UNIVERSITATEA „ȘTEFAN CEL MARE” SUCEAVA

FACULTATEA DE ECONOMIE, ADMINISTRAȚIE ȘI AFACERI

PROGRAMUL DE STUDII: MANAGEMENT ȘI AUDIT ÎN AFACERI ȘI
ADMINISTRAȚIE

Lucrare de disertație

Coordonator științific
Conf. univ. dr. Mihai POPESCU
Absolvent
Maricica Loredana Chirilă (Dascălu)

Suceava 2022
 Finanțarea IMM-urilor -
Oportunitate de dezvoltare prin programele
europene și guvernamentale
 Cuprins

Abstract..........................................................................................................................................4
Introducere.....................................................................................................................................6
Lista figurilor și tabelelor.............................................................................................................4
Motivația, importanța și metodologia cercetării........................................................................7
Cap. I. Importanța IMM-urilor în dezvoltarea economică și modalități de finanțare a
întreprinderilor mici și mijlocii....................................................................................................8
1.1. Noțiuni introductive..............................................................................................................8
1.2. Importanța IMM-urilor în dezvoltarea economică...............................................................9
1.3. Modalități de finanțare a întreprinderilor mici și mijlocii.................................................14
1.3.1. Capitalul propriu..........................................................................................................15
1.3.2. Creditul bancar.............................................................................................................16
1.3.3. Leasingul......................................................................................................................18
1.3.4. Fonduri structurale.......................................................................................................20
1.3.5. Fondurile de capital de risc..........................................................................................21
1.3.6. Credite de la furnizori și de la clienți...........................................................................21
1.3.7. Creditele pe efecte de comerț: factoringul și scontarea................................................21
Cap. II. Programe de finanțare pentru sprijinul IMM-urilor................................................23
2.1.Programul European COSME.............................................................................................23
2.2 Small Business Act...............................................................................................................24
2.3 Orizont 2020........................................................................................................................25
2.4. Granturile-programe guvernamentale acordate IMM-urilor afectate de criza sanitară...25
2.5. Programul Digitalizarea IMM-urilor.................................................................................27
2.6. Politica agricolă comună (PAC)........................................................................................28
2.7. Programul Start UP Nation în România............................................................................28
Cap. III. Studiu de caz- Programul Start UP Nation în România..........................................30
Concluzii.......................................................................................................................................42
Bibliografie...................................................................................................................................43

3
Abrevieri

IMM Întreprinderi Mici și Mijlocii

SBA Small Business Act
PIB Produsul Intern Brut
TVA Taxa pe Valoarea Adăugată
FEADR Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală
FSE Fondul Social European
FC Fondul de Coeziune
PEADR Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală
FES Fondul European pentru Pescuit
UE Uniunea Europeană
DPI Drepturi de Proprietate Intelectuală
BEI Banca Europeană de Investiții
FEI Fondul European de Investiție
FEPAM Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime
MMACA Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat
OTIMMC Oficiile Teritoriale pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și Cooperație

Lista figurilor și tabelelor

Figura nr. 1-1 Clasificarea ca IMM...............................................................................................10
Figura nr. 1-2 Factori cu impact major asupra activității IMM-urilor...........................................13
Figura nr. 3-1 Top 10 planuri de afaceri în START_UP Nation 2017..........................................34
Figura nr. 3-2 Proiecte intrate în evaluare.....................................................................................35
Figura nr. 3-3 Punctajul obținut de proiectele finanțabile.............................................................35
Figura nr. 3-4 Proiecte START-UP Nation 2018..........................................................................37
Figura nr. 3-5 Punctaj obținut în 2018...........................................................................................37
Figura nr. 3-6 Domenii de activitate aferente proiectelor depuse în 2018....................................37
Figura nr. 3-7 Locuri de muncă create prin proiectele depuse......................................................38

Tabelul nr. 1-1 Finanțarea întreprinderii prin emisiunea suplimentară de acțiuni........................16

Tabelul nr. 1-2 Avantajele și dezavantajele finanțării prin intermediul creditului bancar............18
Tabelul nr. 1-3 Avantajele și dezavantajele finanțării prin intermediul leasing-ului....................20

4
Abstract

Through this work entitled SME Financing - Development Opportunity through

European and Governmental Programmes we have addressed a very topical issue both în the
European Union and în Romania, which we have chosen to structure in 3 chapters as follows:
In Chapter I entitled Importance of SMEs in economic development and ways of
financing small and medium-sized enterprises we have analysed basic notions about SMEs, we
have addressed the role and importance of SMEs in economic development and we have listed
the most important sources of financing for small and medium-sized enterprises.
In the sub-chapter Ways of financing small and medium-sized enterprises we described
the most important sources of SME finance, their impact on business development and listed the
advantages and disadvantages of the sources of finance.
In the sub-chapter entitled The impact of SMEs on the economy we have talked about the
benefits that small and medium-sized enterprises bring to the economic system. Over the last 50
years, micro, small and medium-sized enterprises ("SMEs") have become valuable economic
actors în the economies of the world's countries, in terms of the jobs they provide and their direct
contribution to raising the living standards of the communities in which they operate.
The role of SMEs in the European economy has been repeatedly recognised at the highest
political level. The European Council of March 2008 strongly encouraged an initiative called the
Small Business Act (SBA) for Europe, which aims to further strengthen the sustainable growth
and competitiveness of SMEs and called for its rapid adoption.
In Chapter II entitled Funding programmes in support of SMEs we have listed and
described the main European and government programmes in support of SMEs.
In Chapter III we discussed a case study of a large-scale SME programme, the START
UP Nation programme in Romania, which supported start-ups and financed 100% of the
investment project. The main aim of the programme is to create a favourable framework for
exploiting the current opportunities for Romania's economic development and to stimulate the
business environment by developing new public policies needed to re-launch the economy,
reduce unemployment by creating new jobs and stimulate entrepreneurship.

5
Introducere

Tema pe care am dezvoltat-o în cadrul prezentei lucrări, intitulată Finanțarea IMM-

urilor- Oportunitate de dezvoltare prin programele europene și guvernamentale, se înscrie pe
linia preocupărilor privind găsirea celei mai eficiente modalități de finanțare a activității
sectorului IMM și a fost realizată din mai multe perspective.
Pentru atingerea acestui scop general au fost definite următoarele obiective specifice:
 Cunoașterea situației de ansamblu a întreprinderilor mici și mijlocii în Europa și
România;
 Prezentarea noțiunilor teoretice cu privire la sursele de finanțare a întreprinderilor mici și
mijlocii;
 Identificarea principalelor surse de finanțare a întreprinderilor mici și mijlocii și a
modalităților de accesare a acestora;
 Descrierea beneficiilor pe care le are susținerea și dezvoltarea întreprinderilor mici și
mijlocii în creșterea economica;
 Prezentarea programului de finanțare START-UP Nation în cele trei perioade de acordare
2017, 2018 și 2022 și impactul acestuia asupra societății.
Susținerea întreprinderile mici și mijlocii reprezintă fundamentul oricărei economii de
piață, iar încurajarea și susținerea lor sunt măsuri în absența cărora, pe termen lung, bunăstarea
economică nu poate fi atinsă. Aceste măsuri sunt cu atât mai importante în cazul unei economii
aflate în tranziție către un sistem economic de piață funcțional, așa cum este situația României, în
care progresul greoi a fost un rezultat direct al nedezvoltării unui mediu de afaceri stabil și
competitiv. În măsura în care economia românească este dominată de companii multinaționale,
în aria cărora potențialul de intervenție a autorităților publice în sens stimulativ este unul redus
(limitându-se, de pildă, la facilități fiscale), trebuie acordată atenție sporită sectorului
întreprinderilor mici și mijlocii (IMM). Acestea reprezintă, în multe sectoare ale economiei
naționale, principala sursă de angajare, având de asemenea o contribuție însemnată la crearea
valorii adăugate în România, iar statul le poate susține printr-o varietate de mijloace (facilități de
natură fiscală și administrativă, consiliere și asistență în atragerea de fonduri europene, acordarea
programelor guvernamentale, sprijin în ceea ce privește calificarea forței de muncă etc.).
Rolul IMM-urilor în economia europeană a fost recunoscut în mod repetat la cel mai înalt
nivel politic. Consiliul European din martie 2008 a încurajat puternic o inițiativă numită „Small
Business Act” (SBA) pentru Europa, care vizează continuarea consolidării creșterii și
competitivității durabile ale IMM-urilor și a cerut adoptarea rapidă a acesteia.
În ultimii 50 de ani, microîntreprinderile, întreprinderile mici și mijlocii („IMM-uri”) au
devenit actori economici valoroși în economiile țărilor lumii, prin prisma locurilor de muncă
asigurate și a contribuției lor directe la creșterea nivelului de trai al comunităților în care
operează. Prin dimensiunile lor reduse, IMM-urile potențează caracterul de atomicitate al pieței,
reducând puterea întreprinderilor mari de a o influența. În plus, numărul lor mare stimulează
concurența limitând pozițiile de monopol ale marilor întreprinderi și micșorând astfel
posibilitatea acestora de a crește prețurile. Prin abilitatea lor de a răspunde prompt cerințelor
locale, datorită flexibilității de care dau dovadă, deseori IMM-urile ajung să acționeze pe piețele
locale mult mai eficient decât agenții economici mari.

6
Motivația, importanța și metodologia cercetării

Scopul lucrării de cercetare este acela al cunoașterii surselor de finanțare pentru IMM-
urilor prin programele europene și guvernamentale, cu accent pe sprijinul și finanțarea Start-up-
urilor în cadrul programului Start Up Nation.
Titlul ales al lucrării de față Finanțarea IMM-urilor- Oportunitate de dezvoltare prin
programele europene și guvernamentale a reprezentat o provocare datorită naturii complexe a
subiectului ales și a pornit de la dorința de informare a beneficiarilor prezentei teze de disertație
cu privire la un subiect de mare interes în contextul actual de dezvoltare a mediului de afaceri
romanesc.
Motivația abordării prezentei teme de disertație constă în efectele benefice pe care
accesare programului național Start Up Nation îl are asupra dezvoltării IMM-urilor prin: crearea
de noi locuri de muncă, stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii și
îmbunătățirea performanțelor economice ale acestora, inserția pe piață muncii a persoanelor
defavorizate, șomerilor și absolvenților, creșterea investițiilor în tehnologii noi inovative,
susținerea și dezvoltarea producției și serviciilor prin prioritizarea acestor domenii, sporirea
caracterului concurențial al unei piețe determinând astfel o mai bună satisfacere a nevoilor
consumatorilor, contribuția la formarea PIB, la creșterea exporturilor și a investițiilor naționale.
Pentru elaborarea obiectivelor specifice descrise mai sus, am utilizat ca metode și
instrumente de cercetare cercetarea documentară care s-a desfășurat prin intermediul fondului de
carte existent la biblioteca Universității Ștefan cel Mare Suceava și în mai mare măsură a bazelor
de date electronice disponibile la secțiunea Bibliografie.
Pentru realizarea lucrării am inițiat un plan de cercetare sub coordonarea conducătorului
de disertație, care a cuprins: scopul de cercetare, noțiuni teoretice și practice cu care am
conlucrat pe parcursul desfășurării prezentei teze, cunoașterea dezvoltării fenomenului și
lămurirea motivelor și rezultatelor acestora. Lucrarea se bazează pe analiza documentată în
special ca metodă calitativă de cercetare. Documentarea din bibliografie și din practică au
constituit principalele puncte de culegere a datelor necesare întocmirii lucrării de față. Acestea
reprezintă surse de informații reale și precise cu privire la finanțarea întreprinderilor mici și
mijlocii și rolul programelor europene și guvernamentale în dezvoltarea lor.
Efectele cercetării realizate prin metodele pe care le-am menționat mai sus sunt prevăzute
în tabelele, graficele și schițele prezente în temă, ale căror date mi-au permis să întreprind o
evaluare cu privire la situația finanțării în cadrul proiectului Start Up Nation.
În concluzie, documentarea a reprezentat o fază obligatorie prin care am reușit să
definesc o imagine concisă, clară și reală a subiectului abordat în această lucrare.
.

7
Cap. I. Importanța IMM-urilor în dezvoltarea economică și modalități de
finanțare a întreprinderilor mici și mijlocii
1.1. Noțiuni introductive
Peter Drucker spunea că „micile afaceri reprezintă catalizatorul principal al creșterii
economiei”. Aceste mici afaceri contribuie puternic la realizarea obiectivelor fundamentale ale
oricărei economii naționale, devenind motorul progresului economico-social1.
Legea care reglementează în prezent măsurile creării cadrului favorabil înființării și
dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii este Legea nr. 346 din 14 iulie 2004. Potrivit acesteia
„întreprinderea este orice forma de organizare a unei activități economice, autonomă patrimonial
și autorizată să facă acte și fapte de comerț în scopul obținerii de profit în condiții de concurență.
Întreprinderile pot fi: societățile comerciale, societățile cooperatiste, persoanele fizice autorizate
și asociațiile familiale, toate autorizate conform legislației”2.
Categoria Întreprinderilor Micro, Mici și Mijlocii (IMM) este formată din întreprinderi
care angajează mai puțin de 250 de persoane și care au o cifră de afaceri anuală netă de până la
50 de milioane de euro și/ sau dețin active totale de până la 43 de milioane de euro.3
În realitatea economică se regăsesc două tipuri de IMM-uri4:
 mica întreprindere tradițională, care, de regulă, nu are o strategie pe termen lung, dispune de
o piață restrânsă de desfacere, iar procedeele de realizare a bunurilor sunt transmise din
generație în generație;
 IMM-urile moderne care utilizează tehnologii de vârf, sunt în căutare continuă de noi piețe
și urmăresc maximizarea eficienței activității lor, se orientează spre crearea de produse mai
bine adaptate destinației lor, produse de calitate superioară însoțite de un service superior
mai ales în ceea ce privește fiabilitatea, rezistenta și finisajele. IMM-urile modern, de regula,
prezintă competență în realizarea unui produs complex, competență dobândită fie prin studii
de specialitate ale angajaților, fie prin aptitudini deosebite și experiența acestora.

Întreprinderile mici și mijlocii se constituie într-o realitate foarte diversă, eterogenă,

caracterizată de flexibilitate, dinamism și dinamica IMM-urilor, precum și de gradul lor de
succes pe piață. Caracteristicile specifice, ca și dinamismul pieței, particularizează un anumit
mod de abordare a managementului acestor firme. Ele își desfășoară activitatea pe anumite
coordonate, determinate de caracteristicile distinctive ale acestora.
Managementul întreprinderile mici și mijlocii este influențat de anumiți factori, precum:
faptul că piața IMM-urilor este locală sau zonală, că oferta este puternic concurențială și
automatizată datorită numărului mare de firme și a dimensiunii lor reduse și că majoritatea IMM-
urilor sunt micro-întreprinderi sau întreprinderi mici care oferă bunuri variate, însă similare.
Activitatea întreprinderilor mici și mijlocii se desfășoară sub influența unor factori
generali sau specifici de mediu. Într-o economie de tranziție, așa cum este cea a României, aflată
în plin proces de consolidare și întărire a sectorului IMM-urilor, factorii de mediu acționează
prin intermediul a numeroase și diverse constrângeri. Cele mai importante constrângeri sunt,
poate, cele de ordin legislativ, care se concretizează în reglementări fiscale disipate,
schimbătoare și uneori contradictorii.

1
Drucker P., (1999), Realitățile lumii de mâine, Editura Teora, București, p. 115
2
Legea nr. 346 din 14 iulie 2004
3
Fragment din Articolul 2 al anexei din Recomandarea 2003/361/CE Transpusă în legislația națională în OG
nr.27/2006 (MO nr.88/31.01.2006) aprobată prin Legea nr.175/2006 (MO nr.438/22.05.2006)
4
https://www.amfiteatrueconomic.ro/temp/Articol_2380.pdf
8
 Figura nr. 6-1 Clasificarea ca IMM
Sursa: www.europa.eu

În această categorie:
 Întreprinderile mici sunt acele întreprinderi care au până la 49 salariați și
realizează o cifră de afaceri anuală netă sau dețin active totale de până la 10
milioane de euro.
 Micro-întreprinderile sunt definite ca întreprinderi care au până la 9 salariați și
realizează o cifră de afaceri anuală netă sau dețin active totale de până la 2
milioane de euro.
Întreprinderile micro, mici și mijlocii (IMM) joacă un rol esențial în economia europeană.
Ele reprezintă o sursă de abilități antreprenoriale, inovare și creare de locuri de muncă. „În
Uniunea Europeană extinsă la 27 de țări, aproximativ 23 de milioane de IMM-uri asigură în jur
de 75 de milioane de locuri de muncă și reprezintă 99% din toate întreprinderile” 5. Totuși, ele
sunt adeseori confruntate cu imperfecțiunile pieței. IMM-urile au de multe ori dificultăți în
obținerea de capital sau credite, mai ales în faza de început. Resursele lor limitate pot de
asemenea să reducă accesul la noi tehnologii sau inovare. De aceea, sprijinul pentru IMM-uri
reprezintă una din prioritățile Comisiei Europene pentru creșterea economică, crearea de locuri
de muncă și coeziune socială și economică.

1.2. Importanța IMM-urilor în dezvoltarea economică

În structura economică a unei țări, existența IMM-urilor este indispensabilă datorită
rolului deosebit pe care l-au jucat dintotdeauna în viața economică și socială.
Întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) constituie coloana vertebrală a economiei
europene, oferind o sursă potențială de locuri de muncă și creștere economică.
„IMM-urile împreună cu tehnologia și știința pot constitui un factor crucial în
transformarea economiei naționale. Împreună au câștigat deja o poziție care este foarte bine
definită, datorită numărului mare de locuri de muncă care sunt asigurate, a posibilităților de
adaptare, a flexibilității în tehnologie și management, precum și a abilității în conlucrarea cu
giganții industriali”6.
Cu toții suntem de acord că întreprinderile mici și mijlocii sunt dinamice și flexibile,
astfel încât pot rezista mai ușor oricărui gen de presiune concurențială. Un număr mare de
întreprinderi mici și mijlocii dau împreună mai multă stabilitate economiei zonale decât o firmă
internațională de mari dimensiuni care funcționează în aceeași zonă. Această viziune, combinată
cu prețuirea inițiativei individuale stau, de altfel, la baza culturii antreprenoriale din Statele
Unite. Teoretic sună bine, în practică însă antreprenorii români trebuie să gândească European
din punctul de vedere al concurenței și să facă eforturi pentru a deveni competitivi.
5
https://www.fonduri-ue.ro/files/programe/DEZV_REG/POR_2014/ghid/sme_user_guide_ro.pdf
6
https://www.academia.edu
9
 „Evoluțiile recente pe piețele financiare și impactul lor asupra sectorului IMM-urilor aduc
o dovadă în plus că guvernele țărilor membre ale UE nu trebuie să piardă din vedere sprijinul
pentru sectorul IMM-urilor, în eforturile lor de a stabiliza sistemul bancar, aflat în plină criză
financiară globală. IMM-urile sunt coloana vertebrală a economiei europene, acestea fiind
motivul cel mai întemeiat pentru a se lua în considerare măsurile necesare împotriva crizei
financiare globale și implicațiile asupra sectorului IMM-urilor”7.
România a înregistrat, în ultimii ani, o creștere economică mult superioară mediei
înregistrate la nivelul Uniunii Europene. Cu siguranță aceste rezultate au fost posibile și prin
aportul deosebit al firmelor mici și mijlocii, un sector care se dovedește dinamic și care, totodată,
în pofida unor aprecieri pesimiste, reușește să se dezvolte și să se adapteze la rigorile unei
economii de piață funcționale.
„Microîntreprinderile și întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) reprezintă 99% din
întreprinderile din UE. În ceea ce privește impactul lor asupra mediului de afaceri internațional,
acestea asigură două treimi din locurile de muncă din sectorul privat și contribuie cu mai mult de
jumătate din valoarea adăugată totală creată de întreprinderile din UE2”8.
„Nu este de neglijat faptul că în acest sens s-au adoptat diverse programe pentru
sprijinirea IMM-urilor, precum: Inițiativa în favoarea întreprinderilor mici (Small Business
Act), Orizont 2020 și programul COSME. Obiectivul acestora este reprezentat în special de
creșterea competitivității IMM-urilor prin cercetare și inovare, dar și de eficientizarea procesului
de obținere a finanțării”9. Prin programul Small Business Act ,viziunea Uniunii Europene
referitoare la încurajarea și susținerea antreprenorilor ce au trecut printr-o situație neplăcută,
asemenea unui faliment sau stării de insolvență, merge după principiul „Asigurați-vă că
antreprenorii cinstiți care au dat faliment pot beneficia rapid de a doua șansă”. Aceasta nu
coincide în nicio măsură cu perspectiva Guvernului și a Ministerelor reprezentative pentru
domeniul afacerilor din România.
Comisia Europeană urmărește în mod constant să vină în ajutorul firmelor care se
confruntă cu dificultăți financiare, oferind o gamă variată de oportunități, programe specializate
sau axându-se în special pe încurajarea antreprenorilor de a-și folosi experiența obținută pentru a
îmbunătăți modalitatea de gestionare și conducere a unei noi companii.
În România lucrurile sunt privite din alt punct de vedere, astfel de situații implicând în
mod inevitabil catalogarea respectivelor cazuri drept „eșecuri”.
Prin măsurile pe care le ia Uniunea Europeană, aceasta dorește să ajute întreprinderile
să se restructureze din timp, astfel încât locurile de muncă să poată fi salvate, să sprijine
antreprenorii care eșuează să își revină mai rapid, să depășească momentul dificil și să încerce
din nou, într-un mod mai înțelept. Conform unor date statistice s-a ajuns la estimarea că în UE
dau faliment 200.000 de firme pe an (adică 600 pe zi), având ca rezultat 1,7 milioane de pierderi
directe de locuri de muncă în fiecare an, fapt pentru care Comisia Europeană contribuie în mod
activ la stoparea acestui fenomen prin propunerea și aplicarea de noi strategii.
Luând în considerare că țara noastră se află pe locul 22, din cele 27 de state membre, în
clasamentul realizat în funcție de eficiența procedurilor de insolvență și de prevenire a
insolvenței, afirmăm că procedura de insolvență în România este în medie 3,3 ani, față de media
europeană de 2 ani, iar în ceea ce privește procentul de recuperare a creanțelor de către creditorii
garantați este de 34,4%, în raport cu 65% în Europa.
Pentru antreprenorii ce au nevoie de sprijin și susținere în astfel de situații, în România
încă sunt puse restricții și obstacole, dat fiind faptul că pentru majoritatea surselor de finanțare,
7
https://www.rasfoiesc.com/business/economie/Rolul-si-importanta-IMMurilor-14.php
8
https://www.amfiteatrueconomic.ro/temp/Articol_2380.pdf
9
https://antreprenorinromania.ro/viziunea-uniunii-europene-privind-rolul-imm-urilor-in-dezvoltarea-economica/
10
printre criteriile de eligibilitate se regăsește precizarea conform căreia solicitantul nu trebuie să fi
fost administratorul unei firme ce a intrat în insolvență sau faliment.
Diferența dintre un antreprenor de succes și un simplu administrator este reprezentată
de atitudinea față de eșec. Teama de a rata are tendința de a nutri inhibarea, dar cei care reușesc
să accepte să învețe din greșeli și să o ia de la capăt, pot fi considerați cei mai experimentați
oameni de afaceri.
„Prin exemplele relevante la nivel internațional, companii mari care s-au confruntat cu
situații critice asemănătoare falimentului sau stărilor de insolvență, putem aminti de: Elon Musk
de la Tesla, Bill Gates de la Microsoft, Akio Morita de la Sony și Colonel Sanders de la KFC.
Pentru aceștia determinarea, motivația și a doua șansă sunt ingredientele necesare pentru crearea
și dezvoltarea unor afaceri de succes”.10
„IMM-urile reprezintă o parte importantă a economiei europene, dar valoarea lor pentru
fiecare țară variază destul de semnificativ. De exemplu, în Malta, 93,1 la sută din valoarea
adăugată a economiei provine de la IMM-uri, în timp ce în Germania 82 la sută din valoarea
provine de la IMM-uri. Pentru Uniunea Europeană, valoarea medie pe care IMM-urile contribuie
la economie este de aproximativ 56%„11.
În 2018, IMM-urile din Uniunea Europeană au angajat peste 97 de milioane de oameni,
sau aproximativ 70% din forța de muncă. În același interval, România avea circa 487.000 de
firme dintre care 99,7% reprezintă IMM-urile. Prin comparație, la nivel de UE (27 de țări),
ponderea este de 99,8%, deci apropiată. Apar diferențe la o privire mai în amănunt dat fiind că
piața locală are mai puține microîntreprinderi ca pondere în total față de media UE (88% versus
93%), însă are mult mai multe afaceri mici și medii, astfel că în total ponderea IMM-urilor în
business nu este diferită major de situația generală de la nivelul Uniunii Europene.
IMM-urile joacă un rol important în businessul românesc din sectorul non-financiar. Spre
exemplu, o companie mică sau mijlocie are în medie 5,5 salariați în România, față de 3,9 în UE,
potrivit rapoartelor Comisiei Europene. Această situație poate fi pusă însă și pe seama faptului că
IMM-urile de peste hotare se bazează mai mult pe tehnologie și automatizări și mai puțin pe
munca oamenilor. De altfel, România se află pe ultimele locuri în UE la capitolul competențe și
inovație. Pe piața locală cele mai multe investiții în automatizări au fost făcute în sectorul
producției, care a atras nu doar atenția antreprenorilor locali, cât și pe cea a investitorilor străini.
Activitatea întreprinderilor mici și mijlocii este influențată de o serie de factori, printre
care: modificările în cererea pieței, în oferta de forță de muncă, producerea inovației tehnologice,
liberalizarea și globalizarea comerțului, evoluțiile pe piețele financiare, conjunctura economică
internă și externă.
Potrivit literaturii de specialitate, în sfera factorilor care exercită influență asupra
activității IMM-urilor, un loc aparte îl ocupă factorii care au un impact major asupra acestor
întreprinderi, condiționându-le însăși existența (a se vedea figura 2).12
Microîntreprinderile și întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) reprezintă 99% din
întreprinderile din UE. În ceea ce privește impactul lor asupra mediului de afaceri internațional,
acestea asigură două treimi din locurile de muncă din sectorul privat și contribuie cu mai mult de
jumătate din valoarea adăugată totală creată de întreprinderile din UE.
În România, sectorul IMM-urilor reprezintă 99,7% din totalul numărului de întreprinderi,
contribuind cu aproximativ 55-56% la PIB-ul României.

10
https://antreprenorinromania.ro/viziunea-uniunii-europene-privind-rolul-imm-urilor-in-dezvoltarea-economica/
11
https://www.revistadestatistica.ro/supliment/wp-content/uploads/2018/02/RRSS_02_2018_A4_RO.pdf
12
Nicolescu, Ovidiu, Nicolescu, Ciprian, (2008), Intreprenoriatul și managementul întreprinderilor mici și mijlocii,
Editura Economică, p. 62
11
Evoluția ramurii economice implicate
Evoluția ramurii economice implicate
FACTORI CU Existența unor mari firme
IMPACT MAJOR
Vârsta firmei
Ritmul de creștere a firmei
Dimensiunea firmei

Opțiunile strategice ale întreprinzătorului

Figura nr. 6-2 Factori cu impact major asupra activității IMM-urilor.
Sursa: elaborare proprie

În România, ca în oricare economie de piață, IMM-urile au efecte benefice pentru

sistemul economic, prin rolurile pe care le îndeplinesc. Dintre ele menționăm:
 Întreprinderile mici și mijlocii sunt importante creatoare de locuri de muncă, prin
aceasta ele contribuind la stabilitatea socială a zonei respective.
 Sectorul IMM-urilor este principala sursă de formare a clasei de mijloc, ce are un rol
decisiv în asigurarea stabilității socio-politice a țării. Acest lucru este posibil datorită
faptului că distribuția puterii economice prin sistemul firmelor mici și mijlocii
conduce la o repartizare favorabilă a puterii în societate.
 Un alt rol important este acela că sporesc caracterul concurențial al unor piețe, ele
înseși fiind surse de concurență, determinând astfel o mai bună satisfacere a nevoilor
consumatorilor.
 IMM-urile contribuie la formarea ofertei de bunuri și servicii și, în acest fel, la
formarea PIB, la creșterea exporturilor și a investițiilor naționale.
 Se asigură combinări ale unor factori de producție care, în alte condiții, probabil nu
ar fi folosiți: resurse locale, produse secundare ale firmelor mari și altele. Cu
întreprinderile mari, IMM-urile au relații de cooperare care se prezintă fie sub forma
acordurilor de parteneriat (financiar, tehnologic), fie sub forma unei subfurnituri (de
capacitate, de specialitate ).
 Faptul că IMM-urile sunt administrate direct de către proprietari face ca sistemul de
luare a deciziilor să fie foarte simplu și să depindă de talentul și de capacitățile
manageriale ale acestora. De aceea, firmele mici și mijlocii prezintă o mare
flexibilitate și rezistență în perioadele de recesiune, dată de capacitatea de adaptare la
modificările pieței.
 Ele asigură potențialul de dezvoltare al viitoarelor mari întreprinderi, grație
proceselor de creștere și dezvoltare la care vor lua parte.
 Accentul pe procesele de inovație, atât în privința tehnologiilor, cât și a
managementului, reprezintă o altă trăsătură importantă a IMM-urilor
 Întreprinderile mici și mijlocii se pot integra relativ ușor într-o rețea economică
regională, ceea ce contribuie la dezvoltarea regiunii respective și la reducerea
șomajului
 Dimensionarea lor redusă contribuie la diminuarea practicilor birocratice și la
evitarea depersonalizării relațiilor umane, datorită scurtării circuitului documentelor
și al informațiilor în firmă. De aceea, IMM-urile asigură o calitate superioară a
12
 ocupării, din punct de vedere al performanțelor și satisfacției în muncă. Relațiile în
aceste firme sunt mai puțin formalizate și există o mai strânsă legătură între eforturile
individuale și obiectivele întreprinderii.
Luând în considerare povara pe care șomajul o creează asupra bugetului național și
presiunea socială pe care o generează, s-a considerat că soluția acestei probleme poate fi găsită
prin susținerea creării și dezvoltării de noi companii private, capabile să absoarbă surplusul de
muncitori. Din aceasta cauza apare ca o imensă necesitate de intensificare a acestui proces prin
stimularea și susținerea unor societăți private care au potențial de dezvoltare. Investițiile străine
s-au orientat în principal către IMM-uri, dar se înregistrează investiții substanțiale și în firme cu
peste 250 de angajați. Principalele ramuri economice care au exercitat atracție pentru capitalul
străin sunt: industria lemnului, industria alimentară, produse lactate, industria medicamentelor și
industria chimica, industria de confecții.
Tranziția economiei românești către o economie de piața a fost una diferită, complexă și
uneori contradictorie. Nevoia realizării unui nou spațiu instituțional și legislativ a fost un proiect
de lunga durata. Nu întotdeauna au existat puncte de vedere comune, ci doar repere, determinate
de experiențele unor țari est europene. Intrarea României în UE impune continuarea procesului
de reformă și de adaptare a întregului sistem socio-economic la exigențele acestei organizații. O
componentă importantă în structura activităților economice o reprezintă întreprinderile mici și
mijlocii. După un început timid, la începutul anilor ′90, numărul acestora a crescut semnificativ
de-a lungul anilor, atât dintr-o perspectivă strict statistic, dar și al diversificării tipurilor de
activități derulate.
Înființarea și dezvoltarea numeroaselor IMM-uri în România, nu rezolva de la sine
problematica extreme de diversă și complexă a eficientei acestora, în care o componenta majoră
era reprezentată de calitatea și competența resurselor umane. Lipsa de experiență și de informații
au determinat o parte din manageri, dar și responsabili diverselor sectoare de activitate din cadrul
IMM-urilor să caute soluții prin diverse forme de specializare și perfecționare, apelându-se însă
și la sistemul formării profesionale continue a adulților. Sectorul întreprinderilor mici și mijlocii
(IMM) a constituit în ultimii ani pilonul de baza al economiei statelor membre UE și nu numai.
IMM-urile reprezintă sectorul cheie pentru generarea creșterii economice și o dezvoltare
economica durabila și continua. IMM-urile pot genera, prin mobilitatea și flexibilitatea care le
sunt specifice, un impact puternic asupra procesului de adaptare a producției la cerințele pieței.
Inițiativa antreprenorială reprezintă fundamentul oricărei economii de piață, iar
încurajarea și susținerea ei sunt măsuri în absența cărora, pe termen lung, bunăstarea economică
nu poate fi atinsă. Aceste măsuri sunt cu atât mai importante în cazul unei economii aflate în
tranziție către un sistem economic de piață funcțional, așa cum este situația României, în care
progresul greoi a fost un rezultat direct al nedezvoltării unui mediu de afaceri stabil și
competitiv. Ceea ce a lipsit în orientarea politicilor economice din România ultimelor două
decenii a fost o abordare concertată și coerentă a autorităților în materie de stimulare a
antreprenoriatului local, cu efecte benefice directe asupra dezvoltării economice ulterioare. În
măsura în care economia românească este dominată de companii multinaționale, în aria cărora
potențialul de intervenție a autorităților publice în sens stimulativ este unul redus (limitându-se,
de pildă, la facilități fiscale), trebuie acordată atenție sporită sectorului întreprinderilor mici și
mijlocii (IMM). Acestea reprezintă, în multe sectoare ale economiei naționale, principala sursă
de angajare, având de asemenea o contribuție însemnată la crearea valorii adăugate în România,
iar statul le poate susține printr-o varietate de mijloace (facilități de natură fiscală și

13
administrativă, consiliere și asistență în atragerea de fonduri europene, sprijin în ceea ce privește
calificarea forței de muncă etc.).13

1.3. Modalități de finanțare a întreprinderilor mici și mijlocii

Accesul la finanțare este esențial pentru creșterea și inovarea întreprinderilor mici și
mijlocii (IMM-uri).
Există diferențe semnificative între țările UE în ceea ce privește acordarea de finanțare
IMM-urilor. Această diversitate se reflectă în:
 dimensiunea relativă a diferitelor surse de finanțare utilizate de întreprinderi;
 nivelul de dezvoltare al diferitelor tipuri de instituții financiare, cum ar fi băncile,
fondurile de investiții, societățile de asigurare și fondurile de pensii;
 nivelul de dezvoltare al diverselor segmente ale pieței financiare, cum ar fi bursa de
valori, piața de obligațiuni și piața securitizărilor.14
IMM-urile au la dispoziție diverse surse de finanțare ale afacerii, în funcție de necesarul
determinat în baza planului de afaceri:
1. Capitalul propriu,
2. Creditul bancar,
3. Leasingul,
4. Fonduri structurale,
5. Fonduri de capital de risc,
6. Credite de la furnizori și de la clienți,
7. Credite pe efecte de comerț (factoringul și scontarea),
8. Finanțări obținute prin programe de promovare a IMM-urilor.
Problema finanțării va fi mereu la ordinea de zi a oricărei întreprinderi din sfera micului
business indiferent de profitabilitatea sau poziția acesteia pe piață. În viziunea mai multor
teoreticieni de profil, principalele criterii, pe care trebuie să le ia în calcul întreprinderea înainte
de a-și înclina preferințele spre o oarecare sursă de finanțare, sunt: costul finanțării, rentabilitatea
sa financiară, plățile reale și excedentul fluxului de lichidități. În practică însă, pot interveni un
șir de criterii noi, alegerea sursei de finanțare optime aflându-se într-o strânsă dependență cu
situația economico-financiară a întreprinderii și strategia acesteia pe piață. În statele dezvoltate
economic există o gamă largă de mijloace de finanțare la care pot recurge întreprinderile mici și
mijlocii (IMM), însă în majoritatea statelor ce tind spre o economie de piață funcțională, cum
este și țara noastră, ,,meniul finanțărilor” este destul de sărac în opțiuni și costisitor. Astfel,
dintre cele mai uzuale forme de finanțare de a IMM-urilor sunt15:
 folosirea surselor proprii de finanțare, care pot fi: autofinanțarea și aporturi noi de
capital- prin emiterea suplimentară de acțiuni;
 utilizarea surselor străine de finanțare atrase temporar în circuitul economic al
întreprinderii, dintre care cele mai folosite sunt: creditul bancar și leasingul.
Principala regulă de care ar trebui să țină cont IMM în decizia lor de finanțare este
găsirea unei combinații optimale dintre sursa de finanțare și modul în care această investiție va
genera avantaje economice viitoare, capabile să asigure rambursarea sumelor contractate.
Pornind de la aceste premise, au fost luate în discuție avantajele și dezavantajele celor mai
uzuale modalități de finanțare a IMM-urilor.

13
https://www.amfiteatrueconomic.ro/temp/Articol_2380.pdf
14
http://ec.europa.eu/growth/safe
15
Nișulescu I., (2006), Alternative privind finanțarea IMM-urilor, Gestiunea și contabilitatea firmei, nr.3, p.61-64
14
1.3.1. Capitalul propriu
Capitalurile proprii se formează din resurse sau contribuții externe și resurse sau
contribuții interne (autofinanțarea). Contribuțiile externe cuprind aportul proprietarilor, eventual
unele aporturi ale statului sau ale unor colectivități și organisme specializate, iar cele interne sunt
resurse care se degajă din capacitatea de autofinanțare a întreprinderii16.
Cele mai importante tipuri de aporturi la constituirea unui capital social sunt aporturile în
numerar și în natură.
Creșterea capitalului social prin aporturi bănești constituie un mijloc de finanțare și de
consolidare a capitalului propriu, având ca și prim efect creșterea fie a valorii nominale, fie a
numărului de acțiuni ale societății comerciale.
Pe seama aporturilor în natură cresc în mod simultan imobilizările și capitalul propriu,
fondul de rulment rămânând neschimbat. Pentru a asigura exploatarea noilor imobilizări,
întreprinderea poate fi obligată să solicite noi mijloace de finanțare, în scopul sporirii
disponibilităților sale monetare.
Resursele interne (proprii) de finanțare sunt cele mai accesibile surse de dezvoltare pentru
IMM. Dintre aceste surse de finanțare a micului business primul loc îl ocupă autofinanțarea –
prin reinvestirea profitului net obținut de entitatea economică. La această modalitate de finanțare
recurg majoritatea IMM-urilor din România. Totuși întreprinderile ce se află la stadiul incipient
de dezvoltare recurg mai puțin la aceasta modalitate de finanțare, cauza fiind lipsa resurselor
financiare necesare. În pofida faptului că autofinanțarea ar fi cea mai puțin costisitoare soluție,
deseori ea se dovedește a fi insuficientă, astfel încât întreprinderea se vede a fi nevoită să
găsească noi alternative de menținere pe linia de plutire a businessului său. O astfel de
alternativă poate fi considerată emisiunea suplimentară de acțiuni ordinare sau preferențiale.
Emisiunea de acțiuni și rotația lor pe piața financiară creează oportunități de atragere a
mijloacelor bănești temporar disponibile ale persoanelor fizice și juridice.
Pe lângă aceasta, modalitatea dată va contribui la mobilizarea investițiilor și va reprezenta
o alternativă destoinică creditării prin intermediul băncii. Însă, acest tip de finanțare va atrage,
inevitabil, după sine ,,diluarea” capitalului statutar al întreprinderii. Din acest motiv, acționarii
existenți deja manifestă adesea o atitudine ostilă față de această modalitate de finanțare, care
conduce la slăbirea puterii lor de decizie în cadrul societății. În vederea evitării acestei ,,diluări”
a capitalului și a riscului ce îl poate atrage în consecință asupra societății, întreprinderea ar putea
prefera emiterea de acțiuni preferențiale – fără drept de vot, în schimbul celor ordinare17.
În Tabelul 1-1 sunt prezentate avantajele și dezavantajele acestei surse de finanțare.

Tabelul nr. 6-1 Finanțarea întreprinderii prin emisiunea suplimentară de acțiuni

Avantaje Dezavantaje
1. Reprezintă un titlu de proprietate asupra 1. Extinderea dreptului de vot către deținătorii
întreprinderii și oferă o protecție mai bună de noi acțiuni (în cazul acțiunilor ordinare).
contra inflației.
2. Lipsa obligației de rambursare a sumei 2. Existența riscului de preluare a conducerii
contractate. de către noii asociați, fără experiență suficientă
în domeniu
3. Plata dividendelor nu are un caracter 3. Plata dividendelor reprezintă o plată fixă și
obligatoriu, astfel tot profitul obținut poate fi obligatorie, ceea ce conduce la diminuarea
reinvestit (în cazul acțiunilor ordinare). profitului nerepartizat (în cazul acțiunilor
16
https://www.finantare.ro/sursele-de finantare-ale-afacerilor.html
17
Roman Angela (2010), Finanțarea și creditarea întreprinderilor mici și mijlocii, Iași, p.10
15
 Avantaje Dezavantaje
preferențiale).
4. Acțiunile pot fi plasate la o valoare mai 4. Emisiunea suplimentară de acțiuni poate fi
mare decât valoarea nominală a lor, datorită interpretată de către investitori drept un semnal
rentabilității mai mari. negativ, care va conduce la diminuarea prețului
de piață al unei acțiuni.
Sursa: elaborat de autor în baza: Nișulescu I., (2006), Alternative privind finanțarea IMM-urilor, Gestiunea și
contabilitatea firmei

De regulă, cel două surse proprii de finanțare (autofinanțarea și aporturile la capital prin
emisia suplimentară de acțiuni) nu sunt suficiente pentru a asigura funcționarea și dezvoltarea
continuă a întreprinderii. Astfel, IMM-urile se văd forțate de a recurge la surse financiare atrase.
În principiu, sursele externe sunt dificil de atras, în special la etapa incipientă din viața
întreprinderii. Acest fapt constituie principala barieră în calea dezvoltării IMM-urilor. În
economia națională finanțarea prin intermediul creditului bancar rămâne a fi principalul
instrument de finanțare din categoria celor atrase de întreprindere

1.3.2.Creditul bancar
În toate țările UE, băncile sunt cei mai mari intermediari financiari, dar importanța lor
relativă variază în mod semnificativ de la o țară la alta.
În țările cu o economie de piață funcțională, creditele bancare oferite întreprinderilor din
sfera micului business alcătuiesc 60-80%, pe când în țara noastră acest indice este mai mic.
Totodată, peste 70% dintre firmele mici și mijlocii autohtone apelează la serviciile bancare în
scopul obținerii unor resurse suplimentare. Este greșit a considera că creditul este solicitat doar
atunci când nu sunt suficiente propriile resurse ale întreprinderii. De asemenea, sunt eronate
opiniile conform cărora creditul distruge economia, sau cele potrivit cărora această formă de
finanțare va atrage după sine falimentarea celui ce l-a solicitat. Creditele bancare se acordă
pentru obiective bine determinate, pe termen limitat, având la bază garanții materiale. În cazul
firmelor nou-înființate garanțiile solicitate cel mai des vor fi de ordin personal (spre exemplu,
proprietate imobiliară). Pentru afacerile existente de câțiva ani pe piață, care au indicatori
financiari stabili, care au active importante pe firma și un management eficient obținerea
creditelor se poate face fără garanții imobiliare sau pot pune în gaj sediul firmei, echipamentele,
utilajele de care dispune întreprinderea și pe care le utilizează în activitatea sa 18. De asemenea,
băncile solicită, în mod uzual la acordarea finanțării, un plan de afaceri detaliat, care va include
istoria firmei în ceea ce privește alte împrumuturi și modul de restituire a acestora, istoria
comercială a firmei pe ultimii ani, precum și elemente referitoare la situația financiară a
patronului. Făcând referire la sistemul bancar autohton, s-a observat că în ultimii ani instituțiile
bancare manifestă o atitudine deschisă în acordarea de finanțări IMM-urilor.
Creditul de la bancă poate fi o alegere destul de neinspirată pentru firmele nou înființate,
deoarece băncile impun reguli destul de stricte, iar IMM-urile trebuie să îndeplinească o serie de
condiții inflexibile. Pentru firmele nou înființate, băncile sunt reticente în a acorda credite. Banca
are nevoie de siguranță că va primi înapoi banii acordați drept credit și firmele nou-înființate nu
oferă această garanție, din diferite motive (nu au istoric, nu au experiență, nu au foarte multe
elemente care să facă din aceste firme elemente stabile în cadrul economiei)19.
Principalele tipuri de credite după tipul de client, sunt cele acordate companiilor, a doua
categorie adresându-se întreprinderilor mici și mijlocii. În ceea ce privește creditele acordate
18
https://www.finantare.ro/sursele-de finantare-ale-afacerilor.html
19
http://www.efin.ro/imm/consultanta_financiar/modalitati_de_finantare_a_unui_imm
16
companiilor acestea sunt: linia de credit, credite de investiție (pentru achiziția de imobile, mașini,
echipamente, utilaje), creditele la termen cu scadență unică (creditele de trezorerie, credite pe
stocuri, creditele pe documente, creditele pentru producția de export, creditele globale de
exploatare), credite la termen cu scadențe multiple (creditele revolving, credite punte, credite în
descoperit de cont, leasingul), finanțarea prin factoring, creditele sindicalizate, creditele pentru
procurarea titlurilor de valori mobiliare (prin emiterea de acțiuni, împrumuturi obligatare).20
Utilizarea creditului bancar pentru acoperirea nevoilor de finanțare, în condițiile în care
rata dobânzii a băncilor este net superioară ratei profitului entităților economice, este o activitate
destul de riscantă pentru vitalitatea întreprinderii și nu se recomandă. Majoritatea întreprinderilor
nu reușesc să obțină un credit, din cauza criteriilor rigide stabilite de bănci. Atunci când este
refuzată de o instituție bancară, IMM cel mai des își îndreaptă atenția spre sursele ce pot fi atrase
din partea familiei și/sau prietenilor. Aceasta este o modalitate foarte răspândită de atragere a
surselor financiare în cazul firmelor mici. Această categorie de finanțatori, alcătuită din rude și
cunoștințe, este, în general, mult mai flexibilă în ceea ce privește perioada de rambursare a
împrumutului și ratele de dobândă decât sunt băncile. Avantajele și dezavantajele finanțării prin
credit bancar sunt prezentate în Tabelul 2.

Tabelul nr. 6-2 Avantajele și dezavantajele finanțării prin intermediul creditului bancar

Avantaje Dezavantaje
1. Obținerea de fonduri suplimentare. 1. Costurile îndatorării sunt înalte, ele vizând
Rambursarea se indică la o dată concretă, care dobânda, precum și cheltuieli accesorii:
se cunoaște din timp de solicitant. comisioane de retragere, de administrare a
contului, de management, costuri aferente
garanților.
2. În cazul anumitor forme de credit, existența 2. Riscul modificării cotelor procentuale ale
unui grad de flexibilitate privind sumele dobânzii, de la data preluării creditului până la
angajate, termenii de creditare, dobânzile și momentul rambursării lui. Riscul incapacității
termenele de rambursare. de rambursare a creditului, cu urmările de
rigoare.
3. Durata oferirii unui credit este, de regulă, 3. Necesarul de garanții solicitat, de regulă –
mai mică decât cea în cazul emisiei de acțiuni. creditul, se acordă în baza unui gaj.
Riscul de a pierde garanțiile depuse pentru
obținerea creditului sau chiar riscul de faliment
în cazul nerestituirii creditului.
4. Necesitatea de a convinge banca de 4. Atitudinea sceptică și reținută a băncilor în
potențialul pozitiv al afacerii sau simpla ceea ce privește finanțarea noilor firme, banca
completare a unei cereri de creditare poate având nevoie de siguranța că va primi înapoi
„impune” întreprinzătorul să-și analizeze în banii acordați drept credit, în timp ce firmele
mod obiectiv afacerea, să obțină o imagine nou-înființate nu oferă această garanție din
clară a situației sale financiare și o diferite motive (nu au istoric, nu au experiență,
caracteristică a punctelor slabe și a celor forte, nu sunt stabile).
a oportunităților și amenințărilor ce
caracterizează situația firmei, să reevalueze

20
„THE MONETARY POLICY AND THE INFLUECE OF CREDIT IN THE ECONOMY”- Sesiune de
comunicări cu participare internațională – Universitatea Lucian Blaga Sibiu: Industrial Revolutions, from the
Globalization and Post-Globalization Perspective, 2009
17
 Avantaje Dezavantaje
ideea proiectului, strategiile de implementare
etc
5. Clienții fideli și credibili pot beneficia cu 5. Băncile preferă creditarea întreprinderilor
ușurință de credite mai avantajoase. mari, deoarece cheltuielile operaționale pentru
Stabilirea unor relații de încredere cu analiză, perfectarea, acordarea și monitorizarea
instituțiile financiare și accesul mai ușor la alte creditului sunt aceleași, iar profitabilitatea și
servicii furnizate de bănci; eficiența operațiunii de creditare – mai mare.
Sursa: elaborat de autor în baza: Nișulescu I., (2006), Alternative privind finanțarea IMM-urilor, Gestiunea și
contabilitatea firmei

Pentru obținerea unui credit de la bancă, întreprinzătorul trebuie să ofere băncii anumite
garanții reale pentru rambursarea creditului. Garanțiile reale sunt reprezentate de imobilele,
echipamentele, automobilele pe care întreprinzătorul sau firma să le aibă în posesie și pe care
sunt dispuse să le ipotecheze sau gajeze în favoarea băncii în vederea acordării creditului21.
Pentru oferirea altor tipuri de garanții decât cele imobiliare există diverse formule
(fonduri de garantare, regarantare, scrisori de garanție din partea altor bănci, etc.).
Cele mai cunoscute sunt fondurile de garantare de credite. Aceste fonduri garantează
prin scrisori de garanție firmele care doresc să obțină un credit rambursabil.
În Romania, exista trei fonduri de garantare22:
 Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM
Beneficiarii garanției: Societăți comerciale mici și mijlocii, persoane juridice române
organizate conform Legii 31/1990, republicată, persoane fizice sau asociații familiale române
autorizate prin Decretul lege nr. 54/1990 care îndeplinesc condițiile prevăzute de Legea nr.
133/1999 și care desfășoară activități în domeniul industrial, comercial, al construcțiilor,
transporturilor, turismului, prestărilor de servicii, etc.
 Fondul Român de Garantare a Creditului
 Fondul de Garantare a Creditului Rural.

1.3.3. Leasingul
Leasingul, ca formă de finanțare garantată cu active, reprezintă de multe ori o sursă de
finanțare foarte atractivă pentru IMM-uri, cu ajutorul căreia se pot finanța o gamă largă de tipuri
de active23. De obicei, leasingul nu necesită niciun fel de garanție sau de garanție reală
suplimentară. Printre prestatorii de servicii de leasing se numără băncile comerciale, precum și
alte instituții nebancare de credit sau societăți de leasing.
Leasingul poate îmbrăca forma de leasing operațional sau financiar. În cazul leasingului
financiar, contractul se încheie pentru o perioadă apropiată de durata de viață a bunului.
Avantajele leasingului, ca mijloc de finanțare, este că la sfârșitul contractului permite
întreprinderii să dobândească mijlocul fix a cărui achiziție este finanțată pe seama cheltuielilor
financiare, sub formă de arendă plătită locatarului. În scopuri fiscale, în cazul leasingului
financiar, locatarul este tratat ca proprietar al bunurilor primite în leasing (art.5 pct.18 din Codul
fiscal), iar în cazul leasingului operațional calitatea de proprietar o are locatorul. Astfel, art.26
alin.(4) din Codul fiscal stipulează că calcularea și deducerea uzurii bunurilor, care fac obiectul

21
Roman Angela, (2010), Finanțarea și creditarea întreprinderilor mici și mijlocii, Iași, p.10
22
https://www.finantare.ro/credit-leasing/catalog-credite/fonduri-de-garantare
23
https://www.finantare.ro/ghid-leasing
18
unui contract de leasing, se efectuează de către locatar în cazul leasingului financiar și de către
locator în cazul leasingului operațional24.
Această formă de leasing se mai numește și leasing comercial și reprezintă forma
principală de leasing. Forme speciale de leasing sunt lease-back și time-sharing25:
 în cazul formei de lease-back, posesorul echipamentului, care are nevoie urgentă
de bani, vinde utilajul unei societăți de leasing, închiriindu-l apoi de la aceasta;
 în cazul formei de time-sharing, există mai mulți solicitanți care vor să utilizeze
același echipament, dar fiecare îl folosește o anumită perioadă de timp.
Indiferent de forma leasingului, la sfârșitul perioadei stabilite solicitantul are mai multe opțiuni:
 încetarea contractului;
 continuarea lui pentru o nouă perioadă de timp;
 cumpărarea utilajului la prețul prestabili.
Avantajele și dezavantajele acestei modalități de finanțare sunt prezentate în Tabelul 3.

Tabelul nr. 6-3 Avantajele și dezavantajele finanțării prin intermediul leasingului

Avantaje Dezavantaje
1. Se obține o finanțare integrală în lipsa unor 1. În general, costuri mai ridicate decât în cazul
resurse proprii. Se finanțează și partea de TVA. creditului bancar.
2. Lipsa solicitării gajului la încheierea 2. Echipamentul nu este proprietatea
contractului de leasing. întreprinderii și nu poate servi drept garanție
bancară.
3. Cunoașterea dimensiunii ratelor încă de la 3. Plata avansului poartă un caracter
început, precum și faptul că venitul generat de obligatoriu în majoritatea contractelor de
echipament poate fi sursa plății ratelor de leasing.
leasing.
4. Ratele de leasing sau o parte a acestora se 4. Rambursarea anticipată de obicei este
înregistrează pe costuri, diminuând venitul posibilă nu mai devreme de un an și atrage
anual impozabil. după sine costuri suplimentare.
5. Protejează împotriva efectelor inflaționiste 5. Dacă un contract se încheie pe o perioadă
în cazul contractelor pe termen lung. mai mare decât garanția bunului, întreprinderea
locator va trebui să suporte costurile asociate
reparațiilor bunurilor respective.
6. Este o cale de acces la tehnologii avansate. 6. Termenul de rambursare deseori este mai
Unele contracte de asemenea prevăd că bunul scurt decât durata de viață a echipamentului,
poate fi înlocuit pe durata contractului cu altul iar leasingul se justifică numai dacă bunul este
mai modern, în cazul în care uzura morală exploatat pe întreaga durată a locației și dacă
impune acest lucru. avantajele generate de acest bun economic sunt
mai mari decât cheltuielile de întreținere și
închiriere a acestuia
Sursa: elaborat de autor în baza: Nișulescu I., (2006), Alternative privind finanțarea IMM-urilor, Gestiunea și
contabilitatea firmei

24
Molico T., Wunder E. (2003)-Leasingul, instrument modern de investiții și finațare, Editura CECCAR, București
25
Molico T., Wunder E. (2003)-Leasingul, instrument modern de investiții și finațare, Editura CECCAR, București
19
1.3.4. Fonduri structurale
Pentru a sprijini atingerea obiectivelor generale, pentru eliminarea disparițiilor economice
și sociale între regiuni, în scopul realizării coeziunii economice și sociale, UE acționează prin
Fondul de Coeziune, Fonduri structurale și alte instrumente financiare.
Fondurile Structurale nu constituie însă singura sursă de finanțare în cadrul bugetului
Uniunii Europene, ci fiecare fond, care face parte din Fondurile Structurale, acoperă zona sa
specifică. Ele finanțează programe de dezvoltare regională multianuale trasate împreună de
regiuni, State Membre și Comisie, pe baza orientării propuse de Comisie pentru întreaga Uniune
Europeană.
Instrumentele Financiare cunoscute ca Fonduri structurale sunt26:
1. Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR)- sunt finanțate investiții productive
care vor contribui la crearea și salvarea locurilor de muncă, în principal prin investiții cu
prioritate în IMM-uri, infrastructură, dezvoltarea potențialului autohton prin măsuri de
sprijin la nivel regional cât și local.
2. Fondul Social European (FSE)- sarcina lui constă în îmbunătățirea oportunităților de
angajare pentru șomeri și muncitori în Piața Unică, prin facilitarea adaptării la
schimbările industriale, prin reinstruire și sisteme de recrutare în particular.
3. Fondul de Coeziune (FC) – furnizează finanțare directă pentru proiecte individuale.
Decizia de finanțare este luată de Comisie, în acord cu statul membru beneficiar, iar
proiectele sunt administrate de autorități naționale. Fondul de Coeziune sprijină
investițiile în domenii ca infrastructura de transport, energie și mediu.
Fondurile structurale cuprind și două acțiuni Complementare:
1. Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR) – este
corespondentul Fondului SAPARD și
2. Fondul European pentru Pescuit (FEP) - sprijină măsurile pentru creșterea
competitivității în sectorul piscicol
România este eligibilă pentru toate cele 3 fonduri structurale de care dispune UE, iar în
afară de acestea ea mai beneficiază și de alte instrumente financiare destinate agriculturii,
dezvoltării rurale și pescuitului care, din 2007, nu mai sunt incluse în politica de coeziune.
Finanțarea prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională se aplică unor acțiuni din
14 domenii principale, cele mai importante fiind: cercetare și dezvoltare tehnologică, transport,
energie, turism, cultură, protecția mediului, informatizarea societății, sprijin pentru companii și
antreprenori, infrastructură socială etc27.
Fondul de coeziune finanțează proiecte majore în domeniul transportului.
Fondul Social European finanțează proiecte în 4 arii principale ca: îmbunătățirea
accesului pe piața muncii, întărirea incluziunii sociale, promovarea parteneriatului pentru
reforma în domeniul ocupării forței de muncă și incluziuni sociale și creșterea adaptabilității
forței de muncă și a întreprinderilor.
Pentru ca un proiect să obțină finanțare din fonduri structurale trebuie să fie în
conformitate cu cerințele specificate în regulamentele europene privind aceste fonduri și cu
cerințele din programul operațional în cadrul căruia a fost lansată cererea de propuneri de
proiecte.

26
https://www.consultanta-fonduri.ro/fonduri-structurale#ancora1
27
https://www.fonduriue.ro/files/programe/DEZV_REG/POR_2014/ghid/sme_user_guide_ro.pdf
20
1.3.5. Fondurile de capital de risc
Prin sistemul fondurilor de capital de risc, întreprinzătorul primește un partener în
afacere, care aduce o sumă importantă de bani ca aport la capitalul social al societății. În general,
fondul dorește să fie acționar minoritar la societate și să-și retragă participarea în aproximativ
cinci ani.
Acest tip de asociere cu un fond de capital de risc prezintă un mare inconvenient:
întreprinzătorul trebuie să participe cu o sumă mai mare decât a fondului, pentru ca fondul să-și
păstreze poziția de acționar minoritar.
În afară de acest lucru, în România, fondurile de capital de risc nu sunt destinate în
special IMM-urilor, ci mai ales firmelor mari care doresc o infuzie de capital pentru o anumită
perioadă. Evident, există posibilitatea ca un fond de risc să dorească să fie partener și cu o firmă
nou-înființată. În cazul în care un întreprinzător convinge un fond de capital de risc să i se alăture
într-o afacere, atunci firma respectivă are trei mari avantaje28:
 primește o infuzie de capital pe o perioadă îndelungată, timp în care nu trebuie să
plătească dobânzi
 această infuzie de capital nu figurează în evidențele firmei ca datorii ci ca surse
financiare proprii (este aport la capitalul social)
 odată cu banii, fondul aduce și specialiștii săi care vor asista întreprinzătorul la
managementul firmei.
1.3.6. Credite de la furnizori și de la clienți
Finanțarea prin credit furnizori și de la clienți reprezintă cea mai ieftină finanțare și se
folosește numai pe termen scurt. Firma achiziționează produse de la furnizori și are termene de
plată peste o perioadă mai mare de timp. Astfel, el folosește în interesul firmei proprii banii pe
care ar fi trebuit să-i achite furnizorului. Invers, un cumpărător achită unui furnizor o sumă de
bani, iar acesta livrează bunul sau prestează serviciul la o dată ulterioară. În toată această
perioadă, furnizorul poate să folosească banii clientului în interesul firmei proprii. Aceste forme
de credit se numesc credite reale. Acest tip de finanțări reciproce este foarte răspândit în Europa
și cunoaște extindere și în România, datorită mecanismelor economiei de piață.
Evident, acest tip de finanțare reciprocă se face între parteneri de afaceri care prezintă
încredere unul pentru celălalt, iar sumele care se vehiculează nu sunt foarte mari, dar sunt
suficiente pentru a optimiza fluxul de numerar al unei firme pentru o perioadă scurtă de timp.

1.3.7. Creditele pe efecte de comerț: factoringul și scontarea

Factoringul
Factoringul reprezintă o formă de creditare pe termen scurt acordată de bănci comerciale
prin compensarea creditului furnizor. Creditul se garantează cu o factură înainte de scadență.
Factura apare dintr-un contract de vânzare - cumpărare între un furnizor și un cumpărător29.
De fapt, din punct de vedere juridic factoringul reprezintă un contract încheiat între bancă
(factor) și client (aderent) prin care factorul (banca) se obligă să plătească la prezentarea
documentelor care atestă o creanță comercială o anumită sumă de bani în schimbul unui
comision. Suma de bani pe care o plătește banca la prezentarea facturilor poartă denumirea de
finanțare imediata sau factoring disponibil. Suma de bani pe care bancă o achită în momentul
încasării facturilor poartă denumirea de finanțare la încasare sau factoring indisponibil.

28
https://op.europa.eu/webpub/eca/special-reports/venture-capital-17-2019/ro/
29
https://www.finantare.ro/factoring
21
 În cazul în care există o factură achitabilă la scadență, dar necesitatea de bani apare
înainte de scadență, atunci factura va fi achitată de către bancă la un preț mai mic decât cel
înscris pe factură, urmând ca banca să încaseze prețul total. Din diferența între prețul plătit de
bancă și cel încasat de ea la scadența facturii, banca își acoperă cheltuielile și se formează
profitul ei. Banca va cumpăra, practic, factura la un preț mai mic.

Scontarea
Scontarea reprezintă o formă de creditare pe termen scurt acordată de bănci comerciale
prin achitarea înainte de scadență a unor efecte comerciale (trate, bilete la ordin, etc.).
Scontarea reprezintă o operațiune de cumpărare de către bănci a efectelor de comerț
deținute de clienții lor în schimbul acordării creditului de scont și reținerii de către bancă a unei
sume denumita agio formată din valoarea scontului adunată cu comisioanele30. Ca orice
operațiune de creditare, scontarea presupune depunerea unei garanții stabilite de comun acord și
concretizate printr-un procent aplicat la valoarea nominală a efectelor scontate.
Un efect comercial reprezintă un angajament pe care un trăgător îl ia în numele unui tras
în favoarea unui beneficiar. De exemplu, un plătitor (trăgător), depune banii la o bancă
comercială (trasul) și emite un cec (efectul comercial) către un furnizor (beneficiarul), urmând ca
furnizorul (beneficiarul) să recupereze banii de la banca comercială (trasul) la scadență prin
prezentarea cecului (efectul comercial). În cazul în care beneficiarul are nevoie de bani înainte de
scadență, el poate sconta efectul comercial respectiv la o bancă comercială, urmând ca banca să-l
onoreze la o sumă mai mică decât cea înscrisă pe efectul comercial, și să recupereze la scadență
banii de la tras, sau să resconteze efectul comercial înainte de scadență la altă bancă sau chiar la
Banca Națională.
Scontarea, rescontarea și factoringul se fac din rațiuni financiare (un leu pe care îl avem
astăzi, valorează mai mult în valoare actuală decât cinci lei peste doi ani, chiar dacă nu sunt
erodați de inflație).31

30
https://www.finantare.ro/scontare
31
http://www.efin.ro/imm/consultanta_financiar/modalitati_de_finantare_a_unui_imm
22
Cap. II. Programe de finanțare pentru sprijinul IMM-urilor

2.1. Programul European COSME

COSME este programul UE pentru competitivitatea întreprinderilor și a IMM-urilor care
s-a desfășoară în perioada 2014 - 2020, având un buget de 2,3 miliarde EUR32. COSME va
sprijini IMM-urile în următoarele domenii:
 facilitarea accesului la finanțare;
 sprijinirea internaționalizării și a accesului la piețe;
 crearea unui mediu favorabil competitivității;
 promovarea culturii antreprenoriale.

Obiectivul general al programului COSME îl constituie consolidarea competitivității și

sustenabilității întreprinderilor europene, precum și încurajarea culturii antreprenoriale și
promovarea înființării și dezvoltării IMM-urilor. Obiectivul general ca fi atins prin îndeplinirea
celor patru obiective specifice33:
 îmbunătățirea accesului IMM-urilor la finanțarea prin aport de capital propriu sau prin
îndatorare;
 îmbunătățirea accesului la piețe, în particular în spațiul intra-comunitar, dar și la nivel
global;
 îmbunătățirea condițiilor cadru privind competitivitatea și sustenabilitatea întreprinderilor
europene, în particular a IMM-urilor;
 promovarea antreprenoriatului și a culturii antreprenoriale;

Accesul la finanțare
Unul dintre principalele obiective ale COSME este facilitarea accesului la finanțare
pentru IMM-urile aflate în diferite faze ale ciclului lor de viață: creare, expansiune sau transferul
întreprinderii. Pentru a îndeplini acest obiectiv, UE va mobiliza împrumuturi și investiții de
capital în favoarea IMM-urilor.
Prin intermediul mecanismului de garantare a împrumuturilor, programul va oferi garanții
și contragaranții instituțiilor financiare (de exemplu, fonduri de garantare, bănci, societăți de
leasing), astfel încât acestea să poată pune la dispoziția IMM-urilor mai multe împrumuturi și
servicii de leasing financiar.
Folosind mecanismul de capitaluri proprii pentru creștere, programul va furniza capital de
risc fondurilor de investiții care investesc în IMM-uri în principal în faza de extindere și de
creștere.

Accesul la piață
COSME sprijină întreprinderile europene, astfel încât acestea să poată beneficia de piața
unică a UE și să poată profita la maximum de oportunitățile oferite de piețele din afara UE.
COSME finanțează Rețeaua întreprinderilor europene (Enterprise Europe Network),
alcătuită din peste 600 de birouri din mai mult de 50 de țări. Rețeaua ajută IMM-urile să își
32
https://ec.europa.eu/info/consultations/interim-evaluation-programme-competitiveness-enterprises-and-small-and-
medium-sized-enterprises-cosme-2014-2020_ro
33
http://www.imm.gov.ro/ro/programul-cosme/
23
găsească parteneri de afaceri și parteneri tehnologici, să aibă o mai bună înțelegere a legislației
UE și să obțină finanțare din partea UE 34. În plus, COSME finanțează instrumente web
concepute special pentru dezvoltarea întreprinderilor, cum ar fi portalul „Europa ta” pentru
întreprinderi sau Portalul privind internaționalizarea IMM-urilor. Primul dintre acestea cuprinde
informații practice online destinate antreprenorilor care doresc să demareze activități într-un alt
stat membru. Cel de al doilea pune accentul pe măsuri de sprijinire a societăților care doresc să
își dezvolte activitatea în afara Europei.
COSME finanțează serviciile de asistență pentru IMM-uri privind drepturile de
proprietate intelectuală (DPI) din MERCOSUR, ASEAN și China, servicii care oferă consiliere
și sprijin IMM-urilor europene care se confruntă cu dificultăți în ceea ce privește diverse aspecte
legate de DPI, standarde sau regulile de atribuire a contractelor de achiziție publică în aceste
zone geografice.

Încurajarea antreprenoriatului
COSME susține punerea în aplicare a planului de acțiune Antreprenoriat 2020 prin
intermediul unei game largi de activități. Printre acestea se numără schimburile de mobilitate,
cercetarea, diseminarea celor mai bune practici și proiectele-pilot din domenii precum educația
antreprenorială, activitățile de îndrumare sau dezvoltarea unor servicii de orientare și de asistență
pentru noii și potențialii antreprenori, inclusiv pentru tineri, femei și persoanele în vârstă. De
exemplu, Erasmus pentru tineri antreprenori este un program de schimb transfrontalier care își
propune să îi ajute pe noii și pe viitorii antreprenori să dobândească competențe adecvate pentru
a asigura funcționarea și dezvoltarea unei afaceri, lucrând alături de un antreprenor cu experiență
dintr-o altă țară timp de una până la șase luni. Prin intermediul programului, se ameliorează
know-how-ul participanților și se favorizează transferul transfrontalier de cunoștințe și de
experiență între antreprenori.
COSME se axează, în special, pe antreprenoriatul digital, pentru a ajuta întreprinderile
europene să și accelereze transformarea digitală și să beneficieze pe deplin de noile oportunități,
fără precedent, ale erei digitale, care sunt esențiale pentru competitivitatea și creșterea lor.35

2.2. Small Business Act

Small Business Act are ca scop dezvoltarea spiritului antreprenorial, prin promovarea
creșterii IMM-urilor și susținerea lor în procesele sau etapele ce pot constitui adevărate obstacole
apărute în dezvoltarea lor.
Deși acesta are la bază 10 principii importante, care ar putea fi considerate obiective pe
termen lung sau un set de reguli pentru armonizarea și atingerea scopului principal, în lucrarea
de față le vom aminti doar pe cele care ar putea fi aplicate în special în cazul României și asupra
mediului său de afaceri36:
 Crearea unui mediu în care antreprenorii și întreprinderile familiale să poată prospera și
unde spiritul antreprenorial este recompensat;
 Asigurarea că antreprenorii cinstiți care au dat faliment pot beneficia rapid de a doua
șansă;

34
http://www.imm.gov.ro/ro/programul-cosme/
35
http://www.imm.gov.ro/wp-content/uploads/2020/02/COSME-leaflet-RO.pdf
36
https://ec.europa.eu/growth/tools-databases/sme-best
24
  Adaptarea intervenției puterilor publice la nevoile IMM-urilor: facilitarea participării
IMM-urilor la achizițiile publice și o mai bună accesare la ajutoarele de stat pentru IMM-
uri;
 Facilitarea accesului IMM-urilor la finanțare și dezvoltarea unui mediu juridic și
comercial care să favorizeze punctualitatea plăților cu ocazia tranzacțiilor comerciale;
 Permite IMM-urilor să transforme provocările legate de mediu în oportunități;
 Încurajarea și sprijinirea IMM-urilor să beneficieze de creșterea piețelor.
Pe baza propunerii înaintate de Comisia Europeană, pentru că piețele financiare nu
reușeau să asigure întotdeauna fondurile necesare pentru IMM-uri, în ultimii ani, s-a pus accentul
pe îmbunătățirea disponibilității finanțării și a creditelor pentru IMM-uri prin acordarea de
împrumuturi, garanții și capital de risc, în acest sens, instituțiile financiare europene – Banca
Europeană de Investiții (BEI) și Fondul European de Investiții (FEI) – și-au intensificat
operațiunile în materie de IMM-uri.37

2.3. Orizont 2020

Orizont 2020 este cel mai mare program UE dedicat cercetării și inovării. Instrumentul
pentru IMM-uri din cadrul programului Orizont 2020 se adresează IMM-urilor extrem de
inovatoare care au o ambiție puternică de a se dezvolta și de a se internaționaliza, indiferent dacă
acestea sunt întreprinderi specializate în tehnologii de vârf, dacă sunt orientate spre cercetare,
dacă au un caracter social sau dacă prestează servicii.
Fiecare IMM poate primi o sumă de până la 2,5 milioane EUR ca finanțare pentru sprijin
în afaceri și mentorat. Domeniile din cadrul programului Orizont 2020 sunt gestionate prin
intermediul EASME, Agenția Executivă pentru IMM-uri38.
Facilitează colaborarea și consolidează impactul cercetării și inovării asupra dezvoltării,
sprijinirii și implementării politicilor UE, ținând cont totodată de provocările globale. Sprijină
crearea de cunoștințe și tehnologii la nivel de excelență și o mai bună difuzare a acestora.
Creează locuri de muncă, atrage talente din UE la toate nivelurile, stimulează creșterea
economică, promovează competitivitatea industrială și optimizează impactul investițiilor în
cadrul unui Spațiu european de cercetare consolidat 39. La program pot participa entități juridice
din UE și din țările asociate

2.4. Granturile-programe guvernamentale acordate IMM-urilor afectate de criza sanitară

Antreprenorii români cu microîntreprinderi și firme mici și mijlocii (IMM) pot obține
finanțări pentru afacerile lor prin mai multe programe de sprijin:
 Măsura 1-Microgranturile sunt în valoare de 2000 euro și se acordă o singură dată pe
bază de contract la întreprinderile mici și mijlocii care la data de 31 decembrie 2019, prin
situațiile financiare depuse, fac dovada că nu au salariați. Beneficiază de aceste granturi și PFA
sau ONG cu activitate economică, ce se regăsesc în lista de activități din Anexa 1 la ordonanță.

 Măsura 2- Granturile pentru capital de lucru se acordă pe bază de contract IMM-

urilor din domeniile restaurante, hoteluri, cafenele, industrie alimentară, transporturi, agenții de
turism, edituri, librării, biblioteci etc. Sunt structurate astfel:
 Pentru IMM cu cifra de afaceri, în anul 2019, între 5.000 euro și 13.500 euro, valoarea
grantului este de 2.000 euro;
37
https://antreprenorinromania.ro/viziunea-uniunii-europene-privind-rolul-imm-urilor-in-dezvoltarea-economica/
38
https://ec.europa.eu/info/funding-tenders/how-eu-funding-works/who-eligible-funding/funding-opportunities-
small-businesses_ro
39
https://ec.europa.eu/info/funding-tenders/find-funding/eu-funding-programmes/horizon-europe_ro
25
  Pentru IMM cu cifra de afaceri în anul 2019 peste 13.501 euro, grantul este în procent de
15% din cifra de afaceri, fără a depăși suma de 150.000 euro;
Beneficiarii trebuie să dispună de cofinanțare de 15% din valoarea grantului.

 Granturi pentru investiții acordate IMM-urilor se pot acorda IMM-urilor din zona
industriilor alimentare, fabricarea produselor textile, fabricarea produselor de îmbrăcăminte,
industriilor construcțiilor metalice, fabricarea echipamentelor electrice, fabricarea mobilei și alte
activități. Valoarea este cuprinsă între 50.000 euro și 200.000 euro. Beneficiarii trebuie să
cofinanțeze cu procente între minim 15% și 30% din valoarea proiectului solicitat, în funcție de
regiunea geografică40.

 Tineri fermieri din diaspora. Este vorba de submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea
tinerilor fermieri” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR
2020). Pot solicita finanțare europeană nerambursabilă tinerii fermieri din diaspora care au
absolvit, în ultimele 60 de luni, înaintea depunerii cererii de finanțare, un program de studiu în
domeniul agricol, agro-alimentar, veterinar sau economie agrară: postuniversitar, universitar,
preuniversitar, în țări membre ale Uniunii Europene (UE) sau țări terțe din UE. Sprijinul public
acordat prin PNDR 2020 pentru instalarea tinerilor fermieri este 100% nerambursabil, în valoare
de 40.000 de euro sau de 50.000 de euro, în funcție de dimensiunea exploatației agricole.

 IMM Invest 2020-2022. Prin programul IMM Invest, microîntreprinderile și firmele

mici și mijlocii au putut să obțină credite de la bănci între 500.000 și 10 milioane de lei, cu
garanții de stat de până la 90% și dobânzi subvenționate. Noua componentă Agro IMM Invest
este puțin diferită. Prin grant se acordă și o componentă nerambursabilă de maximum 10% din
valoarea împrumutului garantat, cu condiția încadrării în plafonul de 120.000 euro pentru fiecare
întreprindere care își desfășoară activitatea în sectorul pescuitului și acvaculturii, 100.000 euro
pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea în domeniul producției primare de produse
agricole, respectiv 800.000 euro pentru fiecare întreprindere care își desfășoară activitatea în
sectorul alimentar. Aceste plafoane de ajutor de stat se referă doar la partea de subvenție, nu la
întregul credit. Banca Transilvania este cel mai mare finanțator partener în cadrul IMM Invest.

 Ajutoare HoReCa. Ajutorul se va acorda beneficiarilor sub forma unor granturi care vor
acoperi 20% din pierderea din cifra de afaceri sau din rulaj, în cazul agențiilor de turism,
rezultată din desfășurarea activităților aferente anumitor coduri CAEN HoReCa, suferită în anul
2020, comparativ cu anul 2019. Valoarea maximă a ajutorului de stat va fi de 800.000
euro/întreprindere. Cifrele utilizate trebuie să fie brute și anume înainte de deducerea impozitelor
sau altor taxe. Bugetul schemei de ajutor de stat este estimat la 500 milioane euro, echivalent lei,
de la bugetul de stat al României. Statul estimează că vor primi aceste ajutoare un număr de
73.211 de beneficiari, dintre care 15.168 structuri de cazare, 52.583 structuri de alimentație și
5.460 agenții de turism41.

 Rural Invest –Acordarea de garanții guvernamentale de până la 90% din valoarea

finanțărilor, I.M.M.-urilor care își localizează producția în mediul rural și urban mic, pentru
încurajarea dezvoltării afacerilor în aceste zone. Se acordă inclusiv start-up-uri, persoanele fizice
autorizate, întreprinderile individuale, întreprinderile familiale, întreprinzătorii debutanți în
afaceri, care își desfășoară activitatea în domeniul producție.
40
https://www.fonduri-guvernamentale.ro/
41
https://www.granturiimm.ro/
26
Programul se acordă pentru realizarea de investiții, inclusiv achiziția de terenuri agricole,
cumpărarea de părți sociale și/sau capital de lucru, în valoare maximă de 2.000.000 lei, garantate
în procent de maximum 90% din valoarea finanțării, exclusiv dobânzile, comisioanele și spezele
bancare aferente creditului garantat42.
Printre cheltuieli eligibile avem: achiziția de echipamente și utilaje, construcția, achiziția
de echipamente, softuri, consultanță pentru transformarea digitală a I.M.M.-urilor , achiziția
terenului agricol și asigurarea capitalului de lucru pentru firmele care derulează activități
eligibile în program.
Durata maximă a finanțărilor garantate este 180 de luni în cazul finanțărilor pentru
investiții și 60 de luni în cazul finanțărilor pentru capital de lucru. Finanțările pentru capitalul de
lucru pot fi prelungite pe o perioadă de maximum 60 de luni, urmând ca în ultimul an de
prelungire, rambursarea creditelor să se efectueze în conformitate cu graficul de rambursare.

 Finanțarea Electric-UP- Finanțare nerambursabilă în valoare de maxim 100.000 de

euro/beneficiar, reprezentând un suport financiar de până la 100% din cheltuielile eligibile. Suma
necesară implementării programului este de maximum 476 milioane lei în primul ciclu de
finanțare.
Beneficiari eligibili sunt IMM-uri și operatori economici din domeniului HoReCa care
deține un contract de furnizare a energiei electrice în vigoare pentru punctul de consum unde
solicită finanțarea, cu cel puțin 12 luni consecutive facturate sau un audit energetic privind
consumul estimat pentru 12 luni consecutive sau perioada corespondentă din activitatea
sezonieră, după caz și să aibă cont deschis la Trezoreria Statului.
Cheltuielile eligibile în cadrul proiectului sunt: cheltuielile cu achiziția sistemului de
panouri fotovoltaice, cheltuielile cu achiziția a cel puțin unei stații de reîncărcare și cheltuieli de
consultanță și management de proiect. De asemene, beneficiarii au obligativitatea de a nu vine
bunurile achiziționate din proiect, investiția trebuie menținută în România, activele achiziționate
trebuie să fie noi și firma trebuie sa-și mențină activitatea pâna la finalul perioadei de
monitorizare.

2.5. Programul Digitalizarea IMM-urilor

Programul Operațional Competitivitate, Acțiunea 2.2.2 – Digitalizarea IMM-urilor
urmărește creșterea competitivității IMM-urilor prin acordarea unei finanțări nerambursabile
între 30.000 și 100.000 Euro pentru achiziționarea de echipamente IT, softuri și alte cheltuieli
specifice în vederea digitalizării IMM-urilor. Programul poate fi accesat atât de societățile care
își desfășoară activitatea în mediul urban cât și rural, inclusiv din regiunea București / Ilfov.
Intensitatea finanțării nerambursabile din partea ministerului este de 90%, iar contribuția proprie
a fiecărui solicitant trebuie să fie de minimum 10% din valoarea eligibila a proiectului.
Cheltuielile eligibile aferente proiectului nu pot depăși 50% din media cifrei de afaceri aferentă
ultimelor 3 exerciții financiare încheiate.
Beneficiarii programului sunt IMM-uri, respectiv microîntreprinderi, întreprinderi mici și
mijlocii, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții43:
 au desfășurat activitate pe o perioadă corespunzătoare de minimum un an la data
depunerii cererii de finanțare;
 au înregistrat profit din exploatare în anul fiscal anterior depunerii cererii de finanțare;
 nu înregistrează obligații bugetare nete;
 nu se află în dificultate.
42
https://www.fonduri-guvernamentale.ro/
43
https://fonduri-euro.ro/finantari/digitalizare-imm-2021/
27
Cheltuieli Eligibile44:
 Cheltuieli aferente achiziționării de hardware IT, alte dispozitive și echipamente aferente
(inclusiv cheltuieli de instalare, configurare, punere în funcțiune);
 Achiziționare/dezvoltare/ adaptare aplicații software/ licențe, inclusiv soluții de
automatizare software de tip RPA;
 Achiziționarea / Dezvoltarea unui website de prezentare a companiei , în limita a 10.000
lei
 Achiziționarea unui domeniu nou .RO
 Achiziționare semnătură electronică;
 Cheltuieli efectuate cu trecerea arhivelor din analog/dosare/ hârtie în format digital
indexabil;
 Achiziționarea de aplicații informatice specifice pentru persoanele cu dizabilități;
 Achiziționarea soluțiilor din tehnologia informației pentru comerțul electronic;
 Achiziționarea serviciilor de tip SaaS;
 Achiziționare servicii de găzduire;
 Achiziționarea serviciilor pentru consolidarea securității cibernetice;
 Servicii de consultanță pentru elaborarea documentațiilor necesare în vederea accesării
programului de finanțare nerambursabilă Digitalizarea IMM-urilor, în limita a 5% din
valoarea totală a proiectului;
 Cheltuieli aferente instruirii personalului care va utiliza produsele implementate /
achiziționate;
 Cheltuieli aferente serviciilor de auditare intermediară/finală, financiară;
 Cheltuieli cu servicii de consultanță/analiza pentru identificarea soluțiilor tehnice;
 Cheltuieli de informare și publicitate conform Manualului de Identitate Vizuală.

2.6. Politica agricolă comună (PAC)

Această politică le permite întreprinderilor mici să obțină fonduri prin:
 programul de distribuire a laptelui în școli, programul de încurajare a consumului de
fructe în școli și promovarea produselor agricole ale UE,

 plăți directe în cadrul Fondului European de Garantare Agricolă,

 Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală.

2.7. Programul Start UP Nation în România

Este un program de încurajare și de stimulare a înființării și dezvoltării întreprinderilor
mici și mijlocii, implementat de către Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și
Antreprenoriat (MMACA) prin intermediul Agențiilor pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii.
Descrierea programului și modul de implementare este prezentat detaliat în capitolul următor.
Pe lângă programele de finanțare prezentate mai sus, întreprinderile mici și mijlocii au la
dispoziție și alte programe, cu spectru mai larg, dar care se adresează și acestui profil45:
 Comisia Europeană oferă granturi pentru a sprijini proiecte sau organizații care
promovează interesele UE. IMM-urile și alte părți interesate pot solicita granturi
răspunzând la cereri de propuneri. În același timp, ele pot participa la procedurile de
ofertare lansate de Comisie pentru a achiziționa bunuri și servicii.
44
https://fonduri-euro.ro/finantari/digitalizare-imm-2021/
45
https://www.ec.europa.eu/
28
  Anumite forme ale sprijinului pentru antreprenori și întreprinderi se încadrează în
programele UE, dar se acordă prin intermediul instituțiilor financiare locale. Portalul
„Acces la finanțare” vă ajută să găsiți finanțare UE sub formă de împrumuturi, garanții,
finanțare prin capitaluri proprii și multe altele.

 Instrumentul de microfinanțare din cadrul Programului pentru ocuparea forței de muncă

și inovare socială (EaSI) sprijină sectorul IMM-urilor acordând împrumuturi de până la
25.000 EUR persoanelor fizice care înființează sau dezvoltă întreprinderi mici.

 Fondul social european (FSE) oferă IMM-urilor sprijin pentru ca acestea să-și poată
îmbunătăți competitivitatea, de exemplu prin formare.

 Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM) le permite IMM-urilor să

beneficieze de un nivel mai ridicat de sprijin, întrucât marea majoritate a întreprinderilor
din domeniul pescuitului și al acvaculturii sunt IMM-uri.

 Banca Europeană de Investiții (BEI) acordă credite pentru IMM-uri prin programul LIFE
pentru mediu și politici climatice.

 Direcția Generală Cooperare Internațională și Dezvoltare oferă oportunități de finanțare

în domeniul dezvoltării.

 Programul de formare a managerilor încurajează IMM-urile să-și extindă activitățile în

Japonia și Coreea.

În anul 2021 începe oficial perioada de programare 2021-2027, în care România are
alocate fonduri europene de aproape 80 de miliarde de euro, din care 6,6 miliarde de euro vor fi
pentru microîntreprinderi și firme mici și mijlocii (IMM). Din aceștia, 3,4 miliarde de euro sunt
în Planul național de reziliență și redresare (PNRR), care se află încă în negocieri cu Comisia
Europeană, iar 3,2 miliarde de euro sunt prin programele operaționale obișnuite.

29
Cap. III. Studiu de caz- Programul Start UP Nation în România

Programul Start–up Nation este un program de încurajare și de stimulare a înființării și

dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, implementat de către Ministerul pentru Mediul de
Afaceri, Comerț și Antreprenoriat (MMACA) prin intermediul Oficiilor Teritoriale pentru
Întreprinderi Mici și Mijlocii și Cooperație (OTIMMC), în conformitate cu prevederile
Ordonanței de Urgență nr. 10/2017 pentru stimularea înființării de noi întreprinderi mici și
mijlocii și îmbunătățirea performanțelor economice ale acestora.

Obiectivele principale ale Programului sunt46:

1. stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii și îmbunătățirea
performanțelor economice ale acestora,
2. crearea de noi locuri de muncă, inserția pe piață muncii a persoanelor defavorizate,
șomerilor și absolvenților,
3. creșterea investițiilor în tehnologii noi inovative.

Scopul principal al programului constă în crearea unui cadru favorabil pentru

valorificarea posibilităților actuale de dezvoltare economică a României și a stimulării mediului
de afaceri prin dezvoltarea de noi politici publice necesare relansării economiei, reducerii
șomajului prin crearea de noi locuri de munca și stimularea spiritului antreprenorial.

Impactul asupra mediului de afaceri

Pe măsura atragerii în afaceri a unui număr în creștere de persoane, mediul de afaceri
suferă mutații benefice nu numai sub aspectul dinamicii, dar și al compoziției calitative ce derivă
din valorificarea economică a rezultatelor cercetării și inovării, dezvoltarea unor noi produse
și/sau operațiuni cu caracter de transfer tehnologic și parteneriate internaționale.47

Condiții de eligibilitate
Programul se aplică pe întreg teritoriul României, în toate cele 8 regiuni de dezvoltare.
Programul a fost inițiat de către Florin Jianu, fost ministru al Antreprenoriatului, care l-a introdus
în programul de guvernare al Cabinetului Grindeanu la începutul anului 2017 care cuprinde trei
etape. Până în acest moment s-au desfășurat două ediții: România Start-up Nation 2017,
România Start-up Nation 2018, iar Programul România Start-up Nation 2020 trebuia să se
46
https://start-upnation.ro/beneficiari/
47
https://antreprenorinromania.ro/startup-nation-romania-2017-ghidul-complet-al-solicitantului/
30
demareze în primul trimestru al anului 2020, însă din cauza pandemiei Covid_19 și din lipsa
fondurilor la bugetul de stat va fi relansat anul acesta, în a doua jumătate a anului 2022.

Pentru accesarea programului România Start-up Nation, firmele solicitante trebuie să

îndeplinească mai multe condiții, dintre care le enumerăm mai jos pe cele mai importante48:
 Sunt SRL-D, SRL sau cooperații,
 Sunt înființate după data intrării în vigoare a OUG-ului 10/30.01.2017,
 Este considerată întreprindere autonomă, legată, parteneră sau întreprindere unică;
 Au capital social integral privat,
 Nu au datorii la bugetul general consolidat și la bugetele locale,
 Au codul CAEN autorizat la ONRC în momentul depunerii primei cereri de tragere,
 Creează minim 1 loc de muncă și îl mențin pe o perioadă de cel puțin 2 ani după
implementarea proiectului,
 Acționarul / acționarii nu au sau nu au avut calitatea de acționar sau asociat într-un alt IMM
(SRL, SA sau SRL-D) care desfășoară sau a desfășurat aceeași activitate autorizată pentru
care aplică în cadrul programului în anul anterior înscrierii sau în anul înscrierii până la
deschiderea sesiunii de înscriere.
 Nu au depășit plafonul de minimis de 200.000,00 Euro pe durata a trei exerciții financiare
consecutive pentru o întreprindere unică, așa cum este aceasta definită de Regulamentul UE
nr. 1407/2013 al Comisiei din 18 decembrie 2013 privind aplicarea articolelor 107 și 108 din
Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ajutoarelor de minimis și 100.000 Euro pe
durata a trei exerciții financiare pentru beneficiarii care desfășoară activități de transport de
mărfuri în contul terților sau contra cost. Plafoanele se aplică indiferent de forma ajutorului
de minimis sau de obiectivul urmărit și indiferent dacă ajutorul este acordat din fonduri de la
bugetul de stat sau din fonduri comunitare,
 Nu se află în stare de dizolvare, reorganizare judiciară, lichidare, executare silită, închidere
operațională, insolvență, faliment sau suspendare temporară a activității,
 Este înființată de către persoane fizice care nu au sau nu au avut calitatea de acționar sau
asociat într-un alt IMM care desfășoară sau a desfășurat aceeași activitate autorizată pe care
aplică în cadrul programului în anul anterior înscrierii sau în anul înscrierii până la
deschiderea sesiunii de înscriere,
 Valoarea finanțării a fost de 200.000 de lei (sau aproximativ 42.000 de euro) fiind suma
maximă primită în cadrul programului. Aceasta reprezintă o contribuție de maximum 100%
din valoarea proiectului.

Chiar dacă întreprinzătorul poate să vină cu o contribuție proprie de 0% în ceea ce

privește cheltuielile eligibile, este posibil să existe cheltuieli neeligibile necesare, cheltuieli
neprevăzute și diferențe de cheltuieli la decontare care vor fi suportate de beneficiar. De
asemenea, având în vedere că va exista un număr maxim de 3 cereri de tragere pe an, e posibil ca
întreprinzătorul să trebuiască să suporte câteva cheltuieli operaționale chiar și până la 4 luni,
pentru a fi ulterior decontate.

Cheltuielile eligibile sunt reprezentate de49:

 echipamente și utilaje,
 spații de lucru,
 autoutilitare,
48
https://start-upnation.ro/beneficiari/
49
https://start-upnation.ro/beneficiari/
31
 autoturisme, limitate însă la 36.000 lei și doar unul singur pe societate; limitările acestea nu
sunt valabile pentru activitățile de taxi, școală de șoferi, rent-a-car,
 echipamente de climatizare / încălzire,
 echipamente de obținere a unei economii de energie,
 echipamente IT,
 mobilier,
 birotică,
 chirii - doar pentru spații care nu au destinație locativă,
 cheltuieli salariale complete în limita salariului mediu pe economie,
 realizare pagini web de prezentare, în limita a 8000 de lei,
 francize,
 licențe,
 cursuri de antreprenoriat,
 software,
 consultanță, în limita a 8000 de lei,
 TVA, cheltuială eligibilă doar pentru firmele care nu sunt plătitoare de TVA.
Bunurile achiziționate în cadrul programului trebuie să fie noi, nu se acceptă second hand
și nici variantele de finanțare prin leasing.
Înscrierea s-a putut face online pe o perioadă de 30 de zile calendaristice de la
deschiderea sesiunii.

Criterii de evaluare:
Primul criteriu de evaluare a fost domeniul de activitate al firmei. Astfel, au fost
avantajate firmele care aveau activități de producție (inclusiv producție IT) care primesc din start
40 de puncte. Urmează, în ordinea punctajului primit pentru domeniul de activitate, industriile
creative (35 de puncte), serviciile (30 de puncte) și comerțul (25 de puncte).
Al doilea criteriu l-a reprezentat numărul de salariați pe care startup-ul se obliga să îi
mențină după terminarea perioadei de implementare. Astfel, dacă firma care primește ajutor de
minimis se obligă să mențină un singur loc de muncă cel puțin 24 de luni, proiectul este eligibil,
dar nu primește nici un punct. Dacă firma se obligă să mențină cel puțin două locuri de muncă
timp de 24 de luni, proiectul primește 20 de puncte.
Al treilea criteriu de evaluare era dat de condiția persoanelor care vor fi angajate. Dacă
firma se obligă prin proiect să angajeze cel puțin o persoană defavorizată sau șomer sau
absolvent după anul 2012, proiectul primește 20 de puncte. Dacă ambii salariați sunt persoane
defavorizate, șomeri sau absolvenți, proiectul primește 25 de puncte.
Al patrulea criteriu ținea cont de modul în care firma va cheltui suma din finanțare.
Astfel, proiectul primește 10 puncte dacă cel puțin 50% din ajutorul de minimis este destinat
cumpărării de echipamente tehnologice și software-uri. Conform acestui criteriu de evaluare,
proiectul primește puncte dacă aplicantul se obligă să cumpere echipamente tehnologice sau
software de ultimă generație (cu caracter inovativ). Dovada caracterului inovativ se făcea de la
furnizorii de bunuri achiziționate prin intermediul unui document care să ateste faptul că
tehnologia de fabricare a acestora nu este mai veche de trei ani.

Dacă punctajul era egal, criteriile de departajare erau50:

 numărul de locuri de muncă ce urmează a fi create în cadrul programului;
 numărul de locuri de muncă ocupate de persoane defavorizate / șomeri / absolvenți după anul
2012;
50
https://antreprenorinromania.ro/startup-nation-romania-2017-ghidul-complet-al-solicitantului/
32
 achiziția de echipamente tehnologice;
 domeniul de activitate pe care accesează programul;
 data și ora înscrierii în program.

Pentru a putea observa interesul acordat de IMM-uri Programului START-UP Nation, am

luat spre analiză statisticile acestui program aferente anilor 2017 și 2018 . Ultima parte a
programului START-UP Nation (2019) a fost amânată datorită pandemiei COVID și realocării
bugetului pe alte proiecte investiționale până anul acesta când se va relansa în a doua parte a
anului.

Statistici Start-up Nation 2017

În anul 2017 a avut loc programul cu cel mai mare interes din ultimii ani pentru lumea
fondurilor nerambursabile și anume START-UP Nation.
În anul 2017 înscrierile în proiectul Start-Up Nation au început pe data de 15 iunie 2017
și s-au închis pe data de 14 iulie 2017.
În acest timp au fost depuse un număr record de 19.296 de proiecte, de aproximativ 2 ori
mai mare decât numărul de înscrieri disponibile.

TOP 10 județe la depuneri de planuri de afaceri în Startup Nation 201751:

București – 2.926 (din care 1.399 finanțabili în limita bugetului)
Cluj – 2.289 (din care 1.250 finanțabili în limita bugetului)
Timiș – 885 (din care 361 finanțabili în limita bugetului)
Ilfov – 781 (din care 351 finanțabili în limita bugetului)
Iași – 770 (din care 356 finanțabili în limita bugetului)
Bihor – 738 (din care 323 finanțabili în limita bugetului)
Dolj – 716 (din care 371 finanțabili în limita bugetului)
Constanța – 662 (din care 267 finanțabili în limita bugetului)
Brașov – 622 (din care 294 finanțabili în limita bugetului)
Prahova – 530 (din care 242 finanțabili în limita bugetului)52

Planuri de afaceri depuse în anul 2017

2926
3000
2289
2500

2000

1500
885 781 770
1000 738 716 662 622
530
500

0
ti j iș v și r lj a v a
reș Clu im Ilfo Ia iho Do tanț așo hov
cu T B r
ns B Pra
Bu Co
Figura nr. 8-3 Top 10 planuri de afaceri în START_UP Nation 2017
Sursa: elaborare proprie
Pe baza statisticilor din octombrie 2017, din totalul de 19.296 de proiecte, s-a constatat
că:
51
https://www.startupcafe.ro/finantari/startup-nation-2017
52
https://www.ivoline.ro/start-up-nation-la-final-statistici-cine-castiga-cine-pierde/
33
 -10.001 proiecte au intrat în evaluare, iar restul de 9.295 de proiecte nu au fost evaluate.
Ultimul punctaj pentru proiectele finanțate, în număr de 4.684 de proiecte, a fost de 90 puncte.
Din totalul proiectelor cu 90 puncte doar 1.350 de proiecte au fost evaluate, restul de 3.334 de
proiecte rămânând în afara evaluării (peste nr. de ordine 10.001).
-8.212 de proiecte au fost admise (82,11%)
-1.255 de proiecte au fost respinse (12,55%)
-534 de proiecte (5,34%) au fost supuse clarificărilor, cu șanse de finanțare sau să ajungă
pe lista de rezervă53

Proiecte intrate în evaluare

12,55% 5,34%
Proiecte admise
Proiecte respinse
Proiecte supuse clar-
ificărilor

82,11%

Figura nr. 8-4 Proiecte intrate în evaluare

Sursa: elaborare proprie

Din totalul de 19.296 de proiecte depuse au devenit finanțabile 8.653 de planuri de

afacere care au luat punctaje în urma evaluării automate astfel:
 3.983 de proiecte au obținut punctajul maxim de 100 de puncte,
 4.566 au obținut 95 de puncte,
 104 au obținut 90 de puncte.

6000
4000
2000
0
100
95
Punctaj proiecte finanțabile 90

Figura nr. 8-5 Punctajul obținut de proiectele finanțabile

Sursa: elaborare proprie

După cum se poate observa din Fig. 3-3 - Punctajul obținut de proiectele finanțabile, cele
mai multe proiecte, 4.566 la număr, au obținut un punctaj de 95 puncte. Acestea au fost urmate
de proiectele care au obținut un punctaj maxim de 100 puncte, adică 3.983 de proiecte.
În cadrul evaluării s-a pus un accent deosebit pe corelarea investiției bugetate cu codul
CAEN cu care s-a aplicat. Astfel, a rezultat că la această finanțare au intrat doar afacerile din IT,
53
https://www.startupcafe.ro/finantari/startup-nation-2017-beneficiari-lectii.htm
34
industrii creative și nu în ultimul rând afacerile pe producție. Pe lângă domeniul de activitate, un
alt criteriu important de care s-a ținut cont în obținerea punctajului maxim a fost numărul locuri
de muncă ce urmează a fi create în cadrul programului și în special angajarea persoanelor
defavorizate / șomeri / absolvenți după anul 2012. Nu în ultimul rând au obținut punctaj maxim
și proiectele care au folosit fondurile pentru a achiziționa echipamente tehnologice și software-
uri de ultimă generație (cu caracter inovativ) de minim 50% din ajutorul de minimis.
Băncile partenere în cadrul programul Start-Up Nation 2017 au fost Banca Transilvania,
CEC și BCR, care au perceput dobânzi între 3.5% și 4% pe an.
În concluzie, pentru a avea șanse reale de finanțare, proiectele depuse trebuiau să aibă un
punctaj mai mare sau egal cu 90 puncte.
Lecțiile învățate din anul 2017 au ajutat IMM-urile să evite mai mult motivele de
respingere a proiectelor și să maximizeze punctajul pentru START-UP Nation 2018.

Statistici Start-up Nation 2018

Programul Start-Up Nation, destinat IMM-urilor, a stârnit un mare interes în rândul
românilor în anul 2017 și era de așteptat ca, pentru anul 2018, interesul să fie dublu față de anul
precedent, conform declarațiilor făcute în mass-media.
Aplicanții care nu au primit ajutor financiar nerambursabil în cadrul sesiunii Start-up
Nation 2017 pot aplica pentru finanțare în cadrul sesiunii din anul următor.
În anul 2018 înscrierile în proiectul Start-Up Nation au început pe data de 27 decembrie
2018 și s-au închis pe data de 12 februarie 2019.
În acest timp au fost depuse un număr de 33.514 de proiecte, de aproximativ 3,5 ori mai
mare decât numărul de înscrieri disponibile.

Punctaje aferente înscrierilor54:

 100 de puncte - 32.152 planuri transmise
 95 de puncte - 56 planuri transmise
 90 de puncte - 300 planuri transmise
 85 de puncte - 910 planuri transmise
 80 de puncte - 34 planuri transmise
 mai puțin de 80 puncte – 62 planuri transmise

54
https://www.startupcafe.ro/finantari/startup-nation-2018-punctaj
35
 Figura nr. 8-6 Proiecte START-UP Nation 2018
Sursa: elaborare proprie

În figura nr. 3.4 - Proiecte START-UP Nation 2018 sunt detaliate numărul total de
proiecte depuse după punctajele aferente, domeniile de activitate și nu în ultimul rând numărul
de angajați posibili pentru fiecare proiect de depus.
Din diagramă (Fig. 3.5) reiese că un procent de aproximativ 96% este ocupat de
proiectele care au obținut un punctaj maxim de 100 puncte în timp ce proiectele cu punctaj mai
mic de 100 puncte ocupă un procent infim, de doar 4% în totalul proiectelor depuse.

Punctaj

4%

96%

100 puncte <100 puncte

Figura nr. 8-7 Punctaj obținut în 2018
Sursa: elaborare proprie

Domenii de activitate
SERVICII
PRODUCTIE
37%
COMERT
63%

Figura nr. 8-8 Domenii de activitate aferente proiectelor depuse în 2018

Sursa: elaborare proprie

Conform Fig. 3-6 Domenii de activitate aferente proiectelor depuse în 2018 se observă
ca cele mai multe proiecte depuse au avut ca domeniu de activitate Serviciile, în procent de

36
aproximativ 63%, fiind urmate de Producție cu un procent de aproape 37%. Comerțul, ca
domeniu de activitate în proiectele depuse, ocupă un loc nesemnificativ de doar 0,004% din
totalul proiectelor depus. Ceea ce se concluzionează în acest caz este faptul că domeniul de
activitate Servicii se bucură de o dezvoltare și creștere continuă și în economia țării noastre.
De asemenea, din datele aflate, s-a constatat că 1.172 de aplicanți (3,50%) sunt din
diaspora.
Din totalul proiecte depuse, 13.374 sunt din mediul rural (39,91%) iar 20.140 sunt din
mediul urban (60,09%).

În cadrul aceleiași etape din 2018, potrivit datelor prezentate de Minister, prin proiectele
depuse s-ar putea crea de la 1 la peste 9 locuri de muncă55.
 1 loc de muncă - 40 aplicanți (0,12%)
 2 locuri de muncă - 4681 aplicanți (13,97%)
 3 locuri de muncă - 11.791 aplicanți (35,18%)
 4 locuri de muncă - 11.018 aplicanți (32,88%)
 5 locuri de muncă - 4.414 aplicanți (13,17%)
 6 locuri de muncă - 1.070 aplicanți (3,19%)
 7 locuri de muncă - 218 aplicanți (0,65%)
 8 locuri de muncă - 132 aplicanți (0,39%)
 9 locuri de muncă - 29 aplicanți (0,08%)
 Peste 9 locuri de muncă - 121 aplicanți (0,37%)

12000
10000
8000
6000
4000
2000
0
1 2 3 4 Locuri de
5 muncă 6create 7 8 9 10
Figura nr. 8-9 Locuri de muncă create prin proiectele depuse
Sursa: elaborare proprie

Conform Fig.3-7 Locuri de muncă create prin proiectele depuse, observăm că cei mai mulți
participanți au depus proiecte prin care ar fi create 3 locuri de muncă, urmate de cele prin care ar
fi create 4, respectiv 2 locuri de muncă.

În ediția din 2018 firmele din București, Ilfov și Cluj au fost descurajate să participe la
programul de finanțare, fiind depunctate cu 15 puncte din start.
În programul Start-Up Nation 2018-2019 (ediția a doua) din 33.514 de beneficiari înscriși
doar 10.000 de firme ar fi trebuit să se califice pentru finanțare. Conform surselor din minister,
până la termenul legal de 15 noiembrie 2019, au fost semnate contracte de finanțare cu 9.855 de
firme, restul de 145 de firme calificate au renunțat la proiecte fără să depună cerere de renunțare
oficială.

55
https://www.startupcafe.ro/finantari/startup-nation-2018
37
 În urma analizelor statisticilor aferente proiectelor depuse în anii 2017 și 2018 am constatat
că în cel din urmă an s-au depus cu 14.218 mai multe proiecte decât în anul 2017,adică
solicitările pentru acest program aproape s-au dublat, deoarece primul proiect din 2017 s-a
bucurat de un real succes în rândul firmelor nou înființate și datorită mediatizării programului
START-UP Nation pe toate canalele mass-media.
Prin derularea programelor din 2017 și 2018 s-a dorit o absorbție de 100% a fondurilor
europene alocate pentru START-UP Nation.
Un pion important în implementarea proiectelor Start-up Nation au fost băncile partenere:
Banca Transilvania, CEC și BCR, care au perceput dobânzi între 3.5% și 4% pe an. Acestea au
acordat consiliere și sprijin financiar întreprinderilor în vederea implementării cu succes a
proiectelor. Astfel, beneficiarii aveau la dispoziție două variante de implementare a proiectelor:
 fie mergeau pe accesarea unui credit punte, de la bancă, cu finanțare 100% valoarea
proiectului, la un cost mic și cu garanție de la FNGCIMM, maxim 80% din valoarea
creditului;
 fie găseau înțelegere la furnizorii de echipamente care le livrau bunurile cu plata la
termen.

Banca Transilvania este una dintre băncile selectate de Ministerul pentru Mediul de
Afaceri, Comerț și Antreprenoriat pentru distribuția Alocației Financiare Nerambursabile. Fiind
un program național, guvernamental, Banca Transilvania colaborează cu toți partenerii acestuia,
cum sunt agențiile teritoriale ale ministerului menționat și Fondul Național de Garantare a
Creditelor pentru IMM-uri. Aproape 60% din beneficiarii de până acum ai Programului Start-Up
Nation sunt clienți ai Băncii Transilvania.
Banca Transilvania a creat Pachetul BT Start-Up Nation pentru antreprenorii care au
fost admiși pe programul Start UP Nation și care au venit cu acordurile de finanțare semnate la
bancă pentru a accesa creditul punte. Acesta cuprinde următoarele produse și servicii56:
 Creditul punte, pe care antreprenorii îl puteau utiliza până intrau banii de la stat, cu o
dobândă fixă de 3,9% pe an, un comision de acordare de 0,75% din valoarea creditului,
perceput la data efectuării primei trageri din credit, iar comisionul de gestiune lunară de
0,08% din valoarea creditului. Perioada de finanțare maximă era de 18 luni, dar nu mai
târziu de data încasării finanțării din partea statului. Astfel, în momentul în care s-a
încasat suma de la minister s-a rambursat și creditul. De asemenea, cheltuielile financiare
aferente creditelor sau garanțiilor obținute pentru creditele contractate de beneficiari în
vederea realizării planurilor de investiții acceptate în cadrul programului reprezentau
cheltuieli eligibile și erau suportate din ajutorul nerambursabil, dacă au fost bugetate ca
atare în proiect.
 Pe lângă creditul în sine, Banca Transilvania a venit și cu oferte bonus pentru
antreprenorii la început de drum. Astfel, antreprenorii cu o firmă nouă au beneficiat de
pachetul Contul Primul An Gratuit. Pachetul avea efect de la data deschiderii contului,
până la aniversarea de un an de la fondarea firmei create în vederea acordării ajutorului
de minimis Start-Up Nation, după această perioadă fiind accesibil pachetul de cont curent
“Nelimitat în rețeaua BT”. Contul Primul An Gratuit i-a scutit de câteva comisioane și
cheltuieli: deschiderea și gestionarea contului curent, abonament gratuit la BT24 (internet
banking și mobile banking), plățile interbancare și intrabancare prin BT24, toate cu
costuri zero.
 Facilitatea Go Online, creată special de Blugento și Banca Transilvania pentru
realizarea unui magazin online. Prin această facilitate s-a oferit antreprenorilor din Start-
56
https://www.bancatransilvania.ro/companii
38
 Up Nation, posibilitatea realizării site-ului de prezentare cu magazin online și servicii de
marketing pentru promovarea online, în mai puțin de trei zile.
 O altă facilitate este Educație pentru startup-uri prin BT Club. Pentru că mare parte
din cei care au primit finanțări din partea statului erau la început de drum, s-au creat
oportunități educaționale pentru ei. Astfel, cei care au luat un credit punte de la Banca
Transilvania s-au înrolat într-un program gratuit dedicat Start-Up Nation în cadrul BT
Club și au avut acces gratuit la cursuri, training-uri și consultanță în mod nelimitat.

Astfel, Banca Transilvania a venit în sprijinul antreprenorilor nu doar cu acordarea

creditului punte în vederea implementării proiectului ci și cu facilitățile enumerate mai sus
pentru a asigura succesul în dezvoltarea business-ului.

Start UP Nation 2022 urmează să se lanseze anul acesta, acesta a fost amânat datorită
granturilor de la Măsura 2, a schemei de ajutor de stat COVID-19, destinată fermierilor și
antreprenorilor din sectorul agroalimentar, finanțată prin fonduri UE.
Bugetul alocat schemei de minimis pentru anul bugetar 2022, aprobat prin Legea nr.
317/2021 este de 520.031.000 lei, din care:
 Pilonul I Start-up Nation România – 500.000.000 lei;
 Pilonul II Start-up Nation Diaspora – 20.031.000 lei.
Ajutorul financiar maxim care va fi acordat unei firme este de 200.000 de lei, dacă își
asumă crearea a minimum 2 noi locuri de muncă full time prin proiect. Aplicanții care își asumă
crearea unui singur loc de muncă prin proiect vor putea primi maximum 100.000 de lei57.
În ambele cazuri, firmele beneficiare trebuie să aibă un aport de minim 5% din investiția
eligibilă, restul de 95% fiind ajutorul nerambursabil de maximum 200.000 de lei (sau 100.000,
după caz). Ca și la finanțările anterioare, antreprenorii vor putea obține și credite bancare pentru
cofinanțare, precum și credite-punte pentru implementarea proiectului, cu sprijinul băncilor
partenere care vor fi selectate în program.

Condiții de eligibilitate
Pentru a putea fi eligibili, solicitanții trebuie să îndeplinească o serie de condiții, printre
care58:
 Codul CAEN Rev. 2 pentru care solicită finanțare este eligibil în cadrul Programului și
autorizat până la momentul plății cererii de rambursare;
 Firma este înființată de către persoane fizice începând cu data de 01 ianuarie 2020,
inclusiv;
 Firma nu are datorii la bugetul general consolidat, atât pentru sediul social, cât și pentru
toate punctele de lucru, la momentul verificării administrative și de eligibilitate;
 Solicitanții nu au depășit plafonul de minimis de 200.000 Euro pe durata a trei exerciții
financiare consecutive pentru o întreprindere unic;
 Firma nu se află în stare de dizolvare, reorganizare judiciară, lichidare, executare silită,
închidere operațională, insolvență, faliment sau suspendare temporară a activității;
 Beneficiarul creează cel puțin un loc de muncă cu normă completă, pe perioadă
nedeterminată după intrarea în vigoare a acordului de finanțare și menține locul de muncă
ocupat cel puțin 2 ani de la data plății ajutorului financiar nerambursabil;

57
https://www.startupcafe.ro/finantari/startup-nation-2022
58
https://www.startupcafe.ro/finantari/starup-nation-2022
39
  Asigură o cofinanțare în procent de minimum 5% din valoarea eligibilă a proiectului, sub
sancțiunea neacordării AFN;
 Firma este înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului, au sediul social/punct de lucru și
își desfășoară activitatea pe teritoriul României. Această condiție este valabilă și pentru
antreprenorii care vin din Diaspora;
 Aplicanții aferenți Pilonului II – Start-up Nation Diaspora trebuie să îndeplinească toate
aceste condiții plus dovada domiciliului sau rezidenței în străinătate în ultimele 12 luni
până la momentul înscrierii;

Cheltuieli eligibile
Proiectul de procedură prevede o serie întreagă de cheltuieli eligibile, pe care le vor putea
face antreprenorii cu banii de la stat59:
 Achiziția de echipamente tehnologice și utilaje noi;
 Achiziția de spații de lucru, spații de producție și spații pentru prestări servicii și comerț –
fără destinație locativă;
 Achiziția de spații mobile de lucru / producție / prestări servicii
 Achiziția de mijloace de transport: autoturisme, autobuze, microbuze, biciclete, mopede,
motociclete, kart-uri, UTVuri, ATV-uri, rulote cu sau fără motor, elevatoare,
încărcătoare, remorci și semiremorci, platforme, izoterme și frigorifice, doc plutitor,
șalupe maritime pentru călători, ambarcațiuni de agrement, aparate de zbor, autoutilitare
și autovehicule cu destinație specială, cu excepția tuturor vehiculelor simbol G, conform
Ordinului MLPTL 211/2003.
 Achiziția de sisteme, instalații și echipamente specifice în scopul obținerii unei economii
de energie, sisteme care utilizează surse regenerabile de energie pentru eficientizarea
activităților;
 Pachet digital în limita a minim 25.000 lei, ce trebuie să conțină minim: site de prezentare
a activității sau magazin on-line, cheltuieli înregistrare domeniu fără hosting, cheltuieli de
promovare a site-ului/magazinului online, un soft necesar desfășurării activității și
semnătură electronică. Cheltuiala cu semnătura electronică este eligibilă și înainte de
semnarea acordului de finanțare. Opțional și suplimentar, pachetul digital poate conține și
echipamente IT tehnică de calcul tip PC, format din: unitate centrală, server, monitor,
imprimantă /copiator/multifuncțională, inclusiv sisteme portabile, licențe necesare
desfășurării activității, telefoane smart, tablete;
 Achiziția de mobilier și aparatură de birotică și sisteme de protecție a valorilor umane și
material;
 Cheltuieli cu: salarii, utilități, servicii de contabilitate și chirii, în sumă forfetară de
maximum 30.000 lei /60.000 lei (pentru aplicanții care își asumă crearea și menținerea
unui singur loc de muncă / a doua locuri de muncă);
 Curs de dezvoltare a abilităților antreprenoriale desfășurate în România sau în altă țară
membră a Uniunii Europene – pentru asociatul/ acționarul / angajații societății aplicante,
în valoare eligibilă de maxim 1.000 lei/persoană;
 Taxa pe valoarea adăugată (TVA) nedeductibilă pentru aplicanții neplătitori de TVA
conform Codului Fiscal;
 Cheltuieli financiare aferente creditelor/garanțiilor obținute pentru creditele contractate
(ex: dobânzi, comisioane etc), pentru solicitanții care utilizează credit pentru
implementarea proiectului;
59
https://www.romactiv.ro/finantaresectorprivat/start-upnation/
40
  Achiziția de active necorporale (software, francize, licențe, brevete de invenție);
 Consultanță și asistentă pentru elaborarea și implementare proiectului (in limita a 10.000
lei);
 Două plăcuțe informative obligatorii, în valoare de maxim 500 de lei.

Start-Up Nation ediția a treia se diferențiază de celelalte doua ediții anterioare prin grila
de punctaje. Astfel, noua grila de punctaj propusă de MAT în urma consultărilor publice
favorizează firmele cu activități de producție și industrii creative, firmele care pun cofinanțare
proprie mai mare de 15% din cheltuielile eligibile, antreprenorii debutanți și antreprenorii care
au făcut cursuri antreprenoriale și IT, precum și proiectele care cuprind investiții prietenoase cu
mediul.
Organizația patronală propune o nouă grilă de evaluare și noi criterii de eligibilitate la
ediția a treia a Startup Nation, față de edițiile anterioare60:
 Introducerea obligativității achiziției unui pachet digital care să conțină minim site de
prezentare a activității, un soft de gestiune a datelor și semnătură electronică (maxim
eligibil 25.000 lei);
 Eliminarea diferențelor de punctaj dintre București, Ilfov, Cluj și restul județelor pentru o
abordare unitară a programului la nivel național;
 Acordarea de punctaj suplimentar componenței de contribuție proprie;
 Acordarea de punctaj suplimentar proiectelor cu componență de inovare socială
(planurile de afaceri care rezolvă una sau mai multe din problemele sociale ale
comunității unde se implementează proiectul);
 Acordarea de punctaj suplimentar aplicanților care s-au întors din diaspora pentru a
deschide o întreprindere prin intermediul programului “Start-up Tech Nation”;
 Renunțarea la departajare în funcție de numărul de locuri de muncă dar păstrarea
obligativității creării a minim unui nou loc de muncă;
 Acordarea de punctaj suplimentar asociaților/acționarilor care nu au mai avut calitatea de
asociat/acționar în altă întreprindere până la înființarea societății cu care aplică;
 Eligibilitatea societăților înființate începând cu data de 1 ianuarie 2020;
 Locurile de muncă create prin program vor putea fi ocupate de angajați care nu au mai
avut raporturi de muncă în ultimele 6 luni;
 Introducerea restricției de înstrăinare a mai mult de 49% din părțile sociale/acțiuni pe
perioada de implementare și monitorizare a programului.

60
https://www.startupcafe.ro/finantari/startup-nation-2022-grila-punctaj-conditii-propunere-consiliu-imm.htm
41
Concluzii
Printre efectele benefice pe care accesare fondurilor europene și naționale le au asupra
dezvoltării IMM-urilor sunt: crearea de noi locuri de muncă, stimularea înființării și dezvoltării
întreprinderilor mici și mijlocii și îmbunătățirea performanțelor economice ale acestora, inserția
pe piață muncii a persoanelor defavorizate, șomerilor și absolvenților, creșterea investițiilor în
tehnologii noi inovative, susținerea și dezvoltarea producției și serviciilor prin prioritizarea
acestor domenii, sporirea caracterului concurențial al unei piețe determinând astfel o mai bună
satisfacere a nevoilor consumatorilor, contribuția la formarea PIB, la creșterea exporturilor și a
investițiilor naționale.
În economia europeană IMM-urile sunt considerate ca fiind creierul succesului economic
al Europei. De aceea, în sprijinirea acestui sector, autoritățile trebuie să vină cu măsuri astfel
încât să crească sumele alocate pentru programele de înființare și dezvoltare a IMM-urilor, să
simplifice toate procedurile care au legătură cu accesarea surselor de finanțare și nu în ultimul
rând să creeze un sistem de măsuri pentru asistarea și ghidarea firmelor nou înființate, pentru ca
acestea să nu dea faliment. Astfel, prin sprijinirea firmelor în primii ani de activitate, se creează
premisa de a reuși într-un climat de afaceri relativ nou și birocratic. Un segment aparte al IMM-
urilor, ce merită o atenție sporită, este reprezentat de startup-uri și spin-off-uri inovative,
întreprinderi aflate în stadii incipiente de dezvoltare. Datorită riscului mare asociat finanțării
acestor tipuri de entități, finanțarea de tip bancar este încă puțin disponibilă, ceea ce
fundamentează necesitatea identificării de surse alternative de finanțare care să vina în sprijinul
dezvoltării acestora. De altfel, România și-a asumat un angajament față de Uniunea European,
Banca Mondiala și Fondul Monetar International de a identifica soluții viabile de finanțare
pentru IMM-uri care să vina în completarea celor deja existente.
Odată cu aderarea României la UE, fondurile europene nerambursabile acordate prin
Programele Naționale de Dezvoltare de până acum, au reprezentat un catalizator deosebit de
important pentru dezvoltarea mediului de afaceri din România.
Scopul programului Start-up Nation a fost atins prin crearea unui cadru favorabil pentru
valorificarea posibilităților actuale de dezvoltare economică a României și a stimulării mediului
de afaceri prin dezvoltarea de noi politici publice necesare relansării economiei, reducerii
șomajului prin crearea de noi locuri de muncă și stimularea spiritului antreprenorial.
Impactul pe care l-a avut primele doua sesiuni din programul Start UP Nation 2017-2018
asupra firmelor nou înființate a fost unul de amploare întrucât a reușit să încurajeze apariția
multor activități din domeniul producției si serviciilor și a reprezentat un sprijin important pentru
antreprenorii aflați la început de drum.
În ce privește implementarea programului Start Up Nation în primele două sesiuni, 2017
și 2018, ca urmare a dezbaterii care a avut loc și a desfășurării sesiunilor de depunere a
proiectelor din cadrul lor, au fost descoperite componente de succes, dar și cele care au creat
probleme procedurii de implementare, pentru acestea propunându-se un set de măsuri de
rectificare în sesiunea de anul acesta. Astfel, măsurile care s-au luat au avut ca scop
perfecționarea implementării programului și au avut ca țintă o serie de schimbări în Start UP
Nation 2022. În acest sens s-au luat măsuri de relaxare a condiției legată de numarul locurilor de
munca nou-create, care nu se mai punctează și nu mai constituie motiv de departajare la punctaje
egale. Un criteriu nou introdus se referă la aportul beneficiarului în cadrul proiectului, acesta
poate fi cuprins între 5% si 15%.
În final, după implementarea programului național Start Up Nation, merită să subliniez
faptul că este important ca beneficiarii programului să realizeze că oportunitatea pe care statul le-

42
o acordă prin surse de finanțare nerambursabile, trebuie să îi mobilizeze să depună și să
implementeze cu succes proiecte care să ducă la o dezvoltare durabilă a spațiului românesc.

43
Bibliografie

Cărți
1. Drucker P., (1999), Realitățile lumii de mâine, Editura Teora, București
2. Molico T., Wunder E., (2003), Leasingul, instrument modern de investiții și finanțare,
Editura CECCAR, București
3. Nicolescu, Ovidiu, Nicolescu, Ciprian, (2008), Intreprenoriatul și managementul
întreprinderilor mici și mijlocii, Editura Economică
4. Nișulescu I., Alternative privind finanțarea IMM-urilor, Gestiunea și contabilitatea
firmei, 2006, nr.3, p.61-64
5. Roman, Angela, (2010), Finanțarea și creditarea întreprinderilor mici și mijlocii, Iași,
p.10
6. „THE MONETARY POLICY AND THE INFLUECE OF CREDIT IN THE
ECONOMY”- Sesiune de comunicări cu participare internațională – Universitatea Lucian
Blaga Sibiu: Industrial Revolutions, from the Globalization and Post-Globalization
Perspective, 2009
7. Zahiu, L., Năstase, M., (2004), Economia întreprinderii, Editura ASE, București
8. Fragment din Articolul 2 al anexei din Recomandarea 2003/361/CE Transpusă în
legislația națională în OG nr.27/2006 (MO nr.88/31.01.2006) aprobată prin Legea
nr.175/2006 (MO nr.438/22.05.2006)
9. Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată în Monitorul Oficial al
României nr. 1.066/17.11.2004, cu modificările şi completările ulterioare

Site-uri web
1. http://ec.europa.eu/growth/safe
2. http://www.efin.ro/imm/consultanta_financiar/modalitati_de_finantare_a_unui_imm
3. http://www.imm.gov.ro/ro/mmaca-etichete/granturi-investitii/
4. http://www.imm.gov.ro/wp-content/uploads/2020/02/COSME-leaflet-RO.pdf
5. https://antreprenorinromania.ro/startup-nation-romania-2017-ghidul-complet-al-
solicitantului/
6. https://antreprenorinromania.ro/viziunea-uniunii-europene-privind-rolul-imm-urilor-in-
dezvoltarea-economica/
7. https://antreprenorinromania.ro/viziunea-uniunii-europene-privind-rolul-imm-urilor-in-
dezvoltarea-economica/
8. https://ec.europa.eu/info/funding-tenders/how-eu-funding-works/who-eligible-funding/
funding-opportunities-small-businesses_ro
9. https://rennad.ro/digitalizare-imm/
10. https://start-upnation.ro/beneficiari/
11. https://www.bancatransilvania.ro/companii
12. https://www.afir.info/
13. https://www.amfiteatrueconomic.ro/temp/Articol_2380.pdf
14. https://www.consultanta-fonduri.ro/fonduri-structurale#ancora1
15. https://www.finantare.ro/sursele-de finantare-ale-afacerilor.html
16. https://www.fonduriue.ro/files/programe/DEZV_REG/POR_2014/ghid/
sme_user_guide_ro.pdf
17. https://www.ivoline.ro/start-up-nation-la-final-statistici-cine-castiga-cine-pierde/

44
18. https://www.revistadestatistica.ro/supliment/wpcontent/uploads/2018/02/
RRSS_02_2018_A4_RO.pdf
19. https://www.romactiv.ro/finantaresectorprivat/start-upnation/
20. https://www.startupcafe.ro/finantari/startup-nation-2017-beneficiari-lectii.htm
21. https://www.startupcafe.ro/finantari/startup-nation-2022-grila-punctaj-conditii-
propunere-consiliu-imm.htm
22. https://www.startupcafe.ro/finantari/sts-anunt-startup-nation-2022-lansare-amanare.htm

45