UNIVERSITATEA

TITU MAIORESCU BUCUREȘTI

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific:

Absolvent:
.......................................

BUCUREŞTI
2023
 SPECIALIZAREA: CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ
DE GESTIUNE

„Delimitări privind contabilitatea

datoriilor și creanțelor comerciale”

Coordonator ştiinţific:

Absolvent:
..................................................
 CUPRINS

INTRODUCERE ...................................................................................................................5

CAPITOLUL 1 Aspecte privind datoriile și creanțele comerciale........................................7

1.1Definirea, conținutul și clasificarea datoriilor și creanțelor comerciale........7
1.2Recunoașterea și evaluarea datoriilor și creanțelor comerciale...................11
1.3Contabilitatea decontărilor cu furnizorii și creditorii diverși.......................13
1.4Contabilitatea decontărilor privind clienții și debitorii diverși....................16
1.5Organizarea sintetică și analitică a creanțelor și datoriilor comerciale.......18

CAPITOLUL 2 PREZENTAREA COMPANIEI SC POWERMIX RO SRL

2.1Prezentarea companiei................................................................................37
2.2Contabilitatea creanțelor și datoriilor societății..........................................38

CAPITOLUL 3 STUDIU DE CAZ LA SC POWERMIX RO SRL....................................41

3.1Analiza economică financiară a companiei................................................42

CONCLUZII.............................................................................................................................50

BIBLIOGRAFIE ..................................................................................................................51

ANEXE.........................................................................................................................................
Anexa 1..........................................................................................................................................
Anexa 2..........................................................................................................................................
Anexa 3..........................................................................................................................................
Anexa 4..........................................................................................................................................
Anexa 5..........................................................................................................................................
Anexa 6..........................................................................................................................................
Anexa 7..........................................................................................................................................
Anexa 8..........................................................................................................................................
Anexa 9..........................................................................................................................................
Anexa 10.........................................................................................................................................
Anexa 11.........................................................................................................................................
Anexa 12........................................................................................................................................
Anexa 13........................................................................................................................................
Anexa 14........................................................................................................................................
Anexa 15........................................................................................................................................
 INTRODUCERE

Contabilitatea, ca ramură a științei economice, este esențială pentru procesul de luare a

deciziilor în cadrul unei organizații. Ea joacă un rol crucial în ceea ce privește furnizarea de
informații necesare pentru gestiunea eficientă a resurselor și evaluarea performanței financiare.
În acest context, tema aleasă pentru această lucrare de licență este "Delimitări privind
contabilitatea datoriilor și creanțelor comerciale", având în vedere relevanța și importanța acestor
aspecte pentru funcționarea oricărei entități economice.
Alegerea temei a fost motivată de necesitatea de a înțelege mai bine modul în care
datoriile și creanțele comerciale sunt tratate în contabilitate, precum și implicarea lor în
optimizarea gestionării resurselor financiare și în monitorizarea și controlul activităților
financiare ale unei companii. Această temă este deosebit de importantă în contextul actual al
mediului de afaceri globalizat, unde companiile se confruntă cu o concurență acerbă și trebuie
să-și gestioneze eficient datoriile și creanțele pentru a asigura o poziție competitivă și o
dezvoltare sustenabilă.
Contabilitatea, ca ramură a științei economice, este esențială pentru procesul de luare a
deciziilor în cadrul unei organizații. Ea joacă un rol crucial în ceea ce privește furnizarea de
informații necesare pentru gestiunea eficientă a resurselor și evaluarea performanței financiare.
În acest context, tema aleasă pentru această lucrare de licență este "Delimitări privind
contabilitatea datoriilor și creanțelor comerciale", având în vedere relevanța și importanța acestor
aspecte pentru funcționarea oricărei entități economice.
Alegerea temei a fost motivată de necesitatea de a înțelege mai bine modul în care
datoriile și creanțele comerciale sunt tratate în contabilitate, precum și implicarea lor în
optimizarea gestionării resurselor financiare și în monitorizarea și controlul activităților
financiare ale unei companii. Această temă este deosebit de importantă în contextul actual al
mediului de afaceri globalizat, unde companiile se confruntă cu o concurență acerbă și trebuie
să-și gestioneze eficient datoriile și creanțele pentru a asigura o poziție competitivă și o
dezvoltare sustenabilă.
Lucrarea de licență este structurată în trei capitole principale. În primul capitol, "Aspecte
privind datoriile și creanțele comerciale", se vor prezenta elemente de bază referitoare la
definirea, conținutul și clasificarea datoriilor și creanțelor comerciale, precum și modalitățile de
recunoaștere și evaluare a acestora. Acest capitol va aborda, de asemenea, aspecte legate de
contabilitatea decontărilor cu furnizorii și creditorii diverși, precum și cu clienții și debitorii
diverși și organizarea sintetică și analitică a creanțelor și datoriilor comerciale.
5
 Al doilea capitol, "Contabilitatea creanțelor și datoriilor comerciale", va analiza în detaliu
contabilitatea specifică acestor categorii, cu accent pe furnizori și clienți, reduceri acordate,
creanțe incerte și debitori diverși.
În cel de-al treilea și ultimul capitol se va realiza o analiză a contabilității creanțelor și
datoriilor unei companiei POWERMIX RO SRL, prezentând aspectele relevante ale acesteia și
evaluând performanța economico-financiară a societății. Acest studiu de caz va oferi o
perspectivă practică asupra modului în care datoriile și creanțele comerciale influențează
managementul financiar al unei organizații.
În final, această lucrare de licență își propune să ofere o viziune sistematică și integrată
asupra contabilității datoriilor și creanțelor comerciale

6
 CAPITOLUL I ASPECTE PRIVIND DATORIILE ȘI
CREANȚELE COMERCIALE

În cadrul acestui capitol, vom explora diverse subiecte legate de definirea, conținutul și
clasificarea datoriilor și creanțelor comerciale, precum și recunoașterea și evaluarea acestora. De
asemenea, vom examina modul în care se realizează contabilitatea decontărilor cu furnizorii și
creditorii diverși, precum și contabilitatea decontărilor privind clienții și debitorii diverși. În
final, vom analiza organizarea sintetică și analitică a creanțelor și datoriilor comerciale.

I.1 Definirea, conținutul și clasificarea datoriilor și creanțelor comerciale

Acest prim capitol are în vedere prezentarea conceptelor teoretice aferente creanțelor și
datoriilor comerciale cu scopul de a le putea identifica felul, de a putea înțelege conexiunile
dintre entități cu furnizorii și clienții și de a le putea clasifica. Tot aici, regăsim modul în care
creanțele și datoriile trebuie să fie evaluate/recunoscute, urmate de informații și operațiuni
contabile teoretice privind decontările cu furnizorii și clienții, unde am inclus funcționalitatea
fiecărui cont aferent grupelor 40 și 41, dar și tipurile de documente întâlnite în relațiile cu
furnizorii și clienții.
În cadrul unei entități economice, când vine vorba de activitățile sale de furnizare și
vânzare, apar diverse relații care pot da naștere unor obligații (datorii) sau pot crea drepturi
(creanțe).
Aceste relații comerciale apar între „două unități patrimoniale”, după spusele lui: 1
Furnizorul: acesta se află în postura de vânzător și livrează bunurile și serviciile terților
pe baza unei înțelegeri;
Clientul: acesta se află în postura de cumpărător și achiziționează în schimbul unei sume
de bani, bunuri sau servicii.
Datoria reprezintă o resursă străină care este pusă la dispoziția unei întreprinderi pentru
subvenționarea ei. Această sursă exprimă o obligație a întreprinderii în bani, valori sau bunuri pe
care aceasta o are față de terțe persoane, rezultată din achizițiile bunurilor ori prestărilor de
servicii. Această datorie vine din exteriorul entității și este dispusă fie de o entitate generatoare
de creditare și este reprezentată de datoria financiară, fie de furnizori și este reprezentată de
datoria comercială, fie de la o a treia persoană, adică datoria fiscală, salarială, socială etc.
Datoriile unei întreprinderi pot fi ori în valută străină, ori în valută națională. Datoriile
care sunt în valută străină se pot regăsi în contracte și în documente primare pentru achiziția de
1
Anda Gheorghiu, A. V.. Bazele Contabilității, București: Universitatea Hyperion Bucureşti, 2019
7
mărfuri, iar în conturile contabile și în rapoartele financiare datoriile trebuie să fie exprimate în
valuta națională. Datoriile exprimate în valută străină pot constitui venituri din momentul în care
acestea apar și până ce vor fi achitate datorită diferențelor favorabile de curs valutar sau pot
constitui pierderi datorită diferențelor nefavorabile de curs.
Putem numi o datorie ca fiind curentă în condițiile în care se prevede ca aceasta să fie
decontată într-un curs normal de exploatare și exigibilă într-un interval de 1 de la data
înregistrării.

Tabel nr.1: Criteriile de clasificare ale datoriilor

După După conținutul
După
conținutul și obiectul După modul lor de achitare
scadență
economic datoriilor
Datorii convertibile, plătirea lor se poate
Datorii pe
Datorii Datorii față de realiza prin cedarea unei părți din
termen lung
financiare furnizori capitalul statutar;

Datorii neconvertibile, plătirea lor se

Datorii pe poate realiza prin anumite mijloace,
Datorii Datorii față de
termen altele decât cedarea unei părți din
comerciale salariați
scurt. capitalul statutar.

Datorii fiscale, Datorii față de

- -
etc. buget
Datorii față de
- - -
acționari,etc

Datoriile comerciale înfățișează totalitatea banilor datorați de către companii furnizorilor,

pentru bunurile sau serviciile efectuate de către aceștia. In altă ordine de idei, datoriile
comerciale semnifică o înțelegere între cele două părți care nu se constituie în avans, ci se
realizează la o anumită dată stabilită între entitate-furnizor.Perioada de încasare a plății este de
obicei între 10 și 90 de zile, dar în general, se dorește ca plata să se realizeze la 15 sau la 30 de
zile.

8
 Conform autorului, pentru a evidenția în contabilitate datoriile comerciale se utilizează
conturile „din clasa 4: „Conturi de terţi”, grupa 40 „Furnizori şi conturi asimilate”, neluând în
calcul contul 409 „Furnizori - debitori” și contul 419 „Clienţi - creditori”.2
Pe baza datelor regăsite în „Monitorul Oficial nr. 454 din 18 iunie 2008”, și pe baza
republicării legii de către „Creanţele şi datoriile se înregistrează în contabilitate la valoarea
nominală.”3
Creanțele, dau naștere unor relații de drepturi și reprezintă activele unei entități care s-au
constituit datorită transmiterii de bunuri sau furnizării de servicii. Prin urmare, este necesar să se
încaseze o cantitate de bani, într-o perioadă imediată.
În ceea ce privește creanțele unei entități din perspectiva contabilității, acestea se
regăsesc la valoarea lor nominală. Cele în moneda străină se identifică în rapoarte prin moneda
națională, la cursul de schimb aferent apariției lor.
Creanța reprezintă un activ pentru creditori și un pasiv pentru debitori.
Putem numi o creanță ca fiind un activ curent în condițiile în care se prevede ca aceasta
să fie decontată într-un curs normal de exploatare și concepută într-un interval de 1 an de la data
bilanțului.
Creanțele comerciale reprezintă obligațiile persoanelor fizice/juridice față de o
întreprindere în urma încheierii unui contract, datorită prestării diverselor tipuri de servicii sau
livrării de bunuri.
Creanțele comerciale reprezintă drepturile deținute de entitatea economică care a prestat
diferite tipuri de servicii sau a livrat bunuri, urmând ca aceasta să fie remunerată corespunzător.
Creanțele comerciale iau naștere atunci când nu există o simultaneitate între prestările de
servicii, livrările de bunuri și între încasarea disponibilităților.
Pentru a evidenția în contabilitate creanțele comerciale, se utilizează conturile „din clasa
4: „Conturi de terţi”, grupa 41 „Clienţi şi conturi asimilate”, fără contul 419 „Clienţi- creditori”
și contului 409 „Furnizori - debitori”.
Creanțele, ocupând un loc destul de important în contabilitate, trebuie să fie recunoscute
în totalitate de persoanele care activează în domeniul economic pentru a putea prelucra anumite
date.

Tabel nr.2: Felul creanțelor și criteriile de clasificare

2
Munteanu, V., 2015. Contabilitatea financiară a întreprinderii. București: Editura Universitară
3
Legea contabilităţii nr. 82/1991 cu modificările ulterioare
9
 Din punctul de vedere al naturii
Creanțele se clasifică Creanțele, în funcție de
operațiilor generate, creanțele pot
după 3 criterii: caracterul lor juridic pot fi:
fi:
După conținutul
Comerciale Certe
economic
După termenul de
Financiare Incerte
plată
După gradul lor de
Civile și salariale -
asociere

Putem numi o „creanță certă” în momentul în care aceasta este rezultanta unui act
doveditor. Documentele doveditoare exprimă orice act care va fi recunoscut de persoana aflată în
fapt, pentru a plăti creanța, iar acestea sunt: contractele, facturile și angajamentele de plată.
Creanțele incerte iau naștere atunci când anumiți clienți nu plătesc furnizorilor sumele de
bani datorate datorită faptului că aceștia au intrat în faliment sau sunt neputincioși în privința
acoperirii obligațiilor.
Conform revistei elaborate de CECCAR în anii 2019-2020, determinarea momentului la
care o creanță devine incertă este o problemă complexă, dar există câteva situații care pot duce la
aceasta, printre care:
 Expirarea datei limită pentru încasarea creanței;
 Emiterea unei decizii finale a instanței privind falimentul clientului, în decursul unui
an;
 Sfârșitul exercițiului financiar, când se observă o necesitate de ajustare a valorii
creanței din cauza deprecierii sau inventarierii.4
În contabilitate, creanțele incerte se înregistrează într-un mod mai diferit și se folosește
contul 4118 „Clienți incerți sau în litigiu”, unde sunt încadrate acele creanțele neplătite la data
scadentă de către așa numiții „clienți rău platnici”.
Lichiditatea creanței este dată de momentul în care aceasta poate să fie evaluabilă.
Documentele care adeveresc acest lucru sunt: actul de creanță, fișele de sold, dovezile de plată,
etc.
Conform informațiilor prezentate de Anda Gheorghiu în suportul de curs din 2019,
creanțele pot fi grupate în următoarele categorii:

4
CECCAR Business Magazine, Instrumentarea contabilă și fiscală privind creanțele neîncasate, 2019,.
https://www.ceccarbusinessmagazine.ro/instrumentarea-contabila-si-fiscala-privind-creantele-neincasate-a5707/
10
  Creanțe generate de avansurile acordate furnizorilor și de clienți pentru produsele
vândute sau serviciile prestate;
 Creanțe apărute în relații cu salariații;
 Creanțe în legătură cu debitori și creditori diversi;
 Alte creanțe.

Figura 1: Cum trebuie să fie creanțele pentru ca ele să existe?

Certe

Lichide

Exigibile

Tabel nr. 3: Clasificarea creațelor în funcție de monedă, rapoarte și termene de încasare

Clasificarea creațelor în funcție de următoarele aspecte
1. Termenul de
încasare
® Creanțe pe termen
lung - peste 12 luni
® Creanțe exigibile
® Creanțe pe termen
scurt - sub 12 luni
® Creanțe neexigibile
3. Raporturile privind
2. Moneda aferentă
societățile
® Creanțe în moneda
® Creanțe asupra
națională-clienți
societăților din grup
interni
® Creanțe în monedă ® Creanțe asupra
străină- clienți societăților din afara
externi grupului
Sursa: Construcție proprie5

În privința modului de încasare, creanțele se pot primi în contul bancar, cu ordin de plată,
în numerar, pe baza unei chitanțe și prin efecte comerciale precum biletul la ordin, cec, cambie
etc.

I.2 Recunoașterea și evaluarea datoriilor și creanțelor comerciale

Dificultățile care ies la iveală atunci cand se înregistrează în contabilitate datoriile și
creanțele comerciale sunt date de recunoașterea și evaluarea acestora.
Pentru a se evalua cât mai eficient, există anumite obiective în legătură cu creanțele și
datoriile comerciale:
Trebuie să se cunoască toate creanțele și datoriile comerciale și nivelul lor;

5
Pe baza Munteanu, V., 2017. Contabilitatea financiară a întreprinderii. ediția V-a ed. București: Editura
Universitară.
11
 Trebuie să se urmărească încasarea la termen a sumelor de bani datorate de clienți și
debitori, dar și achitarea în termenul prestabilit a datoriilor creditorilor și furnizorilor;
Trebuie să existe o clarificare corectă a deprecierilor observate în legătură cu crențele sau
datoriile.
Evaluarea este un mijloc al contabilităţii care este format din cuantificare, câtărind în
forma bănească prezența, mişcarea şi modificarea componentelor de bilanţ urmărind oglindirea
acestora în contabilitate.
Evaluarea datoriilor comerciale are loc atunci cand acestea apar și se face la valoarea lor
nominală, inclusiv taxa pe valoare adăugată, regăsită în documente, și anume a cantității de bani
pe care societatea o datorează furnizorilor.
Cuprinderea noțiunilor contabile, dar și a creanţelor şi datoriilor comerciale în rapoartele
financiare ilustrează fenomenul de recunoaștere.
Datoriile și creanțele comerciale se evaluează și se recunosc asemănator, iar acestea se
proiectează în contabilitate în baza noțiunii contabilității, când au fost înscrise în actele contabile.
„Evaluarea creanțelor și a datoriilor comerciale constă în utilizarea unor diverse baze de
evaluare, iar acestea sunt: costul istoric, costul curent, valoarea actualizată, valoarea
realizabilă.”6
„În altă ordine de idei, evaluarea creanțelor și datoriilor se face atunci când apar, la
valoarea lor nominală:
La data apariției datoriilor, cu sumele de bani în lei datorate;
La apariția creanțelor cu sumele de bani în lei care urmează a fi încasate sau decontate.” 7
Valoarea nominală a acestora reiese din suma înregistrată în documentele care redau
momentul inițial al datoriilor și creanțelor.
Recunoaşterea componentelor de datorii și creanțe în situaţiile financiare se exercită
pe două principii care trebuie să fie înfăptuite simultan:
Datoriile curente se recunosc atunci când există posibilitatea îndeplinirii unei ieșiri de
resurse deținătoare de avantaje economice care se vor realiza mai târziu și va reieși din
justificarea obligațiilor curente și când acestea se pot examina într-un mod credibil;
Creanțele curente se recunosc atunci când există posibilitatea înfăptuirii de avantaje
economice care vor apărea în timp către entitate și cand ele au o valoare care permit o estimarea
verosimilă.

6
Munteanu, V., 2017. Contabilitatea financiară a întreprinderii. ediția V-a ed. București: Editura Universitară.
7
Munteanu, V. Contabilitatea financiară a întreprinderii. București: Editura Universitară, 2015
12
I.3 Contabilitatea decontărilor cu furnizorii și creditorii diverși
Decontarea reprezintă o activitate economică care este atestată prin documente și care
este alcătuită din plata contravalorii bunurilor și serviciilor furnizate sau recepționate prin
diferite metode de plată.
Cel mai des întâlnim decontări comerciale sub forma plății unei datorii comerciale sau a
unei încasări privind creanțe comerciale, iar datorită acestui lucru pot clasifica aceste decontări
în următoarea formă: decontări privind datoriile comerciale și decontări privind creanțele
comerciale.
Decontarea comercială este în strânsă relație cu:
Sursa economică: resursele bănești proprii sau luate prin creditare;
Metoda de plată: prin numerar sau virament;
Modalitatea de plată: realizată în avans sau prin credit comercial;
Felul înregistrării în contabilitate: privind decontările creanțelor comerciale-pentru
vânzător și decontările datoriilor comerciale-pentru cumpărător.
Furnizorul are calitate de vânzător, și pune la dispoziția unor terțe persoane produse sau
servicii. Acesta trece în contabilitate creanțele pe care le are de la clienți pentru ce a livrat, dar si
îndatoririle care fac subiectul avansurilor încasate din partea clienților.
În momentul în care o entitate cumpăra bunuri sau i se prestează anumite servicii, aceasta
automat are datorii față de furnizori.
Există două variante privind timpul pentru justificarea unei sumei primite în privința
achiziționărilor de bunuri și servicii, iar acestea se împart în: achiziții cu plată cash unde
decontarea se va efectua curând și achiziții pe credit comercial cu decontare mai târzie.
Luând în vedere scadența datoriilor, acestea pot fi „exigibile”, iar acest lucru semnifică
faptul că data la care se va face plata este înscrisă în documentele deținute de furnizori și
„neexigibile” specifice achiziționărilor ce nu se regăsesc împreună cu facturile furnizorilor, iar
scadența se va prezice la o anumită dată.
Sumele datorate furnizorilor apar ca urmare a procurării de către entități a lucrurilor
esențiale pentru ca aceasta să aibă o conduită mai buna. Îndatorirea entităților în privința
furnizorilor este la același nivel cu eficacitatea „bunurilor și serviciilor” obținute, chiar și
procentul de taxă pe valoare adăugată. Datoriile cu referire la furnizori, se trec în contabilitate
doar dacă sunt certe. Acestea ajung să fie certe atunci când se realizează schimbul proprietății
privind bunurile. Dacă furnizorul aplică reduceri ale prețului, datoria se va trece în contabilitate
la valoarea reducerii de natură comercială.

13
 Ținând cont de suportul de curs elaborat de, reducerile aplicate de către furnizor sunt de
două feluri:
„Reduceri comerciale: rabatul, risturnul, remiza;
Reduceri financiare: scontul.”
Reducerea stabilită de furnizor asupra preţului de vânzare pentru calitatea inferioară a
bunurilor livrate este numită rabat.8
Reducerea comercială acordată de furnizori anumitor clienți care sunt fideli, care au un
volum mare de comenzi și care au o poziţie importantă pe piaţă faţă de alţi clienţi este remiza.
Reducerea comercială de preț acordată de furnizor unui client atunci când acesta
depășește plafonul cumpărărilor care se pot realiza într-o anumită perioadă (de obicei este pe
parcursul unui an) poartă denumirea de risturn.
Scontul reprezintă o reducere financiară și se acordă acelor clienți care își plătesc
datoriile înainte de scadență.
Netul comercial reiese din diferența dată de reducerile de preț și valoarea prețului de
vânzare.
Suma netului financiar este rezultată după deducerea scontului.
În cazul reducerilor comerciale, înregistrarea în contabilitate se va face doar la valoarea
netă ale bunurilor vândute/cumpărate, iar în cazul scontului, acesta se va calcula aplicând o cotă
procentuală asupra valorii facturi, fie la preţul curent, fie la valoarea netă.
Documentul cel mai uzual și cel mai potrivit pentru schimbul de proprietăți ale bunurilor,
execuției sarcinilor sau serviciilor este factura.
Datoriile și creanțele exprimate în altă monedă decât cea națională se înscriu în
contabilitate la cursul de schimb întocmit de Banca Națională a României, mai precis la termenul
realizării tranzacției. Există posibilitatea să se schimbe cursului de schimb, iar atunci vor apărea
anumite diferențe între data emiterii facturilor și data încasării facturilor.În acest context, acele
diferențe rezultate din modificările cursului de schimb se vor înregistra sub forma
veniturilor/cheltuielilor financiare.9
Încetarea datoriilor față de furnizori se realizează prin 3 moduri: plată în numerar, efecte
comerciale și decontări fără numerar.
Există două posibilități de contabilizare a decontărilor comerciale în funcție de felul
creditelor și de documentația folosită la înregistrarea lor, mai exact: decontări comerciale prin
credit comercial clasic (ordin de plată, cec, chitanţă) și decontări comerciale prin credit
comercial cambial/efect comercial (bilet la ordin, cambie).
8
Muller, V., 2013. Contabilitate Financiară ID. Cluj Napoca: Universitatea Babeș-Bolyai.
9
Munteanu, V. Contabilitatea financiară a întreprinderii. București: Editura Universitară, 2015
14
 Atunci când unui client îi sunt acordate zile în plus de către furnizor pentru a realiza plata
prin instrumente clasice și când decontarea se va realiza mai târziu definim creditul comercial
clasic.
În momentul în care într-un efect comercial regăsim un credit, o sumă, o scadență și o
bancă aleasă pentru decontare, definim al doilea tip de credit, cel cambial.
Preluând informațiile prezentate în suportul de curs elaborat de Orăștean definesc
instrumentele de plată fără numerar aferente decontărilor prin creditul comercial clasic și
cambial. 10
Astfel, „Cambia reprezintă un înscris prin care trăgătorul îi dă un ordin trasului, de a
plăti, la vedere sau la termen, o sumă de bani unei terțe persoane, denumită beneficiar sau, la
ordinul acestuia, unei alte persoane indicate de beneficiar.
Biletul la ordin este un înscris prin care emitentul, se angajează să plătească
beneficiarului - sau la ordinul acestuia - o sumă de bani, la un anumit termen sau la prezentare.
Cecul este un înscris prin care o persoană (trăgător, emitent) dă ordin unei bănci (tras) să
plătească în favoarea unui terţ (beneficiar) o sumă de bani, de care trăgătorul dispune.
Ordinul de plată este o dispoziţie necondiţionată, dată în orice formă de către emitentul
acesteia unei instituţii de credit receptoare, în mod direct sau prin intermediul unui sistem de
plăţi, de a pune la dispoziţia unui beneficiar o anumită sumă de bani la o anumită dată, în
vederea stingerii unei obligaţii băneşti, provenind dintr-o relaţie directă existentă între ordonator
şi beneficiar.”
Decontarea furnizorilor se face cu ajutorul grupei 40 „Furnizori și conturi asimilate” care
include următoarele conturi:
• 401 „Furnizori”
• 403 „Efecte de plătit”
• 404 „Furnizori de imobilizări”
• 405 „Efecte de plătit pentru furnizori de imobilizări”
• 408 „Furnizori –facturi nesosite”
• 409 „Furnizori – debitori”, respectiv:
4091 „Furnizori-debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor”
4092 „Furnizori-debitori pentru prestări de servicii şi executări de lucrări”11
Un creditor este o persoană fizică, o întreprindere sau orice altă societate căreia i se
datorează bani pentru că a prestat un serviciu sau bun, sau a dat cu împrumut bani unei alte
entități.
10
Orăștean, R., 2021. Operațiunile Instituțiilor de Credit. Sibiu: Facultatea de Științe Economice.
11
OMFP nr.1802/2014, capitolul 16 , Funcțiunea conturilor, grupa 40 " Furnizori și conturi asimilate "
15
 Atunci când există posibilitatea de a face un împrumut înseamnă că o afacere este
sănătoasă și înfloritoare, ceea ce reprezintă un avantaj pentru creditor.
De ce entitățile sunt atente în privința creditorilor?
Potrivit informațiilor găsite pe site-ul Accounts & Legal Consultants Ltd, (Kala, 2019)
spune că întreprinderile își supraveghează creditorii din mai multe motive. Știind cât de mult
datorează o companie și când trebuie să efectueze sau să primească plăți, le permite companiilor
să își cunoască fluxul de numerar. De asemenea, garantează faptul că acele companii au
suficienți bani în bancă pentru a realiza anumite plăți în scopul afacerilor, cum ar fi salariile,
chiria și alte cheltuieli generale.
Creditorii sunt, în general, clasificați ca garantați sau negarantați. Creditorii garantați
acordă împrumuturi numai dacă debitorii pot gaja un anumit activ ca garanție. În cazul
falimentului unui debitor, un creditor garantat poate reține garanția de la debitor pentru a acoperi
pierderile din datoria neachitată. 
În raportarea contabilă, creditorii pot fi clasificați în creditori pe termen scurt și pe termen
lung. Datoriile creditorilor actuali se plătesc în termen de un an. Datoriile sunt raportate la
pasivele curente ale bilanțului. Datoriile creditorilor pe termen lung sunt scadente după mai mult
de un an și sunt raportate la pasive pe termen lung.
Sentințele judecătorești sau alte operații, pot provoca anumite obligații unităților
patrimoniale față de terți. Decontarea și evidența obligațiilor în contabilitate se realizează cu
ajutorul contului de pasiv 462 „Creditori diverşi“, el fiind un cont de datorii pe termen scurt.

I.4 Contabilitatea decontărilor privind clienții și debitorii diverși

Cel care se află în poziția de cumpărător al bunurilor și serviciilor într-un mod regulat
este clientul.
În privința contabilității, acesta înregistrează datoriile pe care le are pentru bunurile sau
serviciile dobândite de la furnizori, dar și avansurile acordate furnizorilor respectivi, adică
creanțele.
Putem clasifica vânzările bunurilor și servicilor astfel:
- vânzări ale căror decontare se va realiza ulterior;
- vânzări ale căror decontare se va realiza pe loc în numerar.
Contabilitatea privind creanţele din vânzările de bunuri şi servicii se evidențiază cu
ajutorul conturilor din grupa 41 „Clienţi şi conturi asimilate” care include conturile enumerate
mai jos:
 411 „Clienţi”
16
 - 4111 „Clienţi”
- 4118 „Clienţi incerţi sau în litigiu”
 413 „Efecte de primit de la clienţi”
 418 „Clienţi – facturi de întocmit”
 419 „Clienţi – creditori”12
Ținând cont de informațiile autorului Pântea, contul 609 „Reduceri comerciale
primite”, „ține evidența reducerilor primite ulterior facturării, iar în credit se înregistrează
valoarea reducerilor respective prin contul 401.” Contul 609 „Reduceri comerciale primite”
urmărește reducerile primite după facturare, iar istoricul de credit înregistrează valoarea acestor
reduceri prin contul 401.13
Tot în cartea elaborată de Pântea regăsim contul 709 „Reduceri comerciale acordate”
care „ține evidența reducerilor acordate ulterior facturării„, iar în debit se înregistrează valoarea
reducerilor respective prin contul 411. Contul 709 urmărește reducerile acordate după facturare,
iar debitul înregistrează sumele acestor reduceri prin contul 411.14
Pe baza contului 4118 „Clienţi incerţi sau în litigiu” se ține evidența contabilității
clienților care nu și-au onorat la timp obligațiile (creanțele), se află în faliment și a clienților care
fac obiectul unei acțiuni juridice. Acesta se creditează cu sumele încasate de la clienții incerți
concomitent cu debitul conturilor 512 „Conturi curente la bănci” sau 531 „Casa” și cu sumele
trecute pe pierderi atunci când s-au scăzut din evidență acei clienți rău platnici. În debit vom
regăsi sumele datoratie de clienții dubioși în corespondență cu 4111„Clienți”.
Un debitor este o persoană fizică, o întreprindere sau orice altă entitate care datorează
bani unei alte entități pentru că i s-a furnizat un serviciu sau un bun sau a împrumutat bani de la
o instituție.
Produsele și serviciile pot fi adesea prohibitiv de scumpe pentru a plăti în avans sau sau
într-o singură sumă forfetară. Finanțarea permite persoanelor fizice sau întreprinderilor mici să
folosească activul în timp ce plătesc pentru el în rate care sunt mai ușor de gestionat – adesea
săptămânal, lunar sau uneori trimestrial.
Dezavantajul este că o datorie este considerată o datorie comercială, iar plata cu
întârziere poate duce la penalități suplimentare și neplată în potențial acțiuni legale.
Datoria poate fi menționată sub diferite forme, depinzând de forma întreprinderii. În
cazul în care debitorul este de obicei denumit împrumutat, atunci datoria este obținută de la o

12
Popan, M.. Contabilitatea evenimentelor şi tranzacţiilor. București: Editura Oscar Print, 2014
13
Pântea, I. P., 2014. Contabilitate financiară. Deva: Intelcredo
14
Pântea, I. P., 2014. Contabilitate financiară. Deva: Intelcredo
17
instituție financiară, cum ar fi o bancă, iar dacă debitorul este denumit emitent, atunci datoria
este emisă sub formă de titluri financiare, cum ar fi obligațiunile.
În raportarea financiară, debitorii sunt în general clasificați în funcție de durata
rambursării datoriilor. De exemplu, debitorii pe termen scurt sunt debitorii a căror datorie
restantă este scadentă în termen de un an. Sumele de la debitorii pe termen scurt sunt înregistrate
percum creanțe pe termen scurt la activele circulante ale companiei. În schimb, debitorii pe
termen lung datorează sume care sunt datorate mai mult de un an. Sumele sunt înregistrate ca
creanțe pe termen lung în activele pe termen lung ale companiei.
Grupa 46 „Debitori și creditori diverși” se referă la contabilitatea debitorilor și a
creditorilor. Contul de activ 461 „Debitori diverși” se referă la creanțele față de debitori.

I.5 Organizarea sintetică și analitică a creanțelor și datoriilor comerciale

Documentele, sunt unicele dovezi care confirmă parcursul, existeța și activitatea unei
entități.
Ordinul cu Nr. 2634/2015 din 5 noiembrie 2015 este cel care legiferează modul de
menținere, utilizare și redactare a documentelor financiar-contabile.
Maniera în care se utilizează documentele sau modul în care acestea circulă, se stabilește
în mod particular de fiecare entitate sau de persoana care se ocupă cu organizarea contabilității.
După stabilirea acesteia, va urma aprobarea ulterioară de către administrator sau de un alt individ
potrivit pentru gestionarea societății.
Entitățile, activând într-un mediu economico-social, intră în relații atât cu persoane fizice
cât și cu persoane juridice sau mai bine spus, cu terți.
Terții, sunt reprezentați de: furnizori, clienți, personalul unității, organismele asigurărilor
sociale și de protecție socială, bugetul statului, asociați/acționari și debitori/creditori.
Dat fiind faptul că terții sunt încadrați în mai multe categorii(furnizori, clienți, etc), și
natura relaţiilor economice (datorii sau creanţe) este diferită, documentele primare care
evidențiază creanțele și datoriile faţă de terţi sunt și ele diferite.
În cele ce urmează, pentru a avea o imagine mai clară asupra modului de organizare a
documentelor, felul în care iau naștere relațiile și tipul documentelor implicate am ales să
sintetizez informațiile în următorul tabel.

Tabel nr.4 : Documentele aferente relațiilor cu furnizorii și clienții

18
 Categoria Felul Modul de săvârșire Felul documentelor
terților obligației
Furnizori Datorii 1. Operaţiuni de aprovizionare 1. Factură fiscală
cu bunuri şi servicii
2. Ordin de plată, chitanță, etc.
3. Bilet la ordin, cambie, etc.
2. Stingerea datoriei:
- prin plată
- prin efecte comerciale
3. Avansuri acordate 1. Factură fiscală
2. Ordin de plată, chitanță, etc.
3. Filă de cec și ordin de plată
Clienți Creanțe 1. Operațiuni de vânzare de 1. Factură fiscală
bunuri și prestări de servicii
2. Ordin de plată, chitanță, bilet
la ordin, cambie, etc.
3. Stingerea creanței prin 3. Filă de cec și ordin de plată
încasare și efecte comerciale
3. Avansuri primite 1. Factură fiscală
2. Ordin de plată, chitanță, bilet
la ordin, cambie, etc.
3. Filă de cec și ordin de plată

În ceea ce privește furnizorii, tabelul evidențiază trei tipuri de obligații: operațiuni de

aprovizionare cu bunuri și servicii, stingerea datoriei prin plată sau prin efecte comerciale,
precum și avansurile acordate. Pentru fiecare tip de obligație, sunt indicate documentele
specifice, cum ar fi factura fiscală, ordinul de plată, chitanța, biletul la ordin sau cambia, filă de
cec și ordinul de plată. Aceasta oferă o imagine clară asupra modului în care interacționează
afacerea cu furnizorii săi, atât în ceea ce privește achizițiile curente, cât și modalitățile de plată
sau de acordare a avansurilor.
În ceea ce privește clienții, tabelul evidențiază obligațiile de creanțe, generate de
operațiunile de vânzare de bunuri și prestări de servicii. La fel ca în cazul furnizorilor, există trei
moduri de stingere a creanțelor: prin încasare și efecte comerciale, precum și avansurile primite.
Documentele specifice sunt similare, incluzând factura fiscală, ordinul de plată, chitanța, biletul
la ordin, cambia, filă de cec și ordinul de plată. Acest lucru ajută la evidențierea modalităților de
încasare a creanțelor și de gestionare a avansurilor primite de la clienți.
În cadrul contabilității, există mai multe conturi care sunt utilizate pentru a înregistra
tranzacțiile și evenimentele financiare într-un mod sistematic și precis.
La nivel sintetic, în cadrul activității contabile, se utilizează grupa 41 "Clienți și conturi
asimilate" pentru a înregistra și evidenția diversele aspecte legate de clienți. Această grupă

19
cuprinde următoarele conturi: 4111 "Clienți", 4118 "Clienți incerți", 413 "Efecte de primit de la
clienți", 418 "Clienți - facturi de întocmit" și 419 "Clienți creditori".
Contul 4111 este considerat, din punct de vedere economic, un cont de creanțe
comerciale și, din punct de vedere contabil, un cont de activ. Acesta este utilizat pentru a
înregistra și monitoriza creanțele rezultate din vânzări de bunuri, lucrări și servicii către clienți. 15
În debitul contului 4111 se înregistrează următoarele elemente: valoarea bunurilor livrate,
lucrărilor executate și serviciilor prestate clienților, exprimată la prețul de vânzare, precum și
TVA-ul corespunzător (conturile 701...708 și 4427). De asemenea, se înregistrează valoarea
facturilor care au fost întocmite și evidențiate anterior ca fiind facturi de întocmit (contul 418),
diferențele favorabile de curs valutar asociate creanțelor exprimate în valută (contul 765),
valoarea ambalajelor returnate de la clienți (contul 419), creanțele care au fost reactivat (contul
754), avansurile facturate clienților (contul 418) și veniturile înregistrate în avans (contul 472).
În ceea ce privește creditul contului, acesta este folosit pentru înregistrarea următoarelor
elemente: valoarea creanțelor încasate de la clienți (5121, 5311), valoarea cecurilor și efectelor
comerciale depuse la bancă în vederea încasării (5113, 413), valoarea ambalajelor care sunt
returnate și primite (419), diferențele nefavorabile de curs valutar care sunt asociate creanțelor în
valută (665), regularizarea avansurilor primite de la clienți (419), creanțele care devin incerte
(4118) și sconturile acordate clienților (667). Soldul debitor al acestui cont reprezintă valoarea
creanțelor față de clienți.
Contul 4118, cunoscut sub denumirea de "Clienți incerți sau în litigiu", este, din
perspectiva conținutului său economic, un cont care se referă la creanțele comerciale. În ceea ce
privește funcția sa contabilă, acesta este considerat un cont de activ, utilizat pentru a înregistra
creanțele care sunt incerte.
În ceea ce privește debitul contului, acesta este folosit pentru a înregistra următoarele
elemente: creanțele care se dovedesc a fi neplătite de către clienți (4111) și diferențele favorabile
de curs valutar care sunt asociate creanțelor incerte exprimate în valută (765).
Pe de altă parte, în cadrul creditului contului, se înregistrează următoarele elemente:
sumele încasate de la clienții incerți (5121, 5311), pierderile generate de creanțele incerte (654,
4426) și diferențele nefavorabile de curs valutar care sunt asociate creanțelor incerte exprimate în
valută (665). Soldul debitor al acestui cont reprezintă sumele care urmează să fie încasate de la
clienții cu creanțe incerte sau care se află în litigiu.
Contul 418, denumit "Clienți facturi de întocmit", reprezintă, din perspectiva conținutului
său economic, un cont care se referă la creanțele comerciale. Din perspectiva funcției contabile,

15
OMFP nr.1802/2014, capitolul 16, Funcțiunea conturilor, grupa 41 " Clienți și conturi asimilate "
20
acesta este considerat un cont de activ, utilizat pentru a înregistra decontările cu clienții pentru
livrările de bunuri, lucrări și servicii pentru care nu s-au întocmit facturi.
În ceea ce privește debitul contului, acesta este folosit pentru a înregistra următoarele
elemente: valoarea livrărilor de bunuri pentru care nu s-au întocmit facturi (701...) și TVA
neexigibilă asociată livrărilor de bunuri pentru care nu s-au întocmit facturi (4428), precum și
diferențele favorabile de curs valutar asociate livrărilor exprimate în valută pentru care încă nu s-
a întocmit factura (765).
Pe de altă parte, în cadrul creditului contului, se înregistrează următoarele elemente:
valoarea facturilor întocmite (4111) și diferențele nefavorabile de curs valutar asociate livrărilor
exprimate în valută pentru care încă nu s-a întocmit factura (665). Soldul debitor al acestui cont
reprezintă sumele care urmează să fie încasate de la clienți pentru livrările de bunuri pentru care
nu s-au întocmit facturi.
Contul 419, cunoscut sub denumirea de "Clienți-creditori", reprezintă, din perspectiva
conținutului său economic, un cont de datorii comerciale. Din perspectiva funcției contabile,
acesta este considerat un cont de pasiv, utilizat pentru a înregistra avansurile încasate de la
clienți, precum și ambalajele care sunt returnate. 16
În cadrul creditului contului, se înregistrează următoarele elemente: avansurile primite de
la clienți (5121), avansurile facturate clienților (4111), valoarea ambalajelor care circulă în regim
de restituire și care sunt facturate (4111), precum și diferențele nefavorabile de curs valutar
asociate avansurilor exprimate în valută (665).
În ceea ce privește debitul contului, acesta este folosit pentru a înregistra următoarele
elemente: decontarea avansurilor încasate de la clienți (4111), valoarea ambalajelor care sunt
returnate și primite (4111), valoarea ambalajelor care nu au fost returnate de către clienți și care
sunt facturate (708), precum și diferențele favorabile de curs valutar asociate avansurilor
exprimate în valută (765). Soldul creditor al acestui cont reprezintă avansurile primite de la
clienți, precum și valoarea ambalajelor care circulă în regim de restituire.
În privința contabilității analitice, pot spune că aceasta se ține pe categoria din care
furnizorii și clienții fac parte (externi sau interni), pe timpi de plată, dar și pe fiecare persoană,
fie ea juridică sau fizică.
În acest cele ce urmează voi evidenția câteva, cele mai, înregistrări contabile uzuale
folosite în contabilitatea creanțelor și datoriilor comerciale.

16
OMFP nr.1802/2014, capitolul 16, Funcțiunea conturilor, contul 419 "Clienți - creditori "
21
Furnizori și clienți
Tabel nr. 5: Operații contabile specifice contului 401„Furnizori”
Contul 401
Înregistrarea valorii la preţ de cumpărare sau prestabilita:
DEBIT CREDIT
%
301 „Materii prime”
302„Materiale consumabile”
308 „Diferenţe de preţ la materii prime"
303 „Materiale de natura obiectelor de inventar” = 401„Furnizori”
361 „Active biologice de natura stocurilor”
368 „Diferenţe de preţ la active biologice de natura
stocurilor”
371 „Mărfuri”
378„Diferenţe de preţ la mărfuri”
381 „Ambalaje”
388 „Diferenţe de preţ la ambalaje”
Înregistrarea valorii diferenţelor nefavorabile/favorabile de curs valutar aferente
furnizorilor neachitaţi la închiderea exerciţiului :
765 „Venituri din diferente de curs valutar”
= 401 „Furnizori”
665 „Cheltuieli din diferente de curs valutar”
Înregistrarea valorii materialelor – nestocate – aprovizionate, incluse pe cheltuieli,
consumul de energie și apă:
%
604 „Ch. privind materialele nestocate” = 401 „Furnizori”
605 „Ch. privind energia şi apa”
Operațiunea de decontarea bazată pe efecte comerciale a datoriilor față de furnizori:
401 „Furnizori” = 403 „Efecte de plătit”
Achiziția unui obiect de la furnizori pe baza unei facturi fiscale
%
303 „Materiale de natura obiectelor de inventar” = 401 „Furnizori”
4426 „TVA deductibilă”

a. Livrări-cumpărări de bunuri pe credit comercial clasic

22
 Tabel nr. 6: Operații contabile specifice creditului comercial clasic
Contabilitatea furnizorului Contabilitatea clientului
Livrare de semifabricate cu factură Achiziționare de materii prime
% %
702 „Venituri din 301 „Materii
4111 „Clienți” = vânzarea prime” = 401 „Furnizori”
semifabricatelor” 4426 „TVA
4427 „TVA colectată” deductibilă”
Descărcarea gestiunii de semifabricate vândute Achitarea datoriei
711 „Venituri aferente
401 5121 „Conturi
stocurilor conturilor de = 341 „Semifabricate” =
„Furnizori” la bănci în lei”
producție”
Încasarea creanței
5121 „Conturi la bănci
= 4111 „Clienți”
în lei”

b. Livrări-cumpărări de bunuri pe credit comercial cambial

Tabel nr.7: Operații contabile specifice creditului comercial cambial

Contabilitatea furnizorului Contabilitatea clientului

Livrare produselor finite cu factură Achiziționare de materii auxiliare

%
%
701 „Venituri din
3021 „Materiale
vânzarea produselor
4111„Clienți” = auxiliare” = 401 „Furnizori”
finite”
4426 „TVA
4427 „TVA
deductibilă”
colectată”

Descărcarea gestiunii de produse finite Emiterea biletului la ordin

711 „Venituri aferente

403 „Efecte de
stocurilor conturilor de = 345 „Produse finite” 401 „Furnizori” =
plătit”
producție”

Acceptarea biletului la ordin Achitarea efectului comercial

23
 413 „Efecte de primit de 403 „Efecte de 5121 „Conturi la
= 4111 „Clienți” =
la clienți” plătit” bănci în lei”

Primirea efectului comercial și depunerea lui la

bancă
413 „Efecte de
5113 „Efecte de încasat” =
primit de la clienți”
Încasarea efectului comercial
5121 „Conturi la bănci în 5113 „Efecte de
=
lei” încasat”

c. Livrări-cumpărări de bunuri și servicii nefacturate

Tabel nr.8: Note contabile aferente achizițiilor și vânzărilor de bunuri cu întârzieri în

privința primirii facturii
Contabilitatea furnizorului Contabilitatea clientului

Livrare produselor finite bazate pe avizul de însoțire a Achiziționare de piese de

mărfii schimb pe baza avizului

%
%
408
3024 „Piese
418 „Clienți-facturi 701 „Venituri din vânzarea „Furnizori-
= de schimb” =
de întocmit” produselor finite” facturi
4428 „TVA nesosite”
4428 „TVA neexigibilă”
neexigibilă”

Descărcarea gestiunii de produse finite Primirea facturii

408

711 „Venituri „Furnizori- 401

aferente stocurilor facturi = „Furnizori”

= 345 „Produse finite”
conturilor de nesosite”
= 4428 „TVA
producție” 4426 „TVA neexigibilă”
deductibilă”

Emiterea facturii Achitarea datoriei

4111 „Clienți” 418 „Clienți-facturi de 401 = 5121

24
 4428 „TVA = întocmit” „Conturi la
„Furnizori”
neexigibilă” = 4427 „TVA colectată” bănci în lei”
Încasarea creanței

5121 „Conturi la
= 4111 „Clienți”
bănci în lei”

d. Furnizori – debitori

Se acordă un avans, care se regularizează, de către o întreprindere furnizorului de energie

electrică, iar diferența facturii cu TVA se achită printr-un bilet la ordin:
Tabel nr.9: Notele contabile aferente contului 409„Furnizori-debitori”
1. Acordarea avansului
409 „Furnizori-debitori” = 5121 „Conturi la bănci în lei”
2. Energia furnizată
%
605 „Cheltuieli privind
= 401 „Furnizori”
energia și apa”
4426 „TVA deductibilă”
3. Regularizarea avansului
401 „Furnizori” = 409 „Furnizori-debitori”
4. Acceptarea biletului la
ordin
401 „Furnizori” = 403 „Efecte de plătit”
5. Decontarea biletului la
ordin
403 „Efecte de plătit” = 5121 „Conturi la bănci în lei”

e. Furnizori de imobilizări și efecte de plătit pentru imobilizări

Achiziție de imobilizări corporale: strung și furgonetă cu TVA deductibilă

Tabel nr.10: Operații contabile eferente contului 404
Înregistrarea facturii primite de la furnizori
%
2131 „Echipamente
404 „Furnizori de
tehnologice” =
imobilizări”
2133 „Mijloace de transport”
4426 „TVA deductibilă”

25
 Se plătesc furnizorii de imobilizări din contul de la bancă
404 „Furnizori de imobilizări” = 5121 „Conturi la bănci în lei”

Se cumpără de la furnizor un utilaj la costul de achiziție stabilit, cu factură și TVA deductibilă,

plata făcându-se prin bilet la ordin
Tabel nr.11: Operații contabile eferente contului 404
Înregistrarea facturii primite de la furnizor:
%
2131  „Echipamente tehnologice”
= 404 „Furnizori de imobilizări”
4426  „TVA deductibilă”

Înregistrarea plății datoriei către furnizor prin bilet la ordin

404 „Furnizori” = 405 „Efecte de plătit pentru imobilizări”
Înregistrarea decontării biletului la ordin
405 „Efecte de plătiți pentru
= 5121 „Conturi la bănci in lei”
imobilizări”

Tabel nr. 12: Prezentarea contului 4111 „Clienți” și operațiile contabile aferente

Contul 4111"Clienți"
DEBIT CREDIT
Prețul de vânzare al mărfurilor,
produselor, semifabricatelor etc. livrate
Sumele încasate de la clienți
şi serviciilor prestate, precum şi taxa pe
valoarea adăugată aferentă
4111 = % % = 4111
“Clienți” 701 “Clienți”
„Venituri 512
din „Conturi
vânzarea curente la
produselor bănci”
finite, 531
produselor „Casa”
agricole şi a
activelor
biologice de

26
 natura
stocurilor”
4427
„TVA
colectată”
Bunurile livrate sau serviciile prestate
pentru care s-a întocmit între timp și se Decontarea avansurilor încasate de la clienți
primește factura
4111 “Clienți” = 418 „Clienţi - facturi de
419 „Clienţi - creditori” = 4111 “Clienți”
întocmit”
Venituri înregistrate în avans sau de
realizat, aferente perioadelor sau Garanțiile reținute de terți
exercițiilor financiare următoare
4111 “Clienți” = 472 „Venituri
267 „Creanţe imobilizate” = 4111 “Clienți”
înregistrate în avans”
Avansurile facturate clienților Cecurile şi efectele comerciale acceptate
% = 4111
4111 = %
511 “Clienți”
“Clienți” 419
“Valori de
„Clienţi -
încasat”
creditori”
413
4427
“Efecte de
„TVA
primit de la
colectată”
clienţi”
Ambalajele care circulă în sistem de
Sconturile acordate clienţilor
restituire, facturate clienţilor
4111“Clienți” = 419 667 = 4111“Clienți”
Despăgubirile, amenzile şi penalităţile Sumele trecute pe pierderi cu prilejul scăderii
datorate de terţi din evidenţă a clienţilor incerţi sau în litigiu
4111“Clienți” = 758 654 = 4111 “Clienți”
Diferenţele favorabile de curs valutar,
Creanţe prescrise, scutite sau anulate, potrivit
aferente creanţelor în valută,
legii
înregistrate la finele lunii, respectiv la
închiderea exerciţiului financiar
27
 4111“Clienți” = 765 658 = 4111“Clienți”
Diferenţele favorabile aferente
creanţelor exprimate în lei, a căror
decontare se face în funcţie de cursul Ambalajele care circulă în sistem de restituire,
unei valute, înregistrate la finele lunii, primite de la clienţi
respectiv la închiderea exerciţiului
financiar
4111“Clienți” = 768 419 = 411“Clienți”
Creanţele care fac obiectul participării în
Rezultatul favorabil provenit din
natură, potrivit legii, la capitalul social al altor
corectarea erorilor contabile aferente
entităţi, în schimbul dobândirii de participaţii
exerciţiilor financiare anterioare
în capitalul acestora

% = 4111
261 “Clienți”
“Valori de
încasat”
262
“Efecte de
primit de la
clienţi”
4111“Clienți” = 117 263
„Acţiuni
deţinute la
entităţi
controlate în
comun”
265
„. Alte
titluri
imobilizate”
Diferenţele nefavorabile de curs valutar
aferente creanţelor în valută, înregistrate la
decontarea acestora sau cu ocazia evaluării

28
 lor la finele lunii, respectiv la închiderea
exerciţiului financiar
665 „Cheltuieli din diferenţe de curs valutar
monetare exprimate în valută” = 4111“Clienți”

Diferenţele nefavorabile aferente creanţelor

exprimate în lei, a căror decontare se face în
funcţie de cursul unei valute, înregistrate la
decontarea acestora sau cu ocazia evaluării
lor la finele lunii, respectiv la închiderea
exerciţiului financiar

668 „Alte cheltuieli financiare” = 4111“Clienți”

Tabel nr.13: Prezentarea contului 4118 „Clienți incerți sau în litigiu” și operațiile contabile
aferente
Contul 4118 „Clienți incerți sau în litigiu”

DEBIT CREDIT

Creanțele față de clienții care se

dovedesc rău platnici, dubioși, incerți Sumele încasate de la clienţi incerți
sau litigioși
% = 4118
512 “Clienți”
“Conturi
4118 ”Clienţi incerţi sau în litigiu” = curente la
4111“Clienți” bănci”
531
“Casa”

Diferenţele favorabile de curs valutar, Sumele trecute pe pierderi cu prilejul scăderii

29
 aferente creanţelor incerte în valută,
înregistrate la finele lunii, respectiv la
închiderea exerciţiului financiar
4118 „Clienţi incerţi sau în litigiu” = 765
„Venituri din diferenţe de curs valutar”
din evidenţă a clienţilor incerţi sau în litigiu
% = 4118 „Clienţi incerţi sau în litigiu”
654 „Pierderi din creanţe şi debitori diverşi”
4427 „TVA colectată”
Diferenţele nefavorabile de curs valutar
aferente creanţelor incerte în valută,
înregistrate la decontarea acestora sau cu
ocazia evaluării lor la finele lunii, respectiv la
închiderea exerciţiului financiar
665 „Cheltuieli din diferenţe de curs valutar
monetare exprimate în valută” = 4118„Clienţi
incerţi sau în litigiu”

Tabel nr.14: Prezentarea contului 418„Clienți - facturi de întocmit” și operațiile contabile

aferente
Contul 418„Clienți - facturi de întocmit”

DEBIT CREDIT

Livrările de bunuri sau serviciile

prestate către clienţi, pentru care nu s-
Valoarea facturilor întocmite și regularizarea
au întocmit facturi, inclusiv taxa pe
creanței
valoarea adăugată aferentă, precum şi
alte creanţe faţă de aceştia

418 = %
701-708
4111 = 418
785
4428
Diferenţele favorabile de curs valutar, Diferenţele nefavorabile de curs valutar
aferente creanţelor în valută, aferente clienţilor - facturi de întocmit,
înregistrate la finele lunii, respectiv la înregistrate la primirea facturii sau la finele

30
 lunii, respectiv la închiderea exerciţiului
închiderea exerciţiului financiar
financiar

418 = 765 665 = 418

Diferenţele favorabile aferente
Diferenţele nefavorabile aferente creanţelor
creanţelor exprimate în lei, a căror
exprimate în lei, a căror decontare se face în
decontare se face în funcţie de cursul
funcţie de cursul unei valute, înregistrate la
unei valute, înregistrate la finele lunii,
primirea facturii sau la finele lunii, respectiv
respectiv la închiderea exerciţiului
la închiderea exerciţiului financiar
financiar
418 = 768 668 = 418

Tabel nr.15: Prezentarea contului 419 „Clienți – creditori” și operațiile contabile aferente
Contul 419 Clienți – creditori
DEBIT CREDIT
Decontarea avansurilor încasate de Sumele facturate clienţilor reprezentând avansuri
la clienţi pentru livrări de bunuri sau prestări de servicii
419 = 4111“Clienți” 4111 = 419
Ambalajele care circulă în sistem de Ambalajele care circulă în sistem de restituire,
restituire, primite de la clienți primite de la clienți
419 = 4111“Clienți” 411 = 419
Ambalajele care circulă în sistem de
restituire, nerestituite de clienți
419 = 708

Reduceri acordate
Reduceri financiare: rabat, remiză, risturn și reduceri comerciale financiare: scot
Se livrează mărfuri cu TVA pentru care se acordă un rabat de 5% și o remiză de 10%. Se mai
acordă și un scot de 10% datorită achitării facturii înainte de scadență.
Tabel nr.16: Note contabile teoretice aferente rabatului, remizei și scontului
Contabilitatea furnizorului Contabilitatea clientului

Vânzare mărfuri către client Achiziție mărfuri de la furnizor

4111 „Clienți” = % % = 401 „Furnizori”

31
 707 „Venituri din 371 „Mărfuri”
vânzarea mărfurilor” 4426 „TVA
4427 „TVA Colectată” Deductibilă”

Plata / achitarea / stingerea datoriei și

Descărcarea gestiunii de mărfurile vândute
înregistrarea scontului obținut

%
5121 „Conturi la
607 „Cheltuieli =
= 371 „Mărfuri” 401 „Furnizori” bănci în lei”
privind mărfurile”
767 „Venituri din
sconturi obținute”

Încasarea creanței asupra clientului și Înregistrarea TVA privind scontul

înregistrarea scontului acordat obținut

%
667 „Cheltuieli
privind sconturile = 4426 „TVA 767 „Venituri din
4111 „Clienți” =
acordate” Deductibilă” sconturi obținute”
5121 „Conturi la
bănci în lei”
Înregistrarea TVA privind scontul acordat

667 „Cheltuieli
privind sconturile = 4427 „TVA Colectată”
acordate”

- Acordarea unui risturn la sfârșitul anului pentru volumul bunurilor cumpărate

Tabel nr.17: Note contabile teoretice aferente risturnului

Contabilitatea furnizorului Contabilitatea clientului

Vânzare mărfuri către client Achiziție mărfuri de la furnizor

4111 „Clienți” = % % = 401 „Furnizori”

707 „Venituri din 371 „Mărfuri”
vânzarea mărfurilor” 4426 „TVA
4427 „TVA Deductibilă”

32
 Colectată”

Înregistrarea risturnului primit de la

Descărcarea gestiunii de mărfurile vândute
furnizor

%
609 „Reduceri =
607 „Cheltuieli
= 371 „Mărfuri” comerciale primite” 401 „Furnizori”
privind mărfurile”
4426 „TVA
Deductibilă”
Înregistrarea risturnului acordat clientului: Plata / stingerea datoriei față de furnizor

%
709 „Reduceri
= 5121 „Conturi la
4111 „Clienți” comerciale acordate” 401 „Furnizori” =
bănci în lei”
4427 „TVA
Colectată”
Încasarea creanței față de client

5121 „Conturi la
= 4111 „Clienți”
bănci în lei”

Creanțe incerte
- Se livrează produse finite cu TVA. Ulterior, creanța este imposibilă de încasat datorită
insolvabilității clientului.

Tabel nr. 18: Procedee contabile aferente creanțelor incerte

Livrarea produselor finite pe bază de factură

4111 = %

„Clienți” 701

„Venituri din vânzarea produselor

finite”

4427

33
 „TVA colectată”

Descărcarea gestiunii de produse finite

711
345
„Venituri aferente costurilor stocurilor de =
„Produse finite”
producție”

Separarea creanței incerte

4118 4111
=
„Clienți incercți sau în litigiu” „Clienți”

Constituirea unei ajustări pentru deprecierea crențelor

6814 „Cheltuieli de exploatare privind ajustări 491 „Ajustări pentru deprecierea

=
pentru deprecierea activelor circulante” creanțelor-clienți”

Scoaterea din activ a creanței incerte

%
4118
654 „Pierderi din creanțe și debitori diverși” =
„Clienți incercți sau în litigiu”
4427 „TVA colectată”

Anularea ajustării pentru deprecierea creanțelor

7814
491
= „Venituri din ajustări pentru
„Ajustări pentru deprecierea creanțelor-clienți”
deprecierea activelor circulante”

Debitori diverși
Datorită lipsei de marfă constatată la inventar, se face imputarea acesteia unei terțe persoane:
Tabel nr.19: Utilizarea contului 461 „Debitori diverși” într-o operațiune contabilă
Imputarea
461 = %

„Debitori diverși” 7588

34
 „Alte venituri din exploatare”

4427

„TVA colectată”

Descărcarea gestiunii
6588 371
=
„Alte cheltuieli din exploatare” „Mărfuri”

Încasarea creanței
5311 461
=
„Casa în lei” „Debitori diverși”

35
 CAPITOLUL II PREZENTAREA COMPANIEI SC POWERMIX
RO SRL

Acest capitol aduce în discuție un studiu de caz la SC Powermix RO SRL, având ca

obiectiv principal analiza contabilității creanțelor și datoriilor societății, precum și efectuarea
unei analize economice financiare a companiei. În acest capitol, vom explora prezentarea
generală a companiei Powermix RO SRL, detaliind activitatea și caracteristicile sale distinctive.
Vom continua cu o analiză a contabilității creanțelor și datoriilor societății, urmată de o analiză
economică financiară a performanței acestei companii.

II.1 Prezentarea companiei

Societatea comercială POWERMIX RO S.R.L. a fost înființată în anul 2018 fiind

înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. J32/351/2018, cod unic de înregistrare RO39010271.
Forma societății este privată.
Sediul societății este în România, județul Sibiu, localitatea Șelimbăr, strada Morii, nr. 29.
Compania are ca obiect de activitate producția de caroserii, remorci și semiremorci
basculante, conform codului CAEN 4120, ce se referă la lucrările de construcție a clădirilor
rezidențiale și nerezidențiale. Aceasta desfășoară o serie de activități, printre care se numără
construcția diverselor tipuri de clădiri rezidențiale, precum case unifamiliale, clădiri pentru mai
multe familii și clădiri înalte, cum ar fi blocurile turn. De asemenea, compania se ocupă și de
construcția tuturor tipurilor de clădiri nerezidențiale, cum ar fi clădirile pentru producție
industrială (fabrici, ateliere, uzine etc.), spitale, școli, clădiri de birouri, hoteluri, magazine,
centre comerciale, restaurante, clădiri pentru aeroporturi, săli de sport și altele asemenea, garaje
(inclusiv cele subterane), edificii religioase, precum și de asamblarea și ridicarea de structuri
prefabricate pe șantier. De asemenea, compania se implică și în modificarea și renovarea
structurilor rezidențiale deja existente.
Firma se încadrează în categoria societăților mici și mijlocii având un număr de 5 angajați
și un volum al cifrei de afaceri anuală 683174 lei.

36
 Figura nr. 2.1: Organigrama societății
Administrator
societate

Functionar
administrativ

Tehnician
constructor

Zidar

Muncitor
necalificat

Muncitor
necalificat

Muncitor
necalificat

II.2 Contabilitatea creanțelor și datoriilor societății

Conform facturii 39094/10.04.2021 (ANEXA 1), se achiziţionează beton, paleți, glet și

alte materiale de la SC RARES CONSTRUCT SRL, în valoare de 3043,4 lei, TVA 19%. Factura
are scadență la 09.06.2021. 
Înregistrările care au loc sunt următoarele: 
Înregistrarea facturii de achiziție a materiilor prime:
% = 401.1 3621,65 lei
301 3043,40 lei
Furnizori - RARES CONSTRUCT SRL”
„Materii prime”
578,25 lei
4426
“TVA
deductibilă”

Conform facturii KKBRSB9420006435/06.04.2021 (ANEXA 2) se achiziționează la data

06.04.2021 vopsea lavabilă în valoare de 458 lei fără TVA, cota 19%.

Înregistrarea facturii de achiziție a materiilor prime:

% = 401.2 545,02 lei
301 458 lei
“Furnizori - KOBER”
87,02 lei
„Materii prime”
4426

37
 „TVA deductibilă”

Plata facturii cu cardul (ANEXA 3)

401.2 " 5121

545,02 lei
„Furnizori – KOBER” „Conturi la bănci în lei”

Conform facturii 80069157/14.04.2021 (ANEXA 4) de la Leroy Merlin se achiziționează

la data mastic acrili si plinta mdf in valoare de 175,88 lei fără TVA, cota 19%.

Înregistrarea facturii de achiziție a materiilor prime:

% = 401.3 209,3 lei

301 175,88 lei
“Leroy Merlin”
33,42 lei
“Materii prime”
4426
“TVA 
deductibilă”

Plata facturii cu cardul (ANEXA 5)

401.2 " 5121
„Furnizori – Leroy „Conturi la bănci în lei” 209,3 lei
Merlin”

Se achiziționează 40kg ipsos, conform facturii UNS108795/19.04.2021 din ANEXA 6 în

valoare de 7588 fără TVA la a cărui valoare se va adăuga costul de manipulare perceput de
furnizor și anume 84,03 fără TVA.

Înregistrarea facturii de achiziție a materiilor prime:

% = 401.4 9129,72 lei
301 7672,03 lei
“UNIVERSAL CONSTRUCT
“Materii prime” MARKET”
1457,69 lei
4426
“TVA deductibilă”

Se achiziționează obiect de inventar nivelă laser la prețul de 663,86 fără TVA conform
facturii de la DEDEMAN DED7700559019/19.04.2021 (ANEXA 7).

38
 Înregistrarea facturii de achiziție a obiectului de inventar:
% = 401.5 790 lei
303 663,86 lei
“DEDEMAN”
“Materiale de natura
obiectelor de inventar”
126,14 lei
4426
“TVA deductibilă”

Plata facturii cu cardul (ANEXA 8)

401.5 " 5121

790 lei
„Furnizori – DEDEMAN” „Conturi la bănci în lei”

Se emite factura POW 18120 (ANEXA 9) pentru prestări servicii în valoare de 4160 lei
fără TVA, conform situației de contractului 2021/05.04.2021 ANEXA (10). Factura se încasează
în contul bancar. (ANEXA 11)

Înregistrarea facturii de achiziție a obiectului de inventar:

4111.1 = % 4950.40 lei
704 4160 lei
“Clienți - CARPAT
“Venituri din servicii prestate”
BALEA SRL”
4427 790,40 lei
“TVA colectată”
Încasarea contravalorii facturii

5121 " 4111.1

„Conturi la bănci în lei” “Clienți - CARPAT 4950.40 lei
BALEA SRL”

Se primește factura 20E00881237/17.01.2020 de la ENEL ENERGIE SA pentru

consumul de energie electrică în valoare de 23841,68 TVA inclus.

% = 401.10 23841,68 lei

605 20.035,03 lei
“ENEL ENERGIE SA”
3.806,65 lei

39
 “Cheltuieli privind energia şi apa”
4426
“TVA deductibilă”

Se plătește în numerar conform chitanței 038368 din data de 28.01.2020 contravaloarea

facturii 223726 în valoare de 163,36 lei către Automotive Investment Corporation SRL.

401.1 5311
= 163,36 lei
“ Furnizori -Automotive Investment Corporation SRL” “Casa în lei”

Se plătește în numerar conform chitanței FHD_3275313 din data de 07.01.2020

contravaloarea facturii FHD_1280602 în valoare de 14,78 lei către PRIMAGRA SRL.

401.2 5311
= 14,78 lei
“PRIMAGRA SRL” “Casa în lei”

Se încasează în numerar conform chitanței 12840 din data de 27.07.2021 contravaloarea

facturii 405594/27.07.2021 în valoare de 48,20 lei de la clientul CNCF CFR SA.

5311 4111.1
= 48,20 lei
“Casa în lei” “CNCF CFR SA”

Se încasează în numerar conform chitanței 12855 din data de 23.09.2021 contravaloarea

facturii 405718/23.09.2021 în valoare de 974,37 lei de la clientul SOLEX SRL.

5311 4111.2
= 974,37 lei
“Casa în lei” “Clienți - SOLEX SRL”

Se încasează în numerar conform chitanței 12866 din data de 23.11.2021 contravaloarea

facturii 405837/23.11.2021 în valoare de 2046,80 lei de la clientul CFGA FORAJ DRILL.
5311 = 4111.3
“Casa în lei” “CFGA FORAJ DRILL” 2046,80 lei

40
 Se încasează în numerar conform chitanței 12876 din data de 02.02.2022 contravaloarea
facturii 405976/02.02.2022 în valoare de 2070,60 lei de la clientul MERCHANT PETSHOP
SRL.

5311 4111.4
= 2070,60 lei
“Casa în lei” “MERCHANT PETSHOP SRL”

Se încasează în numerar conform chitanței 12884 din data de 18.03.2022 contravaloarea

facturii 406069/16.03.2022 în valoare de 1535,10 lei de la clientul ASOCIAȚIA PRO INSTAL.

5311 4111.5
= 1535,10 lei
“Casa în lei” “ASOCIAȚIA PRO INSTAL”

Se încasează în numerar conform chitanței 12890 din data de 01.04.2022 contravaloarea

facturii 406109/01.04.2022 în valoare de 3300 lei de la clientul YDAIL CONSTRUCT SRL.

5311 4111.6
= 3300 lei
“Casa în lei” “YDAIL CONSTRUCT SRL”

41
 CAPITOLUL III

ANALIZA ECONOMICĂ FINANCIARĂ A COMPANIEI SC

POWERMIX RO SRL

Tabelul de mai jos arată evoluția ratelor de rentabilitate pe perioada analizată 2018-2020.

Tabel nr.20: Ratele de rentabilitate

Indicator Indicator 2018 2019 2020 Formula
Rata ROA 97,47% 48,07% 43,43% (Profit brut/Active
rentabilității totale)*100=(Profit
economice brut/ Active
imobilizate+Active
circulante+Cheltuieli în
avans)*100
Rata ROE 99,62% 65,32% 50,21% (Profit
rentabilității net/Capital
financiare
propriu)*100
Rata RRV 47,23% 62,21% 61,53% (Profit
rentabilității net/Cifra de
afaceri)*100
veniturilor
Rata RRG 94,91% 175,98% 163,66% (Profit
rentabilității net/Cheltuieli
generale
totale)*100
Rata de RADOB (Imposibil de 7207,42% 5057,53% (Profit brut/ Cheltuieli
acoperire a calculat) cu dobanzile)*100
dobânzilor

Rata rentabilităţii economice (ROA) este ușor în scădere de la un an la altul , scădere

datorată pe de o parte, majorării rezultatului brut, iar pe de altă parte,datorită majorării
accentuate valorii activului bilanţier, mai ales în anul 2020.
Rata rentabilităţii financiare (ROE) înregistrează diminuări de la un an la altul determinat
în principal de aportul ridicat al rezultatului net și majorării accelerate a capitalului propiu, mai
ales în anul 2020.
42
 Rata rentabilității veniturilor (RRV) este în creștere de la un exercișiu financiar la altul ca
urmare a majorării valorice a cifrei de afaceri.
Rata rentabilității generale (RRG) înregistrează o creștere pe parcursul duratei analizate
ca urmare a majorării cheltuielilor totale dar și al rezultatului net al exercițiului.
Rata de acoperire a dobânzilor (RADOB) este corespunzătoare doar în anii 2019 și 2020.
În anul 2018 capacitatea profitului brut degajat din activitatea desfăşurată de entitate fiind
insuficientă în ce priveşte acoperirea dobânzilor.

43
 Cel mai favorabil an privind ratele de rentabilitate calculate este anul 2018 iar cel mai
nefavorabil este anul 2020.
În tabelul de mai jos este prezentată situația indicatorilor de lichiditate pe o perioadă de 3
ani consecutivi.
Tabel nr.21: Indicatori de lichiditate
Denumire 2018 2019 2020 Formula
Active curente 54.548 179.145 324.592
Stocuri 0 193 150
Disponibilități 41.439 53.621 135.157
bănești
Datorii curente 6.290 8.939 13.903
Rata lichiditații 8,67 20,04 23,35 Active curente/Datorii curente
curente
Rata lichiditații 8,67 20,02 23,34 (Active curente-
imediate Stocuri)/Datorii curente
Rata lichidității la 6,59 5,99 9,72 Disponibilități bănești/Datorii
vedere curente

Grafic nr. 3.1: Evoluția ratelor de lichiditate

Din analizarea datelor fianciare ale companiei pe perioada 2018-2020, se poate observa
majorarea accentuată a nivelului activelor curente, a căror creștere s-a realizat, după cum se
poate vedea din tabelul de mai sus, în mod direct proporțional cu creștea nivelului datoriilor
curente și cel al stocurilor, ceea ce indică în mod cert interdependența dintre aceste elemente. De
asemenea, poate fi observat și faptul că, creșterea nivelului datoriilor curente determină o
majorare a ratei lichidității generale.
44
 În tabelul de mai jos sunt prezentați indicatorii de solvabilitate pe perioada analizată a
anilor 2018,2019 și 2020.
Tabel nr.22: Indicatori de solvabilitate
Indicator 2018 2019 2020 Formula
Rata solvabilității 10,80 4,27 7,59 Active totale/Datorii
generale totale
Rata solvabilității 1 0,80 0,90 Capital propriu/ Capital
patrimoniale permanent
Active totale 67.905 233.654 377.345
Datorii totale 6.290 54.772 49.738
Capital propriu 62.476 180.170 321.749
Capital 62.476 226.003 357.584
permanent

Grafic nr. 3.2: Evoluția ratelor de solvabilitate

Se observă că în anii 2019 și 2020 solvabilitatea crește datorită diminuării datoriilor

totale.Acestea pot fi acoperite aproape în totalitate din sursele proprii de finanțare ale entității,
conform ratei solvabilității patrimoniale.
În tabelul de mai jos este expus determinarea gradului de îndatorare.

45
 Tabel nr.23: Determinarea gradului de îndatorare
Denumire 2018 2019 2020
Datorii totale 6.290 54.772 49.738
Total pasiv 68.766 234.942 378.987
Grad de îndatorare 9,14% 23,31% 13,12%

În anul 2019 gradul de îndatorare al companiei a crescut ca urmare a creșterii datoriilor

totale, iar în anul 2020 acesta s-a diminuat cu aproximativ , datorită plății datoriilor și creșterii
pasivului total. Gradul de îndatorare al companiei nu sugerează probleme în ceea ce privește
componența surselor de finanțare ale activității companiei.
Indicatorii de echilibru precum și formula de calcul a acestora este prezentată in tabelul
de mai jos.

Grafic nr. 3.3: Evoluția gradului de îndatorare

Tabel nr.24: Indicatori de echilibru

Indicator Simbol 2018 2019 2020 Formula
Capital propriu + Provizioane

Fond de + Datorii pe
FR 49.119 171.494 304.831
rulment termen lung – Active
imobilizate nete
Necesarul de (Stocuri + Creanțe +
fond de rulment NFR 7.680 117.873 169.674 Cheltuieli în avans) – (Datorii
din exploatare +

46
 Venituri în avans)
Fond de rulment-
Trezoreria netă TN 41.439 53.621 135.157 Necesarul de fond de
rulment

Grafic nr. 3.4: Evoluția indicatorilor de ehilibru

În anul 2019 trezoreria netă a crescut ca urmare a creșterii fondului de rulment, crescând
capacitatea companiei de a genera fluxuri de trezorerie. De asemenea, în anul 2020 capacitatea
de generare de fluxuri de trezorerie pozitive a crescut și ea.

Grafic nr. 3.5: Evoluția creanțelor și datoriilor societății

200000 189285
180000
160000
140000 125331
120000
100000
80000
60000
40000
13109 6290 8939 13903
20000
0
2018 2019 2020

Create Datorii

Tabel nr.25: Determinarea și evoluția cifrei de afaceri

Element de calcul Exercițiul financiar
2018 2019 2020
47
 Venituri din vânzarea 0 0 0
mărfurilor
Venituri din producția 146.372 189.870 256.789
vândută
CA brută 146.372 189.870 256.789
Reduceri comerciale 14.608 3.730 16.537
acordate
CA netă 131.764 186.140 240.252

Grafic nr. 3.6: Evoluția cifrei de afaceri

300000
262596
250000

200000 189188

150000 131764

100000

50000

0
2018 2019 2020

Cifra de afaceri

Cifra de afaceri a companiei a crescut seminificativ de-a lungul perioadei 2018-2019, mai
precis cu 41% în anul 2019 și 29% în anul 2020.

Soldurile intermediare de gestiune

În tabelul de mai jos se regăsesc soldurile intermediare de gestiune privind activitatea din
anii 2018, 2019 și 2020.

Tabel nr.26: Solduri intermediare de gestiune privind activitatea

Indicatori 2018 2019 2020
Cifra de afaceri 131.764 189.188 262.596
Marja comercială 0 0 0
Producția exercițiului 0 0 0
Valoarea adăugată -34.795 -23.621 -27.708

Marja comercială = venituri din vânzarea mărfurilor (evaluate la preț de vânzare,

exclusiv reduceri comerciale acordatee ulterior facturării) – costul mărfurilor vândute (exclusiv
reducerile comerciale primate ulterior facturării

48
 Producția exercițiului = producția vândută ± venituri aferente costurilor stocurilor de
produse (servicii în curs de execuție) + venituri din producția de imobilizări
Valoarea adăugată = marja comercială + producția vândută ± venituri aferente
costurilor stocurilor de produse (servicii în curs de execuție) – consumurile de la terți.
Analizând datele prezentate în tabelul de mai sus putem observa faptul că valoarea
adăugată este negativă datorită obiectului de activitate al firmei deoarece aceasta nu prezintă
venituri din vânzarea mărfurilor, costul mărfurilor vândute, producția vândută precum și venituri
din producția de imobilizări.

Indicatorii de activitate
Tabel nr.27: Indicatori de activitate
Indicator u.m. 2018 2019 2020
Numarul de rotatii a
ori 1,94 0,81 0,70
Rotatia activelor activelor totale
totale Durata de rotatie a
zile 188 451 524
activelor totale
Numarul de rotatii a
Rotatia ori 2,11 1,05 0,82
capitalurilor proprii
capitalurilor
Durata de rotatie a
proprii zile 173 348 447
capitalurilor proprii
Numarul de rotatii a
ori 0 980,25 1.750,64
stocurilor
Rotatia stocurilor
Durata de rotatie a
zile 0 0,37 0,21
stocurilor
Numarul de rotatii ale
ori 10,05 1,51 1,39
creantelor
Rotatia creantelor
Durata de rotatie a
zile 36 242 263
creantelor
Numarul de rotatii ale
ori 20,95 21,16 18,89
Rotatia furnizorilor
furnizorilor Durata de rotatie a
zile 17 17 19
furnizorilor

49
 Durata de rotație a activelor totale crește de la un an la altul sugerând o diminuare a
eficienței cu care compania își folosește activele pentru a genera venituri. Aceeași tendință o are
și viteza de rotație a capitalurilor proprii dar în schimb stocurile sunt gestionate din ce în ce mai
efficient, rămânând în gestiune pentru perioade foarte scurte de timp.
Durata de încasare a creanțelor este cu mult mai mare decât durata de plată a furnizorilor
cee ace poate conduce la probleme de lichiditate. Se recomandă o îmbunătățire a politcii de
colectare a creanțelor.

50
 CONCLUZII

Activitatea oricărei entități generează un sistem complex și variat de relații economice și

juridice cu cumpărătorii de produse și mărfuri livrate,beneficiarii de servicii prestate , personalul
angajat , bugetul de stat privind plata impozitelor și taxelor, alte persoane juridice și fizice.
În procesul său de aprovizionare, entitatea cumpără bunuri economice de diferite forme
de la alte persoane juridice şi fizice, creând astfel datorii. Iar în procesul de desfacere, aceasta
vinde produsul activităţii sale, proces în urma căruia rezultă creanţele.
Creanțele prezintă un interes deosebit atât pentru agenții economici, persoanele fizice si
juridice cât și pentru economie in ansamblu. Analiza și gestionarea lor au o deosebită importanță
în perioada de instabilitate economică și de inflație.
În procesul controlului asupra stării creanțelor trebuie depistate cazurile de înrăutățire a
calității acestora pentru a preveni pierderile. Existența creanțelor cu termenul expirat generează
dificultăți financiare, deoarece entitățile nu dispun de mijloace banești suficiente pentru achiziția
stocurilor , plata salariilor și altele. De aceea se produce o „înghețare” a mijloacelor entității ceea
ce duce la încetinirea vitezei de rotații a activelor.
Majorarea ponderii creanțelor cu termenul expirat sporește riscurile nerambursării
datoriilor debitoare și în final, diminuează profitul. Pentru a estima cât de eficientă și echilibrată
este politica entității în privința acordării reducerilor și creditelor comerciale, trebuie să fie
efectuată o analiză permanentă a creanțelor după termenele apariției (vechimii) acestora.
Deosebit de important în procesul activității economico-financiare a oricărei entități este
păstrarea controlului achitării pentru serviciile prestate precum şi pentru lucrările executate.
Veniturile din prestări servicii condiționează evoluția cifrei de afaceri.Din analiza
soldurilor indermediare de gestiune reiese condițiile pe parte de cheltuieli care condiționează cel
mai mult activitatea și profitul.Societatea trebuie să își aleagă cu atenție clientela, să o verifice pe
aceasta pentru diverse riscuri de neîncasare la timp a datoriilor. Pentru a avea un profit ridicat
firma trebuie să încheie contracte avantajoase ca și preț.

51
 BIBLIOGRAFIE

CURSURI, TRATATE, MONOGRAFII

1. Munteanu, V., 2015. Contabilitatea financiară a întreprinderii. București: Editura

Universitară.
2. Popescu, G., 2018. Contabilitatea financiară. București: Editura Hamangiu.
3. Andreica, M., Andreica, A., 2016. Contabilitatea financiară. București: Editura
Universitară.
4. Dascălu, C., 2017. Contabilitatea financiară a întreprinderilor. București: Editura
Economică.
5. Ionașcu, I., 2019. Contabilitatea financiară a întreprinderii. București: Editura Didactică
și Pedagogică.
6. Căruntu, A., 2018. Contabilitatea financiară. București: Editura Economică.
7. Bunea, A., 2017. Contabilitatea financiară a întreprinderii. București: Editura
Universitară.
8. Albu, C.N., 2018. Contabilitatea financiară. București: Editura Universitară.
9. Gheorghe, R., 2016. Contabilitatea financiară a întreprinderilor. București: Editura ASE.
10. Miclăuș, M., 2019. Contabilitatea financiară. București: Editura C.H. Beck.
11. Ristache, M., 2017. Contabilitatea financiară. București: Editura All Beck.
12. Tudor, M., 2018. Contabilitatea financiară. București: Editura Economică.
13. Ionescu, I., 2016. Contabilitatea financiară a întreprinderii. București: Editura ASE.
14. Popa, D., 2019. Contabilitatea financiară. București: Editura Didactică și Pedagogică.
15. Făgețeanu, R., 2018. Contabilitatea financiară a întreprinderii. București: Editura
Universitară.
16. Ștefan, S., 2017. Contabilitatea financiară. București: Editura Hamangiu.

RESURSE WEB
CECCAR Business Magazine, Instrumentarea contabilă și fiscală privind creanțele neîncasate,
2019, https://www.ceccarbusinessmagazine.ro/instrumentarea-contabila-si-fiscala-privind-
creantele-neincasate-a5707/

LEGISLAȚIE

52
****Legea contabilităţii nr. 82/1991 cu modificările ulterioare
****OMFP nr.1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile
financiare anuale individuale şi situațiile financiare anuale consolidate, publicat  în: Monitorul
Oficial  nr. 963 din 30 decembrie 2014, capitolul 16 Funcțiunea conturilor

53
 ANEXE

Anexa 1

FACTURA
Furnizor: SC RARES CONSTRUCT SRL Cumparator: POWERMIX RO SRL
Nr.O.N.R.C J32/1659/2005 Nr.O.N.R.C J04/2621/1992
C.U.I.: RO18128950 C.U.I.: RO 2816464
Sediu SIBIU, str. JINA, nr 3A Sediu Sat Selimbar, str. Morii, nr 29
Judetul
Judetul SIBIU Seria
Sibiu  
Contul RO80 PIRB 3400746193001000 Nr 625 Contul RO11 BTRLRONCRT0438826101
FISRT BANK Data 10.04.2021  
Capital social 200 RON  
                 
          Pretul unitar    
Nr.
Denumirea produselor sau a Cantitate Cota (fara Valoarea
Crt U.M. Valoarea
serviciilor a TVA T.V.A.) TVA
.
        % –lei- -lei- -lei-
0 1 2 3 4 5 6 7
KRAFT BETON CONTACT 15L
1 BUC 3 19 315,9 390,00 74,1
2 HASIT 140 PLUS 25KG BUC 3 19 409,05 505,00 95,95
NIDA PROFESSIONAL FRESH
3 BUC 1 19 441,45 545,00 59,85
25KG
4 PROFIL GLET 2.5M 23X23 BUC 3 19 109,35 135,00 34,2
DISC ABRAZIV KILCKSPOR
5  BUC  50  19 89,1 110,00 20,9
225X120
               
Semnatura Date privind privind expeditia: Total: 1685,0 396,6
furnizorului Numele delegatului    
Mijlocul de transport    
Expedierea s-a facut in prezenta noastra la data de
   
….............. Ora ….............
Semnatura …......................……….. Semnatura TOTAL DE PLATA
de primire 2081,6
 Anexa 2

FACTURA
Furnizor: SC KOBER SRL Cumparator: POWERMIX RO SRL
Nr.O.N.R.C J27/1405/1991 Nr.O.N.R.C J04/2621/1992
C.U.I.: RO2005144 C.U.I.: RO 2816464
Sediu Dumbrava Rosie, str. Gen. Caranfil 2 Sediu Sat Selimbar, str. Morii, nr 29
Judetul
Judetul Neamt Seria
Sibiu  
Contul RO50 INGB 0018000044988941 Nr 681 Contul RO11 BTRLRONCRT0438826101
FISRT BANK Data 15.05.2021  
Capital social 45.000.000,00 RON  
                 
          Pretul unitar    
Nr.
Denumirea produselor sau a Cantitate Cota (fara Valoarea
Crt U.M. Valoarea
serviciilor a TVA T.V.A.) TVA
.
        % –lei- -lei- -lei-
0 1 2 3 4 5 6 7
VOPSEA LABAVILA ECOPLAST
1 V4001N-P15L BUC 5 19 463,725 572,50 108,78

   
               
Semnatura Date privind privind expeditia: Total: 572,50 108,78
furnizorului Numele delegatului    
Mijlocul de transport    
Expedierea s-a facut in prezenta noastra la data de
   
….............. Ora ….............
Semnatura …......................……….. Semnatura TOTAL DE PLATA
de primire 572,50
 Anexa 4

FACTURA
Furnizor: LEROY MERLIN ROMANIA
Cumparator: POWERMIX RO SRL
SRL
Nr.O.N.R.C J40/13616/2004 Nr.O.N.R.C J04/2621/1992
C.U.I.: 16702141 C.U.I.: RO 2816464
Sediu Str. icoanei, nr 11-13, Bucuresti
Sediu Sat Selimbar, str. Morii, nr 29
sector 2
Judetul
Judetul bucuresti Seria
Sibiu  
Contul RO 84 BRDE450SV56373814500 Nr 0800657 Contul RO11 BTRLRONCRT0438826101
BRD SMCC Data 18.06.2021  
Capital social 656.784,039 RON  
                 
          Pretul unitar    
Nr.
Denumirea produselor sau a Cantitate Cota (fara Valoarea
Crt U.M. Valoarea
serviciilor a TVA T.V.A.) TVA
.
        % –lei- -lei- -lei-
0 1 2 3 4 5 6 7
MASTIC ACRILIC SAUDAL280
1 53453632321 BUC 2 19 6,22 12,44 2,36

2 PLANTA MDV ALB 92MM BUC 5 19 32,69 163,45 31,05

125425322342

   
               
Semnatura Date privind privind expeditia: Total: 175,89 33,41
furnizorului Numele delegatului    
Mijlocul de transport    
Expedierea s-a facut in prezenta noastra la data de
   
….............. Ora ….............
Semnatura …......................……….. Semnatura TOTAL DE PLATA
de primire 209,3
 Anexa 5

FACTURA
Furnizor: SC UNIVERSAL CONSTRUCT
Cumparator: POWERMIX RO SRL
SRL
Nr.O.N.R.C J40/13616/2004 Nr.O.N.R.C J04/2621/1992
C.U.I.: RO5618790 C.U.I.: RO 2816464
Sediu Str. AUTOGARII NR.3 Sediu Sat Selimbar, str. Morii, nr 29
Judetul
Judetul SIBIU Seria
Sibiu  
Contul RO 77 INGB0015000026218911 Nr 0800657 Contul RO11 BTRLRONCRT0438826101
ING SIBIU Data 04.05.2021  
Capital social 172000.00 RON  
                 
          Pretul unitar    
Nr.
Denumirea produselor sau a Cantitate Cota (fara Valoarea
Crt U.M. Valoarea
serviciilor a TVA T.V.A.) TVA
.
        % –lei- -lei- -lei-
0 1 2 3 4 5 6 7
SAPA IPSOS ALPHA 40KG
1 BAUMIT BUC 280.0000 19 27.1000 7588.00 1441.72

OPERATIUNI MANIPULARE
2 LE 1.0000 19 84.0300 84.03 15.97
MARFA

   
               
Semnatura Date privind privind expeditia: Total: 7672.03 1457.69
furnizorului Numele delegatului    
Mijlocul de transport    
Expedierea s-a facut in prezenta noastra la data de
   
….............. Ora ….............
Semnatura …......................……….. Semnatura TOTAL DE PLATA
de primire 9129.72
 Anexa 6

FACTURA
Furnizor: DEDEMAN SRL Cumparator: POWERMIX RO SRL
Nr.O.N.R.C J04/2621/1992 Nr.O.N.R.C J04/2621/1992
C.U.I.: RO2816464 C.U.I.: RO 2816464
Sediu Str. ALEXEI TOLSTOI NR.8 Sediu Sat Selimbar, str. Morii, nr 29
Judetul
Judetul BACAU Seria
Sibiu  
Contul RO 32 BRDE040SV02531710400 Nr 77005509019 Contul RO11 BTRLRONCRT0438826101
ING SIBIU Data 19.04.2021  
Capital social 4500000.00 RON  
                 
          Pretul unitar    
Nr.
Denumirea produselor sau a Cantitate Cota (fara Valoarea
Crt U.M. Valoarea
serviciilor a TVA T.V.A.) TVA
.
        % –lei- -lei- -lei-
0 1 2 3 4 5 6 7
NIVELA LASER PLL360 CU
1 STATIV 606620016061 BUC 1 19 663.86 790 121.14

   
               
Semnatura Date privind privind expeditia: Total: 790 121.14
furnizorului Numele delegatului    
Mijlocul de transport    
Expedierea s-a facut in prezenta noastra la data de
   
….............. Ora ….............
Semnatura …......................……….. Semnatura TOTAL DE PLATA
de primire 790
 Anexa 7

FACTURA
Furnizor: CARPAT BALEA SRL Cumparator: POWERMIX RO SRL
Nr.O.N.R.C J23/1083/2008 Nr.O.N.R.C J04/2621/1992
C.U.I.: RO24121093 C.U.I.: RO 2816464
Sediu Str. EROILOR 22 Sediu Sat Selimbar, str. Morii, nr 29
Judetul
Judetul SIBIU Seria
Sibiu  
RO 77 INGB0015000026218911 Nr 256511 Contul RO11 BTRLRONCRT0438826101
ING SIBIU Data 21.06.2021  
Capital social 200 RON  
                 
          Pretul unitar    
Nr.
Denumirea produselor sau a Cantitate Cota (fara Valoarea
Crt U.M. Valoarea
serviciilor a TVA T.V.A.) TVA
.
        % –lei- -lei- -lei-
0 1 2 3 4 5 6 7
PRESTARI SERVICII CONFORM
SITUATIEI DE LUCRARI SI
1 BUC 1 19 4160.00 4160.00 790.40
CONTRACT 2021/05.04.2021

   
               
Semnatura Date privind privind expeditia: Total: 4160.00 790.40
furnizorului Numele delegatului    
Mijlocul de transport    
Expedierea s-a facut in prezenta noastra la data de
   
….............. Ora ….............
Semnatura …......................……….. Semnatura TOTAL DE PLATA
de primire 4950.40
Anexa 8
Anexa 9
Anexa 10
Anexa 11
Anexa 12
Anexa 13
Anexa 14
Anexa 15