Proiect Fiimm

UNIVERSITATEA ”AL. I.
CUZA” IAŞI
FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR
MASTER FINANŢE ASIGURĂRI
Fundamentarea deciziei de creditare bancară a

activităţii curente a unei întreprinderi
mici şi mijlocii
Profesor îndrumător:
Asist. Uni. Dr. Sorin Gabriel Anton
Masterand:
Dumea Ana-Maria
Iaşi, 2012
Cuprins
Capitolul 1: Creditul bancar-resursă principală de finanţare externă a activităţii curente a

întreprinderilor mici şi mijlocii...................................................................................................3
1.1 Caracteristici generale ale activităţii IMM-urilor.............................................................3
1.2 Rolul creditului bancar în finanţarea activităţii curente a IMM-urilor din România......10
1.3 Caracteristici ale relaţiei dintre instituţiile de credit şi întreprinderile mici şi mijlocii. .13
Capitolul 2 : Fundamentarea deciziei de creditare bancară ( pe exemplul băncii : BRD-
Groupe Société Générale).......................................................................................................16
3.1 Analiza aspectelor financiare ale agentului economic împrumutat................................16
3.2 Analiza aspectelor nefinanciare ale agentului economic împrumutat............................20
Capitolul 3 : Studiu de caz privind analiza şi evaluarea performanţelor economico-
financiare ale Societăţii Comerciale Comat S.A..................................................................25
3.1 Aprecierea situaţiei financiare a activităţii Societăţii Comerciale Comat S.A..............26
3.2 Analiza aspectelor nefinanciare ale S.C. Comat S.A.....................................................32
3.3 Evaluarea performanţelor economico-financiare ale S.C. Comat S.A..........................33
3.3.1 Evaluarea performanţelor economico-financiare ale S.C. Comat S.A. pe baza
aspectelor cuantificabile.................................................................................................33
aspectelor necuantificabile............................................................................................35
3.3.3 Evaluarea performanţelor economico-financiare ale S.C. Comat S.A. pe bază
de RAITING....................................................................................................................35
Concluzii..................................................................................................................................37
Bibliografie...............................................................................................................................39
2
Capitolul 1: Creditul bancar-resursă principală de finanţare externă a
activităţii curente a întreprinderilor mici şi mijlocii
1.1 Caracteristici generale ale activităţii IMM-urilor

Întreprinderile mici, mijlocii şi microîntreprinderile (IMM-urile) constituie motorul
economiei europene. Acestea sunt o sursă importantă de locuri de muncă, contribuie la
dezvoltarea spiritului antreprenorial şi inovativ la nivelul Uniunii Europene, având astfel un
rol crucial în creşterea competitivităţii şi a gradului de ocupare a forţei de muncă 1. Prin
urmare, IMM-urile au o valoare inestimabilă pentru Europa competitivă din punct de vedere
economic.
Pentru definirea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii nu a existat şi nu există o
abordare unică. Astfel, după principiile Băncii Mondiale, IMM-urile sunt acele întreprinderi
în care numarul de angajaţi este între 1 şi 250.
Conform recomandării Comisiei Europene nr.2003/361/EC, categoria Întreprinderilor
Micro, Mici şi Mijlocii (IMM) este formată din întreprinderi care angajează mai puţin de 250
de persoane şi care au o cifră de afaceri anuală netă de până la 50 de milioane de euro şi/ sau
deţin active totale de până la 43 de milioane de euro 2. Această definiţie a IMM-urilor, care a
intrat în vigoare la 1 ianuarie 2005, reprezintă un pas înainte în procesul de îmbunătăţire a
mediului de afaceri pentru IMM-uri şi are ca obiectiv încurajarea iniţiativei antreprenoriale, a
investiţiilor şi încurajarea creşterii economice. Definiţia a fost elaborată după o largă
consultare a factorilor implicaţi în activitatea IMM-urilor, ceea ce dovedeşte că ascultarea
IMM-urilor constituie un factor cheie pentru realizarea cu succes a obiectivelor de la
Lisabona.
În România, definiţia IMM-urilor a fost pe deplin aliniată prevederilor europene în
materie, prin adoptarea Legii nr. 175/2006 pentru modificarea şi completarea Legii 346/2004
privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii. Astfel
întreprinderile mici şi mijlocii se clasifică, în funcţie de numărul mediu de salariaţi şi de cifra
de afaceri anuală netă sau activele totale pe care le deţin, în următoarele categorii3:
 microîntreprinderi - au până la 9 salariaţi şi realizează o cifră de afaceri anuală netă
sau deţin active totale de până la 2 milioane euro, echivalent în lei;
1
http://www.ccina.ro/Download/eic05.06.pdf
2
http://www.cnipmmr.ro/legislativ/legi/o_27_06.htm
3
http://www.aippimm.ro/files/articles_files/31/1041/lege-346.doc
3
 întreprinderi mici - au între 10 şi 49 de salariaţi şi realizează o cifră de afaceri anuală
netă sau deţin active totale de până la 10 milioane euro, echivalent în lei;
 întreprinderi mijlocii - au între 50 şi 249 de salariaţi şi realizează o cifră de afaceri
anuală netă de până la 50 milioane euro, echivalent în lei, sau deţin active totale care nu
depăşesc echivalentul în lei a 43 milioane euro.
Preluarea integrală a recomandării menţionate este motivată şi de faptul că de la data de 1
septembrie 2005 Comisia Europeană monitorizează modul în care această recomandare este
implementată la nivelul statelor membre şi ţărilor candidate.
Statisticile din majoritatea ţărilor relevă faptul că IMM-urile predomină absolut în
economie, reprezentând peste 99% din totalul firmelor înregistrate în Uniunea Europeană. Cel
mai mare număr de IMM-uri este concentrat în patru ţări, şi anume Italia, Marea Britanie,
Germania şi Spania. Luând în considerare PNB-ul lor, Italia şi Spania se află în frunte ca cele
doua ţări cu cel mai mare număr de firme cu un singur angajat şi firme mici.
Pe piaţa muncii, IMM-urile generează cel mai mare număr de noi locuri de muncă şi cu un
cost de capital mai scăzut, constituind o importantă alternativă de combatere a şomajului. Este
cunoscut faptul că cea mai mare parte a locurilor de muncă din Uniunea Europeană se găsesc
în firmele ce angajează mai puţin de 250 de muncitori, doi muncitori din trei în Europa
muncesc pentru IMM-uri4.
Întreprinderile mici şi mijlocii reprezintă eşalonul cel mai numeros şi important al
întreprinderilor, îndeplinind multiple funcţii economice, tehnice şi sociale. Argumentele prin
care se relevă numeroasele roluri ale IMM-urilor, contribuţia lor esenţială la dezvoltarea
economică şi socială, sunt următoarele5:
 generează cea mai mare parte a PIB din fiecare ţară, de regulă, între 55% - 95%;
 oferă locuri de muncă pentru majoritatea populaţiei ocupate;
 generează într-o mare proporţie inovaţiile tehnice aplicabile în economie;
 în cvasitotalitatea statelor lumii, inclusiv în Uniunea Europeană, IMM-urile sunt
singurele care, în ultimii ani, generează noi locuri de muncă;
 prezintă cel mai ridicat dinamism în condiţiile economiei de piaţă, situaţie atestată de
evoluţia numărului lor, a volumului cifrei de afaceri şi a mărimii forţei de muncă ocupate,
sensibil superioare întreprinderilor mari;
 realizează produse şi servicii la costuri mai reduse decât firmele mari, factorii principali
care determină această diferenţă fiind cheltuielile constant convenţionale mai mici, volumul şi
4
Victor Ploae, Salvador Ruiz, Managementul întreprinderilor mici şi mijlocii, Editura Ex Ponto, Constanţa,
2001, p. 15-22.
5
Ioan Abrudan, Gabriela Lobonţiu, Mircea Lobonţiu, IMM-urile şi managementul lor specific, Editura Dacia,
Cluj-Napoca, 2003, p. 43.
4
intensitatea superioare a muncii în condiţiile prezentei permanenţe a întreprinzătorului în
firmă şi, de regulă, motivarea mai intensă a personalului;
 dovedesc flexibilitate şi adaptabilitate ridicate la cerinţele şi schimbările pieţei,
favorizate de talia mai redusă, procesul decizional rapid, specific întreprinzătorului şi de
implicarea sa nemijlocită în activităţile curente;
 reprezintă una dintre principalele surse de venituri ale bugetului statului (impozite,
TVA, etc.);
 oferă posibilitatea împlinirii profesionale şi sociale a unei părţi apreciabile a populaţiei,
în special al acelui segment activ şi inovator, care “trage” economia după el;
 asigură componenţa principală a unui fundal economic propice economiei de piaţă,
caracterizat prin flexibilitate, inovativitate şi dinamism;
 reprezintă germenii viitoarelor firme mari, în special în domeniile noi ale economiei, în
ramurile sale de vârf bazate pe tehnică şi tehnologie performante;
 tendinţele actuale de natură tehnică, economică şi socială favorizează crearea cu
precădere de IMM-uri. Ne referim la miniaturizarea echipamentelor, robotizare,
informatizare, dezvoltarea comunicaţiilor şi transporturilor, creşterea gradului de pregătire a
populaţiei, reducerea rapidă a diferenţelor de condiţii de viaţă dintre zone şi localităţi,
descentralizarea administrativă, care nu numai că fac posibile, dar şi generează performanţe
economice superioare, în primul rând prin firme;
 revoluţia cunoştintelor şi trecerea la economia bazată pe cunoştinţe sunt însoţite de o
creştere a numărului, impactului şi performanţelor economice, ştiinţifice, tehnice,
educaţionale, ecologice, culturale ale IMM-urilor.
În desfăşurarea activităţii lor întreprinderile mici şi mijlocii întâmpină dificultăţi care sunt
generate în principal de scăderea cererii interne, fiscalitatea excesivă, birocraţia, întârzieri la
plata facturilor de la firmele private, costurile ridicate ale creditelor, inflaţia, instabilitatea
relativă a monedei naţionale, accesul dificil la credite, corupţia, creşterea nivelului
cheltuielilor salariale şi concurenţa produselor din import.
Punctele slabe ale întreprinderilor mici şi mijlocii sunt în principal cauzate de :
 masa mică a resurselor încorporabile şi a rezervelor reduse de care dispun;
 dependenţa, de regulă decisivă, a existenţei firmei de o singură persoană,
întreprinzătorul;
 insuficienta luare în considerare a intereselor şi caracteristicilor sale specifice de către
factorii de putere din mediu;
 nivelul tehnic frecvent mai scăzut, comparativ cu firmele mari;
5
 stabilitate şi perenitate mai “volatile”, datorită precedentelor trăsături specifice.
În ceea ce priveşte sectorul IMM-urilor din România, conform datelor statistice, acesta a
înregistrat în ultima perioadă evoluţii pozitive semnificative. Astfel, sectorul IMM-urilor a
înregistrat creşteri, atât pe total număr IMM-uri active, cât şi în structură pe categorii de
mărime, sectoare economice şi în aproape toate sub-sectoarele industriei prelucrătoare, cu
excepţia celor din industriile alimentară şi textilă, ceea ce demonstrează capacitatea de a face
faţă concurenţei pe o piaţă internă lărgită, precum şi dezvoltarea sustenabilă a sectorului
privat emergent din România.
Prin această caracteristică, evoluţia sectorului IMM-urilor din România se înscrie în
tendinţele din Uniunea Europeană unde acest sector are un rol semnificativ în dezvoltarea
statelor membre.
În anul 2009, în contextul crizei economice si financiare, s-a înregistrat pentru prima dată
dupa 4 ani de creştere demografică continuă, o scădere a numărului de IMM-uri înregistrate,
(a se vedea datele din tabelul nr.1).
Tabelul nr. 1: Evoluţia numărului de IMM-uri înregistrate, pe total şi categorii de
mărime, în perioada 2000- 2009
Categoria 2000 2005 2006 2007 2008 2009
Micro 375.804 386.561 410.763 431.029 602.711 573.299
Mici 29.121 39.128 43.419 47.022 49.560 43.724
Mijlocii 7.504 9.158 9.322 9.577 9.753 8.435
Total 421.429 434.847 463.504 487.628 662.024 625.458
Sursa: Raport anual IMM, 2010, p.49.
Din punct de vedere al structurii pe categorii de mărime, microîntreprinderile deţin
o pondere covârşitoare, respectiv 92% din numărul total de IMM-uri, la nivelul anului 2009,
(a se vedea graficul 1).
Grafic 1: Distribuţia IMM-urilor pe clase de mărime, la nivelul anului 2009
7% 1%
Microintreprinderi
Intreprinderi mici
Intreprinderi mijlocii
92%
6
Numărul mare de microîntreprinderi se datorează faptului că, pe de o parte, acesta este
primul pas în afaceri făcut de cei mai mulţi dintre întreprinzători, dar este şi rezultatul unor
importanţi factori de natură instituţională, legislativă şi, nu în ultimul rând, de politică fiscală.
În ceea ce priveşte distribuţia IMM-urilor active pe sectoare economice (a se vedea
datele din tabelul nr. 2), este de remarcat faptul că numărul de IMM-uri active a
continuat să crească în toate sectoarele economice, cu excepţia anului 2009. Creşterile
diferitelor sectoare de activitate au fost foarte diferite.
Sectorul IMM a înregistrat o dinamică semnificativă în sectorul construcţiilor, ca urmare a
dezvoltării sectorului imobiliar rezidenţial şi de afaceri, extinderea lucrărilor industriale, a
lucrărilor în sectorul comercial, în domeniul social cultural şi educaţional, etc.
Tabelul nr.2: Evoluţia distribuţiei IMM-urilor pe sectoare de activitate, în perioada
2000- 2009
Categoria 2000 % 2007 % 2008 % 2009 %
Agricultură, 9.925 2,41 14.036 2,88 19.586 2,96 17.939 2,87
silvicultură
Industrie, 45.719 11,08 59.492 12,20 70.593 10,66 65.483 10,47
Energie
Construcţii 11.808 2,86 45.896 9,41 73.389 11,09 69.619 11,13
Servicii 344.977 83,65 368.204 75,51 498.456 75,29 472.417 75,53
Total 412.429 100 487.628 100 662.024 100 625.458 100
Sursa: Raport anual IMM, 2010, p.53 şi date prelucrate.
De altfel, evoluţia în dinamică a IMM-urilor pe sectoare şi, mai ales, a IMM-urilor active
în construcţii este pusă în evidenţă mai clar prin intermediul graficului 2, care prezintă indicii
de dinamică a IMM-urilor pe principalele sectoare de activitate, raportat la anul de referinţă
2000. De asemenea, în afara traiectoriei continuu ascendente a IMM-urilor active în sectorul
construcţii, este de remarcat şi evoluţia pozitivă a IMM-urilor din celelalte sectoare
economice.
Grafic 2: Distribuţia IMM-urilor pe sectoare economice, la nivelul anului 2009
120,00%
100,00%
80,00%
Servicii
Construcţii
60,00%
Industrie,energie
Agricultură,silvicultură
40,00%
20,00%
0,00%
2000 2009
Sursa: date prelucrate pe baza tabelului nr. 2
7
După cum se poate observa, schimbările de pondere specifică nu sunt de mare intensitate
şi, prin urmare, se poate trage concluzia că sectorul IMM-urilor se îndreaptă către economia
bazată pe servicii, ca de altfel în multe alte state membre Uniunii Europene.
IMM-urile, prin natura lor şi scara la care îşi desfăşoară activităţile, sunt foarte conectate
la piaţa locală, cele mai multe apărând la nivel local şi acţionând pe plan local sau regional.
Astfel că numărul de IMM-uri la 1.000 de locuitori, indicator care ilustrează densitatea
IMM-urilor, este extrem de relevant pentru a caracteriza atât dimensiunea pieţelor regionale,
cât şi evoluţia în profunzime a sectorului IMM-urilor în România.
La nivelul anului 2009, numărul de IMM-uri la 1.000 de locuitori, pe regiuni de
dezvoltare este prezentat în tabelul nr. 3.
Tabelul nr. 3: Numărul de IMM-uri la 1.000 de locuitori, pe regiuni de dezvoltare, la
nivelul anului 2009
Nr. regiune Denumire regiune de dezvoltare IMM-uri la 1.000 de locuitori în 2009
1 Nord-Vest 17,9
2 Sud-Est 25,3
3 Sud-Muntenia 20,3
4 Sud-Vest Oltenia 19,8
5 Vest 30,5
6 Nord-Est 32,4
7 Centru 29,9
8 Bucureşti-Ilfov 78,7
În România, densitatea cea mai ridicată a IMM-urilor se înregistrează în regiunea
Bucureşti-Ilfov (78,7 de IMM-uri la 1.000 de locuitori ), fiind singura regiune care se aliniază
la valorile medii de densitate înregistrate în ţările UE (50 de IMM-uri la 1.000 de locuitori).
Evoluţia sectorului IMM-urilor poate fi evidenţiată şi prin intermediul unui alt indicator
semnificativ, şi anume cifra de afaceri (a se vedea tabelul nr. 4).
Tabelul nr. 4: Distribuţia cifrei de afaceri pe regiuni de dezvolare în anul 2009
Regiunea Cifra de afaceri Număr de IMM-uri Pondere Cifra de afaceri
(RON) (%) medie pe firmă
(RON)
Nord Est 34.400.000.000 67.188 7,72 541.486
Sud Est 39.700.000.000 71.442 8,42 555.619
Sud 41.900.000.000 64.845 8,89 646.200
Sud Vest 22.100.000.000 45.800 4,69 483.711
Vest 35.500.000.000 58.608 7,53 605.143
Nord Vest 49.800.000.000 88.168 10,57 565.220
Centru 44.900.000.000 76.339 9,53 588.047
Bucureşti-Ilfov 201.000.000.000 143.084 42,65 1.402.952
Total 471.300.000.000 615.474 100,00 765.751
Sursa: Ovidiu Nicolescu şi alţii, Carta albă a IMM-urilor din România, 2009, p. 91
Volumul total al cifrei de afaceri realizate de cele 615.474 de IMM-uri se distribuie relativ
inegal pe regiunile de dezvoltare. Comparativ cu media naţională pentru o firma de 765.751
8
lei, regiunea Bucureşti-Ilfov se detaşează cu un coeficient de devansare de aproape 183% faţă
de media naţională, iar faţă de regiunea Sud Vest cu aproximativ 290%, marcând astfel
diferenţele interregionale zonale tot mai accentuate. Cea mai puţin dezvoltată este regiunea
Sud Vest care deţine mai puţin de 5% din volumul cifrei de afaceri a sectorului de IMM-uri,
7,4% din totalul firmelor active; de asemenea, cu 483 mii, cifră de afaceri pe o întreprindere
activă ocupă tot ultimul loc.
La polul opus, regiunea Bucureşti-Ilfov produce 42,65% din cifra de afaceri totală, deţine
23,24% din totalul firmelor, firme mai puternice, cu o cifră de afaceri medie pe firmă de 1403
mii lei.
Criza economică mondială îşi face simţită prezenţa şi asupra sectorului IMM-urilor din
România. Un studiu realizat de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii
din România relevă faptul că în perioada octombrie 2008 - martie 2011, peste 44% din IMM-
uri şi doar 12,69% dintre agenţii economici au avut o evoluţie ascendentă în timp ce
aproximativ 43% funcţionează la aceiaşi parametri (a se vedea graficul 4).
Graficul 4 : Dimanica activităţii IMM-urilor în perioada octombrie 2008 - martie
2010
12,69%
IMM-uri care si-au redus
activitatea
44,44%
IMM-uri care functioneaza la
aceiasi paramatrii
IMM-uri care si-au sporit

42,87%
activitatea
Sursa: Ovidiu Nicolescu şi alţii, Carta albă a IMM-urilor din România, 2010, p. 226.
În concluzie se constată că o parte considerabilă din întreprinderile mici şi mijlocii
româneşti se confruntă cu probleme deosebite. Ca şi alte ţări din lume, acestea au făcut faţă cu
greu crizei economice până în prezent, situaţie ce se explică prin faptul că IMM-urile sunt în
general mai vulnerabile la turbulenţele contextuale decât firmele mari.
9
1.2 Rolul creditului bancar în finanţarea activităţii curente a IMM-urilor din
România
Creditul bancar constituie una dintre cele mai importante pârghii economice, cu ajutorul
căreia se evită imobilizările de fonduri. Având o destinaţie precisă şi fiind un mijloc de
control, creditul bancar contribuie la îmbunătăţirea activităţii economico-financiare a
unităţilor economice, la întărirea continuă a gestiunii economico-financiare, la extinderea
autofinanţării.
Conform investigaţiei realizate de CNIPMMR, pe parcursul anului 2008, modalităţile de
finanţare a activităţii IMM-urilor din România la care au apelat întreprinzătorii sau managerii
din IMM-uri sunt6: autofinanţarea (64,42% dintre firme s-au autofinanţat), creditele
bancare (51,05% dintre întreprinderi au contractat credite bancare) şi leasing-ul (29,57%
dintre întreprinderi au utilizat leasing-ul).
De astfel, o pondere la finanţarea IMM-urilor o au şi fondurile
nerambursabile (8,74% dintre firme au recurs la acestea), factoring-ul
(3,91% dintre IMM-uri au utilizat factoring-ul), împrumuturile
contractate de la instituţii financiare specializate (3,09% dintre
firme au obţinut astfel de împrumuturi), garanţiile de la FNGCIMM
(2,73% dintre IMM-uri au solicitat asemenea garanţii) şi emisiunea de
acţiuni pe piaţa de capital, dar intr- o proproţie mult mai redusă (a se
vedea graficul 5).
Grafic 5: Modalităţile de finanţare a activităţii IMM-urilor din România la nivelul
anului 2009
Autofinanţare 64,42%
Credite bancare 51,05%
Leasing 29,57%
Fonduri nerambursabile 8,74%
Factoring 3,91%
Împrumuturi de la instituţii financiare specializate 3,02%
Garantarea de la FNGCIMM 2,73%
Emisiunea de acţiuni pe piaţa de capital 1,46%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70%
6
Ovidiu Nicolescu şi alţii, Carta albă a IMM-urilor din România 2009, ediţia a VII -a-, Bucureşti, 2009, p. 348.
10
Pe baza datelor din graficul 5 se constată că peste 60% din IMM-urile
investigate îşi finanţează activitatea din surse proprii, ceea ce evidenţiază
o capacitate medie de autofinanţare a acestor întreprinderi, menţinerea
relativă a gradului de apelare la credite bancare şi leasing faţă de anii
precedenţi şi utilizarea redusă a celorlalte modalităţi de finanţare.
În ceea ce priveşte ponderea creditului bancar intern în finanţarea IMM-urilor din
România, conform datelor statistice, acesta a înregistrat o creştere în 2010 ( a se vedea
graficul 6 ).
Grafic 6: Ponderea creditului bancar intern în finanţarea IMM-urilor în 2010
Credite de export
Credite de trezorerie
1% 9% 0%
10%
Credite pentru
49% echipament
Credite pentru bunuri
imobiliare
31%
Credite comerciale
Alte credite
Sursa: http://www.bnr.ro
Conform datelor din graficul 6 se observă că IMM-urile se finanţează, în principal (în
proporţie de 49%), pentru nevoile de trezorerie apelând la creditele de trezorerie, urmate
îndeaproape de creditele pentru echipamente (31%), şi într-o măsură mai mică de creditele
pentru bunuri imobiliare (10%) şi creditele comerciale (1%).
Nuanţarea analizei în funcţie de ramura de activitate reliefează următoarele aspecte (a se
vedea tabelul nr. 5):
 întreprinderile din domeniul serviciilor deţin cele mai reduse ponderi ale IMM-urilor
care au apelat la finanţarea prin credite bancare şi leasing, dar se remarcă prin proporţia
crescută de firme care s-au finanţat din fonduri nerambursabile;
 în rândul întreprinderilor din sectorul industrial se observă că acesta înregistrază
cele mai ridicate procente de IMM-uri care s-au autofinanţat şi au utilizat factoring-ul ca sursă
de finanţare;
 IMM-urile din construcţii înregistrază cele mai ridicate procente de firme care au
apelat la leasing şi au accesat FNGCIMM;
 firmele din turism deţin ponderile cele mai mari de IMM-uri care au contractat credite
bancare şi împrumuturi de la instituţii specializate, dar şi cea mai mică pondere de firme care
s-au autofinanţat;
11
 firmele care îşi desfăşoară activitatea în construcţii, turism şi transporturi se
remarcă prin absenţa IMM-urilor care s-au finanţat prin emisiuni de acţiuni pe piaţa de
capital;
 întreprinderile din turism şi transporturi nu au apelat la FNGCIMM.
Tabelul nr. 5: Diferenţierea modalităţilor de finanţare a IMM-urilor în funcţie de
ramura de activitate
Nr. Modalităţi de IMM-uri pe ramuri de activitate
crt. finanţare Industrie Construcţii Comerţ Turism Transport Servicii
1 Autofinanţare 70,61% 59,29% 61,24% 52,00% 67,21% 65,97%
2 Credite bancare 57,46% 53,10% 55,26% 64,00% 40,98% 37,82%
3 Leasing 32,02% 39,82% 28,23% 28,00% 29,51% 26,47%
4 Fonduri 10,96% 6,19% 7,18% 12,00% 3,28% 12,61%
nerambursabile
5 Factoring 5,70% 5,31% 3,59% 4,00% 1,64% 2,94%
6 Împrumuturi de 3,07% 5,31% 2,15% 12,00% 3,28% 2,94%
la instituţii
financiare
specializate
7 Garantarea de la 3,59% 7,08% 1,67% 0,00% 0,00% 2,52%
FNGCIMM
8 Emisiunea de 0,44% 0,00% 2,87% 0,00% 0,00% 1,26%
acţiuni pe piaţa
de capital
Întreprinderile mici şi mijlocii aleg să-şi finanţeze activitatea curentă prin credit bancar
datorită avantajelor pe care această formă de finanţare le oferă, şi anume:
 timp scurt de acces la resursele financiare necesare;
 este accesibil în orice moment;
 obţinerea de fonduri suplimentare peste cele proprii;
 stabilirea unei relaţii cu o instituţie financiară cunoscută;
 accesul mai uşor la alte servicii furnizate de către bancă;
 obţinerea unui credit poate funcţiona ca un semnal ce atestă viabilitatea afacerii în faţa
altor investitori potenţiali;
 în cazul anumitor forme de credit există un grad de flexibilitate în ceea ce priveşte
sumele angajate, datele la care se angajează sumele respective, dobânzile şi termenele de
rambursare;
 necesitatea de a convinge banca de viabilitatea afacerii sau simpla completare a unei
cereri de creditare poate "forţa" întreprinzătorul să îşi analizeze în mod obiectiv afacerea, să
obţină o imagine clară a situaţiei sale financiare şi un tablou al punctelor slabe, punctelor tari,
oportunităţilor şi ameninţărilor care caracterizează situaţia firmei.
12
Pentru întreprinderile mici şi mijlocii sunt importante mai ales serviciile referitoare la
obţinerea de credite. Frecvent, băncile şi, respectiv fondurile de garantare, elaborează pentru
firmele mici şi mijlocii documentaţia necesară - în special planuri de afaceri şi studii de
fezabilitate – pentru obţinerea de credite. Unele bănci şi-au creat chiar centre sau
departamente speciale, care oferă asemenea servicii. Calitatea acestora este, de regulă, bună,
iar nivelul tarifelor practicate, medii sau peste medie. Relaţiile întreprinderilor mici şi mijlocii
cu băncile şi, respectiv, fondurile de garantare, de pe acest palier au un caracter oarecum
special, întrucât, frecvent, apelarea la serviciile acestora este condiţionantă rezolvării
finanţării firmei.
În România s-au deschis mai multe linii de credite pentru IMM-uri, cea mai mare parte cu
finanţare preponderent internaţională - Banca Mondială, Banca Europeană de Reconstrucţie şi
Dezvoltare, Programul PHARE al Uniunii Europene etc. Aceste linii de credite, la care
participă şi statul cu o anumită cotă, sunt accesibile selectiv întreprinderilor mici şi mijlocii
din anumite ramuri ale economiei şi/sau din anumite zone ale ţării şi pentru anumite tipuri de
afaceri.
Creditul bancar îi stimulează şi îi obligă pe agenţii economici să-şi utilizeze în mod
eficient capitalul, să ia toate măsurile pentru accelerarea vitezei de rotaţie a activelor
circulante şi să apeleze într-o măsură cât mai redusă la creditele bancare, deoarece acestea
sunt purtătoare de dobândă, le măresc costurile de producţie şi le diminuează în mod
corespunzător profitul7.
1.3 Caracteristici ale relaţiei dintre instituţiile de credit şi întreprinderile mici şi

mijlocii
Produsele şi serviciile bancare implică o relaţie bancă-client cu multiple semnificaţii care
au evoluat în timp. Lupta de concurenţă a determinat ca băncile se se apropie din ce în ce mai
mult de clientelă, mai întâi prin extinderea reţelei de unităţi bancare, iar după apariţia plăţilor
electronice prin plăţile de la distanţă8.
Relaţia dintre client şi bancă este foarte importantă şi necesită să fie întreţinută pentru a
asigura loialitatea clienţilor şi pentru a dezvolta cu aceştia relaţii pe termen lung. Atragerea de
noi clienţi poate fi mai costisitoare decât menţinerea celor existenţi, menţinerea fondului de
clienţi existenţi fiind un obiectiv important al managementului clientelei. Cheia menţinerii
relaţiei bancă-client este de a-i păstra pe clienţi mulţumiţi. Dacă un client este mulţumit, el va
dori să rămână în relaţie cu banca, va folosi din ce în ce mai multe servicii pentru a-şi
7
Gheorghe D. Bistriceanu, Mihai N. Adochiţei, Emil Negrea, Finanţele agenţilor economici, Editura
Economică, Bucureşti, 2001, p. 737.
8
Vasile Dedu, Adrian Enciu, Stănel Ghencea, Produse şi servicii bancare, Editura ASE, Bucureşti, 2008, p. 11.
13
satisface necesităţile şi va recomanda favorabil banca şi altora. Clienţii fideli pe termen lung
sunt cei care vor asigura dezvoltarea băncii, fidelitatea clientului îmbunătăţeşte imaginea unei
bănci şi poate fi sursa excelentă de reclamă9.
Pentru a reflecta în practică elementele teoretice privind metodologia de creditare bancară
a activităţii curente a întreprinderilor mici şi mijlocii, am realizat un studiu pe exemplul băncii
BRD-Groupe Société Générale.
BRD este a doua bancă a României, cu o cotă medie de piaţă de 20%. Cu o capitalizare de
peste 5 miliarde de euro, banca ocupă locul doi în topul companiilor listate la Bursa de Valori
Bucureşti. BRD aparţine unuia dintre cele mai importante grupuri bancare din Europa: Grupul
Société Générale. Banca are aproximativ 2,5 milioane clienţi care se bucură de o gamă largă
de produse şi servicii. Aceştia sunt clasificaţi astfel:
 persoane fizice;
 persoane juridice;
 persoane fizice autorizate;
 tineri şi studenţi;
 persoane străine şi pensionari.
În relaţie cu clienţii, BRD stabileşte şi întreţine cu aceştia relaţii durabile fondate pe
expertiză, încredere şi respectarea intereselor legitime. Angajaţii BRD se bazează pe buna
cunoaştere a clienţilor pentru a le propune produsele şi serviciile adaptate situaţiilor şi
nevoilor lor. De asemenea îi informează despre condiţiile sau riscurile legate de anumite
operaţiuni. Executarea sau negocierea unei operaţiuni în contul unui client nu favorizează
interesele acestuia faţă de cele ale altor clienţi, fără motiv legitim10.
BRD-Groupe Société Générale a lansat un proiect de dezvoltare, denumit BRD Express,
în vederea îmbunătăţirii relaţiei cu clienţii. BRD Express este o bancă flexibilă, dinamică, mai
aproape de clienţi, care oferă servicii de calitate, într-o ambianţă primitoare, familiară şi cu un
personal tânăr şi surâzător, cu costuri de instalare reduse, o marcă care promovează imaginea
băncii. Un nou concept, o nouă imagine – o instituţie simplă, accesibilă, primitoare şi
apropiată de clienţi.
În ceea ce priveşte relaţia cu întreprinderile mici şi mijlocii, BRD-Groupe Société
Générale manifestă un interes real pentru nevoile acestora, dezvoltând prin intermediul unei
echipe profesioniste de specialişti IMM, o relaţie directă cu aceştia. Rezultatul acestei relaţii
9
Valentin Titus Chirca, Managementul relaţiei cu clienţii în sistemul bancar din România, Editura Economică,
Bucureşti, 2006, p. 40.
10
http://www.brdcsr.ro/codul-de-conduita.html
14
directe sunt produsele construite în conformitate cu nevoile întreprinderilor mici şi mijlocii,
produse standardizate, rapide şi curajoase.
Oficialul BRD, Irimia Ioniţă, caracterizează întreprinderile mici şi mijlocii ca
reprezentând cea mai riscantă categorie de debitori, datorită structurii financiare mai slabe,
posibilităţilor mai reduse de finanţare şi a gradului ridicat de îndatorare. El a precizat că sunt
cazuri în care IMM-urile intră în insolvenţă "peste noapte". Într-un astfel de context,
caracteristicile punctuale ale firmei cu privire la abordarea pieţei şi planul de afaceri devin
distinctive şi conving banca să acorde finanţare11.
11
http://www.capital.ro/articol/brd-imm-urile-cea-mai-riscanta-categorie-de-debitori-127119.html
15
Capitolul 2 : Fundamentarea deciziei de creditare bancară ( pe exemplul
băncii : BRD-Groupe Société Générale)
2.1 Analiza aspectelor financiare ale agentului economic împrumutat

Analiza aspectelor economico-financiare are ca obiectiv stabilirea unui diagnostic al
situţiei economico-financiare indispensabil pentru decizia de creditare. Pentru aceasta, analiza
financiară a împrumutatului se face pe baza situaţiilor financiare ale împrumutatului (bilanţul
contabil şi raportul de gestiune, contul de profit şi pierdere, raportări contabile periodice, etc.),
pe analiza fluxului de fonduri ale perioadelor expirate, precum şi pe analiza fluxului de
lichidităţi (cash-flow-ului) pentru perioada următoare 12. Din situaţiile financiare se pot deduce
o serie de relaţii /corelaţii caracteristice fiecărui tip de activitate.
Analiza economico-financiară a activităţii unui agent economic va cuprinde:
1. Analiza datelor din bilanţul contabil
Bilanţul reprezintă o imagine a activităţii de investiţii şi de finanţare a unei firme la un
moment dat, o imagine statică a activelor şi pasivelor companiei.
În analiza bilanţului se urmăresc trei elemente importante: evaluarea ciclului de conversie
al activelor, determinarea valorii activelor şi pasivelor curente comparativ cu lichiditatea,
stabilirea structurii adecvate a capitalului.
Banca analizează cele mai semnificative elemente din compoziţia bilanţului contabil
făcând comentarii asupra structurii activelor imobilizate, structurii bilanţiere şi comentarii
privind adecvarea capitalului permanent.
În privinţa activelor imobilizate BRD analizează în special situaţia imobilizărilor
corporale nete şi a celor financiare. Înainte de a acorda creditul, analistul evaluează valoarea
reală a activului imobilizat, fiind preocupat totodată să identifice dacă bunurile imobilizate
sunt grevate de sarcini (ipoteci, gajuri) şi dacă nu ascund plusvalori sau minus-valori latente.
Analiza financiară cu privire la adecvarea capitalului permanent pune accent pe: analiza
diferenţelor din reevaluare, analiza profitului nerepartizat şi/sau analiza profitului anului
curent.
În ceea ce priveşte structura bilanţieră banca analizează şi comentează următoarele
aspecte: fondul de rulment, nevoia de fond de rulment şi ciclul operaţional. Structura
bilanţului pune în evidenţă activele, datoriile şi capitalul propriu precum şi relaţia care există
între acestea, respectiv poziţia financiară.
12
Ilie Mihai, Tehnica şi managementul operaţiunilor bancare, Editura Expert, Bucureşti, 2003, p. 112.
16
2. Analiza contului de profit şi pierdere
Contul de Profit şi Pierderi reflectă rezultatul activităţii societăţii într-o perioadă
anterioară de timp – un an, şi reprezintă punctul de pornire în elaborarea proiecţiilor.
Analizele de credit sunt prezentări sistematice ale fiecărui post al contului de profit şi
pierderi, însă este important ca analiza să se concentreze asupra înţelegerii modului în care
operează societatea, asupra emiterii de opinii şi prezentării de concluzii privind evoluţia
societăţii pe perioada analizată.
Analiza financiară a contului de profit şi pierdere va cuprinde comentarii privind: cifra de
afaceri, marja profitului brut şi comentarii privind marja profitului de exploatare.
Studiul cifrei de afaceri permite estimarea şi explicarea performanţelor comerciale ale
societăţii, aprecierea tendinţelor de creştere sau stagnare a vânzărilor (creşterea nominală sau
reală, considerând rata inflaţiei), determinarea ponderii exportului şi a vânzărilor pe piaţa
internă.
Marja brută este unul dintre cei mai importanţi indicatori financiari. Studierea sa permite
măsurarea marjei proprietarului afacerii. Pe de altă parte, aceasta arată capacitatea societăţii
de a transfera în preţul de vânzare variaţii ale costurilor de aprovizionare.
Analiza privind marja profitului din exploatare urmăreşte evoluţia şi dimensionarea
acesteia comparativ cu marjele sectorului din care face parte clientul sau ale principalilor
competitori ai societăţii.
3. Analiza indicatorilor de bonitate
Bonitatea clientului este cea mai complexă analiză financiară, exprimând capacitatea
acestuia de a-şi achita obligaţiile care urmează să şi le asume prin contractul de credit.
Banca analizează documentaţia care i-a fost depusă, apreciază situaţia economico-
financiară a agentului economic şi calculează următorii indicatori care caracterizează
bonitatea clientului: fondul de rulment, necesarul de fond de rulment, trezoreria netă,
lichiditatea, solvabilitatea, rentabilitatea netă, gradul de îndatorare, gradul de acoperire a
cheltuielilor cu dobânzile, eficienţa activelor.
a) Fondul de rulment net (FRN) reprezintă diferenţa dintre capitalurile permanente şi
activele imobilizate.
FRN= Capitaluri permanente- Active imobilizate
Activele imobilizate trebuie să fie acoperite integral pe seama pasivelor pe termen lung,
pentru asigurarea unei bune gestiuni financiare.
b) Necesarul de fond de rulment (NFR) se determină conform relaţiei următoare:
NFR = Active Curente – Pasive Curente
17
Un rezultat pozitiv al acestui calcul evidenţiază o rezervă de protecţie pentru creditorii pe
termen scurt, indică suma cu care pot scădea activele curente, astfel încât acestea să fie
suficiente pentru plata datoriilor curente.
Activele curente (necesităţile de exploatare) sunt reprezentate de: stocuri, furnizori-
avansurile şi aconturile, clienţii şi conturile asimilate, efectele scontate nescadente.
Pasivele curente (resursele de exploatare) sunt : clienţii-avansurile şi aconturile,
furnizorii şi conturile asimilate.
c) Trezoreria netă (TN) se calculează ca diferenţă între fondul de rulment net şi
necesarul de fond de rulment.
TN = FRN – NFR
Existenţa unei trezorerii pozitive certifică o stare de echilibru financiar la nivelul întregii
întreprinderi, pe când o trezorerie negativă semnifică o insuficienţă a surselor permanente şi a
celor ciclice, întreprinderea fiind dependentă de resursele financiare externe.
d) Lichiditatea globală se calculează ca raport între activele curente şi pasivele curente
Lichiditatea Globală = Active Curente / Pasive Curente
Lichiditatea Globală peste 1 indică faptul că societatea are active curente mai mari decât
pasivele curente şi ar trebui să fie capabilă să-şi respecte termenele scadente ale datoriilor pe
termen scurt. În general, cu cât sunt mai lichide activele curente, cu atât indicatorul poate fi
mai scăzut.
e) Lichiditatea imediată arată capacitatea societăţii de a-şi onora obigaţiile curente
folosind fondurile rezultate din vânzarea activelor care pot fi uşor transformate în cash,
această definiţie ar duce la concluzia că stocurile societăţii nu sunt uşor vandabile.
Lichiditatea imediată = (Active Curente – Stocuri) / Pasive Curente
O comparaţie între lichiditatea imediată şi lichiditatea globală, aratând un trend crescător
al ambilor indicatori, dar cu o creştere mai rapidă a lichidităţii globale, indică faptul că
societatea şi-a construit un nivel mai ridicat al stocurilor.
f) Solvabilitatea reflectă măsura în care întreprinderea face faţă obligaţiilor totale şi se
calculează după formula:
Solvabilitatea = Capital propriu/Total pasiv
Dacă valoarea acestui indicator este mai mare de 0,5, se apreciază că întreprinderea are
solvabilitate bună.
g) Rentabilitatea netă reprezintă eficienţa întregii activităţi, evidenţiind ponderea din
cifra de afaceri ce se transformă în profit.
Rentabilitatea netă = Profit net/ Cifra de afaceri
18
Nivelul pentru acest indicator este de 5%.
h) Gradul de îndatorare arată măsura în care resursele împrumutate contribuie la
finanţarea întreprinderii şi se determină conform relaţiei:
Gradul de îndatorare = Total datorii (TS+TML) / Capitaluri Proprii
Acest indicator reflectă relaţia dintre finanţările atrase şi finanţările din surse proprii.
Astfel, un raport de 1,5:1 indică faptul că pentru fiecare unitate de capital propriu societatea a
atras 1,5 unităţi de fonduri externe.
i) Gradul de acoperire a cheltuielilor cu dobânzile exprimă capacitatea entităţii de a
face faţă obligaţilor de plată a dobânzilor, care este mai curand o funcţie a capacităţii acesteia
de a genera un flux de trezorerie pozitiv din activitatea de exploatare, atât pe termen scurt, cât
şi în perspectivă. Astfel, gradul de acoperire a dobânzilor arată cât de stabilă este capacitatea
entităţii de a-şi onora obligaţiile de plată privind dobânzile.
Gradul de acoperire a cheltuielilor cu dobanzile = Rezultatul din exploatare /Cheltuieli
cu dobanzile
Cu cât valoarea acestuia este mai mică, cu atât poziţia entităţii este mai riscantă.
j) Eficienţa activelor reflectă eficienţa vânzărilor societăţii faţă de investiţiile în active
şi se determină conform relaţiei următoare:
Eficienţa Activelor = Vânzări (cifra de afaceri) / Total Active
O indicaţie a eficienţei este aceea de a maximiza vânzările în condiţiile minimizării
investiţiilor în stocuri, creanţe şi active fixe. Totuşi, acest indicator poate fi deteriorat pe
termen scurt, în cazul în care societatea investeşte în înlocuirea mijloacelor fixe uzate.
4. Analiza fluxului de fonduri pentru perioadele expirate
Analiza fluxului de fonduri pentru perioadele expirate oferă posibilitatea unei mai bune
înţelegeri, la nivelul fiecărei activităţi (exploatare, investiţii, financiară), a modului în care au
fost generate fondurile (sursele) şi utilizarea acestora, precum şi impactul asupra
disponibilităţilor băneşti ale agentului economic, la sfârşitul perioadei analizate.
5. Analiza fluxului de fonduri pentru perioada următoare
Aceasta persupune ca, pe baza rezultatelor obţinute anterior şi a portofoliului de contracte
de aprovizionare şi desfacere, a programului de producţie şi a variaţiei stocurilor etc., să se
evalueze şi să se prognozeze:
 posibilităţile clientului de a genera în viitor lichidităţi;
 capacitatea clientului de a-şi onora obligaţiile de plată viitoare.
19
2.2 Analiza aspectelor nefinanciare ale agentului economic împrumutat
Analiza nefinaciară vizează credibilitatea clientului, ca element psihologic esenţial cu
privire la formarea de către bancă a convingerilor referitoare la calităţile morale şi
profesionale ale conducătorilor agenţilor economici solicitanţi de credite, a principalilor
asociaţi şi colaboratori, precum şi a reputaţiei privită prin calitatea produselor, serviciilor şi a
modului de îndeplinire a obligaţiilor asumate în relaţiile cu partenerii de afaceri.
În fundamentarea deciziei de acordare a unui credit, ofiţerul de credite va ţine seama de
următoarele aspecte nefinanciare: descrierea societaţii, descrierea pieţei, managementul,
relaţiile bancare ale societăţii.
1. Descrierea societăţii
Societatea este analizată de către bancă pe baza informaţiilor de bază, a informaţiilor din
Raportul Anual şi pe baza informaţiilor provenite din opiniile personale. Banca urmăreşte să
cunoască momentul înfiinţării societăţii comerciale, activităţilor autorizate, a capitalului
social, a numărului acţiunilor emise, a valorii nominale a acţiunilor, a produselor şi serviciilor
realizate.
2. Descrierea pieţei
Înainte de a se concentra asupra strategiei firmei analizate, banca analizează industria în
care operează firma, identificând caracteristicile şi riscurile la care aceasta se expune.
Structura industriei va avea o puternică influenţă în determinarea regulilor concurenţiale şi
a strategiei firmei. Forţele externe afectează toate firmele care operează în industria respectivă
şi este esenţial să evaluăm abilitatea firmei de a reacţiona la factorii externi.
În analiza de credit banca va urmări : piaţa, capacitatea de producţie, produsul, structura
produselor fabricate, proiectul, strategiile privind dezvoltările viitoare.
3. Managementul
În ceea ce priveşte managementul, analiza constă în a identifica existenţa strategiilor
realiste, structura de conducere a societăţii, modul de organizare a activităţii economico-
financiare, sistemul de adoptare al deciziilor, organizarea fabricaţiei produselor. Aici se va
analiza planul de afaceri al societăţii, se vor intervieva persoanele importante din
management-ul societăţii, marketing şi din domeniul financiar.
4. Relaţiile bancare ale societăţii
Privind acest aspect nefinanciar banca urmăreşte să identifice dacă clientul are deja o
finanţare de la o altă bancă sau finanţări precedente ale băncii, modul în care s-au desfăşurat
20
acestea, dacă societatea intră într-o relaţie nouă de afaceri, ce tipuri de produse bancare
foloseşte aceasta, care a fost profitabilitatea relaţiei cu clientul în perioada anterioară şi care
este profitabilitatea previzionată.
2.3 Evaluarea performanţelor economico-financiare ale agentului economic
împrumutat
Performanţa financiară a unui agent economic reflectă potenţialul economic şi soliditatea
financiară a acestuia şi se stabileşte în urma analizării unui ansamblu de factori cantitativi şi
calitativi13.
Stabilirea performanţei financiare a solicitanţilor de credite are la bază un sistem de
analiză şi clasificare a acestora în cinci categorii, după cum urmează:
 categoria A – performanţele financiare sunt foarte bune şi permit rambursarea şi plata
dobânzilor la scadenţă; în viitor, se previzionează menţinerea acestor rezultate;
 categoria B – performanţele financiare sunt bune sau foarte bune, dar acest nivel nu se
poate menţine într-o perspectivă mai îndelungată;
 categoria C – performanţele sunt satisfăcătoare, dar au o evidentă tendinţă de
înrăutăţire;
 categoria D – performanţele financiare sunt scăzute şi cu o evidentă ciclicitate la
intervale scurte de timp;
 categoria E – performanţele financiare arată pierderi şi există perspective clare că nu
pot fi plătite nici ratele de credit, nici dobânzile.
Pentru stabilirea calităţii portofoliului de credite, pe lângă încadrarea în grupele de
bonitate, este necesar să se stabilească şi serviciul datoriei. Serviciul datoriei reprezintă
capacitatea debitorului de a-şi onora datoria la scadenţă, exprimată ca număr de zile de
întârziere de plată de la data scadenţei. Din analiza coraborată a performanţei financiare a
împrumutaţilor cu serviciul datoriei se poate determina calitatea portofoliului de împrumuturi,
după cum urmează:
 Credite standard – plasamente ce nu implică dificultăţi în recuperare şi riscuri care ar
putea periclita administrarea datoriei în maniera convenită prin contractul de credit;
 Credite în observaţie – acordate clienţilor cu rezultate economico-financiare foarte
bune, dar care, în anumite perioade scurte de timp, întâmpină unele greutăţi în rambursarea
ratelor;
13
Potrivit art. 2 din Regulamentul B.N.R. nr.3/19 martie 2009 privind calsificarea creditelor şi plasamentelor,
precum şi constituirea, regularizarea şi utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit, publicat în M. Of.
Nr.200/30 martie 2009
21
 Credite substandard – plasamente care prezintă riscuri şi periclitează stingerea datoriei,
fiind insuficient protejate de valoarea netă a capitalului sau capacităţii de plată a debitorului;
 Credite îndoielnice – sunt acele împrumuturi, în cazul cărora rambursarea sau
lichidarea pe baza condiţiilor de contract, valorilor şi a garanţiilor existente, este incertă;
 Credite pierdere – sunt considerate acele plasamente care nu pot fi restituite băncii,
ceea ce face ca înregistrarea lor în continuare ca active bancare să nu fie garantată.
BRD-Groupe Société Générale evaluează performanţele financiare ale agenţilor
economici potrivit normelor interne ale băncii respectând prevederile legale în vigoare.
Evaluarea factorilor cantitativi pentru un grup de clienţi de talie mijlocie, conform
normelor interne ale BRD, se prezintă în tabelul nr. 6.
Tabelul nr. 6: Evaluarea factorilor cantitativi
Indicatori Limite Punctaj
>75% 10
Lichiditatea imediată = >65% 8
(Active curente-Stocuri)/ >50% 5
Pasive curente >35% 2
<35% 0
>50% 10
Solvabilitate = Capital >40% 8
Propriu/( Capital Propriu + >30% 5
Total Împrumuturi) >=20% 2
<20% 0
<=50% 10
>50% 8
Gradul de îndatorare =
>65% 5
Total Datorii/ Total Activ >75% 2
>80% 0
>5% 10
>3% 8
Rentabilitatea netă = Profit
>1.5% 5
net/ Cifra de afaceri >0% 2
=<0% 0
>200% 10
Gradul de acoperire a >150% 8
cheltuielilor cu dobânzile = >125% 5
Rezultatul din exploatare / >100% 2
Cheltuieli cu dobânzile <100% 0
TOTAL max 50
Sursa: BRD, Norme de creditare pentru clienţi, categorie mijlocie, 2011
În funcţie de punctajul obţinut, fiecare agent economic va fi încadrat într-una din
categoriile de bonitate. În situaţia în care punctajul obţinut de un agent economic se apropie
de limita superioară sau inferioară punctajului aferent fiecărei categorii de performenţă, acesta
22
se poate majora sau diminua, în funcţie de aprecierea generală a agentului economic,
realizându-se astfel trecerea la o categorie de preformanţă superioară sau inferioară.
Atunci când banca se găseşte în situaţia de a nu putea evalua performanţa financiară a
unui client aceasta va fi încadrată direct în categoria E.
În fundamentarea deciziei de creditare a agentului economic un rol important il are şi
evaluarea aspectelor nefinanciare care va influenţa punctajul obţinut în urma aprecierii
indicatorilor de performanţă financiară.
Factorii calitativi care vor fi evaluaţi de către BRD (a se vedea tabelul nr. 7) pentru un
grup de clienţi de talie mijlocie, se referă la: calitatea managementului, calitatea
acţionariatului, poziţia de piaţă, conduita tranzacţională şi calitatea garanţiilor primite.
Tabelul nr. 7: Evaluarea factorilor calitativi
Indicatori Limite Punctaj
Excelenţă, experienţă, performanţă, bun prestigiu 15
Standard, experienţă, performanţă, bun prestigiu 12
Calitate
Standard, experienţă, performanţă 10
management
Satisfăcător 5
Slab 0
Acţionarii principali sunt companiimulti naţionale sau 15

naţionale de foarte bun prestigiu
Acţionarii principali au un bun prestigiu 12
Calitate acţionari Acţionari principali convergenţi 10
Acţionariat foarte dispersat 5
Acţionari divergenţi 0
Leader piaţă 10
Top 5 8
Poziţie pe piaţă Leader local 6
>1% 3
<1% 0
tradiţională, foarte bună 10

bună 8
Conduită fără incidente 5
tranzacţională fără relaţie, fără incidente 3
incidente CRB sau/ şi CIP sau / şi arierate la BRD 0
Garanţii primite, foarte lichide acoperind integral 10

facilitatea
Garanţii lichide care acoperă peste 80% facilitatea 8
Calitatea garanţiilor Garanţii uşor lichidabile care acoperă peste 50% 5
primite facilitatea
Garanţii uşor lichidabile care acoperă sub 50% 0
facilitatea
TOTAL 0-50
Sursa: BRD, Norme de creditare pentru clienţi, categorie mijlocie, 2011
23
Cei cinci factori calitativi vor fi apreciaţi cu obiectivitate, punctajele alocate fiecăruia
ţinând cont de definiţiile alăturate. Calculul punctajului se face de către bancă, potrivit unei
metodologii proprii, pe baza datelor furnizate de companie, iar rezultatul se comunică
acesteia, pentru că în funcţie de categoria de încadrare şi costurile creditului vor fi diferite, ca
urmare a riscului diferit, costuri care se adaugă la cele determinate de riscul de credit.
Categoria de performanţă financiară se poate modifica pe parcursul perioadei de creditare,
prin majorare sau diminuare, în funcţie de evoluţia indicatorilor de performanţă financiară.
Astfel, prin activitatea de analiză a performanţelor clienţilor băncii şi implicit a creditelor
acordate lor, banca îşi prezice viitorul creditelor avansate, anume dacă poate să le mai
recupereze şi ce poziţie să ia faţă de clientul aflat într-o situaţie apreciată ca nefavorabilă
pentru bancă.
Această evaluare a performanţelor financiare a agenţilor economici permite băncii să
aprecieze posibilităţile de recuperare a creditelor şi de încasare a dobânzilor.
24
Capitolul 3 : Studiu de caz privind analiza şi evaluarea performanţelor
economico-financiare ale Societăţii Comerciale Comat S.A.
Societatea Comercială "Comat" SA a fost înfiinţată în anul 1973, devenind societate pe

acţiuni în februarie 1991 înregistrată la Registrul Comerţului cu numărul J22/290/1991. Din
anul 1973 şi până în prezent, obiectul principal de activitate al societăţii constă în
comercializarea en-gross şi en-detaile de produse industriale nealimentare din producţia
internă şi din import, prestări de servicii către populaţie şi agenţi economici, intermedieri şi
activităţi de import-export. La Registrul Comerţului activitatea principală declarată este
întreţinerea şi repararea autovehiculelor COD CAEN: 4520.
Societatea îşi are sediul pe strada Sergent Grigore Ioan nr. 7, Iaşi. Aceasta poate fi
contactată la numerele de telefon: 0232-156300 şi 232-142480.
Capital social înregistrat la 30.11.2011 are o valoare de 5.935.889 RON, fiind în
proporţie de 100% capital privat.
Comat Iaşi şi-a consolidat renumele obţinut de-a lungul timpului printr-o strânsă
colaborare cu producătorii tradiţionali de prestigiu atât din ţară cât şi din alte ţări, primind şi
livrând numai produse de calitate. Principalii furnizori ca pondere în 2011 sunt: SC
MOLDOVA GENERAL SRL – Iaşi (11% - ţevi), SC BAND METAL SRL (4,7% - plasă,
sârmă, cuie), SC Technosteel LBR SRL Iaşi (3,3% - ţevi,), SC Moldova Construct SRL
(3,3% - plasă, sârmă, cuie).
Principalii concurenţi sunt societăţile cu acelaşi profil, însă datorită nivelului calitativ al
produselor realizate concurenţa nu mai devine o problemă.
Societatea este distribuitor autorizat al multor firme de marca: S.C. Armatura Cluj, S.C.
Ductil Buzău, Michellin România, S.C. Policolor Bucureşti, S.C. Metanef Focşani, S.C.
Tepro S.A. Iaşi, S.C.INOX Târgovişte, S.C. Alprom Slatina, Varta Autobatterie Gmbh
Germania, Metron Braşov, S.C Contactoare Buzău, S.C.Metalbac&Fabre Bacău, S.C.
Chimopar Bucureşti, S.C. Perind S.A Oradea şi multe altele.
Societatea doreşte o revizuire a facilităţilor pe termen scurt, şi anume:
 reînnoirea descoperitului de cont în sold în valoare de 1.700.000 RON pe o perioadă de
12 luni;
 reînnoirea plafonului de lucru multioptions în sold în valoare de 340.000 RON pe o
perioadă de 12 luni.
Pe baza documentelor contabile prezentate de S.C. Comat S.A. băncii BRD-Groupe
Société Générale – Sucursala Iaşi se analizează performanţele economico-financiare ale
agentului economic.
25
Pentru solicitarea efectuată de către agentul economic S.C. Comat S.A., BRD – Sucursala
Iaşi întocmeşte un referat de credite care cuprinde: analiza aspectelor financiare, analiza
aspectelor nefinanciare, calculul punctajului şi încadrarea acestuia într-o clasă de risc prin
metoda ratingul de credit.
3.1 Aprecierea situaţiei financiare a activităţii Societăţii Comerciale Comat S.A.

a) Analiza financiară a bilanţului
Analiza financiară a bilanţului îşi propune să identifice starea de echilibru financiar la
nivelul firmei, la sfârşitul exerciţiului. Echilibrul financiar este apreciat prin confruntarea
gradului de lichiditate a activelor cu gradului de exigibilitate a elementelor pasivului. Pentru
realizarea acestei analize pot fi utilizate ca instrumente: fondul de rulment, necesarul de fond
de rulment, trezoreria netă, indicatorii de structură şi indicatorii de performanţă.
1. Analiza fondului de rulment, necesarului de fond de rulment şi trezoreriei nete
Banca analizează evoluţia fondului de rulment, necesarului de fond de rulment şi a
trezoreriei nete pentru a cunoaşte starea financiară a societăţii (a se vedea tabelul nr. 8).
Tabelul nr. 8: Evoluţia fondul de rulment, necesarului de fond de rulment şi a
trezoreriei nete la nivelul S.C. Comat S.A. în perioada 2009-2011
mii RON
Indicator 2009 2010 2011
Fond de rulment 2803 2448 1809
Necesar de fond de rulment 2790 2422 1726
Trezoreria netă 83 26 18
Cu privire la fondul de rulment se constată că acesta înregistrează în ultimii ani de

analiză valori pozitive şi în descreştere de la un an la altul. Cu toate aceste, firma are o
structură financiară echilibrată şi îşi poate finanţa integral activele imobilizate pe seama
pasivelor pe termen lung.
Necesarul de fond de rulment înregistrează, la fel ca şi fondul de rulment, valori pozitive
şi în descreştere de la un an la altul. Prin urmare, mărimea pozitivă a necesarului de fond de
rulment este consecinţa unei creşteri economice sănătoase, dar şi efectul unei încetiniri a
rotaţiei stocurilor şi creanţelor în raport cu cifra de afaceri.
În ceea ce priveşte trezoreria netă, aceasta înregistreză valori pozitive însă de dimensiuni
mici. Aceste dimensiuni evidenţiază faptul că managerul financiar are capacitatea de a
identifica soluţii viabile de valorificare a capitalurilor disponibile. Dacă trezoreria netă va
26
descreşte în continuare s-ar ajunge la un deficit de trezorerie care va trebui acoperit pe seama
creditelor pe termen scurt.
2. Analiza financiară a activului bilanţier – se realizează pe o perioadă de trei ani şi poate
fi urmărită pe baza tabelului nr. 9.
Tabelul nr. 9: Evoluţia structurii activului bilanţier la nivelul S.C. Comat S.A. în
perioada 2009-2011
2009 2010 2011
Elemente activ mii % în struc. mii RON % în mii RON % în
RON struc. struc.
IMOB. NECORPORALE TOTAL 15 0,07 10 0,05 7 0,05
Terenuri 1,889 9.17 1,888 9.13 1,889 12.24
Clădiri 3,343 16.24 3,287 15.90 2,909 18.85
Maşini şi utilaje,inc. mijl. de transport 1,00 4.86 916 4.43 774 5.01
Mobilier, birotică, etc
Imobilizări corporale în curs 19 0.09 10 0.05 8 0.05
743 3.61 2,400 11.61 2,549 16.52
Imobilizări corporale totale 6,994 33.97 8,501 41.12 8,129 52.67
Imobilizări financiare totale 62 0.30 37 0.18 35 0.23
ACTIVE IMBILIZATE TOTAL 7,071 34.34 8,548 41.34 8,171 52.94
Materii prime, materiale 138 0.67 130 0.63 154 1.00
Producţia în curs de execuţie 52 0.25 - 0.00 - 0.00
Produse finite, semi fabricate 42 0.20 111 0.54 83 0.54
Stocuri la terţi/animale - 0.00 - 0.00 - 0.00
Mărfuri şi ambalaje 3,452 16.76 2,911 14.08 1,478 9.58
STOCURI TOTAL 3,684 17.89 3,152 15.24 1,715 11.11
Creanţe comerciale 5,891 28.61 5,069 24.52 2,196 14.23
Alte creanţe 3,504 17.02 3,468 16.77 3,018 19.55
Decontări cu asociaţii prv. capitalul 98 0.48 - 0.00 - 0.00
Titluri de plasament - 0.00 - 0.00 - 0.00
Disponibil/Casa/Acreditive 330 1.60 413 2.00 254 1.65
TOTAL ALTE ACTIVE 9,823 47.71 8,950 43.29 5,468 35.43
CIRCULANTE
ACTIVE CIRCULANTE TOTAL 13,507 65.60 12,102 58.53 7,183 46.54
Cheltuieli înregistrate în avans 13 0.06 26 0.13 80 0.52
ACTIV TOTAL 20,591 100.00 20,676 100.00 15,434 100.00
Structura activului s-a modificat în favoarea activului bilanţier, a cărui pondere a

crescut la 53% faţă de 41% în 2010 ca urmare a reducerii volumului de activitate, deşi din
punct de vedere valoric, valoarea net contabilă s-a diminuat ca urmare a amortizării
înregistrate şi a vânzării unor active fixe.
Se remarcă un volum ridicat al imobilizărilor în curs 2.549 mii RON, (2.400 mii RON
la 31.12.2010), reprezentând valoarea lucrărilor de execuţie a investiţiei – service auto II.
Obiectivul acestei investiţii este dezvoltarea activităţii de reparaţii şi întreţinerea auto pentru
mărcile vândute de grupul de firme.
Stocurile de mărfuri au următoarea structură în funcţie de vechime: 29% - vechime până
în 30 zile, 18% - până în 90 zile şi 53% peste 90 zile. Rotaţia medie este la data de 12.2011 de
73 zile.
27
Creanţele comerciale sunt reprezentate de clienţii de încasat în valoare de 2.065 mii RON
şi efecte de primit în valoare de 131 mii RON. Rotaţia creanţelor s-a deteriorat în 2011 la
69 de zile faţă de 57 de zile în anul anterior.
3. Analiza financiară a pasivului bilanţier- urmăreşte evoluţia principalelor elemente de
pasiv pe o perioadă de trei ani (a se vedea tabelul nr. 10).
Tabelul nr. 10: Evoluţia structurii activului bilanţier la nivelul S.C. Comat S.A. în
perioada 2009-2011
2009 2010 2011
Elemente pasiv mii % în mii RON % în mii RON % în
RON struc. struc. struc.
Capital social 5,936 28.83% 5,936 28.71% 5,936 38,46%
Capital social subsris si varsat 5,936 28.83% 5,936 28.71% 5,936 38.46%
Prime de capital - 0.00% - 0.00% - 0.00%
Diferente din reevaluare 1,790 8.69% 1,790 8.66% 1,200 7.78%
Rezerve, Act. Proprii, Castig sau 990 4.81% 1,004 4.86% 1,053 6.82%
pierdere legate de cap. proprii
Profitul reportat 60 0.29% 236 1.14% 359 2.33%
Pierderea neacoperita - 0.00% - 0.00% - 0.00%
Rezultatul (+/-) 306 1.49% 241 1.17% 20 0.13%
Profitul repartizat (18) (0.09%) (14) (0.07%) (3) (0.02%)
TOTAL CAPITALURI PROPRII 9,064 42.02% 9,193 44.46% 8,565 55.49%
Patrimoniul public 0.00% 0.00% 0.00%
CAPITALURI –TOTAL 9,064 44.02% 9,193 44.46% 8,565 55.49%
Provizioane - 0.00% - 0.00% - 0.00%
DATORII PE TERMEN LUNG 810 3.93% 1,803 8.72% 1,412 9.15%
TOTAL
Banci si alte institutii de credit 5,553 26.97% 4,947 23.93% 2,697 17.47%
Datorii comerciale-furnizori 4,463 21.56% 3,594 17.38% 1,970 12.76%
Clienti creditori - 0.00% - 0.00% - 0.00%
Scadenta curenta a DTML - 0.00% 515 2.49% 472 3.06%
Alte datorii 701 3.40% 624 3.02% 318 2.06%
DATORII PE TS TOTAL 10,717 52.05% 9,680 46.82% 5,457 35.36%
Venituri inregistrate in avans - 0.00% - 0.00% - 0.00%
Operatiuni in curs de regularizare - 0.00% - 0.00% - 0.00%
Diferente de conversie-pasiv - 0.00% - 0.00% - 0.00%
PASIV TOTAL 20,591 100.00% 20,676 100.00% 15,434 100.00%
Gradul de capitalizare se menţine la un nivel adecvat (55.5%) chiar dacă rezervele din
reevaluare s-au diminuat cu 590 mii RON faţă de luna decembrie 2010, datorită vânzărilor de
materiale de construcţii. Circa 82% din capitalurile proprii sunt susţinute de capitalul social şi
rezerve constituite din profit.
Referitor la profitul reportat de 359 mii RON aferent anului 2010 şi celor precedenţi,
societatea a comunicat faptul că acţionari intenţionează să-l păstreze în firmă, în vederea
reinvestirii lui.
Datoriile pe TS în valoare totală de 5.501 mii RON au următoarea structură:
 credite bancare pe TS în valoare de 2.697 mii RON, respectiv creditul descoperire cont
BRD (1.700 mii RON din care utilizat la 30.09.2011- 1.662 mii RON);
 două credite de scont în valoare totală de 145 mii RON;
28
 linia de credit la Banca Transilvania valoare aprobată 250 mii EUR;
 furnizori de plată cu un total de 1.970 mii RON, din care 2 mii RON pentru imobilizări.
Rotaţia acestora este de 59 de zile în scădere faţă de 12.2010 când aceasta era de 41 de zile, ca
urmare a deteriorării rotaţiei creanţelor şi stocurilor.
 alte datorii pe TS în valoare totală de 318 mii RON din care: dividende de plată 146 mii
RON, datorii curente către buget 80 mii RON, datorii personal 54 mii RON si creditor diverşi
în valoare de 37 mii RON.
Creditele pe TS depăşesc NFR la 31.12.2011 (1.809 mii RON) de 1,3 ori şi de 1,7 ori
valoare a maximă de finanţat (80% din NFR adică maxim 1.450 mii RON). Ca urmare,
BRD impune restructurarea descoperitului de cont în sold prin menţinerea unui credit
revolving de 520 mii RON ţinând cont de linia de credit în sold la Banca Transilvania de
250 mii EUR (1.050 mii RON la 1 EUR = 4,2 RON) şi revizuirea plafonului multioptions
în sensul anulării acordării de credite de scont în cadrul plafonului de lucru.
Diminuarea descoperitului se impune şi ca urmare a reducerii deosebite a activităţii
(67% faţă de 2010).
Datoriile pe TML în valoare de 1.421 mii RON reprezintă scadenţele de plată peste 12
luni aferente creditului investiţii. Acest credit a fost utilizat în vederea modernizării service-
ului auto propriu precum şi în vederea încheierii unui număr de 6 contracte de leasing pentru
achiziţionarea a 5 autoturisme şi a unui motostivuitor.
Structura financiară la 12.2011 se menţine echilibrată, cu un fond de rulment pozitiv
în sumă de 1.806 mii RON şi un excedent de mijloace circulante în valoare de 1.726 mii
RON.
Ciclul de conversie al numerarului este de 83 zile. Raportate la CA zilincă, creditele pe
termen scurt sub forma de linii de credit reprezintă 85 zile CA zilnică şi circa 23% dacă ne
raportăm la CA totală realizabilă pentru 2011.
Aprecierea comercială şi perspectivele societăţii
Pentru anul 2012 societatea a întocmit un BVC într-o manieră opimistă: CA estimată a se
realiza de 16.200 mii RON, în creştere cu 48% faţă de CA în valoare de 8.754 mii RON
realizată în 2011. În opinia băncii aceste estimări sunt nefondate şi greu de realizat. Şi în 2011
s-a prognozat iniţial o CA de 40.700 mii RON după care firma a rectificat o CA de 12.500 mii
RON.
În structura CA se estimează venituri din vânzarea mărfurilor de 12.000 mii RON,
activitate de service de 2.500 mii RON, chirii- 1.200 mii RON, producţie finită – 500 mii
RON.
29
Firma a prezentat un centralizator cu estimarea livrărilor pe anul 2012 faţă de 12 clienţi
principali în valoare totală de 2.475 mii RON. Referitor la chirii, societatea a prezentat o
situaţie a creanţelor de încasat de la cei 48 de chiriaşi.
Profitul net estimat este de 2.315 mii RON, respectiv o rată a rentabilităţii de 14,3% în
condiţiile în care la 30.11.2011 era de 0.17%.
b) Analiza financiară a contului de profit şi pierdere restructurat (Anexa nr. 1)
Datorită scăderii cererii pentru materialele de construcţii, volumul vânzărilor s-a redus
drastic, cifra de afaceri de 8.754 mii RON a înregistrat o scădere cu 74% faţă de cea
înregistrată la 31.12.2010. Media lunară s-a diminuat de 2,8 ori de la 2.706 mii RON/2010 la
973 mii RON/2011.
Structura cifrei de afaceri pe activităţi este următoare:
 activitatea de comerţ – 78,5% în scădere faţă de 2010;
 servicii de reparaţii auto şi şcoală şoferi 13%;
 chirii 7,4%;
 alte venituri 1,1%.
În 2010 ponderea activităţii de comerţ a fost de 89,6%, servicii 7% şi chirii 2,8%, alte
venituri 0,5%.
Mărfurile vândute cu precădere sunt materialele de construcţii; societatea nu mai este
dealer pe auto Daewoo. Veniturile realizate din materialele/piese de schimb puse în manoperă
sunt contabilizate pe conturile de venituri din servicii (704).
Marja comercială medie a fost uşor superioară în 2011 – 13,6% faţă de 12,2% în 2010.
Societatea a realizat alte venituri operaţionale importante- 1047 mii RON din care 930 miii
RON din cedări de active fără de care societatea ar fi înregistrat în mod cert un rezultat net
negativ având în vedere marjele reduse de rentabilitate atât operaţionale cât şi nete.
Profit net modest 20 mii RON; profitul operaţional de 515 mii RON este anulat practic
de costul ridicat al împrumuturilor contractate – dobânzi achitate de 499 mii RON.
Se notează că societatea a obţinut venituri financiare din sconturi de 105 mii RON (din
totalul veniturilor financiare de 147 mii RON) dar sub nivelul sconturilor acordate clienţilor
săi (130 mii RON).
Referitor la rezultatul net societatea ar fi înregistrat pierdere dacă ar fi înregistrat în mod
corect echivalentul în RON a creditelor în EUR, contractate la BANCA TRANSILVANIA.
Comparativ cu situaţia de la CRB rezultă diferenţe importante ceea ce înseamnă cheltuieli din
diferenţe negative de curs valutar. La 30.06.2011 diferenţa este de 740 mii RON ( 3.863,6 mii
RON în CRB- linie de credit şi credit investiţii faţă de 3.123,6 mii RON în balanţa clientului).
30
În acelaşi mod s-a procedat şi la 31.12.2010 când diferenţa a fost de 510 mii RON şi care ar fi
influenţat negativ rezultatul final (profit net declarat în 2010 de 241 mii RON); socitatea a
înregistrat doar 14 mii RON, diferenţe nefavorabile de curs valutar.
c) Analiza indicatorilor de structură – poate fi urmărită pe baza tabelului nr. 11
Tabelul nr. 11: Evoluţia indicatorilor de structură în perioada 2009-2011
Indicatori 2009 2010 2011
Lichiditatea curentă (%) 126,03 125,02 131,63
Lichiditatea imediată (%) 117,03 115,49 111,31
Solvabilitatea curentă (%) 58,8 55,9 65,2
Viteza de rotaţie a activelor 2,32 2,68 1,21
circulante (numar rotaţii)
Lichiditatea curentă a înregistrat o evoluţie oscilatorie: în anul 2010 s-a înregistrat o

scădere la 125,02% de la 126,03% în 2009, iar în 2011 a crescut la 131,63 faţă de 125,02 în
2010, ceea ce indică o capacitate de plată pe termen scurt a societăţii.
Lichiditatea imediată a înregistrat valori peste nivelul ideal (100%), ceea ce arată că
societatea poate să-şi acopere satisfăcător pasivele curente pe seama disponibilităţilor băneşti
şi a plasamentelor. Prin urmare, echilibrul financiar pe termen scurt este stabil.
Solvabilitatea curentă înregistrează valori peste nivelul de 50% reflectând o solvabilitate
bună, societatea fiind capabilă să-şi onoreze obligaţiile de plată.
Viteza de rotaţie a activelor circulante a înregistrat o evoluţie oscilatorie: în anul 2010
viteza de rotaţie a activelor circulante a crescut la 2,68 numar de rotaţii faţă de 2,32 rotaţii
înregistrate în 2009, iar în anul 20111 acest indicator a scăzut la 1,21 rotaţii.
d) Analiza indicatorilor de performanţă ( a se vedea tabelul nr. 12) – banca analizează
evoluţia acestora pentru a-şi creea o imagine sintetizată şi de ansamblu în legătură cu situaţia
economico-financiară a societăţii.
Tabelul nr.12: Evoluţia indicatorilor de performanţă în perioada 2009-2011
Indicator 2009 2010 2011
Rata valorii adăugate (%) 7,30 11,31 10,11
Rata rentabilităţii (CA) 0,97 0,74 0,23
ROE (%) 3,38 2,62 0,24
Gradul de îndatorare (%) 56,0 55,5 44,5
Acoperirea cheltuielilor cu 33,66 59,88 103,21
dobânzile (%)
Politica de dividende 0,00 0,00 0,00
Rata valorii adăugată aferentă cifrei de afaceri a înregistrat o evoluţie oscilantă în

cadrul perioadei analizate. În anul 2010, acest indicator a crescut faţă de anul 2009, ca urmare
a diminuării valorii adăugate faţă de cifra de afaceri, ceea ce exprimă capacitatea societăţii de
a-şi asigura un anumit număr de faze de producţie fără aport extern, însă în 2011 a scăzut la
10,11%.
31
Rata rentabilităţii a scăzut semnificativ în anul 2011 faţă de 2010, de la 0,74% la 0,23%,
semnificând o capacitate redusă de a obţine profit din activitatea propriu-zisă.
ROE (Return on Equity) a înregistrat de astfel valori în scădere semnificative ajungând
în 2011 la 0,24% de la 3,38% înregistrată în 2009, ceea ce indică o dificultate în remunerarea
capitalurilor societăţii şi a plăţii dividendelor.
Gradul de îndatorare a înregistrat în cardul perioadei analizate, potrivit normelor
bancare, un nivel satisfăcător.
În ceea ce priveşte acoperirea cheltuielilor cu dobânzile, acest indicator a înregistrat în
anul 2009 şi 2010 valori sub pragul minim impus de bancă de 100%, ceea ce arată că
societatea întâmpină dificultăţi în achitarea dobânzilor. La nivelul anului 2011, acest indicator
a atins un nivel bun, mai mare de 100%, societatea fiind capabilă să-şi achite dobânda la
creditele angajate.
Politica de dividende a societăţii
În perioada analizată nu se poate vorbi de o politică de dividende pentru că societatea nu a
stabilit dividendele de plătit, ceea ce sugerează aplicarea unei politici de reinvestire în
proporţie de 100% a profitului net.
3.2 Analiza aspectelor nefinanciare ale S.C. Comat S.A.

Societatea Comercială "Comat" SA a fost înfiinţată în anul 1973, devenind societate pe
acţiuni în februarie 1991 înregistrată la Registrul Comerţului cu numărul J22/290/1991.
Capital social înregistrat la 30.11.2011 are o valoare de 5.935.889 RON, fiind în
proporţie de 100% capital privat.
Conducerea societăţii este asigurată de Consiliul de Administraţie, format din 6 membri
aleşi de Adunarea Generală a Acţionarilor. Membrii din Consiliu de Administraţie sunt
persoane cu studii superioare, deţin vaste cunoştinţe manageriale şi au o experienţă
îndelungată în domeniul comerţului, aflându-se în relaţii bune cu furnizorii şi clienţi.
În ceea ce priveşte personalul societăţii, aceasta dispune de un personal calificat în
număr total de 81 de angajaţi. Din numărul total de angajaţi mai mult de jumătate reprezintă
personalul productiv, şi anume 64, iar restul de 17 angajaţi reprezintă personalul indirect
productiv.
S.C. Comat S.A. Iaşi îşi desfăşoară activitatea într-o structură organizată cu şase
subunităţi specializate care ocupă o suprafaţă de peste 120.000 m pătraţi dotată cu o reţea de
căi de acces auto şi feroviare, rampe de încărcare-descărcare, reţele electrice, de apă şi alte
utilităţi edilitare necesare desfăşurării fluxului comercial. Toate subunităţile sunt echipate
32
cu instalaţii de depozitare moderne, în sistem înalt, deservite de translatoare şi sisteme
clasice echipate cu rafturi.
Caracterul activităţii societăţii este unul productiv permanent, agentul economic
neavând capacităţi de producţie neutilizate, iar capacitate de producţie a secţiilor de producţie
este de 4000 buc/lună în funcţie de modelele realizate.
Societatea este lider în furnizarea de metale, piese de vehicule, materiale de construcţii,
componente electrice, produse chimice, textile şi alte produse din nord-estul României.
Compania operează numai pe piaţa internă, având o piaţă considerabilă de desfacere
datortă politicii de preţuri practicată, şi anume aceea a preţurilor mici.
Comat SA Iaşi oferă celor interesaţi o gamă completă de servicii ce include printre altele:
service auto, uscătorie cherestea, depozitare în spaţii acoperite, etc.
În ceea ce priveşte politica promoţională, aceasta se realizează la nivel naţional.
Comat SA dispune de un service utilat conform standardelor Daewoo în care se poate
efectua orice reparaţie în condiţii de calitate maximă. De asemenea, asigură asistenţă tehnică
non-stop precum şi transportarea autovehicolelor avariate cu platformă din orice punct din
România.
Comat SA Iaşi a apărut pe piaţa vânzărilor de autovehicole produse de firma DAEWOO
în 1999, şi datorită seriozităţii şi calităţii serviciilor oferite a devenit în scurt timp cel mai
mare dealer Daewoo din zona Moldovei şi unul dintre cei mai competitivi din ţară ca număr
de unităţi vândute. Datorită permormanţelor obţinute, COMAT Iaşi a fost singurul dealer
din Iaşi premiat cu diploma de Excelenţă Daewoo "Dealer Excelent".
3.3 Evaluarea performanţelor economico-financiare ale S.C. Comat S.A

Evaluarea performanţelor economico-financiare ale societăţii comerciale Comat S.A.
prezintă o importanţă deosebită pentru bancă în analiza şi clasificarea portofoliuli de credite.
Ca atare, performanţele economico-financiare ale societăţii se stabilesc pe baza unui
punctaj obţinut prin notificarea criteriilor cuantificabile, influenţat de rezultatul aprecierii
criteriilor necuantificabile.
aspectelor cuantificabile
Evaluarea aspectelor cuantificabile se realizează pe baza principalilor indicatori de
bonitate realizaţi de Societatea Comercială Comat S.A. (a se vedea tabelul nr. 13), la data de
31.12.2011. Pin coraborarea rezultatelor indicatorilor de bonitate, banca poate să pună în
evidenţă situaţia financiară a acesteia marcată prin puncte ”tari” şi puncte ”slabe”, ceea ce va
face ca decizia de creditare sa fie bine fundamentată.
33
Tabelul nr. 13: Evaluarea indicatorilor de bonitate la data de 31.12.2011
Indicatorii de performanţă Valoarea indicatorului Număr de puncte
Gradul de îndatorare (%) 44,5 10
Lichiditatea imediată (%) 111.32 10
Solvabilitatea patrimonială (%) 65,2 10
Rata rentabilităţii (CA) 0,23 2
Acoperirea cheltuielilor cu 103,21 3
dobânzile (%)
TOTAL PUNCTAJ 35
Prin însumarea punctelor obţinute de client pentru fiecare indicator se obţine punctajul
total pe baza căruia se face încadrarea într-una din cele 5 categorii de performanţă (a se vedea
tabelul nr. 14).
Tabelul nr. 14: Încadrarea pe categorii de performanţă
Criterii de performanţă Caracteristici Punctaj total
financiară
A performanţele financiare sunt foarte bune 41-50
B performanţele financiare sunt foarte bune sau 26-40
bune, dar nu pot menţineacest nivel în
perspectiva mai îndelungată
C performanţele financiare sunt satisfăcătoare dar au 11-25
o evidentă tendinţă de înrăutătire
D performanţele financiare sunt scăzute 1-10
E performanţele financiare arată pierderi 0
Din analiza indicatorilor de bonitate, Societatea Comercială Comat S.A. a obţinut un

punctaj intermediar de 35 puncte, fiind clasificată, din punct de vedere al performanţelor
financiare, în categoria B, având performanţele financiare foarte bune sau bune, dar nu
poate menţine acest nivel în perspectivă mai îndelungată.
aspectelor necuantificabile
Evaluarea princilalilor factori calitativi realizaţi de Societatea Comercială Comat S.A., la
data de 31.12.2011, se prezintă în tabelul nr. 15.
Tabelul nr. 15: Evaluarea factorilor calitativi la nivelul S.C. Comat S.A. la data de
31.12.2011
Indicatori Limite Numar de puncte
Calitate management Standard, experienţă, performanţă, bun 12
prestigiu
Calitate acţionari Acţionarii principali au un bun 12
prestigiu
Conduită tranzacţională Bună 8
Calitatea garanţiilor primite Garanţii uşor lichidabile care acoperă 5
peste 50% facilitatea
TOTAL PUNCTAJ 37
34
Din analiza factorilor calitativi la 31.12.2011, realizaţi de S.C. Comat S.A, a rezultat un
punctaj intermediar de 37 puncte, clasificând agentul economic în categoria B.
Din analiza indicatorilor de bonitate la 31.12.2011, realizaţi de Societatea Comercială
Comat S.A, a rezultat un punctaj intermediar de 35 de puncte, care încadrează societatea în
categoria de performanţă B, însă acest punctaj este coraborat cu criteriile de analiză
necuantificabile clasificând agentul economic tot în categoria B (conform anexei nr.1).
3.3.3 Evaluarea performanţelor economico-financiare ale S.C. Comat S.A. pe bază
de RAITING
Ratingul de credit exprimă gradul de risc ataşat unui client persoană juridică, stabilit la
negocierea unui credit.
Sistemul de rating de creditare adoptate de BRD este de tip bi-dimensional, având în
vedere caracteristicile clientului şi ale creditului. Ratingul de credit se determină prin
marcarea căsuţei corespunzătoare pentru fiecare criteriu ce caracterzează clientul şi creditul,
aşa cum rezultă din anexa nr. 2.
Ratingul de credit stă la baza încadrării agentului economic într-una din cele cinci
categorii de performanţă (a se vedea tabelul nr. 16).
Tabelul nr. 16: Evaluare performanţelor pe baza RATINGULUI DE CREDIT
Ratingul de credite Performanţa financiară
1,0-1,80 A”Standard”
1,81-2,60 B ”în observaţie”
2,61-3,40 C ”substandard”
3,41-4,20 D ”îndoielnic”
4,21-5,00 E ”pierdere”
Nivelul cel mai bun al ratingului de credit este 1, iar cel mai slab este 5; un credit cu rating
5 este considerat pierdere, ratingurile 2-4 pot fi considerate, în contextul analizei economico-
financiare a agentului, ca acceptabile de către bancă.
Pornind de la indicatorii de apreciere ai bonităţii înregistraţi la 31.12.2011, precum şi de la
analiza aspectelor necuantificabile, s-a procedat la determinarea ratingului de credite pentru
societate. Ratingul de credite rezultă în urma ponderării numărului criteriilor îndeplinite de
rating 1 cu 1, numărului criteriilor îndeplinite de rating 2 cu 2, etc. iar suma rezultată se
împarte la 14.
3 x1  4 x 2  3 x3  1x 4  3 x5 3  8  6  4  15
Rc    2,57
14 14
Corespunzător ratingului calculat de 2,57 creditul solicitat de S.C. Comat S.A. face
parte din categoria creditelor de performanţă B ” în observaţie”.
35
Concluzionând, S.C. Comat S.A. este un client eligibil la creditare, solicitarea sa de
revizuire a facilităţilor pe termen scurt în sumă de 2.040.000 RON poate fi onorată.
Pe baza concluziilor favorabile rezultate din analiza economico-financiară a activităţii
societăţii din perioadele anterioare şi cea prognozată, asigurătorii de bancă negociază cu
aceasta condiţiile prevăzute în contractul de credit şi anume: destinaţia creditului, volumul
creditului, perioada de acordare a creditului, modalitatea de acordare, sumele şi termenele de
efectuare a plăţilor de credit, nivelul dobânzilor şi al comisioanelor, garanţiile materiale.
Contractul se întocmeşte în trei exemplare şi este semnat de persoanele care reprezintă
banca, de societate şi giranţi, pe toate exemplarele. Un exemplar din contractul de credit se
înmânează societăţii, iar celelalte două ramân la bancă.
Societatea utilizează creditul conform destinaţiei aprobate, şi anume: pentru credite de
scont, emitere scrisori de garanţie bancară şi deschiderea de acreditive.
Rata dobânzii şi comisioanele percepute în cazul descoperitului de cont şi a plafonului
multioptions sunt următoarele: dobânda BUBOR6M+3% p.a, revizuibilă lunar, angajament:
1%, min. 345 RON, gestiune: 0,6% p.a., min. 100 RON/luna, neutilizare : 0% p.a.,
rambursare anticipată : 3%, analiza- 25 EUR, echiv. în RON.
În cazul nerespectării clauzelor contractuale, dacă situaţia economico-financiară a
societăţii înregistrează regres şi nu sunt condiţii de redresare banca sistează imediat creditarea
şi trece la recuperarea creditelor din încasări. Creditul nerecuperat se va trece la categoria
credite nerambursate la scadenţă, cu dobânzi penalizatoare, urmând procedura de recuperare
pe cale contencioasă.
36
Concluzii
În urma analizei şi studierii amănunţite a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii, pot

afirma cu fermitate că acestea deţin un rol extrem de important în economia modernă. IMM-
urile au contribuit activ la creşterea economică, aceasta fiind o realitate unanim recunoscută
de către specialiştii din domeniu. Relevarea efectelor lor economice şi sociale benefice au
condus la considerarea sectorului IMM-urilor ca un domeniu de interes strategic pentru
economie.
Efectele pozitive generate de sectorul IMM-urilor sunt multiple, cele mai cunoscute fiind:
îmbunătăţirea mediului concurenţial, crearea de oportunităţi de dezvoltare şi adaptare a
tehnologiilor, corespunzător unei nevoi concrete, ocuparea nişelor de piaţă care nu sunt
profitabile pentru întreprinderile de mari dimensiuni, valorificându-le intens şi eficient ca pe
reale oportunităţi, ancorarea în economiile locale prin valorificarea resurselor locale
(financiare, materiale, de forţă de muncă, dar şi informaţionale).
Puterea de influenţare dată de marile întreprinderi este diminuataă de numărul mare de
IMM-uri care accentueauză caracterul de atomicitate a pieţei. Astfel capacitatea IMM-urilor
de a stimula concurenţa slăbeşte poziţiile de monopol ale marilor întreprinderi, reducând
posibilitatea acestora de a creşte preţurile. Prin abilitatea lor de a răspunde cerinţelor locale,
prin informaţiile detaliate prvind pieţele locale, IMM-urile acţionează mai eficient decât
firmele mari din interiorul sau din afara localităţii.
Pe piaţa muncii, IMM-urile generează cel mai mare număr de noi locuri de muncă şi cu un
cost de capital mai scăzut, constituind o importantă alternativă de combatere a şomajului.
Situaţia înregistrată de statele membre ale Uniunii Europene confirmă faptul că cei mai mulţi
muncitori sunt agajaţi în întreprinderi mici şi mijlocii.
În ceea ce priveşte modul de finanţare a IMM-urilor am constat că majoritatea firmelor
apelează la autofinanţare, ca modalitate pricipală de finanţare, urmată îndeaproape de
finanţarea prin credite bancare şi leasing. Totuşi, pentru majoritatea întreprinderilor mici şi
mijlocii implicate în dezvoltarea unei afaceri creditele bancare continuă să aibă un rol
însemnat în finanţarea planului propriu de afaceri.
Banca este foarte prudentă atunci când vine vorba de creditare, aceasta analizează
viabilitatea şi realismul afacerilor în vederea identificării şi evaluării capacităţii de plată a
clienţilor, respectiv a capacităţii de a genera venituri şi lichidităţi ca principală sursă de
rambursare a creditului şi de plată a dobânzilor
În analiza de acordare a creditelor banca ia în considerare aspectele financiare şi
nefinanciar care îi permit o evaluare corectă a potenţialului economic prezent, dar şi de
37
perspectivă. După analiza acestor aspecte banca trece la încardarea împrumutatului, în funcţie
de punctajul obţinut, într-una din categoriile de performanţă.
În funcţie de categoria de performanţă în care se încadrează, banca va hotărî daca clientul
este eligibil sau nu la creditare. În situaţia în care acesta este eligibil procesul de creditare va
continua cu semnarea contractului şi stabilire clauzelor acestuia, în sens contrar se sistează
procesul de creditare.
Pe fondul crizei financiare au apărut conflicte de interese între bănci şi întreprinzători. În
timp ce IMM-urile susţin că băncile le-au mărit nejustificat dobânzile şi cer garanţii peste
puteri, unităţile bancare susţin că mediul de afaceri are mari probleme cu îndeplinirea
condiţiilor de a obţine credit. Până se iese din impas, firmele trebuie să se autofinanţeze.
Mediul de afaceri este privat de credite bancare. Practic, se numără pe degete creditele
care se mai acordă firmelor, din mai multe motive: fie companiile nu se mai încadrează la
ceea ce doreşte banca, fie nu mai merg să se împrumute din domeniul bancar din cauza
dobânzilor prea mari. Companiile fără finanţări din partea băncilor pot avea mari probleme de
susţinere pe piaţă.
Printre cele mai importante măsuri propuse în vederea susţinerii IMM-urilor în contextul
crizei economice şi financiare se pot enumera: deblocarea creditării pentru finanţarea IMM-
urilor, oferirea de facilităţi fiscale care să uşureze situaţia financiară a firmelor (plata TVA la
încasare, scăderea contribuţiilor sociale, scăderea accizelor la gaz, energie şi combustibil),
facilitarea obţinerii de credite garantate de stat pentru întreprinzătorii români, îngheţarea
salariilor în mediul privat şi de stat, reglementarea de către stat a preţului materiilor prime.
În pofida crizei, IMM-urile sunt cele care vor ajuta la relansarea economică deoarece sunt
mult mai flexibile, în comparaţie cu marile companii, pot implementa noi servicii şi lansa
produse noi. În lipsa strategiilor şi aprobărilor superioare, în cadrul lor se pot lua decizii mai
uşor şi astfel pot deveni mult mai eficiente. În acest fel, IMM-urile pot acţiona mai prompt
aplicând soluţii adaptatate la condiţiile de piaţă.
38
Bibliografie
A. Cărţi
1. Ioan Abrudan, Gabriela Lobonţiu, Mircea Lobonţiu, IMM-urile şi managementul lor
specific, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2003;
2. Aurelian Octavian Berea, Emilia Cornelia Stoica, Creditul bancar, Editura Expert,
Bucureşti, 2003;
3. Jonathan Berk, Peter DeMarza, Corporate finance, Pearson Education, Boston, 2007;
4. Gheorghe D. Bistriceanu, Mihai N. Adochiţei, Emil Negrea, Finanţele agenţilor
economici, Editura Economică, Bucureşti, 2001;
5. Angela Boariu, Creditarea bancară a activităţii de exploatare a înterprinderilor,
Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2003;
6. Petre Brezeanu, Finanţe corporative, vol. I, Editura C.H.Beck, Bucureşti, 2008;
7. Dumitru Bucătaru, Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Junimea, Iaşi, 2006;
8. Aida Cătană (coordonator), Elaborarea proiectelor cu finanţare din fonduri
structurale pentru IMM-uri, 2007- 2013, Editura Contaplus, Ploieşti, 2008;
9. Valentin Titus Chirca, Managementul relaţiei cu clienţii în sistemul bancar din
România, Editura Economică, Bucureşti, 2006,
10. Vasile Cocriş, Dan Chirleşan, Economie bancară, Editura Universităţii „Alexandru
Ioan Cuza“ , Iaşi, 2009;
11. Marius Dan Dalotă, Managementul întreprinderilor mici şi mijlocii – Fundamente
teoretice, studiu de caz, teste grilă, Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2008;
12. Vasile Dedu, Adrian Enciu, Stănel Ghencea, Produse şi servicii bancare, Editura
ASE, Buburşti, 2008;
13. Douglas Emery şi alţii, Corporate financial management, Pearson Education,
Prentice Hall, 2007;
14. Valeriu Erhan, Problemele finanţării micului business, teză de doctorat, Chişinău,
2008;
15. Paul Florea, Capitalul de risc ca sursă alternativă de finanţare a dezvoltării. Studiu
de caz: Fondul European de Investiţii, Editura Dacia, Cluj Napoca, 2007;
16. Marcel Ghiţă, Guvernanţa corporativă, Editura Economică, Bucureşti, 2008;
17. Hennie van Greuning, Sonja Brejovic Bratanovic, Analiza şi
managementul riscului bancar, Editura Irecson, Bucureşti, 2004;
18. Nicolae Hoanţă, Finanţele firmei, Editura Economică, Bucureşti,
2003;
39
19. Mihai Ilie, Tehnica şi managementul operaţiunilor bancare,
Editura Expert, Bucureşti, 2003;
20. Katona Levente, Finanţarea întreprinderilor mici şi mijlocii, Editura Expert,
Bucureşti, 2004;
21. Sorin V. Mihăescu, Controlul financiar-bancar, Editura Universităţii „Alexandru
Ioan Cuza“ , Iaşi, 2009;
22. Tatiana Molico, Eugen Wunder, Factoringul, alternativă modernă de finanţare,
Editura C.E.C.C.A.R., Bucureşti, 2004;
23. Tatiana Molico, Eugen Wunder, Leasingul - un instrument modern de investiţii şi
finanţare, Editura C.E.C.C.A.R., Bucureşti, 2003;
24. Ovidiu Nicolescu, Managementul întreprinderilor mici şi mijlocii, Editura
Economică, Bucureşti, 2001;
25. Ovidiu Nicolescu, Ciprian Nicolescu, Intreprenoriatul şi managementul
întreprinderilor mici şi mijlocii. Concepte, abordări, studii de caz, Editura Economică,
Bucureşti, 2008;
26. Ovidiu Nicolescu şi alţii, Carta albă a IMM-urilor din România 2009, ediţia a VII
-a-, Bucureşti, 2009;
27. Mihaela Onofrei , Management financiar, Editura C. H. Beck, Bucureşti, 2006;
28. Victor Ploae, Salvador Ruiz, Managementul întreprinderilor mici şi mijlocii, Editura
Ex Ponto, Constanţa, 2001;
29. Victor Platon, Construcţia şi dezvoltarea infrastructurii specifice IMM-urilor, Editura
Expert, Bucureşti, 2005;
30. Călin George Silaş, Creditul bancar: sursă de finanţare a întreprinderilor mici şi
mijlocii, Editura Mirton, Timişoara, 2007;
B. Acte normative
*** Ordinul nr. 55/2004 privind punerea în aplicare a Regulamentului privind ajutorul de
stat pentru întreprinderile mici şi mijlocii şi a Regulamentului privind ajutorul de stat
regional, publicat în Monitorul Oficial nr. 340/2004, cu modificările ulterioare;
*** Legea nr. 240/2005 privind societăţile de microfinanţare, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 663 din 26 iulie 2005
*** Ordonanţa Guvernului nr. 27/2006 din 26/01/2006 pentru modificarea şi completarea
Legii nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii,
publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 88 din 31/01/2006
40
*** Legea 175/2006 de aprobare a Ordonanţei Guvernului nr. 27/2006 pentru
modificarea şi completarea Legii nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării
întreprinderilor mici şi mijlocii, publicată în Monitorul Oficial nr. 438/22 mai 2006;
*** Ordonanţa de Urgenţă nr. 99 din 6 decembrie 2006 privind instituţiile de credit şi
adecvarea capitalului, publicată în Monitorul Oficial nr.1027 din data de 27 decembrie 2006
*** Regulamentul B.N.R. nr.3/19 martie 2009 privind calsificarea creditelor şi
plasamentelor, precum şi constituirea, regularizarea şi utilizarea provizioanelor specifice de
risc de credit, publicat în M. Of. Nr.200/30 martie 2009;
*** Norme de creditare BRD pentru clienţi, categorie mijlocie, 2011.
C. Webografie
1. www.mimmc.ro;
2. www.cnipmmr.ro;
3. www.immromania.ro;
4. ec.europa.eu/enterprise/sme;
5. www.fngcimm.ro;
6. www.worldbank.org;
7. www.fonduri-structurale-europene.ro;
8.www.ccina.ro;
9.www.aippimm.ro;
10. www.bnr.ro;
11. www.brd.ro;
12. www.capital.ro;
13. www.wall-street.ro.
41
Anexa nr. 1: Stabilirea performanţelor economico-financiare de încadrare a
S.C. Comat S.A. în categria A, B, C, D, E
Nr. Criteriu Subcriteriu Punctaj Total
crt Pentru Pentru (3*4)
subcriteriu criteriu
0 1 2 3 4 5
1 Forma de organizare Regie atunomă 3
- societate comercială; 2 1 2
- alţi agenţi economici 1
2 Sectorul în care îşi desfăşoară - producţie; 3
activitatea - transporturi; 2
- telecomunicaţii; 2
- aproviz.-desf. 2
- comerţ-turism; 2 1 2
- prestări servicii; 2
- alte sectoare 1
3 Poziţia firmei în ramură şi - un loc primordial; 3 1,5 4,5
subramură - poziţie medie; 2
- fără importanţă; 1
4 Lichiditate patrimonială Lp<=80% -2
80%<Lp<=100% -1
100%<Lp<=120% 1 2 2
120%<Lp<=140% 2
140%<Lp<=160% 3
Lp>160% 4
5 Solvabilitate S<=30% 0
30%<S<=40% 1
40%<S<=50% 2
50%<S<=60% 3
60%<S<=70% 4 2 8
70%<S<=80% 5
S>80% 6
6 Situaţia economico- Cifra de afaceri
financiară - peste 500 mil lei 1 2 2
- 50-500 mil lei 2
- până la 50 mil lei 1
Profit brut
- peste 75 mil lei; 1
- 7,5 – 75 mil lei 2 2 4
- până la 7,5 mil lei 1
Rentabilitate
Rc<0 0
0<Rc<=10% 1
10%<Rc<=30% 2 2 4
Rc>30% 1
7 Acoperirea dobânzii (%) Ad < 3 1
Ad >3 2 1 2
8 Rotaţia activelor circulante Rac<5 1 2 2
5<=Rac<=10 2
Rac>10 3
9 Garanţii - garanţii guvernamentale; 4
- garanţii bancare irevocabile; 4
- depozite bancare; 4
- ipoteci; 3 1,5 4,5
- gajuri cu deposedare; 2
- gajuri fără deposedare; 2
- cesiuni de creanţă; 2
- fidejusiunea; 1
- gajul general. 0
10 Gradul de îndatorare Sub 30% 3
42
30%-70% 2 1,5 3
Peste 70% 1
11 Dependenţa de pieţele de Aţ>50% şi De >50% 4
aprovizionare şi desfacere Ai>50% şi De >50% 3 1,5 4,5
Aţ>50% şi Dţ >50% 2
Ai>50% şi Dţ >50% 1
12 Sprijin Guvenamental - subvenţionată; 4
- fără subvenţii. 2 1 2
13 Calitatea conducerii - foarte bună; 3 1,5 4,5
- bună; 2
- satisfăcătoare; 1
14 Perspectiva firmei - foarte bună; 3
- bună; 2 1,5 3
- satisfăcătoare. 1
Total puncte
Total punctaj Peste 61 puncte 49,1-61 puncte 37,1- 49 puncte 25,1-37 puncte Sub 25,1
intermediar puncte
A B C D E
Categoria
X
împrumutatului
Anexa nr. 2: Determinarea performanţei economico-financiare a clientului

S.C. Comat S.A. prin metoda Ratingul de credite
CR1 CR2 CR3 CR4 CR5
1. Caracteristicile clientului
a. Generale De talie De talie De talie De talie regională Detalie locală cu
internaţionale cu naţionale cu regională cu sau locală cu reputaţie slabă
reputaţii foarte reputaţie bună reputaţie bună reputaţie
bune în cadrul X acceptabilă
economiei
b. Rapoarte Rapoarte Rapoarte Rapoarte Rapoarte financiare
Financiare financiare financiare financiare financiare nu sunt neauditate/neavizate
auditate curent auditate curent auditate curent disponibilie în care nu sunt
de firme de talie de firme de firme mod curent disponibile
internaţională româneşti sau regionale sau
străine comisii de
cenzori
X
Trend crescător Trend Trend Trend crescător al Diminuarea
al cifrei de crescător al crescător al cifrei de afaceri semnificativă a cifrei
afaceri pe cifrei de cifrei de de afaceri
ultimii 5 ani afaceri pe afaceri faţă de X
ultimii 3 ani anul precedent
Lichiditate Lichiditate Lichiditate Lichiditate slabă Lichiditate
ridicată bună acceptabilă 80<L<60 necorespunzătoare
L>100 X 100<L<90 90<L<80 L<60
Grad de Grad de Grad de Grad de Grad de îndatorare
îndatorare foarte îndatorare bun îndatorare îndatorare necorespunzător
bun 200<Gi<250 satisfăcător slab Gi>350
Gi<200 X 250<Gi<300 300<Gi<350
Rentabilitate Rentabilitate Rentabilitate Rentabilitate Rentabilitate
înaltă şi stabilă medie şi slabă şi întâmplătoare, în negativă, există
peste 20% în stabilă,10- instabilă în unele perioade posibilitatea
ultimii 3 ani 20% pe ultimii timp, sub profit, în altele declanşării
2 ani 10%,nesesită pierdere falimentului.
restructurare
X
43
Solvabilitate Solvabilitate Solvabilitate Solvabilitate slabă Solvabilitate sub 100
ridicată, peste bună, între acceptabilă sub 110% % care echivalează
150% 150 – 121% între 120 – practic cu
110% insolvabilitatea.
X
c.Mana- Experienţă şi Echipă de Echipă de Echipă cu Echipă de conducere
gementul stabiliate conducere conducere cu abilitate şi slabă, cu dese
excelente la capabilă şi abilitate şi pregătire schimbări.
nivelul abilă pregătire discutabilă
conducerii X medie
Obiective Obiective Obiective pe Obiective Fără obiective clare
strategice bine strategice termen scurt întâmplătoare
definite realizate definite care se schimbă
sistematic X des
d. Sub- În ascensiune, În ascensiune, Trend uşor Afectată de În declin fără
ramura de cu perspective cu perspective ascendent sau fluctuaţiile ciclice perspective de
activitate bune, protejată bune chiar de şi climaterice redresare.
de situaţia de stagnare X
recesiune.
2 Caracteristicile creditului
a. Istoricul Client Clientul a Clientul şi-a Întarzieri repetate Întârzieri frecvente în
relaţiei de tradiţional care apelat la achitat în plata datoriilor plata datoriilor de
credit şi-a achitat credite şi şi-a datoriile cu de până la 90 de peste 90 de zile,
întotdeauna la achitat unele întârzieri zile care afectează sistarea relaţiei de
scadenţă datoriile la de până la 30 relaţia de credit creditare.
obligaţiile scadenţă de zile
X
b. Condiţii Eligibil la toate Eligibil la Eligibil numai Eligibil Neeligibil
de condiţiile şi majoritatea pentru anumite întâmplător
eligibilitate orice categorie condiţiilor şi categorii de pentru foarte
de credit categoriilor de credit puţine categorii
credit de credit
X
c. Costuri de Costuri de Costuri de Necesită o Efecte de antrenare
Administrare operare operare operare monitorizare negativă. Necesită
normale şi normale şi normale atentă monitorizare atentă.
efecte de unele efecte
antrenare de antrenare X
majore
d. Colaterale Nu este nevoie Cash colateral Parţial cash Colateral non- Garanţii insuficiente
de colaterale, sau alte colateral şi cash cu fiind posibilă
garanţia de contragaranţii parţial posiblitate de înregistrarea de
firmă fiind din partea colateral non- deteriorare pierderi pentru bancă
suficientă statului sau a cash
unor bănci de X
prim rang
Numărul
criteriilor 3 4 3 1 3
îndeplinite
44

Proiect Fiimm

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect Fiimm

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA ”AL. I.

Fundamentarea deciziei de creditare bancară a

Capitolul 1: Creditul bancar-resursă principală de finanţare externă a activităţii curente a

1.1 Caracteristici generale ale activităţii IMM-urilor

Sursa: Raport anual IMM, 2010, p.50.

Sursa: date prelucrate pe baza tabelului nr. 2

IMM-uri care si-au sporit

Credite bancare 51,05%

Fonduri nerambursabile 8,74%

Împrumuturi de la instituţii financiare specializate 3,02%

Garantarea de la FNGCIMM 2,73%

Emisiunea de acţiuni pe piaţa de capital 1,46%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70%

1.3 Caracteristici ale relaţiei dintre instituţiile de credit şi întreprinderile mici şi

2.1 Analiza aspectelor financiare ale agentului economic împrumutat

Acţionarii principali sunt companiimulti naţionale sau 15

tradiţională, foarte bună 10

Garanţii primite, foarte lichide acoperind integral 10

Societatea Comercială "Comat" SA a fost înfiinţată în anul 1973, devenind societate pe

3.1 Aprecierea situaţiei financiare a activităţii Societăţii Comerciale Comat S.A.

Cu privire la fondul de rulment se constată că acesta înregistrează în ultimii ani de

Structura activului s-a modificat în favoarea activului bilanţier, a cărui pondere a

Lichiditatea curentă a înregistrat o evoluţie oscilatorie: în anul 2010 s-a înregistrat o

Rata valorii adăugată aferentă cifrei de afaceri a înregistrat o evoluţie oscilantă în

3.2 Analiza aspectelor nefinanciare ale S.C. Comat S.A.

3.3 Evaluarea performanţelor economico-financiare ale S.C. Comat S.A

Din analiza indicatorilor de bonitate, Societatea Comercială Comat S.A. a obţinut un

În urma analizei şi studierii amănunţite a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii, pot

Anexa nr. 2: Determinarea performanţei economico-financiare a clientului

S-ar putea să vă placă și