Sunteți pe pagina 1din 6

RECENZIE

Recenzor: G.C.
Articol recenzat: Vergil Voineagu: Diferențele dintre valorile nominale ale produsului intern
brut în varianta semidefinitivă și provizorie, “Economie teroretică și aplicată”.
Volumul XX (2013), No.3(580), pp. 30-37

1. Rezumat articol
În articolul recenzat, elementul central îl constituie Produsului Intern Brut (PIB),
indicator statistic macroeconomic, care reflectă suma valorii de piață a tuturor mărfurilor și
serviciilor destinate consumului final, produse în toate ramurile economiei în interiorul unei țări,
în decurs de un an.
Importanța analizei rezidă din faptul că PIB-ul reprezintă cea mai utilizată unitate de
măsură pentru dimensiunea globală a unei economii, mai ales în perioadele de criză economico-
financiară.
Prin acest articol, autorul dorește să clarifice metodologia de calcul a produsului intern
brut(PIB), precum și cauzele diferențelor care pot apărea între valorile nominale ale acestuia în
varianta semidefinitivă și cea provizorie.
În partea introductivă a articolului, autorul precizează că, la nivelul Institutului Național
de Statistică sunt aplicate întocmai, cu profesionalism și consecvență, fără imixtiunea factorilor
politici sau a unor părți interesate, metodologiile de calcul a indicatorilor statistici și prevederile
regulamentelor UE în domeniu, iar datele statistice furnizate, inclusiv cele revizuite sau ajustate,
sunt difuzate public tuturor utilizatorilor, clar și fără a lăsa loc de interpretări.
În ceea ce privește datele care stau la baza calculării produsului intern brut, conform
practicii internaționale și a UE, acestea sunt supuse unor proceduri firești de revizuire/ajustare și
actualizare periodică, determinate atât de disponibilitatea surselor de date existente la momentul
calculării acestuia, cât și de necesitatea cunoașterii operative a valorii lui de către toți utilizatorii
interesați.
Astfel, pe parcursul a 21 de luni de la încheierea anului de referință, România, ca de altfel
toate statele europene, calculează, pe baza aceleiaşi metode, și transmite, pentru indicatorii
anuali, trei variante de estimare: provizorii (la 70 de zile), semidefinitive (la 12 luni) şi definitive
(la 21 de luni), între care pot apărea diferenţe datorate surselor de date disponibile la momentul
calculării lor.
Produsul intern brut (PIB) = Valoarea adăugată brută(VAB) + Impozite pe produs(IP) –
Subvenţii pe produs(SP)
Valoarea adăugată brută(VAB) = Valoarea producției(VP) – Valoarea consumului
intermediar(CI)
În prima parte a articolului, este prezentat demersul procedural cu privire la calcularea
produsului intern brut în variantele: provizorie și semidefinitivă.
La momentul calculării variantei provizorii nu sunt disponibile surse de date primare
complete, utilizându-se, ca în toate țările, surse de date indirecte, estimate sau extrapolate pe
baza datelor lunare și trimestriale, cum ar fi:anchete infraanuale elaborate de INS privind diverşi
indici ( ai producţiei industriale şi ai preţurilor aferente, ai lucrărilor de construcţii şi ai costurilor
aferente, ai volumului cifrei de afaceri din comerţ cu amănuntul/cu ridicata şi servicii pentru
populaţie/pentru întreprinderi, ai transportului de mărfuri şi de călători, ai investiţiilor, ai
comerţului exterior), contul producţiei agricole de la Ministerul Agriculturii, anchete
infraanuale efectuate de INS privind câştigurile salariale şi efectivele de salariaţi, Balanţa de
plăţi provizorie de la BNR, Bugetul general consolidat provizoriu de la MFP, bilanţuri contabile
provizorii pentru instituţiile financiare de la BNR.
Ca urmare, elementele componente ale PIB-ului vor fi estimate fiecare în parte.
În cazul particular al anului 2011, calculul PIB în varianta provizorie se face pentru
primele 10 ramuri de activitate și presupune:
- Valoarea producției este calculată prin însumarea producției estimate aferentă
societăților nefinanciare, organizațiilor nonprofit, gospodăriilor populației și a producției
societăților financiare și administrațiilor publice determinată direct din bilanțurile
contabile ale acestora și din bugetul general consolidat. Estimarea producției pentru
societăților nefinanciare, organizațiilor nonprofit și gospodăriilor populației se face prin
extrapolarea producției acestora, înregistrate în anului 2010 cu ajutorul indicilor
disponibili.
- Valoarea consumului intermediar rezultă prin însumarea consumurilor intermediare
estimate pentru societățile nefinanciare, organizațiile nonprofit, gospodăriile populației și
a consumurilor intermediare ale societăților financiare și administrațiilor publice
determinate direct din bilanțurile contabile ale acestora și din bugetul general consolidat.
Estimarea consumurilor intermediare pentru societățile nefinanciare, organizațiile
nonprofit și gospodăriile populației se face prin poderarea consumurilor intermediare ale
acestora, înregistrate în anului 2010.
- Valoarea impozitelor pe produs și a subvențiilor este calculată direct pe baza datelor din
bugetul consolidat.

Spre deosebire de varianta provizorie a PIB, la momentul calculării variantei


semidefinitive, există deja surse de date primare mult mai complete și mai detaliate, care provin
din surse statistice(anchete, balanțe), surse administrative de la MFP(execuția bugetului general
al administrației publice, declarațiile pe venitul global din activități independente), surse
financiar-contabile de la BNR și MFP(situații financiare ale societăților financiare, ale altor
agenți economici) și alte surse de la BNR(balanța de plăți). În acest caz, atât producția, cât și
consumul intermediar, care stau la baza calculării valorii adăugate brute, au fost calculate pe
baza surselor de date directe, disponibile, iar impozitele și subvențiile pe produs pe baza datelor
din bugetul consolidat.
Astfel, la nivelul anului 2011, s-au înregistrat diferențe între varianta semidefinitivă și cea
provizorie a PIB, rezultate din creșterea ponderii consumului intermediar în producție, în special
al celui provenit de la societățile nefinanciare, fapt ce a determinat o reducere a valorii adăugate
brute și, implicit a PIB, cu aproximativ 26 de miliarde lei.
Diferențele înregistrate au fost cauzate de:
- sursele de date diferite la momentul estimărilor pentru cele două variante
- pentru varianta semidefinitivă au fost utilizate surse de date determinate prin metode
directe
- pentru varianta provizorie sursele de date au fost obținute prin metode indirecte de
estimare a producției și a consumului intermediar, respectiv extrapolarea lor pentru societățile
nefinanciare și gospodăriile populației.
În partea a doua, este prezentat impactul pe care îl pot avea diferențele dintre cele două
variante asupra deflatorului PIB, dar și asupra altor valori.
Deflatorul PIB este indicele de preț care măsoară variația prețurilor tuturor bunurilor și
serviciilor noi create într-o economie, într-o perioadă de timp determinată și se calculează ca
raport procentual între PIB nominal din perioada curentă și PIB real din perioada
curentă(exprimat în prețuri constante).
Pentru a înțelege influența celor două variante asupra deflatorului PIB, trebuie analizate
componentele PIB, respectiv deflatorul valorii adăugate brute(VAB) și deflatorii impozitelor pe
produs.
Astfel, în varianta provizorie, care a folosit surse indirecte, indicii în volum și preț au
fost estimați sau extrapolați, în special pentru societățile nefinanciare, pe baza valorilor din anul
precedent, plecând de la ipoteza constanței coeficienților tehnologici de la un an la altul, pentru
principalele 10 ramuri ale economiei. Metoda științifică utilizată a avut la bază o serie de indici
de preț ponderați, pe ramuri de activitate, folosind ca elemente de ponderare structura aferentă
producției și consumului intermediar din anul anterior și realizarea unei corelații, astfel încât
creșterea volumului producției să fie relativ apropiată de creșterea volumului consumului
intermediar, ceea ce a condus la obținerea unor indici de volum și preț apropiați pentru producție,
consum intermediar și, respectiv, VAB.
În cazul variantei semidefinitive sau definitive, au putut fi utilizate surse directe, mai
complete și mai detaliate și pentru un număr mai mare de ramuri, respectiv 88.
Ca urmare, pentru anul 2011, prețurile produselor realizate au fost mai mici decât cele la
care au fost achiziționate materiile prime, materialele, combustibilii, serviciile etc. care au fost
utilizate în procesul de producție, ceea ce a dus la o creștere a consumului intermediar în
producție și, respectiv, a VAB în varianta provizorie față de cea semidefinitivă.
În ceea ce privește impozitelor pe produs, acestea se calculează pe baza datelor din
exercițiilor bugetare disponibile la momentul respectiv. În varianta provizorie a anului 2011, la
data efectuării calculelor, datele disponibile aferente exercițiului bugetar 2010 erau incomplete
prin absența celor aferente conturilor administrației publice, deci varianta exercițiului bugetar nu
era una definitivă și ca urmare, impozitele pe produs pentru anul 2010 au fost mai reduse.
La finalul articolului, sunt punctate o serie de concluzii cu privire la rolul și importanța
statisticii oficiale din România, ca stat membru al UE.
Astfel, statistica are un statut de bun național, de instituție independentă din punct de
vedere științific, armonizată la standardele internaționale, cu rolul de a furniza date și informații
de calitate, necesare fundamentării deciziilor și politicilor publice, elaborării de prognoze și
previziuni bugetare, fără imixtiuni de orice fel.
2. Organizare
Articolul se încadrează în modelul clasic de articol științific, conținând toate elementele
constitutive: Titlu, Autor, Rezumat, Cuvinte-cheie, Clasificare JEL-REL, Introducere, Abordarea
propriu-zisă a temei, Concluzii, Bibliografie.
Titlul prezintă concis tema abordată, iar rezumatul reflectă foarte sintetic conținutul
articolului.
Prezentarea și analiza subiectului în cauză, deși coerente, sunt mai dificil de înțeles și de
urmărit pentru cei care nu sunt specialiști în domeniu.
Paragrafele, subparagrafele și subtitlurile sunt utilizate eficient, astfel încât pun în
evidență termenii și noțiunile care sunt analizate.
Obiectivele pentru care a fost elaborat articolul sunt accentuate prin modul în care acesta
a fost structurat.
3. Conținut
a) Originalitate
Deși produsul intern brut este un subiect analizat permanent și pe toate fețele,
originalitatea articolului constă în prezentarea destul de detaliată a metodologiei de calcul a
diverselor variante ale PIB, în alt mod decât cel al manualelor de statistică și al literaturii de
specialitate.
b) Noutate
Dacă ne referim la anul când a fost publicat, noutatea articolului constă în clarificările
aduse cu privire la cauzele care au determinat înregistrarea pentru anul 2011 a unei diferențe
foarte mari între valorile nominale ale PIB în varianta semidefinitivă și cea provizorie.
c) Relevanță
Subiectul prezentat este important pentru nevoia de cunoaștere de către utilizatori a
valorilor indicatorilor macroeconomici și a modului lor de calcul.
d) Calitate
Calitatea articolului constă în prezentarea metodologică de specialitate, într-un mod logic,
gradual și exemplificat.
4. Modul și stilul de prezentare
Prin utilizarea unor noțiuni strict statistico-economice, limbajul, altminteri coerent și
fluent, este mai greu de urmărit și de înțeles pentru neprofesioniști.
5.Citări și surse bibliografice
Articolul nu conține citate, iar surselor bibliografice sunt reprezentate de titluri aparținând
autorului sau în colaborare cu alți autori.
Cuvintele-cheie menționate de către autor după rezumatul articolului sunt poate cam
generale.
6.Sugestii cu privire la îmbunătățirea articolului
Întrucât autorul a prezentat în articol doar una dintre cele trei metode prin care se poate
estima produsul intern brut, și anume, metoda de producție, poate ar fi fost bine să se amintească
și celelalte metode: metoda cheltuielilor şi metoda veniturilor.
De asemenea, consider că ar fi fost necesar să se definească produsul intern brut şi
deflatorul PIB.

S-ar putea să vă placă și