al Camerei, a Codului privind conduita etica şi
profesională în domeniul consultantei fiscale şi a normelor de pregătire şi
perfecţionare a consultantilor fiscali;
j) aproba normele privind condiţiile şi termenele de plata a cotizaţiilor
membrilor Camerei;
k) emite hotărâri în cazurile de abateri disciplinare sesizate de Direcţia de
conduita şi disciplina profesională, potrivit procedurilor prevăzute la cap. IX;
l) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege, de prezentul
regulament şi de hotărârile Conferintei.
(2) Pentru activităţile prestate pentru Camera, membrii Consiliului superior
primesc indemnizaţii, iar pentru deplasări şi reprezentari cheltuielile se
decontează. Nivelul şi condiţiile de acordare a acestor drepturi sunt aprobate de
Conferinţa .
(3) În exercitarea atribuţiilor sale Consiliul superior emite hotărâri.
Atributiile presedintelui Camerei :33
(1) Preşedintele ales de Consiliul superior devine de drept şi preşedintele
Camerei, precum şi al Biroului permanent şi are următoarele atribuţii principale:
a) reprezintă Camera în raporturile cu terţe persoane fizice şi juridice, cu
autorităţile publice, precum şi cu organizaţiile naţionale profesionale din alte tari
şi organismele internaţionale ale profesiei de consultant fiscal, aparand prestigiul
şi independenta profesională a membrilor Camerei;
b) semnează acorduri/convenţii privind exercitarea profesiei de consultant
fiscal în străinătate şi pe teritoriul României cu organizaţii similare din alte tari;
c) convoacă şi conduce lucrările Conferintei, Consiliului superior şi
Biroului permanent;
d) semnează hotărârile emise de Consiliul superior şi deciziile adoptate de
Biroul permanent;
e) prezintă anual, spre adoptare, Consiliului superior proiectul de buget
pentru exerciţiul viitor;
f) aproba angajarea şi efectuarea cheltuielilor prevăzute în buget;
g) prezintă situaţiile financiare anuale şi execuţia bugetului de venituri şi
cheltuieli spre adoptare Consiliului superior şi spre aprobare Conferintei;

33
Art nr.29. din H.G. nr.1052/2006 pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare al Camerei
Consultantilor Fiscali . M.Of. nr.732/ 28 .08.2006

71
 h) numeşte şi revoca în baza aprobării prevăzute la art. 31 secretarul
general şi personalul din cadrul aparatului executiv al Camerei prevăzut în
organigrama;
i) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de Conferinţa, Consiliul superior
şi Biroul permanent.
(2) În lipsa preşedintelui, atribuţiile acestuia sunt duse la îndeplinire de
către prim-vicepreşedinte.
(3) Preşedintele poate sa delege un membru al Consiliului superior pentru
o acţiune sau o activitate terminata.
(4) În exercitarea atribuţiilor sale preşedintele Consiliului superior emite
ordine.

7.1.3.2. Biroul permanent :34

(1) Biroul permanent are în componenta sa: preşedintele, prim-

vicepreşedintele şi 5 vicepreşedinţi.
(2) Biroul permanent se întruneşte cel puţin o data pe luna şi ori de câte ori
este necesar şi ia decizii cu votul majorităţii simple a membrilor săi. Deciziile
emise de Biroul permanent, între şedinţele Consiliului superior, se prezintă
acestuia pentru validare.
(3) Biroul permanent exercita următoarele atribuţii principale:
a) avizează proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli anual, pe care îl
înaintează spre adoptare Consiliului superior, nu mai târziu de data de 15
decembrie a fiecărui an anterior anului la care se referă bugetul respectiv;
b) supraveghează lunar execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli al
Camerei;
c) examinează şi propune spre aprobare Consiliului superior programul de
activitate al Camerei;
d) aproba programele de activitate ale direcţiilor executive;
e) aproba programul deplasarilor în străinătate;
f) aproba numirea, sancţionarea şi revocarea secretarului general, sefilor
direcţiilor Camerei şi a altor persoane cu funcţii de conducere din aparatul
executiv al Camerei;
g) aproba salarizarea pentru fiecare funcţie prevăzută în organigrama;
h) monitorizează Registrul consultantilor fiscali şi al societăţilor
comerciale de consultanţa fiscală;
i) aproba eliberarea carnetelor profesionale şi a autorizaţiilor de
funcţionare;
j) aproba documentele emise de Camera, supuse publicării;
k) îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite de Conferinţa şi de Consiliul
superior.
(4) Activitatea direcţiilor de specialitate ale Camerei este coordonata de
către vicepreşedinţi.
34
Art. nr. 30 din H.G. Nr.1052/2006 pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare al Camerei
Consultantilor Fiscali . M.Of. nr.732/ 28 .08.2006

72
 (5) În exercitarea atribuţiilor sale Biroul permanent adopta decizii.

7.1.3.3. Comisia de auditori statutari.35

Comisia de auditori statutari este alcătuită din 3 persoane alese dintre

membrii Camerei, care pentru activitatea depusa primesc indemnizaţii. Membrii
comisiei participa la şedinţele Consiliului superior, fără drept de vot.
Comisia de auditori statutari a Camerei are următoarele atribuţii:
a) efectuează auditul situaţiilor financiare ale Camerei;
b) întocmeşte raportul anual de audit, precum şi alte rapoarte solicitate de
Consiliul superior şi le prezintă Conferintei spre dezbatere şi aprobare.
Mandatul Comisiei de auditori statutari este de 5 ani şi poate fi reînnoit o
singura data.Următoarele categorii de persoane nu pot îndeplini mandatul de
auditor statutar al Camerei:
a) membrii Consiliului superior;
b) personalul executiv al Camerei;
c) asociaţii, angajaţii, rudele sau afinii pana la gradul al IV-lea ai
membrilor Consiliului superior.
Comisia de apel este compusa din 5 membri: 3 consultanţi fiscali, membri
ai Camerei, aleşi de Conferinţa, care nu fac parte din alte organe de conducere ale
Camerei, un reprezentant al Ministerului Finanţelor Publice şi un reprezentant al
Ministerului Justiţiei. Membrii Comisiei de apel aleg dintre ei un preşedinte, care
este consultant fiscal.
Pentru activitatea depusa membrii comisiei primesc indemnizaţii.
Mandatul Comisiei de apel este de 5 ani şi poate fi reînnoit o singura data.

7.1.3.4. Aparatul executiv al Camerei36

Aparatul executiv al Camerei este format din:

a) secretarul general;
b) Secretariatul general;
c) Direcţia de învăţământ;
d) Direcţia de servicii pentru membri;
e) Direcţia de monitorizare şi competenta profesională;
f) Direcţia de conduita şi disciplina profesională;
g) Direcţia de servicii generale;
h) Direcţia de relaţii internaţionale.
- Secretarul general coordonează activitatea Secretariatului general, a
Direcţiei de servicii pentru membri şi a Direcţiei de servicii generale.
- Structura Secretariatului general şi a direcţiilor se stabileşte prin
organigrama Camerei.

35
Art. nr. 32 din H.G nr 1052/2006 pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare al Camerei
Consultantilor Fiscali . M.Of. nr.732/ 28 .08.2006
36
Art. nr . 38.din H.G. nr. 1052/2006 pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare al Camerei
Consultantilor Fiscali . M.Of. nr.732/ 28 .08.2006

73
 Secretarul general al Camerei este propus de Biroul permanent şi numit de
preşedintele Consiliului superior.
Atributiile Secretariatului general 
- Secretarul general are, în principal, următoarele atribuţii:
a) prezintă Biroului permanent proiectul programului de activitate al
Camerei;
b) propune spre aprobare preşedintelui Biroului permanent angajarea
personalului executiv, potrivit organigramei Camerei;
c) asigura punerea în aplicare a deciziilor Biroului permanent cu privire la
execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli al Camerei;
d) propune Biroului permanent ordinea de zi a şedinţelor acestuia şi ale
Consiliului superior, asigurând elaborarea şi prezentarea documentelor care fac
obiectul şedinţelor respective;
e) executa alte atribuţii stabilite de Consiliul superior şi Biroul permanent.
De asemene Secretariatul general mai exercita următoarele atribuţii:
a) serviciile de secretariat pentru lucrările Conferintei, Consiliului superior
şi Biroului permanent;
b) conducerea Registrului de procese-verbale de şedinţa şi urmărirea
realizării sarcinilor stabilite;
c) serviciile juridice pentru activităţile proprii ale Camerei;
d) serviciile de registratura, relaţii publice şi protocol;
e) întocmirea raportului de activitate pe perioada anterioară şi elaborarea
proiectului programului de activitate al Camerei;
f) executarea altor atribuţii stabilite de Consiliul superior şi Biroul
permanent.
Direcţia de învăţământ are, în principal, următoarele atribuţii:
a) stabileşte cerinţele de pregătire profesională şi organizarea acestei
activităţi;
b) elaborează normele privind pregătirea profesională a consultantilor
fiscali;
c) întocmeşte evidenta şi documentaţia privind pregătirea profesională a
consultantilor fiscali;
d) asigura asistenta profesională pentru membrii Camerei;
e) asigura materialele pentru pregătirea profesională şi informarea
periodică a consultantilor fiscali;
f) executa alte atribuţii stabilite de Biroul permanent.
Direcţia de servicii pentru membri are, în principal, următoarele
atribuţii:
a) conduce Registrul consultantilor fiscali şi al societăţilor comerciale de
consultanţa fiscală şi toate evidentele operative privind consultanţii fiscali, în
sistem informatizat;
b) eliberează carnetele profesionale şi autorizaţiile de funcţionare;
c) primeşte declaraţiile cu veniturile realizate şi acorda viza anuala pe
carnetele profesionale şi autorizaţiile de funcţionare;

74
 d) publica anual lista consultantilor fiscali şi comunica modificările
intervenite pe parcurs direcţiilor generale ale finanţelor publice;
e) organizează activitatea de documentare şi informare;
f) la cererea membrilor Camerei, acorda sprijin privind asigurarea pentru
riscul profesional;
g) gestionează dosarele profesionale ale consultantilor fiscali şi ale
societăţilor comerciale de consultanţa fiscală;
h) executa alte atribuţii stabilite de Biroul permanent.
Direcţia de monitorizare şi competenta profesională are, în principal,
următoarele atribuţii:
a) controlul calităţii activităţii profesionale a consultantilor fiscali;
b) controlul respectării normelor financiar-contabile în vederea stabilirii
realităţii veniturilor declarate Camerei;
c) urmărirea respectării normelor de conduita etica şi profesională în
domeniul consultantei fiscale;
d) elaborarea normelor şi procedurilor privind activitatea de consultanţa
fiscală;
e) executarea altor atribuţii stabilite de Biroul permanent.
- În cazul unor constatări privind încălcarea Codului privind conduita etica
şi profesională în domeniul consultantei fiscale, precum şi a actelor cu caracter
intern, Direcţia de monitorizare şi competenta profesională sesizează Direcţia de
conduita şi disciplina profesională.
Direcţia de conduita şi disciplina profesională analizează cazurile
abaterilor disciplinare prevazute de regulamentul de oganizare .
Direcţia de conduita şi disciplina profesională executa şi alte atribuţii
stabilite de Biroul permanent.
Direcţia de servicii generale are, în principal, următoarele atribuţii:
a) elaborarea proiectului bugetului de venituri şi cheltuieli al Camerei, pe
care îl prezintă spre dezbatere şi avizare Biroului permanent;
b) conducerea şi organizarea activităţii financiar-contabile, precum şi
asigurarea execuţiei bugetare, în sistem informatizat;
c) urmărirea încasării cotizaţiilor, taxelor şi a altor venituri ale Camerei;
d) asigurarea functionarii serviciilor de tehnologia informatiei,
administrative şi de gestionare a patrimoniului Camerei;
e) executarea altor atribuţii stabilite de Biroul permanent.
Direcţia de relaţii internaţionale are, în principal, următoarele atribuţii:
a) efectuarea documentarilor referitoare la activitatea de consultanţa fiscală
şi la organizaţiile profesionale din alte tari şi prezentarea de informări Consiliului
superior şi Biroului permanent;
b) asigurarea realizării măsurilor necesare în vederea aderării Camerei la
organismele profesionale internaţionale de profil, iniţierea şi încheierea
acordurilor/convenţiilor cu organizaţii similare din alte tari privind exercitarea
profesiei de consultant fiscal în străinătate şi pe teritoriul României;
c) asigurarea colaborării şi cooperării cu instituţiile din alte tari, care
activează în domeniul consultantei fiscale;
75
 d) asigurarea participării reprezentanţilor Camerei la diverse manifestări
internaţionale pe teme profesionale;
e) elaborarea de propuneri privind actualizarea legislaţiei, precum şi a
normelor de consultanţa fiscală, în concordanta cu reglementările organizaţiilor
profesionale internaţionale;
f) executarea altor atribuţii stabilite de Biroul permanent.
Registrul consultantilor fiscali şi al societăţilor comerciale de
consultanţa fiscală :37
(1) Conform prevederilor din ordonanta, Camera are obligaţia sa
întocmească Registrul consultantilor fiscali şi al societăţilor comerciale de
consultanţa fiscală, structurat în plan administrativ-teritorial.
(2) Pentru consultanţii fiscali înregistrarea se face în ordine alfabetica, cu
menţionarea numelui, prenumelui, CNP-ului persoanei, domiciliului, numărului
şi datei carnetului profesional, denumirii biroului şi sediului profesional, după
caz.
(3) Pentru societăţile comerciale de consultanţa fiscală se vor mentiona, în
ordine alfabetica, denumirea, sediul social, numărul şi data înregistrării la
registrul comerţului, codul unic de înregistrare fiscală, numărul şi data
autorizaţiei, precum şi numele, prenumele, domiciliul, numărul şi data carnetului
profesional, pentru persoanele fizice care efectuează consultanţa fiscală în
numele societăţilor comerciale, şi asociaţii/actionarii, directorii şi membrii
consiliilor de administraţie ale societăţilor comerciale.
(4) Înscrierea în registrul ,conferă dreptul exercitării profesiei pe întreg
teritoriul tarii, precum şi în străinătate, în conformitate cu prevederile din
acordurile/convenţiile încheiate cu organizaţii similare din alte tari.
(5) Registrul consultantilor fiscali şi al societăţilor comerciale de
consultanţa fiscală este format din doua capitole:
a) capitolul I - Consultanţii fiscali persoane fizice, activi şi inactivi;
b) capitolul II - Societăţile comerciale de consultanţa fiscală.
(6) Modelul Registrului consultantilor fiscali şi al societăţilor comerciale
de consultanţa fiscală este prevăzut în Regulament.
(7) Registrul consultantilor fiscali şi al societăţilor comerciale de
consultanţa fiscală se conduce informatizat.
(8) Arhivarea dosarelor consultantilor fiscali şi ale societăţilor comerciale
de consultanţa fiscală se face de către Direcţia de servicii pentru membri, iar
gestiunea acestora se conduce informatizat.
Drepturile şi îndatoririle consultantilor fiscali şi ale societăţilor
comerciale de consultanţa fiscală, membri ai Camerei38
(1) Consultanţii fiscali înscrişi în evidentele Camerei au dreptul sa
desfăşoare activităţile specifice profesiei, potrivit ordonanţei şi regulamentului.

37
Cap. IV. Din H.G. nr.1052/2006 pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare al Camerei
Consultantilor Fiscali . M.Of. nr.732/ 28 .08.2006
38
. Cap,V. din H.G. nr.1052/2006 pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare al Camerei
Consultantilor Fiscali . M.Of. nr.732/ 28 .08.2006

76
 (2) Consultanţii fiscali pot folosi în exercitarea profesiei titlul profesional
de consultant fiscal.
(3) Consultanţii fiscali au dreptul sa-şi instaleze firma la sediul profesional.
(4) Consultanţii fiscali au dreptul la apărare şi mediere din partea Camerei
în activitatea profesională.
(5) Consultanţii fiscali şi societăţile comerciale de consultanţa fiscală care
doresc sa renunţe la calitatea de membru al Camerei comunica în scris acest lucru
Consiliului superior.
(6) Consiliul superior poate hotărî amânarea încetării calităţii de membru şi
implicit a radierii persoanei respective din Registrul consultantilor fiscali şi al
societăţilor comerciale de consultanţa fiscală în următoarele situaţii:
a) existenta unor datorii ale consultantilor fiscali şi ale societăţilor
comerciale de consultanţa fiscală fata de Camera;
b) existenta unor măsuri sanctionatorii disciplinare impotriva
consultantului fiscal, aflate în curs de soluţionare, potrivit legii.
Orice consultant fiscal care a renunţat sau căruia i s-a retras calitatea de
membru al Camerei poate solicita redobandirea acesteia, respectând condiţiile
prevăzute de ordonanta şi de regulamentul referitor la procedura de atribuire a
calităţii de membru al Camerei.
În fata organelor de conducere ale Camerei, problemele, interesele şi
propunerile societăţilor comerciale de consultanţa fiscală pot fi susţinute şi de
către asociaţii/actionarii sau administratorii acestor societăţi, care sunt membri ai
Camerei şi care au drepturile prevăzute de ordonanta şi de prezentul regulament.
Consultanţii fiscali, în exercitarea profesiei, precum şi societăţile
comerciale de consultanţa fiscală aplica şi respecta:
a) Codul privind conduita etica şi profesională în domeniul consultantei
fiscale;
b) normele privind pregătirea profesională continua a consultantilor fiscali,
emise de Camera;
c) procedurile de control al calităţii activităţii de consultanţa fiscală, emise
de Camera;
d) normele referitoare la obligaţiile financiare privitoare la cotizatii şi taxe,
elaborate de Camera;
e) normele privind asigurarea pentru riscul profesional, elaborate de
Camera.
Consultanţii fiscali sunt obligaţi sa transmită Camerei, în scris, în termen
de 15 zile:
a) schimbarea numelui, situaţie în care persoana în cauza va solicita
eliberarea unui nou carnet profesional;
b) schimbarea adresei ori a adresei de corespondenta;
c) modificările privind statutul de angajat, asociat/acţionar, administrator al
unei societăţi de consultanţa fiscală;
d) orice alte date care se referă la identitatea şi statutul juridic ale acestora.
Odată cu cererea înaintată Camerei vor fi depuse şi actele prin care se
dovedesc situaţiile prevăzute în copie legalizată.
77
 Consultanţii fiscali sunt obligaţi sa comunice Camerei, în scris, în termen
de pana la 15 zile, producerea unor evenimente în activitatea acestora,
menţionând toate informaţiile corespunzătoare, după cum urmează:
a) aplicarea unor sancţiuni pe linie profesională consultantului fiscal de
către o autoritate sau un alt organism profesional al cărui membru este persoana
în cauza;
b) orice condamnare penală definitiva pronunţată de instanta competenta;
c) existenta unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile prin care i
se interzice consultantului fiscal exercitarea funcţiei de administrator al unei
societăţi comerciale sau, în general, exercitarea de funcţii care privesc gestiunea
ori conducerea unei societăţi comerciale;
d) orice alte informaţii pentru evaluarea reputaţiei profesionale şi etice a
consultantului fiscal.
Societăţile comerciale de consultanţa fiscală sunt obligate sa comunice,
în scris, Camerei, în termen de 15 zile, următoarele:
a) schimbarea denumirii sau sediului social, solicitând eliberarea unei noi
autorizaţii;
b) schimbarea adresei de corespondenta;
c) deschiderea sau închiderea unei filiale sau a unei subunitati;
d) orice modificare privind calitatea de asociat/acţionar, administrator sau
consultant fiscal care desfăşoară activitate în numele societăţii;
e) orice alte date care se referă la calitatea de membru al Camerei;
(2) Odată cu comunicarea înaintată Camerei vor fi depuse şi actele prin
care se dovedesc situaţiile prevăzute la alin. (1), în copie legalizată.
Societăţile comerciale de consultanţa fiscală sunt obligate sa comunice
în scris, în termen de 15 zile:
a) schimbarea administratorilor, directorilor sau asociaţilor/actionarilor;
b) aplicarea unor sancţiuni pe linie profesională cu privire la activitatea
societăţii de consultanţa fiscală ori luarea de măsuri impotriva acesteia de către o
autoritate sau un alt organism profesional al cărui membru este persoana juridică
în cauza;
c) orice condamnare penală definitiva, pronunţată de instanţele competente
din ţara şi din străinătate impotriva consultantului fiscal ca reprezentant al
societăţii de consultanţa fiscală;
d) existenta unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile prin care i
se interzice reprezentantului legal al societăţii de consultanţa fiscală exercitarea
funcţiei de administrator sau exercitarea de funcţii care privesc gestiunea ori
conducerea unei societăţi;
e) orice modificări survenite în conţinutul informaţiilor furnizate anterior
Camerei;
f) dacă se afla în procedura de insolventa sau lichidare.
În desfăşurarea independenta a activităţii consultanţii fiscali şi societăţile
comerciale de consultanţa fiscală au următoarele obligaţii:
a) păstrarea secretului profesional care vizează toate informaţiile şi datele
de orice tip, în orice forma şi pe orice suport, puse la dispoziţie de client,
78
documentaţia întocmită de consultant, precum şi gestionarea şi arhivarea
corespunzătoare a acestora la sediul profesional;
b) plata taxelor şi cotizaţiilor, în cuantumurile şi la termenele stabilite;
c) conducerea evidentelor financiar-contabile şi fiscale, potrivit legii,
precum şi orice alte evidente în legatura cu desfăşurarea activităţii, solicitate de
Camera, conform prezentului regulament;
d) conducerea evidentei contractelor de consultanţa fiscală, gestionarea şi
arhivarea corespunzătoare a acestora;
e) utilizarea ştampilei şi parafei profesionale;
f) participarea la cursurile de pregătire profesională;
g) declararea cu exactitate a veniturilor realizate şi respectarea termenelor
de depunere a declaraţiilor;
h) punerea la dispoziţie organelor de control ale Camerei a tuturor
documentelor privind activitatea profesională;
i) îndeplinirea altor obligaţii, potrivit prevederilor ordonanţei şi prezentului
regulament.
Exercitarea profesiei de consultant fiscal
(1) Consultantul fiscal isi poate exercita în mod independent profesia
numai dacă întruneşte cumulativ următoarele condiţii:
a) are calitatea de consultant fiscal;
b) este membru activ al Camerei;
c) îndeplineşte condiţiile stabilite de prezentul regulament.
(2) Pentru a putea desfasura activităţile de consultanţa fiscală, este
obligatorie vizarea anuala a carnetelor profesionale şi a autorizaţiilor societăţilor
comerciale de consultanţa fiscală. Vizarea se efectuează în luna decembrie a
anului în curs, pentru anul următor.
(3) Consultantul fiscal isi exercita profesia conform prevederilor
ordonanţei şi este liber sa opteze pentru una dintre formele de exercitare a
profesiei , fiind obligat sa înştiinţeze în scris Camera în legatura cu modificările
intervenite.
(4) Potrivit ordonanţei, consultantul fiscal poate exercita activitate de
consultanţa fiscală la doua sau mai multe societăţi comerciale, atâta timp cat nu
sunt afectate obiectivitatea şi independenta lui profesională.
(5) Consultanţii fiscali nu pot efectua şi activitate în nume propriu la
societăţile de consultanţa la care au calitatea de asociat/acţionar, administrator.
(6) Exercitarea activităţii se face pe baza de contract de consultanţa fiscală
încheiat cu clientul.
(7) Contractul de consultanţa fiscală se încheie în forma scrisă, dobândind
data certa prin înregistrarea sa în Registrul de evidenta a contractelor de
consultanţa fiscală .
(8) Consultantul fiscal va tine o evidenta stricta a contractelor încheiate, în
registrul şi va păstra, conform legii, în arhiva sa un exemplar original al fiecărui
contract şi o copie a împuternicirii de reprezentare primite în executarea
contractului, dacă este cazul.
(9) Contractul de consultanţa fiscală trebuie sa cuprindă următoarele:
79
 a) numărul şi data contractului;
b) datele de identificare ale formei de exercitare a profesiei, denumirea,
sediul profesional şi reprezentantul firmei de consultanţa;
c) datele de identificare ale clientului şi, după caz, ale reprezentantului
legal;
d) obiectul contractului, care cuprinde activităţile prevăzute de ordonanta;
e) onorariul;
f) cheltuielile aferente activităţii, care sunt suportate de client separat de
plata onorariului;
g) alte clauze prevăzute de lege sau convenite între părţi;
h) locul şi data încheierii contractului;
i) numărul şi data înregistrării în registrul de evidenta a contractelor;
j) semnăturile părţilor.
(10) Părţile pot modifica contractul de consultanţa fiscală cu respectarea
dispoziţiilor legale, a prezentului regulament, şi după caz, a condiţiilor prevăzute
în contract.
( 11) Contractul de consultanţa fiscală prevede în mod expres activităţile
pe care consultantul urmează sa le presteze la solicitarea clientului. Contractul de
consultanţa fiscală încheiat cu clientul trebuie sa cuprindă clauza de
confidenţialitate şi eventualele condiţii speciale, adaptate de la caz la caz. În baza
acestuia, consultantul se legitimează fata de terţi prin împuternicireace o poseda..
(12) Pentru activitatea sa consultantul fiscal are dreptul la onorariu şi la
acoperirea tuturor cheltuielilor făcute în interesul clientului. Stabilirea onorariului
se face în mod liber între consultant şi client, avându-se în vedere timpul şi
volumul de munca, natura, noutatea şi dificultatea cazului, reputaţia şi experienta
profesională ale consultantului, precum şi alte elemente relevante.
(13) Dacă pe durata exercitării profesiei consultantul fiscal nu mai
îndeplineşte condiţiile de exercitare a profesiei, acesta are obligaţia sa renunţe
imediat la îndeplinirea contractului de consultanţa fiscală şi sa notifice clientului
motivul renunţării la acesta.
Consultanţii fiscali trebuie sa se conformeze următoarelor reguli
generale:
a) sa nu încheie un contract de consultanţa fiscală dacă în conducerea sau
în actionariatul semnificativ al clientului ori al unei entităţi economice din cadrul
aceluiaşi grup se regăsesc rude sau afini pana la gradul al II-lea inclusiv ai
consultantului fiscal;
b) sa nu se implice direct sau indirect în desfăşurarea activităţii financiare a
clientului, neavând dreptul sa detina acţiuni ori părţi sociale, sa încheie contracte
de împrumut sau de garantare a unor împrumuturi, precum şi alte acte de comerţ
ori sa beneficieze de alte avantaje din partea clientului, cu excepţia onorariilor;
c) sa isi organizeze propriile mecanisme de evaluare privind acceptarea sau
continuarea în mod corespunzător a fiecărui angajament.
Alte obligatii:
(1) Consultanţii fiscali au obligaţia ca în exercitarea profesiei sa coopereze
cu Camera potrivit ordonanţei şi prezentului regulament.
80
 (2) Pentru desfăşurarea în mod eficient a procesului de monitorizare
consultanţii fiscali vor prezenta Camerei toate datele şi informaţiile solicitate.
(3) Monitorizarea activităţii consultantilor fiscali se organizează şi se
desfăşoară în conformitate cu normele privind procedurile de control al calităţii
consultantei fiscale emise de Camera, potrivit cărora consultanţii fiscali au
obligaţia de a întocmi şi de a prezenta acesteia, pana la data de 31 martie a anului
următor, raportul anual asupra activităţii pentru anul expirat.
(4) Direcţia de monitorizare şi competenta profesională a Camerei va organiza
inspecţii asupra realităţii şi legalităţii informaţiilor cuprinse în rapoartele înaintate
Camerei de către consultanţii fiscali.
(5) Anual, Camera va întocmi şi va transmite Ministerului Finanţelor Publice
un raport sintetic asupra calităţii activităţii de consultanţa fiscală.
Consultanţii fiscali nu pot desfasura activităţi care prejudiciază sau care pot
prejudicia integritatea, obiectivitatea, independenta ori reputaţia profesională,
astfel cum acestea sunt definite în Codul privind conduita etica şi profesională în
domeniul consultantei fiscale.
Retragerea calităţii de consultant fiscal şi a autorizaţiei de funcţionare,
suspendarea şi încetarea dreptului de exercitare a profesiei
Retragerea calităţii de consultant fiscal şi a autorizaţiei de funcţionare se
face în conformitate cu prevederile din ordonanta.
Suspendarea dreptului de exercitare a profesiei de consultant fiscal se
face în următoarele situaţii:
a) la cerere;
b) în caz de incompatibilitate;
c) în cazul executării unei pedepse privative de libertate pentru săvârşirea
unei fapte care nu îi interzice dreptul de gestiune şi de administrare a unei
societăţi comerciale;
d) ca urmare a interdicţiei de a profesa pe o anumită perioada, dispusă prin
hotărâre judecătorească sau ca urmare unei sancţiuni disciplinare aplicate de
Camera.
Exercitarea profesiei de consultant fiscal încetează în următoarele
situaţii:
a) la cerere;
b) prin deces;
c) în cazul excluderii din profesie, ca sancţiune disciplinară aplicată de
Camera;
d) în cazul condamnării definitive pentru o fapta prevăzută de legea penală,
dacă aceasta îl face nedemn de a fi consultant fiscal.

7.1.4. Sancţiuni disciplinare:39

Fapta săvârşită de un membru al Camerei, prin care se incalca dispoziţiile

ordonanţei, ale Regulamentului de organizare şi funcţionare a Camerei, ale
39
Cap. IX. Din H. G. nr. 1052/2006 pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare al Camerei
Consultantilor Fiscali . M.Of. nr.732/ 28 .08.2006

81
Codului privind conduita etica şi profesională în domeniul consultantei fiscale,
hotărârile, normele sau alte acte emise de Camera, constituie abatere disciplinară.
(1) Consultanţii fiscali, membri ai Camerei, pot fi sancţionaţi pentru abateri
disciplinare cu:
a) mustrare;
b) avertisment;
c) suspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioada de la 3 luni
pana la un an;
d) excluderea din Camera şi interzicerea dreptului de exercitare a profesiei
de consultant fiscal.
(2) Hotărârile de sancţionare se publica pe site-ul Camerei.
(3) Acţiunea disciplinară poate fi exercitată în termen de 3 luni de la
constatare, dar nu mai mult de un an de la data săvârşirii faptei.
(4) Răspunderea disciplinară a consultantului fiscal nu exclude răspunderea
civilă, penală sau patrimonială a acestuia.
Abaterile disciplinare săvârşite de consultanţii fiscali sunt
următoarele:
a) comportament necuviincios fata de membrii Camerei, fata de alţi
participanţi la lucrările Conferintei sau fata de organele de conducere şi control
ale Camerei;
b) exercitarea profesiei în perioada de suspendare;
c) nerespectarea prevederilor codului privind conduita etica şi profesională
a consultantilor fiscali;
d) absente nejustificate de la cursurile de pregătire şi perfecţionare
profesională;
e) neplata cotizaţiilor şi a celorlalte obligaţii băneşti pe o perioada de un
an;
f) nerespectarea normelor privind apărarea şi păstrarea secretului
profesional;
g) încălcarea normelor de lucru şi desfăşurarea unei activităţi profesionale
în condiţii de incompetenta, cu prejudicierea reputaţiei profesionale;
h) prestarea de servicii de consultanţa fiscală fără contract scris încheiat cu
clientul sau pe baza unui contract în care nu au fost înscrise toate elementele cu
privire la identitatea consultantului fiscal;
i) nedeclararea sau declararea parţială a veniturilor, în scopul sustragerii de
la plata cotizatiei prevăzute în prezentul regulament;
j) refuzul de a pune la dispoziţie organelor de control ale Camerei a
documentelor privind activitatea profesională;
k) nedepunerea raportului şi a declaraţiei prevăzute de regulament pana la
data de 31 martie a anului următor;
l) declaraţii neconforme cu realitatea, în relaţiile cu Camera sau cu terţii, în
vederea producerii de consecinţe juridice, precum şi orice alte încălcări ale
conduitei etice şi profesionale;
m) nedeclararea în termen de 15 zile a situaţiilor prevăzute in regulament.
(2) Faptele prevăzute mai sus se sancţionează cu:
82
 a) mustrare ;
b) avertisment ;
c) suspendarea calităţii de membru al Camerei pe o perioada de la 6 luni
pana la un an ;
d) excluderea din Camera .
(3) La stabilirea şi aplicarea sancţiunilor disciplinare se va tine seama de
gravitatea încălcării şi de urmările acesteia, precum şi de calităţile profesionale şi
morale ale celui în cauza. În cazul repetarii unei abateri disciplinare, se va aplica
sancţiunea imediat următoare ca grad de severitate.
(4) Abaterile disciplinare se constata de Direcţia de conduita şi disciplina
profesională, iar sancţiunile disciplinare se aplica de Consiliul superior şi de
Comisia de apel, potrivit competentelor.
(5) Actele, contractele şi convenţiile încheiate de persoane care nu au
dreptul de a practica profesia de consultant fiscal, conform ordonanţei şi
regulamentului, sunt considerate nule.
(6) În cazul aplicării sancţiunii de suspendare a dreptului de exercitare a
profesiei de consultant fiscal, cel în cauza este obligat sa depună sub luare de
semnatura carnetul profesional şi parafa, în termen de 5 zile de la data aplicării
sancţiunii. În situaţia refuzului, se procedează la radierea din Registrul
consultantilor fiscali. Aceeaşi obligaţie îi revine şi în cazul aplicării măsurii de
excludere şi de interzicere a exercitării profesiei de consultant fiscal.
(7) La expirarea termenului de suspendare se restituie consultantului fiscal
carnetul profesional şi parafa.
Veniturile si cheltuielile Camerei:40
(1) Veniturile Camerei se constituie din următoarele surse:
a) taxa de autorizare a societăţilor comerciale de consultanţa fiscală;
b) taxa de înscriere în evidenta Camerei;
c) cotizaţiile profesionale ale membrilor Camerei, respectiv cotizaţiile fixe
anuale;
d) cotizaţiile anuale calculate asupra veniturilor realizate de membrii
Camerei care isi exercita profesia individual sau de societăţi comerciale de
consultanţa fiscală autorizate de Camera;
e) încasările din vânzarea publicaţiilor proprii;
f) donaţiile şi sponsorizarile;
g) alte venituri din activitatea Camerei.
(2) Taxa de înscriere în evidenta Camerei este datorată şi se achită anticipat
depunerii cererii de înscriere.
(3) Consultantul fiscal care a fost radiat din registrul Camerei şi căruia i se
aproba reînscrierea datorează taxa de înscriere.
4) Taxa de înscriere în evidenta Camerei se stabileşte în suma fixa, anual,
de Conferinţa ordinară.
(5) Cotizaţiile profesionale anuale datorate de membrii Camerei, persoane
fizice şi juridice, se stabilesc în cadrul Conferintei ordinare.
40
Art.13. din O.G.nr.71/2001 privind organizarea si exercitarea activitatii de consultanta fiscala actualizata 2007,
M. Of. Nr.429/2007

83
 (6) Condiţiile şi termenele de achitare a cotizaţiilor se stabilesc prin
hotărâri ale Consiliului superior.
Consultanţii fiscali, membri activi şi inactivi, sunt obligaţi sa plătească
cotizaţiile şi taxele datorate către Camera, după caz, în condiţiile prevăzute prin
hotărârile Consiliului superior.

CAPITOLUL VIII - ATRIBUIREA CALITATII DE

CONSULTANT FISCAL SI EXERCITAREA ACTIVITATII DE
CONSULTANTA FISCALA

8.1. Atribuirea calitatii de consultant fiscal

În baza prevederilor din Ordonanţa Guvernului privind organizarea şi

exercitarea activităţii de consultanţă fiscală, atribuirea calitatii de consultant
fiscal se realizeaza in felul urmator :
Consiliul superior al Camerei Consultanţilor Fiscali, întrunit în şedinţa
hotărăşte:
(1) Examenul de atribuire a calităţii de consultant fiscal va avea loc de
regula în municipiul Bucureşti.
(2) Locul si datade desfăşurare a examenului se publica pe site-ul Camerei
Consultanţilor Fiscali.
Examenul va fi susţinut din tematica şi bibliografia pentru examen elaborta
de Camera şi va consta într-o probă scrisă sub formă de test-grilă.
Înscrierile la examen se fac în perioada prevazut pe site-ul Camerei şi
dosarele se transmit prin servicii poştale cu confirmare de primire pe adresa
Camerei.
Colectivul pentru organizarea şi desfăşurarea examenului de atribuire a
calităţii de consultant fiscal şi comisiile de examinare şi de soluţionare a
contestaţiilor vor duce la îndeplinire prevederile hotărâri Camerei.
Hotărârea va fi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Examenul pentru atribuirea calităţii de consultant fiscal se organizează de către
Camera Consultanţilor Fiscali.

84
 Prin ordin al preşedintelui Camerei Consultanţilor Fiscali, se constituie
Colectivul pentru organizarea examenului de atribuire a calităţii de consultant
fiscal, denumit în continuare Colectiv.
Consiliul superior al Camerei Consultanţilor Fiscali stabileşte componenţa
comisiei de examinare, a comisiei de evaluare, a comisiei de soluţionare a
contestaţiilor şi atribuţiile acestora, denumite în continuare comisii de examen.
La solicitarea Camerei Consultanţilor Fiscali, ministrul economiei şi
finanţelor poate desemna prin ordin specialişti din cadrul Ministerului Economiei
şi Finanţelor care să facă parte din comisiile de examen.
- Componenţa comisiilor de examen se va stabili la fiecare examen
organizat central sau teritorial. Aceste comisii vor fi formate atât din consultanţi
fiscali membri ai Camerei Consultanţilor Fiscali, cât şi din specialişti în domeniul
disciplinelor de examen.
- Responsabilii de săli şi membrii personalului de supraveghere şi corectare
la examen pot fi contractaţi şi din mediul universitar.
Consiliul superior al Camerei Consultanţilor Fiscali stabileşte prin hotărâre,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, data de susţinere şi locul
desfăşurării examenului, precum şi locul de depunere a dosarelor de înscriere şi
perioada în care se depun.

8.1.1. Organizarea şi desfăşurarea examenului

Pentru atribuirea calităţii de consultant fiscal, conform prevederilor din

ordonanţă, candidaţii trebuie să îndeplinească, cumulativ, următoarele condiţii:
a) să fie licenţiaţi ai unei facultăţi cu profil economic;
b) să aibă o experienţă de minimum 5 ani după obţinerea licenţei, în una
dintre următoarele activităţi:
- elaborarea, avizarea, aprobarea sau aplicarea legislaţiei fiscale;
- servicii de administrare a legislaţiei fiscale;
- elaborarea sau aplicarea reglementărilor contabile;
- activitatea financiar-contabilă;
c) să nu aibă antecedente penale;
d) să aibă capacitate deplină de exerciţiu;
e) să promoveze examenul pentru atribuirea calităţii de consultant fiscal.
Dosarul de înscriere se depune sau se transmite prin servicii poştale, cu
confirmare de primire, la Camera Consultanţilor Fiscali şi va conţine
documentele care atestă îndeplinirea condiţiilor prevăzute din ordonanţă, astfel:
a) cererea de înscriere la examen ;
b) curriculum vitae;
c) diploma de studii superioare, în copie legalizată, precum şi copii
legalizate ale actelor doveditoare, în cazul schimbării numelui;
d) carnetul de muncă, în copie certificată de angajator sau în copie
legalizată, după caz, adeverinţă eliberată de angajator, adrese eliberate de
asociaţiile profesionale din care fac parte, în cazul profesiilor liberale;
e) actul de identitate, în copie;
85
 f) certificatul de cazier judiciar;
g) certificatul de cazier fiscal;
h) adeverinţă medicală eliberată de medicul de familie sau de instituţia
medicală la care este înregistrat;
i) trei fotografii 2/3 cm.
Colectivul verifică dosarele depuse şi respinge dosarele candidaţilor care
nu îndeplinesc condiţiile prevăzute .
Pentru dosarele aprobate ale candidaţilor înscrişi la examen se editează
legitimaţia de examen , care se aplică pe mese în sălile de examen.
În dosarul de înscriere candidatul va depune în original documentul de
plată a taxei de înscriere la examen.
Nivelul taxei se stabileşte anual prin hotărâre a Consiliului superior al
Camerei Consultanţilor Fiscali.

8.1.1.1. Modul de desfasurare a examenului

Intrarea în sălile de examen se face în baza actului de identitate sau a unui

alt act prin care se poate dovedi identitatea.
Colectivul afişează la locul de desfăşurare a examenului şi pe site-ul
Camerei Consultanţilor Fiscali, cu cel puţin 48 de ore înaintea începerii acestuia,
listele nominale ale candidaţilor înscrişi, indicându-se data şi ora începerii probei
şi repartizarea pe săli a candidaţilor.
Candidaţii au obligaţia de a verifica exactitatea datelor înscrise în listele
afişate şi de a sesiza imediat Colectivul cu privire la eventualele neconcordanţe
între înregistrările din liste şi datele din documentele depuse la înscriere.
Orice modificare a listelor afişate se face cu cel puţin 24 de ore înainte de
începerea examenului.
Preşedintele comisiei de examinare, cu 3 ore înainte de începerea
examenului, numeşte responsabilii de sală şi repartizează membrii personalului
de supraveghere şi corectare pe săli, proporţional cu numărul candidaţilor din
sălile respective.
Examenul se desfăşoară în săli în care se poate asigura aşezarea
candidaţilor la distanţă corespunzătoare, păstrându-se un loc liber între candidaţi.
Responsabilii de sală şi supraveghetorii sunt răspunzători de modul în care
se derulează examenul, începând cu accesul candidaţilor în săli, derularea
propriu-zisă a examenului şi predarea lucrărilor.
La examenul scris, accesul candidaţilor în sală este permis cu maximum o
oră înainte de începerea examenului, conform listelor afişate, sub supravegherea
responsabilului de sală.
Responsabilii de săli primesc de la comisia de examinare lista candidaţilor
repartizaţi în sala respectivă, instrucţiunile de derulare a examenului şi subiectele.
După expirarea termenului legal de susţinere a examenului, responsabilii
de săli primesc de la comisia de examinare grilele de corectare a probelor de
examen.
86
 Responsabilul de sală notează în listă candidaţii prezenţi şi absenţi.
Actul de identitate şi legitimaţia de examen vor rămâne pe masa
candidatului pe toată durata examenului, pentru a putea fi efectuate verificări
suplimentare.
Candidaţii care nu sunt în sală în momentul comunicării subiectelor pierd
dreptul de a susţine examenul.
Pe parcursul desfăşurării examenului, candidaţii nu au voie să părăsească
sala şi să revină.
În situaţii cu caracter medical, un membru delegat dintre supraveghetori va
însoţi candidatul de la ieşirea şi până la revenirea în sală.
Examenul va consta într-o probă scrisă/interviu.
Proba scrisă va fi sub formă de test-grilă/lucrare scrisă, care va conţine de
regulă întrebări din:
a) legislaţia fiscală, legislaţia privind administrarea fiscală şi legislaţia
vamală, 90%;
b) dreptul comercial şi dreptul financiar-fiscal, 5%;
c) gestiunea financiară şi contabilitatea întreprinderii, 5%.
(3) Durata de elaborare a răspunsurilor pentru proba scrisă este de 3 ore.
Comisia de examinare va elabora subiectele pentru examen conform
tematicii.
Comisia de examinare stabileşte punctajul fiecărui subiect.
Pentru promovarea examenului, candidaţii trebuie să acumuleze un
minimum de 80 de puncte dintr-un total de 100 de puncte.
În arhivă se vor păstra toate subiectele, atât cele propuse, cât şi cele
extrase.
Camera Consultanţilor Fiscali va publica tematica şi bibliografia pentru
examen cu cel puţin 30 de zile înainte de data susţinerii acestuia.
După terminarea examenului, Colectivul afişează la avizierele de la locul
de desfăşurare a examenului şi pe site-ul Camerei Consultanţilor Fiscali
răspunsurile corecte şi punctajul aferent fiecărui răspuns.

8.1.1.2. Corectarea lucrarilor

După expirarea termenului legal de susţinere a probei, fiecare lucrare se

corectează în prezenţa candidatului şi a unui martor din rândul candidaţilor, care
semnează procesul-verbal de luare la cunoştinţă a punctajului obţinut. În situaţia
în care candidatul refuză să semneze sau nu este prezent în sală, la corectarea
formularului probei sale de concurs este chemat un al doilea martor, care va
semna în locul acestuia.
După încheierea corectării, responsabilul de sală preia lucrările şi împreună
cu lista candidaţilor repartizaţi în sala respectivă le predă pe baza unui proces-
verbal preşedintelui comisiei de examinare.
Rezultatele obţinute la examen se aduc la cunoştinţă candidaţilor de către
Colectiv, prin afişare la locul de desfăşurare a examenului şi pe site-ul Camerei
Consultanţilor Fiscali.
87
 8.1.1.3. Contestarea rezultatelor

Rezultatele obţinute la examen se pot contesta o singură dată, în termen de

48 de ore (două zile lucrătoare) de la data afişării rezultatelor, sub sancţiunea
decăderii. Contestaţia se depune la sediul Camerei Consultanţilor Fiscali.
Contestaţiile se soluţionează de către comisia de soluţionare a contestaţiilor
în termen de 5 zile lucrătoare de la depunerea acestora, iar rezultatele vor fi
publicate pe site-ul Camerei Consultanţilor Fiscali.
După soluţionarea contestaţiilor, rezultatele examenului rămân definitive.
Persoanele care au titlul de academician, profesor sau conferenţiar
universitar, doctor în economie, doctor docent, cu specialitatea finanţe-
contabilitate, precum şi membrii şi specialiştii Comisiei pentru buget, finanţe şi
bănci din Parlamentul României, care verifică şi analizează actele normative din
domeniul fiscal supuse spre aprobare Parlamentului, pot solicita dobândirea
calităţii de consultant fiscal , iar examenul se va susţine sub formă de interviu în
faţa Comisiei de evaluare a Camerei Consultanţilor Fiscali.

8.1.1.4. Cunostintele necesare prezentarii la examen

Pentru accesul la aceasta profesie, candidatul trebuie sa aiba cunostinte

privind :
1. Noţiuni de drept comercial:
- faptele de comerţ;
- comercianţi;
- constituirea şi funcţionarea societăţilor comerciale;
- reorganizări, fuziuni, divizări şi lichidări.
2. Noţiuni generale privind finanţele publice şi principiile directivelor europene:
- cadrul general şi procedurile privind formarea, administrarea, angajarea şi
utilizarea fondurilor publice, precum şi responsabilităţile instituţiilor publice
implicate în procesul bugetar;
- principiile fiscalităţii.
3. Impozitul pe profit:
- contribuabili şi sfera de cuprindere;
- contribuabili scutiţi de la plata impozitului pe profit;
- determinarea profitului impozabil pentru organizaţiile nonprofit;
- determinarea bazei de calcul a impozitului (venituri supuse impozitării,
venituri neimpozabile, cheltuieli aferente veniturilor realizate, cheltuieli care se
deduc limitat, cheltuieli nedeductibile, amortizare fiscală);
- rezerve şi provizioane fiscale;
- reguli fiscale privind reorganizările juridice (fuziuni, divizări, divizări
parţiale, schimburi de titluri de participare), în context transfrontalier;
- reguli fiscale aplicabile dividendelor distribuite de filiale din state
membre ale Uniunii Europene persoanelor juridice române, societăţi-mamă,

88
respectiv sediilor permanente din România ale persoanelor juridice străine din
state membre ale Uniunii Europene, societăţi-mamă;
- termene de plată şi de declarare a impozitului;
- facilităţi fiscale;
- aspecte fiscale internaţionale (sediul permanent);
- reguli speciale de determinare a profitului impozabil;
- impunerea persoanelor juridice străine care realizează venituri din
sau în legătură cu proprietăţi imobiliare situate în România sau din
vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică
română.
4. Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor:
- definiţia microîntreprinderii;
- condiţiile pe care trebuie să le întrunească o microîntreprindere şi
procedura de formulare a opţiunii pentru acest sistem de impunere;
- cota de impozitare;
- determinarea bazei impozabile (veniturile care se scad din baza
impozabilă);
- termenul de plată;
- impunerea asocierilor cu persoanele fizice.
5. Impozitul pe venit:
- contribuabili şi sfera de cuprindere;
- categorii de venituri impozabile;
- venituri neimpozabile;
- cote de impozit;
- determinarea bazei de calcul a impozitului pe categorii de venit;
- plăţi anticipate în contul impozitului pe venit;
- obligaţiile plătitorilor de venituri şi ale contribuabililor;
- venitul net anual impozabil;
- venituri supuse impozitului final cu reţinere la sursă;
- termene de plată;
- aspecte fiscale internaţionale;
- reguli privind asociaţiile fără personalitate juridică.
6. Impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi şi impozitul pe
reprezentanţele firmelor străine înfiinţate în România:
- contribuabili;
- sfera de cuprindere a impozitului;
- venituri impozabile obţinute din România;
- scutiri;
- coroborarea prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu
modificările şi completările ulterioare, cu cele ale convenţiilor de evitare a dublei
impuneri;
- certificatele de atestare a impozitului plătit de nerezidenţi;
- impozitul pe reprezentanţe (cuantum, termen de plată şi depunerea
declaraţiei fiscale);

89
 - principiile privind impunerea veniturilor din economii obţinute din
România de persoanele fizice rezidente în alte state membre ale Uniunii
Europene; definiţia beneficiarului efectiv; definiţia agentului plătitor, definiţia
plăţii dobânzilor, eliminarea dublei impuneri în cazul plăţilor din dobânzi primite
de la rezidenţi români din Austria, Luxemburg şi Belgia, care au perioadă de
tranziţie în ceea ce priveşte aplicarea schimbului automat de informaţii;
- principiile prevăzute în aplicarea reţinerii la sursă a impozitelor asupra
redevenţelor şi dobânzilor primite/plătite între întreprinderi asociate rezidente în
state membre ale Uniunii Europene; definiţia dobânzilor şi redevenţelor, definiţia
întreprinderilor asociate, reguli tranzitorii în aplicarea prevederilor legate de
impunerea redevenţelor şi dobânzilor la întreprinderile asociate.
7. Impozitul pe proprietate şi taxele locale:
- baza de impozitare;
- contribuabili;
- mod de calcul;
- termene de plată;
- facilităţi fiscale acordate;
- modul de declarare a proprietăţilor.
8. Taxa pe valoarea adăugată:
- sfera de aplicare;
- persoane impozabile;
- operaţiuni cuprinse în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată;
- locul operaţiunilor cuprinse în sfera de aplicare a taxei pe valoarea
adăugată;
- faptul generator şi exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată;
- baza de impozitare;
- cote de taxă pe valoarea adăugată;
- operaţiuni scutite;
- regimul deducerilor;
- persoanele obligate la plata taxei pe valoarea adăugată;
- obligaţii;
- regimuri speciale pentru: întreprinderi mici, agenţii de turism, bunuri
second-hand, opere de artă, obiecte de colecţie şi antichităţi; aurul de investiţii;
persoanele impozabile nestabilite în Comunitatea Europeană, care prestează
servicii electronice persoanelor neimpozabile;
- măsuri de simplificare;
- răspunderea pentru plata taxei pe valoarea adăugată;
- dispoziţii tranzitorii.
9. Accize:
a) Accize armonizate:
- sfera de aplicare, fapt generator, eliberare pentru consum, exigibilitate,
calculul accizelor;
- regimul de antrepozitare:
* reguli generale;
* autorizarea ca antrepozite fiscale;
90
 * condiţii de autorizare;
* obligaţiile antrepozitarilor autorizaţi;
* anularea, revocarea, suspendarea autorizaţiei;
- operatori înregistraţi, operatori neînregistraţi, reprezentant fiscal;
- deplasarea şi primirea produselor aflate în regim suspensiv;
- deplasarea intracomunitară a produselor cu accize plătite;
- vânzarea la distanţă;
- scutiri de la plata accizelor;
- restituiri;
- sistemul de marcare.
b) Accize nearmonizate:
- sfera de aplicare;
- calculul accizelor;
- plătitori;
- scutiri.
10. Taxele vamale:
- tariful vamal şi clasificarea tarifară a mărfurilor;
- originea mărfurilor (originea nepreferenţială şi originea preferenţială);
- regimuri suspensive şi regimuri vamale economice (tranzit, antrepozitare
vamală, perfecţionare activă, transformare sub control vamal, admitere
temporară, perfecţionare pasivă);
- datoria vamală (garantarea cuantumului datoriei vamale, naşterea datoriei
vamale, stingerea datoriei vamale, rambursarea şi remiterea drepturilor);
- categorii de bunuri scutite de la plata datoriei vamale.
11. Contabilitate:
- obligaţiile ce revin, potrivit legii, persoanelor juridice pe linia organizării
şi conducerii contabilităţii;
- contabilitatea activelor, datoriilor şi a capitalurilor proprii;
- contabilitatea veniturilor, cheltuielilor şi a rezultatului exerciţiului
financiar;
- forma şi conţinutul situaţiilor financiare anuale.
12. Sancţiuni şi căi de contestare:
- sancţionarea contravenţiilor la legislaţia fiscală;
- contestarea sancţiunilor aplicate de organul fiscal, precum şi a deciziilor
de impunere.
13. Aspecte privind procedura fiscală:
- principii generale de conduită în administrarea impozitelor, taxelor,
contribuţiilor şi a altor sume datorate bugetului general consolidat;
- creditori fiscali, debitori, plătitori ai obligaţiilor fiscale;
- domiciliul fiscal;
- competenţa organului fiscal, actele emise de organele fiscale,
administrarea şi aprecierea probelor;
- înregistrarea fiscală a plătitorilor de impozite, taxe şi contribuţii;

91
 - obligaţia de a depune declaraţii fiscale, conţinutul declaraţiei fiscale,
termene de declarare, corectarea declaraţiilor fiscale şi sancţiuni pentru
nedepunerea acestora;
- procedura de stabilire a impozitelor şi taxelor;
- procedura de colectare a creanţelor fiscale;
- soluţionarea contestaţiilor formulate împotriva actelor administrative
fiscale;
- inspecţia fiscală;
- stabilirea preţului de piaţă al tranzacţiilor dintre persoane afiliate;
- acordul de preţ în avans şi soluţia fiscală individuală anticipată;
- procedura de începere, derulare şi finalizare a inspecţiei fiscale;
- stabilirea condiţiilor şi declararea contribuabililor inactivi.

8.2. Registrul consultantilor fiscali 

Membrii Camerei vor fi inscrisi in Registrul consultantilor fiscali si al

societatilor comerciale de consultanta fiscala ca membri activi sau inactivi.
Registrul consultantilor fiscali si al societatilor comerciale de consultanta fiscala
se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, si va fi actualizat anual cu
modificarile intervenite.
In Registrul consultantilor fiscali si al societatilor comerciale de
consultanta fiscala vor fi mentionate urmatoarele date referitoare la membrii
Camerei:
a) pentru persoanele fizice:
- numele si prenumele;
- numarul carnetului profesional;
- localitatea de domiciliu;
- alte date de identificare a persoanei;
b) pentru societatile comerciale de consultanta fiscala:
- denumirea si sediul social;
- numele si prenumele, numarul carnetului profesional si localitatea de
domiciliu ale persoanelor fizice care efectueaza consultanta fiscala in numele
societatii comerciale de consultanta fiscala;
- numele si prenumele asociatilor/actionarilor, administratorilor care au
calitatea de consultant fiscal;
- alte date de identificare.
Membrii Camerei sunt obligati sa anunte orice modificare a datelor inscrise
in Registrul consultantilor fiscali si al societatilor de consultanta fiscala, in
termen de 30 de zile.
Consultantii fiscali vor depune o declaratie pe propria raspundere pentru a
fi inregistrati la sectiunea «persoane inactive» din Registrul consultantilor fiscali
si al societatilor comerciale de consultanta fiscala.
92
 8.3. Suspendarea activitatii de consultant fiscal

Carnetul profesional de consultant fiscal, respectiv autorizatia de

functionare, se retrage consultantilor fiscali in urmatoarele situatii:
1. In cazul persoanelor fizice:
a) cand atribuirea calitatii de consultant fiscal a fost obtinuta ca urmare a
savarsirii infractiunii de fals si uz de fals;
b) cand consultantul fiscal incalca prevederile Codului privind conduita
etica si profesionala in domeniul consultantei fiscale;
c) când plata cotizaţiei nu s-a efectuat la termen, iar întârzierea depăşeşte
12 luni.
2. In cazul persoanelor juridice, in situatia in care:
a) societatea comerciala s-a dizolvat;
b) dupa data de inregistrare la Camera se constata ca nu mai indeplinesc
conditiile legale de functionare potrivit prezentei ordonante si Regulamentului de
organizare si functionare al Camerei;
c) când plata cotizaţiei nu s-a efectuat la termen, iar întârzierea depăşeşte
12 luni.

8.4. Exercitarea activitatii de consultanta fiscala 

Activitatea de consultanţa fiscală se exercita numai de persoanele care au

obţinut certificatul de atestare a calităţii de consultant fiscal, emis de Ministerul
Finanţelor Publice, ca urmare a promovării unui examen, şi sunt înregistrate la
Camera.
Exercitarea independenta a activităţii de consultant fiscal se realizează
numai pe baza raporturilor juridice civile şi comerciale cu persoanele fizice sau
juridice cărora le acorda consultanţa şi fata de care acesta nu are interese
materiale directe sau indirecte, cu excepţia onorariilor cuvenite pentru munca
prestată în aceasta calitate.
În exercitarea profesiei consultantul fiscal se supune legii, prezentului
regulament şi Codului privind conduita etica şi profesională în domeniul
consultantei fiscale.
Exercitarea profesiei de consultant fiscal se realizează de persoane fizice
independente, cabinete individuale şi societăţi comerciale de consultanţa fiscală.
Exercitarea activitatii de consultanţa fiscală se desfăşoară conform
prevederilor din ordonanta şi consta în:
a) acordarea de servicii profesionale privind asistenta de specialitate la
întocmirea declaraţiilor de impozite şi taxe;
b) asistenta pe probleme fiscale;
c) asistenta privind creanţele bugetare, cum sunt: amenzi, penalităţi şi
majorări, cu respectarea prevederilor legale în vigoare;

93
 d) reprezentare în fata organelor fiscale;
e) reprezentare în fata organelor judecătoreşti, în calitate de expert fiscal.
Consultanţii fiscali şi societăţile comerciale de consultanţa fiscală pot
desfasura, în baza ordonantei, pe lângă activitatea de consultanţa fiscală, cu
respectarea condiţiilor prevăzute de actele normative în materie, şi activităţi de:
a) expertiza contabila;
b) audit financiar;
c) instruire şi perfecţionare în domeniul fiscal.

CAPITOLUL IX - CONDUITA ETICA SI PROFESIONALA A

CONSULTANTILOR FISCALI

9.1. Conduita etica si profesională. Introducere.

Codul privind conduita etică şi profesională în domeniul consultanţei

fiscale reprezintă un ansamblu de principii morale şi reguli de comportament şi
atitudine care guvernează întreaga activitate profesională a consultanţilor fiscali.
Prevederile codului se aplică tuturor consultanţilor fiscali, membri ai
Camerei Consultanţilor Fiscali, precum şi societăţilor comerciale de consultanţă
fiscală, autorizate potrivit legii.
Cod reglementează cadrul necesar desfăşurării de către consultantul fiscal a
activităţii de consultanţă fiscală cu profesionalism şi corectitudine, fără a aduce
prejudicii clientului său.
Conduita etică şi profesională a consultanţilor fiscali este esenţială pentru
calitatea, independenţa şi imparţialitatea activităţii de consultanţă fiscală.
Dispoziţiile codului nu sunt aplicabile manifestărilor comportamentale ale
consultantului fiscal care au legătură nemijlocită cu viaţa privată ori cu activităţi
extraprofesionale ale acestuia şi care nu implică integritatea profesiei de
consultanţă fiscală ori competenţa profesională a consultantului fiscal.

9.2. Principii fundamentale ale eticii profesionale 41

41
Hotararea Camerei Consultantilor Fiscali nr.3/30 -07- 2007 privind aprobarea Codului privind conduita etica
si profesionala in domeniul consultantei fiscale. M. Of. nr.647/21 sept 2007

94
 9.2.1. Prestigiul activităţii de consultanţă fiscală

Prin comportamentul şi atitudinea în faţa legilor fiscale, consultantul fiscal

trebuie să asigure şi să contribuie la respectarea prevederilor legale în domeniul
fiscal, la consolidarea încrederii publice în instituţia consultantului fiscal.
Consultantul fiscal are obligaţia de a contribui activ şi permanent la apărarea
prestigiului profesiei de consultant fiscal.

9.2.2. Respectarea prevederilor legale

Consultantul fiscal va respecta dispoziţiile legale aplicabile activităţii pe

care o desfăşoară, precum şi dispoziţiile codului profesiei.

9.2.3. Integritatea

Consultantul fiscal trebuie să fie corect, cinstit şi incoruptibil în

desfăşurarea activităţii de consultant fiscal, fără a se implica în acţiuni care nu au
un interes legitim.
Consultantul fiscal trebuie să respecte şi să aplice întocmai dispoziţiile
legale în domeniul fiscal şi să acţioneze în conformitate cu cerinţele profesiei,
contribuind prin aceasta la apărarea prestigiului profesiei şi la buna percepţie
publică asupra modului de realizare a activităţii de consultanţă fiscală.
Un consultant fiscal trebuie să fie direct şi onest în desfăşurarea serviciilor
profesionale.
Integritatea implică nu doar onestitatea, ci şi desfăşurarea corectă a
activităţilor şi sinceritatea. Principiul integrităţii impune tuturor consultanţilor
fiscali obligaţia de a fi corecţi, oneşti din punct de vedere profesional şi
neimplicaţi în conflicte de interese.
În procesul de selectare a situaţiilor şi practicilor care să fie în mod specific
tratate în cadrul cerinţelor de etică legate de obiectivitate, o atenţie adecvată
trebuie acordată următorilor factori:
a) consultanţii fiscali sunt expuşi unor situaţii care implică posibilitatea
exercitării de presiuni asupra lor. Aceste presiuni pot afecta obiectivitatea
consultanţilor fiscali;
b) consultanţii fiscali nu trebuie să accepte sau să ofere cadouri de orice
natură, care în mod rezonabil pot avea o influenţă considerabilă şi
necorespunzătoare asupra raţionamentului lor sau al celor cu care intră în contact;
c) consultanţii fiscali trebuie să evite situaţiile care ar discredita poziţia lor
profesională.
Un consultant fiscal ce oferă servicii de consultanţă fiscală este îndreptăţit
să apere interesul clientului sau al angajatorului, cu condiţia ca serviciul prestat
cu competenţă profesională să nu afecteze sub nicio formă integritatea şi
obiectivitatea, iar opinia sa de consultant fiscal trebuie să fie în concordanţă cu
legea. Neclarităţile pot fi rezolvate în favoarea clientului sau a angajatorului dacă
pentru aceasta există o justificare rezonabilă.
95
 Un consultant fiscal care întocmeşte sau asistă la întocmirea declaraţiilor
fiscale trebuie să-şi informeze clientul sau angajatorul că responsabilitatea pentru
conţinutul declaraţiilor fiscale cade, în principal, în sarcina clientului sau
angajatorului. Consultantul fiscal trebuie să ia măsurile necesare pentru a se
asigura că declaraţiile fiscale sunt corect întocmite în baza informaţiilor primite.

9.2.4. Independenţa

Independenţa presupune:
a) exprimarea unei opinii fără a fi afectată de influenţe care pot
compromite raţionamentul profesional, îngăduind unui individ să acţioneze cu
integritate şi să îşi exercite obiectivitatea şi scepticismul profesional;
b) evitarea evenimentelor şi circumstanţelor care sunt atât de semnificative
încât o terţă parte raţională şi informată, cunoscând toate informaţiile relevante,
inclusiv metodele de siguranţă aplicate, ar putea concluziona că integritatea,
obiectivitatea sau scepticismul profesional al unui consultant fiscal au fost
compromise.
- Consultantul fiscal trebuie să evite orice diminuare a independenţei sale
şi trebuie să fie atent să nu compromită standardele profesiei în scopul de a
asigura realizarea intereselor personale ale clienţilor, instanţelor de judecată ori
ale altor autorităţi sau instituţii ori ale terţelor persoane.
- Pentru soluţionarea situaţiilor de natură să afecteze independenţa şi
imparţialitatea profesiei (conflict de interese), consultanţii fiscali vor aplica
regulile profesionale de practică sau se vor adresa Camerei Consultanţilor Fiscali.

9.2.5. Obiectivitate

Un consultant fiscal trebuie să fie corect şi nu trebuie să îngăduie ca

obiectivitatea să fie afectată de prejudecăţi, conflicte de interese sau influenţe
externe.
Activitatea consultantului fiscal trebuie să se bazeze pe obiectivitate, fără a
fi afectată de alte interese, de orice natură.

9.2.6. Confidenţialitate

Consultantul fiscal este obligat să păstreze secretul în legătură cu

informaţiile, faptele şi documentele probante despre care ia cunoştinţă şi pe care
le deţine ca urmare a exercitării atribuţiilor de consultanţă fiscală, fiindu-i
interzisă cu desăvârşire utilizarea acestora în interesul propriu ori în interesul
unui terţ.
Un consultant fiscal trebuie să respecte confidenţialitatea informaţiilor
dobândite pe parcursul derulării serviciilor profesionale şi nu trebuie să
folosească sau să dezvăluie nicio astfel de informaţie fără o autorizare
corespunzătoare şi specifică, cu excepţia situaţiilor în care există un drept sau o
obligaţie legală ori profesională care impune dezvăluirea acelor informaţii.
96
 Furnizarea acestor informaţii are loc numai în condiţii expres şi limitativ
prevăzute de lege.
Obligaţia de confidenţialitate este nelimitată în timp.

9.2.7. Competenţa profesională

Competenţa profesională constă în ansamblul abilităţilor şi capacităţilor

necesare pentru a analiza şi rezolva, în concordanţă cu dispoziţiile legale în
materie, problemele fiscale care îi sunt încredinţate, făcând o evaluare estimativă
a eventualelor riscuri juridice şi fiscale generate de soluţiile adoptate.
Competenţa profesională reprezintă capacitatea consultantului fiscal de a
acorda, pe temeiul unei adânci cunoaşteri, teoretice şi practice, a legislaţiei
fiscale, servicii profesionale privind asistenţa pe probleme fiscale şi referitor la
creanţele bugetare, instruire şi perfecţionare în domeniul fiscal şi reprezentare în
faţa autorităţilor fiscale şi judecătoreşti.
Un consultant fiscal trebuie să desfăşoare serviciile profesionale cu atenţia
cuvenită, competenţă şi conştiinciozitate şi are datoria permanentă de a menţine
cunoştinţele şi aptitudinile profesionale la nivelul necesar pentru a se asigura că
un client sau un angajator beneficiază de avantajele unui serviciu profesional
competent, bazat pe cele mai noi aspecte de practică şi legislaţie.
Consultantul fiscal trebuie să se angajeze, cu bunăcredinţă, numai în acele
acţiuni pentru care are cunoştinţe, aptitudini şi experienţa necesară în materie, în
funcţie de specificul activităţii clientului şi în conformitate cu prevederile
contractului încheiat.
În cazul în care există riscul ca soluţiile furnizate să fie incorecte sau riscul
asociat pe care consultantul şi-l asumă este de natură să aducă atingere reputaţiei
consultantului, profesiei sau Camerei Consultanţilor Fiscali, în raport cu terţii,
consultantul fiscal poate să-şi decline competenţa, să comunice acest fapt
clientului şi cu acordul acestuia să colaboreze cu alţi consultanţi fiscali ori
specialişti în domeniu.
Colaborarea cu alţi consultanţi în obţinerea unei a doua soluţii este
obligatorie dacă clientul consideră acest fapt necesar, chiar dacă pentru
consultantul fiscal o altă opinie nu este relevantă.
Consultantul fiscal poate participa, în această calitate, la elaborarea de
studii, articole, publicaţii, lucrări ştiinţifice şi la emisiuni audiovizuale.

9.2.8.Neutralitatea

În scopul îndeplinirii activităţii de consultanţă fiscală în mod imparţial,

consultantul fiscal trebuie să acţioneze echidistant şi independent de orice
influenţe de natură politică, rasială, de naţionalitate etc.

9.2.9. Atitudinea în profesie

97
 Consultantul fiscal, în desfăşurarea activităţii, trebuie să fie conştient că
prin serviciile sale are o responsabilitate atât faţă de client, cât şi în ceea ce
priveşte aplicarea dispoziţiilor legale şi ca urmare nu va putea să-şi asume în
exercitarea profesiei riscuri ce pot aduce atingere imaginii proprii, profesiei,
Camerei Consultanţilor Fiscali sau pot antrena răspunderea sa materială,
contravenţională ori penală.
În relaţiile cu clienţii, cu colegii, cu organele fiscale, cu organele de poliţie
şi de justiţie, consultantul fiscal trebuie să manifeste o atitudine corectă şi de
bună-credinţă.
Consultantul fiscal este dator să răspundă cu solicitudine la orice
comunicare venită din partea colegilor de profesie ori din partea Camerei
Consultanţilor Fiscali.
Consultantul fiscal trebuie să fie prompt şi punctual în îndeplinirea
angajamentelor profesionale asumate faţă de clienţi şi colegi.
Consultantul fiscal poate refuza să mai acorde consultanţă fiscală
clientului său, pe perioada derulării contractului cu acesta, dacă:
a) clientul insistă asupra unei atitudini ilegale faţă de legislaţia fiscală;
b) clientul foloseşte activitatea consultantului fiscal pentru a ascunde o
conduită ilegală;
c) clientul nu îşi îndeplineşte obligaţiile asumate prin contract.
Consultantul fiscal are datoria de a acţiona constant şi activ pentru crearea
şi menţinerea unui climat de încredere şi cooperare între membrii Camerei
Consultanţilor Fiscali.
În situaţia reprezentărilor în faţa instanţelor judecătoreşti consultantul
fiscal nu se va adresa colegilor pe un ton agresiv şi ofensator şi nici nu va avea un
limbaj denigrator ori jignitor la adresa colegilor sau a instanţei, evitând tacticile
agresive, remarcile personale ori atacurile la persoană.
Divergenţele profesionale între membrii Camerei Consultanţilor Fiscali se
conciliază pe cale amiabilă, iar în caz de nerezolvare se vor supune dezbaterii
Direcţiei de disciplină din cadrul Camerei Consultanţilor Fiscali.
Consultantului fiscal îi este interzis să se folosească de informaţiile pe care
le deţine şi de actele pe care le întocmeşte în scopul exprimării convingerilor sale
politice sau apărării intereselor politice personale ori ale altei persoane.
Consultantul fiscal trebuie să aibă o ţinută demnă şi decentă, iar în faţa
organelor de judecată ori ale instituţiilor publice trebuie să aibă o vestimentaţie
corespunzătoare.
Consultantul fiscal poate să îşi facă publicitate profesională, cu
respectarea următoarelor reguli:
a) prezentarea corectă a experienţei şi a aptitudinilor profesionale;
b) evitarea oricăror precizări cu privire la calitatea serviciilor de
consultanţă fiscală oferite şi la onorariile practicate de alţi consultanţi fiscali;
c) evitarea oricăror afirmaţii care aduc atingere intereselor profesionale ale
altor consultanţi fiscali.

98
 Consultantul fiscal poate folosi în desfăşurarea activităţilor profesionale
menţiuni cu privire la apartenenţa la Camera Consultanţilor Fiscali, sigla sau
emblema Camerei Consultanţilor Fiscali.
Onorariile profesionale trebuie să fie o reflectare corectă a valorii
serviciilor profesionale derulate în favoarea clientului.
Încălcarea dispoziţiilor codului atrage răspunderea consultanţilor fiscali,
potrivit prevederilor legale în materie. Codul se va publica în Monitorul Oficial
al României, Partea I.

9.3. Onorariile Profesionale

Onorariile profesionale trebuie să fie o reflectare corectă a valorii

serviciilor profesionale derulate în favoarea clientului.
Consultantul fiscal care îndeplineşte servicii pentru un client îşi asumă
responsabilitatea de a derula astfel de servicii cu integritate şi obiectivitate şi în
concordanţă cu standardele tehnice adecvate. Această responsabilitate este
îndeplinită prin aplicarea cunoştinţelor profesionale şi a cunoştinţelor pe care
consultantii fiscali le-au obţinut prin pregătire şi experienţă. Pentru serviciile
prestate consultantul fiscal este împuternicit să primească o remuneraţie.
Onorariile profesionale trebuie să fie o reflectare corectă a valorii serviciilor
profesionale derulate în favoarea clientului, luând în considerare următoarele
cerinţe :
1. Îndrumările şi cunoştinţele cerute pentru tipul de serviciu profesional
solicitat;
2. Nivelul de pregătire şi experienţa necesară a persoanelor angajate în
derularea serviciilor profesionale.
3. Fondul de timp necesar cuantificat pentru fiecare consultant fiscal
angajat în derularea serviciilor profesionale.
4. Gradul de responsabilitate necesar în derularea serviciilor profesionale.
Onorariile profesionale sunt calculate pe baza tarifului orar sau pe zi pentru
fiecare persoană angajată în misiunea de consultanta fiscala , avându-se în vedere
condiţiile legale, sociale şi economice ale fiecărei ţări.
Aceste tarife trebuie să fie bazate pe premisa fundamentală că organizarea
şi derularea srviciilor profesionale de consultanta fiscala sunt bine executate,
controlate şi administrate.
Este sarcina fiecărui consultant fiscal să-şi determine tarife adecvate. Este
în interesul ambelor părţi, client şi consultant fiscal, ca baza după care sunt
calculate onorariile şi oricare alte angajamente de plată să fie clar definită, de
preferat în scris, înainte de începerea angajamentului, pentru a se evita
neînţelegerile cu privire la onorarii42.
Cheltuielile conexe legate de călătorie cu ocazia îndeplinirii serviciilor
profesionale (cheltuieli de transport, cazare, diurna ş.a.) vor fi acoperite de către
client, în plus faţă de onorariile profesionale.
42
CAFR op.cit., pag.528

99
 9.4. Controlul de calitate

Controlul de calitate al activitatii de consultanta fiscala se realizeaza prin

Directia de monitorizare si competenta profesionala care asigura :
a) controlul calităţii activităţii profesionale a consultantilor fiscali;
b) controlul respectării normelor financiar-contabile în vederea stabilirii
realităţii veniturilor declarate Camerei;
c) urmărirea respectării normelor de conduita etica şi profesională în
domeniul consultantei fiscale;
d) elaborarea normelor şi procedurilor privind activitatea de consultanţa
fiscală;
e) executarea altor atribuţii stabilite de Biroul permanent.
În cazul unor constatări privind încălcarea Codului privind conduita etica şi
profesională în domeniul consultantei fiscale, precum şi a actelor cu caracter
intern, Direcţia de monitorizare şi competenta profesională sesizează Direcţia de
conduita şi disciplina profesională.

9.5. Pregătirea profesională continuă a consultanţilor fiscali43

Pregătirea profesională continuă a consultanţilor fiscali constă în însuşirea

tuturor noutăţilor şi modificărilor legislative în materie fiscală, atât în ceea ce
priveşte legislaţia internă, cât şi în ceea ce priveşte legislaţia comunitară în
domeniu, precum şi a normelor deontologice ale profesiei de consultant fiscal.
În procesul de pregătire individuală permanentă, consultantul fiscal este
asistat de Direcţia de învăţământ a Camerei Consultanţilor Fiscali, care poate
recomanda sau, după caz, poate furniza materialele de specialitate necesare
pentru pregătirea profesională şi pentru informarea periodică.
Pregătirea profesională continuă a consultanţilor fiscali se realizează în
conformitate cu Programul de pregătire profesională continuă, elaborat de
Direcţia de învăţământ a Camerei Consultanţilor Fiscali, aprobat de Consiliul
superior al Camerei Consultanţilor Fiscali.
La elaborarea Programului de pregătire profesională continuă a
consultanţilor fiscali, Direcţia de învăţământ a Camerei Consultanţilor Fiscali va
avea în vedere următoarele considerente:
a) modificările legislaţiei fiscale;
b) propunerile consultanţilor fiscali cu privire la domeniile de formare şi
temele de interes ce urmează a fi dezbătute;
c) propunerile specialiştilor din Ministerul Economiei şi Finanţelor;
d) propunerile asociaţiilor profesionale;
e) evaluarea rezultatelor formării profesionale din anii anteriori.
(1) Programul de pregătire profesională continuă este structurat pe
domenii de activitate şi pe teme de pregătire profesională şi se aprobă de
43
Hotararea Camerei Consultantilor Fiscali nr. 7 /2007 . pt. aprobarea Normelor privind pregatirea profesionala
continua a consultantilor fiscali .M. Of. Nr. 50/2008

100
conducerea Camerei Consultanţilor Fiscali la sfârşitul anului în curs pentru anul
următor.
(2) Programul de pregătire profesională continuă va fi actualizat operativ în
timpul anului, cu aprobarea conducerii Camerei Consultanţilor Fiscali, atunci
când apar cauze obiecte sau când există noi teme prioritare de larg interes pentru
consultanţii fiscali.
(3) Programul de pregătire profesională continuă se desfăşoară, de regulă,
sub formă de cursuri, seminarii cu aplicaţii practice, colocvii, mese rotunde sau
sesiuni de dezbateri.
(4) Domeniile de pregătire, tematica, durata/perioada, taxa de participare,
locul şi modul de organizare şi desfăşurare a cursurilor se stabilesc de către
Direcţia de învăţământ a Camerei Consultanţilor Fiscali şi se fac publice în mod
obligatoriu, după aprobare, tuturor consultanţilor fiscali, în vederea formulării de
către aceştia a opţiunilor de participare.
(5) Camera Consultanţilor Fiscali editează publicaţii de specialitate,
colaborează cu asociaţiile profesionale de profil din ţară şi din străinătate, asigură
suportul material auxiliar şi informarea periodică a membrilor Camerei, în scopul
asigurării îmbunătăţirii cunoştinţelor profesionale la standarde ridicate ale
consultanţilor fiscali.
(6) În vederea menţinerii unui grad ridicat de pregătire şi competenţă
profesională în activitate, membrii activi ai Camerei Consultanţilor Fiscali sunt
obligaţi să efectueze anual un număr minim de 60 de ore de pregătire
profesională, iar membrii inactivi un număr de 30 de ore de pregătire
profesională, urmând domeniile şi temele din Programul de pregătire profesională
continuă.
Pentru efectuarea înscrierilor la cursuri, membrii vor fi convocaţi în scris
de către Camera Consultanţilor Fiscali cu cel puţin 30 de zile înaintea organizării
acestora. Înscrierile se vor face pe baza unui formular de cerere de înscriere, în
care se vor specifica în mod obligatoriu domeniul şi forma de pregătire.
Direcţia de învăţământ a Camerei Consultanţilor Fiscali ţine evidenţa
orelor de pregătire profesională desfăşurate şi a membrilor participanţi la diferite
instruiri, conducând un registru în acest sens şi arhivând documentaţia privind
pregătirea profesională a consultanţilor fiscali.
Camera Consultanţilor Fiscali va organiza gratuit, în limita veniturilor
bugetare, programe de pregătire profesională în domeniile aprobate pentru anul în
curs. Pentru celelalte activităţi desfăşurate de Direcţia de învăţământ a Camerei
Consultanţilor Fiscali, taxele de participare la cursuri se stabilesc pe principiul
acoperirii cheltuielilor impuse de organizarea şi derularea acţiunilor de pregătire
profesională, cu respectarea tarifelor pentru plata lectorilor aprobate de Biroul
permanent al Camerei Consultanţilor Fiscali.
Membrii Camerei Consultanţilor Fiscali care au absolvit într-un an
calendaristic cursuri organizate de Ministerul Economiei şi Finanţelor, specialişti
ai asociaţiilor profesionale sau societăţilor de profil din ţară şi din străinătate cu
care colaborează Camera Consultanţilor Fiscali, pot solicita includerea numărului
de ore în pregătirea profesională prevăzută de prezentele norme.
101
 Cazuri speciale :
(1) Membrii Camerei Consultanţilor Fiscali care, în mod justificat, nu
efectuează anual numărul de ore de curs prevăzut în prezentele norme şi nu fac
dovada urmării unei forme de instruire organizate de Camera Consultanţilor
Fiscali vor efectua pregătirea profesională obligatorie în anul următor, în caz
contrar nu vor putea obţine viza anuală pentru exercitarea profesiei.
(2) Refuzurile nejustificate ale unor membri ai Camerei Consultanţilor
Fiscali de a urma cursuri de pregătire profesională, stabilite de Camera, deşi au
fost convocaţi în scris pentru aceasta, se sancţionează cu suspendarea dreptului de
exercitare a profesiei pe o perioadă de la 3 luni la un an. În cazul persistenţei în
abatere după expirarea termenului măsurii suspendării de un an, cei în cauză vor
fi sancţionaţi cu excluderea din Camera Consultanţilor Fiscali şi interzicerea
dreptului de exercitare a profesiei de consultant fiscal.
Controlul asupra efectuării programului de pregătire profesională continuă
şi asupra calităţii acestuia se realizează prin Direcţia de învăţământ a Camerei
Consultanţilor Fiscali.

102
 BIBLIOGRAFIE

C. Afanase – Control economic financiar şi fiscal, Ed. Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti, 2004

C. G. Demetrescu – Istoria Contabilităţii. Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1972

E. Ţurlea – Expertiza contabilă, Ed. Scripta, 1998

I.Florea si colectiv – Introducerea in expertiza contabila si auditul financiar. Ed.

CECCAR, Bucuresti, 2005

M. Boulescu; M.Ghita – Expertiza contabila. Ed. Didactica si Pedagogică.

Bucuresti, 2001

M. Capron - Contabilitatea in perspectivă - Editura Humanitas, Bucureşti 1994

P. Oerstner - Revisions Technik, Berlin, 1920

V.M. loachim – Manual de verificări şi expertize contabile, Ediţia a Il-a,

Bucureşti, 1947

CECCAR – Cartea expertului contabil şi a contabilului autorizat – Culegere de

acte normative şi reglementări ale profesiei elaborate de CECCAR în perioada
1994-2004, Ed. CECCAR, Bucureşti, 2004

CECCAR – Ghidul pentru aplicarea Normei profesionale nr. 35/2001 privind

expertizele contabile, Ed. CECCAR, Bucureşti, 2003

CECCAR – Ghidul pentru aplicarea Normei profesionale nr. 35/2001 privind

expertizele contabile, Ed. CECCAR, Bucureşti, 2003

CECCAR – Reglementări privind profesia, etica şi deontologia

Colecţia legislativă – Codul civil şi Codul penal, codurile specifice de procedură

H..G. nr. 1052/2006 pentru aprobarea Regulamentului de organizare si

functionare al Camerei Consultantilor Fiscali . M.Of. nr.732/ 28 .08.2006

Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicată, actualizata si

modificata; M.Of.1066/17.11.2004
103
O.G. nr. 17/2007 pentru modificarea si completarea O.G nr. 65/1994 privind
organizarea activitatii de expertiza contabila si a contabililor autorizati; M.Of.
84/2.02. 2007

O.G. nr. 65/1994 - privind organizarea activitatii de expertiza contabila si a

contabililor autorizati, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
M.Of. 13/8.01.2008

O.G. nr.71/2001 privind organizarea si exercitarea activitatii de consultanta

fiscala actualizata 2007, M. Of. Nr.429/2007

Regulament privind efectuarea stagiului si examenului de aptitudini in vederea

accesului la calitatea de expert contabil si contabil autorizat . Ed. C.E.C.C.A.R.
Bucuresti-2004

Regulamentul de organizare şi funcţionare a Corpului Experţilor Contabili şi

Contabililor Autorizaţi din România, M.Of. 276/1995

Codul Etic Naţional al Profesioniştilor Contabili din 25 mai 2007; M.Of. 429 bis.
din 27.05.2007

www.ccfiscali.ro

104