Licenta Contabilitate

UNIVERSITATEA DIN PETROȘANI FACULTATEA DE ȘTIINȚE
CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE
STUDIU PRIVIND ORGANIZAREA

CONTABILITĂȚII GENERALE LA O SOCIETATE
COMERCIALĂ DIN CATEGORIA IMM-URILOR,
CU ACTIVITATEA DE PRESTĂRI SERVICII
(PE EXEMPLUL S.C. SERVCOM AMICII S.R.L.)
Coordonator:
Prof. univ. dr. ec. Man Mariana
Absolvent:
But Elena-Roxana
Petroșani
2020
STUDIU PRIVIND ORGANIZAREA CONTABILITĂȚII GENERALE LA O SOCIETATE
COMERCIALĂ DIN CATEGORIA IMM-URILOR CU ACTIVITATE DE PRESTĂRI SERVICII
CUPRINS
CAPITOLUL I. ASPECTE GENERALE PRIVIND ORGANIZAREA CONTABILITĂȚII

GENERALE LA IMM-URILE DINROMÂNIA………………………………………………………..3
1.1 Definirea și caracterizarea IMM-urilor din România……………………………………………...3
1.2 Reglementări contabile pe baza cărora se fundamentează organizarea contabilității la societațile
comerciale din categoria IMM-urilor……………………………………………………………………9
1.3 Organizarea și specificul activității S.C. SERVCOM AMICII S.R.L. Uricani………………….19
1.4 Organizarea activității financiar-contabile la S.C. SERVCOM AMICII S.R.L………………...23
1.5 Analiza activității S.C. SERVCOM AMICII S.R.L. URICANI, pe baza datelor din stuațiile
financiare aferente perioadei 2018-2019………………………………………………………………..31
CAPITOLUL II. PROBLEME DE BAZĂ PRIVIND ORGANIZAREA CONTABILITĂȚII
GENERALE LA IMM-URILE DIN ROMÂNIA……………………………………………………...38
2.1 Organizarea evidenței activelor patrimoniale la Societățile Comerciale din categoria IMM-
urilor………………………………………………………………………………………………………38
2.1.1 Organizarea evidenței activelor imobilizate………………………………………………….38
2.1.2 Organizarea evidenței activelor circulante…………………………………………………...42
2.2 Organizarea evidenței pasivelor patrimoniale la Societățile Comerciale din categoria IMM-
urilor……………………………………………………………………………………………………...49
2.2.1 Organizarea evidenței capitalurilor proprii………………………………………………….50
2.2.2 Organizarea evidenței datoriilor……………………………………………………………...54
2.3 Organizarea evidenței cheltuielilior, veniturilor și a rezultatelor la Societățile Comerciale din
categoria IMM-urilor……………………………………………………………………………………58
2.3.1 Organizarea evidenței cheltuielilor…………………………………………………………....58
2.3.2 Organizarea evidenței veniturilor……………………………………………………………..62
2.3.3 Organizarea evidenței rezultatelor……………………………………………………………64
CAPITOLUL III. STUDIU DE CAZ PRIVIND ORGANIZAREA CONTABILITĂȚII
GENERALE LA S.C. SERVCOM AMICII S.R.L ………………………………………………..65
3.1 Organizarea evidenței activelor circulante la S.C. SERVCOM AMICII S.R.L………………....66
3.1.1 Organizarea contabilității stocurilor la S.C. SERVCOM AMICII S.R.L……………………66
3.1.2 Organizarea contabilității creanțelor la S.C. SERVCOM AMICII S.R.L…………………...68
3.1.3. Organizarea activelor bănești la S.C. SERVCOM AMICII S.R.L………………………….69
3.2 Organizarea evidenței activelor imobilizate………………………………………………………..70
3.3. Organizarea contabilității capitalurilor proprii…………………………………………………..73
3.4. Organizarea contabilității datoriilor la S.C. SERVCOM AMICII S.R.L……………………….73
3.4.1 Organizarea contabilității decontărilor cu terții……………………………………………….73
3.4.2 Organizarea contabilității creditelor bancare pe termen lung………………………………..76
3.5. Utilizarea tehnicii electronice de calcul în activitatea financiar - contabilă la S.C. SERVCOM
AMICII S.R.L……………………………………………………………………………………………80
Concluzii………………………………………………………………………………………………….87
Bibliografie……………………………………………………………………………………………….91
Anexe……………………………………………………………………………………………………...92
2
CAPITOLUL I
ASPECTE GENERALE PRIVIND ORGANIZAREA CONTABILITĂȚII GENERALE

LA IMM-URILE DIN ROMÂNIA
1.1 Definirea și caracterizarea IMM -urilor din România
În structura actuală a economiei,segmentul de înterprinderi mici și mijlocii constituie o prezență

notabilă,acest sector fiind considerat sectorul reprezentând peste 99% din totalul firmelor1 și având
ponderi substanțiale în obținerea PIB-ului și furnizarea de locuri de muncă.
În orice țară, înterprinderea reprezintă veriga de bază a economiei naționale,fiind principala
creatoare de substanță economică și, astfel, având un rol hotărâtor in dezvoltarea economică și creșterea
nivelului de trai al polpulației, este cea mai răspândită formă organizatorică și se definește 2ca fiind o
organizație alcatuită din una sau mai multe persoane care se desfășoară activități economice, utilizând, de
regulă, mijloace economice, în vederea obținerii de profit.
În România, ca și in multe alte țări central și est europene, trecerea la economia de piață a
însemnat,în esență,evoluția a două componente: transferul dreptului de proprietate asupra interprinderilor
de stat la persoane de drept privat, adică așa numitul proces de privatizare, indiferent de metoda care s-a
aplicat,apariția unor interprinderi particulare noi, ca rezultat al unor inițiative independente, care au luat
naștere ca urmare a schimbărilor petrecute in unitățile aflate incă în proprietatea statului. Aceste două căi
de evoluție s-au manifestat mai mult sau mai puțin simultan,dar in ritmuri diferite. Ambele au avut insă
mari repercursiuni asupra pieței muncii. În timp ce privatizarea a dus la reducerea numărului de locuri de
muncă, amplificând astfel șomajul, mai ales pe termen lung, noul sector particular a creat cea mai mare
parte a noilor locuri de muncă. Având in vedere faptul că majoritatea noilor interprinderi sunt mici și
mijlocii („IMM”), reiese că acest sector a absorbit cea mai mare parte a forței de muncă disponibilizate, în
acelaș timp a contribuit și la formarea unei noi generații de patroni și de angajați. Pe lângă meritul de a
fi contribuit la apariția unui sector privat din ce in ce mai puternic,unele dintre aceste interprinderi se
caracterizeasă printr-o deosebită flexibilitate și capacitate de adaptare la nou, manifestându-se ca o forță
motrice remarcabilă a progresului economic în România. Progresul înregistrat in România în acest sector
până la această dată, atât cât este el, se datorează, fără indoială, în mare parte, inițiativei miilor de mici
interprinzători care și-au câștigat credibilitatea luptând în prima linie pe frontul tranziției către o
economie bazată pe piața liberă. Microinteprinderile și interprinderile mici și mijlocii, reprezintă o sursă
de abilități anteprenoriale, 3inovare și creare de locuri de muncă. Sectorul interprinderilor mici și mijlocii
prezintă o deosebită importanță și din punct de vedere financiar – contabil, justificând astfel un studiu
legat de practicile specifice de întocmire și prezentare a situațiilor financiare la aceste înteprinderi.
1
Ovidiu Nicolescu-Cartea albă a IMM-urilor din România, Editura Olimp, București, 2006, pag.22-24
2
Ovidiu Nicolescu, Ciprian Nicolescu – Intreprenoriatul si managementul întreprinderilor mici și mijlocii.Concepte
abordări, studii de caz, Editura Economică, Bucuresti, 2008, pag.21.
3
Categoria Întreprinderilor Micro, Mici şi Mijlocii (IMM) este formată 4din întreprinderi care
angajează mai puţin de 250 de persoane şi care au o cifră de afaceri anuala netă de până la 50 de milioane
de euro şi/ sau deţin active totale de până la 43 de milioane de euro. O întreprindere este orice entitate
angajată într-o activitate economică, indiferent de forma sa legală. Această formulare reflectă
terminologia folosită de Curtea Europeană de Justiţie în deciziile sale. Fiind inclusă formal în
recomandarea 361/2003/CE, scopul acestei definiţii pentru IMM-uri este acum clar evidenţiat. Prin
urmare, pe lângă societăţile comerciale propriu-zise, şi persoanele fizice autorizate, asociaţiile familiale,
parteneriatele şi asociaţiile angajate într-o activitate economică pot fi considerate întreprinderi. Factorul
determinant este activitatea economică, nu forma legală.
İn România, definirea IMM-urilor se face în Legea 346/2004 modificată şi completată de
Ordonanţa Guvernului 27/26.01.2006 aprobată prin Legea 175/16.05.2006, prin întreprindere5 se
înţelege orice formă de organizare a unei activităţi economice şi autorizată potrivit legilor în vigoare să
facă acte şi fapte de comerţ, în scopul obţinerii de profit, în condiţii de concurenţă, respectiv: societăţi
comerciale, societăţi cooperative, persoane fizice care desfăşoară activităţi economice în mod
independent şi asociaţii familiale autorizate potrivit dispoziţiilor legale în vigoare.
Legea 175/2006 defineşte IMM-urile în strictă concordanţă cu Recomandarea 361/2003/CE a UE
reprezentând de fapt o adoptare a legislaţiei europene în domeniul IMM pe plan naţional. Întreprinderile
mici şi mijlocii sunt acele întreprinderi care realizează o cifră de afaceri anuală netă de până la 50
milioane de euro, echivalent în lei, sau deţin active totale care nu depăşesc echivalentul în lei a 43
milioane de euro, conform ultimei situaţii financiare aprobate. Prin active totale se înţelege active
imobilizate plus active circulante plus cheltuieli în avans. Întreprinderile pot fi clasificate după mai multe
criterii, 6 cele mai importante fiind, tipul de activitate, sectorul economic în care activează, mărime,
statutul juridic, forma de proprietate, caracteristicile principale ale comportamentului economic şi
deschiderea spre exteriorul ţării,astfel:
 După tipul de activitate:
 întreprinderi artizanale, caracterizate prin faptul că nu au mai mult de 10 salariaţi;
 întreprinderi comerciale, care desfăşoară acte de comerţ, cumpărând mărfuri în scopul
revânzării;
 întreprinderi industriale, care desfăşoară activităţi de transformare a materiilor prime în produse
finite sau semifinite şi de vânzare a acestora;
 întreprinderi de servicii, respectiv bazate pe prestarea de servicii.
 După sectorul economic în cadrul căruia îşi desfăşoară activitatea:
3
Idem 1, pag 25-27
4
Recomandarea 361/2003/CE, articolul 2, Transpusă în legislaţia naţională în OG nr.27/2006, aprobată prin Legea
nr.175/2006 (MO nr.438/22.05.2006)
5
Legea 346/2004 modificată şi completată de Ordonanţă Guvernului 27/26.01.2006 aprobată prin Legea
175/16.05.2006, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 335 din 20/05/2009
6
Călin George Silas – Creditul bancar: sursă de financiare a întreprinderilor mici si mijlocii, Editura Mirton,
Timisoara, 2007, pag. 17-18
4
 întreprinderi din sectorul primar (agricultură, piscicultură, exploataţii forestiere, industria);

 întreprinderi din sectorul secundar (industria prelucrătoare);
 întreprinderi din sectorul terţiar (servicii de transport, telecomunicaţii, , servicii bancare);
 După mărime, întreprinderile se pot clasifica:
 microîntreprinderi: 1-9 salariaţi;
 întreprinderi mici: 10-49 salariaţi;
 întreprinderi mijlocii: 50-249 salariaţi;
 întreprinderi mari: peste 250 de salariaţi.
 După forma de proprietate, respectiv după proprietatea asupra capitalului social :
 întreprinderi proprietate majoritară de stat;
 întreprinderi proprietate majoritară privată.
 În funcţie decaracteristicile principale ale comportamentului economic, se clasifică în:
 întreprinderi cu activitate nefinanciară (agricole, industriale, de construcţii, comerţ, alte servicii);
 întreprinderi financiare, bancare şi de asigurări;
 întreprinderi din administraţia centrală, locală şi de securitate socială;
 organizaţii neguvernamentale (respectiv administraţia privată);
 întreprinzători privaţi (categorie în cadrul căreia se includ persoanele fizice independente şi
asociaţiile familiale).
 După deschiderea spre exterior:
 întreprinderi naționale, a căror activitate nu depășește granițele țării;
 întreprinderi multinaţionale, care desfăşoară activităţi şi în exteriorul ţării.
Până în prezent nu există un consens deplin în ceea ce priveşte stabilirea criteriilor de delimitare7,
a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii aşa cum se menţionează în literatura de specialitate. Cadrul
legislativ şi procedural în România, semnificativ pentru sectorul IMM-urilor, încorporează două categorii
de reglementări generale, valabile pentrutoate firmele, şi reglementări specifice, ce vizează în
exclusivitate activităţilefirmelor mici şi mijlocii.
 Reglementările generale sunt :
 regimul juridic al proprietăţii private;
 reglementările privind înfiinţarea societăţilor comerciale;
 reglementările referitoare la modificarea activităţilor constitutive ale societăţilor comerciale;
 reglementările privind dezvoltarea şi lichidarea societăţilor comerciale;
 reglementările fiscale;
 reglementările contabile;
 legislaţia financiar – bancară;
 reglementările privind raporturile de muncă;
7
Haiduc Cristian,Management – Probleme specifice IMM-urilor, Editura Mirton, Timişoara, 2002, pag.11
5
 legislaţia contractelor de muncă şi litigiilor.

 Reglementările specifice referitoare la IMM-uri sunt cuprinse în :
 Decretul – Legea nr. 54/1990 privind organizarea activităţilor economice bazate pe libera
iniţiativă;
 Ordonanţa Guvernului nr. 25/1993 privind stimularea întreprinderilor mici şi mijlocii;
 Hotărârea Guvernului nr. 805/1994 privind facilităţile economicofinanciare acordate
întreprinderilor mici şi mijlocii;
 Hotărârea Guvernului nr. 216/1995 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Române de
Dezvoltare;
 Legea nr. 133/1999 privind stimularea întreprinzătorilor privaţi pentru înfiinţarea şi dezvoltarea
întreprinderilor mici şi mijlocii;
 Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii;
 OG 27/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 346/2004;
Ordonanţa de Urgenţă nr. 24/2007 privind înfiinţarea Ministerului pentruÎntreprinderi Mici şi
Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale. Baza legislativă şi instituţională specifică pentru firmele
mici şi mijlocii asigură condiţii îmbunătăţite pentru dezvoltarea lor, dar implementate într-o măsură
redusă. Pentru IMM-uri cadrul instituţional 8este asigurat în primul rând de administraţia publică. În
acest domeniu în care s-a înregistrat o mare instabilitate înperioada 1990 – 2000, s-au produs numeroase
şi necoerente modificări, atât structurale, cât şi funcţionale, care în ansamblul lor nu au avut o influenţă
benefică asupra IMM-urilor. In structura actuală a economiei, sectorul de IMM-uri constituie o prezentă
notabilă, cu contribuţii deosebite la susţinerea bugetului statului, dar cu situaţii şi rezultate încă modeste
dacă îl comparăm cu omologul său din părţile dezvoltate şi dacă avem în vedere potenţialul de care
dispune România, se constată, din punct de vedere numeric, o dinamică accentuată a înfiiţării IMM-urilor,
favorizată fireşte de inexistenţa lor înainte de 1990. Lipsa de predictibilitate pe termen lung din cauza
modificărilor dese ale taxării muncii și a profiturilor, creșterea inflației și majorarea dobânzilor, precum și
instabilitatea politică au alimentat mult conservatorism în rândul companiilor mari pe parcursul anului
2017, care au preferat să-și amâne proiectele de investiții pe termen lung în așteptarea unui cadru
macroeconomic, fiscal si politic mai stabil.
IMM-urilor din România au declarat că, pe parcursul ultimilor doi ani, au funcționat la aceiași
parametri,9 26,01% au avut o evoluție ascendentă, iar 20,62% și-au restrâns volumul de activitate,
evidențiază, cantitativ și calitativ, situația, tendințele, percepțiile mediului de afaceri. Marea problemă a
mediului de afaceri identificată în anul 2019 este angajarea, pregătirea și menținerea personalului, iar a
doua problemă sistemică o reprezintă birocrația, urmată de cea a autofinanțării, a precizat că anul acesta,
28,98% dintre IMM-uri au estimat că evoluția mediului de afaceri românesc pe întreg anul 2019 va
favoriza dezvoltarea business-ului lor, de-a lungul anului lovindu-se de dificultăți în angajarea,
8
Idem 8,pag.12
9
http://www.ceccarbusinessmagazine.ro/carta-alba-a-imm-urilor-din-romania-editia-a-xvii-a-a5133/
6
menținerea și pregătirea personalului (57,14%), birocrație (49,19%), inflație (47,17%), concurența

neloială (45,69%), creșterea nivelului cheltuielilor salariale (42,86%). Principalele avantaje competitive
ale IMM-urilor din țara noastră sunt: raportul preț-calitate (54,31%), calitatea produselor/serviciilor
oferite (47,30%), prețul scăzut al produselor/serviciilor oferite (35,85%), reputația firmei (24,66%),
calitatea angajaților (22,24%), serviciile post-vânzare oferite clienților (17,12%), calitatea
managementului (8,49%), canalele de distribuție (7,82%), relațiile cu mediul politic și economic (3,32%)
și capacitatea de inovare (4,85%).
Abordările manageriale ale IMM-urilor vizează, în principal, următoarele direcții: relația cu
distribuitorii și clienții (49,73%), realizarea de produse/servicii noi (34,23%), elaborarea de strategii și
politici ale firmei (34,53%), relația cu furnizorii (12,67%), asigurarea salariaților necesari firmei
(18,33%), reducerea costurilor (23,18%), obținerea și utilizarea de informații și cunoștințe (16,98%),
introducerea de noi procese tehnologice (7,82%), trainingul personalului (9,30%), metode de livrare și
logistică (12,26%), restructurarea procesului de luare a deciziilor (3,91%), diminuarea numărului de
salariați (2,29%) și capitalizarea firmei (2,70%).
Dinamica10 activităţii IMM-urilor în perioada 2011 – 2017, recesiunea economică mondială a
generat multiple efecte negative şi în România, chiar dacă au înregistrat creşteri ale PIB-ului în diverse
perioade. În acest context, evidenţierea impactului recesiunii economice interne/internaţionale asupra
activităţii IMM-urilor româneşti prezintă o însemnătate deosebită. Evoluţia din perioada 2011 - 2017 a
activităţilor din cadrul IMM-urilor investigate: 66,79% dintre companii activează la aceiaşi parametri,
19,43% din întreprinderi şi-au diminuat activitatea, iar 13,78% dintre organizații au avut o evoluţie
ascendentă (fig.nr. 1.1).
19.43, 19% IMM-uri care funcţionează la

aceiași parametri
13.78, 14% IMM-uri care şi-au amplificat
66.79, 67% activitatea
IMM-uri care şi-au redus
activitatea
Sursa: Carta alba a IMM-urilor din Romania, anul 2017

Figura nr.1.1 Dinamica activităților IMM-urilor în perioada 2011-2017
O parte considerabilă din întreprinderile mici şi mijlocii româneşti s-au confruntat cu mari
probleme, datorită declinului economic accentuat. Ca şi în alte ţări din lume şi U.E., acestea au făcut greu
faţă crizei economice, situaţie ce se explică prin faptul că IMM-urile sunt în general mai vulnerabile la
turbulenţele contextuale decât firmele mari.
10
Ovidiu Niculescu-Carta alba a IMM-urilor din romania, Editura Olimp,București, anul 2017, pag 67
7
O doua categorie de rezultate are în vedere aprecierile întreprinzătorilor cu privire la evoluţia

IMM-urilor a căror activitate este cunoscută foarte bine (furnizori, clienţi, firme ale prietenilor etc.) în
perioada octombrie 2011 - martie 2016; sondajul evidenţiază că 36,32% dintre firme şi-au redus
afacerile, 32,77% din întreprinderi funcţionează la aceiaşi parametri, 19,93% dintre entități au dat
faliment sau se află în situaţie falimentară, iar 10,98% dintre unitățile economice şi-au amplificat
activitatea.(fig.nr.1.2).
10.98 19.93 IMM-uri in situaţie falimentară/care

au dat faliment
IMM-uri care şi-au redus activitatea
32.77
IMM-uri care funcţioneaza la aceeasi
36.32 parametri
IMM-uri care şi-au amplificat
activitatea

Figura nr.1.2 Dinamica activităţii IMM-urilor în perioada 2011 – 2017
Gruparea firmelor în funcţie de apartenenţa regională relevă următoarele aspecte mai

importante:
- IMM-urilor din regiunea Nord Vest înregistrează o proporţie mai ridicată de organizații care şi-au
menţinut afacerile la acelaşi nivel (74,03%);
- Regiunea Vest deține ponderea cea mai mare de companii care au avut o evoluție deșcendent
(30.77%), dar consemnează cele mai reduse procentaje de înteprinderi care au stagnat (61,54%) și s-au
dezvoltat (7,69%), (tabelul nr.1.1).
Tabelulnr.1.1 Dinamica IMM-urilor în perioada 2011 - 2017, în funcţie de regiunile de dezvoltare
Nr. Dinamica IMM-urile grupate pe regiuni de dezvoltare

crt. activităţii
firmelor Nord Sud Sud Sud Vest Nord Centru Bucureşti
în perioada Est Est Vest Vest -Ilfov
2011 - 2017
1. IMM-uri
care şi-au 16,67% 17,12% 21,03% 18,02% 30,77% 16,88% 13,59% 22,08%
redus
activitatea
2. IMM-uri
care
funcţionează 63,64% 61,64% 67,18% 73,87% 61,54% 74,03% 72,82% 64,16%
la aceiaşi
parametri
3. IMM-uri
care şi-au 19,70% 21,23% 11,79% 8,11% 7,69% 9,09% 13,59% 13,77%
amplificat
activitatea
8
IMM-urilor pe clase de mărime 11 evidenţiază că procentajele firmelor cu evoluţii ascendente

cresc odată cu amplificarea dimensiunilor organizațiilor, ponderile companiilor aflate în declin se
consemnează într-o frecvenţă invers proporţională cu mărimea întreprinderilor, iar menţinerea afacerii la
acelaşi nivel este înregistrată mai des de către entitățile mici (69,77%) şi mai rar de către unitățile
mijlocii (62,12%). Această situaţie se explică prin faptul că, de regulă, amplificarea mărimii agentului
economic are drept efect diminuarea vulnerabilităţii sale la evoluţiile contextuale nefaste.(tabelul nr.1.2)
Tabelul nr.1.2 Dinamica activităţii firmelor în perioada 2011 - 2017, în funcţie de mărimea acestora.
Nr. Dinamica activităţii Dimensiunea firmelor

crt. întreprinderilor în perioada 2011 -
2017
Microîntreprinderi Întreprinderi Întreprinderi
mici mijlocii
1. IMM-uri care şi-au redus 21,53% 10,08% 9,09%

activitatea
2. IMM-uri care funcţionează la 66,70% 69,77% 62,12%

aceiaşi parametri
3. IMM-uri care şi-au amplificat 11,76% 20,16% 28,79%

activitatea
1.2 Reglementări contabile pe baza cărora se fundamentează organizarea

contabilității la societațile comerciale din categoria IMM-urilor
A. Legea contabilității nr. 82/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, nr.

454/18.06.2008, cu modificările și completările ulterioare
Contabilitatea este știința și arta stăpânirii afacerilor, se ocupă cu măsurarea, evaluarea,
cunoașterea, gestiunea și controlul activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, precum și a rezultatelor
obținute din activitatea persoanelor fizice și juridice,12trebuie să asigure înregistrarea cronologică și
sistematică, prelucrarea, publicarea și păstrarea informațiilor cu privire la poziția financiară, performanța
financiară și fluxurile de trezorerie, atât pentru cerințele interne ale acestora, cât și în relațiile cu
investitorii prezenți și potențiali, creditorii financiari și comerciali, clienții, instituțiile publice utilizatori.
Prezent actul normativ de bază care reglementează modul de organizare şi de conducere a evidenței
contabile este Legea Contablilității nr.82/1991. Acest act normativ conține reglementări unitare .
Contabilitatea se ţine în limba română şi în moneda naţională. Contabilitatea operaţiunilor
11
Idem 11, pag 69
12
Legea contabilității nr.82/1991,republicată în Monitorul Oficial al României, nr . 454/18.06.2008,cu modificările
și completările ulterioare art.2 alin (1), art.4 alin(1), art.5 alin(2)
9
efectuate în valută se ţine atât în moneda naţională, cât şi în valută. Pentru necesităţile proprii de
informare întreprinderile pot opta pentru întocmirea situaţiilor financiare şi într-o monedă stabilă.
Ministerul Economiei și Finanțelor elaborează și emite norme și reglementări în domeniul contabilității,
planul de conturi general, modelele situațiilor financiare, registrelor și formularelor comuneprivind
activitatea financiară și contabilă, normele metodologice privind întocmirea și utilizarea acestora.
Obligativitatea organizării şi ţinerii contabilităţii - răspunderea pentru organizarea şi
ţinereacontabilităţii, 13 în conformitate cu prevederile Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, revine
administratorului, trebuie să asigure, potrivit legii, condiţiile necesare pentru: întocmirea documentelor
justificative privind operaţiunile patrimoniale; organizarea şi ţinerea corectă şi la zi a contabilităţii;
organizarea şi efectuarea inventarierii patrimoniului, precum şi valorificarea rezultatelor acesteia;
respectarea regulilor de întocmire a situaţiilor financiare, publicarea şi depunerea la termen a acestora la
organele în drept; păstrarea documentelor justificative, a registrelor şi situaţiilor financiare şi organizarea
contabilităţii de gestiune adaptate la specificul întreprinderii.
Documentele justificative - orice operațiune economico - financiară efectuată se consemnează în
momentul efectuării ei într-un document care stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel
calitatea de document justificativ, 14care stau la baza înregistrărilor în contabilitate angajează răspunderea
persoanelor care le-au întocmit, vizat și aprobat, precum și a celor care le-au înregistrat în contabilitat.
Documentele justificative cuprind, de regulă, următoarele elemente principale:
a) denumirea documentului;
b) denumirea şi sediul întreprinderii care întocmeşte documentul;
c) numărul şi data întocmirii acestuia;
d) menţionarea părţilor care participă la efectuarea operaţiunii patrimoniale (când este cazul);
e) conţinutul operaţiunii patrimoniale şi, dacă este cazul, temeiul legal al efectuării acesteia;
f) datele cantitative şi valorice aferente operaţiunii efectuate;
g) alte elemente menite să asigure consemnarea completă a operaţiunilor efectuate.
Inventarierea - persoanele prevăzute la art. 1 au obligația să efectueze inventarierea generală a
elementelor de natura activelor, datoriilor și capitalurilor proprii deținute la începutul activității, cel puțin
o dată în cursul exercițiului financiar, și în cazul fuziunii, divizării sau lichidării și în alte situații
prevăzute de lege. Ministerul Economiei și Finanțelor poate aproba excepții de la regula inventarierii
anuale pentru unele bunuri cu caracter special aflate în administrarea instituțiilor publice.
Evaluarea elementelor deținute cu ocazia inventarierii și prezentarea acestora în situațiile
financiare anuale se fac potrivit reglementărilor contabile aplicabile. Reevaluarea imobilizărilor corporale
se face la valoarea justă, în conformitate cu prevederile reglementărilor contabile aplicabile. Evaluarea
elementelor monetare în valută și a celor exprimate în lei, a căror decontare se face în funcție de cursul
unei valute, se efectuează potrivit reglementărilo contabile aplicabile. Valoarea activelor și datoriilor,
13
Idem 13 art. 6 alin(1)(2), art.7 alin(1), art.8 alin (1)(2)(3,(4),art.10 alin(2)(3)
10
cu ocazia reorganizărilor efectuate potrivit legii, se determină, de regulă, de evaluatori autorizați

conform conform reglementărilor legale în vigoare.
Organizarea și conducerea contabilității - contabilitatea se organizează și se conduce, de
regulă, în compartimente distincte, conduse de către directorul economic, contabilul-șef sau altă persoană
împuternicită să îndeplinească această funcție. Aceste persoane trebuie să aibă studii economice
superioare. Prin persoană împuternicită să îndeplinească funcția de director economic sau contabil - șef se
înțelege o persoană angajată potrivit legii, care are studii economice superioare și care are atribuții privind
conducerea contabilității entității. Contabilitatea poate fi organizată și condusă pe bază de contracte de
prestări de servicii în domeniul contabilității, încheiate cu persoane fizice sau juridice, autorizate potrivit
legii, membre ale Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România. Deținerea,15 cu
orice titlu, de elemente de natura activelor și datoriilor, precum și efectuarea deoperațiuni economico-
financiare, fără să fie înregistrate în contabilitate, sunt interzise.
 Contabilitatea imobilizărilor se ține pe categorii și pe fiecare obiect de evidență.
 Contabilitatea stocurilor se ține cantitativ și valoric sau numai valoric.
 Înregistrarea, evaluarea și prezentarea elementelor de natura activelor, datoriilor și capitalurilor
proprii se efectuează conform reglementărilor contabile aplicabile.
 Valoarea acțiunilor emise sau a altor titluri, precum și vărsămintele efectuate în contul capitalului
subscris se reflectă distinct în contabilitate.
 Contabilitatea clienților și furnizorilor, a celorlalte creanțe și obligații se ține pe categorii, precum
și pe fiecare persoană fizică sau juridică.
 Contabilitatea cheltuielilor se ține pe feluri de cheltuieli, după natura sau destinația lor, după caz.
 Contabilitatea veniturilor se ține pe feluri de venituri, după natura sau sursa lor, după caz.
În contabilitate, profitul sau pierderea se stabilește cumulat de la începutul exercițiului
financiar. Închiderea conturilor de venituri și cheltuieli se efectuează, de regulă, la sfârșitul exercițiului
financiar. Rezultatul definitiv al exercițiului financiar se stabilește la închiderea acestuia. Repartizarea
profitului se înregistrează în contabilitate pe destinații, după aprobarea situațiilor financiare anuale.
Registrele de contabilitate - Registrele de contabilitate obligatorii sunt: Registrul-jurnal,
Registrul inventar și Cartea mare. Întocmirea, editarea și păstrarea registrelor de contabilitate se
efectuează conform normelor elaborate de Ministerul Economiei și Finanțelor. Registrele de contabilitate
se utilizează în strictă concordanță cu destinația16 acestora și se prezintă în mod ordonat și astfel
completate încât să permită, în orice moment, identificarea și controlul operațiunilor contabile efectuate.
Registrele de contabilitate obligatorii și documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în
contabilitatea financiară se păstrează în arhiva timp de 10 ani, cu începere de la data încheierii
exercițiului financiar în cursul căruia au fost întocmite, cu excepția statelor de salarii, care se păstrează
timp de 50 de ani.
15
Idem 13, art.12-13-14-17-18
16
Idem 13, Capitolul 3, art.20-21, pag 6
11
Situaţiile financiare anuale ale întreprinderii - denumirea este preluată din Standardele
Internaţionale de Contabilitate, prin situaţiile anuale se înţelege bilanţul, contul de profit şi pierdere şi
note. Fiecare întreprindere are obligaţia să întocmească situaţii financiare anuale. Situaţiile financiare
anuale trebuie să cuprindă:
a) bilanţul;
b) contul de profit şi pierdere;
c) situaţia modificărilor capitalului propriu;
d) situaţia fluxurilor de trezorerie;
e) politici contabile şi note explicative.
Situaţiile financiare anuale trebuie să ofere o imagine fidelă a poziţiei financiare, performanţei,
modificărilor capitalului propriu şi fluxurilor de trezorerie ale întreprinderii pentru respectivul exerciţiu
financiar. Exercițiul financiar17reprezintă perioada pentru care trebuie întocmite situațiile financiare
anuale și, de regulă, coincide cu anul calendaristic. Situațiile financiare anuale și raportările contabile se
semnează de către directorul economic, contabilul-șef sau altă persoană împuternicită să îndeplinească
această funcție, pot fi întocmite și semnate de persoane fizice sau juridice, autorizate potrivit legii,
membre ale Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România. Situațiile financiare
anuale și raportările contabile se întocmesc și se semnează de către persoanele care organizează și conduc
contabilitatea acestora, către administratorul sau persoana care are obligația gestionării entității.
Societățile comerciale, societățile/companiile naționale, regiile autonome, institutele naționale de
cercetare - dezvoltare, subunitățile fără personalitate juridică din România care aparțin unor persoane
juridice cu sediul în străinătate, cu excepția subunităților deschise în România de societăți rezidente în
state aparținând Spațiului Economic European, în termen de 150 de zile de la încheierea exercițiului
financiar, celelalte persoane juridice, în termen de 120 de zile de la încheierea exercițiului financiar.
Ministerul Economiei și Finanțelor și instituțiile din prezenta lege vor elabora și vor actualiza
permanent reglementările contabile, exercită controlul asupra modului în care se aplică prevederile
prezentei legi, se aplică și subunităților fără personalitate juridică, cu sediul în străinătate, ce aparțin cu
sediul sau domiciliul în România, cât și subunităților cu sediul în România, ce aparțin unor persoane
juridice ori fizice cu sediul sau domiciliul în străinătate.
B.Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 1802/2014, cu modificările și completările
ulterioare
Începând cu data de 1 ianuarie 2015, operatorii economici ale căror valori mobiliare nu sunt
admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată aplică Reglementările contabile privind situaţiile
financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate, aprobate prin Ordinul Ministrului
Finanţelor publice nr. 1.802/2014, cu modificările și completările ulterioare, denumite în continuare
reglementări contabile.
17
Idem 13, Capitolul 4 art.27, Capitolul 7, pag 7-14
12
Ordinul Ministrului Finanţelor publice nr. 1.802/2014 a fost elaborat ca urmare a abrogării
directivelor Comunității Economice Europene care au stat la baza Reglementărilor contabile conforme cu
directivele europene, aprobate prin Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. 3.055/2009, cu modificările
şi completările ulterioare. Odată cu intrarea în vigoare a acestor reglementări a fost abrogat Ordinul
Ministrului Finanţelor Publice nr. 3.055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu
directivele europene, cu modificările şi completările ulterioare. În contextul reglementărilor contabile,
pentru scopuri de raportare contabilă, sunt introduse trei categorii de entităţi, respectiv: microentităţi;
entităţi mici; entităţi mijlocii şi mari. Categoriile menționate au obligații diferite și în ceea ce privește
cerințele de auditare. Pentru a răspunde obiectivelor cuprinse în noua directivă comunitară,
reglementările contabile cuprind prevederi care rezultă din transpunerea directivei, dar și unele prevederi
noi, modificate sau completate faţă de reglementarea abrogată, determinate fie de necesitatea precizării
unui tratament contabil explicit pentru anumite operaţiuni, fie de necesitatea asigurării unui tratament
comparabil cu cel prevăzut de Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS), în situațiile în
care directiva nu cuprinde referinţe la acel tratament. În sprijinul operatorilor economici, specialişti ai
Direcţiei de legislaţie şi reglementări contabile din Ministerul Finanţelor Publice au elaborat prezentul
ghid referitor la aplicarea în practică a reglementărilor contabile. La contabilizarea operaţiunilor
economico - financiare trebuie avute în vedere atât documentele şi clauzele contractuale care stau la baza
operaţiunilor, cât şi reglementările contabile în vigoare, în toate cazurile se va urmări respectarea
legislaţiei care reglementează anumite aspecte economico - financiare.
Aplicarea reglementărilor contabile prevăd formatul şi conţinutul situaţiilor financiare anuale,
principiile contabile şi regulile de recunoaştere, evaluare, scoatere din evidenţă şi prezentare a
elementelor în situaţiile financiare anuale individuale, regulile de întocmire, aprobare, auditare/verificare,
potrivit legii, şi publicare a situaţiilor financiare anuale, Planul de conturi general, precum şi conţinutul şi
funcţiunea conturilor contabile. Reglementările contabile se aplică 18 de către următoarele categorii de
persoane ale căror valori mobiliare nu sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată (denumite în
continuare entităţi):
a) societăţi: societăţile în nume colectiv, societăţile în comandită simplă, societăţile pe acţiuni, societăţile
în comandită pe acţiuni şi societăţile cu răspundere limitată;
b) societăţile/companiile naţionale;
c) regiile autonome;
d) institutele naţionale de cercetare - dezvoltare;
e) societăţile cooperative şi celelalte persoane juridice care, în baza legilor speciale de organizare,
funcţionează pe principiile societăţilor;
f) subunităţile fără personalitate juridică, cu sediul în România, care aparţin persoanelor juridice cu sediul
în România, în condiţiile prevăzute de reglementările contabile;
18
Ordinul Ministerului Finanțelor Publice nr.1802/29.12.2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind
situațiile financiare anuale individuale ți sitașiile financiare anuale consolidate publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr .963/30.12.2014, cu modificările și completările ulterioare
13
g) subunităţile fără personalitate juridică, cu sediul în străinătate

h) subunităţile din România care aparţin unor persoane juridice cu sediul în străinătate, în condiţiile
prevăzute de reglementările contabile;
i) grupurile de interes economic, înfiinţate potrivit legii.
 Politici contabile
În aplicarea reglementărilor contabile entităţile trebuie să dezvolte politici contabile proprii care
se aprobă de administratori. În cazul entităţilor care nu au administratori, politicile contabile19 se aprobă
de persoanele care au obligaţia gestionării entităţii respective. Politicile contabile nu pot fi unitare sau
„standardizate” deoarece ele trebuie să fie adaptate specificului activităţii entităților, regulile şi
tratamentele contabile adoptate prin politicile contabile trebuie să fie cele prevăzute de reglementările
contabile. Elaborarea politicilor contabile începe cu identificarea entității căreia îi sunt aplicabile politicile
contabile, respectiv denumirea societăţii, adresa, numărul din registrul comerţului, codul unic de
înregistrare. Având în vedere că politicile contabile sunt adaptate specificului activităţii (industrie,
construcţii, comerţ, agricultură), va determina dezvoltarea anumitor reguli privind evaluarea şi
contabilizarea operaţiunilor, este necesară prezentarea pe scurt a activităţii entităţii, plecând de la actul
constitutiv al acesteia. În situaţiile financiare anuale este prezentat un extras din politicile contabile, astfel
ca utilizatorii de informaţii să înţeleagă semnificaţia indicatorilor din bilanț, contul de profit şi pierdere şi,
după caz, situaţia modificărilor capitalului propriu şi situaţia fluxurilor de trezorerie. Manualul de politici
contabile trebuie să cuprindă o precizare referitoare la conducerea contabilităţii în limba română, chiar
dacă obligația respectivă este cuprinsă și în legislaţia naţională. Este necesară menţionarea monedei în
care este ţinută contabilitatea, respectiv lei sau lei şi valută, în cazul tranzacţiilor în valută. Regulile şi
tratamentele contabile cuprinse în politicile contabile trebuie să respecte legislaţia naţională în ansamblul
său.
 Stabilirea modului de corectare a erorilor contabile - corectarea erorilor contabile se
efectuează astfel:
- erorile aferente exerciţiului financiar curent se corectează pe seama contului de profit şi
pierdere, prin stornarea operaţiunilor eronate şi înregistrarea corectă a operaţiunilor. În funcţie de
posibilităţile oferite de programul informatic utilizat, se poate preciza dacă stornarea se efectuează prin
înregistrarea operaţiunilor iniţiale în roşu sau prin înregistrarea inversă;
- erorile aferente exerciţiului financiar precedent se corectează pe seama rezultatului reportat sau
a contului de profit şi pierdere, în funcţie de semnificaţia erorii contabile.
 Obligații privind raportarea și cerințe privind auditarea situațiilor financiare anuale
În contextul reglementărilor contabile, pentru scopuri de raportare sunt definite trei categorii de
entități, respectiv : microentități, entități mici, entități mijlocii și mari. Pentru întocmirea situațiilor
financiare anuale, încadrarea în criteriile de mărime prevăzute de reglementările contabile în vigoare se
efectuează la sfârșitul exercițiului financiar, pe baza indicatorilor determinați din situațiile financiare ale
19
Idem 19,art.5, alin (1),(2), alin 66-69, pct.12-13. alin (2),(3)
14
exercițiului financiar precedent celui de raportare și a indicatorilor determinați pe baza datelor din
contabilitate și a balanței de verificare încheiate la sfârșitul exercițiului financiar curent. Entitatea
schimbă categoria în care se încadrează doar dacă în două exerciții financiare consecutive depășește sau
încetează să depășească criteriile de mărime. Prin două exerciții financiare consecutive se înțelege
exercițiul financiar precedent celui pentru care se întocmesc situațiile financiare anuale și exercițiul
financiar curent, pentru care se întocmesc situațiile financiare anuale. Începând cu exerciţiul financiar al
anului 2016, entităţile întocmesc situaţii financiare anuale cu respectarea prevederilor din reglementările
contabile potrivit Ordinului Ministrului Finanțelor Publice nr. 123/2016 privind principalele aspecte
legate de întocmirea şi depunerea situaţiilor financiare anuale şi a raportărilor contabile anuale ale
operatorilor economici la unităţileteritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice.
Evaluarea poziției financiare reflectate prin bilanț - bilanţul este documentul contabil de
sinteză 20
prin care se prezintă elementele de activ, datorii şi capital propriu ale entităţii la sfârşitul
exerciţiului financiar. În bilanţ elementele de activ şi datorii sunt grupate după natură şi lichiditate, natură
şi exigibilitate. Evaluarea performanței financiare reflectate prin contul de profit și pierdere sunt
veniturile şi cheltuielile unui exerciţiu financiar :
- Veniturile reprezintă creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei
contabile, sub formă de intrări sau creşteri ale activelor ori reduceri ale datoriilor, care se
concretizează în creşteri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din contribuțiile
acționarilor.
- Cheltuielile reprezintă diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei
contabile sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor ori creşteri ale datoriilor, care se
concretizează în reduceri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din distribuirea
acestora către acţionari.
 Reguli de evaluare - elementele prezentate în situaţiile financiare anuale se evaluează, de regulă,
pe baza principiului costului de achiziţie sau al costului de producţie. Evaluarea elementelor de activ şi
datorii se efectuează la următoarele momente:
 Evaluarea la data intrării în entitate
La data intrării în entitate, bunurile se evaluează şi se înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare,
care se stabilește astfel:
a) la cost de achiziţie – pentru bunurile procurate cu titlu oneros;
b) la cost de producţie – pentru bunurile produse în entitate;
c) la valoarea de aport, stabilită în urma evaluării ;
d) la valoarea justă – pentru bunurile obţinute cu titlu gratuit sau constatate plus la inventariere;
 Evaluarea la inventar şi prezentarea elementelor în bilanţ - cu ocazia inventarierii, evaluarea
elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii se face potrivit prevederilor
Reglementărilor contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale
20
Idem 19, pct.19 alin 2, pct.75-82
15
consolidate, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.802/2014, cu modificările și
completările ulterioare, şi normelor emise în acest sensde Ministerul Finanţelor Publice. În scopul
întocmirii situaţiilor financiare anuale, entităţile trebuie să procedeze la inventarierea şi evaluarea
elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii.
 Evaluarea la data ieşirii din entitate - la data ieşirii din entitate sau la darea în consum, bunurile
se evaluează şi se scad dingestiune la valoarea lor de intrare sau la valoarea la care sunt înregistrate în
contabilitate, activele constatate minus în gestiune se scot din evidenţă la data constatării lipsei acestora,
la scoaterea din evidenţă a activelor, se reiau la venituri ajustările pentru depreciere sau pierdere de
valoare aferente acestora .
Principiile aplicabile in contabilitatea financiară
Principiile contabile stau la baza contabilizării corecte a tranzacțiilor și a altor evenimente,
precum și a prezentării fidele a situațiilor financiare și a performanțelor unei societăți. În practică pot fi
întâlnite cazuri în care nu există reguli sau proceduri pentru anumite operațiuni contabile, soluționarea lor
fiind posibilă prin recurgerea la unul sau mai multe principii contabile. Potrivit legislației financiar –
contabile din țara noastră, elementele prezentate in situațiile financiare individuale și situațiile financiare
anuale consolidate sunt recunoscute și evaluate in conformitate cu următoarele principii
generale: principiul continuității activității, principiul permanenței metodelor, prudența, principiul
21
contabilității de angajamente, principiul intangibilității bilanțului de deschidere, evaluării separate a

elementelor de activ și de datorii, principiul necompensării, principiul prevalenței economicului asupra
juridicului, principiul evaluării la cost de achiziție sau cost de producție, principiul pragului de
semnificație.
1) Principiul continuității activității - presupune că entitatea își continuă în mod normal funcționarea,
fără a intra în stare de lichidare sau reducere semnificativă a activității. În cazul în care organele de
conducere stabilesc după data bilanțului fie că intenționează să lichideze entitatea sau să sisteze
activitatea sa, fie că nu există nicio altă variantă realistă în afara acestora, societatea nu va întocmi
situațiile financiare anuale pe baza principiului continuității activității. Aceste prevederi nu se aplică
situațiilor financiare anuale întocmite de entitățile absorbite în cadrul unui proces de fuziune sau de
divizare, potrivit legii. Deteriorarea rezultatelor din exploatare și a poziției financiare ulterior datei
bilanțului indică nevoia de a analiza dacă presupunerea privind continuitatea activității este încă adecvată.
Atunci când administratorii unei entități au luat cunoștință de unele elemente de nesiguranță legate de
anumite evenimente care pot duce la incapacitatea acesteia de a-și continua activitatea, elementele
respective trebuie prezentate în notele explicative. În cazul în care situațiile financiare anuale nu sunt
întocmite pe baza principiului continuității, această informație trebuie prezentată, împreună cu motivele
care au stat la baza deciziei conform căreia societatea nu își mai poate continua activitatea. Evenimentele
sau condițiile care necesită prezentări de informații pot apărea și ulterior datei bilanțului. Entitățile aflate
în lichidare prezintă acest fapt în declarația care însoțește situațiile financiare anuale. În scopul prezentării
21
Constantin Toma, „Contabilitate financiară”,Editura Tipo Moldova,Iași,2018,pag 36-37
16
bilanțului, acestea procedează la reclasificarea creanțelor pe termen lung în creanțe pe termen scurt,
respectiv a datoriilor pe termen lung în datorii pe termen scurt .
2) Principiul permanenței metodelor - politicile contabile și metodele de evaluare trebuie aplicate în
mod consecvent de la un exercițiu financiar la altul.Conform OMFP nr. 1.802/2014, efectele modificării
politicilor contabile aferente exercițiilor financiare precedente se înregistrează pe seama rezultatului
reportat (contul 1173 „Rezultatul reportat provenit din modificările politicilor contabile”), dacă acestea
pot fi cuantificate. Dacă efectul modificării politicilor contabile este imposibil de stabilit pentru
perioadele trecute, modificarea politicilor contabile se efectuează pentru perioadele viitoare, începând cu
exercițiul financiar curent și exercițiile financiare următoare celui în care s-a luat decizia acestei
modificări. În situația în care modificarea politicilor contabile afectează numai exercițiul financiar curent,
aceasta se înregistrează în contabilitate pe seama cheltuielilor și a veniturilor perioadei.
Modificarea de politici contabile22 poate fi realizată prin:
 inițiativa entității, dacă are ca rezultat informații mai relevante sau mai credibile privind
operațiunile sale, caz în care acea modificare trebuie justificată în notele explicative;
 decizia autorităților competente, caz în care schimbarea nu trebuie justificată în notele explicative,
fiind impusă prin modificarea reglementărilor contabile.
3) Principiul prudenței - este considerat pilonul de bază al contabilității, deoarece aplicarea lui
protejează entitatea, dar mai ales terții, împotriva evaluărilor subiective și multiplelor riscuri și
incertitudini care pot aparea in viitor. Principul interzice supraevaluarea elementelor de activ și a
veniturilor, respectiv subevaluarea datoriilor și a cheltuielilor. Mecanismele contabile în care se
concretizează aplicarea principiului prudenței sunt:
 În contul de profit și pierdere poate fi inclus numai profitul realizat la data bilanțului.
 Sunt recunoscute datoriile apărute în cursul exercițiului financiar curent sau într-un exercițiu
precedent, chiar dacă acestea devin evidente numai între data bilanțului și data întocmirii acestuia. De
asemenea, trebuie recunoscute toate datoriile previzibile și pierderile potențiale care au apărut în cursul
exercițiului financiar respectiv sau al unuia precedent, chiar dacă ele devin evidente numai între data
bilanțului și data întocmirii acestuia.
 Sunt recunoscute deprecierile, indiferent dacă rezultatul exercițiului financiar este profit sau
pierdere. Înregistrarea ajustărilor pentru depreciere sau pierdere de valoare se efectuează pe seama
conturilor de cheltuieli, indiferent de impactul acestora asupra contului de profit și pierdere.
4) Principiul contabilității de angajamente - efectele tranzacțiilor și ale altor evenimente sunt
recunoscute atunci când acestea se produc, și nu pe măsură ce numerarul sau echivalentul său este încasat
ori plătit, și sunt înregistrate în contabilitate și raportate în situațiile financiare ale perioadelor aferente.
Trebuie să se țină cont de veniturile și cheltuielile aferente exercițiului financiar, indiferent de data
încasării veniturilor sau de cea a plății cheltuielilor. Veniturile și cheltuielile care rezultă direct și
concomitent din aceeași tranzacție sunt recunoscute simultan în contabilitate, prin asocierea directă între
22
Idem 22, pag 37- 40
17
cheltuielile și veniturile aferente, cu evidențierea distinctă a acestor venituri și cheltuieli.

Principiul contabilității de angajamente se aplică inclusiv la recunoașterea dobânzii aferente
perioadei, indiferent de scadența sa. În vederea respectării acestui principiu, au apărut conturile de
regularizare de natura cheltuielilor și a veniturilor în avans, cu ajutorul cărora se înregistrează creanțele și
datoriile exercițiului financiar în care au fost ocazionate, față de exercițiul financiar următor. Cu alte
cuvinte, deși o ieșire sau o intrare de resurse a avut loc în perioada curentă, aceasta va afecta rezultatul
exercițiului abia în perioada următoare, când vor fi transferate la venituri sau la cheltuieli. Se folosesc
conturile de facturi de întocmit și de facturi nesosite pentru o reflectare fidelă a realității activității unei
entități
5) Principiul intangibilității - bilanțul de deschidere pentru fiecare exercițiu financiar trebuie să
corespundă cu cel de închidere al exercițiului financiar precedent. Bilanțul de deschidere este intangibil,
în sensul în care modificările de politici, proceduri sau metode contabile efectuate în cursul unui exercițiu
financiar nu pot fi aplicate retroactiv23 astfel încât să modifice valorile înregistrate în bilanțul de
deschidere. Modificările politicilor sau procedurilor pot intra în vigoare abia la începutul unui exercițiu
financiar. De asemenea, erorile descoperite aferente perioadei precedente sunt corectate pe seama
rezultatului reportat, și nu prin modificarea bilanțului de deschidere. În cazul schimbării politicilor
contabile și al corectării unor erori aferente perioadelor precedente, nu se modifică bilanțul perioadei
anterioare celei de raportare. Înregistrarea pe seama rezultatului reportat a corectării erorilor semnificative
aferente exercițiilor financiare precedente, precum și a modificării politicilor contabile nu se consideră
încălcare a principiului intangibilității.
Procedura impusă de acest principiu este următoarea: la închiderea unui exercițiu financiar, toate
conturile se soldează prin debitul și creditul contului extrabilanțier 892 „Bilanț de închidere” (conturile de
activ, cu sold debitor, prin debitul acestui cont, iar conturile de pasiv, cu sold creditor, prin creditul său).
La începutul exercițiului financiar următor, toate valorile din contul 892 „Bilanț de închidere” se transferă
în debitul și creditul contului 891 „Bilanț de deschidere” (în debitul său are loc creditarea conturilor de
pasiv, pentru crearea unui sold inițial creditor, iar în credit, debitarea conturilor de activ, pentru crearea
unui sold inițial debitor bilanțul de deschidere este același cu bilanțul de închidere al exercițiului
precedent.
6) Principiul evaluării separate a elementelor de activ și de datorii 24 - componentele elementelor de
active și de datorii trebuie evaluate separat. Orice compensare între elementele de active și datorii sau
între cele de venituri și cheltuieli este interzisă. Toate creanțele și datoriile trebuie înregistrate distinct în
contabilitate, pe bază de documente justificative. Eventualele compensări între creanțe și datorii față de
aceeași entitate efectuate cu respectarea prevederilor legale pot fi înregistrate numai după contabilizarea
creanțelor și veniturilor, respectiv a datoriilor și cheltuielilor corespunzătoare. În această situație, în notele
explicative se prezintă valoarea brută a creanțelor și datoriilor care au făcut obiectul compensării. În cazul
23
http://www.ceccarbusinessmagazine.ro/principiile-generale-de-raportare-financiara/
24
Idem 22, pag 41
18
schimbului de active, precum și în cel al prestărilor reciproce de servicii, în contabilitate se evidențiază

distinct operațiunea de vânzare/scoatere din evidență și cea de cumpărare/intrare în evidență, pe baza
documentelor justificative, cu înregistrarea tuturor veniturilor și cheltuielilor aferente operațiunilor .
7) Principiul necompensării – interzice compensările între posturile de activ și cele de datorii ale
bilanțului, precum și intre veniturile și cheltuielile contului de profit și pierdere. Potrivit Ordinului
Ministrului Finanțelor Publice nr.1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile
financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, toate creanțele și datoriile trebuie
înregistrate distinct în contabilitate,pe bază de documente justificative.
8) Principiul prevalenței economicului asupra juridicului - acest principiu presupune contabilizarea și
prezentarea elementelor din bilanț și din contul de profit și pierdere ținând seama de fondul economic al
tranzacției sau al angajamentului în cauză. Respectarea acestuia are drept scop înregistrarea în
contabilitate și prezentarea fidelă a operațiunilor economico - financiare, în conformitate cu realitatea
economică, punând în evidență drepturile și obligațiile, precum și riscurile asociate acestor operațiuni.
Evenimentele și operațiunile economico - financiare sunt evidențiate în contabilitate așa cum se produc,
pe baza documentelor justificative, care trebuie să reflecte întocmai modul în care acestea au loc,
respectiv să fie în concordanță cu realitatea. Contractele încheiate între părți trebuie să prevadă modul de
derulare a operațiunilor și să respecte cadrul legal existent. Forma juridică a unui document trebuie să fie
în concordanță cu realitatea economică. Entitățile au obligația25 ca la întocmirea documentelor
justificative și la contabilizarea operațiunilor economico-financiare să țină seama de toate informațiile
disponibile.
9) Principiul evaluării la cost de achiziție sau cost de producție - elementele prezentate în situațiile
financiare se evaluează, de regulă, pe baza principiului costului de achiziție sau al costului de producție.
Prin derogare de la evaluarea pe baza acestui principiu, entitățile pot proceda la reevaluarea imobilizărilor
corporale existente la sfârșitul exercițiului financiar, astfel încât ele să fie prezentate în contabilitate la
valoarea justă, cu reflectarea rezultatelor acestei reevaluări în situațiile financiare întocmite pentru acel
exercițiu.
10) Principiul pragului de semnificație - esența acestui principiu o constituie prezentarea în sau
omiterea din situațiile financiare a tuturor informațiilor care, prin importanța lor, pot să afecteze judecățile
și deciziile utilizatorilor externi ai informațiilor respective. O entitate se poate abate de la cerințele
cuprinse în reglementările din OMFP nr. 1.802/2014 referitoare la prezentările de informații și publicare
atunci când efectele respectării acestora sunt nesemnificative.
1.3. Organizarea și specificul activității S.C SERVCOM AMICII S.R.L Uricani
Societatea comerciala SERVCOM AMICII S.R.L este o persoană juridică româna, organizată
casocietate cu răspundere limitată înființată la data de 30.01.1991, având numărul de înregistrare la
25
Idem 24
19
Registrul Comerțului J20/222/30.04.1991 și Cod unic de identificare fiscală 2152578/28.11.1992

inregistrare făcută în baza actului constitutiv și a sentinței judecătorești. Aceasta are sediul și domiciliul
fiscal în orașul Uricani, strada Aleea Teilor, Vila D,parter, județul Hunedoara. Aceasta îşi desfasoară
activitatea în conformitate cu prevederile din contractul de societate, ale statului de organizare şi
funcţionare şi ale legislaţiei române. Durata societăţii este nelimitată începând cu data înregistrării
societăţii la Registrul Comerţului din România .
Capitalul social este de 200 Ron divizaţ în 20 părţi sociale a câte 10 Ron fiecare, el fiind subscris
în întregime de asociaţi şi este constituit din aport în numerar. Regimul juridic al proprietaţii, este
proprietate privată 100%, sub forma societăţii cu raspundere limitată. Acesta poate fi majorat pe baza
hotărârii adunarii generale a asociaților, prin crearea de părți sociale noi sau emiterea de noi părți sociale
reprezentând aportul în natură sau în numerar ori prin utilizarea fondurilor de rezervă disponibile.
Fondatorul entității este asociatul unic. Printre drepturile și îndatoriile 26 acestuia se numără: desemnarea
administratorilor, aprobarea bilanțului contabil, contului de profit și pierderi, destinația și repartizarea
profitului, modificarea actului constitutiv, urmând procedura legală.
A. Obiectul de activitate principal înscris în statutul societăţii comerciale SERVCOM AMICII
SRL este Restaurante , la care se desfășoară următoarele activității (cod CAEN 5610);
5610-Restaurante 27- aceasta clasa include activitatea de asigurare a serviciilor de servire a mesei
pentru clienți, fie ca sunt serviți stând la masă sau se servesc singuri dintr-un galantar cu produse, fie că
mănâncă mesele preparate în incinta, că le iau acasă sau ca le sunt livrate la domiciliu. Include prepararea
și servirea meselor pentru consumul imediat din autovehicule sau cărucioare fără motor, include activități
din: restaurante, bufete expres, restaurante fast – food, pizzerii, unități de alimentație care servesc pentru
acasă, vânzători ambulanți la tonete de inghețată, cărucioare mobile care vând mancare, prepararea hranei
la standuri din piețe. Această clasă include de asemenea: activități ale restaurantelor si barurilor conexe
transportului, atunci cand sunt efectuate de unități distincte, altele decât unitățile de transport.
Această clasă exclude: vânzarea cu amănuntul a mâncării prin intermediul masinilor automate.
Firma este plătitoare de TVA, optând pentru aplicarea sistemului de TVA la încasare, și se află în
evidența autorității fiscale pentru contribuțiile și impozitele datorate aferente salariilor personalului
încadrat din data de 01.10.1993 și pentru plata impozitului pe profit de la 01.02.2013. Pentru o bună
desfășurare a activității financiar - contabile, societatea are deschise conturi bancare la Trezoreria
Petrosani, Banca Transilvania Sucursala Lupeni, BCR Sucursala Lupeni.
Durata de functionare a societății SERVCOM AMICII S.R.L. este nelimitată începând cu data
înmatriculării în Registrul Comertului. Dizolvarea societății SERVCOM AMICII S.R.L. poate avea loc in
următoarele situații: imposibilitatea realizării obiectului societății, pierderea a ½ parte din capitalul social
dacă asociatul nu hotărăște reconstituirea capitalului, alte situații prevăzute de lege. Lichidarea societății
se va face de unul sau mai mulți lichidatori desemnați de asociatul unic sau instanța judecătorească.
26
S.C. SERVCOM AMICII S.R.L, Act constitutiv,1991
27
http://www.coduricaen.ro/
20
B. Istoricul societății SERVCOM AMICII S.R.L.

În prezent, „CASA AMICII” funcţionează în Orașul Uricani, la poalele Munților Retezat, pe
strada Aleea Teilor, Vila D, parter, dispunând de 170 de locuri in sală si pe terasa de vară drept o firmă
prestatoare de servicii, din sectorul alimentației publice, restaurante, ce respectă tradiţii, a patruns și sa
menținut în cadrul unei piețe cu o concurență foarte puternică și mai mult decât atât, să satisfacă în
condiții superioare nevoile și cerințele clienților actuali și viitori, prin preocuparea permanentă de
creștere, diversificarea și îmbunătațirea calității ofertei de produse și servicii. Având un specific
tradițional, restaurantul este renumit pentru politica strictă de asigurare a calității serviciilor sale,
reprezentând astfel satisfacerii exigențelor clienților printr-un meniu variat, de o calitate ireprosabilă,
făcând din acesta un avantaj concurențial pe această piață . „SERVCOM AMICII” este un loc destinat
petrecerii timpului liber într-o atmosferă caldă, alături de cei mai buni prieteni.
Dacă in martie 1991 atunci cand Costel Stancu a avut ideea inființării acestui local, totul parea o
simplă glumă, fără prea multe pretenții, în scurt timp datorită ambianței, serviciilor de calitate oferite și
unei ospitalități desăvâșite, SERVCOMAMICII a devenit unul dintre cele mai cunscute, apreciate și
vizitate restaurante din zonă.
Sistemul unităţilor de alimentaţie publica28 reprezintă totalitatea entităţilor economice, indiferent
de forma lor organizatorică - juridică, orientate spre producerea, realizarea şi organizarea consumului
producţiei alimentare. Prin unitatea de alimentaţie publica se subînţelege locul de prestare a serviciilor de
alimentaţie publică, orientat spre producerea şi comercializarea preparatelor culinare şi organizarea
consumaţiei lor.
Activitatea de alimentaţie publica este o formă a comerţului cu amănuntul, prin care se realizează
desfacerea, către populaţie, a mărfurilor alimentare atât în starea în care ele au fost cumpărate cât şi a
unor produse obţinute în urma unui proces de prelucrare, asigurând condiţii pentru consumul mărfurilor şi
produselor în cadrul unităţilor proprii. Din punct de vedere economic, activitatea de alimentaţie publică
îmbină procesul de producţie cu procesul circulaţiei mărfurilor, procesul de desfacere a mărfurilor şi
produselor. Datorită diversificării accentuate a reţelei de alimentaţie publica şi îmbinării frecvente a
activităţii de producţie cu cea de desfacere, în cadrul acestor unităţi se remarcă o mare varietate de unităţi
operative, care, după activitatea desfăşurată, se pot clasează în trei grupe:
 Unităţi cu activitate comercial
 Unităţi cu activitate de producţie.;
 Unităţi cu activitate mixtă, de producţie şi desfacere a mărfurilor:
Sectorul de alimentaţie publică este un sector complex, serviciile de specialitate fiind asigurate
printr-o tipologie la fel de complexă de unităţile de servicii, fiecare dintre acestea distingându-se printr-o
serie de caracteristici funcţional comerciale. Principalele categorii de unităţi publice de alimentaţie sunt
următoarele:
Restaurantul -este localul public cu profil gastronomic care îmbină activitatea de producţie cu cea de
28
https://www.ct100.ro/anpc
21
servire, punând la dispoziţia clientului o gamă diversificată de preparate culinare, produse de cofetărie-
patiserie;
Barul este unitatea de alimentaţie publică, ce are un program de zi sau de noapte, în care se
servesc un sortiment diversificat de băuturi alcoolice şi nealcoolice şi o gamă restrânsă de produse
culinare. Cadrul ambiental este completat cu program artistic, audiţii muzicale, video, TV. Se disting:
barul de noapte, barul de zi, cafe-bar, bufet-bar.
C. Organizarea activității la S.C SERVCOM AMICII S.R.L
Structura organizatorică desemnează ansamblul persoanelor, al subdiviziunilor organizatorice și
al relațiilor care se stabilesc între acestea astfel încât să fie asigurate premisele organizatorice necesare
realizării obiectivelor întreprinderii.29În cadrul S.C. SERVCOM AMICII S.R.L. structura organizatorică
se compune dintr-un singur compartiment de conducere care cuprinde 1 post, și 4 compartimente
operaționale: pregătire, aprovizionare, financiar - contabil și compartimentul food and beverage în care se
regăsesc majoritatea posturilor din cadrul firmei. Între compartimentul de conducere și compartimentele
de pregătire există o relație de autoritate, cele din urmă fiind subordonate primului, iar între
compartimentele de food and beverage există relații de cooperare. Structura organizatorică a societății
este prezentată grafic în organigrama acesteia în (anexa nr.1.1).
Interprinderea poate fi considerată că este formată din două mari departamente:
 departamentul economic;
 departamentul de producţie.
A) Departamentul economic este alcătuit din:
 Subdepartamentul comercial, care are funcţia de legatură cu:
- clienţii
- furnizorii
 Serviciul financiar – contabil
- care ţine evidenţa încasărilor şi plăţilor în relaţiile societăţii cu terţi şi evidenţa resurselor interne
- care are ca responsabilitate evidenţierea tuturor modificărilor din punct de vedere profesional cu
angajaţii societăţii.
B) Structura departamentului de producţie este alcătuit din:
- Departamentul de pregătire aflat în subordinea bucatarului şef;
- Departamentul food and beverage
- Departamentul de aprovizionare
Asociatul unic încasează în totalitate beneficiile și suportă în totalitate eventualele pierderi.
Conform prevederilor legale din Legea societăților comerciale nr.31/1990 republicată, administratorul
firmei are următoarele atribuții: asigură coordonarea și supervizarea tuturor departamentelor din cadrul
firmei, negociază contractele de muncă ale salariaților, încheie acte juridice în numele firmei, asigură
respectarea reglementărilor legale, corectitudinea și păstrarea documentelor societății, îndeplinește alte
29
Csiminga D., Management – Note de curs, Universitatea din Petroșani, 2012
22
sarcini care îi revin potrivit actului constitutiv și prevederilor legale.

Pentru a-și putea desfășura activitatea S.C. SERVCOM AMICII S.R.L. colaborează cu diverși
furnizori și prestează servicii catre clienții prezentați in tabelul nr.1.3.
Tabel nr. 1.3 Principalii furnizori și clienți la S.C SERVCOM AMICII S.R.L.
FURNIZORI CLIENȚI
DUO EKART SNC
UNICARM SRL
SPEDIȚION CONTINENTAL SRL
BETY ICE SRL PERSOANE FIZICE
COCA COLA CBC RO SRL
GERAICO PROD COM SRL
KALLAS PAPADOPOLOS SRL
1.4 Organizarea activității financiar-contabile la S.C. SERVCOM AMICII S.R.L
Pentru a putea desfășura activități economice în condițiile legii, toate persoanele juridice și
persoanele fizice autorizate au obligația de a-și organiza și conduce contabilitatea financiară proprie, fie
în partidă dublă, fie în partidă simplă, dupa caz. Astfel, contabilitatea30este activitatea specializată în
măsurarea, evaluarea, cunoașterea, gestiunea și controlul activelor, datoriilor, și capitalurilor proprii,
precum și a rezultatelor obținute. Organizarea activității financiar - contabile la nivelul agentului
economic constituie conținutul funcției financiar - contabile.
Managementul funcțional31 al contabilității presupune soluționarea cel puțin a următoarelor
probleme:
 Delimitarea entităților economice obligate prin lege să-și organizeze și să-șiconducă contabilitate
proprie;
 Precizarea modalităților de executare a lucrărilor de contabilitate și a personaluluiabilitat să le
execute;
 Stabilirea atribuțiilor compartimentelor funcționale în cadrul cărora urmează să seexecute
lucrările de contabilitate.
În cadrul societății comerciale SERVCOM AMICII S.R.L. contabilitatea se conduce și se
organizează în conformitate cu cerințele impuse de Legea Contabilității nr .82/1991 republicată,
modificată și completată și OMFP NR.1802/2014, cu modificările și completările ulterioare, respectând
toate principiile contabile. Societatea aplică regulile și politicile contabile privind, evaluarea, înregistrarea
în contabilitate și prezentarea elementelor de activ, pasiv și a rezultatelor, asigurând comparabilitatea în
timp a informațiilor contabile. Elementele de natura activelor (stocuri de materii prime, marfă) au fost
evaluate și s-au înregistrat în contabilitate la valoarea contabilă. Stocurile de materii prime au fost
30
Legea contabilității nr. 82/1991, art. 2, alin. 1
31
Idem 6, pag.14 - 15
23
evaluate, de la începutul activității, conform metodei FIFO, iar activele imobilizate au fost amortizate
conform metodei liniare.
Contabilitatea entitații este organizată de către o persoana fizică împuternicită, pe baza unui
contract de prestări servicii, potrivit legii, d-na POP DANIELA, fiind angajată cu o normă de 2 ore pe zi,
întocmește toate documentele obligatorii, în conformitate cu normele și legile contabile.
Societatea are un sistem informatic modern cu ajutorul căruia întocmește toate documentele
contabile care asigură buna organizare a contabilității, iar contabilul are obligația să desfășoare activități
financiare, contabile cât și de control. Pentru întocmirea situațiilor financiare anuale sunt utilizate
politicile contabile în conformitate cu reglementările contabile aplicabile. Politicile contabile aplicate la
societate furnizează informații credibile și relevante, deoarece prezintă în mod fidel rezultatele și poziția
financiară aferente anului 2018-2019. Situațiile financiare anuale oferă o imagine fidelă a poziției
financiare, performanței financiare precum și alte informații referitoare la activitatea desfășurată. În
cadrul acestui compartiment se disting mai multe activități: activități financiare, activități de control
economico - financiar, activități contabile și activități specifice resurselor umane.
Printre activitățile financiare se numără:
- planificarea, urmărirea și evidența mijloacelor financiare ale entității;
- asigurarea capitalului și a fondurilor necesare unei activități normale;
- alocarea resurselor pentru realizarea obiectivelor prevăzute în planurile de investiții;
- identifică cu realism noi surse de venituri, în funcție de oportunitățile de afaceri;
- estimarea cu realism a cheltuielilor perioadei astfel încât să fie corect proporționate cu volumul
de activitate .
Activitățile de control economico-financiar au ca obiective:
- controlul de gestiune privind integritatea valorilor materiale și bănești din patrimoniu;
- controlul necesității, utilității și oportunității consumurilor de orice fel;
- controlul eficacității acțiunilor de prevenire, descoperire și recuperare a pagubelor.
Activități specifice contabilității financiare care se referă la:
- înregistrarea și urmărirea capitalului social, a rezervelor, provizioanelor , repartizarea rezultatului
exercițiului;
- evidența cantitativ - valorică a stocurilor de materii prime, materiale de natura obiectelor de
inventar;
- înregistrarea în contabilitate a creanțelor și obligațiilor față de terți;
- evidența disponibilităților bănești în casierie și în conturile bancare;
- evidența cheltuielilor și a veniturilor;
- întocmire situațiilor financiare anuale.
Tot în cadrul compartimentului financiar contabil sunt derulate și activități privind personalul:
întocmirea și verificarea contractelor individuale de muncă, întocmirea actelor adiționale, verificarea
corectitudinii și actualității documentelor necesare la încheierea contractelor de muncă, se asigură
24
respectarea normelor de sănătate și securitate în muncă, de prevenire și stingere a incendiilor, etc.

Contabilitatea analitică a stocurilor este organizată potrivit metodei cantitativ – valorice iar cea sintetică
potrivit metodei inventarului permanent.
Forma de înregistrare contabilă aplicată la S.C SERVCOM AMICII S.R.L
Forma de înregistrare contabilă poate fi definită ca ansamblul mijloacelor de lucru existente și a
modalităților de utilizare a acestora folosite în contabilitatea curentă a agenților economici. Ea asigură
înregistrarea documentelor justificative32 în ordinea cronologică și sistematică privitoare la toate
operațiile economice ale unităților. Formele de înregistrare contabilă cu cea mai mare răspândire la
agenții economici din România sunt următoarele: forma de înregistrare contabilă „maestru-șah”, forma de
înregisrare contabilă „pe jurnale”.
O formă de înregistrare contabilă presupune îmbinarea următoarelor elemente: formularistica de lucru
utilizată, modul de completare a folmuraristicii de lucru, tehnica de calcul utilizată.
Din studiul efectuat la S.C SERVCOM AMICII S.R.L am constatat, că entitatea aplică forma de
înregistrare contabilă „pe jurnale”, aceasta efectuându-se cu ajutorul echipamentelor tehnologice. Forma
de înregistrare contabilă „pe jurnale”, asigură înregistrarea operațiilor economicde și financiare în mod
cronologic și sistematic, direct din deocumentele primare și centralizatoare în jurnal, care constituie
instrumentul de lucru de bază în această formă de înregistrare contabilă. Forma de înregistrare pe jurnale
prezintă avantajul că înregistrarea operațiilor economice se face unilateral, adică o singură dată în creditul
conturilor, în corespondență cu conturile debitoare.
Document
e primare Liste de
inventariere
Fișe de cont e
Evidența
analitic
operativ
ă Registrul
Documente inventar
centralizatoar
Situații auxiliare pt.
e Balanța de
contabilitatea
analitică verificare
Balanță de Jurnale sintetică
verificare pentru
analitică creditul
conturilor
Bilanțul
contabil
Cartea
Registrul
mar Jurnal
e
Sursa:Dumitru Matiș, Atanasiu Pop, Contabilitate financiară, Editura Alma Mater, CluNapoca, pag.41
Figura nr.1.3 „Forma de înregistrare contabilă pe jurnale”33
32
Dumitru Matiș,Atanasiu Pop ,Contabilitate financiară,Editura Alma Mater,Cluj-Napoca,pag.41-42
33
Idem 33,pag.42
25
Sistemul documentelor utilizate de S.C. SERVCOM AMICII S.R.L.

Fiecare dintre etapele ciclului de fabricație ocazionează întocmirea sau primirea unor documente
care atestă conținutul economic al operațiilor efectuate. Acestea împreună cu documentele contabile de
sinteză constituie sistemul documentelor utilizat de către entitatea economică. Sistemul documentelor
utilizat în cadrul S.C. SERVCOM AMICII S.R.L. este compus din trei categorii de documente, și anume:
documente justificative, registre contabile și situațiile financiare anuale.
Documentele justificative34 sunt documentele în care se consemnează operațiunile economico
financiare în momentul efectuării lor, servind ulterior înregistrării în contabilitate. Acestea pot dobândi
calitatea de document justificativ numai în condițiile respectării prevederilor legale, și anume să cuprindă
următoarele elemente principale:
- denumirea documentului;
- numărul documentului și data întocmirii acestuia;
- menționarea părților care participă la efectuarea operațiunii economico - financiare (când este
cazul);
- conținutul operațiunii economico - financiare și, atunci când este necesar, temeiul legal al
efectuării acesteia;
- datele cantitative și valorice aferente operațiunii economico - financiare efectuate după caz;
- alte elemente menite să asigure consemnarea completă a operațiunilor efectuate.
Documentele care stau la baza înregistrărilor în contabilitate pot dobândi calitatea de document
justificativ numai în condițiile în care furnizează toate informațiile prevăzute de normele legale în
vigoare. În afara funcţiei informaţionale a documentelor, ce constă în suportul material al înregistrării
operaţiilor economice, contabile şi financiare în contabilitate, documentele justificative îndeplinesc şi o
funcţie gestionară. Ele fac dovada înfăptuirii operaţiilor şi angajează răspunderi, drepturi şi obligaţii cu
privire la existenţa şi mişcarea elementelor patrimoniale. 35Din multitudinea de documente prevăzute in
Nomenclatorul privind modelele registrelor şi formularelor tipizate, comune pe economie pentru
activitatea financiară şi contabilă, în cadrul restaurantului SERVCOM AMICII se folosesc cel mai mult
următoarele: Factură fiscală, Chitanţă, Bonul de consum, Fișa mijlocului fix, Statul de plată al salariilor,
Raportul de gestiune, Registrul de casă.
 Factură (anexa nr.2)
Factura - este documentul sau mesajul pe suport de hârtie sau pe suport electronic care
îndeplinește condițiile prevăzute de Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal cu modificările și
completările ulterioare.
 Chitanța(anexa nr.3)
Chitanța36 este documentul justificati v care reflectă depunerea unei sume în numerar în casieria
34
Idem 5, art.2- 6
35
Pântea Iacob Petru, Bodea Gheorghe, Contabilitatea financiară, Editura Intelcredo, Deva, 2014, pag 53
36
Idem 36, pag 54-63
26
unității, servind înregistrării în registrul de casă și în contabilitate. Se întocmește în două exemplare de

către casierul unității, primul exemplar fiind predat depunătorului iar cel de al doilea rămânând în carnet
fiind folosit ca document de verificare a operațiunilor efectuate în registrul de casă .
 Bonul de consum (anexa nr.4)
Bonul de consum servește ca document de eliberare a materialelor din gestiune, stând la baza
înregistrărilor de scădere din gestiune în contabilitate. Se întocmește întrun singur exemplar, pe măsura
eliberării materialelor din magazie pentru consum, în condițiile utilizării tehnicii de calcul.
 Fisa mijlocului fix (anexa nr.5)
Fișa mijlocului fix este documentul utilizat pentru evidența analitică a mijloacelor fixe, fiind
întocmit de către compartimentul financiar - contabil într-un exemplar. Este întocmit pentru unul sau mai
multe mijloace fixe de acelaș fel, care sunt supuse aceluiași regim de amortizare.
 Statul de plată al salariilor (anexa nr.6)
Statul de salarii este folosit pentru calculul drepturilor bănești cuvenite salariaților, precum și al
contribuțiilor și al altor sume datorate. Se semnează de către persoana care calculează salariul cuvenit și
întocmește statul de plată, pentru confirmarea exactității datelor înscrise în acesta. Este arhivat la
compartimentul financiar - contabil pentru o perioadă de 50 de ani.
 Raportul de gestiune (anexa nr.7)
Raportul de gestiune este folosit pentru evidenţa operativă a mărfurilor, care poate fi zilnic sau
periodic. Se întocmeşte in două exemplare de către gestionar pentru fiecare gestiune în parte. După
reportarea soldului din ziua precedentă, în coloana „Mărfuri” se înscriu în ordinea întocmirii lor,
documentele de intrare din ziua respectivă. La sfârşitul zilei se stabileşte totalul intrărilor plus soldul,
după care se înscriu datele privind vânzările şi alte ieşiri de mărfuri şi se totalizează. La sfârşitul zilei se
determină soldul scriptic de mărfuri. În raportul de gestiune se înscriu atât cumpărările şi vânzările de
mărfuri la preţul de vânzare cu amănuntul, cât şi alte intrări sau ieşiri de mărfuri care au ca efect
modificarea în plus sau în minus a soldului de mărfuri, cum ar fi: modificările de preţ, transferul între
gestiuni, distrugerea mărfurilor degradate. Documentele care stau la baza întocmirii Raportului de
gestiune pot fi:
- Nota de recepţie şi constatare de diferenţe,
- Monetarul,
- Inventarul privind modificările de preţ,
- Procesul- verbal de scădere din gestiune, etc.
Raportul de gestiune periodic cuprinde aceleaşi elemente ca si Raportul zilnic, cu deosebirea că

înscrierea acestora în formular se face la anumite perioade de timp (15 zile), soldul stabilindu-se la
sfârşitul fiecărei perioade. El se completează în 2 exemplare, documentele de intrare şi ieşire înscriindu-se
în ordine cronologică, fără a se face o grupare a lor pe intrări şi ieşiri.
27
 Registrul de casă37(anexa nr.8) - servește ca document de înregistrare operativă a încasărilor și

plăților în numerar, efectuate prin intermediul casieriei entității. Se întocmește cu ajutorul tehnicii de
calcul de către casierul unității în două exemplare, pe baza actelor justificative de încasări și plăți. Toate
aceste documente justificative se arhivează la compartimentul financiar-contabil pentru o perioadă de 10
ani.
Înregistrarea în contabilitate a operațiilor economice consemnate în documentele justificative se
efectuează cronologic, respectându-se succesiunea documentelor după data de întocmire sau de intrare a
acestora în unitate, și sistematic în conturile sintetice și analitice corespunzătoare. Registrele38 de
contabilitate sunt documente utilizate în vederea înregistrării operațiunilor economice în conturi, precum
și pentru determinarea situației și mișcării patrimoniului societății comerciale. Conform reglementărilor
în vigoare, registrele obligatorii de contabilitate sunt:
• Registrul-jurnal;
• Registrul inventar;
• Registrul Cartea-mare.
Acestea se utilizează în strictă concordanță cu destinația lor și se prezintă ordonat și completate astfel
încât să permită în orice moment identificare și controlul operațiunilor contabile efectuate.
 Registrul jurnal (anexa nr.9) reprezintă un document obligatoriu în care se înregistrează, prin
articole contabile în mod cronologic operațiile patrimoniale prin respectarea succesinunii documentelor
după data de întocmire sau de intrare a acestora în entitatea economică, fară spații libere. Orice
înregistrare în Registrul Jurnal trebuie să cuprindă elemente cu privire la felul, numărul și data
documentului justificativ, explicații privind operațiunile respective, conturile debitoare și creditoare în
care s-au înregistrat sumele corespunzătoare operațiunilor efectuate. Registrul jurnale este un document
de înregistrare contabilă care nu circulă între compartimente sau în afara unității. Se arhivează temporar,
pe timp de un an, către serviciul, biroul sau compartimentul de contabilitate, după care se depune la
arhiva unității patrimoniale împreună cu documentele justificative care au stat la baza întocmirii lui.
Datorită faptului că societatea utilizează jurnale auxiliare, în Registrul - jurnal apar sumele centralizate pe
conturi, preluate din aceste registre.
 Registrul-inventar (anexa nr.10) este un document contabil obligatoriu care servește înregistrării
tuturor elementelor de activ și de pasiv, grupate după natura acestora și inventariate de către entitatea
economică. Întocmirea registrului - inventar se efectuează în mai multe momente: la constituirea
societății, pe parcursul funcționării acesteia cel puțin o data pe an, precum și cu ocazia fuziunii/divizării
sau încetării activității. Elementele inventariate se înscriu în acest registru suficient de detaliat pentru a
justifica conținutul fiecărui post bilanțier. În situația efectuării inventarierii pe parcursul exercițiului
financiar, în Registrul-inventar, la soldurile existente la acea dată se adaugă rulajele intrărilor și se scad
rulajele ieșirilor. Acest registru alături de balanța de verificare stă la baza întocmirii bilanțului.
37
Idem 36, pag 68
38
Emil Horomnea, Budugan Dorina, Introducere în contabilitate, Editura Tipo Moldova, Iași, 2012
28
 Registrul Cartea-mare39 (anexa nr. 11) este, potrivit reglementărilor în vigoare, un registru
contabil obligatoriu în care se înregistrează lunar, direct sau prin regrupare pe conturi corespondente toate
înregistrările efectuate în Registrul - jurnal, stabilindu-se astfel situația fiecărui cont, oferind informații
privind: soldul inițial, rulajul debitor și creditor și soldul final. Rolul principal al Registrului Cartea-mare
îl constituie sistematizarea și structurarea rulajelor fiecărui cont utilizat pe conturi corespondente, fiind un
instrument de verificare a înregistrărilor contabile efectuate și o sursă pentru furnizarea de date necesare
analizelor economico - financiare ale activității entității economice.
Forma de contabilitate aplicată la S.C. SERVCOM AMICII S.R.L. este pe jurnale, aceasta
utilizând o serie de jurnale auxiliare cu ajutorul tehnicii de calcul, constituite pentru diverse operațiuni.
Aceste jurnale asigură o sistematizare intermediară a informației contabile, fiind adaptate conținutului și
specificului principalelor categorii de operații economico - financiare efectuate de către entitate. În urma
analizei derulate asupra documentelor utilizate de către unitate am constatat că principalele jurnale
auxiliare utilizate în activitatea acesteia sunt:
 Jurnal privind operațiunile de casă și bancă;
 Jurnal pentru cumpărări;
 Jurnal pentru vânzări;
 Jurnal pentru amortizarea imobilizărilor.
Jurnalul privind operațiunile de casă și bancă (anexa nr. 12) este un jurnal auxiliar care
servește la înregistrarea operațiunilor cu mijloace bănești pe baza registrului de casă și a extraselor de
cont. Acesta cuprinde informații privind denumirea unității, contul, data pentru care se întocmește, data
efectuării operațiilor, numărul documentului, conturile corespondente și semnăturile persoanelor care îl
întocmesc și verifică.
Jurnalul pentru cumpărături40(anexa nr.13)- reprezinta un document de înregistrare a
cumpărărilor de valori materiale sau a prestărilor de servicii, cu ajutorul lui stabilindu-se, lunar, taxa pe
valoarea adaugată deductibilă. Jurnal de cumpărări reprezintă un registru auxiliar al registrului jurnal care
evidențiază toate bunurile achiziționate care au TVA și este folosit pentru întocmirea decontului TVA.
Acest jurnal pentru cumpărări se intocmește într-un singur exemplar, având paginile numerotate, în care
se inregistrează zilnic, fară ștersături și spații libere, elementele necesare pentru determinarea corectă a
taxei pe valoarea adaugată deductibilă.
Jurnal pentru vânzări (anexa nr.14) servește la înregistrarea bunurilor ieșite din patrimoniu prin
vânzare. Prezintă următoarele informații: numărul documentului, se efectuează înregistrarea, data
efectuării înregistrării, denumirea clientului, luna pentru care se întocmește, conturile sintetice și analitice
debitoare și creditoare, precum și sumele corespunzătoare acestora.
Jurnal pentru amortizare a imobilizărilor41 ( anexa nr. 15) este utilizat pentru înregistrarea
cheltuielilor suportate de entitate în legătură cu amortizarea utilajelor. Aceasta cuprinde informații privind
39
Idem 36, pag 69-71
40
https://facturis.ro/blog/legislatie-facturare-si-stocuri/jurnal-de-cumparari/
41
Idem 33,pag 750
29
data înregistrării, activul imobilizat supus amortizării, luna pentru care se întocmește și conturile
debitoare respectiv creditoare. În mod similar cu registrele contabile obligatorii, jurnalele auxiliare se
prezintă sub formă de listări informatice și se arhivează la compartimentul financiar - contabil.
În cursul exercițiului financiar 2018, S.C. SERVCOM AMICII S.R.L. a realizat o cifră de afaceri
netă de aproximativ 72.000 EUR, valori care o plasează în categoria întreprinderilor mici, conform
criteriilor prevăzute de Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 1802/2014 pentru aprobarea
Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile anuale consolidate,
astfel, societatea are obligația de a întocmi situații financiare anuale care cuprind:
• Bilanț prescurtat;
• Cont de profit și pierdere prescurtat;
• Note explicative la situațiile financiare anuale.
Întocmirea Situațiilor financiare anuale, ca documente de raportare periodică, marchează etapa
finală a ciclului anual de prelucrare a datelor prin care este redată activitatea unei entități juridice. Ele
sunt rezultata aplicării ipotezelor, bazelor de evaluare și a pricipiilor specifice contabilității și destinate să
reflecte cât mai fidel poziția financiară și performanțele unei entități pentru a servi interesele unei largi
game de utilizatori ai informației contabile.
Potrivit Ordinului Ministrului Finanțelor Publice nr.1.802/2014, cu modificările și completările
ulterioare, situațiile financiare anuale trebuie să ofere o imagine fidelă a activelor, datoriilor, poziției
financiare și a profitului sau a pierderii entității. Dacă aplicarea prevederilor acestor reglementări nu este
suficientă pentru a oferi o imagine fidelă, în notele explicative la situațiile financiare sunt furnizate
informațiile suplimentare necesare pentru respectarea cerinței respective.
Bilanțul contabil42 (anexa nr. 16) reprezintă elementul de bază al situațiilor financiare prin care
este prezentată situația elementelor de activ, datoriilor și a capitalului propriu. Acesta are un conținut
standardizat, reprezentând instrumentul prin care este aplicat în practică principiul dublei reprezentări a
elementelor patrimoniale. Acesta evidențiază egalitatea dintre activele și pasivele patrimoniale, respectiv
dintre componenta materială și sursele de finanțare. În bilanț, elementele de activ sunt ordonate după
criteriile naturii și lichidității, primele elemente înscrise în bilanț fiind cele cu grad de lichiditate redus,
urmate de cele cu un grad de lichiditate ridicat, iar elementele de pasiv după natură și exigibilitate,
începând cu cele cu grad redus al exigibilității și terminând cu cele care un grad ridicat de exigibilitate.
Fiind un document contabil de sinteză, bilanțul nu circulă, și este arhivat la compartimentul financiar-
contabil pentru o perioadă de 10 ani începând de la finalul exercițiului financiar în care este întocmit.
Între cele trei elemente care sunt cuprinse în bilanțul unei entități, active, datorii și capitaluri proprii se
stabilește relația:
CAPITALURI
ACTIV DATORII
PROPRII
42
Idem 22, pag 531
30
Contul de profit și pierdere (anexa nr. 17) este un document de raportare de ordin financiar ,
reflectînd perfomanța entității înregistrată pe parcursul exercițiului. Acesta descrie activitatea societății
dintr-un trecut recent și reflectă cu claritate situația rezultatului obținut din activitățile sale curente sau
întâmplătoare. Contul de profit și pierdere43(contul de rezultate) reflectă performanța înteprinderii,
respectiv aptitudinea acesteia de a genera fluxuri viitoare de numerar (venituri) prin utilizarea resurselor
existente (cheltuielile perioadei) permițând stabilirea gradului de eficiență în utilizarea de noi resurse.
Principalele structuri din contul de profit și pierdere sunt: veniturile din exploatare, cheltuielile de
exploatare, profitul sau pierderea din exploatare, veniturile financiare, cheltuielile financiare, profitul sau
pierderea financiară, veniturile totale, cheltuielilie totale, profitul sau pierderea brută, impozitul pe profit
și profitul sau pierderea netă. Construcția contului de profit și pierdere se bazează pe balanța sintetică de
verificare de unde preia rulajele conturilor de cheltuilei (clasa 6) și venituri (clasa 7). Relația de calcul
care reflectă rezultatul exercițiului este:
Venituri Cheltuieli +/- Rezultat
Balanța de verificare sintetică (anexa nr. 17) reprezintă un procedeu al metodei contabilității,
concretizat într-un document care servește la verificarea corectitudinii înregistrărilor din contabilitate și la
centralizarea datelor contabile în scopul întocmirii situațiilor financiare anuale.
1.5 Analiza activității S.C SERVCOM AMICII S.R.L URICANI, pe baza datelor
din stuațiile financiare aferente perioadei 2018-2019
Analiza economică44reprezintă un mijloc de cercetare și cunoaștere științifică a fenomenelor și

proceselor economice, de reglare și optimizare a activității economice atât la nivelul microeconomic, cît
și la nivelul macroeconomic. Pentru realizarea analizei entității economice este indispensabil cunoașterea
scopului acesteia, obiectivele prestabilite, perioada de timp analizată și baza informațională a analizei.
Analiza economică - financiară a entității are un rol important deoarece managementul societății trebuie
să cunoască situația actuală a acesteia și să identifice punctele forțe și punctele slabe ale entității. Analiza
pornește de la determinarea abaterii absolute și relative în perioada efectivă față de plan sau perioada de
bază astfel:
Abaterea absolută: Abaterea relativă:
𝜟𝑹
▲%R=R1-R0 ▲%R= 𝑹 × 𝟏𝟎𝟎
𝟎
43
Idem 22,pag 547
44
Monea Mirela, Analiză econimică – financiară a activității firmei, Editura Universitas, Petroșani, 2015, pag.7
31
Pe baza datelor din balanțele de verificare din 2018, respectiv 2019 (anexa nr. 19) S.C
SERVCOMAMICII S.R.L. înregistrează solduri finale, abateri absolute și relative ale conturilor de active
prezentate in tabelul nr. 1.4.
Tabelul nr. 1.4 Structura activelor la S.C SERVCOM AMICII S.R.L
2018 2019 Abaterea Abaterea relativă
ACTIVE ( lei) ( lei) absoluta (+/-) (%)
Active imobilizate 61 827,39 59 701,47 -2 125,92 3,43
Imobilizări necorporale 00,00 00,00 00,00 00,00
Imobilizări corporale 61.827,39 59.701,47 -2 125,92 3,43
Imobilizări financiare 00,00 00,00 00,00 00,00
Active circulante 53 860,47 43 394,89 -10 465,58 90,73
Stocuri 21 980,54 17 178,07 -4 802,47 47,61
Creanțe 612,57 3 796,39 3 183,82 519,74
Casa și conturi la bănci 31 267,36 26 216,82 -5 050,54 16,15
Total Active 115 687,86 106 892,75 8 795,11 7,6
In urma analizei se poate observa faptul că activele imobilizate nu au rămas constante, au suferit
modificări în timp, acestea au scazut de la 61 827,39 lei în anul 2018 la 59 701,47 lei în anul 2019. În
cadrul activelor circulante, se poate constata că stocurile au scăzut de la 21 980,54 lei în anul 2018, la
valoarea de 17 178,07 lei în anul 2019. Valoarea s-a diminuat, putem constata și o scădere majoră a
activelor circulante, de la valoarea de 53 860,47 lei în anul 2018 la valoarea 43 394,89 lei în anul 2019,
modificarea absolută a acestora fiind de – 10 465,58 lei. Aceste fenomene ne indică o situație favorabilă
a societății ca urmare a faptului că au crescut creanțele. Pentru analizarea cu mai multă facilitate evoluției
activelor din anul 2018 pana în anul 2019, se va observa în figura nr.1.4.
ACTIVE
59701.47
43394.89
80000 61827.39
60000
40000
20000
53860.47 ACTIVE IMOBILIZATE ACTIVE CIRCULANTE
0
2018 2019
Figura nr.1.4 Evoluția activelor in cadrul S.C. SERVCOM AMICII S.R.L .
32
În tabelul nr.1.5 sunt prezentate modificările absolute și modificarile relative ale pasivelor
patrimoniale obținute în urma comparației efectuate între anul 2018, respectiv 2019.
Tabelul nr.1.5 Structura pasivelor la S.C. SERVCOM AMICII S.R.L.
2018 2019 Abaterea Abaterea relativă
PASIVE ( lei) ( lei) absoluta (+/-) (%)
Capital social 62 271 53 484,03 -8 786,97 -14,11
Furnizori 9 045,15 20 413,95 11 368,80 125,69
Persona l- salarii datorate 4 074 6 177 2 103 51,62
Contribuția unității și
personalului la asigurările 3 575 4 096 521 14,57
sociale, de sănatate etc.
Impozitul pe profit/venit 2 576,55 948 -1 628,55 -63,20
Datorii pe termen lung 35 273,16 21 833,77 -13 439,39 -38,10
TOTAL PASIVE 115 687,86 106 952,75 -8 735,11 -7,55
În urma comparației efectuate, capitalul social scăzuta de la 62 271 lei în anul 2018 la 53
484,09 în anul 2019. De asemenea, având în vedere că au fost încheiate mai multe contracte de prestări
servicii, a fost necesară achiziționarea unei cantități suplimentare de materiale desfășurării activității și ca
urmare au crescut datoriile față de furnizori cu o valoare de 20 413.95 lei în anul 2019. Au crescut de
asemenea datoriile față de personal datorită faptului că societatea a angajat mai mulți muncitori. În anul
2019 au scăzut veniturile față de anul precedent ceea ce a condus la o micșorare a impozitului pe profit.
O reprezentare mai clară privind evoluția datoriilor societății se poate observa in figura nr.1.5.
PASIVE
62271
70000
53484
60000
50000
35273
40000 30686
30000 16694 21833

20000
10000 2576 948
0
2018 2019
CAPITAL SOCIAL DATORII PE TERMEN LUNG DATORII PE TERMEN SCURT IMPOZIT PROFIT/VENIT
Figura nr.1.5 Evoluția datoriilor în cadrul S.C SERVCOM AMICII S.R.L
33
În tabelul nr.1.6 sunt înregistrate modificările absolute și relative ale cheltuielilor, veniturilor și
rezultatelor obținute în urma comparației efectuate între anul 2018, respectiv 2019.
Tabelul nr.1.6 Structura cheltuielilor la S.C. SERVCOM AMICII S.R.L.
2018 2019 Abaterea Abaterea relativă (%)

Cheltuieli ( lei) ( lei) absoluta
(+/-)
Cheltuieli de exploatare 330 335,41 383 053,90 52 718,49 15,95
Cheltuieli financiare 5 207, 67 3 091,39 -2 116,28 40,63
Cheltuieli totale 335 543,08 386 145,29 50 602,21 15,08

Tabelul nr.1.7 Structura veniturilor la S.C. SERVCOM AMICII S.R.L.
Venituri (mii lei) ( mii lei ) absoluta
(+/-)
Venituri de exploatare 345 708,32 599 310,94 253 602,62 73,35
Venituri financiare 0,58 1,26 0,68 117,24
Venituri totale
345 708,90 599 312,20 253 603,30 73,35
După cum se poate observa în balanțele de verificare din anii 2018 și 2019, cheltuielile societății
sunt ocazionate integral de activitatea de bază a acesteia și sunt formate integral din cheltuieli de
exploatare. Din datele oferite din situațiile financiare anuale, se poate constata o creștere seminificativă a
cheltuielilor din 2019 comparativ cu cele din 2018, mai exact cu valoarea de 50 602,21 lei.
CHELTUIELI - VENITURI
599312.2
600000
386145.29
500000 345708.9
400000 335543.08
300000
200000
100000
0
2018 2019
Cheltuieli Venituri
Figura nr. 1.6 Situația cheltuielilor și veniturilor pe anul 2018- 2019
34
Analiza veniturilor realizate este la fel de importantă deoarece cu ajutorul lor se verifică dacă au
fost atinse obiectivele previzionate la începutul exercițiului financiar. Potrivit datelor din situațiilor
financiar anuale, se poate observa o majorare semnificativă a veniturilor din exploatare de la 345 708,31
lei în anul 2018 la valoarea de 599 310,94 lei în anul 2019. O mai bună reflectare a modificărilor care au
avut loc în structura cheltuielilor și veniturilor obținute de entitate se poate observa în figura nr.1.6.
În tabelul nr. 1.7 sunt consemnate modificările absolute și relative a rezultatelor obținute în urma
comparației efectuate între anul 2018, respectiv 2019.
Tabelul nr. 1.7 Structura rezultatelor la S.C. SERVCOM AMICII S.R.L.
REZULTATUL (mii ) (mii) absoluta (+/-)
Rezultatul reportat 5 558,24 00.00 5.558,24 1
Rezultatul exercițiului
10 165,82 6 937,09 -3 228,73 31,76
Total
15 724,06 6 937,09 -8 786,97 55,50
Analiza rezultatului activității reflectă gradul de rentabilitate a activității pe care o desfășoară
entitatea economică și arată starea acesteia la închiderea exercițiului financiar respectiv. În urma
calculelor efectuate se observă că entitatea a înregistrat o un profit de 6 937,09 lei în anul 2019, față de
anul precedent când a înregistrat un profit de 10.165,83 lei . Rezultatul reportat sa micșorat ca urmare a
creșterii mai rapide a cheltuielilor de exploatare și veniturile aferente. De asemenea cheltuielile și
veniturile în perioada analizată au avut o influență pozitivă asupra tuturor categoriilor de rezultatate.
In figura nr.1.7 se poate observa modificarea rezultatului în decursul celor doi ani de activitate
economică desfășurată de către societate.
REZULTATUL
12000
10165
10000
5558
8000 6937
6000
0
4000
2000 REZULTATUL REPORTAT
0
2019 REZULTATUL EXERCIȚIULUI
2018
Figura nr.1.7 Evoluția rezultatelor în cadrul S.C SERVCOM AMICII S.R.L
35
 Analiza cifrei de afaceri

Cifra de afaceri45 reprezintă veniturile totale obținute din activitatea comercială a unei
interprinderi într-o perioadă de timp determinată (de regulă un an). În cadrul cifrei de afaceri nu sunt
incluse veniturile financiare și veniturile extraordinare. Analiza cifrei de afaceri este importantă pentru
aprecierea locului interprinderii în sectorul său de activitate și a poziției sale pe piață.
În tabelul nr. 1.8 este înregistrată evoluția cifrei de afaceri în ultimii 10 ani, respectiv din anul 2010 până
în anul 2019
Tabelul nr.1.8 Evoluția cifrei de afaceri la S.C. SERVCOM AMICII S.R.L
INDICATOR (anul) CIFRA DE AFACERI ( mii lei)
2010 118 875,00
2011 265 602,00
2012 185 628,00
2013 179 797,00
2014 178 247,00
2015 220 123,00
2016 391 944,00
2017 432 420,00
2018 341 944,00
2019 747 090,52
În perioada analizată cifra de afaceri a înregistrat o creștere substanțială de la un an la altul.
Aceasta a crescut de la valoarea de 118 875,00 lei în anul 2010, la valoare de 747.090,52 lei în anul 2019.
Majorarea ciferi de afaceri demonstrează eficiența activității economice, cu un efect pozitiv asupra
indicatorului și de asemenea se datorează extinderii activității și măririi productivității muncii. Nivelul
cifrei de afaceri permite acoperirea cheltuielilor de exploatare și obținerea de profit.
CIFRA DE AFACERI
800000 747090.52
700000
600000
500000 391944
432420
400000 341944
265602
300000 220123
185628 179797 178247
200000 118875
100000
0
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Cifra de afaceri
Figura nr.1.8 Evoluția cifrei de afaceri anul 2010-2019
45
Idem 45, pag.92
36
Analiza echilibrului financiar

Echilibrul financiar 46se poate realiza pe termene:
 Echilibru pe termen mediu și lung, când se compară capitalul permanent cu activele imbilizate și
pentru măsurare se folosește indicatprul fond de rulment ;
 Echilibru curent sau termen pe scurt, cînd se compară activele circulante cu obligațiile pe termen
scurt și pentru măsurare se folosește necesarul de fond de rulment;
 Echilibrul global, când se compară fondul de rulment cu nevoia de fond de rulment și se măsoară
nivelul trezoreriei.
Fondul de rulment 47reflectă excedentul de resurse permanente care asigură finanțarea activelor
circulante și care este folosit pentru a acoperi nevoile de finanțare din partea inferioară a bilanțului.
 Se calculează folosind următoarea formulă:
FR= ACTIVE CIRCULANTE - DATORII PE TERMEN SCURT
Tabelul nr.1.9 Structura fondului de rulment la S.C. SERVCOM AMICII S.R.L
2018 2019
INDICATOR (mii ) (mii )
FOND DE RULMENT 43 007,47 12 708,89

În urma calculelor efectuate se observă ca în anul 2018, valoarea datoriilor pe termen scurt nu
depășește valoarea activelor circulante, ceea ce conduce la o valoare pozitivă a fondului de rulment de 43
007,47 leilei. Acest fapt reflectă o ecuație de echilibru, care crește în anul 2019, când societatea reușește
să obțină un execedent de lichidității față de datoriile exigibile într-un an, execedent ce poate fi utilizat în
situații neprevăzute.
Necesarul de fond de rulment48 reprezintă activele curente ce trebuie finanțate din fondul de rulment,
respectiv activele cu lichiditate sub un an, ce trebuie finanțate din surse cu exigibilitate mai mare de un
an. Necesarul de fond de rulment reflectă suma necesară finanțării decalajelor, care se produc în timp
între fluxurile reale și fluxurile de trezorerie determinate în special de activitatea de exploatare. Pe baza
bilanțului patrimonial, necesarul de fond de rulment se determină cu relația:
NFR = (Stocuri+Creanțe)-Datorii pe termen scurt
Tabelul nr.2.0 Structura necesarului de fond de rulment în cadrul S.C. SERVCOM AMICII S.R.L.
INDICATOR 2018 2019
(mii ) ( mii )
Necesar de fond de rulment 5 899,11 -9 711,54

În urma analizei efectuate am constatat că în anul 2018 valoarea datoriilor pe termen scurt este
mai mică decât valoarea stocurilor și a creanțelor, determinând o valoare pozitivă a necesarului de fond de
46
Idem 45, pag 259
47
Idem 45, pag 260
48
Idem 45, pag 262
37
rulment de 5 899,11 lei . În anul 2019, situația de dezechilibru determină o valoare negativă în valoare de
-9 711,54 lei, iar necesarul de fond de rulment reflectă o scădere a creanțelor și stocurilor în raport cu
datoriile pe termen scurt
Trezoreria netă49 permite evidențierea corelației dintre fondul de rulment și necesarul de fond de
rulment. Relația de bază ce reflectă corelația dintre indicatorii de apreciere a echilibrului financiar este :
TN = FR - NFR
INDICATOR 2018 2019

(mii ) (mii )
Trezoreria netă -37 108,36 22 420,43
În anul 2018, trezoreria netă negativă în valoare -37 108,36 ei reflectă un dezechilibru financiar,
datorită faptului că resursele permanente nu pot finanța integral necesarul de fond de rulment. În anul
2019, se poate observa o trezorerie netă pozitivă în valoare de 22 420,43 lei ce ne reflectă faptul că
societatea dispune de lichidități pentru achitarea datoriilor financiare și realizarea de investiții financiare.
49
Idem 45, pag 264
38
CAPITOLUL II
PROBLEME DE BAZĂ PRIVIND ORGANIZAREA CONTABILITĂȚII GENERALE
LA IMM-URILE DIN ROMÂNIA
În calitatea sa de știință, contabilitatea50 este o activitate specializată în măsurarea, evaluarea,

cunoașterea, gestiunea și controlul activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, precum și a rezultatelor
obținute din activitatea persoanelor prevăzute în Legea contabilității, republicată, cu modificările și
completările ulterioare. Importanța contabilității rezidă în valoarea ei universală, în funcționalitatea
acesteia pe toate treptele dezvoltării societății omenești. Printr-un sistem de noutății specifice,
contabilitatea observă, consemnează și cunatifică, un ansamblu coerent al operatiilor, prelucrarea și
comunicarea informațiilor contabil - financiar, referitoare la o valoare economică determinată (activ,
capital, datorie, venit, cheltuială), inclusiv modificările acesteia in cadrul unei perioade de referință,
devenind astfel un reușit mijloc de conducere și orientare a întregii activități economice.
2.1 Organizarea evidenței activelor patrimoniale la societățile comerciale din categoria

IMM-urilor.
Patrimoniul 51reprezintă totalitatea drepturilor și obligațiilor cu valoare economică, aparținând

unei persoane fizice sau juridice, precum și bunurile la care se referă. Bunurile economice reprezintă
substanța materială a patrimoniului, fiind delimitat prin structura calitativă de activ, drepturile și
obligațiile cu valoare economică, exprimă raporturile de proprietate in cadrul cărora se procură și
gestionează bunurile, fiind delimitat prin structura calitativă de pasiv. Patrimoniul devine obiect al
reprezentării contabile numai in măsura în care valorile economice separate patrimonial sunt investite,
folosite în activitatea economică pentru obținerea de bunuri și servicii supuse tranzacțiilor de vânzare-
cumpărare sau în activitățile administrative și cele social-culturale prin care se satisfac nevoi concrete și
raționale a societății.
2.1.1 Organizarea evidenței activelor imobilizate
Activele imobilizate – sunt reprezentate prin acele bunuri și valori destinate a fi utilizate o
perioadă mai mare de un an în activitatea entităților, nu se consumă la prima lor utilizare, participă la mai
multe cicluri de exploatare, iși păstrează forma fizică inițială pe timpul utilizării, nefiind destinate direct
comercializării și iși transmit în mod treptat valoarea asupra bunurilor, lucrărilor și serviciilor la obținerea
cărora au contribuit.
50
Idem 22, pag 13
51
Ioan Moroșan, Contabilitate financiară și de gestiune a firmei, Editura Evcont Consulting, Suceava 2010, pag 9
39
Activele imobilizate sunt grupate52 astfel:

Imobilizări necorporale sunt reprezentate de active care nu se concretizează în bunuri materiale,
ci în elemente economico - financiare și juridice prin care se reflectă în contabilitate cheltuielile de
înfințare a societăților, cheltuielile de dezvoltare, cheltuielile de restructurare a capitalului, brevetele,
licențele, mărcile.
Imobilizări corporale,denumite și active corporale, fiind reprezentate prin bunurile pe care o
entitate le folosește pe o perioadă mai mare de un an, și se referă la terenuri și amenajări de terenuri,
construcții, instalații tehnice, mijloace de transport, mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecție
a valorilor umane și materiale și alte active corporale, investiții imobiliare, active corporale de exploatare
și evaluare a resurselor minerale și active biologice productive.
Imobilizări corporale în curs de aprovizionare - sunt reprezentate de imobilizările corporale
realizate de către terți pentru care s-au transferat riscurile și beneficiile aferente, dar care la sfârșitul
perioadei de raportare sunt în curs de aprovizionare.
Imobilizările financiare –cuprind valorile financiare investite de o entitate economică în
capitalul altor firme, pe o perioadă mai mare de un an, care aduc investitorului venituri financiare sub
formă de dividend sau dobândă. Se includ în categoria imobilizărilor financiare acțiunile deținute la
entitățile afiliate, interesele de participare, alte titluri imobilizate și creanțele imobilizate.
În planul de conturi general, conturile de active imobilizate se găsesc în Clasa 2„Conturi de
imobilizări”53, aceste conturi sunt structurate pe grupe, la randul lor grupele cuprind conturi sintetice de
gradul I, astfel:
GRUPA 20 „ IMOBILIZĂRI NECORPORALE”
201 „Cheltuieli de Constituire”
203 „Cheltuieli de dezvoltare”
205 „Comcesiuni, brevete, licențe,mărci comerciale, drepturi și active similare”
206 „Active necorporale de exploatare și evaluare a resurselor materiale”
207 „Fond comercial „
208 „Alte imobilizări necorporale”
GRUPA 21 „IMOBILIZĂRI CORPORALE ”

211 „Terenuri și amenajări de terenuri „
212 „Construcții”
213 „Instalații tehnice și mijloace de transport”
214 „Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecție a valori umane și
materiale și alte active corporale „
52
Idem 22, pag 209-310
53
Ordinul Ministerului Finanțelor Publice nr.1802/29.12.2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind
situațiile financiare anuale individuale ți sitașiile financiare anuale consolidate publicat în Monitorul Oficial al
României ,Partea I, nr .963/30.12.2014, cu modificările și completările ulterioare
40
GRUPA 22 „IMOBILIZĂRI CORPORALE ÎN CURS DE APROVIZIONARE ”

223 „Instalații tehnice ți mijloace de transport în curs de aprovizionare ”
224 „Mobilier, birotică, echipamente de protecție a valorilor umane și materiale și alte
active corporale în curs de aprovizionare”
227 „Active biologice productive în curs de aprovizionare ”
GRUPA 23 „IMOBILIZĂRI ÎN CURS ”

231 „Imobilizări corporale în curs de execuție ” 54
235 „Investiții imobiliare în curs de execuție”
GRUPA 26 „IMOBILIZĂRI FINANCIARE”
261 „Acțiuni deținute la entitățile afiliate „

262 „Acțiuni deținute la entitățile asociate „
263 „Acțiuni deținute la entitațile controlate în comun „
264 „Titluri puse în echivalență „
265 „Alte titluri Imobilizate „
266 „Certificate verzi amânate „
267 „Creanțe imobilizate”
269 „Vărsăminte de efectuat pentru imobilizări financiare ”
GRUPA 28 „AMORTIZĂRI PRIVIND IMOBILIZĂRILE”
280 „Amortizări privin imobilizările necorporale”

281 „Amortizări privind imobilizările corporale”
GRUPA 29 „AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA SAU PIERDEREA

DE VALOARE A IMOBILIZĂRILOR”
290 „Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor necorporale „

291 „Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale”
293 „Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor în curs de execuție „
296 „Ajustări pentru pierderea de valoare a imobilizărilor”
54
Idem 49
41
Pentru a fi înregistrată în contabilitatea curentă și recunoscută de situațiile financiare anuale o

imobilizare, ca de astfel orice activ al unei entități trebuie evaluată. Evaluarea55este procesul prin care se
determină valorile la care structurile situațiilor financiare vor fi recunoscute în Bilanț, Contul de profit și
pierdere și în Notele explicative, presupunând alegerea unei anumite baze de evaluare. Evaluarea
activelor imobilizate se asigură pe baza regulilor generale stabilite pentru evaluarea activelor, în
momentele principale ale circuitului elementelor în cadul entității:
A. La intrarea activelor imobilizate în entitate:
La valoarea de intrare sau contabilă, care se diferențiează în funcție de modalitatea de procurare
și anume:
 Cele achiziționate cu titlu oneros se evaluează la preț de cumpărare sau cost de achiziție,
carecuprinde pe lângă prețul plătit furnizorului și taxele nerecuperabile, cheltuieli de transport -
aprovizionare, precum și consumul de resurse pentru punerea imobilizărilor în stare de utilizare
sau intrare in gestiunea entității.
 Imobilizările obținute din producție proprie se evaluează la cost de producție, acesta este format
din prețul de achiziție al materialelor consumate, din celelalte cheltuieli directe de producție,
precum și din cote de cheltuieli indirecte rațional repartizate.
 Valoarea justă (Vj)- este suma la care se paote tranzacționa un activ sau decontată o datorie, de
bună voie, între părți și aflate în cunoștință de cauză, în cadrul unor tranzacții în care prețul este
determinat în mod obiectiv.
B. Evaluare activelor imobilizate cu ocazia inventarierii
Evaluarea elementelor de activ și pasiv cu ocazia inventarierii se face potrivit normelor emise de
Ministerul Finanțelor Publice. Scopul principal al inventarierii este stabilirea situației reale a tuturor
elementelor de activ și pasiv a fiecărei entitați în vederea întocmirii situațiilor financiare anuale care
trebuie să ofere o imagine fidelă a poziției financiare și a performanței entității. Evaluarea activelor
imobilizate cu ocazia inventarierii se face la valoarea actuală (Vact), de utilitate cunoscută și sub
denumirea de valoare de inventar (Vinv), stabilită în funcție de utilitatea imobilizărilor, starea acestora și
prețul pieței.
Pentru imobilizările amortizabile pentru care s-a calculat amortizarea și s-au făcut ajustări pentru
depreciere, evaluarea se face la valoarea contabilă netă(Vcn), deducându-se din valoarea contabilă
marimea amortizăriiși a ajustărilor. Conform Standardelor Internaționale de Contabilitate activele nu ar
trebui înregistrate la o valoare mai mare decât valoare recuperabilă.
 Valoarea recuperabilă(Vr) a unui activ este valoarea cea mai mare dintre prețul său net de
vânzare și valoarea lor recuperabilă.
 Prețul net de vânzare (Pnv) este suma ce se poate obține din vânzarea unui activ într-o
tranzacție de preț determinat obiectiv între doi parteneri, din care s-ar deduce costurile legate
de vânzare.
55
Idem 33, pag 158-162
42
 Valoare de utilizare (Vut) este valoarea prezentă a fluxurilor viitoare de numerar estimate,
ce sunt generate de utilizarea continuă a unui activ și din vânzarea lui la sfârșitul perioadei.
C. Evaluarea la închiderea exercițiului financiar (la data bilanțului)
La închiderea exercițiului financiar imobilizările sunt evaluate la valoarea bilanțieră, reprezentată
de valoarea cu care acestea se recunosc în situațiile financiare anuale. Fiind o valoare de închidere a
exercițiului financiar, aceasta se compară cu valoarea contabilă sau valoarea contabilă netă, fiind posibilă
următoarele două situații:
 Valoarea actuală de inventar (Vainv) 56să fie mai mare decât valoarea contabilă netă,
rezultând un plus de valoare care conform cerințelor principiului prudenței nu se
contabilizează.
 Valoarea actuală de inventar este mai mică decât valoarea contabilă netă, situație în care
rezultă un minus de valoare care se contabilizează astfel: - pe seama amortizării dacă
deprecierea este ireversibilă, fiind generată de uzura fizică sau morală a activului și prin
ajustarea pentru deprecierea valorii imobilizării, daca deprecierea este reversibilă.
 Valoarea reziduală (Vrez) este reprezentată de valoarea netă ce se estimează că se poate
obține prin cedarea unui activ imobilizat amortizabil la expirarea duratei sale de utilizare,
după ce s-ar deduce cheltuielile ocazionate de cedarea acestuia.
D. Evaluarea imobilizărilor la ieșirea din entitate
Pentru înregistrarea curentă a operațiilor economice generate de mișcări de natura ieșirii
imobilizărilor se impune evaluarea acestora. În principiu, activele imobilizate sunt evaluate la ieșire din
entitatela valoarea lor de intrare.
2.1.2 Organizarea evidenței activelor circulante
Stocurile și producția în curs de execuție sunt acele active circulante57 reprezentând ansamblul
de bunuri materiale și servicii din cadrul unitaților economice care sunt destinate pentru a se consuma la
prima utilizare, pot fi vândute după încheierea procesului de prelucrare sau pot fi vândute în starea în care
au fost cumpărate. Stocurile privite ca și componente ale activelor circulante se află într-o continuă
miscare, schimbându-și forma materială și utilitatea în cadrul circuitului economic al patrimoniului
(materii prime, producție în curs ,produse finite, bani), respectiv în sensul general, stocurile reprezintă
cantitatea de active materiale și financiare existente la un moment dat într-o unitate patrimonială. În
funcție de forma concretă pe care o îmbracă și de destinația lor în cadrul ciclului de exploatare, activele
circulante se împart în 4 mari subgrupe și anume: stocuri, creanțe, investiți pe termen scurt și casa și
conturi la bănci.
Stocurile sunt active circulante achiziționate sau produse pentru consum propriu sau în scopul
56
Idem 7, pag 161-162,
57
Idem 7,pag 285
43
comercializării. În categoria acestora se cuprind bunurile și serviciile care așteaptă să fie realizate în
termen de 12 luni de la data bilanțului. În categoria stocurilor se cuprind următoarele:
 Materiile prime, care participă în mod direct la fabricarea produselor;
 Materiale consumabile, respectiv materialele auxiliare, combustibilii, piesele de schimb,
semințele și materialele de plantat, care participă sau ajută procesul de producție;
 Materiale de natura obiectelor de inventar;
 Produsele, respectiv produsele finite, semifabricatele, produsele reziduale;
 Animalele și păsările;
 Ambalajele care include stocurile utilizate pentru păstrarea și transportul bunurilor;
 Producția în curs de execuție;Mărfurile.
În categoria stocurilor se mai cuprind bunurile aflate în custodie pentru prelucrare sau în
consignație la terți. În calitatea lor de active, stocurile58 sunt recunoscute numai atunci când este posibil
ca ele să aducă înteprinderii beneficii economice viitoare și costul lor să poată fi evaluat în mod credibil.
În planuri de conturi general, stocurile se regăsesc în Clasa 3 “Conturi de stocuri și producție
în curs de execuție” 59, această clasă cuprinde grupe de conturi care la rândul lor sunt structurate pe
conturi sintetice de gradul I, astfel:
GRUPA 30 „STOCURI DE MATERII PRIME ȘI MATERIALE”
Contul 301 „Materii prime”

Contul 302 „Materiale consumabile”
Contul 303 „Materiale de natura obiectelor de inventar”
Contul 308 „Diferențe de preț la materii prime și materiale”
GRUPA 32 „STOCURI ÎN CURS DE APROVIZIONARE ”
Contul 321 „Materii prime”

Contul 322 „Materiale auxiliare ”
Contul 323 „Materiale consumabile In curs de aprovizionare”
Contul 326 „Active biologice de natura stocurilor În curs de aprovizionare ”
Contul 327 „Mărfuri În curs de aprovizionare ”
Contul 328 „Ambalaje în curs de aprovizionare”
58
Idem 7,pag 287
59
Idem 5
44
GRUPA 34 „PRODUSE” GRUPA 33 „PRODUCȚIE ÎN

Contul 341 „Semifabricate ” CURS DE EXECUȚIE ”
Contul 345 „Produse finite ” Contul 331 „Produse în curs de execuție ”
Contul 346 „Produse reziduale” Contul 332 „Servicii În curs de execuție”
Contul 347 „Produse agricole ”
Contul 348 „Diferențe de preț la produse ”
GRUPA 35 „STOCURI AFLATE LA TERȚI”

Contul 351 „Materii și materiale aflate la terți ”
Contul 354 „Produse aflate la terți ”
Contul 356 „Active biologice de natura stocurilor aflate la terți”
Contul 357” Mărfuri ”
Contul 358 „Ambalaje aflate la terți”
GRUPA 36 „ACTIVE BIOLOGICE DE NATURA STOCURILOR ”

Contul 361 „Active biologice de natura stocurilor ”
Contul 358 „Diferențe de preț la active biologice de natura stocurilor ”
GRUPA 37 „MĂRFURI” GRUPA 38 „AMBALAJE ”

Contul 371 „Mărfuri”
Contul 381 „Ambalaje ”
Contul 378 „Diferențe de preț la mărfuri”
Contul 388 „Diferențe de preț la ambalaje ”
GRUPA 39 „AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA STOCURILOR ȘI

PRODUCȚIEI ÎN CURS DE EXECUȚIE”
Contul 391 „Ajustări pentru deprecierea materiilor prime”

Contul 392 „Ajustări pentru deprecierea materialelor ”
Contul 393 „Ajustări pentru deprecierea producției în curs de execuție ”
Contul 395 „Ajustări pentru deprecierea stocurilor aflate la terți ”
Contul 396 „Ajustări pentru deprecierea activelor biologie de natura stocurilor ”
Contul 397 „Ajustări pentru deprecierea mărfurilor”
Contul 398 „Ajustări pentru deprecierea ambalajelor”
A. Evaluarea intrărilor în stoc

Stocurile și producția în curs de execuție sunt reflectate în contabilitatea sintetică valoric, în
contabilitatea analitică cel mai adesea cantitativ - valoric și numai cantitativ în evidența operativă de
depozitare. La intrarea în patrimoniul unei entități economice stocurile sunt evaluate și înregistrate în
45
contabilitate la valoarea de intrare.În funcție de modul de dobândire valoare de intrare este dată de costul
de achiziție, costul de producție, valoarea de aport și respectiv valoarea justă.
Stocurile cumpărate ( procurate cu titlu oneros ) sunt evaluate la costul de achizitie,60prețul de
facturare ( fară TVA ) a furnizorului, taxele nerecuperabile (taxele vamale, accize, comisioane, taxe de
asigurare), cheltuieli de transport, manipulare și alte cheltuieli ce pot fi atribuite direct achiziției de
stocuri.
Stocurile fabricate de entitatea economică ( produse finite, semifabricate) sunt evaluate la costul
de producție, acesta cuprinde cheltuielilie directe și cota de cheltuieli indirecte.
Stocuri aduse ca aport în natură la capitalul social sunt evaluate la valoarea de aport, care
este valoarea alocată bunurilor aduse ca aport în natură fie în cazul constituirii unei societăți comerciale
sau a fuzinuii unor societăți comerciale, fie în situația majorării capitalului social.
Stocurile obținute cu titlu gratuit (sau prin donație) sunt evaluate la valoarea justă, aceasta
reprezintă suma pentru care respectivul stoc ar putea fi schimbat de bunăvoie între părți aflate în
cunoștință de cauză în cadrul unei tranzacții cu prețul determinat obiectiv. Valoarea justă se poate
determina în funcție de prețul pieței, starea și amplasarea stocurilor. Valoare de aport a stocurilor aduse ca
aport la capitalul social respectiv valoarea justă a stocurilor obținute cu titlu gratuit se substituie costului
de achiziție. Entitățile pot opta pe lângă evaluarea și înregistrarea în contabilitate a stocurilor la cost
efectiv la momentul intrării în patrimoniu a acestora și la alte metode în funcție de specificul activității
lor, utilizându-se costul sau prețul standard și prețul ( de vânzare) cu amănuntul.
Costul sau prețul standard poate fi folosit în special în activitatea de producție și ia în
considerare un nivel normal al consumurilor de materiale și manoperă, ținându-se cont de gradul de
eficiență și de utilizare a capacităților de producție, este un cost prestabilit care presupune evaluarea și
înregistrarea stocurilor în costuri fixe, stabilite anterior pe baza costurilor medii ale stocurilor din perioada
precedentă, devine valoare de înregistrare și presupune evidențierea distinctă a diferențelor de preț față
de costul efectiv de achiziție sau de producție.
Prețul de vânzare cu amănuntul este utilizat pentru evaluarea stocurilor de mărfuri în unitățile
comerciale cu amănuntul, utilizarea acestui preț presupune la intrarea în entitatea economică înregistrarea
în contul de stocuri a adaosului comercial precum și a TVA neexigibilă. Costul bunurilor vândute este
calculat prin deducerea valorii marjei brute din prețul de vânzare al stocurilor fără TVA iar orice
modificare a prețului de vânzare, presupune recalcularea marjei brute. Pentru intrările de stocuri se pot
utiliza următoarele documente :61
 Avizul de însoțire a mărfii, care se emite la livrarea stocurilor și servește ca document pentru
eliberarea și scaderea din depozit a stocurilor, de însoțire a bunurilor pe timpul transportului,
pentru întocmirea facturii și ca document de încărcare a gestiunii patrimoniului.
 Factura fiscală, care întocmește în momentul livrării bunurilor, cu sau fară aviz de însoțire a
60
Idem 7, pag 288-289
61
Idem 33, pag 297-298
46
mărfii.
 Notă de recepție și constatare de diferențe, care se întocmește la primirea și recepția bunurilor.
 Bon de predare – transfer - restituire, document folosit atât la consemnarea depozitării unor
bunuri provenite din producția proprie, cât și pentru transferul lor între magazii sau restituirii la
locurile de depozitare inițiale.
Creanțele reprezină drepturile aparținând unor persoane de a pretinde unui terț plata unei sume
de bani, livrarea unui bun, prestarea unui serviciu sau execuția unei lucrări. Titularul unei creanțe fiind
denumit în mod generic creditor.
Investițiile financiare pe termen scurt sunt titlurile de plasament achiziționate în vederea
realizării unor căștiguri de capital în urma vânzării acestora la un preț mai mare decât cel de cumpărare.
În această categorie se includ:
 Acțiuni emise de societăți din cadru grupului sau din afara acestuia, care sunt cumpărate pentru a
fi vândute în termen scurt;
 Obligațiuni emise și răscumpărate la scadență în vederea anulării acestora;
 Obligațiuni emise de către alte unități, care sunt achiziționate pentru a fi vândute pe termen scurt;
 Certificate verzi primite gratuit de către producătorii de energie electrice din surse regenerabile;
 Warantul este un titlu de valoare care dă dreptul deținătorului să cumpere acțiunile societății care
l-a emis la un preț mic;
 Contractele futures reprezintă o întelegere între 2 părți de a vinde, respectiv de a cumpăra un
activ, la o scadență viitoare;
 Bonurile de tezaur sunt titluri emise de către stat care au prețul de vânzare mai mic decât prețul
de răscumpărare;
 Certificatele de depozit sunt titluri de valoare emise de către stat sau de bănci, care asigură la
scadență o anumită dobândă.
Casa și conturi la bănci cuprind, disponibilitățile bănești cu ajutorul cărora se efectuează
operațiuni și încasări de plăți care pot fi în numerar prin intermediul casieriei și fără numerar prin
intermediul băncilor. Din categoria disponibilităților bănești fac parte:
 Numerarul în casierie;
 Disponibilitățile bănești în conturi curente la bănci;
 Acreditivele;
 Cecuri de încasat;
 Creditele pe termen scurt, inclusiv dobânzile;
 Avansurile de trezorerie;
 Timbrele fiscale și poștale;
 Tichetele și biletele de călătorie;
 Biletele de tratament și odihnă.
47
B. Evaluarea ieșirilor din stoc

Evaluarea ieșirilor din stoc ( vânzare, consum, donații, distrugere), respectiv din gestiun se
realizează în principiu la valoarea de intrare în stoc. In cazul stocurilor identificabile se aplică metoda
identificării specifice, care constă în evaluarea elementelor identificabile ale stocurilor la momentul ieșirii
lor la costul istoric al acestora, având în vedere că bunurile de natura stocurilor pot fi de regulă
interschimbabile și fungibile, în activitatea practică este greu să se identifice în cazul ieșirilor, în
consecință valoarea de intrare individuală. În situația utilizării costului efectiv de înregistrare în
contabilitate în practică se utilizează mai multe metode 62pentru evaluarea stocurilor fungibile la ieșirea
din gestiune, după cum urmează:
 Metoda costului mediu ponderat (CMP);
 Metoda primului intrat-primul ieșit (First in-First out- FIFO);
 Metoda ultimului intrat-primul ieșit (Last in-First out-LIFO).
Metoda costului mediu ponderat (CMP) presupune calcularea costului fiecărui element pe baza
mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate în stoc la începutul perioadei și a costului
elementelor similare produse sau cumpărate în timpul perioadei. Media poate fi calculată periodoic sau
după fiecare recepție, iar perioada de calcul nu trebuie să depășească durata medie de stocare. Relația de
calcul aplicată este următoarea:
𝒗 +𝒗
CMUPi =𝑸𝒔𝒔𝒊+𝑸̇𝒊 , în care ;
𝒊 𝟏
_ Vsi = valoarea bunurilor aflate în stoc înaintea ultimei intrări;

_ VI = valoarea bunurilor intrate la alt preț;
_ Qsi = cantitatea din stoc înaintea ultimei intrări;
_ QI = cantitatea bunurilor intrate la alt preț .
Metoda primului intrat, primul iesit (FIFO) - această metodă are la bază ideea că primele
loturi de bunuri ieșite din patrimoniu sunt evaluate la costul primelor loturi intrate în patrimoniu. Pe
măsura epuizării succesive a fiecărui lot, stocurile ieșite din gestiune se evaluează la costul lotului
următor, elementele care rămân în stoc la sfârșitul perioadei sunt evaluate la costul celor mai recente
intrări în gestiune. În cazul aplicării metodei FIFO, ieșirile de stocuri urmează cu întârziere variațiile
valorilor de intrare, durata acestor întârzieri fiind mai mare sau mai mică în funcție de viteza de rotație a
stocurilor. Astfel în perioadele de creștere a prețurilor utilizarea acestei metode determină o subevaluare a
cheltuielilor datorită supraevaluării stocurilor la finalul perioadelor de gestiune în funcție de valorile de
înregistrare a ultimilor loturi intrate, neangajate încă la ieșire.
Metoda ultimului intrat, primul ieșit (LIFO)63– potrivit acestei metode primele loturi de bunuri
ieșite din patrimoniu sunt evaluate la costul ultimelor loturi intrate în patrimoniu, pe măsura epuizării
62
Idem 22, pag 58 - 59
63
Idem 33 ,pag 290-291
48
succesive a fiecărui lot, stocurile ieșite din gestiune se evaluează la costul lotului anterior. Elementele
care rămân în stoc la sfârșitul perioadei sunt evaluate la costul celor mai vechi intrări în gestiune. In
alegerea metodelor de evaluare a ieșirilor de stocuri entitățile au libertatea deplină și, deși criteriul de bază
al opțiunilor ar trebui să-l reprezinte fidelitatea informațiilor oferite, entitățile sunt tentate să folosească
acele metode care le permit obținerea de avantaje fiscale. Potrivit prevederilor legale, 64metoda aleasă
trebuie aplicată cu consecvență pentru elementele similare de natura stocurilor și a activelor fungibile de
la un exercițiu la altul. Pentru ieșirile de stocuri se pot folosi următoarele documente :
 Dispoziția de livrare, avizul de însoțire a mărfii și factura fiscală, pentru ieșirile în afara
unității patrimoniale;
 Bonul de consum, pentru materii prime și materiale date în consumul productiv;
 Fișa limită de consum, utilizată la consumul materiilor prime cu frecvență mare a ieșirilor din
magazie;
 Bon de consum, utilizat pentru vânzarea de mărfuri prin unitățile cu amănuntul.
În funcție de specificul activității mai pot fi întocmite și alte documente de evidență operativă cum sunt :
 Raportul de gestiune ( zilnic sau periodic), cu ajutorul căruia se ține evidența operativă a
mărfurilor și ambalajelor în unitățile de desfacere cu amănuntul;
 Registrul stocurilor, care este utilizat ca document de evaluare a stocurilor de valori materiale și
de verificare a concordanței înregistrărilor din fișele de magazie cu cele din contabilitate;
 Bonul de primire în consignație, utilizat pentru descrierea obiectelor primite în consignație,
menționându-se pe acestea și prețul de vânzare;
 Borderoul de primire a obiectelor în consignație, borderoul de ieșire a obiectelor din
consignație, cu ajutorul cărora se centralizează intrările și mișcările obiectelor primite spre
vânzare în consignație;
 Borderou de predare a documentelor
Documentele de evidență a stocurilor 65 evidențiează intrările, ieșirile și existențele de la un
moment dat și pentru un anumit loc de depozitare, de asemenea ele reprezintă sursele de informații pentru
controlul operativ și contabil.
2.2 Organizarea evidenței pasivelor patrimoniale la Societățile Comerciale din

categoria IMM-urilor
Activitatea de finanțare este reprezentată de ansamblul operațiilor desfășurate de o entitate

economică pentru procurarea resurselor necesare realizării în condiții normale a obiectului de activitate.
Desfășurarea orcărei activității este condiționată de existența și utilizarea anumitor mijloace economice
specifice, determinate de particularitățile obiectului de activitate, sursa de proveniență a mijloacelor
64
Idem 22, pag 59
65
Idem 33, pag 298-299
49
economice, ce dau conținut activului bilanțier, o constituie capitalul. Contabilitatea financiară a

capitalurilor trebuie să asigure furnizarea informațiilor 66 necesare raportării mărimii și structurii acestora
în situațiile standardizate de raportare financiară – contabilă, și în special în Bilanț și Situația
modificărilor capitalului propriu, se impune contabilizarea distinctă a capitalurilor proprii de capitalurile
împrumutate, din punct de vedere a provenienței acestora în viața interprinderilor.
2.2.1 Organizarea evidenței capitalurilor proprii
Capitalul reprezintă o categorie economică care include totalitatea surselor de finanțare stabile 67,
care prin asociere cu ceilalți factori de producție participă la realizarea de noi bunuri economice, în scopul
de a obține profit, acesta are un caracter stabil, asigură finanțarea activității entității pe o perioadă mai
mare de un an. Din punct de vedere al sursei de finanțare, capitalul îmbracă două forme distincte și
anume:
 capital propriu
 capital străin
Capitalul propriu reprezintă sursa de finanțare proprie, destinată pentru procurarea activelor
entității pe o durată nedeterminată, dobândit prin aportul proprietarilor, prin autofinanțare sau din alte
surse .
Capitalul străin (împrumutat sau atras) reflectă rezultatul finanțării straine a bunurilor care
formează averea entității, pentru care aceasta trebuie sa îndeplinească sau să de-a un echivalent valoric.
Pentru a-și asigura independența financiară o entitate trebuie să asigure corelația între cele două forme
ale capitalului.
CAPITAL PROPRIU ≥ CAPITAL STRĂIN
În funcție de proveniența și apartenența lor, capitalurile permanente pot fi structurate în

următoarele componente:
Capitalul, este reprezentat de:
 capitalul social, specific societăților;
 patrimoniul regiei, constituit din resursele aflate la dispoziția regiilor autonome;
 patrimoniul public, pus la dispoziție de către stat la înfințarea societăților și companiilor
naționale;
 patrimoniul privat; primele de capital;
 alte elemente de capital propriu.
Rezervele asimilate capitalurilor, formate din: rezervele din reevaluare, rezerve legale,
rezervele statuare sau contractuale, alte rezerve.
66
Idem 33, pag 57
67
Idem 22, pag 399
50
Acțiunile proprii sunt titluri de capital răscumpărate, care au fost emise la o dată anterioară, cu
ocazia înfințării sau a majorărilor de capital social pe parcursul funcționării.
Rezultatele financiare, constituite din profitul sau pierderea exercițiului curent și de profitul sau
pierderea exercițiilor anterioare.
Câștiguri sau pierderi legate de emiterea, răscumpărarea, vânzarea, cedarea cu titlu gratuit sau
anularea instrumentelor de capitaluri propirii.
Provizioanele asimilate capitalului, concretizate în provizioane pentru riscuri și cheltuieli.
Împrumuturi și datorii asimilate reprezentate de: împrumuturi din emisiuni de obligațiuni,
credite bancare pe termen lung, datorii privind imobilizările financiare , alte împrumuturi și datorii
asimilate , dobânzi aferente împrumuturilor și datoriilor asimilate. Potrivit legislației contabile românești,
capitalurile permanente sunt structurate în următoarele categorii: capitaluri proprii, provizioane,
împrumuturi și datorii asimilate pe termen lung. În planuri de conturi general, capitalurile proprii se
regăsesc în Clasa 1 “Conturi de capitaluri, provizioane, împrumuturi și datorii asimilate”, această
clasă cuprinde grupe de conturi care la rândul lor sunt structurate pe conturi sintetice de gradul I astfel:
GRUPA 10” CAPITAL ȘI REZERVE„

Contul 101 „Capital”
Contul 104 „Prime de capital”
Contul 105 „Rezerve din reevaluare”
Contul 106 „Rezerve”
Contul 107 „Diferențe de curs valutar din conversie”
Contul 108 „Interese care nu controlează”
Contul 109 „Acținui proprii”
GRUPA 11 „REZULTATUL
REPORTAT”
Contul 117 „Rezultatul reportat”
GRUPA 12 „REZULTATUL EXERCIȚIULUI”

Contul 121 „Profit sau pierdere”
Contul 129 „Repartizarea profitului”
GRUPA 14 „CÂȘTIGURI SAU PIERDERI LEGATE DE EMITEREA,

RĂSCUMPĂRAREA, VÂNZAREA, CEDAREA CU TITLU GRATUIT SAU
ANULAREA INSTRUMENTELOR DE CAPITALURI PROPRII”
Contul 141 „Câștiguri legate de vânzarea instrumentelor de capitaluri proprii”
Contul 149 „Câștiguri legate de emiterea, răscumpărarea, vânzarea, cedarea cu titlu gratuit
sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii”
51
GRUPA 15 „PROVIZIOANE”
Contul 151 „Provizioane”
GRUPA 16„ IMPRUMUTURI ȘI DATORII ASIMILATE”
Contul 161 „Imprumuturi din emisiuni de obligațiuni”

Contul 162 „Credite bancare pe termen lung”
Contul 166 „Datorii care privesc imobilizările financiare”
Contul 167 „Alte împrumuturi și datorii asimilate”
68 Contul 168 „Dobânzi aferente împrumuturilor și datoriilor asimilate”
Contul 169 „Prime privind rambursarea obligațiunilor și a altor datorii”
Contabilitatea capitalurilor proprii reprezintă dreptul acționarilor69 asupra activelor unei

entități, după deducerea tuturor datoriilor și cuprind: aporturile de capital, primele de capital, rezervele,
rezultatul raportat, rezultatul exercițiului financiar. Privite în evoluție, capitalurile proprii debutează în
cadrul unei înteprinderi cu capitalul social -partea din capital pusă la dispoziția firmei de către acționari
sau asociați.
La elaborarea situațiilor financiare, entitățile adoptă conceptul financiar de capital. Conform
acestui concept, capitalul este sinonim cu activele nete sau cu valoarea capitalurilor proprii ale entității,
acesta este reprezentat de capitalul social, patrimoniul regiei, în funcție de forma juridică a entității.
Capitalul social se constituie la înfințarea societății, fiind o condiție a existenței și funcționării acesteia.
70
Acționarii sau asociații care dețin cote - părți din capitalul social, sunt considerați coproprietari ai averii
societății. Ca mărime capitalul social este egală cu valoarea nominală a acțiunilor și părților sociale emise
de societate. Contabilitatea capitalului social reprezintă71 un demers teoretico - conceptual și aplicativ
care vizează abordarea următoarelor aspecte:
A. Documentele economice și juridice utilizate în cadrul contabilității capitalului social;
B. Evaluarea capitalului social;
C. Subsistemul conturilor utilizate pentru contabilizarea capitalului social.
A. Documentele juridice și economice privind evidențierea capitalului social
Capitalul social ca și componentă a capitalurilor proprii îmbracă două forme: capital social
subscris nevărsat și capital subscris vărsat. Capitalul social subscris și vărsat se înregistrează distinct în
contabilitate, pe baza actelor de constituire a entităților economice și a documentelor justificative
întocmite cu ocazia aportării acestuia.
Actele contitutive ale entităților economice, reprezintă documente cu caracter juridic, prin care
se stabilesc modul de organizare și funcționare a entităților economice precum și elementele de
68
Idem 19
69
Idem 22, 401
70
Idem 22, pag 401
71
Idem 33, pag 61-67
52
identificare ale acestora în spațiul economic: denumire, sediu, formă juridică, obiect de activitate,
structură a asociaților sau acționarilor, mărimea capitalului social, organele de administrare, modalități de
dizolvare.
Statutul societății reprezintă actul juridic unic întocmit la constituirea entităților cu un singur
proprietar, iar contractul de societate reprezintă un act juridic ce completează statutul, în situația
constituirii entităților economice cu mai mulți proprietari.
Contractul de societate exprimă manifestarea voinței investitorilor de a subscrie și participa în
comun la finanțarea entităților economice, cuprinzând drepturile și obligațiile juridice a acestora.
Documentele economice care stau la baza înregistrării în contabilitate a operațiunilor privind
constituirea capitalului social și la evidențierea analitică a acționarilor sau asociaților se pot concretiza în:
 chitanță pe baza căreia se înregistrează aporturile în numerar depuse la casieria entității;
 foaia de vărsamânt, ce atestă depunerea aportului în bani, în contul de disponibil la bancă;
 proces verbal de recepție a aporturilor în natură sub formă de active imobilizate și circulante în
cuprinsul cărora se inserează și caracteristicile tehnico - economice ale aporturilor în natură.
B. Evaluarea capitalului social
Categoriile de valori utilizate în cadrul contabilității capitalului social au în vedere momentele de
evoluție a capitalului de la constituirea acestuia până la lichidarea entităților, cuprinzând următoarele
valori asociate fracțiunilor de capital:
 valoarea nominală a acțiunilor sau părților sociale;
 valoarea de piață;
 valoarea de rentabilitate;
 valori patrimoniale.
Valoarea nominală a acțiunilor/ părților sociale, reprezintă echivalentul valoric pe care
acționarii sau asociații sunt dispuși să o achite în cadrul unei fracțiuni a capitalului social,
corespunzător unei acțiuni sau părți sociale, pornind de la acest raport, valoarea nominală a capitalului
social se poate determina pe baza relației de calcul:
Capital social = Numar acțiuni/Părți sociale x Valoarea nominală
Valoarea de piață reprezintă suma pe care un investitor acceptă să o plătească în schimbul unei
acțiuni, în urma unei tranzacții realizată pe o piață activă. Evaluarea acțiunilor la valoarea de piață trebuie
să se realizeze într-o manieră concretă, avându-se în vedere alte valori stabilite pe baza ratelor de
rentabilitate, a ratelor de acumulare a activului net sau valorilor lichidative.
Valoarea de rentabilitate reprezintă o componentă a sistemului de valori utilizat în evaluarea
capitalului social care are în vedere analiza comparativă a oportunităților de investiție pe piața financiară,
a rezultatului repartizabil acționarilor în contul unei acțiuni respectiv rata de capitalizare a rezultatului net
pe acțiune. Valoarea de rentabilitate îmbracă două forme: valoarea financiară a acțiunii și valoarea de
randament a acțiunii.
53
Valorile patrimoniale au în vedere valoarea unei entități calculată pe baza informațiilor

contabile prezentate în situațiile financiare raportată șa numărul de acțiuni sau părți sociale. Valorile
patrimoniale sau de activ îmbracă următoarele forme: valoarea matematică contabilă și valoarea de
lichidare.
C. Subsistemul conturilor utilizate pentru contabilizarea capitalului social
Capitalul social ca și componentă a capitalurilor proprii se formează și se modifică sub influența
unor operațiuni de natură econimică, financiară, tehnică și juridică în urma cărora se dimensionează,
apelează, evaluează și angajează juridic aporturile în numerar și în natură aduse de proprietari.
Constituirea și modificarea capitalului social se realizează prin intermediul unor mecanisme de finanțare
adecvate piețelor de capital sub forma ofertelor publice de vânzare a acțiunilor sau sunt insearte în actele
constitutive ale entităților cu un număr redus de acționari/asociați, necotate pe piața de capital.
Subsistemul conturilor care reflectă constituirea și modificarea capitalului social precum și valoarea
drepturilor de creanță privind subscrierile și aporturile aduse de acționari/asociați sunt următoarele:
Contul 101 „Capital”, cont sintetic de gradul I, care se dezvoltă în funcție de natura capitalului și
emitentului în următorele conturi sintetice de gradul II:
1011 „Capital subscris nevărsat”
1012 „Capital subscris vărsat”
1015 „Patrimoniul regiei”
1016 „Patrimoniul public”
Contul 101 „Capital” și conturile de gradul II derivate din dezvoltarea acestuia sunt după
conținutul economic conturi de capitaluri proprii, iar după funcția contabilă conturi de pasiv. Dezvoltarea
contului 101 „Capital” în conturile 1011„ Capital subscris nevărsat” și 1012 „Capital subscris vărsat”,
se realizează pentru delimitarea capitalurilor în funcție de exigibilitatea, respectiv modul de apelare și
aportare a capitalului. Contabilitatea trebuie să ofere o informare analitică asupra capitalurilor atât din
punct de vedere a naturii acțiunilor emise cât și a stadiului în care se situează capitalul, asigurând o
detaliere pe nivele a capitalului social astfel:
 Capital autorizat a fi emis de entități;
 Capital social subscris;
 Capital social subscris nevărsat.
Contabilitatea analitică a capitalului social se realizează pe acționari sau asociați, cuprinzând
numărul și valoarea nominală a acțiunilor sau părților sociale subscrise și vărsate. Relațiile entității cu
acționarii sau asociații statuate în cadrul operațiunilor privind constituirea capitalului social este reflectată
în contabilitate cu ajutorul contului sintetic de gradul I 456 „Decontări cu acționarii/asociații privind
capitalul ”. După conținutul economic, contul 456 „Decontări cu acționarii/asociații privind capitalul ”,
este un cont de reflectare a raporturilor entității cu terții, privind creanțele și datoriile entității generate de
operațiunile de subscriere, vărsare sau retragere a capitalului.
54
2.2.2 Organizarea evidenței datoriilor
Din capitalul permanent al înteprinderii, alături de capitalurile proprii, fac parte și împrumuturile
și datoriile pe termen scurt72, acestea reprezintă capitalurile primite de la terți pe care înteprinderea
trebuie să le restituie la termen și să plătescă și o dobândă. Din structura capitalului străin fac parte
următoarele elemente :
 Împrumuturile din emisiuni de obligațiuni și primele de rambursare a acestora;
 Creditele bancare pe termen lung si mediu;
 datorii legate de participanții;
 Dobânzii aferente împrumuturilor și datoriilor asimilate;
 Prime privind rambursarea obligațiunilor.
Contabilitatea împrumuturilor din emisiuni de obligațiuni, sunt datorii pe termen lung 73
obținute prin vânzarea unor titluri de credit de valori egale, numite obigațiuni, rambursabile la o anumită
dată și generatoare de dobânzi plătibile anual. Împrumuturile din emisiuni de obligațiuni convertibile în
acțiuni sunt evidențiate distinct, valoarea nominală a obligațiunilor convertibile în acțiuni va trebui să fie
egală cu cea a acțiunilor. În procesul emisiunii și răscumpărării obligațiunilor, pentru un titlu pot apărea
mai multe categori valorice, și anume:
Valoarea nominală este reprezentată de suma înscrisă pe obligațiune, care stă la baza
determinării dobânzii anuale, și nu poate fi mai mică de 2,5lei.
Valoare de rambursare poate fi mai mare sau egală cu valoarea nominală, reprezintă suma pe
care societatea emitentă se angajează să o plătească la sacdența rambursării împrumutului obligatar pentru
un titlu, dacă valoarea de rambursare este superioară valorii nominale, diferența constituie prima de
rambursare a unei obligațiuni.
Valoarea de emisiune, care poate fi mai mică sau egală cu valoarea nominală, reprezină prețul de
vânzare la care obligațiunea este oferită publicului spre subscriere. Dacă valoarea de emisiune este
inferioară valorii nominale, diferența constituie prima de emisiune a unei obligațiuni care sub aspect
contabil este asimilată primei de rambursare, fiind reflectată cu ajutorul aceluiaș cont.
Pentru evidența operațiunilor specifice împrumuturilor obligatare se folosesc următoarele conturi:
161 „Împrumuturi din emisiuni de obligațiuni”74, ce se dezvoltă pe mai multe conturi sintetice de
gradul II, în funcție de natura împrumutului și instituția care il garantează:
1614 „Împrumuturi externe din emisiuni de obligațiuni garantate de stat ”

1615 „Împrumuturi externe din emisiuni de obligațiuni garantate de bănci”
1617 „Împrumuturi interne din emisiuni de obligațiuni garantate de stat ”
1618 „Alte împrumuturi din emisiuni de obligațiuni”
72
Idem 47, pag 204
73
Idem 22, pag 446
74
Idem 22, pag 450
55
Contul 161„Împrumuturi din emisiuni de obligațiuni” este un cont de pasiv care se creditează
cu obligațiile contractuale din emisiunea obligațiunilor și se debitează cu sumele achitate în contul acestor
obligații. Soldul creditor reflectă valoarea creditelor obligatare de rambursat.
Având în vedere că împrumuturile și datoriile asimilate sunt resurse de finanțare străine, entitatea
care le utilizează datorează creditorilor dobânzi, pentru evidența acestora intervine contul de pasiv 168
„Dobânzi aferente împrumuturilor și datoriilor asimilate” care reflectă dobânzile aferente fiecărui tip
de împumut și datorie asimilată, motiv pentru care se dezvoltă pe următoarele conturi sintetice de gradul
II:
1681 „Dobânzi aferente împrumuturilor din emisiuni de obligațiuni”
1682 „Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung ”
1685 „Dobânzi aferente datoriilor față de entitățile afiliate”
1686 „Dobânzi aferente datoriilor față de entitățile asociate și entitățile controlate în comun”
1687 „Dobânzi aferente altor împrumuturi și datorii asimilate”
Contabilitatea creditelor bancare pe termen lung reprezintă sume de bani acordate de bănci75,
pe durate variabile de timp, care trebuie restituite conform unui program de rambursare și sunt purtătoare
de dobânzi. Creditele bacare pe termen mediu și lung constituie alături de capitalurile proprii și
împrumuturile din emisiuni de obligațiuni sursele de finanțare cu caracter permanent a activității
economice. Filierele de înregistrări contabile ale creditelor bancare pe termen lung au în vedere două
caracteristici ale creditului bancar și anume:
a) modalitatea de creditare, respectiv pe măsura angajării plăților sau prin cont de disponibil;
b) moneda în care se acordă creditul, respectiv moneda națională sau moneda străină.
Subsistemul conturilor utilizate în reflectarea operațiunilor privind acordarea creditelor,
înregistrarea și plata dobânzii, rambursarea creditelor bancare pe termen lung cuprinde: Contul 162
„Credite bancare pe termen lung” dezvoltate în următoarele conturi sintetice de gradul I: După conținut
economic aceste conturi de datorii privind creditele bancare primite, iar după funcția contabilă sunt
conturi de pasiv, aceste conturi încep sa funcționeze prin a se credita, cu valoarea creditelor primite,
respectiv cu valoarea dobânzilor de plată aferente acestor credite. Se debitează pe măsura rambursări
creditelor sau a plăților dobânzii. Soldul lor creditor reflectă valoarea creditelor rămas de rambursat sau
dobânzilor de plătit conform planului de rambursare.
1621 „Credite bancare pe termen lung”
1622„Credite bancare pe termen lung nerambursate la scadență”
1623 „Credite bancare externe guvernamentale”
1624 „Credite bancare externe extragarantate de stat”
1625„Credite bancare externe garantate de bănci”
1626„Credite de la trezoreria statului ”
1627 „Credite bancare interne garantate de stat”
75 168 „Dobânzi
Idem Aferente împrumuturilor și datoriilor asimilate”
19, pag 127-128
1682 „Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen
56 lung”
Contabilitatea datoriilor colaterale imobilizărilor financiare - finanțarea entităților

economice pe piața de capital se realizează atât prin fluxurile de capiatl generate de emisiunile de acțiuni
cât și prin fuxurile de finanțare colaterale acestora,76 concretizate în împrumuturi pe termen scurt sau lung
pe care entitățile economice le acordă societăților afiliate. Aceste fluxuri de finanțare denumite datorii ce
privesc imobilizările financiare se realizează de regulă la costuri mai reduse decât formele de finanțare
externă, scopul acestor finanțări este de susținere și consolidare financiară a entităților economice care
solicită împrumutul precum și consolidarea relațiilor de afaceri între entitățile legate prin interese de
participare. Subsistemul conturilor care reflectă datoriile legate de participanți sunt reprezentate de
contuile următoare: Contul 166 „Datorii legate de participații”,care se detaliază în două conturi
operaționale de gradul II:
Contul 166 „Datorii legate de participații

1661 „Datorii față de entitățile afiliate”
1662 „Datorii față de entitățile de care compania este legată prin interese de participare”
Contul 168 „Dobânzi aferente împrumuturilor și datoriilor asimilate”

1685 „Dobânzi aferente datoriilor față de entitățile afiliate”
1686 „Dobânzi aferente datoriilor față de entitățile de care compania este legată prin
interese de participare”
După conținutul economic acestea sunt conturi de datorii legate de participații77 iar după funcția
contabilă sunt conturi de pasiv, se creditează cu valoarea împrumuturilor angajate de la entitățile afiliate
din cadrul grupului sau de la entitățile legate prin interese de participare, respectiv cu valoarea dobânzilor
aferente. Se debitează cu valoarea împrumuturilor rambursate, respectiv cu valoarea dobânzilor plătite.
Soldul creditor al acestor conturi reflectă valoarea împrumuturilor rămase de plată respectiv a dobânzilor
datorate.
Contabilitatea altor împrumuturi și datorii asimilate - derularea activității operaționale și de
investiții a entităților econimice, se realizează și prin alte forme de finanțare pe termen lung decât cele
consacrate pe piața de capital sau piața monetară, prin atragerea unor resurse financiare sau valori
materiale, sub forma concesiunilor, brevetelor și altor drepturi similare preluate de la alte entități
economice, a depozitelor și garanțiilor bănești primite de la terți, a imobilizărilor corporale primite în
leasing financiar sau alte forme de împrumuturi la termen, cu scadență mai mare de un an. Subsitemul
conturilor utilizate pentru reflectarea acestor forme de finanțare este format din următoarele conturi:
167 „Alte Împrumuturi și datorii asimilate”

1687„Dobânzi aferente altor împrumuturi și datorii asimilate”
76
Idem 33, pag 131-132
77
Idem 33, pag 132-133
57
După conținutul economic sunt conturi de surse atrase iar după funcția contabilă sunt conturi de
pasiv, se creditează cu valoarea altor împrumuturi atrase de la terți și cu valoarea dobânzilor aferente, se
debitează pe măsura rambursării împrumuturilor și a plății dobânzilor. Soldul creditor reflectă valoarea
datoriilor de plată și a dobânzilor datorate.
2.3 Organizarea evidenței cheltuielilior, veniturilor și a rezultatelor la Societățile

Comerciale din categoria IMM-urilor
Activitatea oricărei unități patrimoniale se desfășoară într-un mediu economic, sociale și

administrativ, dinamic și în continuă transformare, mediu de care unitatea este legată prin intermediul
fluxurilor fizice și financiare. Activitățile economice desfășurate în cadrul unei entități sunt consumatoare
de resurse și producătoare de venituri care generează modificări în volumul patrimoniului. Acestea sunt
descrise și analizate în Contul de Profit și Pierdere, în care se prezintă cheltuielile și veniturile pe baza
cărora se evaluează performanțele unei entități. Cheltuielile și veniturile reprezintă fluxuri pe o anumită
perioadă, motiv pentru care ele nu pot fi preentate în bilanț alături de active și pasive. Principalele
obiective ale organizării contabilității cheltuielilor și veniturilor sunt:
 Fundamentarea cheltuielilor și a veniturilor în bugetul de venituri și cheltuieli pe baza
informațiilor din exercițiul financiar precedent și a obiectivelor din perioada următoare;
 Separarea cheltuielilor și a veniturilor din perioada curentă față de cele aferente perioadei
viitoare;
 Gruparea cheltuielilor și a veniturilor după natura lor economică în vederea stabiliri rezultatului
din exploatare, financiar și extraordinar.
2.3.1 Organizarea evidenței cheltuielilor
Cheltuielile unității patrimoniale reprezintă sumele plătite sau de plată 78

pentru consumul de
materii prime și materiale, pentru lucrările executate și serviciile prestate de terți, plata personalului și a
altor obligații legate sau contractuale, amortizarea imobilizărilor, valoarea contabilă a activelor cedate,
distruse sau dispărute, precum și provizioanele constituite pentru acoperirea deprecierilor reversibile care
afectează activele interprinderii. Organizarea contabilității cheltuielilor are la bază concepția dualistă
specifică țărilor cu economie de piață dezvoltată și anume:
 Contabilitatea financiară, care cuprinde în obiectul său de evaluare și înregistrarea cheltuielilor
grupate în funcție de natura activităților și de natura resurselor utilizate.
 Contabilitatea de gestiune, care cuprinde în obiectul său contabilizarea cheltuielilor grupate în
funcție de destinația și funcția lor pe feluri de produse, lucări și servicii.
78
Idem 47, pag 319-320
58
La organizarea contabilității financiare a cheltuielilor se ține seama de unele din principiile de

organizare a contabilității și anume:
- Principiului independenței exercițiului unde se iau în considerare toate cheltuielile
corespunzătoare exercițiului financiar pentru care se face raportarea fără a se ține seama de data
efectuării plăților.
- Principiul prudenței impune înregistrarea cheltuielilor cu amortizările și procizioanele indiferent
de existența unor rezultate financiare favorabile.
- Principiul necompensării interzice efectuarea de compensări între valoarea elementelor ce
reprezintă active cu valoarea elementelor ce reprezintă pasive, respectiv veniturile cu cheltuielile,
cu excepția compensărilor între active și pasive, permise de reglementările legale.
Cheltuielile reflectate în contabilitatea financiară pot fi grupate în funcție de momentul angajării
lor astfel:
 Cheltuieli constatate în momentul plății lor care se înregistrează în corespondență cu conturile de
trezorerie;
 Cheltuieli angajate, cu plata ulterioară, motiv pentru care se înregistrează în corespondență cu
conturile de terți;
 Cheltuieli contabile calculate pentru a estima deprecierile definitive, fără a angaja o plată,
reprezentate de amortozări și provizioane.
Cheltuielile unității reprezină valorile plătite sau de plătit pentru: consumuri de stocuri, lucrări
executate și servicii prestate de care beneficiază unitatea, cheltuieli cu personalul, executarea unor
obligații legale sau contractuale. In cadrul cheltuielilor exercițiului se mai cuprind amortizările și
provizioanele constituite. Contabilitatea cheltuielilor se ține pe feluri de cheltuieli, după natura lor, astfel:
Cheltuieli de exploatare, sunt legate de activitatea curentă, normală a entității iar realizarea ei
presupune importante eforturi materiale, financiare și bănești, 79 acestea sunt generate și impuse de
realizarea obiectului de activitate propriu fiecărei entități, având un caracter de permanență. În această
categorie se includ: cheltuielile privind stocurile, cheltuielile cu serviciile executate de terți, cheltuieli cu
alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate, cheltuieli cu personalul, alte cheltuieli de exploatare.
Cheltuieli financiare sunt ocazionate de desfășurarea activității financiare a entității și sunt
concretizate în: pierderi din creanțe legate de participații, valoarea de intrare a imobilizărilor financiare
cedate, diferența nefavorabilă dintre prețul de vânzare și valoarea de intrare a investițiilor pe termen scurt
cedate, diferențele nefavorabile de curs valutar, dobânzile datorate pentru împrumuturile primite,
sconturile acordate furnizorilor și altor creditori, alte cheltuieli financiare.
Cheltuielile cu amortizările, provizioanele și ajustările pentru deprecierea sau pierdere de
valoare includ acele cheltuieli generate de amortizarea imobilizărilor, de constituirea sau suplimentarea
provizioanelor, constituirea sau pierderea de valoare a imobilizărilor, activelor circulante, amortizarea
primelor de rambursare a obligațiunilor. Aceste cheltuieli sunt structurate pe cele două segmente ale
79
Idem 22 , pag 463-465
59
ale activității desfășurate de entitate: de exploatare și financiare.

Cheltuielile cu impozitul pe profit și alte impozite sunt reprezentate de sumele datorate
bugetului de stat sub formă de impozit pe profit, impozitul pe veniturile microinterpinderilor sau alte
impozite prevăzute de legislația financiar - fiscală.
Conturile din clasa 6 „Conturi de cheltuieli,” au funcția de activ, cu excepția contului 609
„Reduceri comerciale primite”, care are funcția de pasiv. Aceste conturi colectează în debit, în cursul
perioadei cheltuielile efectuate, în funcție de natura acestora, iar în credit: cheltuielile aferente operațiilor
desfășurate în participație, transmise pe bază de decont și valoarea cheltuielilor transferate asupra contului
de profit și pierdere. Nu prezintă sold la sfârșitul perioadei.
Potrivit planului de conturi general, contabilitatea cheltuielilor, se realizează cu ajutorul Clasa 6
„Conturi de cheltuieli,”această clasă cuprinde grupe de conturi care la rândul lor sunt structurate pe
conturi sintetice de gradul I astfel:
GRUPA 60 „CHELTUIELI PRIVIND STOCURILE”
Contul 601 „Cheltuieli de materii prime”

Contul 602 „Cheltuieli cu materiale consumabile”
Contul 603 „Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar”
Contul 604 „Cheltuieli privind materialele nestocate”
Contul 605 „Cheltuieli privind energia și apa”
Contul 606 „Cheltuieli privind activele biologice de natura stocurilor”
Contul 607 „Cheltuieli privind mărfurile”
Contul 608 „Cheltuieli privind ambalajele”
Contul 609 „Reduceri comerciale primite”
GRUPA 61 „CHELTUIELI CU SERVICIILE EXECUTATE DE TERȚI”

Clasa 611 „Cheltuieli cu întreținerea și reparațiile”
Clasa 612 „Cheltuieli cu redevențe, locații de gestiune și chirii”
Clasa 613„ Cheltuieli cu primele de asigurare”
Clasa 614„ Cheltuieli cu studiile și cercetările”
80
Clasa 615 „Cheltuieli cu pregătirea personalului”
GRUPA 62„CHELTUIELI CU ALTE SERVICII EXECUTATE DE

TERȚI”
Contul 621 „Cheltuieli cu colaboratorii”
Contul 622„ Cheltuieli privind comisioanele și onorarile”
Contul 623 „Cheltuieli de protocol, reclamă și publicitate”
Contul 624 „Cheltuieli cu transportul de bunuri și personal”
Contul 625 „Cheltuieli cu deplasări, detașări și transferări”
Contul 626 „Cheltuieli poștale și taxe de administrație”
Contul 627 „Cheltuieli cu serviciile bancare și asimilate”
Contul 628 „Alte cheltuieli cu serviciile executate de terți”
80
Idem 19
60
GRUPA 63 „CHELTUIELI CU ALTE IMPOZITE, TAXE ȘI

VARSĂMINTE ASIMILATE”
Contul 635 „Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate”
GRUPA 66 „CHELTUIELI FINANCIARE”

Contul 663„ Pierderi din creanțe legate de participații”
Contul 664 „Cheltuieli privind investițiile financiare”
Contul 665 „Cheltuieli din diferențe de curs valutar”
Contul 666 „Cheltuieli privind dobânzile”
Contul 667 „Cheltuieli privind sconturile acordate”
Contul 668 „Alte cheltuieli financiare”
GRUPA 68 „CHELTUIELI CU AMORTIZĂRILE, PROVIZIOANELE ȘI

AJUSTĂRILE PENTRU DEPRECIEREA SAU PIERDEREA DE VALOARE”
Contul 681 „Cheltuieli de exploatare privind amortizările, provizioanel și ajustările
pentru depreciere”
Contul 686 „Cheltuieli financiare privind amortizările, provizioanele și ajustările
pentru pierderea de valoare”
GRUPA 69 „CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT ȘI ALTE IMPOZITE”

Contul 691 „Cheltuieli cu impozitul pe profit”
Contul 698 „Cheltuieli cu impozitul pe venit și cu alte impozite care nu apar în
elementele de mai sus”
2.3.2 Organizarea evidenței veniturilor
Scopul principal al activităților desfășurate de entitățile cu scop lucrativ il constituie obținerea

și/sau vânzarea bunurilor și prestarea de servicii care să aibă desfacerea asigurată. Astfel, prin vânzarea și
încasarea rezultatelor obținute din activitatea de exploatare entitățile realizează venituri, care servesc la
acoperirea cheltuielilor efectuate, contabilitatea de angajamente duce la apariția veniturilor în momentul
transferului de proprietate, indiferent de data încasării acestora.
Veniturile reprezintă majorări81 ale beneficiilor economice în cursul perioadei contabile sub
forma intrărilor active sau a măririi valorii activelor sau a diminuării datoriilor, care au ca rezultat
creșteri ale capitalurilor proprii, altele decât cele legate de contribuții ale participanților la capitalurile
proprii. Se încadrează în noțiunea de venituri atât veniturile din activități curente cât și câștigurile din
81
Idem 22, pag491-493
61
orice sursă. În contabilitatea financiară veniturile sunt structurate după natura activității care le generează
și natura venitului, rezultând următoarele categorii:
Veniturile din exploatare, generate de activitatea curentă, normală a entității, sunt impuse de
realizarea obiectului de activitate propriu fiecărei entități, având un caracter de permanență. Principalele
grupe de venituri din exploatare sunt:
 Cifra de afaceri netă;
 Veniturile aferente costului de producție în curs de execuție;
 Veniturile din producția de imobilizări;
 Veniturile din subvenții de exploatare;
 Alte venituri financiare.
Veniturile financiare, sunt ocazionate de desfășurarea activității financiare a entității și se
concretizează în: veniturile din deținerea de imobilizări financiare și investiții financiare pe termen scurt,
dobânzile cuvenite pentru creanțele imobilizate deținute, prețul de vânzare ale imobilizărilor financiare
cedate, diferența favorabilă dintre prețul de vânzare și valoarea contabilă a investițiilor pe termen scurt
cedate, alte venituri financiare.
Veniturile din provizioane și ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare sunt generate
de anularea, diminuarea sau consumarea provizioanelor și a ajustărilor pentru deprecierea sau pierderea
de valoare a imobilizărilor și a activelor circulante.
Evidența veniturilor obținute de o entitae se asigură cu ajutorul conturilor din clasa 7 „Conturi de
venituri” a căror funcție este de pasiv, cu excepția conturilor 709 „Reduceri comerciale acordate”, care
are funcția de activ, și a celor din grupa 71 „Venituri aferente costului producției în curs de execuție”,
care sunt bifuncționale.
Aceste conturi colectează, în cursul perioadei, în credit veniturile obținute, după natura lor, iar în
debit în cursul perioadei, cu veniturile realizate din operații de participație transferate coparticipanților. La
sfârșitul perioadei, soldul acestor conturi se transferă asupra contului de profit și pierdere.
Potrivit planului de conturi general, contabilitatea veniturilor, se realizează cu ajutorul Clasa 7
„Conturi devenituri” a căror funcție este de pasiv, cu excepția conturilor 709 „Reduceri comerciale
acordate”, care are funcția de activ, și a celor din grupa 71 „Venituri aferente costului producției în curs
de execuție”, care sunt bifuncționale. Aceste conturi colectează, în cursul perioadei, în credit veniturile
obținute, după natura lor, iar în debit în cursul perioadei, cu veniturile realizate din operații de participație
transferate coparticipanților. La sfârșitul perioadei, soldul acestor conturi se transferă asupra contului de
profit și pierdere.
Potrivit planului de conturi general, contabilitatea venituriloe , se realizează cu ajutorul Clasa 7
„Conturi de venituri”, această clasă cuprinde grupe de conturi care la rândul lor sunt structurate pe
conturi sintetice de gradul I astfel:
62
GRUPA 70 „CIFRA DE AFACERI NETĂ”

82
Contul 701 „Venituri din vânzarea produselor finite, produselor agricole și a

activelor biologice de natura stocurilor”
Contul 702 „Venituri din vânzarea semifabricatelor”
Contul 703 „Venituri din vânzarea produselor reziduale”
Contul704 „Venituri din servicii prestate”
Contul705 „Venituri din studii și cercetări”
Contul706 „Venituri din redevențe, locații de gestiune și chirii”
Contul707„Venituri din vânzarea mărfurilor”
Contul708„Venituri din activități diverse„
Contul709„Reduceri comerciale acordate”
GRUPA 71 „Venituri aferente costului producției în curs de execuție”
Contul 711 „Venituri aferente costurilor stocurilor de produse”

Contul 712„Venituri aferente costurilor serviciilor în curs de execuție”
GRUPA 72 „Venituri din producția de imobilizări”

Contul 721 „Venituri din producția de imobilizări necorporale”
Contul 722 „ Venituri din producția de imobilizări corporale”
Contul 725 „Venituri din producția de investiți imobiliare”
GRUPA 74 „Venituri din subvenții de exploatare”

Contul 741 „Venituri din subvenții de exploatare”
GRUPA 75 „Venituri din operațiuni de fiducie”
Contul 751 „Venituri din operațiuni de fiducie”

Contul 754 „Venituri din creanțe reactivate și debitori diverși”
Contul 755 „Venituri din reevaluarea imobilizărilor corporale”
Contul 758 „Alte venituri din exploatare”
82
Idem 19
63
GRUPA 76 „VENITURI FINANCIARE”

Contul 761 „Venituri din imobilizări financiare”
Contul 762 „Venituri din investiți financiare pe termen scurt”
Contul 764 „Venituri din investiții financiare cedate”
Contul 765„Venituri din diferențe de curs valutar”
Contul 766„Venituri din dobânzi”
Contul 767„Venituri din sconturi obținute”
Contul 768„Alte venituri financiare”
GRUPA 78 „VENITURI DIN PROVIZIOANE, AMORTIZĂRI ȘI AJUSTĂRI PENTRU

DEPRECIEREA SAU PIERDEREA DE VALOARE”
Contul 781„Venituri din provizioane și ajustări pentru depreciere privind activitatea de

exploatare”
Contul 786„Venituri financiare din amortizări și ajustări pentru pierderea de valoare”
2.3.3 Organizarea evidenței rezultatelor
Rezultatul exercițiului se înregistează în contabilitate ca efect al închiderii conturilor de cheltuieli

și venituri83, acestea fiind structuri specifice consumului de resurse și producerii de rezultate. În funcție de
mărimea acestor structuri rezultatul exercițiului poate fi:
 Profit, atunci când veniturile sunt mai mari decât cheltuielile;
 Pierdere, atunci cand veniturile sunt mai mici decât cheltuielile;
Închiderea conturilor de venituri și cheltuieli se efectuează, la sfârșitul exercițiului financiar,
rezultatul stabilindu-se la închiderea acestuia și reprezintă soldul final al contului de profit și pierdere.
Rezultatul financiar al exercițiului curent se înregistrează cu ajutorul contului 121„Pierdere sau profit”,
care înregistrează la sfârșitul fiecărei perioade în credit veniturile realizate pe parcursul acesteia, iar în
debit cheltuielile, soldul creditor al contului reflectă profitul obșinut iar cel debitor pierderea.
Profitul obținut se repartizează pe destinații prevăzute de lege, după diminuarea lui cu cota
destinată rezervei legale și impozitului pe profit, astfel;
- parțial la sfârșitul acestuia ( constituirea rezervelor în baza prevederilor statuare);
- definitiv în cursul exercițiului următor, cu aprobarea Adunării generale a acționarilor sau
asociaților ( acoperirea pierderilor din anii precedenți, dividende, majorarea capitalului social,
alte destinații hotărâte de Adunarea generală);
- amânat la repartizare și lăsat în așteptare, pentru a fi repartizat pe destinații în perioadele viitoare,
cu aprobarea Adunării generale a acționarilor sau asociaților.
83
Idem 22, pag 428-431
64
Repartizarea profitului exercițiului curent se înregistrează în contabilitate cu ajutorul contului

de activ 129„Repartizarea profitului”, care se debitează cu repartizările efectuate din profit și se
creditează cu profitul net repartizat, soldul debitor al contului indică repartizările efectuate din profit.
Închiderea contului 121„Profit sau pierdere” și 129„Repartizarea profitului” se efectuează la începutul
exercițiului financiar următor celui pentru care se întocmesc situațiile financiare anuale.
Pierderea înregistrată se acoperă fie integral la începutul exercițiului următor, din profit sau
rezerve, cu aprobarea Adunării generale a acționarilor sau asociaților, sau poate fi amânată la acoperirea
totală sau parțială, fiind lăsată pentru a fi acoperită în perioada viitoare, tot cu aprobarea Adunării
generale. Pierderea anuală, stabilită prin declarația de impozit pe profit, se recuperează din profiturile
impozabile obținute în următorii 7 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua în ordinea
înregistrărilor acestora, la fiecare termen de plată a impozitului de profit, potrivit prevederilor legale în
vigoare din anul înregistrării acestora. Rezultatul exercițiului precedent, profit nerepartizat/pierdere
neacoperită se refectă în contul bifuncțional 117„Rezultatul reportat”.
Pe parcursul anului, contul 121„Profit și pierdere”, arată profitul lunar cumulat de la începutul
anului sau când sunt inevitabile, și pierderile, inclusiv autocompensarea lor, în timp ce debitul contului
129„Repartizarea profitului”, relevă cât din profitul realizat a fost repartizat pe parcursul anului pe
diverse destinații de către Adunarea generală a asociaților.
65
CAPITOLUL III
STUDIU DE CAZ PRIVIND ORGANIZAREA CONTABILITĂȚII GENERALE LA S.C.
SERVCOM AMICII S.R.L.
Contabilitatea reprezintă efectul numeroaselor controverse ce s-au desfășurat pe o perioadă lungă

de timp, ea devenind dintr-o tehnică de consemnare a operațiilor de natură comercială, un mijloc de
verificare și prevedere. Potrivit legii în vigoare, contabilitatea 84este o activitate specializată în măsurarea,
evaluarea, cunoașterea, gestiunea și controlul activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, precum și a
rezultatelor obținute din activitatea entităților economice.
Organizarea contabilității este modalitatea prin care se determină modul de conducere și
executare a unor lucrări contabile în cadrul desfășurării activitățiilor economice ale unei interprinderi.
Pentru realizarea acestuia se vor selecta metodele și procedeele de lucru potrivite, respectarea anumitor
ordini în vederea executării lucrărilor, astfel încât printr-un minim de efort să se îndeplinească scopurile
urmărite. Societățile comerciale cu răspundere limitată au obligația să organizeze și să conducă
contabilitatea financiară, potrivit prezentei legi.
3.1 Organizarea evidenței activelor circulante la S.C. SERVCOM AMICII S.R.L.
Activele circulante85 denumite și active curente sau bunuri imobile se caracterizează prin :
 Nu rămân o perioadă îndelungată într-o entitate economică, perioada lor de rotație fiind de regulă
mai mică de un an:
 Se află într-o continuă mișcare, schimbându-și forma materială și utilitatea în cadrul circuitului
economic al patrimoniului:
Activele circulante se realizează atunci când utilizarea sau vânzarea acestora este posibilă la un
preî care ar putea fi obținut pe parcursul desfățurării normelor a activității. În funcție de forma concretă pe
care o îmbracă și de destinația lor în cadrul circuitului de exploatare, activele circulante se împart în 4
mari subgrupe și anume:
 Stocuri;
 Creanțe;
 Investiții pe termen scurt;
 Casa și conturi la bănci.
3.1.1 Organizarea contabilității stocurilor la S.C. SERVCOM AMICII S.R.L.

- Stocurile sunt active circulante achiziționate sau produse pentru consumul propriu sau în scopul
84
Idem 5, cap 1, art 2, alin 1
85
Iacob Petru Pântea, Gheorghe Bodea, Contabilitate financiară, Editura Intelcredo, Deva, 2014
66
comercializării. În categoria acestora se cuprind bunurile și serviciile care se așteaptă să fie realizate În
termen de 12 luni, de la data bilanțului
Activele circulante materiale sau stocurile86sunt reflectate în contabilitate cu ajutorul clase a-3-a
„Conturi de stocuri și producția în curs de execuție”.Contabilitatea stocurilor de materii prime și materiale
se ține cu ajutorul conturilor din grupa 30 „Stocuri de materii prime și materiale ”, S.C. SERVCOM
AMICII S.R.L. utilizează următoarele conturi :
301 „Materii prime”

302 „Materiale consumabile”
345 „Produse finite”
371 „Marfuri”
378 „Diferențe de preț la marfuri”
381 „Ambalaje”
Monografia contabilă privind evidența activelor circulante materiale la S.C. SERVCOM

AMICII S.R.L.
1) S.C. SERVCOM AMICII S.R.L înregistrează pe baza facturii, achiziționarea de materii prime
(carne, ouă, ulei, făină) în sumă de 269, 97 lei Tva inclus.
% = 401„Furnizori” 269,97
301„Materii prime” 226,87
4426„TVA deductibilă 43,10
2) S.C. SERVCOM AMICII S.R.L. înregistrează achiziționarea de materiale consumabile în valoare de
38.50 lei, pe bază de factură.
% = 401„Furnizori” 38,50
3028„Alte materiale consumabile” 31,19
4426„TVA deductibilă” 7,31
3) S.C. SERVCOM AMICII S.R.L. înregistrează achiziționarea de mărfuri ( coca-cola, fanta, sprite,
prigat, apă minerală) în valoare de 530lei, TVA neinclus, pe bază de factură.
% = 401„Furnizori” 530
371 „Mărfuri” 429,30
4426„TVA deductibilă” 100,70
4) S.C. SERVCOM AMICII S.R.L. înregistrează transferul de materii prime în valoare de 226,87 lei , și
materiale consumabile în valoare de 31,19 lei, la gestiunea de mărfuri ăn vederea vânzării.
371 „Mărfuri” = % 258,06
301„Materii prime” 226,87
3028„Alte materiale consumabile” 31,19
5) S.C. SERVCOM AMICII S.R.L. înregistrează încasarea gestiunii de mărfuri cu valoarea adaosului
comercial de 40% și TVA 19%.
Adaosul comercial = 40% X 258.06 = 103,22lei
86
Idem 85, pag 111
67
TVA = (258,06 + 103,22) x 19% =277,67 lei

371 „Mărfuri” =% 380,89
378 „Diferențe de preț la mărfuri” 103,22
44428„TVA neexigibilă” 277,67
6) S.C. SERVCOM AMICII S.R.L. înregistrează vânzarea mărfurilor către clienți ăn valoare de 502lei
Tva neinclus.
411„Clienți” = % 638,95
707„Venituri din vânzarea mărfurilor”
361,28
4427„TVA colectată” 277,67
7) S.C. SERVCOM AMICII S.R.L. înregistrează descărcarea gestiuni de mărfuri în valoare de 787,36
lei.
607„Cheltuieli privind mărfurile” = 371 „Mărfuri” 787,36
8) S.C. SERVCOM AMICII S.R.L. înregistrează obținerea de produse finite la costul standard de
550lei, din producție proprie.
345„Produse finite” 711„Venituri
= aferente costurilor 550
stocurilor de produse ”
9) S.C. SERVCOM AMICII S.R.L. înregistrează diferențele favorabile dintre costul standard și cel
efectiv de producție, în valoare de 1363,34 lei.
Diferență de preț = 1363,34 -550 = 863,34 lei
348„Diferențe de preț la produse” 711„Venituri
= aferente costurilor 863,34
10) S.C. SERVCOM AMICII S.R.L. înregistrează descărcarea gestiunii de produse finite cu valoarea
producției vândute.
711„Venituri aferente costurilor = 345„Produse finite” 863,34
11) S.C. SERVCOM AMICII S.R.L. înregistrează achiziția de ambalaje în valoare de 9 298,75 lei .
% = 401 „Furnizori” 9 298,75
381 „Ambalaje”
4426”Tva deductibilă”
12) S.C. SERVCOM AMICII S.R.L. înregistrează plata datoriilor față de furnizorii de materii prime,
materiale consumabile, mărfuri în valoare de 838,47 lei , în numerar.
401 „Furnizori” = 5311 „Casa în lei” 838,47
3.1.2 Organizarea contabilității creanțelor la S.C. SERVCOM AMICII S.R.L.
Creanțele 87reprezintă drepturile aparținând unor persoane de a pretinde unui terț, plata unei sume
de bani, livrarea unui bun, prestarea unui serviciu sau execușia unei lucrări. Titularul unei creanțe este
denumit în mod generic creditor.În practică, o entitate poate înregistra creanțe față de toate categoriile de
87
Idem 22, pag 127
68
terți cu care aceasta intră în relații. Potrivit regurilor aplicabile entităților autohtone, evaluarea
creanțelor/datoriilor se realizează în trei momente principale: la intrarea în entitate, la inventar și
prezentarea elementelor în bilanț și cu ocazia decontarii lor (la ieșirea din entitate). Recunoașterea
elementelor de creanță în situațiile financiare se realizează pe baza a două criterii, care trebuie îndeplinite
în mod cumulativ, acestea sunt: probabilitatea realizării unui beneficiu viitor și evaluarea să se poată
realiza în mod credibil. În aceste condiții o creanță este recunoscută în bilanț în momentul în care este
probabilă realizarea unui beneficiu economic viitor de către entitate și creanța curentă are o valoare care
poate fi determinată în mod credibil. Evaluarea creanțelor se face în momentul apariției lor la valoarea
nominală consemnată în documente, adică a sumelor de încasat sau de deconectat. Contabilitatea
creanțelor se realizează cu ajutorul conturilor din clasa a-4-a , „Conturi de terți”, care cuprind
următoarele grupe:
41. „Clienți”
46. „Debitori și creditori diverși”
S.C. SERVCOM AMICII S.R.L. utilizează următoarelor conturi pentru a ține evidența creanțelor
4111„ Clienți”
4424 „TVA de recuperat”
461„ Debitori diverși”
Monografia contabilă privind evidența creanțelor la S.C. SERVCOM AMICII S.R.L.

1) S.C. SERVCOM AMICII S.R.L. înregistrează vânzarea de marfuri în valoare de 564.76 lei, către
persoane fizice precum și TVA-ul aferent.
4111 „Clienți” % = 593,00
707 „Venituri din vânzarea 564,76
mărfurilor”
28.24
4427„TVA colectată„
2 )S.C SERVCOM AMICII S.R.L. înregistrează descărcarea de gestiune pentru mărfa vândută.
607 „Cheltuieli privind mărfurile” = 371„Mărfuri” 564.76
3) S.C. SERVCOM AMCII S.R.L. înregistrează încasarea valorii creanței de la clienți.

5121„Conturi la bănci în lei” = 4111„Clienți” 593.00
4) S.C. SERVCOM AMICII S.R.L. înregistrează TVA de recuperat încasat de la bugetul statului pe
baza cererii de rambursare.
5121 „Conturi la bănci în lei” = 4424„TVA de recuperat” 2.830,02
5) S.C. SERVCOM AMCII S.R.L. înregistrează sumele imputate pentru lipsurile constatate la inventar
în valoare de 3756,05 lei.
461„ Debitori diverși” = % 3756,05
7581„ Venituri din despăgubiri, 3042,05
amenzi și penalități”
4427 „TVA colectată” 713,64
69
3.1.3. Organizarea activelor bănești la S.C. SERVCOM AMICII S.R.L.
Activele circulante bănești sau de trezorerie asigură evidența existenței și mișcării titlurilor de
plasament, disponibilităților în conyuri la bancă și în casă, creditelor bancare pe termen scurt și a altor
valori. Contabilitatea trezoreriei trebuie organizată 88 și condusă în așa fel încât să asigure realizarea
următoarelor obiective:
 Reflectarea, urmărirea și controlul existenței și gestionării corecte a elementelor de trezirerie;
 Respectarea dișciplinei financiare privind operațiile de încasări și plăți fără numerar princonturile
deschise la bănci;
 Urmărirea modificăriilor ce intervin în componență și volumul elementelor de trezorerie;
 Asigurarea promptă și corectă a tuturor informațiilor privind elementele de trezorerie necesare
factorilor de decizie existenți la nivelul entității.
Activele circulante bănești sau de trezorerie sunt reflectate în contabilitate cu ajutorul clasei a-5-a
„Conturi de trezorerie”. S.C. SERVCOM AMICII S.R.L. utilizează următoarele grupe de conturi
5121 „Conturi la bănci în lei ”

5124 „Conturi la bănci în valută”
Din grupa 51 „Conturi la bănci”, folosește următoarele conturi:
51. „Conturi la bănci”

53. „Casa”
58. „Viramente interne”
Contul 512 „Conturi curente la bănci”, este un cont bifuncțional și cu ajutorul acestuia se ține
evidența disponibilităților bănești în lei și valută aflate în conturi la bănci, a sumelor în curs de decontare,
precum și a mișcării acestora. Soldul debitor reprezintă disponibilitățile în lei și în valută, iar soldul
creditor, creditele primite.
Din grupa 53 „Casa”, utilizează următoarele conturi:
5311 „Casa în lei”

5314 „Casa în valută”
Contul 531 „Casa”, este un cont de activ și cu ajutorul acestui cont se ține evidența numerarului
aflat în casieria unității, precum și a mișcării acestuia, ca urmare a încasărilor și plăților efectuate.
Operațiunile de încasări și plăți au o pondere redusă în totalul decontărilor. Încasările în lei pot să provină
din vânzarea de produse din producția proprie, din vănzarea de mărfuri, lichidarea unor debitori, ridicări
de numerar de la bancă, aport la capital și altele. Plățile în lei se poate face pentru achitarea drepturilor
salariale, plata ajutoarelor materiale din fondul asigurărilor sociale, avansuri spre decontare, cumpărături
88
Idem 33, pag.581-583
70
de bunuri, depuneri de numerar la bancă. Toate operațiunile de casă se înscriu în „Registrul de casă”, ce
constituie evidența operativă pentru asemenea operații. Contabilitatea sintetică a operațiilor de casă în lei
se ține cu ajutorul contului 5311 „Casa în lei”, este un cont sintetic de gadul II, operațional, cont de activ,
se debitează cu încasările în lei și se creditează cu plățile în lei. Soldul poate fi numai debitor și reprezintă
existentul denumerar în lei din casieria entităților.
Monografia contabilă privind evidența activelor bănești la S.C. SERVCOM AMICII S.R.L.
1) S.C. SERVCOM AMICII S.R.L. înregistrează încasarea sumei de 1590 lei de la Fundația Greenpeace
CEE România în urma serviciilor prestate, prin virament bancar.
5121 „Conturi la bănci în lei” = 461„Debitori diverși„ 1.590.00
2) S.C. SERVCOM AMICII S.R.L. înregistrează primirea în numerar a unui avans de la clienți.
5311„Casa în lei” = 419„Clenți creditori” 1.443.00
3) S.C. SERVCOM AMICII S.R.L. înregistrează deschiderea unui acreditiv în favoarea unui furnizor în
valoare de 950lei.
581 „Viramente interne” = 5121 „Conturi la bănci în lei„ 900
541 „Acreditive” = 581 „Viramente interne„ 900
3.2 Organizarea evidenței activelor imobilizate
În definirea activelor impbilizate trebuie avut în vedere definirea unui activ și scopul 89 pentru
care el este utilizat. Un activ reprezină o resursă controlată de entitate ca rezultat al unor evenimente
trecute și de la care se așteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru entitate, și al cărui cost
poate fi evaluat în mod credibil. Scopul utilizării este folosirea durabilă pe o perioadă mai mare de un an.
Beneficiile economice viitoare sunt reprezentate de capacitatea activelor imobilizate de a contribui direct
sau indirect la fluxurile viitoare de trezorerie sau echivalente de trezorerie. Echivalentele de trezorerie
sunt reprezentate de investiții financiare pe termen scurt ușor convertibile în numerar cu un risc
nesemnificativ. Pentru a fi recunsocute în situiațiile financiare anuale ca un activ, imobilizările
trebuie să îndeplinească următoarele două cerințe:
 Posibilitatea de a contribui la beneficiile viitoare ale entității sub forma fluxurilor de
trezorerie sau echivalente de trezorerie.
 Imobilizarea să aibă determinat un cost credibil.
Activele imobilizate sunt reflectate în clasa a-2 -a , din care S.C. SERVCOM AMICII S.R.L. folosește
următoarele grupe de conturi :
20 „Imobilizări necorporale”
21 „Imobilizări corporale”
28 „Amortizări privind imobilizările”
89
Dumitru Matiș, Anastasiu Pop, Contabilitate financiară, 2010, pag.143
71
Din grupa 20 folosește următorul cont:
205 „Concesiuni, brevete, licențe, mărci comerciale”, aceste active pot fi aportate de acționari
sau asociați, achizionate sau dobândite pe alte căi, înregistrându-se ca și imobilizări necorporale la
valoarea de aport sau costul de achiziție, după caz. Concesiunile primite se reflectă ca imobilizări
necorporale atunci când contractul de concesiune stabilește o durată și o valoare determinată pentru
concesiune. Amortizarea concesiuni urmează a fi înregistrată pe durata de folosire a acesteia, stabilită
conform contractului. În cazul în care contractul prevedea plata unei chirii, și nu o valoare amortizabilă,
în contabilitatea entității care primește concesiunea, se reflectă doar cheltuiala cu chiria, fără
recunoașterea unei imobilizări necorporale.
Din grupa 21 folosește următoarele conturi:
212 „Construcții”, cu ajtorul căreia se ține evidența existenței și mișcarii lor, este un cont de
activ din categoria conturilor de imobilizarilor corporale.
214„Mobilier,aparatură birotică, echipamente de protecție a valorilor umane și materiale

și alte active corporale”,cu ajtorul căreia se ține evidențaexistenței și mișcării mobilierului, aparaturii
birotice, echipamente de protecție a valorilor umane și materiale și a altor active corporale. Contul 214
este un cont de activ.
În debitul contului 214 „Mobilier,aparatură birotică, echipamente de protecție a valorilor

umane și materiale și alte active corporale”se înregistrează:
 Valoarea mobilierului, aparaturii birotice, echipamente de protecție a valorilor umane și

materiale și a altor active corporale achiziționate, realizate din producție proprie, primite prin
subvenții pentru investiții, ca aport la capitalul social ,cu titlu gratuit sau constatate plus la
inventar.
 Valoarea mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protecție a valorilor umane și

materiale și a alotr active corporale primite în regim de leasing financiar.
În creditul contului 214 „Mobilier,aparatură birotică, echipamente de protecție a valorilor

umane și materiale și alte active corporale”se înregistrează:
 Valoarea neamortizată a mibilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protecție a valorilor

umane și materiale și a altor active corporale, scoase din evidență.
 Aportul în natură la capitalul social al altor entități, în schimbul dobândirii de participații la

capitalul acestora.
Soldul contului reprezintă valoarea mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protecție și a

alotor active corporale existente.
Din grupa 28 folosește următoarele conturi:
2812 „Amortizarea construcțiilor” cu ajutorul căruia se ține evidența imobilizărilor

necorporale.
72
2814„Amortizarea altor imobilizări corporale” prin intermediul cărora se ține evidența

amortizării imobilizărilor corporale. În credit se înregistrează amortizarea imobilizărilor corporale. Soldul
creditor reprezintă amortizarea imobilizărilor corporale existente în patrimoniu.
Monografia contabilă privind evidența activelor imobilizate la S.C. SERVCOM AMICII S.R.L.
1) S.C. SERVCOM AMICII S.R.L. înregistrează valoarea concesiunilor primite în sumă de 500 lei.
205 „Concesiuni, brevete, licențe, = 167 „Alte împrumuturi și datorii 500
mărci comerciale” asimilate”
2) S.C. SERVCOM AMICII S.R.L. înregistrează bunurile preloate în concesiune și restituite.
167 „Alte împrumuturi și datorii = 205 „Concesiuni, brevete, licențe, 500
asimilate” mărci comerciale”
3) S.C. SERVCOM AMICII S.R.L. înregistrează valoarea clădirii aduse ca aport de către
acționarii/asociați în valoare de 89 184 lei.
212 „Construcții” = 456 „Decontări cu acționarii/asociații 89 184
4) S.C. SERVCOM AMICII S.R.L. înregistrează amortizarea a 30% din valoarea clădirii.
681„Cheltuieli de exploatare = 2812 „Amortizarea construcțiilor” 29 305,37
privind amortizările, provizioanele
și ajustările pentru depreciere”
5) S.C. SERVCOM AMICII S.R.L. înregistrează achiziționarea unor piese de mobilier în valoare de
12 448.94 lei, TVA neinclusă , pe baza facturii emise de către furnizor.
% = 404 „Furnizori de imobilizări” 12 448,94
214„Mobilier, aparatură birotică, 10083,65
echipamente de protecție a
valorilor umane și materiale și alte
active corporale”
4426 „TVA deductibilă” 2365,29
6) S.C. SERVCOM AMICII S.R.L. înregistrează valoarea neamortizata a mobilierului, aparaturii
birotice, echipamentelor de protectie a valorilor umane si materiale si a altor active corporale, scoase din
evidenta în valoare de 12 448,94 lei.
6588„Alte cheltuieli de exploatare” = 214„Mobilier, aparatură birotică, 12 448,94
echipamente de protecție a valorilor
umane și materiale și alte active
corporale”
7) S.C. SERVCOM AMICII S.R.L. înregistrează altor imobilizări corporale în valoare de 50 lei.
6811„Cheltuieli privind = 2814„Amortizarea altor imobilizări 12 448,94
amortizarea imobilizărilor” corporale”
73
3.3. Organizarea contabilității capitalurilor proprii
Capitalurile proprii sunt reflectate în contabilitate cu ajutorul clasei I „Conturi de capitaluri,

provizioane, împrumuturi și datorii asimilate”. S.C. SERVCOM AMICII S.R.L. utilizează următoarele
grupe de conturi:
10 „Capital și rezerve”
11 „Rezultatul reportat”
12 „Rezultatul exercițiului financiar”
Din grupa 10, utilizează următorul cont :

1012 „Capital subscris vărsat”,90 cu ajutorul căruia se ține evidența capitalului subscris, vărsat
și în natură și/sau în numerar, de către acționarii/asociații unei entității, precum și a majorării și reducerii
capitalului, potrivit legii. Contul 1012 „Capitalul subscris vărsat”, este un cont de pasiv. Soldul contului
reprezintă capitalul subscris vărsat.
Din grupa 11, utilizează următorul cont :
117 „Rezultatul reportat”, cu ajutorul căruia se ține evidența rezultatului sau părții din rezultatul
exercițiului precedent nerepartizat de către adunarea generala a acționarilor/asociaților respectiv a
pierderii neacoperite și a rezultatului provenit din corectarea erorilor contabile, din modificările politicilor
contabile, a rezultatului reportat, reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaloare. Contul 117 „
Rezultatul reportat” este un cont bifuncțional. Soldul debitor al contului reprezintă pierderea neacoperită,
iar soldul creditor, profitul nerepartizat.
Din grupa 12, utilizează următorul cont:
121 „Profit sau pierdere”cu ajutorul căruia se ține evidența profitului sau pierderii realizate în
exercițiul financiar curent. Contul 121 „Profit sau pierdere”este un cont bifuncțional.
În creditul contului 121 „Profit sau pierdere”se înregistrează:
 La sfârșitul perioadei, soldul creditor al conturilor din clasa 7;
 Pierderile contabile realizate în exercițiul financiar încheiat, transferate la începutul exercițiului
financiar următor asupra rezultatului reportat.
În debitul contului contului 121 „Profit sau pierdere” se înregistrează:
 La sfârșitul perioadei, soldul debitor al conturilor de cheltuieli;
 Profitul net realizat în exercițiul financiar încheiat, care a fost repartizat la rezerve, conform
prevederilor legale;
 Profitul net realizat în exercițiul financiar încheiat, evidențiat la începutul exercițiului financiar
următor în rezultatul reportat.
Soldul creditor reprezintă profitul realizat, iar soldul debitor pierderea realizată.
90
Idem 13
74
Monografia contabilă privind evidența capitalurilor proprii la S.C. SERVCOM AMICII S.R.L.
1) S.C. SERVCOM AMICII S.R.L. înregistrează subscrierea la capitalul social al valorii de 200 lei,
vărsat la bancă integral înainte de înmatricularea societății la Registrul comerțului.
5121 „Conturi la bănci în lei” = 1012 „Capital subscris vărsat” 200
2)S.C. SERVCOM AMICII S.R.L. înregistrează încorporarea în capitalul social profitul reportat în
sumă de 5.558.24 lei.
117 „Rezultatul reportat” = 1012 „ Capital subscris vărsat” 5.558.24
3) S.C. SERVCOM AMICII S.R.L. înregistrează reportarea profitului net obținut în exercițiul financiar
precedent în valoare de 10.165.82.
121 „Profit sau pierdere” = 117 „Rezultatul reportat” 10.165.82
4) S.C. SERVCOM AMICII S.R.L înregistrează constituirea de rezerve in sumă de 40 lei, pe baza
profitului din anii precedenți.
117 „Rezultatul reportat” = 106„Rezerve” 40
5) S.C. SERVCOM AMICII S.R.L înregistrează acoperirea unei părți dintr-o pierdere pe seama unor
rezerve în valoare de 40 lei.
106„Rezerve” = 117 „Rezultatul reportat” 40
3.4. Organizarea contabilității datoriilor la S.C. SERVCOM AMICII S.R.L.
Entitățile patrimoniale iși desfășoară activitatea în contextul unui sistem complex de relații de
decontare cu furnizorii, cu clienții, cu angajații, cu organismele de asigurare și protecție socială, cu
bugetul statului și alte organisme publice, cu grupul de asociați și cu subunitățile, precum și cu alte
persoane fizice și juridice, care în contabilitate poartă denumirea de terți. 91 Aceste relațiicomerciale
curente se concretizează, în contabilitate, în două categorii patrimoniale distincte, și anume;
 Apariția și stingerea drepturilor de creanță, componente ale activelor patrimoniale;
 Apariția și stingerea angajamentelor de plată, respectiv ale obligațiilor sau a datoriilor,
componente a pasivelor patrimoniale.
Datoriile (obligațiile) entității reprezintă surse străine atrase de la creditori. Existența lor este generată de
decalajul de timp dintre momentul primirii valorilor economice și cel a livrării unui echivalent valoric sau
a unei contraprestații pe măsură. Agenții economici care au avansat valorile economice poartă denumirea
de creditori.
91
Idem 33, pag. 367-368
75
3.4.1. Organizarea contabilității decontărilor cu terții
Pentru a-și realiza obiectul de activitate orice entitate economică intră în relații cu diferite
persoane fizice și juridice, denumite în contabilitate terți. Aceste relații dintre terți și societatea
comercială îmbracă forma datoriilor și creanțelor 92 a căror durată nu depășeste de regulă un an.
La S.C. SERVCOM AMICII S.R.L. contabilitatea sintetică a datoriilor și creanțelor se ține cu
ajutorul conturilor din clasa a-4-a „ Conturi de terți”, din care folosește următoarele grupe de conturi:
40 „Furnizori și conturi asimilate”

41 „Clienți și conturi asimilate”
42 „Personal și conturi asimilate”
43 „Asigurări sociale, protecția socială și conturi asimilate ”
44 „Bugetul statului , fonduri speciale și conturi asimilate”
45 „Grup și acționari/asociați„
47 „Conturi de subvenții, regularizare și asimilate„
Aceste conturi se desfășoară de asemenea pe câteva conturi sintetice de gradul 1 și 2 cum ar fi:
Contul 401 „Furnizori” cu ajutorul căruia se ține evidența datoriilor și a decontărilor în relațiile
cu furnizorii, alții decât entitățile afiliate, entitățile asociate și entitățile controlate în comun, pentru
aprovizionările de bunuri sau serviciile prestate. Contul 401 „Furnizori”, este un cont de pasiv.
În creditul contului 401 „Furnizori” se înregistrează :
 Valoarea la preț de cumpărare sau standard al materiilor prime, materialelor consumabile,
materialelor de natura obiectelor de inventar, activelor biologice de natura stocurilor, mărfurilor
și ambalajelor, achiziționate cu titlu oneros de la terți pe bază de facturi precum și diferențele de
plus sau nefavorabile aferente, în cazul în care evidența acestora se ține la prețuil standard;
 Valoarea serviciilor prestate de terți;
 Taxa pe valoarea adăugată aferentă furnizorilor;
 Valoarea despăgubirilor, amenzilor și penalităților datorate terților.
 Diferențele nefavorabile de curs valutar din evaloarea soldului în valută, înregistrate la finele
lunii, respectiv la închiderea exercițiului financiar;
În debitul contului 401 „Furnizori” se înregistrează;
 Plățile efectuate către furnizori;
 Sumele nete achitate colaboratorilor și impozitul reținut;
 Diferențele favorabile de curs valutar aferente datoriilor către furnizor, la decontarea acestora sau
cu ocazia evaluării lor la finele lunii, respectiv la închiderea exercițiului financiar;
Soldul contului reprezintă sumele datorate furnizorului.
92
Pântea I.P. , Bodea G., Contabilitate financiară, Editura ITERCREDO, DEVA, 2014, pag. 29.
76
Contul 421 „Personal - salarii datorate”93este un cont cu ajutorul căruia se ține evidența
decontărilor cu personalul pentru drepturile salariale cuvenite acestuia în bani sau în natură, inclusiv al
sporurilor, adosurilor, premiilor din fondul de salarii etc. Contul 421 „Personal - salarii datorate” este un
cont de pasiv.
In creditul contului 421 „Personal - salarii datorate” se înregistrează:
 Salariile și alte drepturi cuvenite personalului;
 Contravaloarea avantajelor în natură acordate salariațiilor.
În debitul contului 421 „Personal - salarii datorate” se înregistrează:
 Reținerii din salarii reprezentând avansuri acordate personalului, sume opozabile salariaților
datorate terților, contribuția pentru asigurări sociale, garanții, impozitul pe salarii, precum și alte
reținerii datorate;
 Drepturi de personal neridicat;
 Salariile neachitate personalului.
Soldul contului reprezintă drepturile salariale datorate.
Contul 431 „Asigurări sociale” 94cu ajutorul căruia se ține evidența decontarilor privind
contribuția angajatorului și a personalului la asigurările sociale și a contribuției pentru asigurările sociale
de sănătate. Contul 431 „Asigurări sociale” este un cont de pasiv.
În creditul contului 431 „Asigurări sociale” se înregistrează:
 Contribuția angajatorului la asigurările sociale;
 Contribuția angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate;
 Contribuția personalului la asigurări sociale;
 Contribuția personalului pentru asigurarile sociale de sănătate.
În debitul contului 431 „Asigurări sociale” se înregistrează:
 Sumele virate asigurărilor sociale și asigurărilor sociale de sănătate;
 Sumele datorate personalului, ce se suportă din asigurări sociale;
 Sume reprezentînd datorii privind asigurările sociale, prescrise, scutite sau anulate potrivi legii;
Soldul contului reprezintă sumele datorate asigurărilor sociale.
Contul 444 „Impozitul pe venituri de natura salariilor” este un cont cu ajutorul cărora se ține
evidența impozitelor pe veniturile de natura salariilor și a altor drepturi similare, datorate bugetului
statului.
Contul 444 „Impozitul pe venituri de natura salariilor” este un cont de pasiv.
În creditul contului 444 „Impozitul pe venituri de natura salariilor” se înregistrează:
 Sumele reprezentând impozitul pe venituri de natura salariilor, reținut din drepturile bănești
cuvenite personalului, potrivit legii;
 Sumele reprezentând impozitul datorat de către colaboratorii unității pentru plățile efectuate;
93
Idem 94, Pag. 34
94
Idem 94
77
În debitul contului 444 „Impozitul pe venituri de natura salariilor” se înregistrează:

 Sumele virate la bugetul statului reprezentând impozitul pe veniturile de natura salariilor și a altor
drepturi similare;
 Sumele reprezentând impozitul pe venituri de natura salariilor, anuale potrivit legii.
Soldul contului reprezintă sumele datorate bugetului statului.
Monografia contabilă privind evidența datoriilor la S.C. SERVCOM AMICII S.R.L.

1) S.C. SERVCOM AMICII S.R.L. înregistrează achiziționarea de mărfuri în valoare de 593.65 lei , pe
bază de factură .
% = 401 „Furnizori” 593,65
371 „Mărfuri”
4426„TVA deductibilă”
2) S.C. SERVCOM AMICII S.R.L. înregistrează achitarea datoriei către furnizor în sumă de 593.65 lei,
în numerar, conform facturii.
401 „Furnizori” = 531 „Casa in lei” 593,65
3) S.C. SERVCOM AMICII S.R.L. înregistrează salariile și alte drepturi cuvenite pesonalului în valoare
de 6117 lei.
641„Cheltuieli cu salariile personalului” = 421„Personal-salarii datorate” 6117
4) S.C. SERVCOM AMICII S.R.L. înregistrează plata salariilor cuvenite personalului în valoare de
6117 lei.
421„Personal - salarii datorate” = 5121„Conturi la bănci în lei” 6117
5) S.C. SERVCOM AMICII S.R.L. înregistrează contribuția personalului la asigurările sociale în
valoare de 2499 lei.
641„Cheltuieli cu salariile personalului” 4315„Contribuția de asigurări
= 2499
sociale”
6) S.C. SERVCOM AMICII S.R.L. înregistrează suma virată către asigurările sociale.
4315„Contribuția de asigurări sociale” = 5121„Conturi la bănci în lei” 2499
7) S.C. SERVCOM AMICII S.R.L. înregistrează suma de 377 lei , reprezentând impozitul pe venit de
natura salariilor și alte drepturi similare.
641„Cheltuieli cu salariile personalului” 444„Impozitul pe venituri de
= 377
natura salariilor”
8) ) S.C. SERVCOM AMICII S.R.L. înregistrează suma virată statului reprezentând impozitul pe venit
de natura salariilor și alte drepturi similare.
444„Impozitul pe venituri de natura = 5121„Conturi la bănci în lei” 377
salariilor”
78
3.4.2. Organizarea contabilității creditelor bancare pe termen lung
Creditele bancare reprezintă95 sume de bani acordate de bănci, pe durate variabile de timp, care
trebuie restituite conform unui program de rambursare și sunt purtătoare de dobânzi. Filtrele de
înregistrări contabile ale creditelor bancare pe termen lung au în vedere cele două caracteristici ale
creditului astfel:
 Modalitatea de creditare, respectiv pe măsura angajării plăților sau prin cont de disponibil;
 Moneda în care se acordă creditul, respectiv moneda națională (lei) sau moneda străină (valută).
La S.C. SERVCOM AMICII S.R.L. contabilitatea sintetică a creditelor bancare pe termen lung și
mediu , se ține cu ajutorul unui cont din clasa 1 „Conturi de capitaluri”: 162 „Credite bancare pe
termen lung”- este un cont sintetic de gradul I care se desfășoară pe mai multe conturi sintetice de gradul
II în funcție de natura creditelor la care se referă.
Din grupa 16, S.C. SERVCOM AMICII S.R.L. utilizează următoarele conturi:
1621 „Credite bancare pe termen lung”

1682 „Dobănzi aferente creditelor bancare pe
termen lung”
Contul 1621 „Credite bancare pe termen lung”este un cont de pasiv, de surse împrumutate cu
ajutorul căreia se ține evidențacreditelor bancare pe termen lung și mediu primite de la bănci.
În creditul contului 1621 „Credite bancare pe termen lung” se înregistrează:
 Creditele bancare pe termen lung și mediu;
 Diferențele nefavorabile de curs valutar aferente creditelor în valută primite de la bănci, calculate
la sfârșitul exercițiului financiar.
În debitul contului 1621 „Credite bancare pe termen lung” se înregistrează:
 Creditele bancare pe termen lung și mediu rambursate;
 Creditele bancare pe termen lung și mediu nerambursate la scadență:
 Diferențele favorabile de curs valutar aferente creditelor în valută calculate la sfârțitul
exercițiului financiar.
Soldul final creditor ne arată creditele bancare pe termen lung și mediu primite și nerambursate încă.
Contul 1682 „Dobănzi aferente creditelor bancare pe termen lung”este un cont de pasiv, de
surse atrase, cu ajutorul căruia se ține evidența dobânzilor datorate pentru creditele bancare pe termen
lung și mediu luate de la bancă.
În creditul contului 1682 „Dobănzi aferente creditelor bancare pe termen lung” se înregistrează:
 Dobânzi datorate pentru creditele bancare pe termen lung și mediu;
 Diferențele nefavorabile de curs valutar, aferente dobânzilor în valută.
95
Idem 33, pag. 124-126.
79
În debitul contului 1682 „Dobănzi aferente creditelor bancare pe termen lung” se înregistrează:
 Dobânzile plătite;
 Diferențele favorabile de curs valutar.
Soldul final creditor arată dobânzile datorate și neanulate încă.
Monografia contabilă privind evidența creditelor bancare pe termen lung la S.C. SERVCOM
AMICII S.R.L.
1) S.C. SRVCOM AMICII S.R.L. înregistrează primirea creditului conform extrasului de cont în
valoare de 40.000 lei.
5121 „Conturi la bănci în lei” 1621„Credite bancare pe termen 40.000
=
lung”
2) S.C. SERVCOM AMICII S.R.L. înregistrează dobânda aferentă creditului bancar.
666 „Cheltuieli privind dobânzile” 1682 „Dobânzi aferente creditelor 247,37
=
bancare pe termen lung„
3) S.C. SERVCOM AMICII S.R.L. înregistrează plata dobânzii prin virament bancar în valoare de
247,37lei .
1682 „Dobânzi aferente creditelor = 5121 „Conturi la bănci în lei” 247,37
bancare pe termen lung„
4) S.C. SERVCOM AMICII S.R.L. înregistrează rata aferentă creditului bancar în valoare de 1039,71
lei.
627„Cheltuieli cu serviciile = 1621„Credite bancare pe termen 1039,71
bancare și asimilate” lung”
5) S.C. SERVCOM AMICII S.R.L. înregistrează plata ratei aferente creditului bancar în valoare de
1039,71 lei.
1621„Credite bancare pe termen = 5121 „Conturi la bănci în lei” 1039,71
lung”
3.5 Utilizarea tehnicii electronice de calcul în activitatea financiar-contabilă la S.C.

SERVCOM AMICII S.R.L.
În urma cercetări mele la S.C. SERVCOM AMICII S.R.L. am constatat că societatea folosește un
program informatic numit SAGA, pentru a ține evidența contabilă.
Produsul SAGA96 este un program informatic de contabilitate, integrat, proiectat să î-și creeze
contabilitatea ( note contabile, jurnale, cartea mare, balanțe, bilanț) din documentele primare, implicit,
programul creează înregistrări din toate segmentele: cumpărături, vânzări, salarii, stocuri, etc. SAGA are
avantajul faptului că folosește o interfață intuitivă, acoperă multe din operațiunile contabile de bază:
 Contabilitate financiară (fișe de cont, balanțe, registru jurnal, registru inventar, situatia financiara
96
https://www.chronax.ro/saga-program-de-contabilitate-gratuit/
80
anuala și semestrială cu generarea fișierelor pentru raportare, calcul impozit pe profit, declarație
(100, 101, 392, 094);
 Imobilizări;
 Clienți/ furnizori (situații facturi, scadentar, situație avize de expediție, jurnale, declarațiile 300,
301, 390, 394);
 Casă (lei, valută)/ Bancă (lei, valută)/ Deconturi;
 Salarii (cu generarea declarațiilor în format electronic și a registrului de evidență, plata pe card);
 Producție (inclusiv pe bază de rețetar și/sau comenzi);
 Operații interne cu stocuri (bonuri de consum, bonuri de predare/primire, transferuri, inventariere,
etc.);
 Suport pentru operațiuni în valută (intrări, ieșiri, calcul diferențe de curs);
 Urmărire pe centre de profit, situații grafice;
 Suport pentru legătura cu case de marcat în regim printer fiscal.
Evidența contabilă a societății S.C. SERVCOM AMICII S.R.L.

La deschiderea programului, s-a configurat societatea comercială SERVCOM AMICII , căreia i se
ține evidența contabilă cu ajutorul acestui program. Configurarea societășii presupune introducerea
datelor de identificare, respectiv date generale, configurarea conturilor utilizate (conturi automate),
stabilirea persoanelor îndreptățite pentru a semna diferitele documentații precum si diverse setări privind
modul de numerotare, tipul de calcul al datelor scadente etc.
Figura nr. 1.9. Configurarea societatii SERVCOM AMICII S.R.L.
81
Configurarea furnizorilor la S.C. SERVCOM AMICII S.R.L

Pentru configurarea „Furnizorilor”, sa accesat meniul „fișiere” care are opțiunea ce permite
definirea furnizorilor. Această operațiune se face înainte de a înregistra un document justificativ primit de
la un furnior cu care colaborează societatea. În figura nr. 2 se pot observa facturile primite la
achiziționarea de mărfuri, factura de apă, etc, atât valoarea facturilor cât și cantitatea de mărfuri ( cola,
fanta, apa) intrate în stoc. Deasemena am constatat că la înregistrarea facturilor nici nu se lucrează cu
conturile direct, pentru că aplicația face înregistrările pe baza datelor intrate și a ferestrei folosite.
Figura nr.2 Înregistrări intrări mărfuri la S.C. SERVCOM AMICII S.R.L.
Figura nr. 2.1 Înregistrări ieșiri mărfuri la S.C. SERVCOM AMICII S.R.L.
82
Figura nr.2.1 ne arată ieșirea de mărfuri, modul de lucru în fereastra „Ieșiri” este identic cu cel din
fereastra „Intrări ”, cu deosebirea că facturile primite încarcă stocurile iar cele emise le descarcă. Înainte
de a introduce datele sau definit „Clienții”, cu care societatea lucrează, aceasta făcându-se acesând meniul
„Fișiere”, apoi articolele de mărfuri, cele achiziționate fiind totodată și cele văndute.
Pentru a putea vizualiza înregistrările aferente unei perioade de timp, s-a accesat în meniul
„Operații - articole contabile”. Această operațiune permite definirea articolelor, pentru care se ține
evidența stocurilor cu care lucrează societatea. Numele articolelor contabile se preiau din documentele
justificative pe care le primește sau le emite societatea. Dacă nu se găsește un tip de articol care să
corespundă cerințelor societații, opțiunea „Tipuri de articole/servicii”, permite definirea de noi tipuri de
articole, în funcție de profilul acțivității societății.(figura nr.2.2)
Figura nr. 2.2. Articole contabile la S.C. SERVCOM AMICII S.R.L.

 Registru de casă
Figura nr.2.3 Înregistrare plată furnizor la S.C. SERVCOM AMICII S.R.L.
83
În figura nr.2.3 se observă plata în numerar de 200 lei către S.C. UNICARM S.R.L., reprezentând
factură restantă, chitanța primită va fi înregistrată în debitul contului 401„Furnizori” și în creditul contului
5311 „Casa în lei”. Această înregistrare va apărea și în balanța de verificare pe debitul contului 401
„Furnizori”. Cel mai important pas este alegerea corectă la tip „Casa” altfel înregistrarea nu va apărea în
registru de casă.
 Jurnal de bancă
Pentru a putea vizualiza și lista jurnalul de bancă sa folosit opțiunea din meniu Operații/Jurnal
bancă, sunt înregistrate extrasele de cont. Pe extrasul de cont apar toate operațiunile de intrare și ieșire din
contul bancar, inclusiv comisioanele bancare. Acesta este documentul contabil justificativ principal, care
se anexează în dosarul cu documente contabile justificative și ordinele de plată, foile de vărsământ și
dispozițiile pentru extragerea de numerar. Pentru înregistrarea unei plăți sa deschis fereastra „articole
contabile”, se introduce suma ce urmează a fi plătită și datele solicitate. În figura nr. 2.4 se poate observa
înregistrarea unei plăți în valoare de 445,21 lei, reprezentând „Credite bancare pe termen lung”, se
debitează contul 1621 „Credite bancare pe termen lung” și se creditează contul 5121 „Conturi la bănci în
lei”.
Figura nr. 2.3 Înregistrare plății unui credit bancar la S.C. SERVCOM AMCII S.R.L.
 State salariați permanenți

După cum se poate observa în figura nr.2.4, societatea SERVCOM AMICII S.RL. are un număr
de 5 angajați permanenți, din care 4 angajați cu normă întreagă de 8 ore/zi, iar un angajat cu jumătate de
normă (4 ore/zi). Tot aici observăm și salariul de încadrare a fiecărui angajat al societății în parte, precum
și sporurile permanente, timpul de ore lucrate și concediul de odihnă pentru fiecare salariat.
84
Figura nr. 2.4 Înregistrări state salariaţi permanenţi la S.C. SERVCOM AMICII S.R.L.
 Situația veniturilor
Figura nr. 2.5. Îregistrarile situatiilor veniturilor in urma vânzărilor.
85
În figura nr. 2.5 ne este prezentată situația veniturilor în urma vânzărilor pe o perioadă de 6 luni(
01.06.2019 – 30.11.2019), de asemenea se poate vedea că în luna august 2019 societatea SERVCOM
AMICII S.R.L. înregistrează o creștere a vănzărilor cu 23 635 lei comparativ cu celelalte 5 luni.
Veniturile reprezentând creșteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile.
 Situația profitului
Figura nr. 2.6. Situația profitului aferent anului 2019.

În această figură nr. 2.6 ne sunt prezentate situația profitului aferente unei anumite perioade de
timp din anul 2019, respectiv 01.06.2019 – 30.11.2019 .Comparativ cu situația veniturilor prezentată
anterior în figura nr. 2.5, se poate observa ca societatea comercială SERVCOM AMICII S.R.L.
înregistrează un profit mai mare în valoare de 17 958 lei în aceiași perioadă a luni în care societatea a
înregistrat un venit mai mare, adică luna 08. 2019. Profitul înregistrat se calculează scăzând din totalu
veniturilor obținute totalul cheltuielilor efectuate de entitate în acea perioadă, astfel observănd din această
figură ca societatea a obținut un profit.
86
CONCLUZII
Lucrarea de față este un studiu de caz privind organizarea contabilității la o societate comercială
cu activitatea de prestări servicii. Acest studiu de caz este realizat în cadrul S.C. SERVCOM AMICII
S.R.L. cu sediul în Uricani, Județul Hunedoara.
În primul capitol al acestei lucrări am prezentat categoriile de interprinderi, modul de apartenență
la una din categorii, sondaje cu privire la categoriile de vârsta a IMM-urilor din România, precum și
forma juridică a acestora. După aceste date cu privire la IMM-urile din România, am prezentat informații
referitoare la entitatea economică S.C. SERVCOM AMCII S.R.L. cu ajutorul căreia s-a realizat studiul de
caz. Această entitate face parte sin categora microinterprinderilor și ca formă de proprietate este o
societate cu răspundere limitată, durata de activitate a acesteia fiind nelimitată începând cu data
înregistrării de 30.04.1991 la Registrul Comerțului. Principalul obiect de activitate a entității este
„Restaurante”, cod CAEN 5610, avînd de asemenea posibilitatea de a desfășura și alte activități
secundare potrivit actului constitutiv.
Un alt aspect dedus pe parcursul acestui studiu se referă la faptul că,în cadrul entității S.C.
SERVCOM AMICII S.R.L. contabilitatea se organizează și se conduce în concordanță cu cerințele
impuse de Legea Contabilității 82/1991 republicată, și OMFPNR.1802/2014, cu modificările și
completările ulterioare, respectând toate principiile contabile. Societatea aplică regulile și politicile
contabile privind,evaluarea, înregistrarea in contabilitate și prezentarea elementelor de activ, pasiv și a
rezultatelor, asigurând comparabilitatea în timp a informațiilor contabile. Întreaga activitate a societății
este condusă de către directorul general, care deține un rol ierarhic superior în cadrul societății.
Contabilitatea este ținută de către o persoană fizică, pe baza unui contract de prestări servicii, potrivit
legii, d-na POP DANIELA, care întocmește toate lucrările specifice contabilității, ea desfășoară activități
financiare, activități contabile în conformitate cu normele și legile contabile.
De asemenea tot în acest capitol se face o descriere a sistemului de documente utilizate în cadrul
societății, forma de înregistrare contabilă pe care o folosește este „ pe jurnale”, deoarce informațiile
financiar- contabile sunt înregistrate succesiv, cronologic în Registrul -Jurnal și apoi sistematic în
Registrul Cartea- Mare ,folosind însă tehnici electronice de calcul.
Tot în acest capitol am efectuat o analiză economico- financiară cu ajutorul unor indicatorii, cu
referire la evidența activelor și pasivelor patrimoniale, evidența cheltuielilor, veniturilor și rezultatului, pe
baza datelor preluate din balanțele de verificare anuale, aferente anilor 2018-2019. Am calculat abaterile
absolute și relative a fiecărei categorie. În urma calculelor efectuate , se observă că entitatea a înregistrat
un rezultat negativ în anul 2019, cheltuielile și veniturile în perioada analizată au avut o influență
negativă asupra tuturor categoriilor de rezultatate, profitul sa micsorat într-o măsură semnificativă în
comparație cu profitul din anul precedent.
În ceea ce privește cifra de afaceri, în perioada analizată, a exisitat o creștere substanțială de la un
an la altul. Majorarea cifrei de afaceri demonstrează demonstrează eficiența activității economice, cu un
87
efect pozitiv asupra indicatorului și de asemenea se datorează extinderii activității și măririi productivității
muncii.
În cel de-al doilea capitol al lucrării am tratat problemele de bază privind organizarea
contabilității generale la societățile comerciale din România. Toate entitățile economice care realizează
activități economico – financiare trebuie să se facă cu respectarea Legii contabilității nr. 82/1991
republicată în Monitorul Oficial, cu modificările și completările ulterioare și a regementărilor aduse de
către Ministerul Finanțelor Publice nr. 1802/29.12.1014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile
privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate publicate în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 963/30.12.2014, cu modificările și completările ulterioare.
Entitățile trebuie să folosească la organizarea și înregistrarea activității finaniar – contabile conturile din
Planul General de Conturi, elaborat de către O.M.F.P nr. 1802/2014. În acest capitol este descrisă
organizarea evidenței activelor patrimoniale, pasivelor patrimoniale, organizarea evidenței cheltuielilor,
veniturilor și rezultatelor la entitățile din activitatea de prestări servicii.
Activele patrimoniale reprezintă resurse controlate de către entitatea economică ca urmare a unor
activități efectuate în trecut și de la care urmăresc câștiguri economice viitoare. Clasificarea acestora se
efectuează în funcție de modul de valorificare respectiv lichiditatea acestora.
Pasivele patrimoniale sursele sau resursele de finanțare a bunurilor economice, care se împarte în
capitaluri proprii și datori. Capitalurile proprii în sensul cel mai larg reprezintă un factor de producție
alături de muncă, pământ, abilitatea managerială și asumarea riscului antreprenoral.
Datoriile entității reprezintă surse străine atrase de la creditori. Existența lor este generată de
decalajul de timp dintre momentul primirii valorilor economice și cel al livrării unui echivalent valoric
sau a unei contraprestații pe măsură. Agenții economicii care au avansat valorile economice poartă
denumirea de creditori.
Cheltuielile reprezintă potrivit cadrului general de întocmire a situațiilor financiare, diminuări ale
beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei de contabile sun forma de ieșire sau scăderi ale
valorii activelor sau creșterii ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalurilor proprii, altele
decât cele din distribuirea a acestora către acționari. Contabilitatea financiară reflectă cheltuielile în raport
cu natura lor economică, astfel: cheltuieli de exploatare, cheltuieli financiare și cheltuieli extraordinare.
Aceste cheltuieli semnifică o sărăciea entității, generată fie de micșorarea unor elemente de active
patrimoniale, fie de o creștere a unor elemente de datori patrimoniale.
Veniturile reprezintă creșteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei
contabile, sub formă de intrări sau creșteri ale activelor sau reduceri ale datoriilor, care se concretizează în
creșteri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din contribușiile acționarilor. În contabilitatea
financiară veniturile se clasifică și se structurează în funcție de natura activităților la care se reflectă în
venituri de exploatare, financiare si extraotrdinare. Aceste venituri în principiu semnifică o bogăție a
entității generată fie de o creștere a unor elemente de activ patrimoniale, fie de o scădere a unor elemente
de datorii patrimoniale.
88
Rezultatul definitiv al exercițiului financiar se stabilește la închiderea acestuia și reprezintă soldul

final al contului 121 „Profit sau pierdere”. Toate cheltuielile sunt încorporate în rezultat, ceea ce din
punct de vedere al contabilității înseamnă închiderea tuturor conturilor de cheltuieli prin preloarea
soldului lor în debitul contului 121 „Profit sau pierdere”. Rezultatul exercițiului financiar poate fi pozitiv
sau negativ. El este pozitiv când veniturile sunt mai mari decât cheltuielile și poartă denumirea de profit,
reflectând surplusul de resurse ce rezultă după acoperirea valorii utilizărilor antrenate de activitatea
entității. Rezultatul negativ apare atunci când cheltuielile sunt mai mari decât veniturile. Aceasta poartă
numele de pierdere, reflectând capitalurile proprii ale entității.
Denumirea rezultatului contabil precum și impozitul profitului implică lucrări contabile specifice
și anume: contabilizarea cheltuielilior angajate în decursul perioadei și a veniturilor generate, calculul și
contabilizarea amortizării imobilizărilor necorporale și corporale, calculul și contabilizarea ajustărilor și a
provizioanelor, după caz, contabilizarea cheltuielilor de plată, respectiv a cheltuielilor pentru care nu s-au
întocmit documentele de angajare și plată.
În al treilea capitol al lucrării, este dedicat cercetării modului în care sunt înregistrate în
contabilitatea financiară de către S.C. SERVCOM AMICII S.R.L. În acest capitol am prezentat
organizarea evidenței activelor circulante, activelor imobilizate precum și evidența datoriilor, conturile
utilizate de societate și funcționalitatea acestora, reglementată de Ordinul Ministerului de Finanțe Publice
nr. 1802/2014.
Tot în acest capitol am prezentat monografii contabile cu privire la evidența activelor
patrimoniale, pasivelor patrimoniale și a datoriilor. Pentru fiecare cont am menționat funcția contabilă pe
care o are, rolul să în evidența contabilă, precum și operațiile economice care se fac în contabilitate cu ele,
atât pe debit cât și pe credit. După prezentare fiecărui cont, am exemplificat înregistrările care au avut loc
în cadrul entității S.C. SERVCOM AMICII S.R.L., pe baza documentelor justificative care pot dovedi în
orice moment înregistrarile efectuate, conform informațiilor puse la dispoziție de către conducerea
entității economice.
În ceea ce privește modul practic de conducere a contabilității, inclusiv înregistrarea și
evidența contabilității generale, entitatea economică utilizează un program informatic specializat,
SAGA C, care permite realizarea lucrărilor specifice contabilității financiare, inclusiv crearea
registrelor contabile, a jurnalelor auxiliare, a declarațiilor fiscale și a situațiilor financiare anuale, se
poate realiza gestiunea integrală a situatiei financiar - contabile și permite întocmirea următoarelor jurnale
specifice: jurnal de cumpărături, jurnal de vânzări, jurnalul de operațiuni diverse, jurnalul privind salariile
și altele.
Descrierea acestui program informatic, a modului în care se utilizează pentru înregistrarea
tuturor operațiunilor contabile reprezintă partea finală a capitolului al treilea. În acest sens am inserat
imagini explicative cu softul amintit, care prezintă meniul general și sub-meniurile cu listele de
89
opțiuni aferente înregistrărilor contabile ( intrări, ieșiri, registrul de casă, state de salariați permanenți,
situația vebiturilor, situația profitului).
În urma acestui studiu la societatea comercială S.C. SERVCOM AMICII S.R.L., având în vedere
documentele justificative care mi-au fost puse la dispoziție atât de administratorul entității cât și de
contabil, am constatat că entitatea nu conduce și o contabilitate de gestiune propriu-zisă, în concordanță
cu una din metodele formulate în literatura de specialitate. Acest aspect l-am adus la cunoștință
contabilului societății, care mi-a argumentat ca aceasta este o contabilitate primară și nu face parte din
atribuțiile ei.
În urma studiului privind organizarea contabilității generale la o societate comercială din
categoria IMM-urilor cu activitate de prestări servicii pe exemplul S.C. SERVCOM AMICII S.R.L. am
constatat că evidența contabilă trebuie ținută foarte meticulos, iar relația dintre contabilă și gestionar
trebuie să fie una de comunicare, astfel încât datele furnizate să fie reale și corecte. Având în vedere
potențialul prezentat de entitatea studiată și volumul crescut al activității acesteia, am formulat și o
propunere de perfecționare a contabilității de gestiune a acesteia, prin metoda de calculație a costurilor
pe comenzi. Consider că această metodă reprezintă alegerea cea mai bună de organizarea și conducere a
unei contabilității de gestiune având în vedere specificul activității entității, de prestări servicii, având o
activitate de producție. Aceasta permite o determinare mult mai exactă a costului comenzilor și, odată cu
informațiile astfel furnizate, un fundament decizional mult mai solid pentru managementul entității, în
vederea gestionării mai eficiente a resurselor și de stopare a pierderilor.
În urma studiului privind organizarea contabilității generale la o societate comercială din
categoria IMM-urilor cu activitate de prestări servicii pe exemplul S.C. SERVCOM AMICII S.R.L. am
constatat că evidența contabilă trebuie ținută mult mai meticulos, iar relația dintre contabilă și
administratorul societății trebuie să fie una de comunicare, astfel încât datele furnizate să fie reale și
corecte. Și nu în ultimul rând, pentru creșterea potențialului entității și a calității deciziei manageriale,
trebuie urmărită și perfecționarea contabilității financiare cât și a contabilității de gestiune.
90
Bibliografie
1. Csiminga Diana Management – Note de curs, Universitatea din Petroșani, 2018 – 2019
2. Haiduc Cristian Management– Probleme specifice IMM-urilor, Ed. Mirton, Timişoara, 2013
3. Man Mariana „Bazele contabilității”, Note de curs, 2017 -2018
4. Monea Mirela „Analiză econimică – financiară a activității firmei”, Editura Universitas,

Petroșani, 2015
5. Moroșan Ioan „Contabilitate financiară și de gestiune a firmei”, Editura Evcont,

Consulting, Suceava 2010
6. Matiș Dumitru, „Contabilitate financiară”, Editura Alma Mater, Cluj-Napoca, 2010
Atanasiu Pop
7. Pântea Petru Iacob, „Contabilitate financiară”, Editura Intelcredo, Deva, 2014

Bodea Gheorghe
8. Silas George Călin Creditul bancar: sursă de financiare a întreprinderilor mici si mijlocii,
Editura Mirton, Timisoara, 2010,
9. Toma Constantin „Contabilitate financiară”, Editura Tipo Moldova, Iași, 2018
10. *** Legea 346/2004 modificată şi completată de Ordonanţă Guvernului
27/26.01.2006 aprobată prin Legea 175/16.05.2006, publicată în M.O,
Partea I nr. 335 din 20/05/2009
11 *** Legea contabilității nr.82/1991,republicată în M.O al României, nr .

454/18.06.2008,cu modificările și completările ulterioare art.2 alin .(1),
art.4 alin(1), art.5 alin(2)
12. *** Recomandarea 361/2003/CE, articolul 2, Transpusă în legislaţia naţională în
OG nr.27/2006, aprobată prin Legea nr.175/2006 (MO nr.438/22.05.2006)
13. ** https://facturis.ro/blog/legislatie-facturare-si-stocuri/jurnal-de-cumparari/
14. ** http://www.ceccarbusinessmagazine.ro/principiile-generale-de-raportare-
financiara
15. ** http://www.coduricaen.ro/
16. ** https://www.ct100.ro/anpc
17. ** http://www.ceccarbusinessmagazine.ro/carta-alba-a-imm-urilor-din-
romania-editia-a-xvii-a-a5133/
18. ** https://www.chronax.ro/saga-program-de-contabilitate-gratuit/
91
Anexe
Anexa nr. 1 – Organigrama S.C. SERVCOM AMICII S.R.L. S.R.L.

Anexa nr. 2 – Factură
Anexa nr. 3 – Chitanță
Anexa nr. 4 – Bonul de consum
Anexa nr. 5 – Fișa mijlocului fix
Anexa nr. 6 – Statul de plată
Anexa nr. 7 – Registru de gestiune
Anexa nr. 8 – Registru de casă
Anexa nr. 9 – Registru Jurnal
Anexa nr. 10 – Registru Inventar
Anexa nr. 11 – Registru Cartea Mare
Anexa nr. 12 – Jurnal privind operațiunile de casă și bancă
Anexa nr. 13 – Jurnal pentru cumpărări
Anexa nr. 15 – Jurnal pentru vânzări
Anexa nr. 16 – Jurnal pentru amortizarea imobilizărilor
Anexa nr. 17 – Bilanț contabil prescurtat
Anexa nr. 18 – Contul de profit și pierdere
Anexa nr. 19 – Balanța de verificare sintetică
92
Anexanr. 1
Organigramă S.C SERVCOM AMICII S.R.L
ADMINISTRATOR
DEPARTAMENT ECONOMIC DEPARTAMENT ALIMENTATIE
CONTABIL BARMAN BUCATAR
OSPATAR
93
Anexa nr. 2
94
Anexa nr. 3
95
Anexa nr. 4
Anexa nr. 5
96
Anexa nr.6
97
Anexa nr. 7
98
Anexa nr. 8
99
Anexa nr.9
100
Anexa nr.10
101
Anexa nr.11
102
Anexa nr. 12
103
Anexa nr.13
104
105
Anexa nr. 14
106
Anexa nr.15
107
Anexa nr. 16
108
109
Anexa nr.17
110
Anexa nr.18
111
112
113
114

Licenta Contabilitate

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Licenta Contabilitate

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA DIN PETROȘANI FACULTATEA DE ȘTIINȚE

CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

STUDIU PRIVIND ORGANIZAREA

CAPITOLUL I. ASPECTE GENERALE PRIVIND ORGANIZAREA CONTABILITĂȚII

ASPECTE GENERALE PRIVIND ORGANIZAREA CONTABILITĂȚII GENERALE

1.1 Definirea și caracterizarea IMM -urilor din România

În structura actuală a economiei,segmentul de înterprinderi mici și mijlocii constituie o prezență

 întreprinderi din sectorul primar (agricultură, piscicultură, exploataţii forestiere, industria);

 legislaţia contractelor de muncă şi litigiilor.

menținerea și pregătirea personalului (57,14%), birocrație (49,19%), inflație (47,17%), concurența

19.43, 19% IMM-uri care funcţionează la

Sursa: Carta alba a IMM-urilor din Romania, anul 2017

O doua categorie de rezultate are în vedere aprecierile întreprinzătorilor cu privire la evoluţia

10.98 19.93 IMM-uri in situaţie falimentară/care

Sursa: Carta alba a IMM-urilor din Romania, anul 2017

Gruparea firmelor în funcţie de apartenenţa regională relevă următoarele aspecte mai

Nr. Dinamica IMM-urile grupate pe regiuni de dezvoltare

IMM-urilor pe clase de mărime 11 evidenţiază că procentajele firmelor cu evoluţii ascendente

Nr. Dinamica activităţii Dimensiunea firmelor

1. IMM-uri care şi-au redus 21,53% 10,08% 9,09%

2. IMM-uri care funcţionează la 66,70% 69,77% 62,12%

3. IMM-uri care şi-au amplificat 11,76% 20,16% 28,79%

Sursa: Carta alba a IMM-urilor din Romania, anul 2017

1.2 Reglementări contabile pe baza cărora se fundamentează organizarea

A. Legea contabilității nr. 82/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, nr.

cu ocazia reorganizărilor efectuate potrivit legii, se determină, de regulă, de evaluatori autorizați

g) subunităţile fără personalitate juridică, cu sediul în străinătate

contabilității de angajamente, principiul intangibilității bilanțului de deschidere, evaluării separate a

cheltuielile și veniturile aferente, cu evidențierea distinctă a acestor venituri și cheltuieli.

schimbului de active, precum și în cel al prestărilor reciproce de servicii, în contabilitate se evidențiază

1.3. Organizarea și specificul activității S.C SERVCOM AMICII S.R.L Uricani

Registrul Comerțului J20/222/30.04.1991 și Cod unic de identificare fiscală 2152578/28.11.1992

B. Istoricul societății SERVCOM AMICII S.R.L.

sarcini care îi revin potrivit actului constitutiv și prevederilor legale.

1.4 Organizarea activității financiar-contabile la S.C. SERVCOM AMICII S.R.L

respectarea normelor de sănătate și securitate în muncă, de prevenire și stingere a incendiilor, etc.

Sistemul documentelor utilizate de S.C. SERVCOM AMICII S.R.L.

unității, servind înregistrării în registrul de casă și în contabilitate. Se întocmește în două exemplare de

 Bonul de consum (anexa nr.4)

 Fisa mijlocului fix (anexa nr.5)

 Statul de plată al salariilor (anexa nr.6)

 Raportul de gestiune (anexa nr.7)

- Nota de recepţie şi constatare de diferenţe,

- Inventarul privind modificările de preţ,

- Procesul- verbal de scădere din gestiune, etc.

Raportul de gestiune periodic cuprinde aceleaşi elemente ca si Raportul zilnic, cu deosebirea că

 Registrul de casă37(anexa nr.8) - servește ca document de înregistrare operativă a încasărilor și

Venituri Cheltuieli +/- Rezultat

Analiza economică44reprezintă un mijloc de cercetare și cunoaștere științifică a fenomenelor și

Figura nr.1.4 Evoluția activelor in cadrul S.C. SERVCOM AMICII S.R.L .

Furnizori 9 045,15 20 413,95 11 368,80 125,69

Persona l- salarii datorate 4 074 6 177 2 103 51,62

Datorii pe termen lung 35 273,16 21 833,77 -13 439,39 -38,10

TOTAL PASIVE 115 687,86 106 952,75 -8 735,11 -7,55

30000 16694 21833

Figura nr.1.5 Evoluția datoriilor în cadrul S.C SERVCOM AMICII S.R.L

2018 2019 Abaterea Abaterea relativă (%)

Cheltuieli financiare 5 207, 67 3 091,39 -2 116,28 40,63

Cheltuieli totale 335 543,08 386 145,29 50 602,21 15,08

Venituri financiare 0,58 1,26 0,68 117,24

Figura nr. 1.6 Situația cheltuielilor și veniturilor pe anul 2018- 2019

2000 REZULTATUL REPORTAT

Figura nr.1.7 Evoluția rezultatelor în cadrul S.C SERVCOM AMICII S.R.L