ACDEMIA DE STUDII ECONOMICE 2019

FACULTATEA DE MANAGEMENT SI ADMINISTRATIE PUBLICA

PROIECT LA ECONOMIE REGIONALĂ

Student:
Madinoaie Andrei Dan
Grupa 218, seria B
1
 REGIUNE BUCURESTI – ILFOV

LOCALIZAREA GEOGRAFICA

2
Regiunea Bucureşti-Ilfov, constituită din municipiul Bucureşti – capitala României – şi judeţul Ilfov, este situată în
sudul ţării, în partea centrală a Câmpiei Române. Suprafaţa totală a Regiunii Bucureşti-Ilfov este de 1.821 km2 , din
care 13,1% reprezintă teritoriul administrativ al Municipiului Bucureşti şi 86,9% al judeţului Ilfov. Cele două entităţi
care alcătuiesc regiunea sunt totodată şi cele mai mici unităţi de nivel judeţean ale României din punct de vedere al
întinderii, ceea ce determina ca regiunea Bucureşti Ilfov să fie cea mai mică regiune de dezvoltare din România.
Regiunea Bucureşti Ilfov se învecinează cu 5 din cele 7 judeţe aparţinând regiunii Sud Muntenia (Dâmboviţa, Prahova,
Ialomiţa, Călăraşi şi Giurgiu), neavând raporturi de vecinătate cu alte regiuni din România. Capitala României,
Bucureşti, se află la 390 km distanţă de Sofia, 630 km distanţă de Belgrad şi 900 km distanţă de Budapesta, acestea
fiind cele mai apropiate capitale din Uniunea Europeana de Bucureşti. Regiunea Bucureşti-Ilfov nu se află şi nu are în
componenta sa judeţe care să fie dispuse de-a lungul graniţelor României motiv pentru care nu deţine relaţii
transfrontaliere şi transnaţionale cu alte regiuni din Uniunea Europeană.

CADRU NATURAL

Regiunea Bucureşti – Ilfov este situată în sudul ţării, la 44°25'50" latitudine nordică şi 26°05'50" longitudine estică.
Teritoriul regiunii se situează în Câmpia Română şi se suprapune în întregime unor subunităţi ale acesteia: Câmpia
Snagovului, Câmpia Moviliţei, Câmpia Bucureştiului, Câmpia Câlnicului şi Lunca Argeş – Sabar Municipiul Bucureşti
are o formă circulară cu axe măsurând 24 km la nord-sud şi 22 km estvest şi este situat în câmpia Vlăsiei la 54-90 m
altitudine, pe râurile Dâmboviţa şi Colentina. Judeţul Ilfov este situat Câmpia Snagovului cu altitudini absolute de 80-
110 m (98.9 m Mogoşoaia; 85,8 m Tunari; 103,7 m Corbeanca) şi o uşoară înclinare spre sud-est. Este străbătut pe
direcţia NV-SE de unele râuri precum Cociovaliştea, Vlăsia, Ialomiţa şi de lacul Snagov rezultat prin bararea zonei de
vărsare a râului Snagov în Ialomiţa de către aluviunile acestuia. Câmpia Bucureştiului are un aspect plan, prezentând o
înclinare uşoară spre SE şi se situează la altitudini absolute variind între 96,3 m la Chiajna şi 54,5 m în valea
Dâmboviţei, la Popeşti-Leordeni. Singurele văi care o fragmentează pe direcţia NV-SE sunt cele ale Dâmboviţei şi
Colentinei, adâncimea acestora înregistrând 15-20 m. Altitudinea medie este de +85 mdMN, extremele fiind
înregistrate la sud de satul Cernica (+48,8 mdMN) respectiv la vest de satul Domneşti (+98,5 mdMN). Principalele
forme de relief care pot fi evidenţiate în cadrul regiunii sunt: - câmpiile largi de 4-8 km. care sunt formele cele mai
înalte (max. 100 m); - culoarele de vale cu albii minore şi terase joase; - văiugile înguste şi puţin adâncite, multe
transformate în şiraguri de lacuri; - microrelieful de crovuri; albii părăsite, etc. Relieful relativ monoton, cu energie,
fragmentare şi pante reduse nu favorizează dezvoltarea de procese de degradare a terenurilor. Cu toate acestea, există
fenomene naturale cu grad de risc excesul de umiditate, băltirile, pluviodenudarea, şiroirile, eroziunile de maluri şi
3
inundaţiile - care trebuie combătute prin lucrări specifice. În arealul municipiului Bucureşti, din cauza densităţii mari a
construcţiilor şi amenajărilor urbanistice, valorile hipsometrice ale reliefului sunt atenuate, distingându-se greu
aspectele microreliefului. Valea Dâmboviţei, ce trece prin centrul oraşului, străbătându-l pe direcţia NV-SE, are o
luncă largă de cca. 22 km lungime cu lăţimea maximă de 2,5 km. Valea Colentinei este mai îngustă şi are un coeficient
de sinuozitate mai ridicat; la Străuleşti sau la Herăstrău atinge o lăţime de 1-1,5 km. Înclinarea să uşoară în profil
longitudinal favorizează crearea de-a lungul ei a unei salbe de lacuri (Străuleşti, Mogoşoaia, Băneasa, Herăstrău,
Floreasca, Tei, Cernica, Pantelimon) ce conferă un caracter pitoresc unei importante zone a municipiului. Din punct de
vedere hidrografic regiunea Bucureşti Ilfov este situată în bazinul hidrografic Argeş, care este un afluent important al
Dunării. Aceasta poziţionare poate crea premisa amenajării cursurilor inferioare ale râurilor Argeş şi Dâmboviţa pentru
a deveni canale navigabile, situaţie care ar determina conectarea regiunii şi implicit a municipiului Bucureşti la marile
coridoare de transport pe cai navigabile interioare. (a se vedea secţiunea „Căi de comunicaţie şi transport). Principalele
cursuri de apă din regiune au o lungime totală de cca. 445 km şi sunt alcătuite din râurile: Dâmboviţa pe un tronson de
66 km (Joiţa – Budeşti), din care 16,8 km în Bucureşti (10,8 km fiind regularizaţi); Valea Colentina – pe un tronson de
52 km (Bolovani - Cernica), din care 26,3 km în Bucureşti; Ilfov - 11,7 km; Valea Snagov - 51,7 km; Valea Sticlăriei -
13 km;Valea Crevedia - 29,5 km;Valea Vlăsia - 30,6 km; Valea Cociovaliştea - 38,5 km;Valea Moştiştea - 12
km;Valea Pasărea - 42 km;Valea Câlnău - 9,8 km;Valea Mamina - 38 km; Valea Şindriliţa - 9,5 km;Valea Saulei - 6
km;Valea Baranga - 28 km. 17 Clima regiunii este temperat continentală, cu nuanţe excesive - veri fierbinţi şi ierni
geroase – datorită mai ales maselor de aer estice predominante. Influenţa maselor de aer din vest şi sud explică
existenţa toamnelor lungi şi călduroase, a unor zile de iarna blânde sau a unor primăveri timpuri. Este important de
semnalat faptul că regimul temperaturii aerului este diferit în zona propriu-zisă a municipiului Bucureşti faţă de restul
teritoriului. Este specifica încălzirea suplimentară a interiorului municipiului datorită arderii combustibililor în regim
industrial şi casnic a radiaţiei exercitate de suprafeţele acoperite cu asfalt, pavaj de piatra, sau beton, precum şi de
numeroasele construcţii. Astfel se constată că valorile temperaturii medii anuale cresc de la 10,50C în extremitatea
nordică a judeţului Ilfov, la mai mult de 120C în centrul municipiului. Vara diferenţele termice între municipiu şi
împrejurimi ajung până la aproximativ 20C, disconfortul termic în centrul capitalei pe timp de vara fiind tot mai
accentuat în ultimii ani. Bucureştiul se caracterizează de altfel printr-o temperatură medie anuală pe ultimii 90 de ani
de +11,50C şi prin amplitudini anuale de peste 250– 260 C, valori dintre cele mai mari pe întreaga ţară. Temperatura
minimă absolută înregistrată în ultimii 60 de ani a fost de -30,00C (în 1942), iar cea maximă absolută de +41.10 C (în
1945) (înregistrări ale staţiilor de la Filaret şi Băneasa). Umiditatea relativă a aerului are valori medii anuale de 74%,
acest fapt provocând ceaţa de “evapotranspiraţie” timp de 40-50 de zile pe an. Vara umiditatea scade la valori de 28-
30%, favorizând fenomenul de secetă. Cantităţile medii de precipitaţii anuale sunt cuprinse intre 550-600 mm., valorile
4
crescând treptat pe direcţiile NV, V şi SV şi descrescând treptat către E-SE la valori de sub 550 mm. În regiune
direcţiile dominante ale vântului sunt cele din sectorul NE şi NNE cu frecvenţe de apariţie de 14,4% şi respectiv de
11,5 urmate de cele de VSV cu frecvenţe anuale de apariţie de 9,5-10,5%. Vântul cu viteze între 6-12 m/s se
semnalează în special iarna şi în sezonul de tranziţie (toamna şi primăvara). Vitezele mari de peste 13 m/s sunt
specifice anotimpului rece şi au frecvenţă scăzută. Influenţa maselor de aer din vest şi sud explică existenţa toamnelor
lungi şi călduroase, a unor zile de iarnă blânde sau a unor primăveri timpurii. Regimul temperaturii aerului se
diferenţiază, în ansamblul său, în zona propriu-zisă a municipiului Bucureşti şi pentru arealele din judeţul Ilfov.
Regiunea Bucureşti-Ilfov se distinge printr-o diversitate biologică ridicată, existând specii de floră şi faună protejate,
precum şi diferite tipuri de habitate naturale. Pe teritoriul judeţului Ilfov, există diverse tipuri de habitate naturale :
întinderi de lotus indian aclimatizat (caracteristic Lacului Snagov), alături de alte specii de nuferi: nufărul alb
(Nymphea alba) şi nufărul galben (Nuphar luteum), lacuri distrofice şi iazuri (in apropierea localităţilor Buftea,
Mogoşoaia, Chitila, Cernica, Grădiştea, Snagov, Balta Neagră, etc.), zone de pădure şi zone umede. În lipsa unui studiu
ştiinţific privind flora şi fauna din Municipiul Bucureşti, nu se cunoaşte cu precizie numărul speciilor, dar conform
APM Bucureşti şi Ilfov plante sălbatice se întâlnesc în special la periferie, pe terenurile cu destinaţie agricolă. În
judeţul Ilfov se regăsesc 2 arii naturale protejate de interes naţional, 2 situri de importanta comunitara (SCI Natura
2000) şi 3 situri de importanţă avifaunistică (SPA Natura 2000), Lacul - Pădurea Cernica precum Zona Scroviştea fiind
declarate atât SCI cat şi SPA:(a se vedea secţiunea Biodiversitate din Capitolul Mediu) Sursa: Raport privind starea
factorilor de mediu din regiunea 8 Bucureşti Ilfov (2011)
DEMOGRAFIE
Populatia regiunii, de 2.208.368 locuitori în anul 2005, este distribuita invers proportional cu dimensiunea celor doua
entitati administrative. Municipiul Bucuresti este cea mai mare aglomerare urbana din România, populatia sa fiind de
1.924.959 locuitori reprezentând circa 87% populatia regiunii, peste 16% din populatia urbana a tarii, respectiv circa
9% din populatia totala a României si având o densitate de aproximativ 8.100 locuitori/kmp.
Populatia judetului Ilfov de 283.409 locuitori reprezinta numai 13% din totalul regiunii, acesta fiind situat în categoria
judetelor mici ale tarii cu o densitate de aproximativ 180 locuitori/kmp.
Suprapunându-se în întregime unor subunitati ale Câmpiei Române, regiunea are un cadru natural relativ monoton, în
care predomina vaile create de apele curgatoare ce traverseaza regiunea, numeroase lacuri naturale si artificiale.
Reteaua de localitati a Regiunii Bucuresti-Ilfov e constituita din 9 orase, 32 comune si 91 sate.

5
6
STRUCTURA SISTEMULUI DE ASEZARI

Reţeaua de localităţi a Regiunii Bucureşti-Ilfov era constituită în anul 2011 din 9 oraşe, 32 comune şi 91 sate. Dintre
cele 9 oraşe doar unul singur are rang de municipiu (Bucureşti).

Tabelul 1. Structura administrativ-teritorială a regiunii Bucureşti-Ilfov, 2011

Regiunea Buc-Ilfov Municip. Judetul

Bucuresti Ilfov

Supraf totala 1821 238 1583

km²

Nr orase si 9 1 8
municipii

Din care 1 1 -
municipii

Nr commune 32 - 32

Potrivit datelor statistice de la Recensământul Populaţiei 2011, populaţia Regiunii era de 2.272.163 locuitori, cu
menţiunea că, în contextul existenţei unor oportunităţi economicosociale deosebite, numărul real al populaţiei care
locuieşte în regiune este, în realitate, mai ridicat decât cel înregistrat oficial. Regiunea Bucureşti-Ilfov se remarca prin
gradul cel mai ridicat de urbanizare pe ansamblul ţării, 92,2%. Municipiul Bucureşti, capitala ţării, este cea mai mare
aglomerare urbană din România, populaţia să fiind în urma Recensământului populaţiei din 2011 de 1.883.425 (o
densitate de aproximativ 8.160 locuitori/km2 ), ceea ce reprezintă circa 9% din populaţia totală a României şi peste
17% din populaţia urbană a ţarii. Municipiul Bucureşti este urmat, în cadrul Regiunii, de Buftea (circa 20.000 locuitori)
7
şi Otopeni (peste 10.000 locuitori). Populaţia rurală a regiunii este localizată exclusiv în Judeţul Ilfov, însumând de
221.710 de persoane la recensământul din 2011, respectiv 57% din populaţia totală a judeţului Ilfov. Municipiul
Bucureşti este împărţit în şase sectoare, fiecare conţinând un număr de cartiere. În prezent, fiecare dintre cele şase
sectoare administrative este condus de o primărie proprie şi reprezentatat de un consiliu local. Sectoarele sunt dispuse
radial şi numerotate în sensul acelor de ceasornic, astfel încât fiecare să aibă în administraţie o parte a centrului
Bucureştiului. Cea mai mare populaţiei se întâlneşte în sectorul 3 (385439 locuitori, 21%), iar cea mai mică în sectorul
1 (225453 locuitori, 12%), care este şi cel mai întins ca suprafaţă.

DISTRIBUTIA POPULATIEI PE SECTOARELE BUCURESTIULUI

8
9
ORASELE JUDETULUI ILFOV

Oraşul Bragadiru se află situat în partea de vest a judeţului Ilfov, la 8 km de Municipiul Bucureşti, pe DN 6
Bucureşti-Alexandria şi se întinde pe o suprafaţă de 2.179 ha. În prezent numărul total al populaţiei oraşului este de
peste 10.000 locuitori Profilul ocupaţional al populaţiei active este cel al unei aşezări urbane cu profil industrial şi
servicii. Încă din anul 1882, localitatea a beneficiat de o industrializare puternică, aici fiind construita Fabrica de Spirt
Bragadiru care, începând cu anul 1898, exporta în ţări ca: Italia, Turcia, Germania, Egipt, Bulgaria. În prezent
funcţionează în oraş o serie de societăţi comerciale de interes naţional, societăţi producătoare de tâmplărie din PVC şi
aluminiu, producătoare de mobilier, producătoare de medicamente, producătoare de băuturi răcoritoare, producătoare
de dulciuri, etc Oraşul Buftea este situat în Câmpia Vlăsiei, în partea de nord-vest a judeţului Ilfov, la 20 km nord de
Bucureşti. De la nord la sud este străbătut de râul Colentina şi este înconjurat de păduri ramase mărturie a vechilor
Codrii ai Vlăsiei. Oraşul Buftea este compus din următoarele cartiere: Centru, Studio, Bucoveni, Atârnaţi, Buciumeni,
Oţetărie şi SăbăreniGară. La recensământul din anul 2011, populaţia localităţii era de 22.178 de locuitori. Prin Buftea
trec două drumuri naţionale DN1A Bucureşti-Ploieşti şi DN7 Bucureşti-Piteşti. De asemenea, în Buftea sunt două staţii
C.F.R. (Buftea, Săbăreni). În oraşul Buftea îşi desfăşoară activitatea circa 600 de societăţi comerciale, din care unele cu
capital străin sau mixt. Pe raza localităţii funcţionează capacităţi de producţie şi servicii din care enumerăm: industria
cinematografică, industria alimentară, industria de mase plastice, ambalaje metalice şi cartonaj, materiale de
construcţii, construcţii, confecţii metalice, confecţii fibră sticla, precum şi parcuri logistice, showroom-uri şi
reprezentanţe auto

Oraşul Chitila este unitate o teritorial-administrativă în componenţă judeţului Ilfov. Este situat pe drumul naţional nr.7
(D.N.7) fiind străbătut de această sosea pe o distanţă de 3 km. Teritoriul aşezării a făcut parte din moşiile familiilor
Brâncoveanu (din anul 1681) şi apoi Bibescu. Că sat, Chitila a făcut parte în anul 1892 din comună Bucoveni, judeţul
Ilfov. Populaţia era atunci de 446 persoane (221 bărbaţi şi 225 femei). Numele aşezării vine de la porţiunea pe care se
întindea comună şi unde în Codrii Vlăsiei există locul d 21 Oraşul Măgurele se învecinează la est cu comună Jilavă, la
sud-est cu comună Dascălu, la vest cu oraşul Bragadiru, la sud-vest cu comună Cornetu. Relieful aşezării este uşor
10
înclinat nord-est – sud-vest, cu văi puţin adânci ce străbat oraşul pe direcţia vest-est. Predomina zona de câmpie (90%).
Teritoriul se află la o altitudine cuprinsă între 65-80 metri.

Oraşul Măgurele deţine 500 ha teren intravilan, 3.327 ha teren arabil, 104 ha păşuni, 266 ha izlaz şi 504 ha pădure. În
oraşul Măgurele îşi desfăşoară activitatea 160 de agenţi economici: 120 industriali, 5 agricoli, 10 prelucrare, 10
servicii, 15 comerţ. În centrul oraşului îşi au sediul 9 institute de cercetare-producţie, preponderent în domeniul fizicii,
precum şi 2 farmacii, 9 cabinete medicale individuale, o staţie de salvare, un centru comercial şi un hotel cu restaurant.
Peste 65% din populaţia activă se ocupă de grădinărit, astfel că sunt peste 650 ha cultivate cu legume, 15 ha cu flori,
650 ha cu grâu, 1.150 ha porumb şi 380 ha cu plante de nutreţ. Culturile se efectuează atât în terenul arabil pe parcele
mici cât şi în curţile gospodăriilor. La ultimul recensământ au rezultat 11.041 locuitori din care 5.3858 bărbaţi.
Facultatea de Fizică a Universităţii Bucureşti funcţionează în oraş cu un efectiv de circa 1.000 studenţi. Oraşul
Otopeni este situat în zona limitrofă de nord a Capitalei României pe drumul naţional nr.1 (D.N.1). Din punct de
vedere administrativ-teritorial este situat în judeţul Ilfov ocupând o suprafaţă de 31,52 km pătraţi. Oraşul Otopeni se
învecinează la vest cu comuna Mogoşoaia, la nord cu calea ferată Bucureşti-Urziceni, care reprezintă hotarul dintre
oraş şi comunele Corbeanca şi Baloteşti, la est cu comuna Tunari, la sud cu linia de centură a Bucureştilor, care îl
separă de cartierul Băneasa din sectorul 1 al Capitalei. Oraşul Otopeni a cunoscut o permanentă dezvoltare economică,
socială şi culturală datorită aşezării sale în imediata apropiere a Capitalei României, precum şi a existenţei pe teritoriul
său a Aeroportului Internaţional Henri Coandă, cel mai mare aeroport din România. În oraşul Otopeni îşi au sediul
companii româneşti şi străine de renume: lanţuri de magazine en-gros şi retail, showroomuri auto, companii IT, sedii de
bănci, companii energetice, companii petroliere.

Oraşul Pantelimon este o unitate teritorial-administrativă în componenţă judeţului Ilfov, situată în partea de est a
Municipiului Bucureşti, având o poziţie favorabilă fiind limitrofă Capitalei. Prima atestare documentară datează din
jurul anului 1660. Oraşul se întinde pe o suprafaţă de 6.716 ha din care suprafaţa agricolă este de 2.564 ha. Populaţia
conform datelor ultimului recensământului este de 25.596 locuitori. Pe raza oraşului Pantelimon există Biserica Sfântul
Nicolae, cu hramul Sfântului Pantelimon şi Mănăstirea Cernica unde se găsesc moaştele Sfântului Calinic. Asistenţa
medicală este asigurată de două dispensare (adulţi şi copii), în care-şi desfăşoară activitatea 8 cadre medicale cu studii
superioare şi 9 cadre cu studii medii sanitare. În oraşul Pantelimon îşi desfăşoară activitatea un număr de peste 300
societăţi (societăţi pe acţiuni, societăţi cu răspundere limitată şi asociaţii familiale) care asigură locuri de muncă la
peste 60% dintre locuitorii oraşului. Printre întreprinderile de interes naţional de pe teritoriul oraşului se afla: Institutul
de Cercetări, Tehnologii şi Proiectare – producţie pentru industria anorganică şi metale neferoase rare, Institutul pentru
11
Controlul Medicamentelor, fabrici de ciocolata etc. De asemenea funcţionează depozite pe diferite profile (metalurgie,
materiale de construcţie, etc.)

Oraşul Popeşti-Leordeni este situat pe drumul naţional 4 (D.N.4) Bucureşti - Olteniţa, chiar la ieşirea din Bucureşti.
De centrul Capitalei îl despart numai 9 km, acest lucru putând fi considerat avantajul major al oraşului. Prin unirea
satelor Leordeni cu Popeşti-Români şi Conduratu, efectuată la 1873, s-a născut localitatea Popeşti-Leordeni. Suprafaţa
oraşului este de 5.580 ha. Suprafaţa de intravilan este de 970 ha, în timp ce extravilanul ocupa 4.610 ha. Populaţia
oraşului este de 21.895 locuitori (10.619 persoane de sex masculin şi 11.276 persoane de sex feminin) - conform
datelor de la ultimul recensământ - de religie catolică şi ortodoxă. Oraşul s-a format din trei sate, a căror toponimie se
regăseşte în numele boierilor care au trăit prin aceste locuri cu secole în urmă: Popeşti-Conduratu sau Pavlicheni,
Popeşti Români şi Leordeni. Pretutindeni în lume centrele industriale, comerciale se găsesc spre periferia marilor
centre urbane, de aceea, terenurile aparţinând oraşului Popeşti-Leordeni constituie un loc ideal pentru dezvoltarea unor
afaceri de dimensiuni importante.

Oraşul Voluntari se afla în Câmpia Vlăsiei în partea de nord-est a Municipiului Bucureşti, între două cursuri de apă,
Colentina şi Pasărea. De-a lungul acestor râuri s-au format câteva din cele mai vechi localităţi din acesta parte a ţării:
pe valea Colentinei: Plumbuita, Fundeni şi Colentina, iar pe valea râului Pasărea: Tunari, Ştefăneşti şi Afumaţi. Cea
mai mare parte a acestui teritoriu făcea parte din vestiţii Codri ai Vlăsiei. Din suprafaţa acoperită odinioară cu păduri
au rămas câteva fragmente dense aşa cum sunt actualele păduri Tunari, Andronache, Pasărea. Este o unitate teritorial-
administrativă din judeţul Ilfov şi integrează în componenţa sa teritorială două cartiere distincte că localizare
geografică, dar unitare din punct de vedere al concepţiei administrative: Voluntari şi Pipera. Satul Pipera a apărut în
urmă cu aproximativ 200 de ani pe teritoriul moşierilor Ion Boamba şi Mircea Călinescu. Denumirea se bănuieşte că ar
avea la origine existenţa unor plantaţii de ardei iute. Numele oraşului Voluntari se pare că provine de la ardelenii care
în anii 1916- 1918 au trecut munţii pentru a participa la luptă naţională de eliberare de sub jugul habsburgic. Oraşul
Voluntari se întinde pe o suprafaţă de 3740,460 ha. În ultima perioadă s-a înregistrat o creştere semnificativă a
populaţiei stabile datorată nu atât sporului natural cât sporului migrator. Acesta este explicabil prin creşterea
atractivităţii oraşului şi prin tendinţa generală de migrare din Municipiul Bucureşti spre zonele periurbane. Astfel dacă
în anul 2002 oraşul Voluntari număra 29.995 în anul 2011 populaţia din localitate era de 42.944 de locuitori.
Principalele funcţii ale oraşului sunt: comercială, deservire şi social-culturală. Din cele 32 de comune din judeţul Ilfov,
doar 4 dintre acestea depăşesc 10.000 de locuitori, cea mai mare comuna din punct de vedere al populaţiei fiind
Chiajna care deţine şi primul loc în privinţa densităţii populaţiei (cca. 891 locuitor/kmp). La polul opus se afla comuna
12
Dărăşti Ilfov care are o populaţiei de cca. 3.000 de locuitori şi o densitate de cca. 200 locuitori /kmp. Comuna cu cea
mai mare suprafaţa din judeţ este Snagov iar suprafaţa cea mai mică o înregistrează Dobroeşti, care însă are o densitate
a populaţiei apropiata de cea a comunei Chiajna. (cca. 847 loc/kmp). De altfel, majoritatea comunelor care se află în
imediata apropiere a municipiului Bucureşti au o densitate a populaţiei mai ridicată decât celelalte comune din judeţul
Ilfov.

MEDIUL

POLUAREA AERULUI SI FONICA

În aproape tot Bucureştiul şi localităţile învecinate din Ilfov, poluarea aerului este peste nivelele admise. Centralele
Termice sunt sursa a 74.21% din emisiile de NO2, traficul rutier este responsabil de 8% din totalul emisiilor de NO2.
In 2004, nivelul mediu anual de NO2 înregistrat în Bucureşti a fost de 47,5 µ/m3 (Amsterdam 14 µ/m3, Frankfurt 16
µ/m3, Paris 20 µ/m3, Viena 30 µ/m3). Activităţile industriale şi traficul rutier generează un nivel ridicat de pulberi în
suspensie, media anuală în Bucureşti fiind de 57,5 µg/m3, în 2004 (Londra 20 µ/m3 Paris 36 µ/m3 Viena 40 µ/m3
Madrid 45 µ/m3)

). În privinţa solului din Ilfov, 92,1% din terenurile agricole din Bucureşti-Ilfov sunt incluse în categoria solurilor de
bună şi foarte bună calitate, având 71,4% soluri 6.3 Telecomunicaţii & IT Liberalizarea pieţei comunicaţiilor în 2003 a
permis intrarea pe piaţă a noilor furnizori de servicii de comunicaţii, în afară de compania de stat Romtelecom, şi
anume RDS, Astral Telecom, Atlas Telecom, ceea ce a fost însoţit de dublarea pieţei de telefonie fixă. În 2003,
proporţia penetrării telefoniei fixe a fost foarte dezechilibrată în regiunea BucureştiIlfov şi a variat între cea d re timp
ce regiunea ca întreg are cea mai ridicată valoare (25,02). Media UE 15 este de 57 linii telefonice fixe/100 populaţie).
Regiunea Bucureşti-Ilfov are 19 localităţi (inclusiv comune şi sate) fără acces la telefonie fixă, în timp ce toate
localităţile sunt în reţeaua telefonică mobilă. În c În importante 50 de întreprinderi active în acest domeniu sunt
amplasate în regiunea Bucureşti-Ilfov (86,5% din numărul total), care produc peste 95% din profitul total al acestei
categorii 7. Mediu şi Energie 7.1 Mediu 7 În aproape tot Bucureştiul şi localităţile învecinate din Ilfov, poluarea aerului
este peste nivelele admise. Centralele Termice sunt sursa a 74.21% din emisiile de NO2, traficul rutier este responsabil
de 8% din totalul emisiilor de NO2. In 2004, nivelul mediu anual de NO2 înregistrat în Bucureşti a fost de 47,5 µ/m3
(Amsterdam 14 µ/m3, Frankfurt 16 µ/m3, Paris 20 µ/m3, Viena 30 µ/m3). Activităţile industriale şi traficul rutier
generează un nivel ridicat de pulberi în suspensie, media anuală în Bucureşti fiind de 57,5 µg/m3, în 2004 (Londra 20

13
µ/m3 Paris 36 µ/m3 Viena 40 µ/m3 Madrid 45 µ/m3). Nivelul poluării fonice este foarte ridicat, în special din cauza
traficului rutier intens, platformelor industriale, zonelo fo (nivelul maxim admins 70 Db)

SOL

Solul Municipiului Bucureşti a fost modificat foarte mult de activităţile umane, în special în ceea ce priveşte
concentraţia mare de Pb, cel mai mult datorită emisiilor autovehiculelor

În privinţa solului din Ilfov, 92,1% din terenurile agricole din Bucureşti-Ilfov sunt incluse în categoria solurilor de
bună şi foarte bună calitate, având 71,4% soluri argiloase argiloase, astfel încât solurile din Ilfov nu sunt în special
vulnerabile la agenţii poluanţi, datorită capacităţii lor ridicate de absorbţie

APA POTABILA

In Bucuresti 24,3% din drumuri nu sunt dotate cu ţevi de canalizare şi apă. Consumul de apă rece de 200 lt./locuitor/zi
este mult mai ridicat decât standardele UE de 120 litri pe cap de locuitor, fapt valabil şi în cazul consumului de apă
caldă de 210 litri/locuitor/zi (media UE 150 lt/locuitor/zi). Ineficienţa sistemului explică parţial cifrele de mai sus: în
Bucureşti pierderile din cauza reţelei de distribuţie sunt estimate la 20% din consumul total, 35% din ţevile reţelei de
distribuţie fiind mai vechi de 40 de ani. În Judeţul Ilfov, doar 31,42% din locuitori sunt conectati la tevile de apa.

APE REZIDUALE

Reteaua de ape reziduale este incompleta atat in Bucuresti cat siin Ilfov. 20% din strazile orăşeneşti nu sunt dotate cu
ţevi pentru ape reziduale, deficitul fiind de 636 km. In Ilfov, unde ţevile de ape reziduale acoperă doar 8% din nevoile
actuale şi unde sunt necesari alţi 1150 km de ţevi.

BIODIVESRITATE

Deoarece regiunea Bucureşti-Ilfov este localizată într-o zonă de câmpie, având un teritoriu predominant urbanizat,
suprafaţa forestieră este foarte limitată, reprezentând 0.39% din totalul suprafeţelor forestiere din România. În privinţa
zonelor protejate si a patrimoniului natural, nici un sit din regiune nu este inclus în rezent în reţeaua Natura 2000.
Totusi suprafata zonei Bucuresti Ilfov este acoperita de paduri in proportie de 6,2%, avand trei zone naturale protejate:
14
Pădurea Snagov (10 ha.), Lacul Snagov (100 ha.), şi Zona Naturală Scrovistea, care va fi integrată în reţeaua Natura
2000 în viitorul apropiat. Bucureştiul adăposteşte 117 specii de arbori protejaţi în vasta sa reţea de parcuri publice.

ENERGIE

Un element important este consumul de energie. Principala sursă pentru consumul de energie din România este gazul
natural (peste 40%), urmat de cărbune şi petrol (în jur de 20% fiecare), în timp ce sursele regenerabile contribuie cu
mai puţin de 10% la Consumul Intern Brut, iar restul este asigurat prin energie nucleară.

TRANSPORTURI

Regiunea Bucuresti-Ilfov, prin municipiul Bucuresti, cel mai important nod de transport rutier-feroviar-aerian national si
international al tarii, se caracterizeaza printr-un înalt grad de accesibilitate, fiind situata pe cele doua coridoare europene:
Axa Prioritara Europeana nr. 7 (Nadlac-Constanta) si Axa Prioritara Europeana Giurgiu-Albita, planificate a fi construite
în perioada imediat urmatoare, precum si în proximitatea Dunarii (Axa Prioritara Europeana Nr. 18).

Accesibilitatea aeriana este asigurata de doua aeroporturi internationale: "Henri Coanda" (Otopeni) cel mai
mare aeroport international din România (70% din transportul total aerian de pasageri din România) si "Aurel
Vlaicu" (Baneasa).

Transportul public de pasageri are o retea extinsa si complexa realizându-se cu autobuze (46,2% din numarul total al
mijloacelor de transport), tramvaie (20,3%), troleibuze (10,5%), metrou (22,9%). El asigura mobilitatea foarte
ridicata a fortei de munca partial din zona metropolitana, autobuzele si tramvaiele transportând cel mai mare numar
de pasageri.

EDUCATIE

Regiunea Bucuresti-Ilfov reprezinta cel mai important centru educational din România. În 2005 dispunea de 252
gradinite, 370 unitati scolare din învatamântul pre-universitar si 34 institutii de învatamânt superior. Prin cele 34

15
 institutii de învatamânt superior, Regiunea Bucuresti-Ilfov are cel mai dezvoltat mediu universitar din România si
concentreaza cel mai mare numar de studenti înregistrati în sistemul de învatamânt superior dintre regiunile României.

DEZVOLTARE REGIONALĂ

Valoarea
NR.CRT ACTIVITATEA adaugată brută
(VAB)
1. Agricultură 807,6 mil. lei
2. Industrie 29862,46 mil. lei
3. Construcții 13354,8 mil.lei
4. Comerț 36153,4 mil.lei
5. Informații și telecomunicații 23207 mil.lei
6. Intermedieri financiare 16446,7 mil. lei
7. Tranzacții imobiliare 9582,8 mil. lei
8. Activități profesionale 29717,8 mil. lei
9. Administrație publica 18996,6 mil. lei
10. Activități culturale 8221 mil.lei
TOTAL: 186350,16
mil.lei

Determinarea profilului economic

Determinarea profilului economic se judecă dintre toate activitățile între primele două ca mărime.

QAj, QA1, QA2,……QA10.

16
QA5= 807,6mil.lei

QI5=Industrie+Construcții= 29862,46+ 13354,8 = 43217,26 mil. lei

QS5=col.8+col.9+col.10=29717,8+18996,6+8221=56935,4 mil. lei

Obs!! Numărul regiunii de dezvoltare vest este 5.

INDUSTRIE VS. SERVICII

QI5 43217,26
Π5 = = = 0,76
QS5 56935,4

0,5 < π5< 1 => Regiunea Bucuresti Ilfov are profil servicii- industriale.
NR.CRT ACTIVITATEA VABIT pit VABij pij sij
1. ACTIVITATEA VABIT pit VABij pij sij
2. Agricultură 31077,8 0,045 807,6 0,004 0,1
3. Industrie 183778 0,267 29862,4 0,16 0,61
4. Construcții 46250,5 0,067 13354,8 0,007 1,16
5. Comerț 135982,3 0,198 36153,4 0,19 1
Informații și 0,056 23207 0,12 2,14
6. 38988,8
telecomunicații
Intermedieri 0,037 16446,7 0,08 2,66
7. 26055,7
financiare
Tranzacții 0,009 9582,8 0,05 5,5
8. 62830,5
imobiliare
Activități 0,076 29717,8 0,15 2,14
9. 52698,7
profesionale
Administrație 0,125 18996,6 0,1 0,83
10. 86257,2
publica
Activități 22453,4 0,032 8221 0,004 1,33
17
 culturale
TOTAL: 686372,9 1 186350,1 1 >1

Sij=1 regiune specializata in activitate economica i

18
 BIBLIOGRAFIE

www.mie.ro/_documente/regiuni/8.BI_ro.pdf

www.inforegio.ro/...de.../Strategia_Nationala_Dezvoltare_Regionala_-_iulie_2013.pdf

www.regioadrbi.ro/.../Planul%20de%20Dezvoltare%20Regionala%20Bucuresti-Ilfov...

19