Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Lucrare de disertaţie
Coordonator ştiinţific:
Conf. univ. dr. Florin BOGHEAN
Absolvent:
Daniel RAŢĂ
Suceava 2015
FUNDAMENTAREA DECIZIEI DE INVESTIȚII
FINANȚATE DIN FONDURI EUROPENE
NERAMBURSABILE
ABSTRACT..................................................................................................................................11
MOTIVAȚIA ȘI METODOLOGIA CERCETĂRII................................................................13
CAPITOLUL I. CADRUL INTERNAȚIONAL DE FUNCȚIONARE A PROGRAMELOR
DE FINANȚARE EUROPEANĂ NERAMBURSABILĂ.......................................................17
1.1. Politici europene în domeniul economic.............................................................................17
1.2. Abordarea integrată a Comisiei Europene în domeniul politicilor economice și sociale...19
1.2.1. Stimularea investițiilor......................................................................................22
1.2.2. Un angajament reînnoit în favoarea reformelor structurale..............................23
1.2.3. O politică de responsabilitate bugetară.............................................................25
1.3. Reformele structurale la nivelul statelor membre...............................................................25
CAPITOLUL II. CADRUL NAȚIONAL DE FUNCȚIONARE A PROGRAMELOR DE
FINANȚARE EUROPEANĂ NERAMBURSABILĂ..............................................................26
2.1. Programe de aderare şi preaderare......................................................................................26
2.2. Dezvoltarea mediului de afaceri din România prin asistența financiară a Uniunii Europene
în perioada 2014-2020................................................................................................................28
2.2.1. Strategia națională pentru competitivitate 2014-2020......................................28
2.2.2. Strategia națională de cercetare, dezvoltare și inovare 2014-2020...................32
2.2.3. Acordul de parteneriat 2014-2020 cu România................................................33
CAPITOLUL III. ANALIZA FINANCIARĂ A INVESTIȚIEI ÎN ECHIPAMENTE
MEDICALE PENTRU DEZVOLTAREA S.C. LIFE++ S.R.L. : STUDIU DE CAZ...........35
3.1. Considerații generale...........................................................................................................35
3.2. Bugetul investiţiei S.C. LIFE ++ S.R.L..............................................................................36
3.3. Fundamentarea calculaţiilor de costuri şi venituri..............................................................36
3.3.1. Venituri prognozate..........................................................................................37
3.3.2. Cifra de afaceri preconizată..............................................................................39
3.3.3. Cheltuieli prognozate........................................................................................40
3.4. Proiecţia contului de profit şi pierdere pe o perioadă de 3 ani după finalizarea proiectului
....................................................................................................................................................42
3.4.1. Proiecţia contului de profit şi pierdere pe o perioadă de 3 ani după finalizarea
proiectului varianta nerealizării investiţiei..................................................................42
3.4.2. Proiecţia contului de profit şi pierdere în situația în care firma ar beneficia de
finanțare......................................................................................................................43
3.5. Analiza diagnostic a investiției realizată de SC LIFE++ SRL............................................45
3.5.1 Rentabilitatea cifrei de afaceri...........................................................................45
3.5.2. Rata solvabilității generale................................................................................45
3.5.3. Rata lichidității curente....................................................................................................47
3.6. Proiecţia bilanţului..............................................................................................................48
3.7. Proiecția fluxului de lichidităţi (cash-flow) pe durata implementării investiției şi după
încetarea finanţării nerambursabile............................................................................................50
3.8. Proiecția indicatoriilor VAN și RIR....................................................................................53
CONCLUZII ȘI PROPUNERI...................................................................................................56
REFERINŢE BIBLIOGRAFICE..............................................................................................58
LISTA TABELELOR, GRAFICELOR
The development of the romanian business environment starting with 2000 was very
much connected with the country EU integration process. The European single market with its
standards and requirements shaded a lot the business strategies for all the companies.
By aproaching a very technical subject such as The Financial Analysis – fundamental
instrument for the investments with european funds, our work is a contribution in explaining and
developing the businesses proficency in order to acces more easy the funding opprtunities.
The general goal of this work is to contribute in clarification of the financial-accounting
processes and previsions in the accesing european funds approach for the romania business
sector according to the european standards and procedures.
Our aim is to discuss about one of the most important problems which the romanian
economic society is facing – understanding the national and international rules regarding the
european funds programms functioning, and also the manner in which every company should
approach the financial and accounting sections of their projects, because each project’s financial
inputs are the ground for obtaing the results.
The work specific objectives are the following:
1. Increasing awareness of the international context of the EU funds and functioning
adressed to the business environment in Romania;
2. Increasing awareness of the national context of the EU funds and functioning adressed
to the business environment in Romania:
3. A comparative presentation of the design and structuring the financial analysis of a
project of investment financed by nonreimbursable funds.
Increasing awareness of the international context of the EU funds and functioning
adressed to the business environment in Romania
This specific objective of the present research papers considering the presentation of the
international context and operation of the EU funds in Romania, is very important when
structuring a financing proposal. The structure of a European funding project must provide that
the applicant who whishes to propose a project must show how the investment idea integrate in
the financing objectives of the programm, and in the same time to integrates in the international
context at policy’s level for the developement of the business sector in Romania.
This research paper goes in the 2000-2006, 2007-2013 and 2014-2020 structural funding
packages. In the same time, in this reasearch paper the Europe Startegy 2020 will be presented
with its objectives and important elements, as the main important financing objectives of the
2014-2020 EU financing period for the business environment.
Increasing awareness of the national context of the EU funds and functioning adressed to
the business environment in Romania:
The necessety of integrating a project in the main national strategies for 2014-2020
period is essential, because 80% of the projects to be implementes will be selected from the
priorities lists from the natioanl strategies for business sector.
This research paoer will present the Partenership Agreement for 2014-2020 with
Romania, the National Strategy for Competitiveness 2014-2020, the National Research and
Innovation Strategy. Taking into consideration these strategic documents, one can successfully
answer all the requirements for the investement project by fullfiling all the national startegies for
business sector.
A comparative presentation of the design and structuring the financial analysis of a
project of investment financed by nonreimbursable funds.
By studying this research paper, one can find the last section, with a presentation of a
study-case of the way a financial analysis must be carried out in order to fullfil the investment
project logics, but in the same time the financer requirements.
In order to draw a conclusion, the research paper will be an excellent study-case, but
also a proper theoretical approach for every financial specialist to understand the best ways
toapproach and structure the financial analysis as a base for every investment. The business
sector needs more succes exemples, more good-practice exemples to be more performant and
more profitable in its investments.
By each investment of every company, Romania will gain more added value, more
competitivity and that will give the opportunity to increase the living standards of its citizens.
In the same time, by using these kind of paper waorks, the Economical Studies Faculty
from Suceava, will act more as a labaoratory for specialists and as a business support
organization for developing the economical sector.
MOTIVAȚIA ȘI METODOLOGIA CERCETĂRII
Dezvoltarea mediului de afaceri din România începând cu anul 2000 a depins foarte mult
de statutul pe care țara noastră l-a avut în raport cu Uniunea Europeană. Parcurgerea etapelor
premergătoare aderării a fost un proces laborios și dificil pentru întreaga societate românească.
Începând cu anul 2000, data începerii etapei de preaderare a României, societatea
românească a ales traseul aderării la o uniune economică europeană în principal, care este
structurată pe o serie de standarde în diverse domenii și sectoare de activitate, inclusiv în mediul
de afaceri.
Această nouă perspectivă a supus mediul de afaceri românesc la familiarizarea și apoi
adoptarea unor standarde europene, pentru a putea intra pe piața unică a Uniunii Europene.
Pentru atingerea acestui obiectiv, Uniunea Europeană a pus la dispoziția statului român pachete
de sprijin financiar nerambursabile care să fie accesate de administrația publică locală și centrală,
dar și de mediul de afaceri.
Pachetele de finanțare adresate mediului de afaceri au fost cele mai consistente intervenții
financiare în beneficiul dezvoltării economice a României, care, ele însele, au fost bazate pe
standarde, proceduri și metodologii de accesare, cu care agenții economici s-au familiarizat an de
an. Pachetele de finanțare s-au succedat pe perioade programatice (2000-2006; 2007-2013; 2014-
2020).
Astăzi, la 8 ani după aderarea României la Uniunea Europeană, în calitate de stat membru
cu drepturi depline, putem constata că Fondurile Structurale de care a dispus și dispune România
sunt cea mai mare și mai atractivă sursă de finanțare a activităților economice în special și a
dezvoltării economice în general.
Obiectivul general al prezentei lucrări de cercetare este de a contribui la clarificarea
importanței prelucrărilor și previziunilor financiar-contabile în procesul de atragere a
fondurilor nerambursabile ale Uniunii Europene pentru mediul de afaceri românesc pe baza
standardelor și procedurilor de finanțare europene. Obiectivul general propus abordează una din
problemele importante cu care societatea și specialiștii în economie se confruntă, și anume
înțelegerea cadrului național și internațional de funcționare a programelor de finanțare
europeană, și modul în care trebuie abordate secțiunile financiar-contabile ale proiectelor,
secțiuni de bază a cererilor de finanțare.
Obiectivele specifice ale prezentei lucrări de cercetare sunt următoarele:
1. Creșterea gradului de conștientizare a contextului internațional al apariției și
funcționarării fondurilor europene adresate mediului de afaceri din România
2. Creșterea gradului de informare cu privire la contextul național al funcționării
fondurilor europene adresate mediului de afaceri din România;
3. Prezentarea tehnică a necesităților de încadrare a unei investiții ecomomice în cadrul
politicilor regionale, naționale și internaționale ca și elemente de bază în punctarea
unui proiect investițional în grila de evaluare;
4. Prezentarea comparativă a modului de structurare și concepere a unei analize
financiare pentru un proiect de investiții finanțat prin fonduri europene
nerambursabile.
1. Creșterea gradului de conștientizare a contextului internațional al apariției și
funcționarării fondurilor europene adresate mediului de afaceri din România. Acest obiectiv
specific al prezentei lucrări de cercetare are în vedere prezentarea contextului intenațional al
apariției și funcționării fondurilor europene în România, aspect foarte important în gândirea unui
proiect. Structura unui proiect de finanțare europeană trebuie să prezinte faptul că un aplicant
care dorește să propună un proiect trebuie să prezinte modul în care ideea sa de investiție se
încadrează în obiectivele de finanțare ale Programului de Finanțare, și în același timp se
încadreză în contextul internațional la nivel de politici pentru dezvoltarea mediului de afaceri din
România.
Prezenta lucrare de cercetare trece în revista pachetul de finanțare structural 2000-2006, 2007 –
2013, precum și pachetul 2014-2020. De asemenea, în cadrul lucrării sunt prezentate obiectivele
și elementele importante ale Strategiei Europa 2020, obiectivele de finanțare ale Uniunii
Europene pentru perioada 2014-2020 pe secțiunea dezvoltare economică – mediul de afaceri.
1
Raport privind progresele României în procesul de aderare la Uniunea Europeană, Comisia Europeană 1999
2
Integrarea României în Uniunea Europeană – Wikipedia, https://ro.wikipedia.org/wiki/Integrarea_Rom
%C3%A2niei_%C3%AEn_Uniunea_European%C4%83
3
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, L 157, 21 iunie 2005, http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/ALL/?
uri=OJ:L:2005:157:TOC
În calitatea sa de stat aflat într-o etapă de preaderare la Uniunea Europeană si apoi de stat
membru cu drepturi depline, România a beneficiat și beneficiază de trei etape structurale de
finanțare instituite la nivel european:
perioada anilor 2000-2006 în calitate de stat aflat în etapa de pre-aderare (programe
de tip PHARE, SAPARD, ISPA, Cross-Border Cooperation, etc.)
perioada anilor 2007-2013 în calitate de stat membru cu drepturi depline (programe
operaționale regionale şi structurale: REGIO, PNDR/FEADR, POS CCE, POS DRU,
POS T, POS M, PODCA, PO AT);
perioada anilor 2014-2020 în calitate de stat membru cu drepturi depline, Romania va
beneficia de 11 Programe operationale ce totalizează aproximativ 43 de miliarde de
euro din care 22 de miliarde sunt alocate pentru politica de coeziune.
Obiectivele de dezvoltare ale Uniunii Europene pentru perioada 2014-2020 vor fi
definitorii pentru toate statele membre şi reprezintă direcţiile prioritare ce vor fi susținute
financiar și logistic pentru o dezvoltare pe principii comune, dar solide a tuturor statelor membre.
Strategia“Europa 2020 – Inițiative majore de creștere inteligentă, durabilă și favorizarea
incluziunii” are stabilite cinci obiective la nivelul Uniunii Europene. Acestea sunt foarte
imporatnte, deoarece documentul strategic european este baza documentelor strategice naționale
ce au fost realizate în ultimii ani.
Aceste obiective, conform datelor puse la dispoziție de site-ul oficial al Comisiei
Europene4, sunt:
1. Ocuparea forței de muncă – propunerea europeană este de a atinge o rată de
ocupare de 75% în cadrul populației cu vârste între 20 și 64 de ani. Acest obiectiv vine pe fondul
problemelor foarte severe legate de gradul de ocupare actual al forței de muncă versus numărul
asistaților sociali și al pensionarilor, precum și datorită ratelor foarte ridicate de șomaj.
2. Cercetare și dezvoltare – bugetele ce vor fi investitite în cadrul acestor domenii
vor fi impresionante la nivelul Uniunii Europene. Acestea vor fi constituite prin cumularea unor
surse financiare precum ar fi:
a. 3% din Produsul Intern Brut (PIB-ul) Uniunii Europene pentru cercetare și
dezvoltare;
b. alocarea unor sume foarte mari din pachetul structural 2014-2020 pentru fiecare stat
membru pentru cercetare și dezvoltare;
c. Programul Horizon 2020 (estimat la aproximativ 80 de miliarde de euro).
3. Schimbările climatice și utilizarea durabilă a energiei – în cadrul acestui obiectiv
există trei priorități definite:
a. reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră față de nivelurile înregistrate în
1990;
b. creșterea ponderii surselor de energie regenerabilă până la 20%;
c. creșterea cu 20% a eficienței energetice.
4. Educație
a. reducerea sub 10% a ratei de părăsire timpurie a școlii;
b. creșterea la peste 40% a ponderii absolvenților de studii superioare în rândul
populației cu vârstă de 30-40 de ani.
5. Lupta împotriva sărăciei și a excluiziunii sociale
a. reducerea cu cel puțin 20 de milioane a numărului persoanelor care suferă sau
riscă să sufere de pe urma sărăciei și a excluziunii sociale.
Obiectivele trasate în cadrul Strategiei Europa 2020 au în vedere nivelul pe care Uniunea
Europeană incorpore ar trebui să îl atingă în anul 2020. După cum se poate observa mai sus,
obiectivele au în vedere indicatori majori de dezvoltare, și apoi, pe baza acestora, au fost stabilite
obiective naționale pentru fiecare stat membru.
4
Obiectivele Europa 2020 – Comisia Europeană -
http://ec.europa.eu/europe2020/europe-2020-in-a-nutshell/targets/index_ro.htm
Pentru România, obiectivele majore ale „Strategiei Europa 2020” au fost transpuse pe
următorii indicatori economici:
La nivelul Uniunii Europene, în ultimii 7 ani au fost foarte multe discuții și opinii
exprimate cu privire la strategia cea mai potrivită de ieșirea din criza economică cu care a fost
confruntată Uniunea începând cu anul 2008. Prioritățile principale până în 2020 vor fi legate de
dezvoltarea unei economii mai avansate, cu un grad cât mai mare de ocupare a forței de muncă.
Creșterea economică avută în vedere are câteva caracteristici definitorii:
creștere economică inteligentă – prin canalizarea investițiilor în educație, cercetare și
dezvoltare;
creștere economică durabilă – prin preocuparea către problemele de mediu, scăderea
emisiilor de dioxid de carbon în atmosferă;
creștere economică orientată spre o favorizare a incluziunii sociale – reducerea
sărăciei, includerea categoriilor defavorizate în societate;
Creșterea economică la nivel european este monitorizată și coordonată de o serie de
instituții anual, acest lucru fiind luat foarte în serios de toți actorii implicați. Rolul coordonator al
acestui proces a fost preluat de Comisia Europeană, care, după schimbarea echipei în 2015, a
propus o serie de activități menite să accentueze creșterea economică.
Noua Comisie Europeană are o agendă ambițioasă cu privire la dezvoltarea economică și
ocuparea forței de muncă. Astfel în 28.11.2014 a fost emis un document important ce se numește
Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană,
Comitetul Economic și Social European, Comitetul Regiunilor și Banca Europeană de Investiții
având în vedere Analiza anuală a creșterii pentru 2015.
Noua Comisie Europeană propune o abordare integrată, stimularea investițiilor, un
angajament reînnoit în favoarea reformelor structurale, continuarea responsabilității bugetare,
raționalizarea sistemului de guvernanță pentru a-l face mai eficace și a spori gradul de
asumare6
5
Annex 2 – Overview of Europe 2020 targets - http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/annexii_en.pdf
6
Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Banca Central Europeană, Comitetul Economic și
Social European, Comitetul Regiunilor și Banca Europeană de Investiții – Analiza anuală a creșterii pentru 2015,
Bruxelles 28.11.2014, COM (2014) 902 final
În această perioadă, Banca Central Europeană va juca un rol foarte important, deoarece
va prelua sarcina de a realiza politica monetară în zona EURO. În acest sens, a fost deja
implementat Programul privind achiziționarea de titluri de valoare garantate cu active
(octombre 2013). Scopul imediat a fost de a obține o relaxare a politicii monetare. Alte două
programe ale Băncii Central Europene vor contribui la o mai bună politică monetară la nivelul
zonei EURO: Progrmul de obligațiuni garantate și Programul de operațiuni punctuale de
refinanțare pe termen lung.
Abordarea trebuie să fie categoric pe specificul fiecărui stat membru, însă va urma
abordarea integrată a Uniunii Europene. În acest sens, Comisia Europeană instituie trei piloni
principali pentru politica economică și socială în 2015:
Stimularea coordonată a investițiilor – a fost deja lansat și pus în aplicare un program
de investiții de aproximativ 315 miliarde euro. Datorită inițiatorului, acest program se
mai numește și Planul Juncker. La momentul lansării, Președintele Comisiei
Europene, domnul Jean-Claude Juncker a declarat: ”Actuala Comisie este hotărâtă să
obțină rezultate. Prin prezentarea propunerii de astăzi privind Fondul European
pentru investiții strategice, ne îndeplinim, împreună cu partenerul nostru, BEI,
angajamentul asumat în luna noiembrie în plenul Parlamentului European. Facem
un pas important către reîncadrarea în muncă a europenilor și revitalizarea
economiei Uniunii. Contez acum pe asumarea conducerii politice de către
colegiuitori, Parlamentul European și Consilu, pentru adoptarea rapidă a
propunerii, astfel încât fondul să fie operațional până în luna iunie și să înceapă
generarea de noi fluxuri de investiții. Cetățenii Europei așteaptă obținerea acestor
rezultate și nu avem timp de pierdut”7
Lista proiectelor finanțate a fost deja făcută publică, România a propus proiecte în valoare
de 21 miliarde de euro (Autostrada Montana între Borș și Ungheni, autostrada Dunăre-Marea
Neagră între Constanța-București-Craiova-Constanța, magistrala de metrou Bragadiru –
Voluntari și cea către Otopeni, se numără printre propunerile României)8
Un angajament reînnoit pentru reluarea reformelor structurale – Gradul de
îndatorare al fiecărui stat (subiect amplu discutat în perioada acută a crizei
economice) trebuie analizat corelat cu capacitatea fiecărui stat de a-și rambursa
împrumuturile accesate. Pentru a putea face acest lucru, este nevoie de continuare a
reformelor structurale, bazate pe identificarea domeniilor de excelență sau a
industriilor performante. Aceste domenii vor fi finanțate în continuare datorită
competitivității lor precum și a valorii adăugate mari generate (energie,
telecomunicații, economie digitală).
O politică de responsabilitate bugetară–există două aspecte esențiale care creează
responsabilitatea bugetară: nivelul deficitului și nivelul datoriei fiecărui stat.
Controlarea acestora este esențială pentru zona EURO. Fiecare stat a utilizat soluția
creșterii controlate a deficitului intern pentru a stimula creștere cererii și a
economiilor naționale în contextul crizei economice. Alte elemente importante sunt
abordările tot mai mari legate de evaziune fiscală și fraudă fiscală prin care să se
garanteze protejarea mediului economic performant, dar și eliminarea concurențelor
neloiale.
Criza economică din anii 2008-2010 a dus la modifcarea paradigmei economice a
Uniunii Europene, iar în peroada următoare este foarte important să fie restabilite încrederea în
investiții, reducerea nesiguranței, apariția unor politici economice predictibile pe intervale de
7
Comisia Europeană – Comunicat de presă – Punerea în aplicare a Planului de investiții de 315 miliarde EUR se
desfășoară conform calendarului: Comisia prezintă propunerea legislativă privind Fondul European pentru
investiții strategice, Strasbourg, 13 ianuarie 2015, http://europa.eu/rapid/press-release_IP-15-3222_ro.htm
8
Ziarul Financiar – 10.12.2014 – Noi proiecte de infrastructură pe bani europeni: Atutostrada ”Montana” de 7,5
miliarde euro și metroul Bragadiru-Voluntari de 3,1 mld euro.
timp. Pentru a pune în practică aceste propuneri, Comisia propune raționalizarea și consolidarea
semestrului european al politicilor economice astfel încât să sprjine cei trei piloni9.
9
Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Banca Central Europeană, Comitetul Economic și
Social European, Comitetul Regiunilor și Banca Europeană de Investiții – Analiza anuală a creșterii pentru 2015,
Bruxelles 28.11.2014, COM (2014) 902 final
1.2.1. Stimularea investițiilor
Climatul investițional este esențial la nivelul Uniunii Europene, însă și la nivelul
României. Poate una din consecințele cele mai severe ale peroadei de criză traversate recent este
deteriorarea încrederii investitorilor și diminuarea investițiilor. Acest aspect a influențat în mod
direct ritmul de creștere economică.
Pentru contrabalansarea acestei situații, este necesară o politică la nivel european de
stimulare a investițiilor pe termen scurt și mediu, prin oferirea unor politici coerente raportate la
modul în care fiecare stat membru va încuraja relansarea investițiilor.
Planul pus în derulare de noua conducere a Comisiei Europene, coordonat de Președintele
Comisiei Europene dl. Juncker oferă, pe lângă bugetul substanțial (315 miliarde de euro), și un
model de ”bună practică” în această perioadă, creează un model de politică activă pentru
dezvoltarea investițiilor. Acest plan este în sine o investiție, o injectare de resurse financiare în
piața europeană ca și proces, însă ca și rezultat, planul de dezvoltare va duce la crearea unui
mediu economic mai stabil, mai performant, cu infrastructură specifică pe măsură.
Un lucru foarte important în această perioadă este legat și de fezabilitatea investițiilor.
Trebuie avut în vedere un dublu aspect: reluarea investițiilor performante realizate până în anul
2007, dar, pe de altă parte, este necesară o reorientare a politicilor investiționale către domenii
noi, de actualitate, și care vor genera profitabilitate.
Conform previziunilor Comisiei Europene, ritmul de creștere economică este fragil,
deoarece nu sunt suficiente investiții. În anul 2013, investițiile se situau sub 19,3% din PIB, cu
aproximativ 2 puncte procentuale sub media istorică atinsă. Rezultă astfel un deficit investițional
în Europa cu 230 până la 370 de miliarde EUR sub tendințele pe termen lung, conform
Comunicării Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană,
Comitetul Economic și Social European, Comitetul Regiunilor și Banca Europeană de Investiții.
10
Mapping the cost of Non-Europe 2014-2019, studiu publicat de Parlamentul European în iunie 2014
unificarea pieței digitale în domeniul libertății de expresie, a serviciilor medicale, a
serviciilor publice;
unificarea pieței digitale în domeniul producției de bunuri și de furnizare a serviciilor;
unificarea pieței digitale în domeniul producției de automobile, sau în sectorul
chimic;
unifcarea piețelor digitale la nivelul energiei sau a educației.
Deși necesitățile unificării pieței mai ales în domeniul digital sunt atât de mari, doar 14%
din IMM-uri își vând produsele sau serviciile online, și doar 12% dintre consumatori fac
cumpărături într-o altă țară decât cea de origine11.
Unul din Programele de mare interes ce se va derula la nivelul Uniunii Europene are în
vedere o analiză a legislației existente. Această inițiativă se va numi Programul privind o
reglementare adecvată și funcțională (REFIT).
Un reproș adus frecvent sistemului Uniunii Europene este legat de faptul că sufocă cu
legislația sa multe domenii, astfel că 74% dintre europeni consideră că Uniunea Europeană
generează prea multă birocrație12 conform Euro-Barometrului 79. Abordând această chestiune,
Președintele Comisiei Europene Jose Emanuel Barroso a subliniat ”Uniunea Europeană trebuie
să facă pași mari în problemele mari și pași mici în problemele mici”13.
Prin Programul REFIT Comisia va stabili în mod concret, pentru fiecare domeniu de
politică în parte, care sunt sectoarele unde se vor realiza acțiuni de simplificare sau de renunțare
la unele prevederi legislative emise de Uniunea Europeană, având drept scop reducerea sarcinii
impuse întreprinderilor și de a facilita punerea în aplicare a legislației.
Președintele Barroso a afirmat: ”Cu Programul REFIT, Comisia a întreprins cel mai
amplu exercițiu de până acum pentru a face legislația UE mai puțin strictă și mai simplă. Faptul
că aplicăm cu fermitate principiile subsidiarității și proporționalității nu va pune în discuție
beneficiile importante pe care reglementările UE, în special dispozițiile care stau la baza pieței
unice, le aduc cetățenilor și întreprinderilor. Pachetul REFIT, prezentat astăzi, oferă o
perspectivă pragmatică asupra viitorului legiferării în Europa”14
Prin acest program, Comisia oferă o imagine de ansamblu a rezultatelor obținute în
ultimii ani astfel încât legislația adoptată șă își atingă scopul. Astfel, Comisia a adoptat începând
cu anul 2005, 660 de inițiative destinate simplificării, codificării sau reformării unor acte
legislative. 5590 de acte legislative au fost abrogate, prin consultarea unui comitet consultativ
format din top 10 companii cu privire la cele mai împovărătoare acte legislative ale UE a permis
Comisiei să integreze prioritățile acestor întreprinderi în cadrul agendei sale privind adecvarea
procesului de reglementare.
Între 2007 şi 2012 s-a realizat o reducere de 26% a sarcinii administrative pentru
întreprinderi, ceea ce corespunde unei economii de 32,3 miliarde de euro/an. De asemenea, se
vor mai economisi alte 5 miliarde de euro în momentul în care actele legislative în cauză vor fi
adoptate de către colegiuitor.
Mai mult decât atât, Comisia Europeană are în vedere retragerea propunerilor aflate în
dezbatere și abrogarea actelor legislative ale UE în vigoare dacă:
1. Domeniile în care Comisia își continuă activitatea de evaluare, dar a decis să nu
prezinte propuneri
2. Dispozițiile legislative care nu mai sunt necesare prin prisma evoluțiilor ulterioare și
pentru care Comisia intenționează să propună abrogarea;
3. Propunerile care au stagnat în procedura de codecizie și ale căror șanse reale de
progres sunt limitate.15
11
Mapping the cost of Non-Europe 2014-2019, studiu publicat de Parlamentul European în iunie 2014
12
Eurobarometru 79 (întrebarea QA16.4 de la pagina 59
-http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/eb/eb79/eb79_anx_en.pdf.
13
Starea Uniunii – Jose Emanuel Barroso 11 septembrie 2013
14
Idem 13
1.2.3. O politică de responsabilitate bugetară
O importantă sursă de destabilizării economiei după anul 2008 a fost politica bugetară a
fiecărui stat membru și deciziile care au fost luate, în cea mai mare parte bazate pe interese
economice naționale sau locale. Lipsa unei coordonări la nivelul Uniunii Europene, a dus la
dezechilibre regionale, și în cele din urmă de lipsă de performanță economică a fiecărui stat.
Abordarea integrată pe cei trei piloni a Comisiei Europene este orientată tocmai pentru a
schimba politica economică actuală cu o coordonare și o reacție comună a statelor membre față
de anumite situații de criză.
Pentru ieșirea economiilor europene din criză, printr-o coordonare la nivel european s-a
reușit impunerea unor soluții comune (cum ar fi de exemplu limita de deficit bugetar).
15
”Programul REFIT – Adaptare pentru creșterea economică” – Bruxelles 2 octombrie 2013 -
http://europa.eu/rapid/press-release_IP-13-891_ro.htm#footnote-1
CAPITOLUL II. CADRUL NAȚIONAL DE FUNCȚIONARE A
PROGRAMELOR DE FINANȚARE EUROPEANĂ NERAMBURSABILĂ
Dezvoltarea mediului economic în România cu sprijinul pachetului de finanțare structural
oferit de Uniunea Europeană s-a făcut în mai multe etape, în funcție de perioadă și de statutul
României în raport cu Uniunea Europeană.Aceste etape, ce pot fi analizate comparativ sunt în
număr de trei:
2000-2006 prin Programele Phare CES (buget estimativ de aproximativ 1 miliard
euro);
2007-2013 prin Programele Operaționale Regionale și Programele Operaționale
Sectoriale;
2014-2020 prin aceleași programe.
2.2. Dezvoltarea mediului de afaceri din România prin asistența financiară a Uniunii
Europene în perioada 2014-2020
Documentele de bază pentru dezvoltarea mediului de afaceri în perioada 2014-2020 sunt
următoarele:
1. Acordul de Parteneriat 2014-2020 cu România;
2. Strategia Națională pentru Competitivitate 2014-2020;
3. Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare și Inovare.
Cele trei documente fac o radiografie a mediului economic românesc, a tuturor particularitățile
care pot genera dezvoltare sau blocaje în asigurarea dezvoltării economice a României. Pe baza
lor au fost dezvoltate prioritățile perioadei 2014-2020, principalele domenii de intervenții.
19
Ministerul Fondurilor Europene – Stadiul absorbției Fondurilor Structurale și de Coeziune pe fiecare Program
Operațional la 30 iunie 2015, http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-62/rezultate/std_abs/
Raportare_PO_30.iunie.2015.pdf
obstacolului de a valorifica un potențial competitiv recunoscut pe piață, dar incomplet pus în
valoare pentru a crea valoare adăugată și prosperitate sau ceea ce se mai numește ”capcana
țărilor cu venituri medii”20.
Strategia Națională pentru Competitivitate identifică 10 sectoare economice cu potențial
de specializare inteligentă (tabelul 2.2)
20
Strategia Națională pentru Competitivitate 2014-2020, iunie 2014, Ministerul Economiei
21
Institutul Național de Statistică, martie 2013
Tabel nr. 2.3.Specializarea Județeană pe sectoare economice
Regiunea de
Sectoare economice
dezvoltare
Nord-Est Bacău (produse de lemn, pluta şi împletituri din nuiele; materii textile si articole din acestea;
încălţăminte, pălării, umbrele și articole similare)
Botoşani (materii textile şi articole din acestea)
Iaşi (maşini, aparate si echipamente electrice; aparate de înregistrat sau de reprodus)
Neamţ (produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe)
Suceava (produse de lemn, plută şi împletituri din nuiele)
Vaslui (maşini, aparate si echipamente electrice; aparate de înregistrat sau de reprodus)
Sud-Est Brăila (mijloace de transport, materii textile si articole din acestea, metale comune șiarticole
din acestea)
Buzău (materii textile și articole din acestea, metale comune şi articole din acestea)
Constanţa (mijloace de transport, produse vegetale, animale vii şi produse animale)
Galaţi (metale comune și articole din acestea)
Tulcea (mijloace de transport)
Vrancea (materii textile ți articole din acestea)
Sud Argeş (mijloace de transport)
Călăraşi (metale comune și articole din acestea; produse vegetale)
Dâmboviţa (maşini, aparate și echipamente electrice; aparate de înregistrat sau de
reprodus; metale comune și articole din acestea; animale vii și produse animale)
Giurgiu (animale vii și produse animale)
Ialomiţa (produse ale industriei chimice și ale industriilor conexe; materii textile și
articoledin acestea)
Prahova (produse de lemn, plută şi împletituri din nuiele)
Teleorman (produse alimentare, băuturi, tutun; aparate de înregistrat sau de reprodus)
Sud-Vest Dolj (mijloace de transport)
Gorj (materiale plastice, cauciuc și articole din acestea)
Mehedinţi (mijloace de transport)
Olt (metale comune și articole din acestea)
Vâlcea (materiale plastice, cauciuc și articole din acestea)
Vest Arad (mijloace de transport)
Caraş-Severin (mijloace de transport; maşini, aparate și echipamente electrice; aparate
deînregistrat sau de reprodus; metale comune și articole din acestea)
Hunedoara (maşini, aparate si echipamente electrice; aparate de înregistrat sau de
reprodus; produse de lemn, plută şi împletituri din nuiele)
Timiş (maşini, aparate si echipamente electrice; încălţăminte, pălării, umbrele și
articolesimilare; mijloace de transport)
Nord-Vest Bihor (încălţăminte, pălării, umbrele și articole similare; maşini, aparate și
echipamenteelectrice; aparate de înregistrat sau de reprodus)
Bistriţa-Năsăud (maşini, aparate şi echipamente electrice; aparate de înregistrat sau
dereprodus)
Cluj (mărfuri și produse diverse; încălţăminte, pălării, umbrele şi articole similare)
Maramureş (mărfuri și produse diverse)
Satu Mare (mărfuri și produse diverse; materiale plastice, cauciuc și articole din acestea)
Sălaj (metale comune și articole din acestea)
Centru Alba (produse de lemn, plută şi împletituri din nuiele)
Braşov (mijloace de transport)
Covasna (materii textile şi articole din acestea; animale vii și produse animale)
Harghita (mărfuri şi produse diverse; materii textile și articole din acestea; produse delemn,
pluta şi împletituri din nuiele)
Mureş (produse ale industriei chimice ți ale industriilor conexe)
Sibiu (maşini, aparate si echipamente electrice; aparate de înregistrat sau de
reprodus;mijloace de transport)
Sursa: Strategia Națională pentru Competitivitate
Această specializare județeană este acceptabilă, însă nu este foarte eficientă. Unitățile
administrative atât de reduse reprezintă totuși o vulnerabilitate în ceea ce privesc
conceptualizarea domeniilor și a ariilor de intervenție. Reforma administrativă nu a fost
finalizată, astfel că nivelul actual de descentralizare este insuficient, ceea ce duce la o adoptare
doar formală a principiului subsidiarității.
Există o dihotomie între abordarea de sus în jos (nivel național spre local) și cea de jos în
sus (nivel local spre nivel național). Toate aceste lucruri identifică necesitatea unor direcții
comune de acțiune cu strategiile de dezvoltare regională în scopul obținerii unui impact maxim.
Este necesară aplicarea „Teoriei celor trei C”:
Concentrarea – depășirea diferențelor de densitate;
Conectarea teritoriilor – depășirea factorului de distanță;
Cooperarea – depășirea factorului de divizare.22
Comisia Europeană a propus în 2011 calcularea unui Indice al Competitivității Regionale
(ICR) . În acest sens a fost propusă o metodologie de calcul care ca premisă ideea
23
22
Comisia Europeană 2009 – Cartea verde privind coeziunea teritorială și dezbaterile privind viitoarea reformă a
politicii de coeziune
23
Comisia Europeană 2011 – A New Regional Competitiveness Index: Theory, Methods and Findings, Working
Paper no.2/2011
24
Strategia Națională pentru Competitivitate – Prioritatea 4: Promovarea celor 10 sectoare de viitor
2.2.2. Strategia națională de cercetare, dezvoltare și inovare 2014-2020
Strategia Națională de CDI 2014-2020 este strâns legată de Europa 202025 și mai ales de
inițiativa „O Uniune a inovării26 ca și element principal de dezvoltare și implementare a
Programului Horizon 202027.
Aceste documente dezbat în detaliu situația setorului cercetării și inovării la nivel
european. Concluziile referitoare la acest sector în România, mai ales în interacțiunea sa cu
dezvoltarea economică și pe baza standardelor europene este că România nu are destui
cercetători. Lipsește masa critică de resurse umane petru dezvoltarea unor domenii promițătoare
și, în mod special, pentru cercetarea și inovarea interdisciplinară. Numărul de cercetători din
mediul de afaceri este în scădere, iar marile companii cu filiale în România sunt tot mai reticiente
în a investi în laboratoare sau centre de cercetare proprii pe teritoriul României. Aceste lucruri, în
ciuda numărului mare de institute naționale de cercetare – dezvoltare, a centrelor de cercetare, a
universităților. 28
Conform Comisiei Europene, principala provocare pentru România este competitivitatea
sa scăzută29. Pratic, în perioada 2014-2020 România își propune crearea unui mediu stimulativ
pentru inițiativa sectorului privat prin mai multe mecanisme:
Credite fiscale:
o Adoptarea procedurilor pentru deducerile fiscale de 50% asociate cheltuielilor
de cercetare-dezvoltare;
o Îmbunătățirea reglementărilor privind contabilitatea cercetării, în scopul de a
înlesni definirea și înregistrarea activităților CD private;
o Campanie de comunicare a instrumentelor fiscale disponibile operatorilor
privați.
Fonduri de capital de risc și de garantare:
o Crearea, în cadrul unei scheme de ajutor ”de minimis” a unui fond de investiții
cu capital de pornire (”seed capital”) destinat antreprenorilor cu idei
inovatoare, precum și a unui fond de investiții cu capital de risc (”venture
capital”) și de creștere (”growth capital”) destinat ”start-up” – urilor
inovatoare;
o Crearea, în cadrul unei scheme de ajutor de minimis, a unui sistem de credite
(micro-credite, credite pentru capital de lucru, credite pentru investiții de
dezvoltare) cu dobânzi subvenționate în favoarea IMM-urilor inovatoare;
o Crearea unui sistem de garanții individuale, pentru acoperirea riscului
tehnologic, în favoarea IMM-urilor inovatoare.
Gestiunea proprietății intelectuale:
o Adoptarea legii invențiilor de serviciu într-o formă care să încurajeze inovarea
în sectorul privat și, în mod special, localizarea activităților CDI în România;
o Instituirea unui program de acțiuni de sprijin indirect pentru cercetare, precum
pregătirea cercetătorilor și inginerilor în problematica drepturilor industriale și
a proprietății intelectuale;
o Dezvoltarea, în instituțiile publice, a capacității de comercializare în domeniul
inovării;
o Facilitarea accesului la servicii de sprijin și comercializare în domeniul
inovării;
25
Europe 2020 - http://ec.europa.eu/europe2020/index_en.htm.
26
Innovation Union – A Europe 2020 Initiative - http://ec.europa.eu/research/innovation-union/index_en.cfm.
27
Horizon 2020 – The EU Framework Programme for Research and Innovation -
http://ec.europa.eu/programmes/horizon2020/
28
Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2014-2020
29
European Commission, Research and Innovation performance in EU Member States and Associated countries.
Innovation Union progress at country level, Luxembourg: Publications Office of the European Union, 2013, p. 226.
o Încurajarea obținerii și valorificării proprietății intelectuale.30
Un alt concept important adus de Strategia Națională de Cercetare Dezvoltare și Inovare
2014-2020 este specializarea inteligentă care prespune:
Stimularea unui anumit tip de comportament economic, cu ambiții și orientări
regionale sau globale;
Înțelegerea impactului social al științei, tehnologiei și al activităților economice în
sectoarele relevante;
Cercetarea și dezvoltarea interdisciplinară.
Domeniile de specializare inteligentă pentru perioada 2014-2020, identificate pe baza
potențialului lor științific și a relevanței comerciale sunt următoarele:
Bioeconomia – domeniul poate beneficia de marele potențial al agriculturii, corelate
cu dezvoltarea industriei alimentare locale, tot mai active și care, prin alinierea la
standardele europene, are un nivel tot mai mare de calitate. Un alt domeniu al
Bioeconomiei este domeniul farmaceutic, sectorul horticol, forestier, zootehnic și
piscicol, valorificarea biomasei și a biocombustibililor;
Tehnologia informaţiei şia comunicaţiilor, spaţiu şi securitate – dezvoltarea de
software, de tehnologii pentru Internet, calculul de înaltă performanță, dezvoltarea de
aplicații spațiale dedicate sau integrate, tehnologiile și infrastructurile spațiale,
misiuni spațiale proprii, securitatea societală bazată pe dezvoltarea de tehnologii,
produse, capacități de cercetare și sisteme pentru securitatea locală și regională,
securitate cibernetică, securitatea internă a cetățeanului;
Energie, mediu şi schimbări climatice–reducerea dependenței energetice a României
prin valorificarea superioară a combustibililor fosili, diversificarea surselor naționale
(nucleară, regenerabile, curate), transport multifuncțional (”smart grids”) și mărirea
eficienței la consumator, de asemenea, implementarea conceptului de ”oraș
inteligent”.
Eco-nano-tehnologii şi materiale avansate–industria de echipamente agricole,
investiții în cercetare pentru combustibili, materiale noi și/sau reciclate, nano-
tehnologiile în general.
30
Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2014-2020
31
Rezumat Acordul de Parteneriat cu România 2014-2020
Total 30.725.192.684
Sursa: Acordul de Parteneriat cu România 2014-2020
Prin analiza ultimilor zece ani de evoluție economică putem trasa mai multe concluzii:
Competitivitatea mediului de afaceri românesc poate crește prin dezvoltarea în principal a
unor activități din cadrul priorităților de finanțare;
Rolul deosebit de important pe care îl va juca innovarea, cercetarea și dezvoltarea pentru
mediul de afaceri, și orientarea unor bugete nerambursabile și rambursabile pentru mediul
de afaceri care va aborda aceste tematici;
Specializarea pe regiuni și chiar pe județe, ca și bază de plecare a clusterelor economice.
Propunerile de afaceri în domeniile prezentate vor avea cele mai mare șanse de reușită;
Orientarea economică profundă a priorităților de finanțare pe perioada 2014-2020. Acest
lucru va determina o presiune pe creșterea analizelor și fundamentărilor financiare ale
proiectelor pentru a demonstra contribuția fiecărui proiect la indicatorii de rezultat ai
programului.
CAPITOLUL III. ANALIZA FINANCIARĂ A INVESTIȚIEI ÎN
ECHIPAMENTE MEDICALE PENTRU DEZVOLTAREA S.C. LIFE++
S.R.L. : STUDIU DE CAZ
Aplicația din cadrul prezentei lucrări analizează o clinică medicală ce oferă servicii de
endocrinologie, alergologie, nefrologie, medicină internă, ginecologie, cardiologie, neurologie și
interne pentru pacienții cu patologie endocrină, cardiovasculară, pneumologică-alergologică,
nefrologică.
Clinica LIFE++ dorește achiziționarea unor echipamente medicale noi, și anume
Mamograf Digital 2D și Pistol Biopsie.
32
Monitorul Oficial al României, anul 181, nr. 305, marți 28 mai 2013
http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/ajutordestat/HG274.pdf
33
Ghidul Solicitantului - http://www.aippimm.ro/files/otimmc_files/54/660/ghidminimis274-2013.pdf
34
Ghidul Comisiei Europene pentru Analiza Cost-Beneficiu http://www.adrnordest.ro/user/file/library
%20reference/Ghid%20pentru%20analiza%20Cost%20-%20Beneficiu.pdf
3.2. Bugetul investiţiei S.C. LIFE ++ S.R.L.
Pentru dezvoltarea firmei S.C. LIFE++ S.R.L. se doreşte achiziția unor echipamente
medicale noi, respectiv Mamograf Digital 2D şi Pistol Biopsie, iar bugetul are următoarea
structură:
Tabel nr. 3.3. Previziunea veniturilor în perioada 2014-2017 în varianta fără investiţie
FĂRĂ
31.12.2012 31.12.2013 31.12.2014 31.12.2015 31.12.2016 31.12.2017
INVESTITIE
Venituri din
198.729 211.661 236.821 260.504 286.554 328.631
exploatare
Venituri
0 0 0 0 0 0
financiare
Venituri
0 0 0 0 0 0
excepţionale
TOTAL
198.729 211.661 236.821 260.504 286.554 328.631
VENITURI
Sursa: Prelucrarea proprie a autorului
Prin realizarea unei paralele între cele două variante (varianta fără investiţie şi varianta cu
investiţie) putem observa din graficul nr. 3.1 că se va înregistra o creştere semnificativă a
veniturilor, ca urmare a realizării investiţiei.
Grafic nr. 3.1. Previziunea comparativă a veniturilor în perioada 2014-2017
Sursa: Prelucrarea proprie a autorului
Tabel nr. 3.4. Previziunea comparativă a cifrei de afaceri şi a ratei de creştere a acesteia în
perioada 2014-2017
Evoluţia prognozată
31.12.2012 31.12.2013 31.12.2014 31.12.2015 31.12.2016 31.12.2017
a cifrei de afaceri
CA cu investiţie 192.072 201.676 231.927 278.312 333.975 417.468
CA fără investiţie 192.072 201.676 221.843 244.027 268.430 308.695
Rata de creştere –
… 5,00% 15,00% 20,00% 20,00% 25,00%
variantacu investiţie
Rata de creştere –
variantafără … 5,00% 10,00% 10,00% 10,00% 15,00%
investiţie
Sursa: Prelucrarea proprie a autorului
Din analiza datelor, se obsevă tendința acestui indicator de creștere continuă în ultimii
ani și este datorată în primul rând numeroaselor investiții efectuate de Clinica LIFE++ și a
prestării de noi servicii medicale, a creării de noi centre de profit (graficul nr. 3.2).
Evoluția cifrei de afaceri este una pozitivă în intervalul de timp 2014-2017, înregistrând
valori mai mari în varianta cu investiție. De exemplu, rata de creştere a cifrei de afaceri în 2017
de la 15%, în varianta fără investiție, la 25% în varianta cu investiţie se datorează măririi
capacității de producție ca urmare a creării a 7 noi locuri de muncă și a dezvoltării
competitivităţii în special prin achiziției de 2 noi echipamente foarte performante.
3.3.3. Cheltuieli prognozate
Previziunea cheltuielilor pentru perioada 2014-2017 a fost întocmită în baza situaţiilor
financiare ale societăţii din anul 2012, iar pentru anii 2014-2017, s-au realizat proiecţii având în
vedere strategia de dezvoltare a societăţii şi bugetul de venituri şi cheltuieli al investiţiei
preconizat a se realiza. Calculaţia a fost efectuată atât pentru situaţia în care societatea va
beneficia de finanţare prin schema de minimis, cât şi pentru situaţia în care societatea nu va
beneficia de finanţare.
Proiecţiile financiare ale cheltuielilor, în varianta în care societatea va realiza investiţia,
sunt redate în tabelul nr. 3.5:
Tabel nr. 3.5 . Previziunea cheltuielilor în perioada 2014 - 2017 în situaţia în care compania ar
beneficia de investiţie
31.12.201 31.12.201 31.12.201 31.12.201 31.12.201 31.12.201
2 3 4 5 6 7
CHELTUIELI DIN
139.773 148.339 202.102 285.611 369.134 460.954
EXPLOATARE din care:
Cheltuieli materiale
2.733 2.870 3.314 3.778 4.307 5.169
consumabile
Alte cheltuieli materiale 16.646 17.478 19.226 21.533 24.763 29.716
Cheltuieli cu energia si apa 4.077 4.281 4.709 5.368 6.120 7.344
Cheltuieli cu lucrări şi
84.815 90.752 97.105 58.263 61.176 67.294
servicii executate de terţi
Cheltuieli cu impozite, taxe,
5.963 6.142 6.326 7.275 7.493 8.992
etc.
Cheltuieli cu personalul total 9.635 10.117 53.386 96.665 97.738 98.919
Cheltuieli cu amortizare,
15.904 16.699 18.035 92.728 167.536 243.521
provizioane
Sursa: Prelucrarea proprie a autorului
Proiecţiile financiare ale cheltuielilor, în varianta în care societatea nu ar realiza investiţia, sunt
redate în tabelul nr. 3.6:
Tabel nr. 3.6. Previziunea cheltuielilor în perioada 2014 - 2017 în situaţia în care compania nu
ar beneficia de investiţie
31.12.2012 31.12.2013 31.12.2014 31.12.2015 31.12.2016 31.12.2017
CHELTUIELI DIN
139.773 148.339 154.489 168.880 190.770 217.051
EXPLOATARE din care:
Cheltuieli materiale
2.733 2.870 2.733 2.733 2.733 2.733
consumabile
Alte cheltuieli materiale 16.646 17.478 18.877 20.670 23.770 27.336
Cheltuieli cu energia şi apa 4.077 4.281 4.623 4.993 5.393 6.094
Cheltuieli cu lucrări şi
84.815 90.752 93.475 103.757 119.320 137.218
servicii executate de terţi
Cheltuieli cu impozite, taxe,
5.963 6.142 6.326 6.516 6.711 6.913
etc.
Cheltuieli cu personalul
9.635 10.117 10.420 10.733 11.806 12.987
total
Cheltuieli cu amortizare,
15.904 16.699 18.035 19.478 21.036 23.771
provizioane
Sursa: Prelucrarea proprie a autorului
Pentru varianta în care investiția nu se realizează, s-au estimat majorări ale cheltuielilor
de la 3% în 2014 la 13% în 2017. Cheltuielile cu serviciile prestate de terți respectă de asemenea
trendul crescător, ca urmare a numărului mare de colaborări externe, în detrimentul salariaților
proprii. În ce privește cheltuielile salariale, aceste nu se majorează semnificativ, ci doar suferă
ajustări estimate, în concordantă cu legislația în vigoare.
În varianta cu investiție, cheltuielile materiale și cu utilitățile estimate înregistrează
majorări de 10% până la 20% în perioada analizată. Cheltuielile cu serviciile prestate de terți se
vor diminua semnificativ ca urmare a renunțării la colaborărilor externe cu specialiștii din
diferite domenii medicale în favoarea creării de 7 noi locuri de muncă, în urma realizării
investiției.
Așadar cheltuielile salariale se vor majora cu salariile corespunzătoare celor 7 persoane
ce vor fi angajate, pe perioadă nedeterminată cu normă întreagă, la un venit salarial estimat la
1.023 lei/lună/persoană, cu toate contribuțiile incluse.
Cheltuielile cu amortizarea cresc de asemenea cu valoarea corespunzătoare
echipamentelor achiziționate. S-a estimat o amortizare liniară a acestora, cu respectarea duratelor
normale de funcționare prevăzute în legislația în vigoare.
Cele 7 noi locuri de muncă, pentru dezvoltarea echipei de specialiști, sunt prevăzute în
calendarul creării noilor locuri de muncă, astfel (tabelul 3.7):
Tabel nr. 3.8. Previziunea contului de profit şi pierdere în perioada 2014-2017 în situaţia în care compania nu ar beneficia de investiţie
INDICATORI 31.12.2011 31.12.2012 31.12.2013 31.12.2014 31.12.2015 31.12.2016 31.12.2017
VENITURI DIN EXPLOATARE din care: 0 198.729 211.661 236.821 260.504 286.554 328.631
Venituri din vânzare mărfuri 0 0 0 0 0 0 0
Producţia vândută 0 192.072 201.676 221.843 244.027 268.430 308.695
Cifra de afaceri 0 192.072 201.676 221.843 244.027 268.430 308.695
Producţia exerciţiului
Alte venituri din exploatare 0 6.657 9.986 14.978 16.476 18.124 19.936
CHELTUIELI DIN EXPLOATARE din care: 0 139.773 148.339 154.489 168.880 190.770 217.051
Cheltuieli materiale consumabile 2.733 2.870 2.733 2.733 2.733 2.733
Alte cheltuieli materiale 16.646 17.478 18.877 20.670 23.770 27.336
Cheltuieli cu energia si apa 4.077 4.281 4.623 4.993 5.393 6.094
Cheltuieli cu lucrări şi servicii executate de terţi 84.815 90.752 93.475 103.757 119.320 137.218
Cheltuieli cu impozite, taxe, etc. 5.963 6.142 6.326 6.516 6.711 6.913
Cheltuieli cu personalul total 9.635 10.117 10.420 10.733 11.806 12.987
Cheltuieli cu amortizare, provizioane 15.904 16.699 18.035 19.478 21.036 23.771
REZULTATUL DIN EXPLOATARE 0 58.956 63.322 82.332 91.624 95.784 111.579
VENITURI FINANCIARE din care 0 0 0 0 0 0 0
Venituri din dobânzi 0 0 0 0 0 0
Alte venituri financiare 0 0 0 0 0 0 0
CHELTUIELI FINANCIARE din care 0 4.289 4.589 31.320 41.190 4.819 5.060
Cheltuieli privind dobânzile 0 4.289 4.589 31.320 41.190 4.819 5.060
Alte cheltuieli financiare 0 0 0 0 0 0
REZULTATUL FINANCIAR 0 -4.289 -4.589 -31.320 -41.190 -4.819 -5.060
REZULTATUL CURENT AL EXERCIŢIULUI 0 54.667 58.733 51.012 50.433 90.965 106.520
VENITURI TOTALE 0 198.729 211.661 236.821 260.504 286.554 328.631
CHELTUIELI TOTALE 0 144.062 152.928 185.809 210.070 195.589 222.111
REZULTATUL BRUT 0 54.667 58.733 51.012 50.433 90.965 106.520
IMPOZIT PE PROFIT 0 8.017 10.278 8.927 8.826 15.919 18.641
REZULTAT NET 0 46.650 48.455 42.085 41.608 75.046 87.879
Sursa: Prelucrarea proprie a autorului
3.4.2. Proiecţia contului de profit şi pierdere în situația în care firma ar beneficia de finanțare
Tabel nr. 3.9. Previziunea contului de profit şi pierdere în perioada 2014-2017 în situaţia în care compania ar beneficia de investiţie
INDICATORI 31.12.2012 31.12.2013 31.12.2014 31.12.2015 31.12.2016 31.12.2017
VENITURI DIN EXPLOATARE din care: 198.729 211.661 246.905 368.038 498.598 657.155
Venituri din vânzare mărfuri 0 0 0 0 0 0
Producţia vândută 192.072 201.676 231.927 278.312 333.975 417.468
Cifra de afaceri 192.072 201.676 231.927 278.312 333.975 417.468
Producţia exerciţiului
Alte venituri din exploatare 6.657 9.986 14.978 89.726 164.624 239.686
CHELTUIELI DIN EXPLOATARE din care: 139.773 148.339 202.102 285.611 369.134 460.954
Cheltuieli materiale consumabile 2.733 2.870 3.314 3.778 4.307 5.169
Alte cheltuieli materiale 16.646 17.478 19.226 21.533 24.763 29.716
Cheltuieli cu energia si apa 4.077 4.281 4.709 5.368 6.120 7.344
Cheltuieli cu lucrări şi servicii executate de terţi 84.815 90.752 97.105 58.263 61.176 67.294
Cheltuieli cu impozite, taxe, etc. 5.963 6.142 6.326 7.275 7.493 8.992
Cheltuieli cu personalul total 9.635 10.117 53.386 96.665 97.738 98.919
Cheltuieli cu amortizare, provizioane 15.904 16.699 18.035 92.728 167.536 243.521
REZULTATUL DIN EXPLOATARE 58.956 63.322 44.803 82.428 129.464 196.201
VENITURI FINANCIARE din care 0 0 0 0 0 0
Venituri din dobânzi 0 0 0 0 0
Alte venituri financiare 0 0 0 0 0 0
CHELTUIELI FINANCIARE din care 4.289 4.589 47.320 42.190 3.700 4.200
Cheltuieli privind dobânzile 4.289 4.589 46.320 41.190 2.200 2.200
Alte cheltuieli financiare 0 0 1.000 1.000 1.500 2.000
REZULTATUL FINANCIAR -4.289 -4.589 -47.320 -42.190 -3.700 -4.200
REZULTATUL CURENT AL EXERCIŢIULUI 54.667 58.733 -2.517 40.237 125.764 192.001
VENITURI TOTALE 198.729 211.661 246.905 368.038 498.598 657.155
CHELTUIELI TOTALE 144.062 152.928 249.422 327.801 372.834 465.154
REZULTATUL BRUT 54.667 58.733 -2.517 40.237 125.764 192.001
IMPOZIT PE PROFIT 8.017 10.278 6.601 22.009 33.600
REZULTAT NET 46.650 48.455 -2.517 33.636 103.756 158.401
Sursa: Prelucrarea proprie a autorului
Din analiza dalelor sintetizate în tabelul cu nr. 3.8 şi tabelul cu nr. 3.9, este relevant faptul că
finanţarea unei astfel de investiţii ar contribui la dezvoltarea Clinicii LIFE++, prin creşterea
semnificativă a profitului net începând cu anul al doilea după finalizarea acesteia.
Evoluția profitului net pentru cele două scenarii analizate și a ratelor de creștere ale acestuia
au fost analizate mai jos (tab. 3.10):
Tabel nr. 3.10. Evoluția prognozată comparativă a profitului net în perioada 2014-2017
Evoluţia prognozată a 31.12.201 31.12.201 31.12.201 31.12.201 31.12.201
31.12.2012
profitului net 3 4 5 6 7
Profit net varianta CU
46.650 48.455 -2.517 33.636 103.756 158.401
investiţie
Profit net varianta FARA
46.650 48.455 63.949 71.416 75.046 87.879
investiţie
Sursa: Prelucrarea proprie a autorului
Profitul net în 2014-2017 în varianta fără investiţie este mai mic decât în varianta cu
investiţie, datorită infrastructurii medicale mai slab dezvoltate şi a externalizării unei părți a
serviciilor.
În varianta cu investiţie, ambele echipamente tehnologice descrise în proiect vor fi
achiziţionate în anul 2014 conform bugetului, și vor fi puse în funcțiune în momentul achiziționării
lor. Odată cu realizarea acestei investiţii se are în vedere în primul rând lărgirea gamei de servicii
prestate.
3.5. Analiza diagnostic a investiției realizată de SC LIFE++ SRL
3.5.1 Rentabilitatea cifrei de afaceri
Rentabilitatea reflectă capacitatea întreprinderii de a produce profit, reflectând într-o formă
sintetică eficiența întregii activități economice a întreprinderii.
Mărimea profitabilităţii firmei este reliefată de acest indicator şi reflectă cât de rentabilă este
activitatea pe care aceasta o desfăşoară.
Grafic nr.3.4. Evoluția prognozată comparativă a cifrei de afaceri și a profitului net în perioada
2014-2017
Sursa: Prelucrarea proprie a autorului
Dacă analizăm tabelul 3.1 observăm faptul că investiţia ce se doreşte a se realiza este una
profitabilă, trendul acestui indicator financiar fiind unul crescător şi în anii următori.
1000000 1196710
474955 490927
500000
428105 432386 370669 403262
314811
0
31.12.2012 31.12.2013 31.12.2014 31.12.2015 31.12.2016 31.12.2017
800000 876536
600000
0 81282 85346
31.12.2012 31.12.2013 31.12.2014 31.12.2015 31.12.2016 31.12.2017
Lichiditatea curentă este important să fie pozitivă, valoarea ideală este 2:1 pentru majoritatea
afacerilor. După cum se poate observa pe perioada maximă a investițiilor aceasta tinde spre valori
de 0,28 sau 0,29, apoi, după finalizarea investițiilor aceasta se reglează foarte bine. Spre valori
foarte solide de 1,51 și apoi 1,33. O lichiditate excesivă ar însemna stocuri supradimensionate, ceea
ce ar putea duce la dezechilibre în cadrul firmei.
3.6. Proiecţia bilanţului
Bilanţul previzionat al Clinicii LIFE++ pe perioada 2014 – 2017 în situaţia în care societatea ar beneficia de finanţare.
Tabel nr. 3.14. Bilanţul previzionat în perioada 2014-2017 în situaţia în care compania ar beneficia de investiţie
Nr. Crt. Explicație 31.12.2012 31.12.2013 31.12.2014 31.12.2015 31.12.2016 31.12.2017
1 Imobilizări necorporale 2.881 3.025 3.527 908 3.000 1.005
2 Imobilizări corporale 390.792 402.516 1.041.538 947.252 850.231 810.804
3 Imobilizări financiare 0 0 0 0 0 0
ACTIVE IMOBILIZATE 393.673 405.541 1.045.065 948.159 853.231 811.809
4 Stocuri 1.792 1.882 2.851 6.181 6.599 7.059
5 Creante 64.065 67.268 868.614 139.972 142.771 135.627
6 Disponibilități 15.425 16.196 5.072 135.811 189.694 259.032
ACTIVE CIRCULANTE 81.282 85.346 876.536 281.964 339.064 401.718
ACTIVE REGULARIZATE 0 0 0 0 0 0
TOTAL
474.955 490.887 1.921.601 1.230.123 1.192.294 1.213.526
ACTIV
7 Capital social 200 200 200 200 200 200
8 Rezerve 0 40 20.040 20.040 20.040 20.040
9 Rezerve din reevaluare 0 0 0 0 0 0
10 Rezultatul reportat 0 9.846 138.668 191.186 185.630 192.873
11 Rezultatul curent 46.650 48.455 -2.517 33.636 103.756 158.401
12 Repartizare rezultat curent 0 0 0 0 0 0
CAPITALURI PROPRII 46.850 58.541 156.391 245.062 309.625 371.514
PROVIZIOANE 0 0 0 0 0 0
13 Datorii mai mari de un an 141.548 142.963 144.393 98.725 88.852 100.403
14 Datorii comerciale 286.557 289.423 962.317 301.086 281.817 302.859
TOTAL DATORII 428.105 432.386 1.106.710 399.811 370.669 403.262
PASIVE REGULARIZATE 0 658.500 585.250 512.000 438.750
TOTAL
474.955 490.927 1.921.601 1.230.123 1.192.294 1.213.526
PASIV
Sursa: Prelucrarea proprie a autorului
Bilanţul previzionat al Clinicii LIFE++ pe perioada 2014 – 2017 în situaţia în care societatea nu ar beneficia de finanţare.
Tabel nr. 3.15. Bilanţul previzionat în perioada 2014-2017 în situaţia în care compania nu ar beneficia de investiţie
Nr. Crt. Explicație 31.12.2012 31.12.2013 31.12.2014 31.12.2015 31.12.2016 31.12.2017
1 Imobilizari necorporale 2.881 3.025 2.027 908 1.500 1.005
2 Imobilizari corporale 390.792 402.516 383.038 362.002 338.231 372.054
3 Imobilizari financiare 0 0 0 0 0 0
ACTIVE IMOBILIZATE 393.673 405.541 385.065 362.909 339.731 373.059
4 Stocuri 1.792 1.882 1.900 2.090 2.300 2.529
5 Creanțe 64.065 67.268 68.614 69.986 71.386 72.813
6 Disponibilități 15.425 16.196 17.816 23.161 30.109 39.141
ACTIVE CIRCULANTE 81.282 85.346 88.330 95.237 103.794 114.484
ACTIVE REGULARIZATE 0 0 0 0 0 0
TOTAL
474.955,00 490.886,91 473.394,50 458.146,13 443.524,68 487.543,07
ACTIV
7 Capital social 200 200 200 200 200 200
8 Rezerve 40 40 40 40 40
9 Rezerve din reevaluare
10 Rezultatul reportat 0 9.846 -27.504 -63.321 -99.565 -87.092
11 Rezultatul curent 46.650 48.455 63.949 71.416 75.046 87.879
12 Repartizare rezultat curent
CAPITALURI PROPRII 46.850 58.541 36.685 8.335 -24.279 1.027
PROVIZIOANE
13 Datorii mai mari de un an 141.548 142.963 144.393 148.725 154.674 160.861
14 Datorii comerciale 286.557 289.423 292.317 301.086 313.130 325.655
TOTAL DATORII 428.105 432.386 436.710 449.811 467.804 486.516
PASIVE REGULARIZATE 0 0 0 0
TOTAL
474.955,00 490.926,91 473.394,50 458.146,13 443.524,68 487.543,07
PASIV
Sursa: Prelucrarea proprie a autorului
Analizând structura bilanţului în varianta finanțării investiției constatăm următoarele:
prin realizarea investiţiei prognozate, situaţia patrimonială a societăţii LIFE++, va
înregistra o creștere, în sensul că, valoarea activelor imobilizate va creşte în anul 2017,
ajungând la valoarea de 810.804 lei, faţă de anul 2013, când valoarea acestora era de
385.038 lei, evoluţie ce se datorează echipamentelor achiziționate şi finanțate prin
programul de Minimis.
datoriile pe termen scurt sunt destul de ridicate datorită liniei de credit contractată pentru
susţinerea investiţiei şi pentru desfăşurarea activităţii curente; de asemenea compania
figurează în prezent şi cu datorii pe termen lung, ca urmare a creditelor deja contractate.
Analizând structura bilanţului în situaţia în care nu s-ar realiza investiţia constatăm
următoarele:
situaţia patrimonială va înregistra un trend pozitiv pe toată perioada analizată.
creanţele vor avea un trend crescător de unde reiese că firma întimpină dificultăţi la
încasarea facturilor iar acest lucru poate avea o influenţă negativă asupra gradului de
lichiditate.
2. Rata internă de rentabilitate (RIR) este acea valoare care, utilizată ca rată de actualizare în
calculul VAN, conduce la VAN = 0, respectiv la o valoare egală a cheltuielilor investiţionale
şi a sumei fluxurilor financiare actualizate generate de proiect. Altfel spus, rata internă de
rentabilitate este acea rată de actualizare pentru care valoarea actualizată a costurilor (ieşirile
de trezorerie) este egală cu valoarea actualizată a veniturilor (intrări de trezorerie), iar
profiturile viitoare actualizate sunt zero. Rata internă de rentabilitate trebuie să fie mai mare
sau egală cu rata medie a dobanzii pe piaţă sau superioară costului capitalurilor permanente,
pentru a justifica investiţia efectuată. Numai în aceste condiţii rata internă de rentabilitate
permite compensarea costului finanţării.
Analiza de senzitivitate/sensibilitate
Analiza de senzitivitate permite determinarea variabilelor sau parametrilor „critici(e)”
ai(ale) modelului. Variabilele respective sunt acele variaţii, pozitive sau negative, care au cel mai
mare impact asupra performanţei financiare şi/sau economice finale a unui proiect. Analiza este
elaborată prin varierea unui singur element la un moment dat şi determinarea efectului modificării
respective asupra RIR sau VNA.
Analiza de senzitivitate este o tehnică de evaluare cantitativ a impactului modificării unor
variabile de intrare asupra rentabilității proiectului investițional.
Instabilitatea mediului economic caracteristic României presupune existența unei palete
variate de factori de risc care, mai mult sau mai puțin probabil, pot influența performanța
previzionată. Acești factori de risc se pot încadra în două categorii:
categorie care poate influența costurile de investiție;
categorie care poate influența elementele cash-flow-ului previzionat.